fabrica de mobila2

Cross-border Business Incubator and Service Centre

INCUBATOR I CENTRU DE SERVICII PENTRU AFACERI TRANSFRONTALIERE

www.incubatorsacueni.ro

www.huro-cbc.eu www.hungary-romania-cbc.euConinutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

Dou ri, un scop, succes comun!

PLAN DE AFACERI

Fabrica de mobila


I. Cuprinsul planului de afaceri

I. Cuprins

II. O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii

IV. Plan de Marketing

V. Plan operational

VI. Management si organizare

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

VIII.Plan nanciar

IX. Informatii utile

II. O descriere generala a afacerii

Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, ecare avand valoarea

nominala de 1 RON.

Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp.

III. Produse si servicii

Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare va da

nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor reutilizate sau puse

in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a cherestelei

dupa eliminarea defectelor lemnului (inima rosie, noduri cazatoare,parti de coaja infundata etc.).

Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi 5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se

obtin cu ajutorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria

mobilei si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea de producere a acestui

panou duce la obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.

Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot de dimensiuni variate, cum ar :

etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre (inclusiv tamplarie

ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri,

vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de

bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator adesea dotate

cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru confe-

rinte, biblioteci, corpuri mobile).

Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor, amba-

larea si expedierea lui.

IV. Plan de Marketing

Piata

Notiunea de fabrica de mobila este una foarte larga. Gama de produse poate extrem de diversicata,

pornind de la ceea ce se numeste mic mobilier (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum

ar : etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv

tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele,

dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mo-

bilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator ade-


sea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese

pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).

Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar specializarea

in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, ind imposibil, mai ales pentru o

rma a!ata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate.

Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica s e ampla-

sata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau posibilitati de transport.

Clientii

In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot persoane zice sau juridice. In cazul mobilierului de

comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane zice.

In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care se pune

problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene, principalele impor-

tatoare la acest moment.

Concurenta

Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o inde-

letnicire de baza a romanilor (date ind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest sens),

iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie n generatie.

Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de prol care actioneaza pe scara mai larga sau mai restran-

sa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului regim, majoritatea functi-

onand in continuare pe scheletul mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte mari

care desfasoara activitati complexe de productie, distributie prin magazine specializate proprii sau prin

dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici,

axate in special pe mobilier de comanda, acestea avand avantajul !exibilitatii in productie si al costurilor

si implicit al preturilor mai mici.

In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila.

Promovarea

O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora,

o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata

in afara granitelor tarii, iar opagina webbine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie inter-

nationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O alta modalitate de promovare accesibila

estepublicitateain presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele

mai multe ori una restransa.

Promovarea acestei rme implica sicosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si publicatiile locale si

cele de specialitate.


V. Plan operational

Personal

Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din:

un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat

sa onoreze aceste obligatii.

Firma

Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din beton

armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata de 554 metru

patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de 185 metri patrati. Feres-

trele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame metalice Cele doua usi de acces,

de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu

energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregu-

lui centru de productie si apa calda sunt asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne. Centrul de

productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit,

ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic,

masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din

plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, xati in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2.

976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul

de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton.

Avantajele acestei hale sunt:

hala este amplasata in zona centrala a localitatii centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; instalatia electrica a

halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat

si cu tensiunea de 380 de volti;

proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici; zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor de

exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnului;

VI. Management si organizare

Conducerea va executata de managerul rmei, care este si unicul asociat. In fata autoritatilor de stat,

terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate

competentele necesare pentru a actiona in numele societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza

actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta

si poate utiliza fondurile nanciare ale societatii.


Organizare

Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din:

un manager un contabil un PR o secretara 10 de muncitori 1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat

sa onoreze aceste obligatii.

Pregatire si cali!care

In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ.

Industria de prelucrare a lemnului ind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi specialisti, cu o

experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de oameni isi desfasoara activi-

tatea in fabricile de mobila din tara noastra.

Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt sucienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii activitatii vor

necesare noi angajari.

Cei 10 de muncitori calicati vor alesi cu ajutorul unei rme de recrutare a fortei de munca. Toti acesti

muncitori vor alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi inca de la

inceput o calitate a muncii.

Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate n sectiile de prelu-

crare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la care nisa-

rea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de nisat, umple rea porilor,

aplicarea grundului, slefuirea uscata si ndreptarea de fectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si

lustruirea.

Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat,

nisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de nisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire

uscata sunt similare cu cele analizate pen tru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mo-

bilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce

cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri,

in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului n si in cantitati destul de mari, n atmos-

fera unor incaperi, este un fapt specic unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel

de piese nu este posi bila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia per fecta a prafului. Un

accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante

care se aprind usor de la scantei, !acari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoa-

ne imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In sectia de

vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in cantitati mari, a uleiului de in ert si a

unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in ert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse ntre 36

si 170C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara

a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde.

Una din metodele de aplicare alacului este pulverizarea. La aplicarealacurilor cu ajutorul pulverizatoru-

lui, o parte din materialulpulverizat ramaneinsuspensiesub forma deceata, particulele saturand aerul

foarte repede. Vaporii de solventcreeaza unmare pericol de indendiu si explozie.


In ultimul timp,aplicarea lacului pe suprafetele nisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulve-

rizare, care prezinta un accentuatpericol deincendiu siexplozie,indsimai putineconomica.

In cazul introduceriisiscoateriimanuale apieselor din masina,acestea se aseaza pestelaje si ramnn

sectie un timp mai ndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata.

Camerele de pulverizare se prevad cuiluminat din exterior, ntreaga instalatie ind protejata mpotriva

patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitateastatica care se formeaza pe timpul

pulverizarii se nlatura prin legareala pamnt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei

de ventilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza ntr-o ncapere separata de camerelesi cabinele depulverizare.

Curatirea cabinelorsi camerelor depulverizarede depuneride lacurisi vopsele trebuie sa se faca nu-

mai cu rachete din lemn sau metaleneferoase, ca: aluminiu, cupru,alama etc.

Solutiiledelacurisidevopselesetransporta prin conductesau se aducin conveiere dinincaperi-

lespecial amenajate pentru prepararea, insa sub nicio forma nu se admitepregatirealor in camerelesi

cabinele depulverizare.

In sectiile in care se folosesc solventi in!amabili, concentratiadevaporiseverica sistematic, tinandu-

seseamade greutatea moleculara a solventului sau al laculuiin careseevapora, de tensiunea vaporilor

saturati, precum si devolumul incaperii. Prepararea lacului se faceintr-oincapereseparata, in vasepre-

vazutecu dispozitivemecanicede amestecare. Rezervorul pentrulac de la masinade turnare va avea

capacul etans.

Latunelelepentruuscarealaculuitrebuiesa se asigureoprimenire permanenta a aerului, pentru

aseprentmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri in partea supe-

rioara, prin care se evacueaza aerul ncarcat cu vapori de nitrolac existenti in interior, si cu instalatiide

ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor desolventi mai grei ca aerul (acetona).

Sectiile de lustruire amobileise prevad cu instalatiideventilatiecapabilesa evacuezeintreagacan-

titatede vapori carese degaja, guriledeaspiratiemontandu-se atat in partea superioara cat si in cea

inferioara, in raport cu greutateaspecica a vaporilor. Unprincipiu carenu trebuieneglijatlaconstru-

ireasi exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuariiseparate a prafului si a altor deseuride

lemn de celedevapori in!amabili.

VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare

Costurile de inceput

Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este sucient un spatiu (hala de productie) mai restrans.

De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale poate achizitionata o masina universala de

tamplarie (estimata in jur de 1.500 2.000 EURO).

La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon, fax, copia-

tor etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO).

De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puin o masina de transport marfa, avand

in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate transport gratuit la domiciliu. Pretul

unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ 6.000 EURO.


Cadrul legal

Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute autorizatiile

obligatorii pentru inintarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare din punct de vede-

re al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea functionarii din punct de vedere

sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului si autorizarea din punct de vedere

al protectiei muncii).

Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor speci-

ce de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul Ocial, Partea I nr. 557

din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii

industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria mobilei, a straticatelor, a

produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in Monitorul Ocial, Partea V nr. 5 din 19

martie 2002.

VIII. Plan !nanciar

Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii euro.

Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile initiale si sa

adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute.

fabrica de mobila2

Documents