Anul al lOO-lea Nr. 21 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 14 Martie 1937

Semnul electoral el

»Frontului Românesc*

11DÂCŢIA şi ADMINISTEAŢ1A ilâŞO V, STBADA LUNGA Nr. 6.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Pentru streinătate 600 lei.Pentru autorităţi, instituţii şi

Întreprinderi 600 lei Anunţuri, reclame, după tarii

FOUIi Li !8J8j n M 8 G0 I BiEIIIUApare de trei ori pe săptămână

Proit ctul de lege pentru prelungirea stărilor escepţionale a Jost ootat eri la Cameră.

Ţara se găseşte în al paitrulea an de când s’a instituit starea de ascd’u sî cenzura !

Până când? !

Hotărârile S f Sinod

C o n d i ţ i i l eamestecului preoţilor în politică

Săptămâna trecută Ministrul k Cultelor Iamandi a adresat Pa* ' triarhului Miron o scrisoare, în

care se cere intervenţia Sf. Si­nod pentru a opri pe preoţi să mai facă politică în fa|a Altaru­lui, depăşind în activitatea lor rituală marginile impuse de mi­siunea lor evanghelica.

Sf. Sinod, fiind convocat în sesiune extraordinară, după o amplă discuţie, a stabilit urmă­torul program prezentat Minis­trului Cultelor, pe linia căruia Biserica va mlita în mijlocul neamului :

»Biserica pre o concepţie des­pre existenţă şi — £d*terminat de aceasta — un p rogram c- üc de viaţă om enească. Ea nu va interveni în lupta dintre partidele politice pentru a de­clara pe unul mai bun ca pe celălalt, atunci când ele nu se depărtează decât în metode şi nu üin şi contrazicere cu progra­mul etic al Bisericii. Dar are dreptul să*şi intensifice acţiunea

! pentru adâncirea concepţiei creş­tine şi a moralei creştine îa straturile poporului român, in­clusiv perfidele politice şi sä ia chiar atitudine combatioă fată de acele aefiuni care sub masca politică propagă concepţii de viafâ şi programe etice opuse creştinismului

Din concepţia creştină des­pre existenţă şi din morala creş­tină credem că putem deduce pentra împrejurările dela noi şi de acum următorul program, de care am vrea să ţină seamă în­treaga obşte românească, toate partidele politice şi pe linia că­ruia Biserica va milita în mijlo­cul neamului.

1. Toată viaţa individuală, so­cială, culturală, şcolară, econo­mică dîn statul nostru trebue adusă şi ţinută într’o legătură strânsă cu Dumnezeu, pnn Fiul Său Mântuitorul nostru lisus Hristos. Să facem să dispară spiritul secuidrist, indiferentisi sau chiar ostil faţă de D*zeu. Să sădim în oameni convinge­rea că nimic serios nu se poete face pentru înălţarea neamului fără Dumnezeu. , N ih il sine D eo“ e deviza Coroanei ro­mâne.

2. Statul nostru este un stat român, alcătuit cu jertfe fără seamăn de naţiunea română, pentru păstrarea, întărirea şi inobilarea ei, pentru desvoltarea însuşirilor fizice şi sufleteşti, ca să se poată ridica ia un nivel cât mai înalt prestigiul ei poli­tic şi spiritual. Toate legile ac ţiunile, ideile statului şi din cu­prinsul lui au sä fie subordo­nate binelui durabil al naţiunii, s’au cel puţin să n’o păgubească. Nu plăcerJe s«u ambiţiile de moment ale celor lacomi, sau ale massei aţâţată în chip dema­gogic, vor fi determinante în

* activitatea statului, ci binele de peste veacuri ale neamului.

3. Toată viaţa neamului tre* jbue ajutată prin exemplu de

sus şi prin îndrumarea serioasă, ca să curgă după norma virtuţi­lor creştine. Rugăciunea, munc cinstea, sobrietatea, spiritul de je rtjă în folosul obşte i sunt fo r ­ţele cari susţin sănătatea unui neam şi-i măresc necontenit puterea. Tocmai virtuţile care pregătesc pe om pentru viaţa viitoare sunt şi acele care în­tăresc societăţile omeneşti. Dar virtuţile acestea, ca să fie ve­nerate, trebuesc luminate nu numai din laturea folosului lor vremelnic, ci mai ales din cea a folosului lor peniru viaţa vecinică.

4. In conformitate cu cele de mai nainte, Biserica se opune acelei concepţii care face pe om să aspire numai după feri­ciri şi paradisuri materiale, şti­ind ca orice fanatism şi orice pasiune purtate de intèrese ma­teriale fac pe om o fiinţă co­borâtă de la destinaţia ei. N u­mai lupta pentru cele spirituale înobilează pe om şi-l duce spre progres adevărat.

3. Având grije de toţi fiii nea­mului, Biserica reprobă indivi­dualismul hrăpăreţ, precum şi

' orice acte de volnicie, teroare ; şi brutalitate, dar şi lupta de

clasă, cerând legi şi o vleţă românească inspirată de duhul frăţiei şi al solidarităţii naţio­nale. Individul să şi folosească libertatea şi puterile sale fizice şi spirituale nu în direcţii cen­trifugáié, în folosul unui bine egoist, cl îndirecţia slujbei în folosul neamului. Personalitatea care slujeşte, nu individul care se îmbogăţeşte este idealul creştin. Clasele se întregesc şi deci să înveţe a se iubi şi a se ajuta ca mădularele din trup.

6. Cetăţenii de alte limbi şi legi — după ce cei deveniţi ile­gal vor fi revizuiţi — se vor bucura de tratament legal şi vor fi sprijiniţi în silinţele for spre progres, dar supraveghiaţi, ca să nu păgubească prin nimic naţiunea română. Respectând drepturile tuturor cetăţenilor vom da existenţei noastre poli­tice toată formaţia şi consistenţa nf ţîonală.

7. Pentru a săvârşi această lucrare în folosul naţiunii şi al consolidării statului român, a- vem neapărată nevoie de linişte, de bună înţelegere şi frăţietate între toţi j i i i neamului şi ai ţârii, legaţi între olaltă prin respectul legilor, prin devotament către Suveran şi către forma monar­hică a Statului.

In grija părintească ce o pur­tăm pentru mântuirea sufletelor şi pentru binele neamului şi al Ţarii, acesta este gândul şi în­demnul pe care-1 trimitem cu dragostea noastră ca păstori sufleteşti iubitului cler şi popor al sfintei noastre Biserici drept măritoare române*.

(Urmează iscăliturile membrilor Sf. Sinod în frunte cu Patriarhul Miron).

Odată cu acest răspuns s’a trimis Ministerului cultelor şi o adresă pentru îndrumarea cle­rului. Iată punctele principale:

Preoţii nu pot să utilizeze slujbele bisericeşti, pentru sfin­ţirea de insigne şi drapele, cari se întrebuinţează în luptele po­litice dintre partide.

Preoţii nu vor lua jurăminte cu caracter politic şi nu vor

participa la acţiuni cari nu sunt conforme cu religia creştină.

In predicile din Jaţo sjântului Altar vor evita să amestece chestiuni cari privesc luptele dintre partidele politice.

In încheere se arată că preoţii cari vor contraveni, vor suferi pedepsele disciplinare, prevă­zute în art. 18 din regulamentul disciplinar.

Cine sunt si ce vor?Ziarul „Universul“ din Bucu

reşti, voind să arate publicului şi să descopere făţărnicia şi în* drăsneala, cu care duşmanii neamului sfidează bunul simţ şi zăpăcesc pe Români în propria lor ţară, publica până mai alai- tăeri o edificatoare listă de nu­me ale contrabandiştilor de o* travă sufletească, procurată prin calea scrisului, şi injectată apoi în inima prea blajinului neam românesc.

Publica anume şi repeta în fiecare număr, — sub titlul »C i­ne şi ce vor“— o sinistră listă, care cuprindea numele adevărat, adică jidovesc, şi pseudonimul neaoş românesc, al iudeo-comu- niştilor, cari prin coloanele „ A- devărului* şi „Dimineţii“ dau suflet şi lecţie de „patriotism“ circumcis în Ţara Românească.

Se înţelege, o făcea aceasta „Universul* cu româ^ască in­tenţie de a arăta publicului şi a l face să se ferească de is­prava lupilor îmbrăcaţi în piele de oaie, adecă de scrisul otră­vit, pe care duşmanii ţării noa­stre îl ofereau în sloya româ­nească cetăţeanului român.

Trăim însă în ţara tuturor im­posibilităţilor posibile. Cumpăna cu care actualul guvern îşi cân­tăreşte naţionalismul şi patrioti­smul, se pare că a deraiat com­plet. „Universul“ a fost oprit de a-şi mai face datoria românea­scă ; i s'a interzis să mai arate şi să spună iumii adevăratul nu me al celor cari sapă la teme­lia ţârii.

Pentrucă, pe semne în Româ­nia nu e voe, ci e crimă, să se ştie „Cine sunt şi ce vor“ so­bolii scrisului românesc I

Pe cât de dureros, pe atât de adevărat !

Este în asentimentul tuturor, celor ce simt româneşte, „Uni­versul* când scrie :

„întrebăm guvernul, care vrea pe această cale să înăbuşe su­fletul românesc împiedecându-ne să i strigăm durerea lui : ce mă­suri înţelege să ia spre a obliga pe iudeo-comuniştii dela anu­mita presă să semneze cu ade­văratul lor nume proza care o- trăveşie sufletul acestui neam ?

„întrebăm guvernul : ce mă­suri înţelege să ia contra co* mu n işti lor- iudei, cari z i de zi, ceas de ceas, prepară năruirea ccestui neam la adăpostul pse­udonimelor şi al aşa zisei prese democrate ?

Pe cât de îndreptăţite aceste întrebări isvorâte din durere de ţară, pe atât de dureros, dar drept e avertismentul, pe care „Universul“ îi adresează tării şi guvernului ei :

» Vom repeta aci, în fiecare

zi, aceste întrebări până când se va trezi cineva în această ţară şi va înţelege să o scape din ghiarele străinilor şi ale în­străinaţilor."

E o ruşine naţională, ca un guvern al Ţării Româneşti să se

expună nesocotinţei de a se face paravan de apărare al hidrelor iudeo*comuniste.

Ii iau sub oblăduirea mea, — însemnează gestul guvernului — nu mai loviţi în cioclii românis­mului, daţi mai bine în mine, care-i acoper cu puterea şi cin­stea mea !

Şi aceasta, tocmai în vremea când valurile redeşteptării naţio, nale se frământă atât de furtu­nos în ţara Românului, jefuită şi batjocorită de toţi străinii şi înstreinaţii 11 !

Guvernul d lui Tătărescu şi-ar face mai bine giulgiu de sicriu din naţionalismul pe care îl place să*l afişeze şi să 1 fluture cu toate ocaziile 1.

Din anchetele noastre.

Ţară românească...Se împlinesc în curând 20 de

ani de când visul milenar ai neamului nostru s’a împlinit. După secole de umiliri şi sule rînte nedrepte, nat?a română, prin sacrificiul de sânge ai ce­lor mei buni iii ai acestui pa mâct rt mânesc, t?ăeşte, în sfâr­şit. ?n România reîntreg tă.

Şi totoş...După aproape două decenii

dela realizarea mereíui ideal na ţional, nsţia români, la afară de drepturi politice a’a recâştigat nimfe. Din punct de vedere so* ci al ş! economic Românii sunt Iacă robii străinilor. D r, ceace e mm ins: emu faptul că pe lângă asupritorii de odinioară ©ii apărut în România Mare şi s!ţ! asupritori. Din toste colţu f i e pământului hoarda gonite de foame au năfăllt peste noi, cut?oplndii-ne fara.

Românul bun Ia inimă, milos,i u primit, primind în acelaş timp

j şl noua rebir?«. Ş: c utropit de atâta strai aisers bietul româ?» la ei acasă, în tara lui, nu mai ştie clise este stăpânul pământului strămoşesc. Sau daca şt:e nare dreptul s'o «pună, căci spuitân d-o Is la m u l că îşi formuleazăo prötenpane,.. Şi vezi Doamne, faptul eccsia er însemn a p w& malt i o obrlziic ie vâhhă dc neferfat. Căc% c&od s’a mai po- mosft ?n Ţ-ra românească, ce un valah să albe ifidrSsneala de esi pretinde dreptul de prim atâ* pârilor a! acestor bfnscîivâiîa^e meleaguri ? ! .<

Prea al ii pretenţios. Valahul să se mulţumească cu umilele farâmituri arunce te cu mărinimie de mâinile veneticilor îmbuibaţi în lux şi bunătăţi şi dacă nu-i ajutţgs sau nu l convine, n’are derât s i crăpe»,. fn tăcere.

G e vreji ?Ţară românească ! !

F loră „autohtonă“

Aşteptând ca — în fosrie scurt t mp 11 ~~ scandaloasa stare de lucruri dela fabrica de zôha? din Bod să înceteze, ne continuăm reportajul anchetelor noastre la fabrica Stollwerk,

Arătam în numărul trecut el ziarului nostru că la această fa­

brică sunt numai 20 de români (3 funcţionari şi 17 muncitori) şi dădeam atunci câteva nume minoritare.

Completăm astăzi rtbrica lor. Directori : Zentler (jidan) şi Rei- nerth. Subdirector Diick, Karl Haberman subirector adminîs* traiiv, Liess casier. Ksrdt, Ste* iani, Armanco, Budacker, Mer- ton, Tredl, Gürtesch, Pal, Tu- roezi, Barf, Laszi, Sie makk, Za* herias. etc. etc. sunt funcţionari.

Patkovltsch (cetăteăn străin), Schupnuer (cetăfean strfn ), Zimmer (ceăjeen străin), Sei- feri (cetăţean străin), Ko uman, Wind, Rolh, Szöc*, Platz, sunt maeştri. Milosovltăch mecanic, Marossi şefer. Lö.incz, M k o i, Bec ö, Szenijcbi sunt suprave- toare şi au ca ajutoare pe Hei* ser, Pahleit, Dreasn^nd, Mugyari, Hessler, Gürtesch,Schreiber çtc. Brencörfer şi Gürtler su&t por* tari.

Muncitori : Schwarz R, Benkö Vera, Viíe’yas lulfska, Farkas Erz!, Magos E, Bä kér, Cziíra, Socto, Fazekas I, Kisner, Be ö R., Lucacs Mar., Sozöcs I, tö - rincz, Kiss E , Wagner, Pál Esz­ter, Gabor I, Sí öcs Batrha, Pre g* y Roza, Si (non Hone, Sz*bo Íren, Buth M yer, Bartaiís, Fer- k îs, Mano?, Schm tr, Bacs, Tö- ök etc. etc. La fabrica Stell­

werk sunt 103 lucrători şi lu­citoare şi afară de 17 nume ro» mâaeşii absolut toate celelalte suni de natura cdor de mei sus.

Pâ ine românească..,

Cine munceşte mănâncă, este foarte adevărat. Dôr nu este de­loc nici uman, nici drept, nici patriotic, ca în ţara românească unii ( străinii) să se îndoapă cu cozonaci iar alţii (rom ân ii) mun­cind să nu aibă nici de mămă­ligă,

O româncă, muncitoare la fa> brica Stoiiwëik, primeşte pe o r i pectra munca prestată In ac^a< s'ă fabrica, Intre 3.50— 4.50 lei. In schimb subdirectorul Dück @re 2Ü.C00 lei pe lună, directo­rul Reinerth are 35.000 lei pe lună, iar primul director, jidanul Zentler, are un salar lunar de40.000 lei.

Pagina 2 0AZETA TRANSILVANIEI Nr. 21—tOT

Ş<, desigur nu -i tot una ! ..Pentru a se vedea însă ce

pâine mănâncă romáiul tó tara românească sau mal bine z's cât de batjocurii este elementa* românesc la el ac?să 9! ce viată de nedescrisă mizerie sunt sliifl să ducă bie|íi noşfri romftní, a flafi la cheremul străinilor, dăm aici două exemple, spre a evi* dentia o tragedie revoltătoare şi a deschide ochii multora dintre orb i Datele sunt reale şi cine vrea să se convingă de durero­sul adevăr le paate controla.

Am amintit mei sus că fabrica Stollwark are 3 funcfonorl ro* mâni : d ra Elena BUcilă şi d nii Ion BJzdideaau şi Bobancu. D ra Elene Băcilă, posesoarea unui certificat eliberat de o şcoală franceză echivalentă cu liceul, primeşte după un an de muncă la fabrica Stolîw2rk mizera sumă de 1800 Iei pe lună.

Tânărul Ion Bizdldeanu, ab* solvent al Şcoalei superioare co merciale din localitate, un stră­lucit element, după 12 ani de şcoală şi după o practică la fa ­brica Stoîlwerk, făcută de probă tn mod gratuit, din Nov. 1935— 1 Fibr. 1936. este angajat la susnumita întreprindere ia 1 Fe­bruarie 1936 cu .titiul de func- fionar al fabrice! primind o re­tribuţie lunară de 500 (c inc i su te) lei. Delà 1 Iulie 1936 sa leriul îi este ridicat la 750 lei pe luni ier delà 1 Octomvrie 1936 şi până astăzi primeşte ca funcţionar al fsbricei Stollwerk un salar lunar de 1000 lei.

Să spună cetitorii acestor rôn* dori, din ce să trăiască acest romén, en re are de îngrijit şi o mamă bătrână şi bolnavă, din ce să trăiască osre acest tânăr Intelectual când la Braşov — oraş recunoscut ca cel mai scump din tară — 1000 iei pe lună nu ţi ajunge nici pentru casă şi pâ ine? ! Desigur că nu i ajunge ş! dacă nu*i ajunge n’are decât să crape de foame... Să crape!... Căci şi aşa, când va fi nevoe, tot cei ca el sunt cei chemaţi să meargă să lupte şi să moară pentru pământul strămoşesc... Ţară românească!!...

doru.

Teză de doctoratDr. E lena B o loga : „Consi­

der aţluni clinice şi menico lega 'e asuoraoerforaţiunilor uterine Te­ză de Doctorat C lu j* 56 pag

Ne cuprinde o nouS mândrie pe braşoveni cetind aceastS teză susţinută cu un deosebit succes la facultatea noastră de medicină din Cluj. Parcă numai acum câţiva 6ni o ştiam pe Nana Bo log i o elevă distinsă a liseului de fete din Braşov şi azi iat o cu rezultatul admirabil al unei munci serioase şl fără preget : Doctor tn medicină şi chirurgie şi încă „ Magna cvm laude* a Universităţii din C luj, Nu este mirare că promets de dr. s*e Iransformst cu tot incidentul n?- plăcut al închiderii Uaiverslfă jilor, într’o adevărată sărbătoare a tot ce are mai select Clujul medi :el.

Niturel citirea atentă a tezft prezintă mal înalt interes pe&tru speciafiştf. Dar pe cine nu in* tereseeză pe de eltă parte pro blema avorturilor, care a dst atât de furcă legiuitorului şi în noul Cod penei, care a îăsot totul şi prea multe uştje deschis« pentru continuarea pe o *:er* încă la?gl a avorturilor. N- a- tsptăm űela D*şoera Dr. Elen Bologa continuând pe calea a st s'o vedem peste căfiva ani su* tînându'şi şi dosenţa.

D r. S. S.

Cunoscutul

Atelier ie Ortopedie şiCond. D. Gutermann execută după măsură

Iicu arc şi fără arc,

pentru

pt!za stişi tot felul în branşa de ortopedie.

BRAŞOV Piaţa Libertăţei 23

145 3 3

Cinema CapitolDela 13 Martie rulează grau

diOàil f in

SILHOUETTE(Regina Nopţii)

In rolul orîncipal Lull von Hohenberg.

Regie escepţională. B*J t, v i- «uri. j^iz.

„VULTUR“Casă de confecţiuni

BRAŞOV Strada Regele Carol 44

(fostă Str. Porţii)

anunţă publicul, că i au »osit

modelele de primăvară

Toţi, cari vor cumpăra acum d n marele nostru a* sortiment, se vor împărtăşi cu un

cadoude primăvară, care însem nează o plăcută surpriză. Foloiiţi această rară oca zie ! î 85 l —l

C O L E C T U R A P R I N C I P A L A Braşov, Straia Regele Carol Nr. 61, Telefon 260.

C. Hertl K.CROITORIE CIVILA, MILITARĂ şi CEAPRĂZĂRIE

B R A Ş O V

STRADA MIHAIL WEISS Nr. 4.

191 l - l

Nu cetiţi gazete vrăjmaşe intereselor neamului !

Din trecutul Românilor din Schei

Hrisoavesau cărţi dom neşti d e m ilă ş i aşezământ, prin care se acordă Scheailor dela Cetatea b raşo ­

vului unele scutiri ş i redu ceri de dări,

publicate de Dr. S terie Stinghe profesor,

— Continuare —

IX.

7209 (1709) Ianuarie 5

Con stan din Basarab*) scuteşte pe toţi negu­ţătorii braşoveni, cari au jo s t pridaţi de oşlile nem ţeşti şi sărăciţi, şi mai merg în ţara Domniei safe, să se hrănească cu negoţ braşovenes?, de birul slw ţitoresc şi de alte orânduiale, ce sâ pun pe ţarâ, statorind pentru toţi Braşovenii, la un loct ca plată pe an suma de tl. 1000, care s'o plătiascătn 4 râie. ( original)

M!lo8t)eiu Bojieiu Io Costandin Bâsărabu voe* vöd I gospodara vsoe zemle Ugcrovlahiiscoe rta* vatu gospodstva mi sie povealemie gospodstra mi**) Tuturora Basoveanilor, cerii să hrănescu cu negotu aici în tărgul domnii meale în Bucureşti şi printr-alle tărguri şl sate cu prăvălii şl cu altă hrană în fera domni meale măcar şi şăzători cu casele lor, ca să fie în pace şi ertafi, care pre unde să vor întămplaII cui tori au pren tărguri, au la sate şi vor fi oameni strein*, tofi să aibă pace de bir slujătonscu şl de alte orănduiale ce să pun pren tară de schimbul ba< nilor, de săama a treia, de poclonui hanului şi al sultanilor de cai domneşti ş împărăteşti, de rănduiala vacilor şi a oilor de mertice, de podvoade, de co* nace de cal, de olacu, de cetră seront ea de negu* stor! şl de cătră judeţul de aici den tărgu den pru' mutările şi ale cheltuia!?, ce negustorii şi pentru orănduialele căt şi setaralele ***) ce să pun aici pre

•) Vezi: Hrisovul VI. nota 1.**) Intr’o copie : Ca mila lui Dzeu Io C o n s t a n d i n

B & s & r a b u voevod şi doma a tot pământul Ţării rumâ- neşti s’au dat Dumnealorvoasfră această poruncă,

Sărcinile

oreşu în mahalale şi prentralte tărguri şl sate şl pentru altele toate dăjdile ori căte ar mai fi dela vistierii a demnii meale preste an în Jară, de nici unele nici un val şi nici o blntuială aceşti oameni strein să n aibă. Pentru că aceşti oameni braşoveani den t»ra ungurească dela cetatea Braşovului f,indu le hrana lor aici î<* tora domnii meale, aducăndu negotu broşorenesnu şi avíndu ei rumtoare încă şi mai den einte vre a me dei biţi răposaţi Domni, de li seau ştiuiu da)dea ior osebi de cătră alti neguţători şi breasle şi de cătră elaltă jară, cu cărţi domneşti de m»lă şi de eşlzimănlu In á şi domJe mea dupăce m au dăruitu Damnul Dumnezeu cu domnia |ărâf, viindu ei şi fă ăndu j lbâ înaintea domnii meale, cumcă acolo la Braşovu viindu o şti le nemţeşti l*au prădatu şi 1 au sătăciiu, de care şi dom aie mea după {alba şi neputinţa loru leam fos u făcuta şi domnie mea rumtoare de s l şttia ce da ei intr<un anu, fă* căndu ie şi hrisovul domnii meale şi s au ţinuta acea rumtoare cetăva vreame. Iară dd t o săama de vreame încoace, clzăndu multe d jdi pre adastă ţară, nu iar fi iăsatu ca să ş d e cumai rumpoare ce le fă* cjsem domn e mea, ci pre cei ce să eflS aici tn oraş îi amesteca şi la alte dăjdi, ce să |punea aici pre oraşu şi p e cei după n târguri şi dupre-n sale da cu ţara Şi «ăzăodud aşa, venit au cu tofll den* preună înaintea domnii meale iarăşi de seau rugtttu, ca să le facu domniea mea rumpoare acum de iz* noavă, ca să să ştie ce vor da tntr un anu ei da dajdea lor. Intr aceaia domnie met , vlzăndu cumcă săntu oameni streini de altă fară şl trebulacloşi de negoţul ce aducu In treeba ţă ă , domnie mea m*am milostivit de lv8m feu iu acufn d* Iznoevă rumpoare, ca să dea to|i braşove&ni", că{i sâ vor rflji aici în tlrgu în Bucur şti şi prentr eite tărguri şi pren sete, Intr un £nu tl. fODO şi aceşti bani #ă aibă ai daarea de patru ori, însă la seama cea mare tl. 250 şi la haradu tl. 250. şi setiama a do-o t 250. şi ia seama a treia tl. 250, e re si facu sunv. ce mal sus s au zfsu. Iâră biarè d rtu aciasiă sumă ce s au z^su, de cătra n men le ’ ailu vaii sâ n a bă. A ij lerea de se^r Ictămpla d»> maree n voe sa mai iaâè niscai negus tori den Ş h- i cu caseh lor şl ar veni aici în t^ră şi eceiia fée ndu ştire domnii mea e şi und? ii sear porunci să să eşazv* şi aceiia să lie U set» totu la » itostă suroé, ce moi susu zisă iade. Ad căte la aceaste ti. o mie. Şt după a^ăzămăntul, ce am făcutu

>

domnie mea cu dănşii, leam datu şi voe tuturor Bra* şoveanilor, ca ori pre c'ne ar afla hrănlndu se aidi i ţaca domniei meeie cu negoţu br aşovene seu măcar; ori ce f í 1 de om ar fi pre tf>|î s ă i apuce să dea ev ei dupre puteare lor şl de cătră jnimenilea o(p)reali; să n aibă. Iară de acum înafn e dă iar mai amestecai cineva ia ceva mai multu den rumpoarea lor, ce leam făcutu domnie mea, puindu i la ire<o dajde, aceiis să i plătea*c8, Iar ei să aibă a da numai după cuai s au legatu la vistieriia domnie! meah. Aşijderea po- runcescu d>mnle mea şi dumneavoastră boieri, carii’ vtfi fi cislaşi ori dă ce dsjde aici In iărgu în Bucr reşii, seu la alte tSrguri, au măcar şi la tară şi altor slugi aie domnii meale, eu şi boereşti daci veţi vede« adastă carie a domnii meale, iar voi tofi să aveţi t vă feri de aceşti oameni streini braşoveani, căi şi de. c&sele lor, de toate cum scrie mai sus. Că ori cine 8’ar ispita, au dm boiarii cei ce vor fi cislaşi, ai măcară şi străngători de bani, fie slugi domneşti ai şi boereştî, a le iua ceva acestor oameni streini mi>̂ cară căiu peste porunca domnii me&le, unii ca acelitr bine să ştie, că vor întoarce cu ruşine, petrecăndl încă mare c«rioare şi pedeapsă dela domnie meaff cum s l fie această rumpoare pre tocmeala ce saî iăcu< stătătoare şi nesch mbată^am tăritu cartea ace» sta cu totu sfatul şi credincioşii divanului domul meale: pan Cornea Brăiloiul vl. ban Carlevschii,! pan Stsoe Leurdeanul v . vomie, I pan Diicul Rudei nul vi* log., i pan Mkhaiu Cantucnzino vl. spătariiI pan Şerban fi. vistieriu, i p n Vergo vl. ciucl, i pa Dunitrache v>. post, i pan Şerban Cantacuzino i păh , i pan Radul tzooranul vt. stolnic, I pan Butié Orădişteaoul vl corn., i pan lorga vl. slugsariu, i pa Constandin Co'beanul vl. pitariu şi Ispravnicul Şlt fan Cantacuzino *t. iog. Şi s au scrisu cartea acic tn oraşul scaunului du m ai meale aici în Bucurc întru al treile-sp ez ace ea anu den domniia doi meale, de /sor logofejelui dea Bucureşti. M}a narie în 5. z ie , cursul anilor delà Adam păaă acut 7209. iar dela Chmtos 1701.

Io C ostand in voevod (L. S.) ȣ

Stef an Cantacuzino, v l log. padtennomaV

— Va urma — Ţ

Hi. 21-1937 GAZETl TRANSILVANIEI Peghw~S

Adevăratul prieten al căminului D-voastră

nie revista .Pentru Dv. Doamnă* care apare lunar şi prin valo* »oasele sale suplimente mulţumeşte întreaga familie.

Gospodina găseşte cele mai moderne lucruri de mână, mode, modele de tricotaje, sfaturi cosmetice, coiful medical, reţele în* cercate, precum şi interesante articole pe csre fiecare gospodină ^ mamă poate s í le întrebuinţeze cu mult folos. Abonaţii primesc sfaturi despre orice doresc în fiecare rubrică specială.

Sopllmentul » Toată /urnea citeşte* care este o lectură ex* Hrera de lateresant£, cetită atăt de femei' cât şi de bărbaj*, cu Nprinde romane, nuvele, schite, probleme distractive, curiozităţi iamor, f ta.

Copiii au suplimentul lor sepsrat »Pentru Tine Puiule" cu admirabile povesilr, sfaturi instructive, poezii, rebuse, jocuri cu premii, etc.

Al 5-lea supliment este »Fosea de tipare* cu explicaţiile şi modelele din corpul revistei detailai

Al 4'\ea supliment „Suplimentul muzical* tipărit separat în forma chetelor de note muzicale şi aduce în fiecare lună şlagărul îelor mai cunoscuţi compozitori.

Revista cu suplimente are lunar cca. 80 de pag. şi costă Lei 40 exemplarul.

Un abonament pe timp de un an costă Lei 450 la care ofeI fim tn mod absolut gratuit, cadou, un minunat covor Sudan în f ceput şi cu tot materialul necesar terminării, sau o faţă de masăI din organti, după dorinţă.[ Cereţi încă astăzi gratuit, un număr de probă cu prospecte I dela administraţia revistei „ Pentru Du. Doamnă*, Bucureşti, Cal ! Victoriei No. 17. 184 1— 0

~ C I N E M A „ASTRA~Azi şi în zilele următoare

H a n s A l b e r sR ege le film elor de aventuri în film ul

C O N T R A B A N D AFilm senzaţional de aventuri al cărui exterior s’â luai

la Marea Neegră, în Bulg&ri şi in Turcia.

Cu: Lotte Lang, Ida Turay, René Deltgen, Jack Trevor.

D-şoară sau D-nă pentru cabinet medi-

«al. Adresa la ziar.192 1— 2

ioc de casé, cct. 200 m. /p„ ooz'ti'

f u noată, a se adresa I z -152 3 - 3

FONDAT 1823

ii ICp ! e f e ^ f

61

ConvocareaMembrilor Reuniune! proprie*

tarilor de case — Beşov, la a dunarea gen*»r«18 care se va tine în zhîn de 18 Martie c. la ora 6 d. a. *n « îa de s* dinte a Cosei S/italui (Pieta Libertăţii).

jOrdinea de zi :1. R^şo *ul anual.2 R*oo tal ca «ferului,3. F xarea cotfzajiunilor pen

tru 19374. Bugetul.5. Alegerea comitetului de con

d c *e6 Propuneri.

186 1 —1 Preşedintele

Drî̂ rtS» M n ‘ o^'iu1 Br s-'".

Nr 6614 t W Sfcrv. o-- ornic,

PubiicatiuneSe adu > la cunoştinţă publi ă

că s’a găsit la oborul com rmol un cal murg îach s fără stăpân

Pro -ri t r«îl se >n* ti s» se prez nte în termen de 8 zile • u dov- zi u d p. -prit late 1« pravegh* tor «* de cânp Oh Mii k r «t-, l O. Oue ' nr. 144, pi * t,« /i I X le de întreţinere cu«Vl- «' - f .

După expirarea termenului ca<I Iul se va vnde prin licitaţie pu* ( blică în sensul dispodtiuniior ! legii asupra politiei rurale.

Braşov, la 9 Martie 1937. Comisia Interimară,

Preşedinte 1 Dr. T. Prişou.

p. Secretar general t Dr, St, Popootci

In conformitate cu originalul Expeditor: Reiner„

187 1— 2

S T O F Ede primăvară, pentru bărbaţi şi dame

şi cele mai noui

pardesiuripentru dame, în ma­re asortiment şi cu cel mai redus preţ

în magazinul

A c s fi CoB ra ş o v , Str. Regele Carol 10

(fostă Str. Porţii)173 1 -1 0

„ Gazeta Transilvaniei“ să nu lipsească din nici o casă românească!

No. 886— 1937.

Puliul« i) M®Subsemnatul portărel prin a*

ceasta publică că în baza deci- ziuni! No. O. 4645— 1936 a Ju­decătoriei m ixe Braşov, în favorul reclamantului Urinele Dermata Cluj repr. prin ad­vocatul Dr. Cornel Voicu Bra» şov, pentru încasarea crea« tei de 6400 lei şi ase. se fixează termin de licitaţie pe ziua de 24 Martie 1937, orele 10 a. m. In fata locului In Braşov str. Zizi< nuiui Nr. 29, unde ss vor vinde prin licitaße publică judiciară mobile de ca«ă şi 2 colivii cu canari in valoare de 14300 Lei.

In caz de nevoie şi sub pre» tul de estimare.

Braşov, 26 Februarie 1937.

178 1—1/. Crişan portărel.

De mim din mâsă liberio casă cu pră­

vălie şt cârciumă. Info'maţi uni Str. Preis 2, 175 2 - 3

permisul de bici* cletă Nr. 2855

Bv, pe numele Jobi Kurt, elibe­rat de Politia Braşov, îl declar fără valoare, 183 1 - ţ

mm

FONDAT 1823

Fabricele de posfav şi fesăfuride modă din Braşov

Wilhelm Scherg & Cie. S. Arecomandă la prefuri moderate produsele lor apreciate de:

stofe de modăpentru domni şi dame

cari stofe în privinţa execuţiei lor excelente, de prima clasă, nu rămân în nici un fel în urma celor mai bune produse streine.

Depozite propri de desfacere:B R A Ş O V

Str. R ege le C a ro l N o . 4C L U J

P ia ţa U n irii N o 22T I M I Ş O A R A

Strada A lb a IuliaG A L A Ţ I

Strada Dom nească N o . 1

S Î

f a i l l i OW m tA TRANSILVANIEI N * 41-1*37

I l i i k foie, Ohé Prii-lii:Acesta e strigatul funcţionari*

lo r şi pensionarilor publici din oraşul Braşov şi nu se poate ca emul din fruntea guvernului să nu le facă dreptate. Fiindcă a* cest om e un român curat, ro­mân de nădejde, e urmaşul unor glorioşi olteni, cari totdeauna au dnstit şi au întărit Patria româ- nă. Mii de funcţionari şi pensi- onari publici au semnat şi înain­tat, la vreme un memoriu foruri* lor superioare, arătând că scum- f>etea vieţii în oraşul Braşov e cu mult mai mare chiar decât in Bucureşti şi deci drept, o* m en esc şi rom ânesc e, ca la salariile şi pensiile de azi, să li s e aplice coeficientul de scum* pete pentru Capitală, dacă mai «nuit nu se poate face.

E drept ca salariaţii publici să aibă sporul de scumpete ca a l Capitalei, deoarece strictul ne­cesar pentru viafă în Braşov este deseori de două o r i mai scump decât în Bucureşti. O casă inchiiiată în Capitală cu 1200 lei lunar, în Braşov costă peste trei mii, hainele cam la fel, alimentele idem, etc., etc.

E Omenesc să li se facă ne­in târz'a t dreptate deoarece un slujbaş de Stdt, cu 3 - 4 mii lei lunar şi cu familie, care dă nu* «nai pentru casă întregul salar, e expus să moară literalmente de foame cu întreaga familie, sau în cei mâi rău caz, să fie forţat a cerşi sau a fura, ca să facă faţă nevoilor zilnice.

E rom ânesc să li se asigure salariaţilor Statului măcar o exis­tenţă materială ca şi celor din Capita'ă, deoarece Braşovu l fiin d un centru industrial, unde străinii prim esc lunar z e c i ş i sute de m ii de le i cu care îşi permit o viaţă, nu numai îndestulată, ci risipitoare şi ade­menitoare, slujbaşii Statului nu pot fi iasaţi în voia soartei sau la discrefia risipitorilor străini, cari cu aurul nostru fac orice.

Dar mai mult: aceste mii de funcţionari şi pensionari sunt elementele de românizare, de expansiune românească în massa minoritară şi deci trebuesc puşi în situaţie să-şi îndeplinească acest înalt rol românesc. Cum o să cerem însă aşa ceva dela slujbaşul, care trăeşfe în cea mai cumplita mizerie? Cum o să încurajăm apo i natalitatea în rândul acestor slujbaşi r o ­mâni, când chiar fără copii, că­sătoriile tor merg înspăimântă* to r de greu din cauza lipsurilor materiale ? Cum o să’şi mărea* sca fam,lia un slujbaş român, care cu 3—4 mii lei lunar nu poate trai în oraşul Braşov de­cât mizerabil, şi încă necăsă­torit 1

Şi dacă se căsătoreşte cu o rom âncă deseori funcţionară— căsătorii pe care Statui ar tre ­b u i să le ajute e fectiv ca să nu lăsăm funcţionarii a r e ­cu rge la căsătorii cu m in ori­tare bogate cum o să ceri unei familii, unde doi muncesc pentru 6— 7 mii lei, să şi împo­dobească stiletul şi căminul cu un cop ii, când însăşi existenţa lor onorabilă nu i posibilă fără un venit de 15 mii lei în acest oraş! Şi de unde să ia aceşti oameni suma asta lunar, ca sa poată U ii ca oamenii şi ca a- devâraţi slujitori ai Statului ro* mân ?

Problema aceasta are nenu­mărate aspecte şi ni se umple sufletul de durere că nu s'a gă­sit pâi.ă azi o dezlegare, ca să fie măcar în parte satisfăcuţi slujbaşii şi funcţionarii rom âni din Braşov, cari au cerut şi cer doar e»âi : să li se aplice c o ­efic ien tu l de scum pete al C a­pitalei.

Nu « ei în cadrul intereselor româneşti discutată aceasta pro i>lemă, rezultatul e categoric G uvernul are datoria să în

tărească la maximum aceşti stâlpi ai românismului Să nu se precupeţească o sumă care pentru bugetul Statului nu*i de­loc apăsătoare, ci să se dea oamenilor această minimă satis­facţie. O cere realitatea dure­roasă a vieţii din Braşov, o cer interesele mari şi superioare ale

neamului rom ânesc, reprezen­tat aci prin mii de slujbaşi r o ­mâni curaţi şi devotaţi Patriei lor.

E surprinzător, câ până acum onorabilii parlamentari locali nu s’au sesizat tofi de această pro- blemă, la a cărei rezohire, ei ce i dintâi trebue să contribue, ca guvernul să cunoască situa­ţia reală şi să ia măsurile dic­tate de împrejurări.

Ioan C. D ogaru.

Informât:D-1 V. V. Tilea retotorcân*

du*se zilele trecute din a doua călătorie făcută Io Anglie,îFranţe, Germania şi Austria, unde a a* vut numeroase întrevederi cu bărbafi politici, s'a prezentat d-lui dr. A!. Vaida-Vce*cd la Cluj, făcândui un amănunţit ra port despre intrevederile avute in streinătate.

*C onsiliu l su perio r ai ma

gistraturei se va îni;ur> înhf25 Martie — 1 Aprilie. Vor fi rezolvate vacantele dela laclt& Curte de Casaţie, Curtüe de Apei şi tribunale.

în legătură cu un accident de bicicletă. Zilele tre : u e un biciclist, venind cu mare viteză pe strada G iril a er^nc^t ia pămârt pe o dosmâă, f lea*ndu­se cu serioase leziuni. Po iiisi ne fiind de hfS, biciclistul n*a putut fi iadentificat pe moţi? că bicicleta purta numărul numai în fa(ă.

Atragem dis nou atent a po­litiei ca să introducă în mod obligator numărul bicicletei şi îa spate, cum se obişnui şt$ şi în alte oraşe, peztfru a şutea fi identificaţi Şl pedepsiţi contra­venienţii.

C oru l fron tu lu i Rom ânesc se va întruni pentru rcpeHtfe Merji, în 16 Martie la era 7,30 set re, la »Gazeta Transilvani«t.*

Viitvarea întrunire colegială a »Fr. Rom.* are loc Marcuri se ra oră 8 îa restaurant Luther (sub so?)*

Pentru participarea la con­g rese le şi expoziţiile din Bucureşti. Regia autonomă a căilor ferate române educe la cunoştiinţă că : pentru ca di ver* sele congrese şi c xpoz ţii în Bucureşti să poată obţine redu­ceri pe căile ferate remâne pentru participai»ţii lor, ele tre buiesc să fie fixate !n cadru! Lunei Bucureştilor* ed că între9 Mai şi 9 Iunie 1937.

Cererile de redutciii pe c fr . pentru participarea îa congrese sau e x p o z iţ în afară da acest termes*, nu vor fi luaie îa con siderarc.

Farm acii de serviciu . In timpul dela 13—27 Mertie e. c. vor fece serviciu peste amiaz*, noaptea şi fn Duntneci, far mo ciile : Ferdinand J kelius »La Speranţa" dia d r Re gele Ce rol17 (fost str. Pcrfei 23) si Ru­de f Kugler »La Hygfea,* Bra* şcvul-vechiu, str. Lungă 81.

•

Toate sim ptom ele in d isp :- z iţie i m ele : ca dureri cap, membrele îngreunate, tempera­turi etc., mi*eu det să îûfeIr-g că este vorba de © gripă. Au luat imediat tabletele Toga?. Âot avut un efect minunat In câteva or& am scăpat de tocte 1

:|

Consumaţi v i nu r i l e

firmei

Szegő Árpád60 6— 10

Buletinul Politiei.M oarte subită. In seara zile!

de 11 Martie 1937, pe la orele 22 30 a murit subit in cârciuma dia str. Regina Maria nr, 16, io- c titorul Barabas Daniel de 64 ani, din str. 1. G. Duca nr. 66. Suferea de cord.

Furt Politia Gări! a restet pe indivizii Vtreg Alexandru şi Sto*i n Vasile învinuit! de furt de de cuzinift dela Atelierele C.F.R.

•

Atentat neizbutit, In seara zilei de 9 Martie, la ora 20, p truindivizi necunoscut*,au sí-ósdin pâ êrst un stâlp hectom« trie, de pe margnsa liniei C.F.R. în apropierea haltei Torches. pe care l-eu aşezet pe linte, îa scop de a provoca deraierea trenului. Mecanicul observând obstacolul la did mt§ de circa 20 m. a o- prit brise locomotiva, evitând d^raerea. Cazul se cercetează de Legiunea de jandarmi.

Lovit de tren. Vieru Iosn muncitor C F R . în gara Padreal a fost lovit u$c»r ee o locomo­tivă. A fost internet In spitalul Mârzescu.

ionul Tarnen cu»Marea Ducesă de Alhambra*

minunata operetă revista de N. Viidoianu şi N. Constaniinescu8 placai irtr’un grandios turneu in ţsrâ, cu h ireg ansamblul şi fant stice moti are c^re i a fă- riit form*d M -ueofs la tea trul „Alhambr*. Ex j«lsior* în Bueu?cş i

uMarea Ducesă de Alham­bra* sV jucat ta Capitală timp de două luni In eproepe 100 de re pre zent ţ!f, constituind cel mai mere succes de îneesüri ei sta­giunii bucvreştene şi Intre ru* pându*şi scria in reprezentaţii cu cessa irschisă.

întreg ansamblul care o ere* iei-o 1* Bucuseşii Ir frunte ca marii comedia! i Const. Tcîm m n şi My-i Apostokscu, joujou Pa­vele sen, Annie Siomin, Eisne Body Ltilu Pope seu, Viorica Crn$iőPtiné&cu, Irina Frătiţă, Adj ea Siumbea şi N. Glrdescu, R. Rang, Piu Mironeecu. teno rul Cr. Antonfu, G. Lorenz, Al Daşcov, etc,, etc., cu TomicI dela Opera regală din Belgrad şi C 'aik Ni* hol dela Rcxl Thea* t«r d n N tw Y o ’ k, poartă in tri*i m! în marile oraşe ale ţării faima celui mai fantastic suc* ces de te tru bucureştean, o însccnere grandioasă de nu lux şi o bogăfte fă?ă ega), cu uis personal art"stic de 137 p€rso* re.

Ansam blul va fi în z i t a de16 M artie a c la Braşov, k ep rezen t ţia va începe la o ra 9 seara, în sala » ASTR A“.

% Casa braşovea» nă de amanetSTRÀDA BRXTIANU

(fostă strada Spitâiului) 19acorda -m^rumufrírl pe p re ţ io a ­se m ărfuri ş i hârii de va ­loare S30 i3— 5 7

Cetiţi şi râ»pâidi|îO a z e t »

ULTIMA OARAM inisteru l de finanţe aduce la cunoştliiti c i societăţii«!

anonime trebuie să deouni pânû cel târziii ta finele lunei Apriln de clare ţiuoile anuale însofite de bilanti in vederea impunerii pef anul 1937—38.

D ecretu l pentru prelu ngirea sesiunei parlamentare până la 27 M u te a. c., a fost semnat de M. Sa Regele.

Prim atu l Muncii rom âneşti. In şedinţa de ert a Senatului d-1 D. R t loanifescu a cerut să se depună legea specială pen tre » asigurarea primatului muncii româneşti înainte de închiderea psr< lamentului, ca să poa'ă fi supusă unei discutiuni publice temeinice

•

Sf. S inod contra francm asoneriei. Sf. Sinod a adus of hotărâre prin care osândeşte francmasoneria ca doct'iaă, orggl niz ţie şi ca metodă de lucru ocultă şi în speciei fiindcă franco masoneria propagă necredinţă, că ea vrea să se substitue creşti*: nismului, că consideră pe evrei superiori creştinilor şi că sub<| minează ordinea socială. '

In consecinţă Biserica va lua toate mlsurile de combatere! va refuza la moarte slujba înmormântării şi pariiefp^réa în corpo rafiile bisericeşti.

sI

Banca patra Circulaţia Marinrllor Si.în registrat în Reg. Bancar Braşov

sub Nr. 17 din 13 lu iie 1934

Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1936 Aprobat de adunarea generală a acţionarilor din 10 M artie 1937=

A ot-v : Cassa: a) Num rar efectiv lei 2.268.518; b) Dispoci* bil ia B.N.R şi C.E.C. lei 221.138. Disponibil la Bănci : a) In fără lei 16,178; b) Io străinătate lei 497. Portofoliu de titluri: Titluii. româneşti: a) Efecte publice (val. nom. iei 176.350) lei 55.506; b) Titluri cotate la bursă (vaf. nom. lei 1796.95- ) lei 7C8 844, Din titluri de mai sus sunt angajate titluri Sn val. nom lei 1.031 <550* şi val. reelâ Iei 441 225. Portofoliu de scont : Piătibil !n ţ»ră : a) Cambii fără garanj i iei 5.498 391 ; b) Cambii cu garanţii de ipo* teci lei 478.000. Oin portofoliu de mai sus se află reescontat:^ Plătlbii în t râ, t >tal lei 4.599.829. Debitori: in ţară : e ) Debitori fără garanţii iei 24 268 464 ; b) Debitori garantaţi cu efecte co merciaie lei 3388.8i5 ; c) Debitori garantafl cu ipoteci leii 401477. Debitori ben&ficiind de legea lichidării datoriilor din 7 Aprilie 1V34 (cota rămssl) lei 36.129888, Pierderi rezultând din aplicarea legii datoiiilor din 7 Aprilie 1934: iei 3.903 763; Amorti* zare la 31 Decemvrie 1936: lei 1886.618, Partisipattuni : In tară: La iot Cprinderi industriale iei 2. Imob le : a) Necesare comcrtdui' propriu şi pentru funcţionari lei 9.500.000 ; b) Alte imobile lei 6.063.158 Mobilier lei 128,678. Conturi direrse lei 3*5.074. Told lei 91523.773.

Conturi de ordine: Cayţtimi statutare lei 1.239000. Debitori pentru avaluri şi scrisuri de garanţii date de bancă : in Sară iei;18 796514 Efecte comerciale în g j, în portofoliu lei 1846.654,j M*rfé spre încasare le! 1.505.872 Efecte spre încasare lei 613 616,| Debitorii «fecteior acţionate spre încasare iei 724 €00. ipoteci, ce­siuni, măi furi în gaj şi garanţii diverse iei 34.592.269. Titluri îns g j, în portofoliu (val. nom. lei 105 L 55 ) lei 441225. Depozite de| titluri şi alte valori in păstrare iei 46.686 440 Debitori de titlurif Împrumutate lei 554.100. Efecte reescontate în conversiune (cota rămas?) lei 15.527.446. Toial lei 122507.126.

Pasiv: Capital socisl lei 45000.000. Fondul de rezervă stata* far k i 179132 Fondul ds amortisment : a) Pentru imobile lei 1528.840; b) Pentru mobiliar iei 70 997. Difarenţe de curs nere*; öíiztte la portofoliul de tltlcrf Iei 5?8 799. Depuo«rI spre fructiti* care: I. In t&ră : a) La vedsre k i 1.0585 i3 ; b) Pe termen iei 32.458 568 ; ÍI. Din straisá^ale : e) Pe termen lei 513.512. Creditorii Din feră : a) La vedere lei 119,370 ; b) Pe termen lei 4 875 532, Angajamente de reescoat : In ţară : a) La B.N.R, iei 4.397.329 ; b) La alte institutiuni iei 202,500. Cecuri şi ordine de plată emise: Cu plata în )ară lei 114 078. Conturi diverse lei 413,957. Conturi ir&nsitcrî! lei 42 846. Total iei 91,523.773.

Conturi de ord ne : Deponenţi de cauţ uni statutare lei 1,239000. Cont pentru avaluri şi g^ranfii date de bancă : In táré k i 38 796 504. Efecte comerciale Sn gaj lei 1846.654. Depunători de marfă spre îacastre lei 1.505872. Remitenţi de efecte spre; îc:casare iei 613 616 Efecte acţionate date spre încasare iei 724 000, Deponenţi de Ipoteci, cesiuni mărfuri in g>j şi garant i diverse lei 34 592.269. Cont pentru titluri ta gaj Iei 441,225. Depo&enfi de titluri şi a«ie valori de păstrare iei 46.686.440. Diverse tiiluri îm*’ prumutate lei 534100. Aagsţr m^níe öe reescont în convers!unei iei 15 527.446. Total lei 122 507,126.

Cont de Profit şi Pierdere la 31 Decemvrie 1936 ^D eb it: Cheitueli de administraţie : a) Sakrii şî îndemnizafl

lei 1.248902 ; b) Diverse lei 659.871. lupoz te şi texe iei 236,754. Dobânzi p ăhte : a) La depuneri noai lei 2 699 ; b) La reescont iei 230.631 ; c) La alţi creditori iei 1071, Comisioane plătite lei 13,100. Âmmûmû : e ) La deb teri ici 458.431 ; b) La pierdere re­zultând din öplicarefe legii lichidării datoriilor Art. 73 lei 1.886.618, Diferenţe de curs : La portofoliul de titluri iei 39,495. Total tei4 777.572.

Credit : Dobânzi încasate : a) Deia portofoliul de scont lei 380.215 ; b) Deia di bitori iei 2.656,045. Comisioane încasate lei255 420. Venitul din postofolm de titluri lei 239.142. Venitul imo“ bilelor ici 482.175. încasări din creanţe dubioase amortizate lei 764.575. Totál lei 4.777.572. |

Braşov, 31 Deccmbrie 1936. |Preşedinte : Frédéric Fabricius |Membrii : Ioan Cipu, Eugen Czell, Eugen Behles, Richarâ'

Fabricius, şef coniabii Bruno Kotsch . |Verifictt şl găsit în conformitate cu codul de comeit şl legea!

bancară. IBraşov, 6 Februarie 1937.Consiliul de censori : Lucian O, Bot tuş, expert contabil; Proi

Cragoş Navrea, (Xpert contabil ; Wilhelm Milata, sPentru conformitate: Banca pentru C ircu laţia M ărfurilor S.A1

ss. Falk ss. Kctsch f

B litera I i^ 3 ^ iU ikV i 'âm Hieşo«0 &eda«®tor»şel şi giranţi Vidof Brasiste