Cinci CONFERINTEDESPRE VENETIA

.40

1

TINUTE, DIN INSARCINAREACASEI SCOALELOR, DE ::

N. IORGA

EDITURA CASEI SCOALELORBUCURESTI 1914

.A.APS

9

0,

-s-

.

0===

41,

A"aI

ID

Cinci CONFERINTEDESPRE VENETIA

TINUTE DIN INSARCINAREA:: CASEI SCOALELOR ::

DE

N. IORGA

BUCURESt

EDITURA CASEI SCOALELOR

1914

CINCI CONFERINTE DESPRE VENETIA

CONFERINTA I-iii.

In ce eta, frumuseta Venetia.

Cu privire la Venetia, la viata Venetiel, la trecutulVenetia, la legAturile Venetiel cu noI, am intentia dea tinea cincl conferinte, care vor fi strinse pe urma involum, dindu-ni astfel icoana minunatulul oras, si inpresent, si In -trecut.

Cea d'intaili conferinta e menitA sA cerce a da o de-finitie oarecum satisfAcAtoare a frumusetel Venetie!: ecam gra], eAcl lucrurile frumoase nu se pot definicum se definesc lucrurile utile, practice ; cu toateacestea o incercare in acest sens nu poate fi totallipsita de interes.

0 a doua conferinta va cuprinde istoria extern aVenetiel, prin urmare desvoltarea StatuluI venetianin legAturl cu vecini! lui.

0 a treia va intatisa desvoltarea intern a Statulurvenetian, si aceia cari o vor asculta vor putea savada care sint principiile ce s'ati desMcut din aceastAdesvoltare constitutionalA si vor putea face oarecareapropierl cu viata noastrA InsAsl, cad rostul oricArirconferinte care cauta sa fie folositoare e sl puie In le-gAtura lucrurile care se spun despre alte tee, desprealte popoare si despre alte timpur! cu problemele careframinta societatea noastrA de astAzI.

1.

2 N. IORGA

Va fi pe urma o conferintg despre arta si cultura vene-tian, iar ultima conferinta a ciclulur va trata desprelegaturile dintre Venetia si terile noastre, legaturt .careskit mult mat vecht, mat serioase si mat importantedecit ar crede cineva : si Venetienil s'aii mirat putin cind,acum o saptaming, ail aflat, din cele doug. conferintece am tinut acolo, ca sint asa de multe legaturile dintredinsit si not, si cred ca si d-voastra vett afla cu mi-rare ca intre departatul ora§ Italian departat matales din causa ocolulur, prin Pesta si prin Viena,pe care estt silit astazt sa-1 fact spre a to cobori din noilla Marea Adriatica si not nu shit numat relatiilela careva asteptatt, despre care se vorbeste totdeauna,ci altele, de un alt domeniu, mult mat interesante de-cit relatiile a caror expunere a ajuns banala.

I.

Prin urmare, in aceasta d'intaiii conferinta voiii cautasg. analisez in ce sta farmecul special al Venetia

Venetia nu e un oras frumos, ci un oras unic.Aceasta este deosebirea. Este si frumos, gra indoiala,dar Innainte de toate este un oras unic, si aceastadeosebeste Venetia de celelalte orase frumoase, fie-care Intealt fel, prin alte Insusirt, de care-f piing lumea.Frumuseta e multipla, si frumuseta din toate oraselecu aceasta reputatie din lume, strinsa laolalta, nu ni-arda Inca toate elementele din care se alcatuieste fru-museta Venetiet si mat ales proportia in care acesteelemente se combing., aspectul particular pe care-1 ca-pata prin aceasta proportie.

N'a fost totdeauna considerata Venetia supt raportulsupt care e considerata acum ; frasele de estetism, deretorica romantica cu care fiecare Ist imbrobodesteamintirile despre dinsa, nu s'at rostit in tot timpul.

IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 3

Intr'o anticvarie a Venetiei, pe care am regasit-o, dupatrecere de paisprezece ani, tot cum era, in coltul delingA San-Zaccaria, cu deosebire ca anticvarul batrindin tinereta mea se prefacuse intr'un anticvar aproapedistrus, incapabil de all mai vedea cartile §i de a li maispune numele, in anticvaria aceasta, rascolind intregramezile de cart! puse fara nicio socoteallanticvarulvenetian a ramas un tip special, aproape medieval,care nu samAna nici pe departe cu eel german, cutoate cartile catalogate, socotite fiecare cu pretul el,dar in pravalia caruia ti se stria placerea de a facedescoperiri ; un anticvar primitiv, misterios, de-ti vine,in mica lui pravalie intunecoasa, sa te uiti pe sus casa cauti crocodilul atirnat de tavan Si fel de fel dedihanil fantastice prin colturl, am gasit un ghid alVenetiet de pe la 1780. Nu samAnA deloc cu calauzeledin timpul nostru, cu calauzele moderne care te txecrapede prin toate partile sill indica pe scurt in fie-care loc momentul si locul precis uncle trebuie sa ad-mirisi de obiceiti jumatate din indicatiile date sintmincinoase ; aceasta ca instiintare pentru oricine in-trebuinteaza astfel de produse industriale, care-ti no-teaza momentul cind trebuie sa cazl in extas, cutoata gama emotiilor prin care trebuie sa tree! la ve-derea cutarii cladiri sail cutaru! tabloil. Odinioara nuera asa : ti se dadeati deci indicatiile practice, purtindu-tede mina, ca pe un calator putin cam naiv, ceia ce erapotrivit cu lumea care cutreiera pe vremea aceia stra-dele si canalele Venetia i, la sfirsit, se adaugia uncatalog de picturr, cu viata fiecarui pictor, toate ex-puse asa cum un ucenic ar scrie despre maestrul lui ;nu cu frase imprumutate din estet!, din John Rus-kin §i ceilalti, ci cu un fel de evlavie simpla, in stareade spirit in care trebuie sa se coboare cineva cindvrea sa primeasca in el influenta unet picturi ce nu

4 N. 1011GA

era determinata de principir abstracte ca acelea dintimpul nostru, cad tablourile §i sculpturile nu erailvoite, ci era numai un suflet sincer, al artistului, care serevarsa prin color! sail prin linii de piatra. Am rasfoitghidul acesta cu oarecare plAcere, de si era vechiii$i unsuros, fiindca lipsia trasa banala, cute ajunsa in-suportabilA, ca turburarea ochiului, ca intepenireaminilor din partea tuturor negustorilor, advocatilor, me-dicilor, rentierilor batrini, fetelor nemaritate cari ieaildrumul Italie! pentru placerea de a se cuimil Irina,intea capodoperelor artel.

AlAturi de vechiul ghid Si in contra ghidurilor noua,al cAror banal imprumutat e aproape odios, o sl incercdeci a explica de ce orasul acesta produce, nu numaiimpresia frumosului, dar impresia de lucru unic, carenu se mai poate vedea nicairi. Si nu numai calatoriide acum au aceasta impresie, dar o aveau calatoriivechl, §1 oamenif nascuti in Venetia, cum a fost Gol-doni, vestitul autor de comedii, autorul c Hangitei, si alatitor piese pAstrate in repertoriul teatrului apusean §iune or! trecute si la noi, de si azi ni par batrine pentrutimpurile noastre. Cind vorbe§te de Venetia, in me-moriile lui, foarte interesante, pe care le vom analisaintr'o conferinta viitoare, el nu §tie sa gaseasca alte cu-vinte decit cam acestea : am cutreierat lumea, am vazutmulte tee, dar, de cite ori mil intorc in orasul in carem'am nascut§i care lul putea sa-T pall atit de obi§-nuit, incit sa nu-1 mai emotioneze decit supt raportulfamiliar, personal , de cite or! mil intorc aid, amimpresia cA nu mai e nicairi aceasta '. Si putea ziCe nu

1 Memorie, ed. Sonzogno, p. 25 : Venezia 6 una citta straor-dinaria, the non 6 possibile formarsi una giusta idea senzaaverla veduta: le carte, le piante, gli esemplari, le descrizioninon bastano; bisogna vederla. Tutte le citta. del mondo si ras-somigliano piii o meno ; questa non ha, somiglianza con alcuna.

!N CE STA. FRUNICSIGIA TENSILE!

numal atit, ci cl, de cite on star o bucatA de vremein Venetia si comparr zi cu zi, ceas cu ceas, orasule altul, si de sigur fiecare din ceasurile multe cares'ail rostogolit asupra orasuluI a adus cu sine o icoannnoun a luI. i, atunci cind cineva e deprins cu cla-sarea, cu explicarea stiintificA a lucrurilor, natural in-cearcn sn-s1 explice si aceasta tainn. De unde vineoare ?

II.

Venetia se impartnseste intnin de farmecul specialpe care -1 d Marea. Dar sint atitea orase asezate linglMare, sint atitea orase italiene asezate la o Mare celputin tot atit de frumoasa sail mult mai frumoasadecit aceasta. Asa e coltul acela de Mare, cel mai fru-mos din lume, cu adinirabile grAdin1 de copacr dinterile calde, cu cer strIlucit, unde se duce cineva pentrucautarea snrintatil ca §i pentru improspatarea, pentruintinerirea sufletulul, locul acela de feerie care eGenova. Este Neapole, al arta golf e o minune aSudulu1 si unde Marea ofern icoane schimbAtoare dupAanotimpurI, dupe ceasurile zile1, dupe aspectul cerului,dupe gradul de umezeall sail uscaciune a aierului,unde cerul insusi 41 schimbn coloarea supt och1 : incalitate de Mare, Marea napolitanl e de sigur ma!Ogni volts che io riveduta dopo lunghe assenze, sorse inme un nuovo stupore. A mano a mano ch' io cresceva neglianni, che si aumentarono le mie cognizioni e che avevo deiconfronti da fare, ci scoprivo a nuove singolarita, nuove bellezze"(Venetia e un oras asa do extraordinar, inch nu e cu putintasa-ti fad o ideie adevAratil fAra s'o fi vAzut ; hartile, planurile,reproducerile, descriptiile nu ajung ; trebuie s'o vezi. Toate ora,-sele din lume samanA mai mult ori mai putin ; acesta, n'areasAmAnare cu niciunul. De cite ori am revAzut-o dupA lipselung!, s'a trezit In mine o nouA uimire. Cu cit cresteam InvristA, cu cit se adaugiati cunostintele mele aveam compa-rata de fAcut, descoperiam nouA lucruri unice, nouA frume-seta").

gi

6 N. IORGA

frumoasa decit cea venetiang. Cad Marea, libera, largg,staping, cu caracterul el grandios, nu se vede din Ve-netia, ci, ca s'o vezi in toatg misterioasa ei putere,trebuie sg te dud la Lido, care inchide, 4 bareaza,laguna intreagg, cu insula principala, a Venetiel, si,dincolo de dinsa, insulele secundare, Giudecca, San-Giorgio, insula S. Lazzaro : a Armenilor, Murano,S. Michele : a Cimitirului, S. Servolo : a nebunilor,Santa Elena : a gradinelor, Burano, Torcello. $i mar-turisesc ca nici Marea aceasta nu e extraordinary ;nu e o Mare intreagg, pe care sa o vezi framintataadinc de furtuni, ridicind valuri, aratind pine albede corabil in depgrtare, unindu-se cu cerul in tonali-tatile cele mar delicate de albastru. Lido, care nici-°data n'a fost un loc prea frumos, e pe cale de a sepreface intr'un loc banal. Innainte era aid o bise-ricutg, San Niccolo si de aceia i se zicea si insulef :Sfintul Nicolae mar mult decit Lido (Lido inseamna :littus, mal), Sanctus Nicolaus littoris, o bisericutg astazivapsita in rosu si impodobitg asa cum impodobescpreotii catolici modern!, cu un fel de cochethrie defete octogenare, asa incit nu-ti mai produce nick) im-presie. Erati case modeste, erail drumuri singuratece,eraii forturi rgzlete, sentinele pierdute in ierburilemar!, erati colturi de cimp sglbatec. De un timp insgs'a asezat aid un tramvaiil cu Ca!, apoi cu electricitate,s'ati deschis sosele noug, si all rasarit in acesti pa!-sprezece an/ din urma un numar de speriat de otele,toate moderne pana la ascensoriu, in stilul secesio-nist, cu feresti ciudate sparte in ziduri unde nu teastepti, cu cosuri enorme de pretentie arhaica, izbuc-nind din cladiri oarbe or/ flume chioare, cu balcoaneneimaginabile, rasarind din fatade in color/ care tipa...$i inscriptii in toate limbile, pana si firme imenseca ungurescul tSzalloda, mare de-asupra unor clgdiri

IN CE STX FRUMUSETP. VENETIEI 7

cu adevgrat americane... E inspaimintator I $i toateaceste ingramadirt de improvisgrf arhitectonice pre-tentioase ocupg. pustietatea de pe vremurl si cople-sesc termul °data Tiber, care-0 asteapta pacientif dincabinele strinse unele de altele, de para. ar fi nisteclocitoare, din otelurile cu cinc! si sese rindurf, a-cute in cincf-sese lunf de zile si care se darima infiecare an pe jumgtate ca sa se refaca in grab), cucincl-sese saptaminf innainte de a sesonul bailor), casa fie cgata) pentru cele citeva mif de strain! princari invie Lido in sensul modern. Iar, in fats, acolounde ochiul privia mai far) piedeci spre albastrul fu-muriti din zarea caruia se iviail pinzele pescarilor caniste albe cornurf de lung. in iarna rece, se ing,rama-desc astaz1 un fel de bazare care vind strainilor bibe-loturf si tot felul de grozave luerurf ieftene.

Asa incit Lido nu e Venetia, iar Marea nu o potfvedea decit din Lido, si ea e incunjurata az1 de toateciupercile balneare, marl si micf, care contribuie s'ofaca absolut antipatica.

Daca Marea o voiestf, ma! du-te la acel dumnezeiescoral all Ragusel dalmatine, cu zidurf sure innaltindu-se,pare ca, din Marea de cobalt gra valur!, supt cerul deun nemilostiv albastru ca al Africe! uscate : port! in-tunecoase, strazf de palate in jurul domuluf batrin,pretutindeni reminiscence din vremea Republice!, pieceingramadite de fructele Sudulul, migdale si smochineproaspete ; marl case pusti!, pline de diplome si deportrete, fine tipurf aristocratice rasarind dintre florilerosil ca singele ale oleandrilor, si, afar), cimpif dincare rasar, ca la nof prunif orf ciresif, smochinf si por-tocalf, buruienile tepoase ale unel vegetatif africane ;iar, dupa ziva calda, lina, grea de splendoare, coplesi-toare de frumuseta, in racoarea serif, pe malul depiatra, de cealalta parte, de catre munte, venind ca.-

8 N. IORGA

lArl, in superbele for costume rosil, violete, cusutecu aur, teranil slab! si terancele palide din Hertego-vina, cari te intimpinA, strAine!, cu un dobr vecer,o <bung:seara, ca pe vremea Patriarhilor. Frumoasa iarAsIMarea la Cattaro, iii golful fail pAreche, pEn de ras-fringerea razelor soarelul in stinca lucie, care, unitscu adincul albastru de pretutinden!, da golfulul o in-fatisare absolut fantastic., cu luntrile de forml veche,in care izbucneste rosul aprins al scufiilor pe care lepoarta bArbatil si femeile supt cerul cu stralucirf m e-talice.

La Venetia, nimic din toate acestea, si totusI pentruMare-t1 e drag intAiii Venetia, si WA adinca, deplinaiubire intima dintre oral si ape tot farmecul venetianar dispArea. Deosebirea intre MArile care traiesc, chiamasi dominA pentru ele si Marea Venetie std in aceia cAMarea de orIunde rAmine totusI, mice inriurire arproduce asupra sufletulul, fie Marea blind a Sudulul,mingiietoare, bogatA in visur!, or! aspra Mare dinMiazanoapte, brazdata de furtunl, in afarA de no!: nolde o parte, cu durerile si asteptarile noastre ; ea, Marea,de alta, cu seninul si chinurile el. Ne preface Marea,dar, cu toate acestea, nof raminem obiectul meschin,atins de atotputernicul subiect. Simtl cum o influ-entA strlinA itx pAtrunde in suflet, imblinzindu-1 sailingrozindu-1, purificindu-1 totdeauna prin acest malmare intre marile spectacole ale naturiI. La Venetianu e asa. Venetia e singurul oral asezat in apropiereaMArii, unde Marea e pretutindenf, unde Marea e im-preuna cu tine, e deprinsa cu tine ; te cautA pe tine,te asteapta ; nu te sperie si nu te uirneste, ci o al laindemina ; ea itl vorbeste, itl sopteste une or!, indis-tinct, si totusl asa de clar. Se joaca siret si duios cutine, llinurindu-se in unele ceasurl, in altele ascun-zindu-se, ca sA te vrajeascA. Vraja aceasta a to-

IN CE STA FRUMUSETA vENETrEi 9

vArAsier necontenite cu apele schimbAtoare e unul,si cel mai ales, din secretele frumusetii Venetiei inceia ce priveste natura : coabitezi cu dinsa, esti suptacelasi acoperemint de cer cu dinsa ; sintetT de o po-trivA acasA. Si de o potriva de strains, to si ea :vents cu acelasf dor nemArgenit, opriti o clipa cuaceiasi iubire si pietate, pAn5 plecati cu aceiasi hotl-rire de a: o revedea, ca si apele pe care le trimeteAdriatica si le chiama innapol. Vrei sA te ascunzi dedinsa, nu pots : ea te urmAreste pretutindeni, si trAiestfprin ea, precum si ea, Marea, asa cum e acolo, traiesteprin oamenii can sint acolo, prin operele for ce se vac!,prin operele for ce se amintesc. NicAiri nu se infratescmai deplin aceste douL elemente, mai tulburate si maisenine de pe lume apa vie si sufletul omenesc. Mareaaid se face mai mica, asa cum e omul, mai blinda,cum i-ar cere omul sa fie ; ea vorbeste la urecheafiecaruia, are desmierdAri pentru fiecare obraz. Nicairinu se coboarA zeul pang la ce sintem noT, pana laacel putin care sintem nos, ca aice.

De unde vine aceasta ? SA nu ne pierdem in pro-de frase, si sA venim la explicatia fireasca a

lucrulul.Intaiti Venetia nu se gaseste in Marea obisnuita, ci

are un tel de 'Mare domestica 2; Marea Venetiel eproprietatea eT, laguna de apa sarata. InsA aceastaparte din Mare, care se opreste ca sa incunjure si sastrabatA, ca sa creeze si sA infrumuseteze, mai multca sa vivifice Venetia, aceasta parte din Mare se inno-ieste necontenit prin contactul cu apa cea mare. E la-guna vie fatA de laguna moarta ; in laguna moartas'au uitat apele ; laguna vie si le trimete si chiamAnecontenit, si be primeste si be pierde ; din oral ea rA-peste cu dinsa la ceasurile de maree Ltoate impurita-

lixitati

10 N. IORGA

tile vietif omene§tf §i le duce spre purificare in aierulde libertate, de energie, de vioiciune. Parca sint anumeceasurf cind, obosit cu apele vechi, simti cl to innoie§tfcu apele cele noul. In acest schimb necontenit de in-riurire intre naturA §i om, omul insu§1 se preface cuaceasta noun. viata a undelor.

Mi s'a pArut §i mie, cind am alatorit intaia oaraeste ceva in ochiul tineretef care vede undle lucrurfpe care ochiul mar batrin nu le mar vede, dar carenu vede la rindul sail o multime de lucrurf pe careochiul batrinuluT a invatat sa le vada , mi s'a parut,ca multora, ca Venetia e un ora§ mort, un ora§ pustiki §1murdar, de tristet §i desilusie. Nu e murdar. E murdarce cade un moment din viata oamenilor pentru caMarea sä revie indatA, curatitoare, invietoare, intine-ritoare, in toate colturile. Cad nu e colt, cit de departe,cit de ascuns, din Venetia, cit de nenorocit, incunjuratde o viata omeneascl °licit de miser., nu e colt deGhetto§i am patruns §i in Ghetto, in locul din ve-chea cetate care se daduse Evreilor §i unde singurfaveati dreptul §i mai ales datoria sl locuiasca, am pa-truns in acest colt cu casele negre de slin pe toatecele eine!, §ese rindurf, de unde se aruna imundicifca acelea pe care le cunoa§tem din ora§ele Moldovef§i Bucovinef, parindu-se cl se va astupa canalul, incare unda panicA sä nu pAtrunda pe nesimtite rasco-lind tot ce nu e curat, minindu-1 in largul valurilor,care framintA a§a de mult §i raspindesc a§a de largaceste impuritatf omene§ti, incit nu se mai simte nimicdintr'insele, cum nu se va simti nimic din plcateleomenirif in valul nesfir§it al timpuluf etern.

Prin urmare, intaid Venetia e a§ezatl in lagunaaceasta vie care domestice§te Marea, dar if pgstreazAin acela§1 timp toata vioiciunea, toata puterea §i toatlnoutatea §1, al doilea, Marea se raspinde§te pretutin-

IN CE STA FRUMUSETA VENETIE1 11

den!, printr'o sumedenie de canaluri-strade acope-rite de podurT, margenite de case, care, si ele-s cladite,parte pe pamintul insulei de odinioara, parte pe bir-nele acelea, pe pilotil care, intarindu-se in apa sarata,pot sa sustina cladirile de marmura cu tre1 rindurlin fats si cite cinc! rinduri in interior, fatadele grelefacute totdeauna ca sa dea o priveliste maT armo-nioasg, ma! nobila decit cum ar da-o vadirea carac-terului practic al une! locuinte.

Dar nu e numai atit ; nu numaT asezarea in laguneface frumuseta Venetia insulele celelalte sint a-§ezate in laguna, nu numaT insula care se chemaalts data Rialto, Rivas altus, cCanalul cel Innalt), prinurmare cCanalul adinc), iar Venetia se zicea pro-vincia, numele aplicindu-se insuleT Rialto numal de la1200 innainte : cCivitas Venetiarum ), ccetatea Vene-tienilor,, si Rialto ramiind acum podul cel vestitdin mijlocul orasului, plin de pravalif, de lume in mis-care, de arta §i de viata, de glorios trecut si de unpresent vioiti caruia nu-i lipseste frumuseta.

Dintre toate insulele, numal insula vechiulu! Rialtose impartaseste de acest caracter de frumuseta unica.Pe celelalte le-am strabatut in cea maT mare parte :n'am fost doar la marea Chioggia, la Torcello, bizan-tina, foasta Capitals, umila azI saracita, piina deruine supt lutul i pietrele eT ; dar insulele mai apro-piate le-am vazut de atitea orT in cursul celor patrucalatorii, adesea cu sederT ma! indelungate, In Venetia.El bine, Murano nu e o insula frumoasa : cu caseleei mgrunte, locuite de poporul de jos, de oamenT

intrebuintatT la fabricile de sticla, de mosaic,de dantela, asa incit ziva casele sint pustit i stradelegoale, afara de copii cari, la dol an!, vinzolindu-sepe mal, cu cele mar ascutite strigate, §tiiu sa se

§i

saracT,

12 N. IORGA

fereasca de primejdia canalelor verzr pe care plutescramasitele gospodariel parintestr, cu bisericile aceleamic!, in care pe rapezeala, mormaind, preotir slujescliturghir pentru un public de femer singure, ea nu repro-duce in mic ceia ce e Venetia in mare. Insula Arme-nilor, San Lazzaro, ocupata numar de manastirea ca-lugarilor mechitaristr vasty cladire din secolul alXVIII-lea, cuprinzind un mic mused de picturr bune,amintirr, si de la Napoleon al III-lea, si daruri dis-parate, o vasty biblioteca, ale aril manuscripte arme-nesti sint o comoara stiintifica §i o revelatie de artabizantina-persa, cu o tipografie, in limb! europene siin limba de-acasa, si o coal adausa pe linga a-ceasta, cu elevr venitT pe drum de caravane din fun-dul patrier asiatice, precum si de deosebitele cladirTnecesare vietil a sute de oamenr, insula aceasta, numarde piatra si aproape numar cu strain!, n'are un farmecdeosebit. Tot asa n'are un farmec deosebit insula Sant'Elena, care se intinde de la gradina publica innainte,cimp fail nicrun fel de frumuseta, bun ca sa arateVenetienilor de bastina ce este un cal, orr insulele incare se gasesc casele de nebunr, Manicomii. Numalaceia pe care se sprijina masiva cladire inzorzonatacare e Santa Maria della Salute, si aceia care aruncain sus turnul suptire de la San-Giorgio, Giudecca,numar acestea, au si ele frumuseta deosebita de carevorbiam. Dec!, cu adevarat, pe linga farmecul une!anume Mar!, e familiaritatea, prietenia, patrundereaaceste! Mar!, cu apele er blinde sail agitate, cu ceatacare se ridica de pe dinsa si alearga pretutindenT, im-presoara toate, vrajind fel de fel de icoane noun dinlucrurf asa de vechr, cu lumina ce se joaca strecu-rindu-se prin valul de aburi sail se alinta pe fata va-lurilor ware. Numai aceasta legatura a naturi! cu

IN CE STA FRUMUSETA VENETIET 13

sufletul produce acea impresie neuitata, care te ur-mareste ant si ant dupa ce ai parasit orasul.

Dar alte lucruri trebuie sa se mai adauge pe lingaaceasta frumuseta a Mari! prietenoase, intime, ca sadea intreaga covirsitoare impresie.

In epoca noastra se cladeste mult ; de sigur se cla-deste si cu gind de frumuseta, dar frumuseta o cautainovatorii, nu in domeniul potrivirilor armonioase, fi-restr, ci unde nu te asteptai s'o ggsesti : in liniile bi-zare ale secesionismulur arhitectonic din timpurilenoastre, in sfarimarea regulelor obisnuite ale propor-tiilor ; este un tel de NU care se adauge astazi lutade vechiul DA in materie de proportie si de armonie.Negativul nu inoveaza insa fats de positiv, ci faceparte, in urit, din ceia ce este, in frumos, positiv. Daca-titrebuie doua feresti, si put una mai sus decit alta, sad inloc de doua feresti la fel at una foarte mare si altafoarte mica, nu fact decit sa transpui in disgratios, inmonstruos ceia ce exista innainte in gratie, in norma,ceia ce va fi fiind vechiii si poate obositor pentru unitochi blasati, dar pentru atitia oameni obisnuiti cu simtulfrumosulur traditional e o neinlaturata cerinta, caci, infrumos, chiar obisnuinta veacurilor ajunge a fi lege,simt mostenit, imperativ innAscut. Se cladeste mult, siacest mult care se cladeste astazi inlatura ceia ce afost odinioara : noul izgoneste trecutul din lacasul sadvechid ; modeste case patriarhale de odinioara cadjertfa stradelor largi si halelor de locuinta, cu fatadeimpunatoare, si unele dintr'insele samana prin podoa-bele for cu patima de inzorzonare a parvenitului care-siaseaza toate medaliile si toate podoabele Jul pe proe-minenta bine nutrita a trupului sad. Astfel fatadele

14 N. 1011(A

multor case bucurestene 1tT fac impresia until bataliondin garda nationals de pe la 188o, in care un sexagenarera cApitan, un quinquagenar sublocotenent, toll mar-tial!, tot! burtosT si, pe cit se poate, purtInd nobileledecoratil ale pacii : ni amintim si nol parada acestorbray! garzT national! de cari rideaii, pe la 183o, cuhohote, romanticil, Victor Hugo si cellalt!.

Cu un asemenea gust, nouA ni par cladirile de odi-nioara utite, si le distrugem cu pasiune ; nimicim cufurie ceia ce, icl-colo, s'a maI pastrat din vechile caseiubitoare de proportie ; si trebuie sA al, nu numal unbun simt superior, dar si mult curaj pentru ca, introincornoraturile acestea ale epoceT de astAzI, sA lasT mo-desta locuintl, atit de multamitoare pentru ochT, atitde bine ImpArtitA, in care to simtial asa de acasA, la celd'intAill pas pe care -1 fAceal Intr'insa.

0 scusa pentru aceasta aid, la noT, este totusi. Fru-museta veche a fost, intr'un anume sens, ma! sitracadecit vremea noastrA; ceia ce nu InseamnA el sintemmarT bogAtasl, dar sintem mtcar marT cheltuitorl tatde marif economl, de zgircitil vremilor trecute, cariIngrAmAdiau In blAnurl, in juvaiere, in banT de ouragonisita unel viet! IntregT ; cel putin in ce privesterisipa, sintem nesfirsit ma! c bogatl, decit strAbunif nostri.$i asa e si in mil de orase noul pe care le-aii ridicataiurea, din sate umile, cuceririle industrief, norocul des-coperirilor de bogatil noun, legAturile clilor de co -municatie moderne.

Dar la Venetia nu este asa : eel de astAzT sint multmat saracI decit Innaintasil lor. Pe cind noT dArimAmo casA de birne ca sA ridicAm in loc una de cArA-midA, dacA nu chiar de piatrA tare, la Venetia nu aTde ce sA fad acest lucru. Venetia de odinioard a fostun oras de oameni foarte avuti, pe cind eel de acumasint cum II ajuta Dumnezeil. $i nu poate inova, prin ur-

N CE STA FRUMITSEM VENETIEr 15

mare, plebeianul de astazi, cistigindu-si o pine in fa-brici cu capital MI-Ain, negustorul de astazi, care se hra-neste mai mult din cumparaturile strainilor, din ceiace se numeste cindustria strainului», industrie care sieste principalul mijloc de trait al Venetiei : cind afost holera in Italia, orasul a avut un an inspai-mintator ; o multime de pravalii ail trebuit se deafaliment pentru ca mai tot! cumparatorii obisnuiti nusint locuitorii de acolo, ci strainii, si acestia lipsisera.Intre functionary, oament meritosi sint platiti cu 2-3.000de let pe an si au curajul de all linea, de si n'ail venituride zestre, case pline de copil fail a se plinge, ci foartefericiti ca ajung a-0' potrivi viata dupa mijloacele lor !Tot! acestia, oamen! muncitori si econorni, null cladescpalate ; et n'ati nevoie sail darime marile zidiri de odi-nioara ca se -si innalte edificit mat marete decit acelea.Prin urmare, in afara de iubirea Venetianulu! pentruVenetia, care este asa de naturals, de si nu cu-noastem si not iubirea Rominului pentru destoiniciaaratata in arta de innaintasil sal, este si o imposi-bilitate materiall de a reface orasul.

$i nu numal atita : dar, prefacin du-se orasul, va-loarea lur comerciala ar scadea. Orasul trebuie sa fiecum este, pentru ca strainul sa soseasca si sa ali-menteze viata actuall. a Venetia Acele palate, fieca ar fi placute ori nu, trebuie ss rarniie cum sintSint prea saraci Venetienir si prea interesat!, pe lingafaptul ca sint prea iubitori si prea intelegatori defrumuseta, pentru ca sä schimbe ceva din infatisareaorasului de odinioara. Dace, nu e totdeauna disciplinenationals, constiinta stiintifica, gospodarie oraseneascasuperioara, ca la Nurnberg, unde nu e permis sä secladeasca decit in stilul german din evul mediu, incare e facut orasul intreg, cu adevarat o minune alumil --, dar si alte motive inriuresc pentru ca Ve-

16 N. IORGA

netia sa fie pastrata aproape in intregime, cum erape vremurl.

Ceia ce nu inseamna ca nu se clade§te din cindin cind : une orr se deschide cite o strada, chiaracuma se lucreaza la una in dosul porticelor Pieter,in fata vechiulur Otel Bauer, §i se poate culege peghete putin noroiti §i in Venetia , se darima pentruaceasta case mar vechr, dar nicrodata din fatada ca-nalurilor, unde se in§ira splendidele probe ale me§te-§ugulul venetian de cladire de pe vremurr. In locurrunde au fost case cu adevarat sarace, ford stil §i

nume, acolo se fac, pentru multimea, necontenit cres-cinda, a insurateilor, a rentierilor in ultima calatoriede petrecere, a snobilor burghesier §1 a celor citevasute de pelerinl al glorier §i arter, otelurl, restaurante.Astfel s'a cladit in local miculur restaurant nemtescPilsen), numit dupa vestita bere boema, un fel deciudata cu§ca de cristal, in care se expun, cu paharulde §ampanie innainte §i floarea la butoniera, panstarziti noaptea, privitT cu oarecare ironie de popolanil,de soldatil in concediu de Dumineca, ce se strecoarainnaintea imenselor geamurr, tog capitali§tir interna-tional!. Un prieten din Romania a vrut sa-m! faca §imie placerea, dupa una din conferintele ce am tinutacolo, sa ma pofteasca in maretul local modern : o co-lectie de scirboase exemplare de bogata§1 din toate natiile,cari yin, se vede, la Venetia ca bea §ampania laceasul la care o beau acasa, ca sa §1 faca siesta la cea-sul la care §i-o faceail in casa unde locuiau in ora§ul lor,o ingramadire de banal obraznic, care este o nota dis-cordanta, aproape iritanta, in cadrul acesta a§a de au-tentic, istoric §i de onest artistic al Venetia Dar, in sfir-§it, cladirile acestea sint putine, §i, de obiceiii, chiaracestea canal szi imite infati§area caselor de odinioara.

salt

IN CE STX FRUMUSETA VENET1EI 17

Acesta, pastrarea vechil §i splendidel scoice de piatrAde pe vremurr, este al doilea element de frumusetAal Venetia. Marea, ce bate la toate usile, ce atingetoate zidurile, caa nu e casa care sl n'aiba co-municatie directl cu dinsa, precum nu e casa care sl nudea inteuna d;r1 acele admirabile strade inguste, per-fect luminate noaptea, pietruite cu piatrA de Istria,astAzr ca si in secolul al XVIII-lea, farl un grauntede praf, fiindcA n'ai de unde sA-1 aduci,Marea ce sesbate usor supt ferestile fiecaruia, trimite miro-sul sdlciu spre fiecare fereastA, se clatina si se framintAsupt biciul nemilos al furtunilor sosite din mu4T is-trienT, nu intimpinA nicairr in neschimbarea fenome-nelor sale decit lucrurr care nicr ele nu s'ail schimbat,cu toate vietile ce se perindara veacurr intregi in cu-prinsul lor. Venetia isr are azi trecutul §i aiurea decitin milioanele de acte de la Frani, in umbra =HI bi-sericr gotice : pergamente solemne, registre de hotarirrdin care se desface atita intelepciune pentru toate tim-purile, InsemnArT zilnice si socoteli in scrisoare maruntalute, pe hirtia groasA si asprA de pe vremurr, condi-cute de notarl pe care alearga notele fugare desprevinzArT, cumpararr, mo§tenirr, schimburl, impArtirr ; scri-sorb de <rectorT,, rapoarte venite din toate provinciile,rAvase ale negustorilor latinT, grecY, arominT, pAna siarmeni. Nu un trecut de pus in Musee, ci trecutulin care omul de azi traieste, si care trAieste si prinomul de azi.

Sint, de sigur, si atitea orase care au alte ele-mente ale trecutulur, dar acolo trecutul it afli in stradacutare, la numArul cutare, in Museul cutare, deschisnumab de la ceasul cutare pAnA la ceasul cutare.Acum, trecutul acesta, studiat la domiciliu, e in-doialA foarte util pentru educatie : vrel sA vezr cum

2

fart

18 N. IORGA

se imbracaii oamenii, intre ce mobile vietuiail, ce ta-blourf admirail, ce sculpture statea innaintea ochilorfor ; vrer se te lamuresti cu privire la viata for prac-tica, la viata for estetica; te due! acolo, la oarele pre-vazute, platesti francul de intrare, Iasi bastonul si um-brela la portar, si calauza te duce in toate partile.( Acesta e de Rafael !, (Rafael ? Foarte bine. , ( Acestae de Veronese !) ( Veronese? Ieati act.) $i tot asa ma!departe. Dar nu acesta e mijlocul cel mai potrivit pentrucunoasterea trecutului. Trebuie se -1 a! intreg, §i inmediul in!, neschimbat, nestrainutat, mai ales nes-tramutat, fiindca e o schimbare §i in °rice stramutare.ET bine, acolo, in Venetia e numal el, trecutul. Evi-dent si acolo gasesti Museul, atitea Musee. Academiadelle Belle-Arti, in fata podului de fier, in vecinatateabisericii de veche caramida rosie, de pe fondul careiase destace o alba, suptire silueta de sfintA, de Impa-rateasa. E Museo Civico Correr, cu nesfirsitele-i materiale de viata culturala. Sint zecile de galeril publice,sutele de galeril particulare care-sr insira firmele peCanal Grande, momind pungile pline ale colectiona.torilor, incepind cu cel mar naivi. $i in colectiile pu-blice mereu vin strain!, cu cBaedeckerul, cu practicul,Ghid Woerl, sa verifice cele ce spune Ghidul, cumspuneam alts data, cind eram final-, si ma incurcam totde oamen! cu carticica rosie, ca, la casarma, sergentulde zi in inspectie, dator sa constate dace nasturii tu-nicelor sint curatiti or! ba. Dar, marturisesc, nu e inatita arta, raspindita pretutindenr, partea care te miscama! mult : un tabloti sail o sculpture sint acute de unom pentru a fi inteun anume loc si pentru a produceo anume impresie, Si a desface un tablou de acolo undeera sortit sa fie, aceasta inseamna a rupe cea mai mareparte din inriurirea pe care el ar putea O. o aibaasupra sufletulu! nostru. Nu stiii dace ati observat un

CE CONSTX. FIITYMUSt,TA VENETIEI 19

fapt : oamenir uritr pot sa stea unul lingo altul foraca aceasta sa ne supere : originalitatea for ramine, daroameni frumos1 barbatr frumosT aproape nu marexista ; dar femer frumoase mar sint, icr si colo,pierdstind una lingo alta ET bine si tablourile frumoasepierd tot asa prin juxtapunerea... administrative.

Si e un noroc ca tablourile si sculpturile n'a5 viatamiscarilor in afara, cad', altfel, ingrdmadite in aceiasTsale de Muse5, ar protesta, nu numar contra publiculurpe care parintele for nu 1-a previlzut, dar si contravecinilor, pe cari ar dori, in interesul tuturora, sa -Tpoata inlatura, cad, pe pinza ca si in realitate, sisfintiT si zeil se concureaza, se exclud. Cine vrea saprimeasca adevarata inriurire a uner opere de arta,trebuie sa se dila in locul unde aceasta opera se pas-treaza asa cum a inteles-o creatorul el si cum ailvazut-o aceia carora li era destinata. Evident, dace vrersa strabatl iute cu ochir picturile eminente ale Vene-tier, be gasestr adunate in numar mar mare la (Aca-demie>, dar, dac: vrer sa vezr sculptura si picturavenetiana in mediul el adevarat, du-te, spre pildg, inbiserica Santa Maria dei Fran de lingo vechea meaarhiva, unde am petrecut atitea ceasurl placute dinviata mea, in chiliile Franciscanilor, cu ferestile des-chise asupra unur petec verde de gradina in care in-floresc alb cer caisT, pe cind ciorchine de florlrosil atirna din balcoanele caselor din fats. Intrindin biserica larga, piing de capele, de colturr de um-bra si ruglciune, de pasagil in care sus se urmeazgpe sicriile de marmura status de cAlAretl medieval!,nu lua in seama strainir cari cutreiera cu past greorsi facind zgomot ce li pass ca sint intr'o biserica,In necesitatea facatoare de minuni careia nu cred ! ;cruta durerea cutaril femer in negru, care, fAra ve-dere pentru tot ce se poarta in jurul el, intreaba pe

tN

d'intaiii

20 N. IORGA

sfinti! patron! daca intre soldatif cazut! in Libia nue cumva fiul si fratele, sotul, iubitul si indreapta carealtar un suprem strigat de ajutor ! Dec! fa-te ca nuvezi caravanele zgomotoase de strain! ce yin aid cala teatru, transforms -te intr'un credincios din veaculat XIV-lea sail al XV-lea, cu foarte putina buna-vointa reusestl; doar te transform! si in lucrur! multmai urite decit atita ! ; fir reverent, cucernic, nu curiossi (critic', primeste raze de impresil, nu trimete sa-get! de judecata, lass -te chemat, prins, stapinit defiecare opera, intra inlauntrul fiecarui amanunt, siatuncl ve! trai cu adevarat viata de arta a trecutului.

Madonele-t! vor spune ca intre durerea parnintululsi puterea cerurilor este o legatura si ca, prin fru-museta lor, ele o intatiseaza ; sfintil vor marturisi capentru tine ail indurat chinurile, cavaleril inchisi inarmure te vor asigura a si dincolo pot! fi cum alfost, de vreme ce el is! urmeaza acolo, ca eroi! lu!Homer, luptele din care aid li s'a tesut viata. Si nu eo biserica venetiana care sa nu fi pastrat capodopereamestecate cu sfintele imbracate 'n fuste tarcate, im-brobodite in value cu coroana In virf, incaltate inpantofasl de satin si aur. Ele ascund une or! acestae cuvintul, caci in armonia for pioasa nimic nu tra-ieste prin sine picturi incepind din veacul al XV-lea,ca la San Sebastiano, picturi in stil bizantin, care evo-lua atunci catre o arta mai innaintata, mai noun, simergind pans la esafodagiile lu! Gianbatista Tie-polo, marele artist venetian din veacul al XVIII-lea.Multe din aceste biserici sint pustil ma! toata ziva,asa ca a!, strecurind gologanul copiilor can pentruun soldo te vor lasa in pace, tot ragazul sa privestr,parca biserica ar fi numa! a ta, in ceasul pe care-1ye! alege, potrivit dispositiunii sufletest! in care teafli. Si pot! sa gasest! opere de arta, nu numal in bise-

IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 2t

ricile cele marl, dar si in cele mai marunte, in caresufletul se simte mai bine decit in imensitatea cate-dralelor.

Dar nu numal in ceia ce priveste culmile cele maiInnalte pang. la care se poate ridica arta, in arhitec-tura, pictura si sculptura, Venetia to poate face satraiesti macar viata celor din urma patru veacurl, civiata aceasta o traiesti si in drumul pe care umbli,acelasi drum pe care au mers t mesteril, cari ail facutacele opere, in piata de unde privesti si pe care, pela 170o, el isi expuneati lucrarile, si in odaia pe care0 ocupl, si in care, Para indoiala, pe linga miile deamanunte, vulgare si nobile, ale atitor vietl, au batutsi ceasurl istorice ale cetatif. Nu numal ca viata ar-tistica a trecutulul e pretutindenl, dar viata practica,de toate zilele, amanuntele triviale ale vietil nu sintale timpulul nostru. In Venetia pots sa intinzl Incamina celul de la fereasta din fats, de ti se pare cazaresti pe Romeo soptind Iulietei in noaptea Hill, vra-jita de Shakespeare, pop sa arunci o floare pestestrada ingusta in care circula totusi asa de puternicaierul si in care soarele coboara la anume ceasuriatita lumina, incalzind, o clipa, totul. Strazile au ramasexact asa cum erau acelea pe care umblati solii mol-dovenl venitl aid pe vremea lui Stefan-cel-Mare. Acumciocanesti la poarta de lemn vechiii, cu masive orna-mente de metal, din minerul de fier care el insusi for-meaza o opera de arta. 0 mina nevazuta-ti deschide:poate sa fie cineva de azl, dar poate si innaintasa deacum patru, cinci sute de ant Te sul pe scara in-gusta, neagra, rece, de piatra, care duce la odaia desus, cu o impartire ca pe vremea Romanilor : salalarga, atriul luminos unde sta toata lumea, intr'o fra-tie democratica neintilnita aiurea, bogati si saraci,

22 PI. 1011G%

nobili §i servl, gazde oaspetf, femel si barbatf, siin care debuseaza toate wile celelalte. Asa e la locu-intele sarace, i asa la palate. 5i ce sp. ectacol splendid,cu totul neobisnuit, e cind intri, trecind din curteaabsolut romana, impodobita cu resturi de marmura,pentru ca, apoi, in spatiul liber dintre oaf plinede mobila veacului al XVIII-lea, sa ti se deschia, deo parte si de alta, portile de intrare la incaperile lo-cuite si la cele in care flutura Inca umbre care sesimt prea mult acasa pentru ca sa se poata imprastiain vinturf... Lumina electric on conductele de apa

izbutit pretutindenf sd le puie pe fug a. prin con-fortul for modern.

Toata infatisarea moderna, bogata in lucrurf co-mode), nu e si o infaiisare distinsi. Din °rice civili-satie materiala str:flucita se ridica intr'un timp o cultura :o vor vedea stranepotif nostri, dar not sintem Incafoarte g-rosolan1,grosolani in casa noastra, in imbra-camintea noastra, in felul nostru de a intimpinade a vorbi, cu cit primim mai mult din spoialanoastra de civilisatie, cu atit sintem mai grosolani,fata de stramosf ca si fata de teranf. Intr'un oral caVenetia, traiesti insa in atmosfera aceia de naivitateinstinctiva a frumosuluf, originalului, sineerului in oricelucru. Acum sint marl artist! cari-si propun un planvast, trecut intdiu printr'o intreaga distilare filosofica,dar din care ies adesea greself, pe cind maestrulvenetian de odinioara avea pruvrrlia lul, unde tratafcu el cum al trata cu un timplar, cu un fierar ; eln'avea niclun fel de pretentie : frumosul cotnandat,se producea de la sine la atingerea degetelor saledivine. Lucrurile cele mai bune le fad, de fapt, cindn'af intentia de a le face, si ceia ce omoara in vre-mea noastra este ca pornim totdeauna de la intentie,de la reflectie, de la sfortare, facind sa sece izvorul

si

sisi,

IN CE STA FRUMUSETA VENETIEf 23

adevaratel inspiratii a sufletulul, in morala ca si infrumuseta.

Pentru a ne cobori de la nota istorica generala laamanunte, pentru a verifica permanenta artistica, li-bera desvoltare in frumuseta a Venetiei, sa facem osfortare de imaginatie ca sa ne inchipuim cum seinfatisa orasul pentru departatii nostri stil-nos! canau fost pe acolo.

Unchiul lu! Stefan-Voda-cel-Mare, carturarul JoanTamblac, venit, la 1477, cu scrisoarea Jul g,receasca,dictatL de Stefan insu§i, ca sa orate prin cite incercari§1 dureri a trecut Moldova si ce primejdie o ameninta'Inca, a vazut in Venetia numai o parte din straluci-tele el podoabe de astazi. In mijlocul pietel, altfelcroite, gra Procuratiile aduse de Napoleon, iar, in coltuldin dreapta, cu o bisericuta acum darimata, si atuncise ridica biserica Sfintului Marcu, dar ea nu samanaintru toate cu biserica actuala. Calatorul moldoveannu putea sa vada mosaicele noi, cu figurile inflorite,cu gesturile elegante, cu atita bogie si oarecarepretentie, ale lui Veronese, care se vad azI de-asupraportilor de intrare ; dar existail vechile mosaice bi-zantine, din care astazi a ramas unul singur, in parteastinga a basilicei. Inlauntru insa era aceiasi umbraprielnica rugaciunii, acelas1 lucru de marmure rare,aduse din Orient, marmure colorate ca florile ; eraaceiasi discreta lucrare a marilor mosaice din bolt!, cusuptele figurl intunecate ale sfintilor pe fondurl deour sters.

Biserica vechiulul oral bizantin avea dee! o infati-sare mult mai bizantina decit cea de astazi. PalatulDogilor, care era legat de biserica -- °data aceastaera numal un paraclis al Palatulul, c bisericile noastredomnesti pentru Curtile vecine, vechiii de un secol

24 N. IORGA

numai, in ultima lui formA, era pe din afar asa cume si in timpul nostru. Cind 1-a vAzut ambasadorulnostru, el stralucia astfel de o relativa tineretl, cu fA-gAduieli de vesnicie, fail temerea, de daunAzi, carea adus si mutarea celebrel Biblioteci,ca se va prabusi,cum se prAbusise mindrul Campanile, care, pe vremealui Tamblac, n'avea incA doar delicata logeta a luiSansovino.

Dar stramosul acesta de la 1477 n'a vAzut ceia cevedem no! acuma .in interior. Acest interior a fosttransformat in stilul Renasterit ; pe acolo a trecut minaacelor marl impodobitori ai Venetiei bogate din i600.Uriasii de piatrA, Mart si Neptun, rAzboiul pe uscat,triumful pe Mare, cari pAzesc scara, nu erati, si nuera toata infloritura arhitectonica din jurul ferestilorcurtii interioare, orriamente in alt stil, adause cuvremea.

Sansovino nu d1duse, de cealalta parte a pietei, nic!Libreria, biblioteca pentru manuscriptele dAruite decardinalul Visarion din Niceia, Bessarione, si nu seadunasera acolo tipAriturile lui Aldo Manuzio. NielPalatul Monedel, Zecca, unde acum de curind s'atiadApostit cArtile Marciane!, nu iesise din armonioaseleconceptil ale mintii sale.

Dar, in afara de aceste schimbari ale piete!, call-torul romin a vAzut Venetia in mare parte tocmai asacum o vedem si astazi, de la fatadele gotice ale Ma-relu! Canal Ora la locuintile plebe! sArace. Numalun lucru 1-a vazut el, si noi nu-1 mai putem vedeaastAzT: a vazut stralucirea pompelor oficiale in tim-purile de biruinta si de larg Imperiu al Venetiei, carellintindea stApinirea pi nA departe in regiunile Orien-tului; a vAzut flote care se intorceati pline de bogatir,ostiri care plecati pentru apararea insulelor din Arhi-pelag si a cetAtilor din Moreia si Albania; a vAzut

iN CE STA. FRUMUSETA VENETIEi 25

canalele pline, in anume zile, de intrecerea in lux §irapeziciune a strglucitelor gondole ale aristocratiei ve-netiene, si eraii atund supt ochii lui in portul negus-torilor corgbii atit de multe si atit de apropiate unelede altele, incit trebuia un mestesug deosebit pentrua gasi un drum cgtre Marea cea largg. El a gasitVenetia vie, care-0 cistiga harnic avutiile si se bucurade dinsele tocmai pentru cg si le cistiga zi de zi insudoarea fetes; a gasit Inca Venetia triumfantg, carecurind a disparut pentru totdeauna. i a mai vgzut,ca prevestire a vremilor si mai rele, semne de duiosieomeneascg ale caror urme le-am cules in Arhive. Ve-nisera Turcir in Peninsula Balcanicg, Negroponte fu-sese cucerit, anume cetati din Moreia cazuserg, si erao multime imensa de refugiati in oral, can dormiail,ca in Constantinopolul primejdiei din 1912, pe pietelepublice, supt arcade, isi cautaii adgpostul prin magazil,si, fatd de marea durere omeneasca a acestor fugari,se da voie femeilor care stringeau bans ca sa cumperepine pentru cei din inchisori, sä colecteze bans sipentru familiile acestor saracr fugari din Balcani, dindfiecareia din aceste vgduve, fiecgruia din acesti copiiorfani cite doud pini pe zi si o straching de supg laamiazg. In aceste imprejurgri tragice,de o parte stra-lucirea pompel venetiene, de altg parte durerea ome-neasca a pribegilor, a vgzut Venetia solul lui tefan-cel-Mare.

Pe urmg, peste un veac tocmai, in Venetia era oas-pete un Domn romin, care stgpinise aid la Bucuresti.

La Arsenal se pgstreazg fragmentul de tun al luiPetru Cercel si in biserica din Cgluiii se vede chipulsail, cu podoaba prinsg in ureche a curtesanilor efe-minati din jurul lui Henric at III-lea, printre can afost vestit prin frumuseta, eleganta, talentul Jul literar,

26 N. 101IGA

cgcr fAcea versurf si a scris un imn cgtre Dumnezeii,care ni s'a pgstrat.

Fusese Domn la no!, fugise in Ardeal, unde statuseinchis, si acum se adapostise in Venetia. Avem toatacorespondenta venetiang privitoare la acest print fru-mos, cu parul negru revgrsat pe umeri, neobisnuit defrumos chiar in Italia, unde frumuseta se intilnestepe toate drumurile, cu ()chi! marl visatorf, cu glasuldulce, cunoscgtor desavirsit al limbif italiene, pe careo vorbia cu eleganta. Se instalase, de si n'avea ban!,intr'unul din cele ma! frumoase palate de pe CanalGrande, in ca Pozzo, avea gondolierif luf si, din cind incind instiinta pe serenisimul doge al Republica ca aravea nevoie de un numar oarecare de galbenf de our casg se duca sg-sl incerce din not norocul la Constan-tinopol, unde i-a fost dat ca, putine Inn' dupg aceasta,sg. piara in apele Bosforuluf. Ei bine, cind, la 1589,Petru Cercel a vgzut Venetia, era acum epoca Re-nasterif : vechiul Palat Ducal se prefacea, se impo-dobia, pgstrindu-se numaf pe alocurea ferestile ingustegotice, care fac si astgzI principala frumuseta a splen-diduluf sir de fatade de pe Canalul cel Mare; icl si colo'Isar si aiurea clgdirf in stil antic, si, in acest stil alRenasterif, se ridicki pretutindenf, sprijinind palatele,

armoniosf, cu muschif incordatf, intre frise ele-nice si coloane cu capitelele corintiene. Cel mai marearhitect italian dupg. normele lu! Vitruviu, Palladio, da-duse zidirea admirabil proportionatg, amestec de cg-ramida rosie si de albg marmura, care e San Giorgio.Sansovino triumfa de la un caplt la altul al cetAtifcare 1-a adapostit pang la moarte.

Era epoca in care putea sg vada cineva, supt ar-cadele de pe piata San Marco, orf trecind podul untilcanal, spre a intra intr'una din pravalioarele aceleaintunecoase, stind de vorbg cu fiecare, glumind cu

uriasil

IN CE CONSTI FRUMUSETA VENETIE! 27

cite unul, luindu-se dupa trecatoarele a caror infati-sare i se 'Area ca merita a fi pastrata in minte pentrua o stramuta in tablourile sale, putea sa vada pe in-susI Paolo Cagliari, pe care 1-aii numit Veronese, dupalocul de origine. *i Veronese InsusI a avut legaturicu no', si iata cum. Intr'un colt din insula Muranoera o manastire, San Maffio, unde, intre celelalte ca-lugarite, locuia, cind Petru Cercel era la Venetia,una care se chema, dupa numele el de familie, AdornoVallarga, iar, cu numele el de botez, Marioara si careprimia scrisori in greceste de la sora el, Doamna Eca-terina a Teri!-Romanesti, de la nepotul el, Mihnea-Voda, care ma! tarziu s'a turcit, si fiul acestu! Mihnea,care, el, ramase crestin, Radu Voda, era sa fie crescut

supt ingrijirea Marioarer, calug.lrita de la Murano.Mihnea, in vremea cind pastra Inca legea neamulul

trimitea matusei, ca semn de recunostinta, po-doabe pentru altarul distrus astazI cu toata cladirea,incit mai ca nu stie nimeni macar locul unde se in-'Alta manastioara. Legaturl de afacerl banestr aveaMarioara si cu messer Paolo Cagliari, cum se vededin scrisorile pe care mi le-a daruit °data un prieten,trecut de mult la cele vesnice, d. Urbani de Gheltof,si care ail avut norocul, extraordinar, de a se puteaintoarce patru veacurr ma! tarziti in Cara de undepornisera. Intre acele scrisorl am aflat insemnata si odatorie care Veronese el insusi.

De si nu vreati sa prejudec asupra capitoluluI legatu-rilor noastre cu Venetia, obiectul ultimei conferinte ce seva tinea, dar trebuie sa spun el pe vremea aceasta eraatita lume romaneasca sbatindu-se in procese, ocu-pindu-se cu negotul : fete de Domni, ginerl de Domniin pribegie, MitropolitY, calugarl ; nu era o clasa asocietatii romanesti care sa fi trirnes, prin anili600, represintantl in Venetia. *i in jurul for se des-

sdA,Si

aici,

28 N. IORGA

fa§ura splendoarea epoce1 celeT ma! inflorite, si luxoase,§i sanatoase, a vietil venetiene, epoca lut Veronese 1.

Trece Inca un .veac si, pe la 168o, in epoca lul Brin-coveanu, era in Venetia Nicolae Caraiani, care primiaban! de la Voda ca sa-I depuna la bancile de aid, siin special la Zecca, pentru cas de nenorocire dinpartea Turcilor ; §i umblati necontenit scrisorile de lajupin Nicolae care Domn si de la Domn catre jupinul.Apo!, anume obiecte de lux, in aceasta epoca largain cheltuiell, se cumparati, nu numa! din Ardeal, darsi din Venetia. Din cind in and veniau pe corabitorientale Romin! cari nu erau insa din partile noastre,ci din Moscopole, in Macedonia, si am gasit un vrafintreg de scrisorl de-ale negustorilor din marile centrearominest! ale Peninsule! Balcanice, cari-s! trimiteatiaid, la Venetia, copiii, sa invete mestesugul de negotsi limbile trebuitoare. Veniati cu totif, factor! din Bu-cure§t!, Moscopolitan!, pretendent!, sop de Domn, caMaria Sturza, a lu! Grigorascu Ghica, in splendida ce-tate, pe vremea cind ea se incununa cu o ultima aureolade glorie din succesele repurtate in Moreia, in Pelo-ponesul recucerit pentru ma! putin de. o jurnatate deveac. Precum, cind soarele apune, el revarsa din nodraze mai calde parca decit in plina amiaza, tot asaacuma, la sfir§itul veaculu! al XVII-lea, cind tot ceiace era energie §1 ideal in sufletul Venetienilor sestringea pentru a da Republicel o noun aparenta deviata si putere. Si acest! oaspet! oriental! vedeart cla-direa greoaie, dar plina de maretie, a Sfinte! Mari! a

1 N. Iorga, ContributiutO la istoria Munteniel In secolul alXVI-lea, In Analele Academiei Romine", p. 106, nota 4.La 23 Ianuar 1584, Marioara cumptirl o parte, o actiune, de700 de galbeni capital la Muntele-de-Pietate de la signor PaulCaliar, pittor veronese".

XVIII,

iN CE STA FRUMUSETA VENETIET 29

cnintuirirz, della Salute, ridicata ca multamire pentruinlaturarea primejdiei ciumer, ultimele opere de meste-sugita si lenesa inflorire a arter, la inceput asa de simplasi sobra, a Renasterir, vedeail pe represintantir tarzir,deprinsr de mult, si e, cu luxul §i posa, ar scolirde pictura venetiene si participail la serbarile strain-cite ale unur triumf care nu trebuia sa mar revie.

Pe urma insa Venetia decade tot mar mult, calatorr dela nor n'a5 mar cercetat-o, si o inviere a trecutulurer in tovarasia innaintasilor nostri nu o mar putemface de la aceasta data.

IV.

Dar Venetia are Inca un element de frumuseta care,cel putin pang. acum citeva decenil, o facea unicA.Nu numaT ca ramasesera casele din evul mediu sipodoabele Renasteril, dar, dac1 se schimbase hainafunctionarilor, imbracatt cum sintem nor, daca se schim-base portul femeilor lumir bogate, mult mar putinbogata astazr, care se fmbraca dupa tiparul mo-delor din Paris, pe cind alt data Venetia dadea eamoda Apusenilor, sa amintim pe acea DoamnaMaria Ghica, nascuta Sturza, care veni de acolo, la1672, aid, In Bucuresti, Imbracata in haine de brocarddupa datina Apusulul producind tot atita emotiel, etaa trebuit sä produca, si cea d'intaiil femeie care s'a

I Constantin Capitanul, ed, Iorga, p. 176, spune: .,Dupa ce auluat Domniia la Odriiu, au trimes pe Sturzea Spatar, cumnatu-sal, de au adus pre Doamna de la Vinetiia; si, find si Grigorie-Voda la oaste, au fost sosit si Doamna: cariia i -au fost esatinnainte matte juptinease la Dunare, si cu cinste o au adus laBucurestl. Doamna era /mbrticata in haine francesti foarte fru-moase, si Intr'acela chip ail fost ping ail intrat In Bucurestl :

deci ail lepldat hainele acelea si at luat rumanesti."

30 N. IORGA

intors de la Paris, la inceputul veaculu! al XIX-lea; inalt costum decit al TarigraduluT ramasese totusT ceva.

Portul cel vechiu traieste numal in tablourile dinMusee si biseria Pentru popor e tot asa fusta fe-meilor din popor este aceias1 ca si acea a femeilor dinNeapole saii Turin. MarinariT cari yin poarta aceiasTuniforma a Italie unite ca si marinarul originar dinSicilia sail din Genova, si nimic din infatisarea careinsemna odinioara forts military si torta navala a Ve-netief n'a ramas. Dar ceia ce nu s'a dus, cu totul, nicTpiny azT, este viata populara. Se traieste in claselede jos si chiar, oarecum, in clasele burghese, maT si-race, asa cum se traia acum trer sute de an! : ca felde vorbA, ca forme sociale, ca deprinderT elementareale vietil, ail ramas tot aceiasr.

Am observat insa o scadere, si mi-a parut asa derail : a disparut viata populara din jurul tintinilor. Niputem face o ideie de ce infatiseaza in Orientsi Ve-netia ramasese pe jumatate cel putin orientala, fin-tina. De la scenele biblice vechT, cu petirea Iacovla fintinA, Oa la viata satelor noastre, fintina e cen-trul cel mare de intilnire al satuluT intreg si popasultuturor drumetilor : de sigur ca se spun acolo maTputine prostii si necuviintT decit in anume saloane...De cite ort n'am stat eu in singura cafenea dinRagusa, nu pentru cafea, pentru ziare, ci ca sAprivesc cum, catre seara, veniati femeile poporuluT,imbricate in discretele for rochil negre sau violete,cum, cu gesturi ritmice, antice, incorcau vasul cuapa si se intorceau apoI cu pas leganat, astazT ca siacum citeva sute, poate miT, de an! ! Tot asa era siin Venetia. Fintinile aid formeaza si adevarate mo-numente de art ale orasuluT, incepind cu acelea dinmijlocul Curti! Palatulu! Ducal : splendide fintinT debronz datind din vremile bune ale arte! venetiene,

:

luT

nicT

?N CE STX FRUMUSETA VENETIEI 31

fiecare asezata in cite un cantpo, o (piazzetta,, incun-jurata de casele innalte, negre, cu multi locuitorT,unde, alaturi de femei si fete tinere de prin acesteimprejurimT, venia si cite o biata baba binecuvintindin dreapta si in stinga : benedetto, benedetta. $i era5asa de frumoase cofele in care se cara apa: de metallucitor, de bronz rosu ; le aseza5 frumos pe cap, spri-jinindu-le distrat cu o mina, si in atitudinea aceastasuiati scarile de marmora ale podurilor, de pareadImparatese care suie treptele altarulul pentru a primicununa pe frunte. S'ati dus. Nu mal e nimic din toateacestea : nici glumele la fintini, nici intrigile ce se te-seal acolo, nici logodnele ce se faceail i casniciile cese desfacea5 acolo, nici asasinatele care se pregatiailune ori pentru cele d'intaiu ceasurl de noapte, niciduioasa impacare intre doul familil, ca in povesti.Municipalitatea a adus apa foarte buna pretutindeni,iar la fintinile frumoase s'a5 pus lacite.

In Venetia de acum mi s'a parut daunazi ca a peritceva, si nu §tiam ce. Spuneam aceasta until compa-triot al nostru, trimes de Casa Scolilor acolo pentrustudif de arta bizantina, modest si harnic flat- deviitor, d. Pavel Popescu, atunci el m'a intrebat: N'ofi apa, domnule ? Asta e ! S'ati inchis fintinile,acum codanele flacail trebuie vorbeasca pringanguri, ca prin tirgurile sasesti din Ardea1, on ininfundatura portilor. S'a dus astfel o mare frumusetapoetica a vietii claselor populare.

A ramas insa destul din familiaritatea patriarhala,care aiurea a disparut cu totul. Daca stir gi putin ita-lieneste, §i nu esti un stingaciA de German sail deEngles care loveste cu coatele in dreapta Si in stinga,daca sa-ti dal infatisarea de localnic, esti rapedeprimit in cercul lor, al tuturora ; strainul e adoptatimediat, dacall da cea mai mica osteneala sa se co-

§i

skit

sisi sa-si

32 N. IORGA

boare in viata poporulur. Imr aduc aminte §i acum cuemotie de casuta unde, odinioara, acum cinsprezece-doulzed de anr, imT adunam §i a§ezam notele culesein Arhive. La 2 ceasurr se inchidea, §i, peste po-durr, stradite, campielli, innaintea bisericilor inchise, inpreajma pravalioarelor negre ale anticvarilor §i vin-zatorilor de legume fierte pentru prinzul de amiaza,seara se intindeail marile mamaligr de our §i pe§telemarunt, cfritti misti", cu pete roil de crabr §i §uviteroze de sepir , ajungeam , acasa ,, in Campiello delVin, sestiere di San-Zaccaria. Va fi murit de multstapina case!, vaduva unur capitan de corabie, signoraBruna Gregoretti nascuta Predonzani, ceva mar innaltaca o pisica §i alba ca o peruca infoiata din veacul alXVIII-lea ; de slabiciune nu mar vorbim : aid omulbatrin se usuca. Sunal, intrar acolo Mra zgomot lasunetul damper ce se desfacea corespondenta, fi-re§te, se aducea cu panerul pe fereasta, ca §i toateprovisiile.

In odaia centrals a atriulur, la once ceas aproape,era lume adunata, dintre locatar!, §i dupa doua ziletrebuia, daca nu erg un erudit rebel la viata socials,sa to imprietene§ti cu totr, ca in piesele lur Goldoni.$i nu poate sä inteleaga cineva comediile lur GoldoniBaca n'a trait in mediul acesta citeva vreme, or! nuI-a studiat. Inttliii, aceasta familiaritate mi se pareacurioasa, CACI nor sintem, orice-am zice, t ciocol), chiaracer cari nu sint, §i mor de necaz ca nu pot sa fie.

De o parte era acolo o cintareata care se exercitaioata ziva fail sa se ingrijeasca daca mar este cinevaalaturr ; in alts parte un colonel de marina, cu ordo-nanta lur, §i citeva alte tipurl de locatarr, linga ba-trina §i nepoata er. Aveati fiecare o odaie, dar marnimenT nu sta in odaia 14 ci top in camera din mijloc,in cea mar deplina familiaritate. Pana §1 colonelulvorbia cu ordonanta ca §i cum ar fi fost Egli..

IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 33

Am trait in acest mediu trei lunt pe care nu le voiduita niclodata.

Cuno§teal §i toata vecingtatea : era imposibil sa nuo cuno§tt, cad top scoteail capetele la fere§tt, a§ade apropiate, incit nu pierdeal niclun amanunt dinviata ce se petrecea acolo, simplu, familiar, fail as-cundert §i fara lucrurt de ascuns. Ajungeal sä cuno§ttpana §i ceasul mincarit pisicilor, ceasul la care veniacer§etorul sä cinte, salutind la toate fere§tile pe rind.Si tineril faceati serenada la geamurile unde vazuseraziva un cap frumos ; cut nu-1 p]acea, n'avea decit sa-Iude cu apa !

De sigur o viata cu totul particularg. La teatrul dinVenetia am auzit acum pe Novelli fluierat. 0 crimafata de arta ! Dar uite a§a sint. Zabovise ridicareacortiner... Se chemaii dintr'o loja intr'alta, cu strigatede gusturt indoielnice, intr'o said saracacioasa, ingusta,cu aierul inchis. Lumea venia in jacheta neperiata,oroare pentru ortce Mean engles care pune, seara,smokingul negru! A§a era la Rossini, a§a era la Gol-doni, la teatru ca §i la opera. Si ala a fost totdeauna.Cine s'ar supara ? Dar se supara oare gardi§til cind inadincul noptit urla cetele de finer! cari ail Mut cevaprea mult yin §i daii dovezi de o veselie cu mult preatare pentru somnul celor obositt? !

Stringeti acum aceste tret elemente la un loc : Mareapentru orIcine, evul mediu, trecutul in genere, carecuprinde viata a patru veacurt §i care se amesteca inviata de astazr, §i viata populara care a pastrat toatacoloarea, toata camaraderia, toata sinceritatea unuTtrecut patriarhal Ona la anarhie, dar §i pang la fortaumana cea mat voioasa §i mat placuta, §1 atuncl, numalatunct vett intelege de ce Venetia este intre ora§elefrumoase din lume, un ora§ unic.

3

CONFERINTA II-a.

Desvoltarea extern& a Vene %iei.

Acest ora§ de provincie al Italie, Fara milionari, graoamenT de petrecere, fara o mare faima actuala dearta cu toate expositiile artistice care se organi-seaza aid §i aduna atita lume straina,fara deosebiterosturT oficiale, si in care o bun parte din viata sicea mai mare parte din cistig yin de la afluenta,aproape continua, a strainilor, a avut un rol mare inistoria universals, un rol imperial. N'are cineva decitsa se uite la pictura din veacul al XVI-lea, pastratain Palatul Dogilor, §i care glorifica Republica Vene-tiei. In aceasta minunata opera a luT Veronese, pe lingafrumuseta liniilor infatis,ate de cel mai mare cunos-cator al tainelor trupulul omenesc intre arti§tii Re-na§terii, e §i o ideie : nu ideile deosebite, §i de multeon contrazicatoare, care se intilnesc astazi in galeriilede arta, ci una singura, care domnia in sufletul me§-teruluT, ca §i in sufletul tuturora, ceia ce poate fimai sanatos intr'o societate : ca tots oamenil A. seuneasca §i in ceia ce prive§te creatiunile artistice, caun singur gind sa fie §i in realisarea operel de arta,care devine astfel cea mai innalta §coala cetateneasca,

36 N. IORGA

a imperialismulid venetian. Se vede Venetia, in chipsimbolic de regingsi era regina, in Greta, in Cipru,de si acasg era Republica, gata a primi omagiul po-poarelor supuse. Si iata-le dincolo, in tabloul lul Tin-toretto : ambasadorii persani cu turbanele lor, cu bo-netele for tuguiate, cu caciulile for frigice, desfasurindcovoare, aducind lucruri scumpe innaintea Dogelui,tabloil care prin vastitatea lui nu poate fi uitat decine 1-a vazut macar ()data ; trimesT din toate lumeaapar ingenunchiati innaintea Venetief, aducindu-T ceiace au mar scump ca bogatie, ca agonisita a muncii,ca devotament. Aceasta inseamna ca Venetia se con-sidera atunci, in veacul al XVI-lea, in realitate ca oImpargteasa a marilor, ca o Oceana mai veche decitAnglia, de si, cum se va vedea, pierduse atunci inmare parte temeiul pentru acea splendida infatisare.De aceia, la Veronese, vesmintul de herming pe care

poarte stgpinitorii incoronati, de aceia sceptrul, pecind, la picioarele el sprijinite pe insusi globul terestru,leul luf San Marco, patronul Republicei, stgpin maiputernic decit once alt magistrat si decit toate ma-gistraturile impreuna, arata ca aceasta marire vine dinbinecuvintarea cereasca. De o parte si de alta, se apleacgdoua femel, Dreptatea si Pacea, dar ele ar putea sarepresinte si cele doug pgrti de lume asupra cgroraa trecut influenta si a ramas stapinirea negotului ve-netian.

Deci iata supt ce raport trebuie consideratg. Venetiain leggturile et teritoriale, in relatiile cu vecinir: suptraportul visului de stgpinire asupra Mgrilor rgsgritenesi a teritoriilor din jurul acestei Mari, vis pe care aizbutit se -1 indeplineascg printr'o munca, a aril inten-sitate, a aril statornicie credincioasa, a aril puterede jertfg si a aril bung economie practice sint fgrgpgreche,aceasta bung economie fiind elementul indis-

11

DESVOLTAREA EXTERNX A VENETIEr 37

pensabil in toate socotelile pe care un popor le facefatg. de viitorul sail. Romantismul individual poate fifoarte interesant §i stralucitor, dar aceasta bung. chib-zuinta a fiecarui moment din viata fiecarui om careface parte dintr'o societate, aceasta este esentialul, §i,in Venetia, pang. §i cel din urma hamal care pe Rivadegli Schiavoni ajuta descarcarea, carind pe umeril lulbogatiile aduse de vasele venetiene, §i el avea con-§tiinta insemnatatil Venetiei §i con§tiinta datoriel pecare i-o impune lui, sgracul, umilul, despretuitul, aceastainsemnatate, Inca. o dovada ca popoarele se ridicanumal prin valoarea for morala, traiesc numal prinaceastg valoare morala §i, oricit ar avea, §i °rice aravea, ele inceteaza sa. mai fie fiinte respectate §i or-ganisme independente cind aceasta valoare morala adisparut.

Acestea spuse, sa infra m in materie.

I.

Se zice de obiceiti §i aici se poate stabili Incao legatura intre nol §i Venetieni ca. Venetia s'aintemeiat atunci cind, Attila patrunzind, in veacul alV-lea, §1 in regiunile din Nordul Italie!, s'a inspaimintatatit de mult populatiunea de acolo intelegeti binecg. eraii oameni foarte cult!, foarte delicatr, foarte bo-gap ace! locuitori din Nordul hand , s'ati inspai-mintat, zic, a§a de mult de aparitia regelu! hun separe ca pentru din§ii era nea§teptat sa aparg. Attila ;n'ar fi auzit niciodata de existenta lul Si a Hunilor !

incit, prinsa de o frica nebuna, s'ar fi refugiat ininsulele unde e astazi Venetia. Noroc ca au gasit in-sulele, cad altfel ar fi fost dispu§1 mai degraba sa seinnece cu totil decit sa primeasca c jugulz lui Attila §ial barbarilor !

Conceptia aceasta istorica o cunoa§tem §i no!. Ace!

38 N. IORGA

cari ad invatat numar pe bancile istoria Romi-nilor still ca stramosiI nostri roman! tot! Romaniautentici intr'o innaltd stare de bogAie culturalasi intelectuala, cind ad auzit ca yin barbariI, speriatsi s'ad retras decl cu totil in muntl, de ad stat acolosecole, uitindu-se cu ochianul sa vadg unde ma! sintsalbatecir, si, numaI dupe ce o tirzie generatie s'a asi-gurat ca si cel din urma din ei s'a retras, s'a intorsin steps, numai atunci a indraznit, dupl. acea trecerede citeva veacuri, sa iea din nod in stapinire pgmintulpargsit de dinsii.

Acestea sint conceptiuni cu totul naive. Attila, inPanonia luI, avea doar apucaturi de rege : el dachacase de piatra, avea laudatorI in latineste, artists ro-man!, avea, nu numaI o multime de prim! de razboid,dar si o multime de elemente care de bung voie ve-niserd la Curtea lui, in tara lul, pentru ca avead acoloma! mare cistig si ma! multa siguranta decit acasa. Sinici Attila n'avea de ce sa se uimeasca de civilisatiaacestor populatil din Nordul Italiel, de la gurile riu-rilior italiene, cum nicl e! nu putead sa. se umple degroazg nestirsita in ceia ce-1 priveste pe Attila. Toatalumea stia ca barbarul urmeaza drumurile, si n'ai de-cit sä te dal in laturl din drum ca sg nu-1 intilnesti,iar, dace te intilnesti cumva cu el si te prinde, n'aIdecit sa-I platestf pretul de rascumparare.

Astfel originea Venetiei nu trebuie cantata citus!de putin in fuga aceasta a gloatelor ingrozite. Tre-buie cu totul alta explicatie ca sa o intelegem.

Locuitoril ascunsI in lagunele de aid eras oamenIfoarte saraci : pescarl si agricultori in acelasi timp.Speta nu e rare nicI la no!, cad avem si nof pescarIcari fac in acelasI timp agriculture. AcestI oamenlsimpli ad avut dee' totdeauna leggturile for si cu la-gunele. Nu sare omul ca broasca in ape gra sä stie

scolit

DESVOLTAREA EXTERNX A vErlaTigt 39

ce se gaseste acolo, ci el stiaii foarte bine ce e La-guna, in care luntrile for umblasera o multime devreme pans atunc!. Astfel, Para sa fie nevoie citusi deputin de Attila si de navalirile luT, e explicabil de ceanume elemente din partile acestea de la RasaritulItalie s'au refugiat in Laguna, unde, daca i-ar fi gonito navalire, ar fi stat numal pans la incetarea eT.

Lagunele de alminter!, nici nu sint Marea intreaga,ci o < jumatate de Mare, : sint lagune moarte, in care,apa libera nu mai vine, si sint lagune vi!, pe care eabe cerceteaza in fiecare zi, le improspateaza, le asa-neaza, be invioreaza si care cuprind insule capabile dea primi zidurl, terenurl capabile de a fi fixate, milurrin care se pot infige pal-if pe cari sa se sprijine cla-diri. Populatia de aici trebuie sa fie pe jumatate ma-rina, pe jumatate continentall, pe jumatate cautindbogatiile pamintului ca agricultor!, pe jumatate explo-rind bogatiile Mari!, ca marinar!.

Orase asezate in asemenea regiuni se mai intilnescsi aiurea, gra sä fi avut viitorul pe care 1-a avut Ve-netia. intrebarea cea mare ce se pune, e aceasta :de ce, intre toate orasele de felul acesta, numa! unul,Venetia, a putut sä cucereasca atitea teritori!, a pututsa flea a pluti pe Mare atitea corabii si sa iea in sta-pinire teritoril atit de intinse ? Intrebare foarte natu-rail, la care nu stiii 81 se fi dat un raspuns satisfa-cator, care totusi trebuie sa se gaseasca la inceputulistoriel Venetia

Acum in urma, un invatat german, d. Henric Kretsch-mayr, care a cetit, fireste, tot ce s'a scris despreinceputurile VenetieT, ni-a dat o carte in care gasimmulta invatatura, dar, din scrisul saii, ceia ce am dori sästim : de ce Venetia a fost ceia ce a fost, mai multdecit un oras, mai mult decit o provincie, decit un

40 N. 1011GA

Stat, maT mult decit un regat, tot nu §tim. Fiindcaacesta ar fi rdspunsul alaturi de situatia eT particu-lard : in fundul ferit al tine Marl larg deschise la capatulcellalt §i deschise, in acela§T timp, §i asupra basinulufoccidental §i asupra celui oriental al Mediteranel, maTtrebuiati Si anume calitdti traditionale de rasa §i, pede altd parte, anume legatur! politice. Venetienil ace§tiasint un tel de amfibil in chipul cum traiesc; el bine, totamfibil trebuiaii sd. fie §i in legnurile for politice :pentru o persoand politica de sigur un lucru detes-tabil sa fie amfibie, dar pentru un Stat, in unele im-prejurari, e foarte bine sä poatd fi amfibie, sa poatatrai, va sä zica, dupd plac, in cloud medil deosebite.

Venim intaiu la rasa.In Venetia, oricine std destul de mult ca sd-§T de-

prindd ochiul cu aspectul populatieT, deosebe§te u§ormaT multe tipurT. Este unul, venit de pe continentulitalian, cu gitul scurt, cu acele splendide fete largi,senine, luminoase, care au servit in cea mai mare partede modele pictorilor venetieni din veacul al XVI-a.Venetienil, Venetienele pe cari-I zugrAve§te Veronese,sint persoane cu gitul tare, cu figura rotunda, cu ti-merit puternici, pe cari-T simtim cu mersul leganat.El nu sint represintanti aT vechiului tip venetian, caredispare, napddit de acestalalt tip italian. Acela e multmai suptire, maT innalt, cu legaturi mai elasticeparul blond-ro§u, vestitul ro§u venetian, °chit verzu!,de Mare, sint un accesoriu. NoT cunoa§tem acest tip,cad it intilnim §i pe malul cellalt al AdriaticeT. Cinecrede cA Italia a fost locuita totdeauna de Italieni, chiarcu reserva Etruscilor din Toscana §i a Grecilor din Si-cilia §i Grecia Mare, se !wall. A fost o vreme cindrasa latind se intindea numal pand la Apenin!, de undeera altd rasa, pe care noT trebuie sä o cunoa§tem foarte

DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIE1

bine pentru avem §i not legaturT, directe §i indirecte,cu dinsa. Aceasta rasa e cea ilirica, §i ea insa§r faceparte din marea familie Noi sintem maimult Traci decit Ilirf ; elementul iliric se gase§te insala Aromini destul de puternic, iar Albanesii sint multmai mult decit Traci. Aceasta formeaza ca o le-gatura de rasa intre nor §i Venetieni. Acestei puter-nice rase ilirice if era supusA in intregime Marea Adria-tic, §i de o parte §i de alta. Acum Italienii zic §i aziMarii Adriatice, fie §i numai iredenti§tii : MareNostro, §1, daca aceastA dorinta s'ar preface intr'o rea-litate de viat economic §i culturala, n'ar fi niciopaguba, pentru nor ca §i pentru Balcanul intreg. AceastaMare a fost Ins cindva Mare ilirica.

foarte bine c este §i alta teorie, recenta, dupacare Venetic vechi ar fi venit din pArtile Balticer, darsa ne ferim de exagerarile etnografilor cari muta po-poarele dintr'un continent intr'altul cum nu s'ar mutaastazr, cind avem trenuri §i atitea mijloace de comu-nicatie §i emigrare. Dupa aceasta teorie noun, Alba -nesif ar fi venit de la Marea Bahia, pentru c limbaalbanesa ar fi o limba lituaniana. Teoria e imparta§itainsa de doi-trer cercetatori 1, dar cea mar mare partedintre invatati recunosc cal Venetic de odinioara eradIlirieni.

Aceasta rasa, cazind intre rasa latinal, la Anus, §irasa greceasca, la Rasarit, era menita sal joace un rolinsemnat.

Intr'o conferinta tinuta la Venetia, §i care va apalreain curind, am insistat mai pe larg asupra acestui lucru

din Peninsula Balcanica ad incercat intaidsa fundeze un Stat propriu, care ar fi cuprins §i re-giunile venete ; innainte de Hristos, supt trei regf,

1 V. Cordenons, Iscrizioni veneto-euganee, Feltre 1912.

41

ca

traco-ilirica.

Dirt

ca Ilirii

42 N. 1011GA

Teuta, Agron, Gentius, s'a incercat sa se faca dinMarea Adriatica Marea ifirica despre care vorbiam. DarRomani! au biruit, §i ad inceput astfel opera for delatinisare in Peninsula Balcanica peste Hid §i pesteTraci, ambele rase cu totul supuse, pana ce influentaLatina se intinse pana la malul sting al Dunarif, iar, laRasarit, 'Ana pe la mijlocul Bulgarie! §i dincolo devaile Macedoniel, cu rosturile er administrative oare-cum deosebite. Pe urma insa, prin navalirea Slavilor,s'a rupt lumea aceasta in doua, §i nob am ramas de oparte, Venetienil de alta parte, a§a incit aceasta vastyunitate a fost sfarimatO pentru totdeauna.

Dar ramasese la aceste populatii con§tiinta ca re-presinta o rasa, ca aceasta rasa are drepturile ei, caeste o Mare care-I apartine din vechiii, ca ele se potintinde asupra aceste! Mari. Con§tiinta aceasta traia§1 in aces bieti pescari al lagunel.

II.

Insa, pe linga teritoriul potrivit, pe linga con§tiintade rasa, mai trebuia un lucru : concordanta impreju-rarilor politice. Evident Venetienii, o mina de oameni,nu erad in stare sa se impotriveasca singuri Statulubcare ar fi innaintat contra for pentru a distruge, nuautonomia Republicel, care nu exista, vom vedea-o,decit ca un fel de autonomie patriarhalA, ci germenifunei mari vieti politice viitoare.

Aceasta se datore§te faptului ca in preajma Vene-tiei se intilnesc mai multe puteri politice rivale decitin °rice alt colt din Europa. Cind mai multe puteriisi exercita insa influenta asupra unul teritoriu, seajunge totdeauna la resultatul ca, in loc ca acela asupracaruia tabaresc top sa fie zdrobit, el scapa tocmalprin echilibrul de forte care se creiaza din aceste silint!necontenite. Stim §i nob ceva despre aceasta, nob cantraim de pe urma echilibrului ce s'a stabilit din dorinta

DESVOLTAREA EXTERNX A VENEVEI 43

de a ne cuceri a vecinilor nostri in toate timpurile,rivalitatea lor continua insemnind permanenta vietirnoastre nationale. Dincoace, s'a intimplat exact acelasrlucru : si aceste rAmaOte ilirice s'aii pAstrat prin echi-librul de Torte creat din rivalitatea tuturor navalito-rilor. Dar cu un element avantagios pentru dinsir, careni-a lipsit noun. Noua, odatA pastrati, ni s'a fixat sicercul de actiune politica, dincolo de care n'am pututmerge mar departe. Singura data cind poarta s'a in-tredeschis pentru nor, a fost pe la 1360-400, cind Bi-zantul peria, cind dispArea Bulgaria, Serbia si cindUngaria nu era destul de puternica pentru Ca, sco-borindu-se din Nord, sa be inlocuiasca, trecind pestetrupul nostru, sfarimindu-ne. Rominir de pe vremealuT Mircea, Iur Vlaicu, aveati ambitiunT imperiale, oricel putin acestia ail simtit in sufletul for putinta de arestabili Imperiul de Orient. Atunci au venit insa de-odata Turcir, disciplina admirabilA turceasca, neinvinsaputere morala a fanatismuluT credinter lor, spiritul deorganisare fara pareche al Sultanilor, care a inchispentru toate veacurile, pans azr, putinta noastra deexpansiune. In Venetia insa aceasta putinta de expan-siune a existat.

SA arAtam acum cari ail Post dusmanir ce si-au datintilnire in aceasta regiune §i cum prin rivalitatea fors'a putut pAstra si a putut create Venetia.

Din Apus se coboraii Francir : Innainte de Carol-cel-Mare, FranciT lur Pipin, chematr de Papa pentru aface rinduiala impotriva Longobarzilor din Italia. Ve-netienir nu i -au primit. Ail avut un sentiment instinctivca primejdia mar mare poate veni de la acestia, carisosiail cu perspectivele for de organisare feudala,cu sistemul for de cirmuire reall §i cu un lucruInca : vecinatatea for imediata ; nu un potop care desine se retrage, o acoperire, cacr din regiunilej for

44 N. IORGA

galice si panel la Venetia era o continuitate de viapolitica: Italia de Nord nu pentru intiiasi data era le-gata de Galia. Venetienii ail facut tot ce .li -a statin putinta ca sa nu se confunde cu Statul franc.

Pe de alta parte, in Peninsula Balcanica era Impe-riul roman de Rasarit. Venetienii s'ail considerat de lainceput ca supusi as acestui Imperiu, devenit bizantin,si au dus pans la exagerare aceasta atirnare a for deImparatii din Constantinopol ; purtail titlurile cromane>de consuli-hipaci unul iscaleste : cimperialis hypatuset humilis dux Venetie, , seba,01, hipersebagf, protos-patari (c. 95o) ; dogii for eraii incintati cind ii poftiailla Constantinopol, ei insii isi trimeteail copiii in Bizantca sa invete moda constantinopolitana ; daca aduceailsi o sotie inrudita cu Cesarit bizantini cu atit maibine era pentru stapinirea for mai departe.

La 82o se face omagiu Bizantului, un co-doge sechiama Iustinian, si sotia lui constantinopolitana poartanumele de Romana. Chiar titlul de doge nu inseamnadecit duce bizantin, cum a fost la Genovesi si in Italiade Sud, cum a Lost in Asia Mica, in Siria. Cine eacela cu atit de patine cunostinte de literatura macar,care sa nu-;1 poata infatisa pe dogele imbracat in yes-minte imparatesti, mergind dupa toate regulele eticheteibizantine si facind incunjurul pietei San-Marco, pe do-gele trecind din palatul sail, pe drumul personal pecare-1 aveaii la nos Domnii, intre Curte si paraclis, inbasilica San-Marco si presidind ceremoniile de Statde acolo, sail pe dogele strabatind valurile Mari!Adriatice pentru ca, intr'o ceremonie simbolica, sa a-runce inelul de our in valurile Adriaticer, insemnindastfel casatoria Republicei sale venetiene cu apelecare-s dadeail bogatie si glorie ?

Pare ca as ceti pagini dintr'un cde Caerimoniis, alOrientului greco-roman ! Dogele este astfel in origine

Si

DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIET 45

numal un functionar bizantin, care a ajuns sy stapi-neasca independent un ora§ aparte §1 care, dupa ceorasul, prin aristocratia luf, a capatat o infatisare re-publicana, ajunge sä presideze numaI, cu drepturl tot-deauna contestate, activitatea interns Si externs aaceste! aristocratil. Dar rostul bizantin de la inceputa ramas, cu toate schimbarile de mar tarziii, in po-doaba cea mare a Venetief, in basilica Sfintulul Marcu,care e §i patronul Alexandrief egiptene, In mar-mora colorata, in mosaicele vechI, in toata rinduialainterioara supt cupolele multiple. Un element obisnuital caselor venetiene, balcona§ul care'se intilneste §i incasele sarace ale Venetienilor, are un nume in dia-lect care deriva din greceste,liago, din heliakon, cspresoare,, o dovada mai mult ca nu numal sus, darpana in adincime Bizantul 41 coboara influenta.

De Bizant avea cea maT mare nevoie Venetia casa se mentie impotriva Francilor, §i Bizantul insusiavea o mare nevoie de Venetieni, nu exclusiv din punctde vedere militar, dar si din punct de vedere mate-rial, fiindca flota venetiana i1 ajuta sa resiste la doulmar! primejdif care-1 atingeati, nu numal in MareaAdriatica, ci, prin Marea Mediterand, puteail sa atingaConstantinopolul insusl. Intaiii primejdia araba sarisaracina. Flota venetiana in veacul al IX-lea, la 842,apara, de si invinsa, Bizantul impotriva Arabilor pi-rat!. 0 a doua mare primejdie, era cea normanda. InItalia de Sud pe la 1o6o s'atl a§ezat Normanzir deorigine francesa, intain in Apulia §i Calabria, apo! inSicilia, pe teritoriu ducal bizantin, ail intemeiat celmai indr4znet Stat care a existat vre-odaty in cuprinsulMari! Mediterane. Stat condus de o rasa de piratftrecut1 prin civilisatie §i rama§i astfel, ca §i vichingildin rasa legendary cintata de Ibsen in dramele sale,pirati cari nu °data au debarcat in Peninsula Balca-

si

46 N. IORGA

nia, ail cucerit Salonicul si ail incercat sa iea instapinire Constantinopolul insusi, represintanti al se-mintiel admirabile care a dat Angliei fata ei nationalade astgzl, care a dat Rusiel, Slavilor de acolo, cead'intaiil notiune de Stat, care, prin cavaleri gra frica,infrunta pe Turd din castelele lor'in Asia Mica. Pentruapararea Marir Adriatice si, in acelasi timp, a insesivietii Imperiului, legata de pAstrarea Capita ler, eranecesara flota venetiana 1.

Dar Venetia stia un lucru, si aceasta i-a folositenorm : stia ca Bizantul e bun pentru legitimitatea pecare o acorda, pentru titlurile pe care le imparte,pentru valoarea politica pe care o poate da aceloracu cari e in legAtura, el irmAltind prin legaturile saleimp eriale pe top cei cari aveail contact cu dinsul. Stiainsa si aceia : ca Bizantul nu e in stare sa patrundade fapt in Marea Adriatica. Prin urmare Venetia puteasa aiba toate foloasele si nu putea sä aiba niclo pa-guba de pe urma 14 cad niciodata nu va patrundein regiunile adriatice o flota bizantina care sa incercea reduce Venetia la o atirnare mai strinsA de Imperiu.Daca e vorba ca flota sa piece din Constantinopol,ar intimpina atitea greutati, incit nu si-ar putea atingescopul : daca e vorba de o flota pornind de pe malulbalcanic, aceasta a fost o imposibilitate secole intregi,si iata de ce.

Venetia incepe a se organisa de fapt pe la 700 -800, prin urmare tine cam o mie de anf des-voltarea Republicer, de oare ce innainte de i800 ea adisparut prin gestul brutal al lul Napoleon ; ea-sicapata deci autonomia tocmal in momentul cind Im-periul bizantin e complect inlaturat din aceste regiunl.Intaiii venisera aid Slavic, cari au luat toata coasta

1 V. ei memorial midi Dona tradifit istorice in Balcanl : aItalia Zvi a Rominilor, In ,Analele Academiei Rornine" pe 1913.

DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIE1 47

Mari! Adriatice, Slav! can aveaU in fruntea for numalcnejl, Voevozl, mid principT, ca Muisav, ca DrosaicT dela Narenta si altiT , incapabilI de a stabili un Statcu oarecare insemnatate si duratA. ET au fost deciusor intrebuintatl de altiT, de BulgarT, cari se coboarain Peninsula Balcanica pe la 67o si au tendinta de amerge catre Constantinopole, fireste, concentrind inaceasta directie toate puterile lor. Ca s'aU intins siasupra terilor noastre, este o curata. legenda : ce eratisä caute in baltile si padurile dacice, cind innainte limijia splendoarea aurita a ConstantinopoluluT, si nistebiete bande barbare erad ele capabile sail indrepteatentia asupra tuturor hotarelor for ? Prin urmareBulgarif ati tins catre Constantinopol, ceia ce nu i-aimpiedecat insa sa lege relatil cu SlaviT de la MareaAdriatica. Cind insa BulgariT ajung ca dominatie laMarea Adriatica, erati atit de slab!, incit, precum Voe-vozif slay' nu fusesera in stare sa intemeieze o flota,tot asa n'au putut-o face in aceasta Mare nici Bulgarir.Si, in acest timp cind Bulgari! 11 indeparteaza de aid,Bizantul, are pang. pe la 900, in Rasarit si Sud lupte grelecu Arabi! : cite corabiT puteati stringe, toate erati indrep-tate impotriva mareluT dusman ridicat prin Siria, caresi el tindea sa cucereasca Constantinopolul, de atiteaor! asediat I.

Iata deci cum Venetia cistiga supt toate raporturilede la Bizant, fara ca Bizantul sa fie in stare vre-odatasa coboare situatia de mindra autonomie a acestuloral. De aid, din aceasta situatie, Venetienil ar fi pututcapata foarte usor Imperiul Mari' Adriatice stapinireaaminduror malurilor acestel Marl.

Ce putea face Venetia ? SA cucereasca Istria, sa seintinda in Dalmatia si sa se opreasca in ace! punct

I V. cartea mea Chestia Mediteranel (supt pres1).

48 N. IORGA

unde incepe influenta normanda, si atunci, din MareaAdriatica, stapinita politic, sa continue cuceririle saleeconomice /Ana unde i-ar fi Ingaduit mijloacele. Dupace luase Croat! in serviciul dogilor (veacul al IX-lea),dupa ce, la 839, atacase insula Cherso, dupa ce se fra-mIntase cu noi! pirotr slavI la Caorle (842), Capodistriae supusa, la 932, until tribut in natura ; marcgrafulGunther, episcopii Istriel sint silitI la inchinare. Incadin apropierea anulur moo, o flota venetiana apare inadevar In aceste regiunl si Incearca sa supuie Dalmatia,care e, de fapt, atirnatoare de Venetienr in deceniulurmator. In curind coasta Albanief va fi atinsa de ex-pansiunea for si, supt Alexie Comnenul, pe care-1ajuta esential contra Normanzilor lul Robert si Boemund,Durazzo e un centru venetian.

Venetia in Dalmatia inlocuise pe Croat!, al carorregat, coborindu-se spre Sud, fusese oprit de un altcandidat posibil, care, pe urma, a distrus si rolul na-tural al Venetiel pentru a o impinge in fel de fel deaventurI. Acest adversar, venit din stepa departata aPanoniel, sint barbaril asezat! la Dunarea mijlocie siTisa, in apropierea anulul 900 : Unguril, Maghiaril,cari-s! Intind stapinirea asupra regatulul croat Inca depe vremea lur Crescimir, innaite de woo, atragindIntaiii pe Croatl prin legaturl de inrudire cu familiafor domnitoare, pana ce, pe urma, regatulul acestora ise substituie, printr'o unire personala, regatul ungu-resc (1102, supt regele Coloman).

Anexarea Dalmatier e punctul urmator din progra-mul Arpadienilor : pana atuncl Venetienil traisera inrelatiunr foarte bune cu Unguril ; se incheiasera chiaraliante de familiI, si un flu de doge venetian si deprincipesa maghiara ocupa tronul Ungariel, Petru(1038-46), un Orseolo dup. tats. Nebanuind ca regatul

DESVOLTAREA EXTERWA A vENETIEf 49

croat, destul de comod ca vecin, o sa fie inlocuit prinaltul mar agresiv, Venetia nu-sl luase precautiunile ne-cesare, si resultatul a fost ca Unguril au putut sa a-junga la termul Mara Adriatice. Stabilirea lur Colo-man Liu nu era pe departe asa de terneinica, incitVenetienir, concentrindu-sr toate puterile, sa nu-1 poataizgoni.

Ungurir ail avut, in veacul al XI-lea si al XII-lea,o serie intreaga de dusmani, unit vechr, altir nor, asade tart, incit s'a pus de citeva orr intrebarea chiar dacaregatul Ungarier va putea trai ca formatiune politicaindependent4 sail ba. Era, de o parte, Imperiul german,care daduse Ungarier civilisatia sa, iar rasa germanadin Imperiu nu numar elementele culturale, dar sioamenir din acest singe cari aduceau cu er astfel deelemente,toata Ungaria nordica si apuseand fiind cu-prinsa de orgsenir german! si chiar de nobili germani,asezatr pe paminturile Ungarier, spre a nu mar vorbi demar tarzia colonisare a Ardealulur cu SasT cflandri ,,adusr de pe malul Rinulur, farA cari nicrodata nu s'arfi consolidat dominatia ungureasca pe pamintul voe-vodal romanesc al Ardealulur.

i, °data Ardealul consolidat, era o tendinta fireascade a se trece pasurile muntilor de partea cealalta, siastfel se deschide conflictul impotriva barbarilorsteper, Ungurir fiind inferior! Cumanilor si Pecenegi-lor, pentru ca er sint acum niste barbarY slabitr inenerg,ia for ofensiva. Si, pe linga greutatile acestu!Drang nach Osten, de alta parte Bizantul va ajungesupt Manuil Comnenul a face din Ungaria, dupa 115o,aproape o provincie bizantina, cu reg.' purr si toleratrde el. Venetia si-a tacut, de si tarziti, toata datoriade aparare in Marea Adriatica, si intr'un moment Bi-zantul a ingaduit-o, fiind foarte bucuros sa aiba aic!

4

50 N- IORGA

pe vasali1 sal maritim1. La 1116, dupa moartea lu!Coloman, Ungaria paraseste Zara, Zara Vecchia, Spa-lato, Trau, Sebenico, Arbe. Daca Stefan al II-lea reiea,in 1118, contra dogelul Ordelafo Fa lier, care cade inlupta, Dalmatia afara de Zara dar dogele urmatorcontinua a se intitula principe al cDalmatie i Croa-tie, , Michieli intra ca biruitor in Zara la 1125, taraa putea pastra insa cea ma! mare parte din provincie.Cu tot conflictul din 1128, supt Joan Comnenul, §i caldin 1171 cu Bizantini1, Imparatul Manuil, care-s! ziceastapinitor al Dalmatia Croatia', Ungarie1 §i §tia foartebine pana unde -1 poate intinde autoritatea in reali-tate, judeca, in chip real, ca, decit aceste teritorifadriatice sa fie in mina unuia capabil de a se ridicaimpotriva Imparatie, era ma! bine sa fie pastrate deVenetian!, cad, de si de fapt independent!, totus1 de-clarail nu sint decit vasali1 ImperiuluI sail. Pe la116o un noti atac unguresc aduce luarea cetatilor Spa-lato si Zara, dar Manuil reiea in urma posesiunea tor.La 1186, Ungurir reocupa insa Zara si ded, cind Apu-senil, in cruciata a patra, pleaca spre Rash-it, la 1204,Venetienil intrebuinteaza aceasta expeditie, care vadevia spre Constantinopol, ca sä smulga Ungariel a-ceasta frua oasa Capita la a Dalmatia

Daca s'ar fi oprit aid Venetia, ar fi pastrat pentrutotdeauna stapinirea MariI Adriatice i, cum ziceami alts data,acolo chiar, ea ar fi transmis ca zestre

Italie stapinirea aminduror malurilor aceste1 MArlinfluenta asupra intregir Peninsula Balcanice, ca undrum deschis pentru energia economics, pentru ini-tiativa culturala a Italie noun.

S'a intimplat insa i altceva. Inca de la cruciata in-

I V. §i eonferintele mele italiene despre Venetia.

a

si

bESVOLTAREA EXTERWA A VENETIET

de la 1089, Venetia gasise prilej intrebuin-teze puterile in Asia Mica, in Siria. Cruciatil venisera,batusera pe Turcil selgiucizi, cucerisera o multime deteritorii in Anatolia, care au fost cedate din nou Im-paratuld bizantin ; porturile siriene ajunsesera a fiporturr libere si puteaU fi porturi vii, insa nici Bizantuln'avea puterea de a exploata economiceste aceste Ti-nuturi, flier acestl principi latinI biruitorl nu erati dis-pusl sa se apuce de negot. Dar negotul trebuia, §i Ve-netienil, tocmal prin caracterul lor (amfibitiv, erattfoarte potrivit1 pentru acest rol. In Asia Mica 11 poftiaImparatul, iar in Siria ii doriati principiI latinI, ca peniste negustor! din Apusul lor, din lumea lor, demnIde toata increderea, de toata protectia, bunl catoliciin mijlocul paginilor si shismaticilor. Astfel, ca vasallgreci, ail putut el sa vie in Asia Mica si in insule, si,ca tovarasl de religie, au putut sa se aseze in Siria.La iloo ei sint in Haifa, la 1110 in Sidon, la 1124 in Tir.

Atunci o mentalitate de parvenit s'a trezit la vechi!Venetienf : si-au pierdut socoteala ; au crezut ca basinulde Rasarit al Mari! Mediterane li e asigurat pentrutoate timpurile, si s'au putut intreba atunc! : de ceO. se pastreze intre Metropola si posesiunile sirieneImperiul Bizantin in deader; supus capriciilor de la-comie si violenta ale Imparatilor ? Dar daca acest Im-periu bizantin s'ar inlatura ? Si ma! ales : dar daca1-ar inlatura el, si ar pune in loc o contrafacere latina,pe care ar intrebuinta-o apof pentru scopurile lor ? Siastfel la 1204 Venetienil au intervenit in certurile di-nastilor bizantinl, au inlaturat pe usurpatorul Alexie, darsi pe Imparatul batrin Isaac, si pe eel ridicat1 atundimpotriva dinastie! Anghelos, iar, cind a fost sa seimparts Imperiul, Venetia, cu socoteala negustoreasca,foarte bine pregatita dar, cum stim : socoteala dintirg nu se potriveste cu socoteala de-acasa, zis :

81

Mill,

si.a.

52 N. tORGA

in Constantinopol sa fie unul dintre seniorii latini,contele de Flandra, lasat, in ce priveste ajutorul, inseama Pape!, care insa, de a doua zi, a cerut sa-1 tri-meata cit mai multi ban! din dijma clerulu! oriental.Pentru el, Venetienir si-ad luat sfertul si jumatate,fiindca aveati un fel special de a imparti paminturilemarinarilor si-ad anexat, pe simile, toate regiunile celi erati de trebuinta : in Creta, in Arhipelag, in Moreia,pe linga Durazzo, Corfil si teritoriile vecine, asa incittoate posesiunile celorlaltr, ale cbaronilor,, erati prinsein reteaua de puncte de exploatare ale Venetia

Dar Latini! din Constantinopol erati pe moarte adoua zi dupa intemeierea Statulul lor, si cinzecl deani au fost de ajuns pentr,u ca o 'panda de Grec!, dinNiceia, sa poata lua Constantinopolul de la Imparatullatin, iar, in ceia ce priveste provinciile, a fost totdeaunacineva ca sa le ocupe sail sa be tulbure. Asa incitVenetia s'a ales intr'adevar cu puncte importante ; numalcit ele nu erad lasate in voia el, si, de multe or!, po-sesiunea unor anume puncte, a fost spre paguba Re-publice!, care a trebuit sa-s1 istoveasca toate puterilepentru pastra situatia in Orient.

Natural ca la Dalmatia, la Albania nu se mai g-indiaatita, preocupata, cum era, de pastrarea mosteniririmparatestl, asa de grea de sprijinit. La 1227 Andre!al II-lea, regele Ungariel, intors din cruel e primitsolemn in Spalato, dar de fapt orasele si ccontir, traiaumai mult de capul lor, cu toata presiunea nouluiduce de Slavonia, din singe regal. In vremea Tata-rilor, Dalmatia si insulele adapostira familia lu! Belaal IV-lea fugar, pe care-1 urmariail biruitorii. AcumVenetienir aparura, si pacea din 1244 li asigura Zara ;mai tarziti ei supusera si insulele Lesina si Brazza,Noul rege angevin, Carol-Robert, debarca, la 130o, in

a-s1

1i,

DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIET 53

Spalato, dar lupta pentru tron aduse in Dalmatia ungaraanarhia ; o revolts in Zara chema in aceasta cetate peUngurI : ea fu insa, pAstrata de VenetienI. La 1322eI capata Trail §i Sebenico, apol, peste douazecl deanl, §i Spalato. Numa! Ludovic-cel-Mare izbuti sa-§1supuie, la 1345, pe ccontil, rebel!. Si, asedie, in anulurmator, §i Zara. Campania din 1357 fu defavorabilaVenetienilor Dalmatia era pierdutd.

Ceia ce a fost §1 mar rail decit atita e ivirea inRasarit a Genovesilor in calitate de concurentT. Genova, a§ezata pe coasta apuseana a peninsuld italice,n'are putinta de a se intinde in basinul occidental alMediteraneI ; din toate partile ea e incunjurata deState in stare de a se apara ; in Africa nu se poatecoborl, Sardinia §i Corsica nu sint atragatoare,salba-tece atunc!, cum sint in parte §i astazi. Prin urmare, inchip firesc, ea vine Si incearca a se substitui Venetiain Orient. Chiar stabilirea Paleologilor, refacerea Im-periuluI grecesc de Constantinopol nu e decit operade rasbunare a Genovesilor. Pera, partea din Cons-tantinopole dincolo de Cornul de aur, care fusese obucata de vreme venetiana, devine genovesa : a§ezatamat sus decit Constantinopolul insusT, admirabil inzes-trata cu zidur!, care dominail cetatea imparateasca,ea sile§te pe Imparat a deveni aproape vasalul Geno-vesilor, de can are nevoie necontenit, §1 supt raportullAnesc, ca unul care la 1394 se ruga de Venetien1sa-I faca un ultim imprumut, spunind ca e in stare saacorde ca zalog ve§mintul Mintuitorului ; cu ban! dela Genovesi! din Pera s'a tinut in mare parte Impa-ratia. In dorinta de a-§I recapata libertatea, Imparatulchiama pe Venetieni, maI vechr prieten!, ca sa-1 aperede stapiniI eel nor,§i a inceput astfel o serie de lupteintre Venetien! §i Genovesl, purtate §i in Orient §i inOccident.

54 N. IORGA

Linga, Trapan Giacomo Dandolo cl§tiga biruinta na-vala din 1264. Peste douazeci de anT, dupa caderea Acre!siriene in mina Saracinilor, razboiul reincepe, pentruMarea Neagra, unde Tana venetiand §i Caffa genovesaeraii sa-§1 stea fata in fata mai mult de un veac : in luptade la Laiaszo biruesc Genovesi!, dar rasbunarea Ve-netienilor ajunge pana in fata Pere! ; in Marea Adria-tica el sint insa zdrobit! linga insula Curzola. La ju-matatea veaculu! al XIV-lea, un nal razboiii se in-seamnd prin luptele de la Bosfor §i de la Cagliari,in 1352-3, al caror ultim resultat sile§te Genova sase puie supt protectia nlilanului : Curzola, Lesinasint apoi luate de Genovesi, cari innainteaza pana lacoastele IstrieT ; linga insula Sapienza Niccol6 Pisanie complect batut, la 1354, de Paganino Doria. Luptapentru Tenedos, deci pentru Dardanele, aduce intil-nirile de la Capo Anzio, de la Pola §i, dupa. asediulVenetiel de Pietro Doria §1 luarea Chioggiel (August1379), succesul ILA Vettor Pisani .i Carlo Zeno in a-ceste ape, in Iunie 138o, cu predarea corabillor ce ame-nintali Venetia. In cursul acestu! razboiti, Venetieniiincercara in zadar, aparind la Zara §i Trait, recuce-rirea Dal matiei contra regelu! Ludovic, aliatul Geno-vesilor pacea din Turin permitea numaT o libertatede comert conditionata in Adriatica. Niel a narhia, careizbucni indata in Ungaria, nu schimba aceasta starede lucruri, care dull pana, la recucerirea. din 1419-2o(atara de Fiume, Segna, Scardona, Cnin §i Clissa).

Patru marl razboaie se purtasera deci pentru co-mertul Levantulul, din care eel din urma a umilit peGenovesi pentru totdeauna, cu toata marea victorieintimplatoare din 1379 ; nick) data Genova n'a maifost in stare O. joace rolul de putere independents,iar Venetia, de si invingatoare la sfirsit, a fost, dui:4

DESVOLTAREA EXTERNS A VENETIM 55

razboiul din Chioggia, mult timp usata de greutatilece indurase ceia ce are interes si pentru stapinireaMari! Negre, cad cine domina Pera e domn si pestestrirritorT §i are drum deschis in Euxin unde, coloniavenetiana de la gurile Donulu!, Tana, a fost foarterapede nimicita ca influents de Caffa genovesa.

Ei bine, in momentul cind procesul secular cu Ge-novesii se mintuie, Venetiaculmea nenorocirir pen-tru dinsase gaseste innainte a doua probleme marl,amindoua ingrozitoare si presintindu-se in acelasi mo-ment.

Se mintuise evul mediu, era de autoritate in care,dupa cum zice proverbul nostru, cine avea carte aveaparte, cine avea documentul avea puterea, deci celmar vechiti, cel mar bine inzestrat cu acte mar ade-varate, acela se aseza in rindul inta.iu. In epoca mo-derna biruieste cine va avea o stapinire, o orga-nisatie, o putere mar mare. Venetiei i se cereaprin urmare teritoriu. De unde sa-1 iea ? De undeputea capata teritoriT nor Venetia, care 'Jana atuncinu stapinise decit laguna si puncte cu totul ne-insemnate pe uscatul din regiunea Padului ? $i toc-mai pe vremea aceasta se ridica in partile vecinetrei Case de tirani, dintre care doua au fost extremde periculoase pentru dinsa, iar cea de-a treia a facutimposibila intinderea Republicer pe continentul italian.In Verona unde si astazi intre cele mar stralucitemonumente de arta sint mormintele lor, admirabilsapate, in piatraCasa della Scala, cu Cane I, Can-Grande, care, avind Padova, Vicenza, Treviso si alteorase vecine, a opus destula resistenta. Venetiei pentruca, in momentul cind ea a capatat, in stirsit, din mos-tenirea 14 Treviso si Bassano, s nu mar fie in staresa le intrebuinteze pentru scopurile sale. Cad, cind

56 N. IORGA

s'a luat familie! della Scala Padova, la dol pas! deVenetia, la capatul lagunelor, aicl se ridica FrancescoNovel lo, din Casa de Carrara, unul din eel maI sta-ruitori §i ma! perfizl dusmanT aI Venetiel, inteles cuMilanul pentru a-I lua Verona si Vicenza. Republicaa cheltuit aver! intregi, a jertfit cit a putut ca mij-loace militare, ca sa-1 zdrobeasca. A incheiat cu Gian-Galeazzo Visconti (t 1392), Milanesul, o alianta caredidu acestuia cele doua cetat! dorite §1, pe lingii ele,Padova. La moartea ducelu! de Milan, Francesco re-clama o mare parte din teritoriile 14 dar Venetia-1prinde §i -1 arunca, impreund cu fratele Iacob, in in-chisoarea de unde n'a mai iesit cu viata. Indata dupaaceasta se anexeaza Friulul, ca si Brescia si Bergamo,contra Milanuluf. Razboiul FerrareI, contra unel coa-HO generale italiene, in care intrase si regele Nea-pole!, adauge Rovigo si Polesina (1484).

Cind, astfel, Venetia, dupa silintI fora, pAreche iz-buteste a-§I complecta §i asigura teritoriile cuceritedin noti,o adevarata mare provincie continentala,doua PuterI marl se coboara cu ostI neural vazute pangatunci pentru a stapini peninsula : de o parte, Fran-

cesi!, chemat/ de dinsa chiar, §i, de cealalta, Spaniolif..5i aceasta nu ajunge, Casa de Austria trimete aidpe Maximilian, care va ajunge ma! tarziti ImparatIn sfirsit, Scaunul roman, in epoca lu! AlexandruBorgia, care traia ca un militar, care lupta, bea sipetrecea alaturi cu mirenil din jurul sati, incearca saintemeieze, pornind de la Roma, o mare Putere ita-lianA, care era menita si ea si loveasca in tendintade expansiune a Venetiel.

Signoria a facut atund o politica meschina, darcare era necesara, o politica de schimbare de aliantedin an in an, dar care se mintui in neincrederea tu-

DESVOLTAREA EXTERNii A VENET1Er 57

turor fata de istetul care vrea sa insele pe toata lu-mea. In 1484, cu Franta contra Milanulul si Neap° lei,in 1495, contra Francie! cu Spania si Austria, in 1498si 1508, cu Franta contra Milanulut si Austriel, Orace, la 1508, o liga europeana, liga de la Cambray, seformeaza pentru a o pedepsi si distruge, prin exco-rnunicatie si razboiti : infringerea de la Agnadellopar-ea inceputul stirsitulur. Facile de la 1523 si 1529ii garantatl numar granita riulur Adda.

Vazind, ca nu izbuteste sa capete destul de rapedeparnint suficient in Italia, pentru a se sprijini pe dinsulin urmarirea marelul vis imperialist de odinioara, Ve-netia propus sa-1 caute in Peninsula Balcanied.A inceput luind prin intelegere cu locuitoril, la 1387,insula Corfu, apol cumparind de la diteritT senior! al-banes!, greco-albanesi, slavo-albanesi, Durazzo, Alessio,Budua, Dulcigno, ma! tarziI Dagno, Croia, Scutari.Se dobindeste, pe o cale sail pe alta, de la deosebiti se-nior! latinT, lipsitT de banT orT amenintati de Turet,Argos si Nauplia, Atena, Lepanto, adaugindu-le lacele doua insemnate posesiunt de la Sudul Moreil,Coron si Modon, si la Negroponte ; mat tarzia, de laun print bizantin lepros si imbecil, ea va cumparaSalonicul. Astfel, pe la 1430, dominatia venetiana seintindea asupra intregit regiuni apusene a PeninsuleiBalcanice.

In vremea aceasta insa Turcil patrundeati aid. In-trat! in Europa la 1354, indata dupa aceasta (c. 1362)sint stapini pe Adrianopole ; la 1371 capata Macedo-nia, prin infringerea si moartea sefilor e! sirbT, CraiulVucasin si despotul Ugliesa ; la 1389 biruiesc pe Sir-biT Dunarii in lupta de la Co zovo, pe Cimpul Mier-lelor, in care a perit Craiul Lazar ca si SultanulMurad ; apot, la 1385, pe Albanesil si Slavil din Vest,

58 N. IORGA

iar la 1396 pe Ungurl, RominT gi CruciatT in catastrofade la Nicopol. ReunitT find Turcir §i intr'un singurStat, dupa peirea luT Baiezid de Timurlenc, supt Moham-med avind conducatorr de prima ordine, cumau fost Murad al II-lea biruitorul de la Varna in 1444,§i Mohammed al II-lea, cuceritorul Constantinopolel,natural ca Venetia era absolut incapabila sä opunao resistenta indelungata §i plina de succes acester fortepolitice nouil, care lupta, nu cu mercenarl, ci cu oa-menl a caror ratiune de a fi era credinta fata deSultan. Operele marl se fac, nu cu reservele trecutu-

ci cu ceia ce fiecare moment pregate§te pentrumomentul care vine. S'a zis, §i e foarte adevarat, caun popor care nu innainteaza, e un popor care de-cade, cacT un popor care sa se pastreze cum este, eo imposibilitate. Dec! nicl reservele venetiene n'atiputut sa resiste avintulur intr'o serie dcrazboaie, s'a pierdut totul.

In lupta de la Galipoli (1416), Venetieni! bateatiInca flota otomand. Peste citiva anT insa (143o), elpierdeail Salonicul, Ora sa dea o noun lupta navala.La 1453 asistati la peirea Constantinopolel cre§tine,fara ca flota venetiana sa fi cutezat sa vie innainteacetatir imparate§tr, atacind pe a Sultanulul. Indata, la1463, porne§te, cu toate silintile panice ale Venetielobosite, un lung razboiti impotriva Turcilor, contem-poran cu al luT Stefan-cel-Mare, cu luptele luT de laPodul-Innalt §i Valea-Alba §i innainte de pierderea

§i Cetatir-Albe, razboiii in care Venetieni1 aufost gonitT aproape din toata Moreia §i din AlbaniaScutari n'a fost cucerit, dar Venetienir fura silitlsa-1 cedeze la pace. ET incercara, cum vom vedea,sä intrebuinteze pe Stefan ca element ofensiv, caresa atraga atentia in alta directie, cum au incercatsa utiliseze pe Peril luT Uzun-Hasan Turcoma-

MU,

Chilies

DESVOLTAREA EXTERNX A vENETtEl 59

nul §i pe Tataril Hanulul. Supt Baiezid al II-lea, cu-ceritorul Chi lief si CetatiI-Albe, intr'o noun campanie,inceputa la 1499, Venetienil pierd Lepanto, Coron siModon si li ramine numal Nauplia si Malvasia. In-tr'un penultim razboiii deschis la 1536, se anexeazaaceasta si o parte din insule, si el se multamesc ca, n'aiipierdut in acelasi timp insula Corfd, pe care o asedie,in 1538, insult! Soliman-cel-Maret, cea maI stralucitafigura din istoria Imperiulu! otoman.

Prin urmare, dupa pacea din 1540, Venetia raminenumal cu Ciprul pe care-1 capatase prin urmarile ca-satorieI ultimului Lusignan cu vestita Caterina Cor-naro, trecuta in domeniul legendei de romanele infascicole, frumoasa fata de patrician venetian carelasa, in 1488, Republica in stapinirea insule!. Ciprul afost tinut aproape un secol de VenetienI, spre mareanemultamire a Greeilor, carora li cereail ban1 si auxi-liar! pentru corabiile lor. De aceia a si cazut domi-natia venetiana aid la cea d'intaiti lovitura, data deTurd la 1571 ; doar Capitala Nicosia si portul prin-cipal, Famagusta, resistara mat mult, si aparatorul celelde a doua cetAtl, Bragadino, a fost jupuit de Turd,Venetieni1 rascumparind apol pielea eroulul pentrua o aseza intr'un stralucit mormint. In lupta de laLepanto, care distruse flota Sultanulul, Venetia islavu partea, alaturl cu Papa si regele Spaniel, darnu putu culege niclun folos. Ba Inca i se luara, dupaDurazzo, pierdut in 1501, Andvari, si Dulagno.

Creta, in sfirsit, a fost cucerita dupa o resistenta detrelzecI de an!, in care Venetia a fost ajutata de toatePuterile apusene, abia la 1669.

Dupa pierderea Crete! nu-1 ma! raminea Venetielin Orient decit Dalmatia si unele puncte de pe lito-ralul albanes, impreuna cu admirabila insula Corfu,

60 N. IORGA

care-1 fusese pastrata cu toate posesiunile ioniene, afarade Santa-Maura. Aceasta insemneaza ca Venetia insasTera pe sfirsite, cacT pe continent nu se putea intindeloc pentru dinsa r emal fiind.

Astfel ea incepu sa se preface, din puterea lupta-toare de odinioara, intr'un loc de adunare a lumilcare vrea sl vada lucrurT frumoase si sa petreacabine. A fost salonul societatif europene intregi inveacul al XVI-lea §i al XVII-lea, epoca de mare in-florire a tuturor artelor, dar si epoca uneT adincl de-caderi morale.

0 singura data, dupa ce SpanioliT, adesea amenin-tatorl, parasira Italia, Republica, luind parte la luptaLigeT Sfinte contra Turcilor izgoniti d'innaintea Viener,izbuti sa-sr recapete o large parte din posesiunile dealts data, ocupind toata Moreia, pe care i-o intaripacea de la Carlovitz, in 1699, citiva ani dupa moar-tea recuceritoruluf, dogele Francisc Morosini, t Pelo-ponesiacul,, care muri in Egina sill gasi locul deodihna in Nauplia. Dar in curind grozavul Vizir GinAli -Pala smulse peninsula pe care o scalda de singe(1715).

De atunci numal in lupte cu piratil barbaresci isiarata vitejia cite un rar conducator cu initiative, caAngelo Emo la Tunis, in 1784-6.

Cu noua Republicade alta esenta -a Francesilor,se intretinusera legaturi bune, primindu-se solul of in Ia-nuar 1793 si trimetindu-i-se un represintant in 1795. Inluptele din Italia se adopta insi atitudinea lasa aneutralitatiT desarmate.

La 1797, in sfirsit, steagul SfintuluT Marc se coboarapentru totdeauna. Resultatul fu ca, dupa pacea de laLeoben (18 April 1797), generalul Bonaparte cerusatisfactie pentru soldatT de -aT sal omoriti de Past! la

DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIEf 61

Verona. Cind generalul Laugier aparu cu corabii laLido, el fu ucis. Atuncr Inchisitorir fury arestati, ca sicomandantul vinovat. Supt dogele Ludovic Maniu,Guvernul secular al orasului trebui sa, inceteze pentrua face loc, la i2 Maiil, uner democratic naive sailtradatoarc Osistemul Guvernului provisoriu represen-tativ, dupa dorinta generalului,). Is urma ocupatiafrancesa si cesiunea care Austria, la 17 Octombre.Soldatif imperiali eraii pe Piazza San Marco la 19Ianuar 1798. Napoleon, acum Imparat, lua pentru elVenetia in 1806, si noul Cesar 41 facea aparitia, in-cunjurat de aclamatiile entusiaste ale admiratorilorsaI, dar, la 20 April 1806, Austriecii se intorceaa pen-tru nu mar putin de seIzed de ani.

CONFERINTA a

Desvoltarea interns a Venetdei.Desvoltarea intern. a VenetieT are, natural, cel mat

mare interes, pentru cA acele citeva mil de oamenl,ingramadit1 in insulele din margenea riurilor italienece se varsa in Marea Adriatica, au putut sä ajunga,si prin aceasta, a stApini teritoril nemasurat ma! in-tinse, una din cele mar marl minunf politice ce s'ailintimplat vre-odata.

Niste pescarI saracI, avind icr colo cite un amppe continent, acesta a fost inceputul Venetief ; oamenlcari se tineail cu cit cistigau, prin majile si plugurileiar, si aceste citeva mil de oamenl ail fost in staresa intemeieze o Impardtie mondiald, care s'a intins'Dana in lumea noastra si a cuprins toate Marile Ra-saritului.

i atuncI 10 pune orIcine intrebarea : cum au pututoamenil acestia; intr'un timp relativ scurt, sa domineteritoril atit de intinse si sä fie stapinl pe Marl asade departate ?

In paginile precedente am explicat cresterea aceastaa Venetiel prin motive de asezare teritoriala si prin mo-tive de vecinAtate, prin necontenita concurenta a unor

III-a.

64 N. 101IGA

ma! cari, luptindu-se intre ele, se anulail §i, prinurmare, ingaduiati Venetia sa se desvolte dupa pro-priile el neva

Pe linga acestea, de sigur ca, pentru o intinderea§a de mare a Venetiel, basata totu§I pe o populatiea§a de restrinsI, asa de saraca la inceput, trebuie sa ficontribuit §i anume insu§irl ale GuvernuluI venetian. Vatrebui decI sa se arate cum a fost alcatuita Venetiain Guvernul el, in adininistratia, in legaturile dintreclasele care o formaa, ca sa poata intemeia un sistemcontinental §i maritim de importanta dominatiel pecare a avut-o timp de mai multe secole.

Sa relevam de la iveput asamanarea intre anumemomente din istoria departata a Venetid §i anumemomente din istoria noastra. proprie. Distanta foartemare dintre nol §i din§iI se exagereaza Inca prin ca-racterul actual al comunicatiilor, dar, precum panel la1866 Venetienif se gasiad supt acela§1 Imparat cufratil no§tri din Ardeal, Ungaria §i Bucovina, precum,prin acest Imperiu habsburgic, din care faceati parte,el erati < vecinii) no§tri, astfel, in alte vremurl, aceia§Iforma politica bizantina Intindea suzeranitatea el vastyde la gurile Padulul for 'Ana la ale Dunaril noastre.

erant, apartinind cam aceluia§l fond etnic, au fost,la el ca §i la no!, incepatoril. Cu acea deosebire caaid, la nol, terani! au pastrat 'Ana azi aceleas1 datine deviata, de imbracaminte, de impodobire ca pe vremeaJul Stefan -cel-Mare sati ale lu! Mircea-cel-Batrin §i cumult innainte chiar de epoca amindurora miniatu-rile din Chronicon pictum, reproduse §i in istoria ju-bilara a Ungariei, presinta pe luptatorir muntenT din133o contra regeluI Carol-Robert cu plete lung! inbucle, cu caciull Innalte, tuguiate, cu sumane negre§i cu itarl strimti pe picior la Venetienl insa n'a

marl,

DESVOLTAREA INTERNA A vsNETIEI 65

fost asa ; terAnimea for de la o bucatA de vreme n'amai insemnat nimic. Teranil de la inceput ad devenitoraseni ; insulele Murano, Torcallo, San Lazaro, SantaElena, Lido, Chioggia, care fac parte si azi ca si odi-nioarA din Venetia intr'un lens mai latg, insuleleacestea,pline °data de grAdini si de cimpuri,cumse vede si din povestirile despre inceputuri, ale cel itmai vechi cronici, si a fost un timp cind sestierelevenetiene erati strinse in jurul bisericif for si des-partite prin locuri goale, pline de verdeatd, ade-vArate campi si eampielli, ca mahalalele oraselor nosas-tre, odatA sate independente 1, au fost prefAcutefoarte rApede in adevArate mici orase. Vechea viatAcu elemente rurale a durat poate panA la 1200. Dela 1200 innainte s'a ridicat insa, °data cu crestereabogatiel, a puterii, easA lingA casa, si despArtirile din-tre ele ad fost acute prin drumurl inguste, pietruitecu piatra solidA din Istria, despre care vorbeste siGoldoni,cAci pavagiul de azi al strazilor venetiene etot aceIasi ca acum sute de an1,iar despArtirile marlargi dintre case, ceia ce forma adinioarA cu adevAratccimpulz, nu sint azi decit piete, in sensul cel ma/ingust al cuvintulur, cu tintina pArAsitA, pur ornamen-talA de citiva anT, la mijloc. Terani sint si astAzt,dar dincolo de laguna, teranil in burgurT, ca tragmenfede oral, saran ate cu frumoase resedinti ale bogatilordin veacul al XV1I-lea si al XVIII-lea, cu fatade im-podobite, cu statul, care par astAz1 asa de nepotrivitefata de sarAcia care s'a lAsat asupra Tinutulul cu asade multi locuitori, stens/ atit de aproape unul de

' Azi a i ramas doar gradinile, mai mult facute de curind,ale unui conte Papadopoli, acel care a primit ddundzi pe Ym-

paratul Wilhelm, de si In veacul al XVIII-lea Inca. adunarileAcademiilor-cluburi se tinea5 prin gradini.

5

N. IORGA

altul, sI un scriitor din veacul al XVIII-lea, venetian,IT descrie cind spune : vin la tirg cu femeile lor, beLzsa sd mearga dupl dinsir si, dna nu pot sä meargadestul de rapede, ramin in urma,ca la nob :nu se intimpla sa ramlie prea mult in urma, pentruca sint femeb zdravene sl oRoase, pirlite de soare infatX, cu minile aspre,.

Astfel o asamAnare intre Venetia si nob nu o con-statam in pastrarea vietir teranestr primitive, ci ininsasT constitutia inriurita de aceasta viata, de multdisparutg, a Venetier la inceputul er. i iata de undevine aceasta asamanare : si in regiunea aceasta vene-tian, ca si in regiunea noastra, a fost intaiu o dominatieromana, care s'a suprapus unor barbarr de aceiasrculturA. Apor, cum am spus, in amindoua pArtile avenit atirnarea, suprematia bizantina. Bizantul nefiinddecit Roma rasariteana, invatata a vorbi grecesteVenetia a fost, secole intregr, o provincie bizantina,cum eraii si terile noastre, si am aratat cum bizanti-nismul e visibil si az!, in cele mar glorioase monu-mente, ca si in cele mar vechb datinr populare, ca im-partirea aceia in sestieri, cu rivalit the dintre ele,asAmAnatoare cu acelea dintre cverzir, si cvinetir)Constantinopolei, si manitestate prin aceiasr patimasaintrecere in lupta.

Precum Bizantul, avind Venetia, nu era cu toateacestea in stare s'o stapineasca, fiind prea departe,tot asa a fost si cu nor : teoretic atirnam de Bizant,dar, sä treaca ostr bizantine peste Dunare, prindurile neumblate, prin mlastinile fara drumuri de pemalul Dunarif, era aproape cu neputinta : poate dedoua, trer orb au trecut in secole intregr ostr bizan-tine pe la nob.

atunci, aceiasT situatie a adus la nor si la Ve-netieni acelasT fel de guvernamint. Cel mar vechiii fel

6E1

.dar

pa-

DESVOLTAREA INTERNA A VENETIRT 6

de guvern la noi era cu Domni cari in teorie atirnailde Bizant, dar, de fapt, faceau ce voiau ei. Voevodulromin si cneazul romin, adeca judetul romin, erau aleside popor, de toata adunarea poporului. De sigur ca scenaaceasta de alegere se facea intocmaI cum si pang. maiieri se faceail alegeri de jude in unele sate ardelenestf,care ail pa.strat rosturile for de odinioara, si, anumepatruzeci, alesi din multime, aleg pe jude, pana cemai tarziu votul se facu pe gpatrime2, fiecare de-signind unsprezece alegatori al judelui, din acelasineam, neputind fi mai mult de doi ; se stringe lumen.in bicerica si alege, dupa datina veche, pe fruntasulsatului 1. Tot asa se alegeail cnezul, judetii, iVoevozifnostri de odinioara. Si Voevod nu insemneaza inslavoneste decit acelasi lucru pe care-1 inseamnain latineste <duce), si dogele din Venetia nu eradecit tot un duce bizantin. De sigur ca Slavii de pemalul cellalt al Milrii Adriatice IT si ziceau dogeluiVenetieT : Voevod, dupa datina Tor.

Si, atunci, Venetia, in cele timpuri, a avutaceleasT elemente politice, pe care le intilnim la in-ceputul vietil noastre nationale, adeca o adunare apoporului de o parte, cu corpuri electorale formateca in Salistea Sibiiului nostru pe la 1650, si, de altaparte, unul sau mai multi cirmuitorf alesf de aceastaadunare a poporului, pana la dogele-Voevod, atirnindnumaT in teorie de Bizant, dar Tiber sa faca oricevrea, fara ca Bizantul sä fie in stare sa se amestece.

Istoria Venetiel s'a scris mai tarziti, de pe la mooinnainte, si ea s'a scris dupa cum era atunc! Repu-blica, in sensul mare al cuvintului, in sensul filosofical cuvintului, si si-a zis fiecare dintre cronicarT : fiindcanoT astazi avem Republica, cu Soo de an! innainte

1 Torga, Sate fi preo;! din Ardeal, Bucure§ti 1902, pp. 121-2.

d'intaid

68 N. IORGA

tot Republica a trebuit sä fie,in afara de faptul cg,prin admiterea acestul fapt se intgria Insg§I teoriaStatului. Da, ere.' republican! Venetienil, cum si te-rani! nostri, innainte de a se intemeia Domnia Teril-Romanesti §1 a Moldovel, aveati un fel de Republicpatriarhalg ,

1

unde toate trebuintele Statulul erati la-sate pe mina fiecgruia, dar numal asa, fara ambitie,ford mindrie republicans. Astfel trebuie sa ni inchi-puim Venetia in cele mat vechr timpurr, poporul ho-tgrind, nu in puterea unei teorir constitutioiiale, cinumaT in puterea until obiceiti traditional,' und vechtdatini, hotarind asupra vietil Statulu! cvoim si la-udgm pe cutarea (volemo)e formula, care ni amintestede alegerr domnest! ca a lu! "Stefan-cel-Mare "la Di;reptate, ca a Jul Constantin Brincoveanu in Bucu-re§t! si, in frunte, acel doge, care atirna deBizant, care din cind in cind se ducea am "vazut1a Constantinopol sg-§I caute o nevastA inrudita cuImparatul si care aducea si cite un titlu frumos, pecare Impgratul II dgruia din bielsug, cad nu-1 costanimic.

Dar, in fond, intre ceilalti Venqieni si doge eracam deosebirea dintre Doninil nostri de pe vremurrsi intre ceactrti teranl. Domnul, pe vremurl, nu se de-osebia de teranimea din jurul Jul mai cu nimic, bo-ierul insusi, fiind de multe or un fruntas teran, care,prin Ice 'Cistigase In lupte si din negot, putea sa seimbrace mar frumos, mai chipos decit cenalp, fara aforma o aristocratic de clasa bogata, o oligarhie, caren'a existat la rioi pang. dupa i5oo. El trine, in celed'intaiti teacurr la Venetia tot asa era si, in vremeacind puterea Venetic! a fost cea maT mare, in mo-mentele cele ma! fericite, in care a cueerit Istria,Dalmatia, a asezat coloni! in Siria, in care a izbutitsa inlature pe Impgratul grecesc din Constantinopol

DESVOLTAHEA INTERNA A VENETIET 69

si sb." aseze un impgrat latin, in vremea aceia i!1 caretoate insulele, toate coastele, toate Mari le rgsgritenese tineati de dinsa, lipseste mindria, lipseste spiritulde clasg, lipseste luxul. Luxul este un fel de diges-tiune a cuceririlor : intaiti vine cucerirea, si apoi vineacea inceata si plgcuta digestiune a lucrurilor cisti-gate cu totul in alt chip. Si, astfel, Venetia, in vremurilecele mgrete, in care era simpla, viteaza, harnica,samana foarte bine, prin legaturile acestea strinseintre tots aces cari o alc tuiau, cu terile noastre inveacul al XIV-lea si al XV-lea, cind si not am avutvremea cea mai sgrigtoasa din trecutul romanesc,teranul avind pgmintuI sau, pe care it putea crestenumai biruinta, boierii indreptatindu-si stgpinirea, mailarga prin aceia ca o cistigasera cu arma, nit c}tbaniT, iar Domnul neacind decit sO presideze acea.stademocratie rurala si ostAseascg.

Dar, cum se intimpla totdeauna, dupg biruintemari, dupg cucerirea de provincil, dupg multa glpriestrinsg, se face o deosebire intre eel cari prin luptaimpreuna au cistigat aceste lucruri : unif ramin sa-rad, altil se fac bogati ; unil ramin supusr, al tif seridica in situatia de stapinitori ; unii ramin umill,altil se fac mindri ; unil sint multarnig fiindcainnaltat sus, in vreme ce altii sint nemultamitr cieaceasta scadere a lo;, adese on nemeritata. Asa s'aintimplat si la Venetienl. Vretnea de strinsa fratie pa-triarhalg, simpla, neluxoasa, intre toti aceia cari al-catuiail Venetia politica, tine, sa zicem, de pe la 700,cind se alcatuieste bine Statul, si pana dupa 1200.

Pe vremea aceia fireste ca Rominii traiati pedar nu se alcatuise nici principatul muntean, nici eelmoldovean, amindoua din veacul al XIV-lea. Nob ne-amdesvoltat mai tarziii decit Venetia, si era si natural,ca unit ce eram strinsi in muntr, mlastini si pgdurr

s'ati

unitg,

70 N. IORGA

sdlbatece, pe cind er erail in contact cu Marea, careli mina, cordbiile pang. la distante enorme, aducindu-libogie si civilisatie ; un colt de golf departat caVenetia putea sd primeasca deer rapede inriuririle deculturd ale Bizantulul si regiunilor mar luminate dinRasdritul Europe, pe cind nor am fost asezati intr'unloc nenorocit, din cele mar vech! timpurl. Numai peurma locurile acestea si-ail schimbat rosturile, si s'aputut face de aid o pornire de energie de sus in jossi de la Rdsarit la Apus, pe cind pe VenetienT i-a scor-monit, i-a indemnat, i-a iutit, i-a turburat in dorintade Iiniste ce o are fiecare om mar la urma urme!,aceasta vecinatate cu Marea. Cimpia intinsd parceladoarme puterile omenestr, ',Muffle it fac sd se piardain visur!, muntele striveste cu inndltimea si salba-tacia 14 pe cind Marea e harnica §i capricioasa, sezbate intr'una si creiazd, cu valurile sale necontenite,o invalmawald si in sufletul omenesc : cind naturaintreagd in jurul tail se miscd de bataia vintulur carein clipele cele mar linistite incl se joaca pe cre-turile valurilor, e cu neputintd sd to hotdrdstr a a-dormi in odihna. Si er n'ail facut-o fiindcd n'o pu-teail face.

Venim acum la schimbarile petrecute in Venetiadupa 1200. Se petrece ceia ce am spus de la inceput :deosebirea de clase. Si iata cum se face aceastd di-ferentiare sociald si politicd.

In timpurile mar vech!, dogele era stapinul tuturora,numit de Imparat, atirnind de ImpArat, impodobit cutitlurr de cdtre Imparat, inrudit cu Imparatul, asa incitdogir erall tot asa de domnl asupra tuturora, cum aufost in terile noastre Voevozir intr'o vreme. A venitinsd un timp cind s'ail ridicat mindrele familir nobile,si acestea n'ail mar vrut sA aibd stdpinitorr cu apu-

DESVOLTAREA INTERNA A VENETIEL 71

caturi imperiale. innainte, cind un doge era neplacut,it omorail sail il aruncail peste g,ranita, ceia ce nuinsemna ca nu era respectat dogele, ci o faceail toc-mai fiindca puterea lui era asa de mare, incit opositianu se putea manifesta altfel decit sail prin atentatesail prin revolutir izgonitoare. De la o bucata de vremeau inceput nobilit sa se gindeascg la aceia ca, decito revolutie, decit izgonirea on uciderea dogelui, maibine e sa i se ingusteze prerogativele prin anume ma-surf legale. $i atunci aristocratia a inceput A. se ri-dice tot mai mult in dauna dogelui, pana ce dogeleajunse sa fie un simplu personagiu decorativ , pro-ces care, e adevarat, a cerut secole. La zile mar!, cprin-cipele;) cad el e principe pang la sfirsit iesia cutoata pompa, incunjurat de familiile cele mai stralu-cite ale Venetiei, care it duceail aproape pe sus, cumera dus pe sus pe strazile Constantinopolului Impa-ratul Bizantului, on ca moastele unui sfint ; la termastepta vestita lui gondola aurita, (Bucentaurul,, undeel se suia cu tot ceia ce Venetia avea mai stralucit,ca sa primeasca un potentat strain, sa, intimpine oflota biruitoare, sa arunce in mare inelul acela princare se intatisa in chip simbolic logodna lui cu valu-rile Adriaticei. Era Inca, de sigur, ceva sfint in per-soana dogelui, mai ales pentru popor. Nobilii it ye-deaii mar des : pana la capatul Republicei venetieneel presida Senatul, Consiliul celor mar!, tinea cuvin-taxi acolo, primia din partea adversarilor argumente,si se cerneaii argumentele lui intocmai ca si ale ce-lorlaltT : nu odata s'a intimplat ca aceia ce propuneadogele sa cada la votare si parerea pe care o pro-punea cutare nobil sa ramina parerea invingatoare,

atunci in decretele Senatulur sail ale alter magis-traturr, se insemna propunerea dogelu!. cazuta, alatureade propunerea adoptata.

-

si

72 N. IORGA

Astfel dogele a scazut foarte mutt ca inriurire reala.intaiii, in ceia ce priveste alegerea, n'a mai fost alesde poporul intreg §i dus pe umeri de dinsul, mai tarziiipe tin tron, ca sa intre descult biserica, ci de oparte numal dintre nobill. Ca la Salistea noastra omai spun o data,tsestierele, as sesea parte', cores-punzind cpatrarelor, noastre (quartale, quartiers), ale-geati, de la 1171 innainte, cite dol delegati, cari de-signati la rindul for cite patruzeci de fruntasi de fie-care tsestier,, deci in total 48o, cari se reinnoiati a-nual pe aceiasi cale, i el numiati pe toti magistratii.Consiliul de 4o atirna de acest Consiliu Mare (MainsConsilium, Consiglio Maggiore); atributiile lul eratijudecatoresti si financiare. Din cei tpoftiti) odinioarade doge, pregadi ca boieril nostri, cari in momentemarl, se adaugiati la membril Sfatultf, a! Divanuluise facu acum un corp independent de doge, Senatul, de6o de membri, cu un adaus, posibil, de alti zece t a-diunctia (zonta). Pana i cei sese membri ai Sfatului ie-siati din alegerea csestierelora.

Venetia is! avea astfel oligarhia organisata. Dar 1111ea, ci tot poporul se cherna la inceput ca sa aleagape doge. S'a cantat insa si aicr a se restringe nu-marul elementelor hotaritoare. La inceput se incercanumal pu I r alegatorr, pentru ca s'a parut caslat prea putinl, s'a mai marit numarul ; dar in sfirsito parte foarte mica din nobilimea venetian si-a in-susit dreptul de-a alege pe doge. $i dogele, ca sa fieAles, trebuia sa taca anume fagaduielf, promissione du-cale, care consistati in scaderea drepturilor sale la fie-carp alegere. Prin urmare fiecare doge stapinia maiputin, avea mai putine drepturi politice, familiare, personale, decit dogele care fusese innaintea lui ; fiecaretrebuia sa arate ca e mai popular, mal lepadat deonce ambitie pentru el si al sal, de once dorinta do

in

DESVOLTAI1EA /NTEI1NA A VENETIE1 18

a stApini, cleat acela care fusese innainte de dinsul.In fiecare inceput de an, dogele trimetea ca sernn derecunoastere, care la. inceput era ca velmintele, caf-tanele impArtite de ImpAratl, de DomnI, de SultanT,cite un cadoti fiecarul membru al aristocratiei vene-tiene. IntAiti, cind mal erati incA vinAtorT, el trimeteavinat cum anume persoane bogate care merg la vi-nAtoare trimet la nor iepurr prietenilor, tot asa el tri-metea pAsArl, pAnA ce pasArea a fost inlocuitA printr'oanume monedA, foarte interesanta, care s'a chemattpasgreo, osellal, §i hi fiecare an din viata Venetielse lucra astfel cite o medalie deosebitAi care nu sepunea in circulatie, care n'avea valoare comercialdpe care dogele o impartia intregil sale aristocratic.Era ca un omagiu pe care se simtia dator sA 1 aduchacelor cari-1 alesesera, cari-1 controlail i cari puteatisA-1 distruga.

Veti zice : dar dogil ? Natural cA s'atlinvoit, fiindcA o dinastie de dogI nu se putuseIn cele veacurT ale istorieT Venetiel au tilttrel familil care s'all luptat peritru a cApAta situatiaaceasta supremA : Candiani (din Candia), OrSeoli, Pet-tecipazii (sail Particiachi), dar aceste familil s'ati usatin luptele dintre dInsele, omorindu-se tinif pe altil, i2-gonindu-se unit pe altii, Ai dogif urmatorl nu maT faeparte dintr'o singura familie, ci se leg dill diferite

nobiliare. Si, atunci, trAind intre nobilil ceYlztl T,ei impArtAsiati prejudecAtile lor, cum ministrii din 2ilele noastre, ales' din rindurile politicianilor, deli sihiministri al regelu!, atirnA mult maT mult de partidulfor decit de persoana Suveranult4 ca unit ce, trAindin mediul acela §i intorcindu-se in el, ail legatur/

1 V. Jesurum Aldo, Cronistoria' delle oselle" di Venezia, Ve-netia 1912,

i

s'ati invoit

d'intdid

hi-milii

stabill.

74 N. IORGA

mat strinse cu aceia din can fac parte si de can sisufleteste se simt mat legate.

Este adevarat a unit dintre dog' au incercat sase impotriveasca. Ba cutare e vestit pentru aceastg. im-potrivire si a sfirsit decapitat. Cind intrd cineva insala cea mare din Palatul ducal in Venetia, vedechipurile dogilor din deosebite timpurt ; in aceasta ga-lerie e un loc negru in locul chipulut, si pe aceastg.patg neagrg se desface in litere solemne (aid e lo-cul luf Marino Faliero, decapitat pentru crimele sale)((Hie locus Marini Falieri decapitati pro criminibus)).S'a atribuit miscgrit acesteia un inteles politic matmare decit 1-a avut inteadevar. Nu stim bine cumintelegea el s loveascg in aristocratie : ea se consoli-dase prin <Inchiderea Marelut Consiliu, (Serrata delMaggior Consiglio), hotaritg la 1297 si prin care numateel can in ultimit patru ant ocupaserg locuri in Con-siliu puteati fi realest in el, fret alegAtort specialt a-vind numal dreptul de a propune elemente de intre-gire, care, de fapt, sI ele erad sa se culeagg intre cetce avusera aceasta demnitate de la 1172 incoace ; siea avea in Colegiul restrins, de septe Sapientes, Savi,Intelepti, cu gindul poate la vechea Grecie , alcaror numar crescu foarte mult (Grandi di Terra Ferma,de Uscat, da Mar, at Marie, agli ordini, della Mercan:ia,pentru negot), si in Consiliul de zece, instrumente deprompta executare. La J300 Marino Bocconio protes-tase violent contra t Serrate», si-1 cgzuse capul ; la1310 Baiamonte Tiepolo fugise, iar complicit but, dinneamurl mart, fuseserg decapitati. Stim numat ca Marino Faliero a fost inteles cu unele elemente din po-por, oament cari se ridicasera putin peste multime prinvitejie, ofitert inferior!, functionari at Arsenalulul, si,rgzimat pe acestia, a incercat, la 1355, pe cind sepurta fgra noroc lupta cu Genova, sa faca asa ca iarast

DESVOLTAREA INTERNA A A.ENETIE1 75

dogele sg insemne ceva inteadevgr, anume spri-jinindu-se pe poporul de jos, care era o basil stator-nicg, §i nu pe acele valuri totdeauna in miscare,interesate §i pasionate, care erail aristocratia. Dar inactiunea lul Marino Faliero mar e ceva : dogele erade oarecare virsta, iar cdogaressa) Iui o persoang ti-nArg ; el &lc:lea petrecerr, ca toata lumea pe la 135o,cind era in floare Venetia. §i avert veniau acolo dintoate partile ; la una din ele a venit un nobil camde vrista dogaresei cu totul deosebit ca infatisarede doge, s'a apropiat pe furis de scaunul ducal, si ascris patru versuri, dintre care doug se pot spune giscrie oriunde :

Marino FalierDella bells moier...

«Marino FalierCu nevasta frumoasg...,,

celelalte cuprinzind o ofensd pe care bgtrinul Falieron'o putea uita niciodata si pentru care a facut ras-punzgtori pe toti prietenii vinovatulur §i toata castalui. Asa incit gelosia bgtrinulur, unitg cu pasiunea po-pularg a supusilor sit, ducea la un rgzboill cu aris-tocratia. Informatg. la timp, ea a procedat cu hotg-rire rece ca fierul ghilotinei cind se desface de susla atingerea resortului de mina cAlgului cade ne-milostiv pe capul care asteapta jos. Nici aetele pro-cesului nu le avem, i ele au fost distruse, nicichipul lui nu s'a pgstrat; nimic. Dogele a fost ime-diat depus, i, dupg. o scurta judecata, scos pe piataSan Marco, unde, intre cele doug, coloane, i s'a tgiatcapul, ca ultimului vinovat pentru crimg. Natural cg,dupd aceastg teribila lovitura, cum oare ar mar fi in-draznit un doge de mai tarziii sa incerce liberarea

gi

gi

.i

Is N. IORGA

si a poporulul, in acelasT timp, de tiranianobililor ? Aristocra tia a ramas stapina.

$i maT ttarzid, peste un veac, a mai fost un dogedepus, Francesco Foscari. Era un batrin, i fiul saufacea fel de fel de ispravi. Din motive de liniste pu-blica el a fost sfatuit salt' caute rosturile aiurea. Ba-trinul suferia insa ca fiul lul iubit, care facea scan-daluri de strada si cite incurcaturT in familiile oa-menilOr, sa nu maT fie linga dinsul. $i de aid sapa.-rarea intre doge si nobilil cari impusesera aceastamasura in interesul ordiniT publice si a libertatiT ye-netiene, si, cum dogele era foarte batrin si timpurilefoarte grele pe vremea aceia Venetia se lupta demoarte cu Turcil nobiliT gindit ca ar fi maibine sa alba un doge maT tinar decit unul care se in-daratnicia sa traiasca pana la o vrista asa de inna-intata,si, prin eel Zece, I-au indepartat. Atitia poetr,Byron si zugravit scena, intr'adevar duioasa,a batrinului doge coborind scarile Palatulul ducal caun simplu nobil si pierZindu-se 'n multime, in drumulcatre casa unde era sa moara ca particular dupa a-titia ani pe cari-I consacrase pentrn innaltarea si pros-perarea Venetia Lucru induiosator, dar scenele du-ioase nu trebuie sa opreasca un popor din urmarireafireasca a soarte sale, ci de multe on innaintarea unuTpopor se tace calcind pe trupurl care sufar durerezdrobind suflete desnadajduite ; viata unul popor, caorice lucru istoric, are fatalitatile sale teribile : el pri-veste innaintea Iul, iar ce jertfe Ia.sa in urma, aceastanu-1 importa.

SI nu se creada insa ca dogii au ajuns vre-odataabsolut anulatl §i fara niclun rost in viata Statulut,ca au fost vre-odata simple persoane decorative, cumshit chipurile de regi -magi care apar intr'o anume zi

cpl'incipeluT)

sail

altiT, au

psi

DESVOLTAREA INTERNI A VENETIEI 77

din an pe galeria de sus a Turnului CeasorniculuT depe plata San Marco innaintea naultimii adunate,pentru a disparea apol, cufundindu-se in interio-rul mecanismului de ceasornic. Sa nu credeti cadogele a ajuns vre-odata ca papusile solemne pe careo mecanica trebuie sa le puie in miscare ca sa seinfatiseze lumii numal la un moment dat. In c1rti-cica d-lui Horatio Brown, Engles, dar asezat de ,multi ,

aril in Venetia, in casa pe care si-a cumparat-o acolo,pe Zattere, si unde 1-am visitat si acum in urma,, ade-vat-at flu adoptiv al Venetiel, pe care o cunoaste mi-nunat in cele mai marunte fapte ale trecutulul eT ',ca si in cele mai mid amanunte ale vietii popularevenetiene, pe care o iubeste si o studiaza,ereprodusa,dintr'o depes1 de ambasador engles din 1612, o in-teresanta pagina, privitoare la un doge din vremeade decadenta relativa a Venetiel. cEra nadejde cadogele Leonardo Donato va mai trai, si care sfirsitel asista zilnic Ja consiliile lor,, si chiar in ziva in carea merit el a cheltuit intreaga dimineata in Colegiu,de unde retragindu-se la ceasul obisnuit si intrind ingnarda-roba a 14 unde era. singur, fu auzit strigindde-odata, si, unul din servitorii Jul alergincl acolo, elIT cazu in brate, si n'a mai scos un cuvint, ci si-adat sufletul peste un ceas,. Avusem audientA la, elMartea precedents, cea din urma pe care a datounul ambasador, si, cu toate ca s'a plins mult timpde slabiciune, si in adevar avea ochii, pierduti, totusisi-a pastrat obisnuita vigoare de spirit si vioiciune degraiii. In ziva mortil, parca ar fi avut un tel de simtal plecarii sale, a vorbit in Colegiu un ceas , intreg,

' A scris despre tiparul venetian, despre viata Venetiel (Stu-dies in the history of Venice, 2 vol., 1907) si o adruirabill car-ticica despre intreaga desvoltare a RepubliceI (The VenetianRepublic, in colectia Dent, Londra).

78 N. MICA

al-Mind atita bunavointa pentru Stat, incit i-a lasatpe totT plingind)... Frumos exemplu antic acesta, aluntil* om, care, in lupta cu boala, IV cheltuieste pu-terile sale ultime pentru tolosul Statulul care asteaptade la dInsul acest serviciu : oameniT cari muriail asa; laiesirea din Consiliu, chid abia incetase ecoul ultimelorcuvinte rostite de eT innaintea sfetnicilor, nu erail pa-pusI solemne care treceau numaT innaintea multimiT.

Dar, in orTce cas, adevaratI capT aT StatuluT, dogYcu autoritate imparateasca, nu maT eraii. Stapina eraaristocratia intreaga, si, fiindca aristocratieT IntregT IItrebuia un simbol, ca simbol a ramas Sfintul Marcu,patronul orasuluT. Toate orasele de pe Marea Adria-tica ail un patron : Durazzo pe Sf. Cesar, Ragusa peSf. Blasiu, Cattaro pe Sf. Trifon s. a. m. d.; prin ur-mare Sf. Marcu, caruia i se Trichina maT mult Rasa-ritenir decit Apusenif 'Inca o nota bizantina , erapatronul VenetieT Inca de la inceputul Republica Si,dupe ce puterea dogeluf a fost scazuta, locul dogeluTa fost luat, oarecum In calitate de monarh, de el, Sfin-tul Marcu. La San Marco slut inchinate toate monu-mentele, la San Marco, domnul ideal al orasului; cindmultimea vrea sa scoata un strigat catre patrie, eastriga : viva San Marco. Republica venetiana, la 1797,a ispravit in strigatul acesta, pe care-1 scotea poporulde jos, care null dadea seama de apropiata incetarea vieti! politice asa, la noT, contra sfetnicilor luTConstantin Racovita la BucurestI, contra luT Stava-rachi, patronul si tiranul DomnieT, la Iasi, poporul, cuMitropolitul in trunte, manifesta ca in timpurile andmaT era o independenta nationals, un steag si o glo-rie : Viva San Marco ! AzT chiar exists la Venetia osocietate pentru a trezi amintirea RepubliceT, pentru aintari sufletul generatieT de azT, pentru a-T Innaltaidealul, pentru a-I creste valoarea patriotica, si socie-

DESVOLTAREA INTERNX A VENETIET 79

tatea poarta numele de San Marco : Viva San Marco.

Acum oligarhia, care culmineaza cu noua institutiea Inchisitorilor de Stat, trel, alesl de catre cel Zece, eabsolut stapina, cu toata miscarea din 1622, incercata innumele Marelul Consiliu, a lug. Renier Zeno si a t Ze-nitilor sal,, cu toata lupta din 1761 contra triumviri-lor. Poporul este acolo ca sa slujeasca pe corabii, casa lucreze in arsenate si ateliere, poporul e acolo casa sustina cu jertfa lul de munca si, intimplator, cujertfa lul de singe Statul, dar poporul nu are alt dreptdecit O. intre in biserica frumoasa, sa vada slujba stra-lucita, fail pareche in cele mal multe orase ale Ita-lia sa asiste, aproape lung. de lung., la marile cere-monil ale Republica Erail asa de dese tserbatorilenationaIe) in Venetia biruitoare §1 bogata, incit po-porul avea din bielsug si de acestea. Chiar cind sosiao corabie, era doar ca o serbatoare nationala! In timpde pace, venial.' corabille pline cu bogatille lumii, su-nail clopotele la San Marco, si toad lumea alerga sävada pe Riva degli Schiavoni : era o bucurie univer-sail ca. transporturile au scapat de furtunl §i de dus-mani §i cu au sosit, imbogatind acum pe fiecare. Atunclsi cel din urml om din popor, punt §i cersetorul carecapata din marinimia celora cari ajungeau in sfirsitacasa, un ban de argint, punt si el simtia mindrie caface parte din corpul politic al cnatiunir venetiene.El bine, de la o bucata de vreme a trebuit sa se mul-tameasca poporul din Venetia cu atit.

E drept ca doar Casele cele marl din Venetia sifamiliile nobile se puteail face §i din nog.. Nobilimeanu era absolut exclusiva ; cineva care se distingea inrazboiii, care facea o fapta mare, putea sa fie creatnobil, precum la nor, pe vremea lul Sfefan-cel-Mare,era o boierime care se reinnoia necontenit : o partecazind in lupte, iar cite un teran viteaz meritindu-sl

80 N. TOnGA

mosia si asezindu-se in rindul sfetnicilor lu! Voda.Daca e vorba de o astfel de aristocratic, cine ar in-drazni sa i se impotriveasca ? Unit se lupta pentrua ajunge sus, alp pentru a fi vrednicl sa ramina sus;sus nu este o patura de odibna, de mese si petrecer!,nu, ci o straja in jurul Domnului, cu arma gata pentrua se amesteca, din noti in razboaie. OrTce aristocratieare o singura scusa. : ma! multa munca decit ceilaltYsi ma! multa, iubire de tail decit cellalt!. Cind aceastanu ex1sta, aristocratia nu merita sa traiasca. ET bine,tot asa cum se refacea prin vitejie si destoinicie aris-tocratia noastra boiereasca, tot asa se refacea cindvasi aristocratia din Venetia. De, la 1423 Arrengo, mareaadunare populara pe care la no! o chema Leon-Voda pentru masurile contra Grecilor , nu se mataduna. La hotarise secole intregT, dar de la 1200 in-naiac, nu. Dupa (Serrata del Maggior Consiglio,chiar, nunArul nobililor conducatorl a crescut, ale-gindu-se tot din familiile vech! insa. Nu se mai ziceCommune, ci dontinium, Signoria (de la 1462). Pentrua patrunde in cercul sacru, trebuia votul a patru dinsese consilier!, al celor 12 din Quarantia, si din ce ince conditiile s'ai facut ma! grele. In zadar se pro-puse inlocuirea cu o familie de cpopolani) a familieTnobile ce se stingea (1403). Acum cel sese consilierT,Senatul, trel ccapi) a! Quarantiel judecatoresti, supttutela ascunsa a celor Zece, a celor Trel, fac Guyer-nul, anonim, iresponsabil ; magistrati! nenumaratelortribunale carp profitau smulgindu-sl si retrimetindu-sTafacerile se adaugiaii la acest! detin4tori a! puteri!.

De obiceiii aceasta se explica printr'o masura restric-tive, oligarhica, dorindu-se imputinarea numarului stapi-nitprilor Statului venetian, dar lucrul se poate intelegefoarte bine si dintr'o necesitate practice: cu o adunare de200 de °amen!, pot! cirmui o tail ; ce fact insa cu o

DES% OLTAREA INTERNX A VENETIEI 8t

adunare mult mat numeroasa decit atita, care este mij-locul de a to intelege cu aceasta adunare? Evident ca. unastfel de corp nu poate servi la nimic decit la aclamatif.Prin urmare s'a ivit nevoia, pe de o parte de a inchidechiar Consiliul eel mare, ca sal nu mar patrunda eel-lalti, si, pe de alta parte, de a face elementele de gu-vernare mat usoare. Si astfel s'a ajuns la acea viatdconstitutionala restrinsa, care indemna la conspiratitsi punea innainte ca singur mijloc de scdpare revo-lutia.

Oament din popor trebuiail sal nu mar poata patrundeniciodata sus. Cu toate acestea, erail intre et oamentdestoinict, si acestia erail intrebuintati ca secretart.Intr'o solie mare se trimeteail nobilt, intr'alta matputin stralucita secretarii, cari muriail in aceiast si-tuatie fail sal capete vre -odatal un loc in nobilime.Astfel a fost si acel Emmanuele Gerardo care a statla Curtea din Suceava a lut Stefan-eel-Mare.

Era rail ? Evident cal bine nu era. Cu toate acestea, tim-purile mart din istoria Venetiet sint datorite mecanismu-lut perfect pe care-1 represinta acest Guvern : se supra-veghiaa unit pe altil si garantati existenta VenetiaNiciodata n'a existat un instrument de Guvern atitde sigur cum a fost acesta. 0 soaptal nu se auzia inoral, in provincii, care sal nu fi fost stiuta unde sicind trebuia sal fie stiuta ; o nemultamire nu se ex-prima, supt forma cea mar nedistinctal, fail ca acercari puteall sal -I impiedece manifestarile violente sanu fie instiintatt si sal nu se gaseasca in masura dea impiedeca explosia sentimentului popular.

Si la nor intilnim ceva asamanator : in locul na-tiunit intregi, de la o bucatal de vreme ajungem laDivanul domnesc, care corespundea cu Senatul ve-netian. Era un grup de vre-o zece boiert : et judecati,et luail hotaririle in vederea razboiulut si pacit, et

e

82 N. IORGA

erati instrumentul de Guvern impreuna cu Domnul.Numal a la nor a fost ceva care a impiedecat des-voltarea in sensul mar strict oligarhic a Constitutielterilor noastre : la not Domnul a ramas totdeaunaDomn. i la Venetia asa ceva era imposibil, se do-vedise imposibil.

Atuncr, nu numar ca poporul a ajuns incapabil de oil-ce activitate politica, lipsit de orice constiinta politica

cad constiinta politica e legata de activitatea po-litica, si in zadar i se va aduce cuiva mustrarea can'are constiinta politica, cind de veacurl orlce activitatepolitica i-a fost interzisa , dar poporul venetian s'aprefacut in c publicul, acela vesel, zgomotos, doritor depetrecerl: teatre, concerte in t conservatorib , farse decarnaval, intrigr si cirtell marunte, pe care 1-a descrisGoldoni in comediile luT, care nu sint altceva decitreproducerea adevarata a vietir populare venetienedin veacul al XVIII-lea, sail Gozzi, in satire. ()amen!foarte cum se cade, femer frumoase, barbatr istetr,populind parterele orT atinindu-se si er in apropiereaportilor prin care vedeau petrecerile celor mar bogatIsi mar mindri decit dinsil, privitori fall plata a! spec-tacolelor Statulul in toate zilele. Ceva de felul acestase pastreaza si acum in viata venetian', cad nu cu-nosc popor care si guste mar intens si mar liber pe-trecerile after, betia represintatiilor, decit poporul ve-netian.

De aceia, supt regimul democratic stabilit prin in-fluenta lu! Napoleon si a revolutionarilor francesr, casä readuca timpurile de our pentru patrie, la capa-tiiul Republicel muribunde e! strigatl Inca : Viva SanMarco !

Elementul cel mar periculos, mar periculos decit ele-mentul popular inlAturat de la afacerile publice, este

DESVOLTAREA INTERNX A VENETIE1

acea parte dintr'o claw dominanta pe care de la obucata de vreme esti silit sä o inlaturi de la condu-cerea afacerilor. Erati o multime de nobill cari n'a-veati ce face, Barnabottil din veacul al XVII-lea Inca.Republica nu mai purta razboaie, nu mai cuceriaprovincii ; nu mai era ca pe vremea cea veche, cIndsute mil de nobili gasia5 ocupatie prin coloniile dinMarea Neagra sail din basinul rasaritean al Mari!Mediterane. Eraii multi ()amen! cu titluri mar!, cupalate frumoase, cu amintir! glorioase : numele for erascris pe fiecare pagina din istoria Republici!, dar n'a-vea5 absolut nick) indeletnicire. La 143o se gasesccele d'intai5 prevestiri de rail. La 1525 se aude plin-gerea oficiala cd tnu se mai face negot in oral, nicinavigatie, nici altA industrie laudabila, Se credeatot mai mult ca tamestecul in negoate intunecAinnegreste caracterul de nobleta i splendoarea une!

Unde mai erail eel 36.00o de marinarr, ce!6.000 de lucratori la Arsenal, ceT 16.000 la t fustagni,,cei 3.000 la postav, din 1423 ? Atunci, mai inveacul al XVI-lea si al XVII-lea, el formarA o socie-tate de placerl fara pareche pe lume, hranind o desvoltare artistica ce a lasat in Venetia pinzele unu!Veronese, unu! Tiziano, Tintoretto sail Tiepolo. Peurma, in veacul at XVIII-lea, bietil oamen!, saracitide furia luxulur trecut, duceaa o viatA inteadevarvrednica de compAtimire, neconsimtind sA munceasca,caci II opria sentimentul aristocratic, §i neavind altrost decIt sA strAbatA piata San Marco or! nenumAratele(cab ale orasulur. Se dadea5 la schime moftur!,taffettazioncelle), la cmorbidezze, ca ale societatilvechiului regim frances in descompunere. I 1 mincatizilele intregi in saloanele cfemeilor de spirit, sotia lu!

Fulin, Breve storia di Venezia, p. 25.

i

gi

intai5,

gi

SI

'.

familit,.

84 N. I011GA

Gozzi insusT i altele. Alergaii dupa naturA, in vi-legiaturile de pe Brenta. RAscoliati Italia dupa aven-turf care nimiciail, dupa viata cetatil, viata familieT.Se exercitaii ca advocatl cu discursurT comandate. In-temeiati AcademiT : erail 20 -3o, de toate felurile, incare nu se fOcea nimic, decit se stringeau in grAdinTsi cetiau poesi!, Impodobindu -se cu nume mitologice 1.DacA cineva vrea sd alba impresia acesteT societatT,n'are decit sa cugete la Intrecerile de automobile, ladesfriul de stote scumpe puse pe umeriT femeilor, cucare lumea buna din Levant §tie sa-sr piarda vre-mea, cu aceasta deosebire cl ea are Inca robT destors, pe dud in Venetia robiT de stors nu ma! eraii ;i atuncT era ma! mult aparenta decit realitatea, era

setea luxuluT fdra banul care poate sA-1 sprijine.astfel, clasa aceasta nobiliary a devenit fervent revo-lutionara.

E foarte curios felul cum s'a terminat cu existentapoliticA a Venetia Poporul a ramas loaial ; el se gindiala zilele mar! ale RepubliciT de odinioara ; el, cel apa-sat, cel flamind, el era ma! strins legat de trecut ; ideiade patrie n'a fost innaintea nimAnui ma! luminoasOdecit innaintea gondolieruluT care nu maT avea oas-pep de purtat nu incepuse inch navala de strainT dintimpul nostru, i Venetia traia pentru sine , care numa! avea de servit casele pline totdeauna de oaspetT,din vremurile trecute. lar membri! Academiilor, (cava-leriT, cari se purtaii pe piata San Marco, si cari nuera in stare sä pOstreze VenetieT pe fruntasil litera-turil venetiene din acel timp Goldoni a murit inParis, unde traia cu o pensie a regelu! Franciel, ves-titul abate Beccaria, autorul tratatulu! despre (Crime

Pedepse), Innoitorul dreptulul penal, nu std nicT-

1 V. n-I festiv al revistel nAteneo Veneto",mai ales intaiularticol.

$i,

si

si

DESVOLTAREA INTERNS A vENETIEi 85

odata in Venetia , acestia ad inceput de la o bucatade vreme sa hraneasca gindul unei prefaced demo-cratice.

Acum, evident, sint foarte bune gindurile de refa-cere democrata intr'o societate sanatoasa, capabilade a suporta comotiunile unei schimbad radicale deregim, dar acolo era numaI o rasa epuisata sus, orasa decazuta jos. i atuncl prefacerea din regimularistocratic in cel democratic, care se putea savirsicu doua sute de ani innainte, prefacerea aceasta,cind s'a facut la 1796, a insemnat ultima miscare deagonie a unui corp politic care pieria. Cad in viataunui popor fiecare schimbare-si are timpul sad, sischimbarea care poate fi o adevarata binefacere atunclcind momentul o impune, nu e decit un preludiu demoarte cind aces cari trebuie sa o faca au intarziatprea mult sa o aduca la indeplinire.

CONFERINTA a IV-a.

Arta, literatura si cultura.

0 literatura specialg venetiana, cum se va vedea,nu existg in sensul beletristic, dar poate fi vorba dedesvoltarea culturii venetiene, in leggturg, de o parte,cu productiile literare, cite sint si de ce gen sint, si,de altg parte, de arta venetiana.

De arta venetiana, natural, a auzit fiecare : sintnume din ,istoria artel venetiene care sint familiareoricui : Bellini, Veronese, Tiziano, Tintoretto, Sanso-vino, Tiepolo. Dar, in ceia ce priveste literatura, cu-nostintile sint mult mai putine, si interesante pot safie mai ales leggturile care s'ar stabili intre starea desuflet a Venetienilor in deosebitele timpurr si manifes-tArile for literare sail artistice.

De §1 Venetia a Lost un ora§ in cel mar clasic in-teles al cuvintuluT : case lipita de case, strada redusala cit mai putin loc, putindu-sr da mina oamenii dela o fereasta la cea de peste drum, de si, prin ur-mare, Venetia s'a prefacut Intr'un fel de scoicg uriasgde piatrg. §1 marmura pentru miile de oameni caritraiail in ea, cari se adapostiall intr'insa, cu toateacestea caracterul popular venetian n'a disparut nici°data. Venetia nu si-a avut tergnimea, cad terani1

88 N. IORGA

eraii dincolo de Laguna, in imprejurimile oraselor Ales-tre, Padova si celelalte, deel in posesiunile venetiene,dar teranl cari sa vie la tirg la Venetia, aducind pro-dusele for si cumparindu-si cele de nevoie, erati un lu-cru necunoscut ; nu venia nimenl din. afara, top eraildin partea loculur, tots se gasiail totdeauna laolalta incomplexul stradelor si in vecinatatea canalelor. Cutoate acestea, in Venetia, unde erail negustori marl,maiqtri fin', platiti mult pentru lucrul lor, in Venetiaunde se creasera bogatif asa de marl, hranind o in-treaga clasa care stapinia prin aceste bogatif s,i ajun-sese a fi o aristocratie a banulul si intreprinderil, inVenetia aceasta existail si oamenl din popor, cari, fordsa fie teranl, fiindca nu locuiail la tare si fiindca im-partasiati atitea avantagil ale vietil orasenesti, pastrailin mare parte sufletul teranulul. Si, prin urmare, pre-cum, oriunde se intilnesc terani, se intilneste si poe-sia populara, musica, dantul poporului, tot asa elen'au lipsit, fare indoiala, nicl la Venetia. Insa firesteca, in timpurile de la inceput, cind campi eraii cim-purl adevarate, cind gradinile se intilniati pretutin-denl si nu formaii un scump obiect de agrement pentrucite un bogatas care-si reserve un colt din proprie-tatea lui ca sa creasca acolo un numar de copaci,cind era mal multa viata rurala si puteaii sa aibailusia, in unele puncte ale orasului, a se gasesc innatura libera a lul Dumnezeti, natural ca era si malmulta viata sufleteasca spontanee la acesti umill pes-carl si agricultori, si atunci va fi existat fare indo-iala si o bogata poesie populara in dialectul vene-tian. Poesia aceia primitive s'a pierdut, dar obiceiulde a cinta viata, cu toate ale el, in ritmuri simple,nu. Se petrecea, in legatura cu Venetia si chiar incuprinsul Venetic', atita viata, bogata, in forme poli-tice ysi militare superioare, incit, daca locuitoril vechil

ARTA, LITERATIIRA SI CULTURA 89

Venetic se vor fi emotionat de cintecul pasarilor, defosnetul frunzelor, de largul cer albastru, mai tarziii,cind pasarile eraii doar prin colivii, cind rar unde semai auzia fosnetul frunzelor, cind trebuiail sa iasa pepiata San Marco ca sa vada Marea deschisa cerulboltit de-asupra, cei nos, fiindca evenimente istoricese intimplaii multe i marl, cintau evenimentele istorice.Pacat ca astfel de poesii populare tort pastrate,darr,ca se faceaii e dovada in cuvintele lui NiccoloTommaseo, revolutionarul, exilatul, lexicograful, poetuli istoricul, nascut din familie albanesa, dar totusi asa

de Venetian, care (a auzit pomenindu-se pierderile Ci-prului, Candies, Moreil, ca doliuri casnice recente,aceste lucruri eraii lamentate, ba chiar plinse in dia-lectul Venetiel insesi 1,.

Pe linga acestea, inteun oral asa de mare ca Ve-netia, unde se petrec atitea lucruri i umbla atitea zvo-nuri, se tese atitea intrigi, se hranesc atitea dusmanir,se poarta atitea vorbe, trebuia sä existe un fel depoesie populara satirica. Aceasta poesie satirica era,natural, de mai multe grade : intaia era satira dinjurul fintinir, in cuprinsul fiecarur csestiere, din umbrafiecarif biserici. Apoi eraii impunsaturile satirice carese strigail oriunde, analoage cu cele care se chiuiesc lanos la hore. Si, pe linga ele, eraii altele, care se atin-geau chiar de viata Statului: in Venetia era regimuloligarhic foarte strict, care a devenit in cursul vre-murilor din ce in ce mai sever si mai neiertAtor. Po-litica in Venetia nu se facea : politica o facea oligarhiaprin represintantil es, magistratii, car ceilalti serviaiiaceasta politica Mil a o judeca, i Inca mai putin ao critica.. Era un principiu : Nil de principe, parurn de

1 Nella mia infanzia io sentivo commemorare i danni di Cipro,Candia, Morea, come domestici lutti recenti..., e questi casi e-rano lamentati, anti pianti nel dialetto di Venezia stessa."

si

si

90 N. IORGA

Deo ; cnimic despre guvern si putine despre Dumne-zeii,. Cu toate acestea nu pop se opresti un neam de°amenl numeros, istet, vioiii, deprins prin viata luide marinari cu atitea locuri si atitea tell, nu pop im-piedeca astfel de oameni de a-0 indrepta satira uneoil si contra Stapinirii. Si astfel de satire au existatfail indoiall impotriva magistratilor Republicer: sa negindim numal la cele patru versuri care s'art scris pedosul scaunului ducal al lul Marino Faliero si care aufost in parte causa unel asa de teribile tragedir. Cin-tecele acestea umblaii necontenit : le cintail, le scriatisi le aruncail undeva, de se trezia cineva cu satirainjurioasa, care-1 facea sa singere, lipita pe paretil case,lasata la usa luT : obiceiU, care, de altminteri, s'a in-tilnit si in Orient, cad si la noT se gasiaU pe straziastfel de atacuri impotriva Cirmuirii Intr'o vremecind nici nu putea fi vorba de tipar politic, necumde tipar politic slobod. Neat ca nu s'ail strins ase-menea produse, ca ace/ cari se intereseaza de folkloreau venit prea tarzhi, cind ma/ toate se imprastiasera,cind stapinirea straina secase sufletul poporulul, careuita, impreuna cu faptele marl ale trecutului, si cin-tecele in care acele fapte marl erati infatisate.

Prin urmare, am avea in Venetia, la inceput, opoesie populara de un caracter particular, pe care1-am lamurit intru cit era pevoie. Pe urma alt gende literatura, intr'un timp cind de arta nu se poatevorbi, apare la Venetia. Se crede de obicehl ca ne-gustorii nu fac literature. Atka de ce fel de negus-toil, pe unde merg, cum inteleg negotul, cum intre-buinteaza produsul negotulur lor. Pot fi negustorifoarte poetic! : negotul are poesia lur de indrazneala,de aventura, de rise. Dace e vorba de negustoruldetailist, care intr'un colt intunecos vinde hirtie detigara sail stafide,, natural ca asa multa poesie nu

ARTA, LITERATURA .1 CULTURA 91

poate sa incapa in sufletul 1u1,cu toate ca cine §tiece se vede din acel colt unde omul Fara ocupatie deo-sebita se ginde§te la lucrurT la care nu s'ar gindi ci-neva care se framinta cu un singur scop : chiar in im-prejurarI de acestea umile poate fi Inca multa poesie.Dar negustorul venetian era un negustor mare, caretaia toate apele, care cerceta toate terile, §i stringeatot felul de bogatiI. Era un negot amestecat cu colo-nisarI §i razboaie, un negot tesut cu biruinte, cu in-fringed §i catastrofe, cu zile stra§nice de triumf, unnegot aducind Imperiul Marilor, stapinirea de pro-vincir intinse, un negot ce punea pe negustorl inlegatura cu oamenl din toate partile, cari primiaii eIinriurirl de la Venetien!, dar cari §i el trimeteati Ve-netienilor inriurirI suflete§ti. Ce era Dalmatia altcevadecit un vast Tinut de munte, cu pastor! §i toatapoesia strinsa in jurul pastorilor,§i Dalmatia a fostposesiune venetiana pana la caderea Republicel -; inAlbania in Moreia, in insule, city, poesie a naturilnu se intilne§te ! Prin urmare nu se poate zice : fiind-ca. Venetienil eraii negustorl, eI nu puteati sä aibaniclun 'fel de simt pentru litere, sufletul for nuvorbia decit in cifre §i doar in luxul pe care un anumejoc al cifrelor li-1 putea procura. Venetia n'a fost oCartagine, §1 Cartaginea insa§I poate ca nu se cu-noa§te in de ajuns. Se face o gre§ala cind se crede caapoesie, inseamna vers. 0 opera istorica in care un po-por intreg pune toata con§tiinta suferintelor sale, toatamindria biruintelor sale, nu cuprinde ea oare poe-sie ? Cum ? Sentimentul acela care innalta pe fiecare Ve-netian in legatura cu sacrificiile acute de poporulsail, cu izbindele ci§tigate de dinsul, sentimentul acelanu colora el prosa celor d'intaiil povestitori al tre-cutulul venetian ? Ce era aceasta decit un amestecde legende simple §i de imnurI de innaltare pentrupatrie ?

92 N. IORGA

i asa ad si fost cele d'intaid cronicr venetiene.Pentru timpurile mar vechr avem asa-numitul Chroni-eon Altinate .i povestirile lur Dandolo. Daca n' ar fi de-cit acestea, si Inca n'am putea tagadui pang. in vea-cul al XIII-lea elementul literar in eel mar deplin in-teles al cuvintulur, poetic in cel mar patetic intelesal cuvintulur. Enrico Dandolo a fost doge in Venetia,doge, care, batrin, orb, s'a imbarcat pe flota care condu-cea pe cruciatir menitr sa cucereasca pentru VenetiaZara si, pentru dinsir ca §i pentru Venetia insasT, Con-stantinopolul, menitr sa intemeieze Imparatia latind deConstantinopol. Dandolo n'a vazut cu ochii lur acestelucrurr, dar toate emotiile acestor lupte ad trecut siprin sufletul batrinulur doge orb. De alminterr, estesi o parte de poesie purl in toate cronicile : parteade la inceput. Lipsiad izvoarele cu totul, si de la Attilainnainte se insirail legende ca acelea de sfinti, careformati deer cele d'intaiii pagini din istoria Venetia

II.

Dupa ce am vazut forma literary in care se Intl-tiseaza sufletul venetian pang la 130o, sa vedem acumin ce forma artistica se infatisa acelasi suflet.

Venetia are un nutrii '. de biserici care sint vechr.San Marco a fost inceput innainte de anul moo. Bi-serica e facuta din elemente imprumutate de pretu-tindenr. Era un fel de datorie pentru fiecare Vene-tian care mergea in locurr departate si putea sa ca-pete ceva, intrebuintind cuvintul ca capata, in toateIntelesurile , sa aduca qi pentru San Marco, ceva casa i se ierte pacatele. In felul acesta au venit atiteacoloane de marmora colorata, ad venit cavalerir deporfir rosu cari sint asezati si astazr intr'un colt alpalatulur ducal §i atitea alte lucrurr. i, totusi, daca

ARTA, LITERATURA §I CULTURA 93

aceasta biserica facuta din petece, cu adausuri necon-tenite, innadita gra sfirsit, nu ni da impresia de uni-tate pe care o poate da o cladire conceputa de o sin-guru minte, intr'un singur moment, si realisata dupaun singur plan, marele talent instinctiv al Venetienilora fost ca ail gasit mijlocul de a potrivi laolalta toatelucrurile acestea in asa fel, incit s'ar zice ca. aceastabiserica a voit-o cineva, un anume om, intr'un anumetimp, dupa un anume plan, ca sa fie asa cum este.Cu toate acestea cite ginduri, cite darurl, cite planuris'aii incrucisat si s'ail legat intre ele pentru a ni dape San Marco in actuala infatisare.. Se lucra la bisericade mult, o adevarata catedrall si pe la 1400, s'a lu-crat la mosaicurile bisericil si maT tarziti, iar din celevechi s'aii pastrat numar foarte putine : unul singurin afar* dar toate cele d'innauntru, pe cind mosai-curile pe care le vedem astazi la patru din cele cinclintrari, sint din veacul al XVI-lea. Este insa mijloculsa ni infatisam pe San Marco asa cum era innaintede aceste lucrari, si anume in veacul al XV-lea: Ve-netia avea atunci ca pictor de capetenie pe GiovanniBellini, ale carui insusiri nu le caracterisez aid, pentruca nu e Inca locul, dar in tablourile sale se vede, pelinga pods rile pline ale canalelor, pe linga stradelein serbatoare, pe linga alaiuri triumfale, se vede sinici nu se putea altfel basilica Sfintului Marcu asacum era innainte de ultima reparatie.

Palatul ducal a fost terminat pe la 1380-1400 asacum it vedem azi, cu alcatuirea patratelor de marmuraalba si roza, legate intre dinsele ca sa formeze losanjeInsa, daca, in ultimul saii aspect, el nu e decit o operarelativ noun, cu toate acestea, in primordiala forma,Palatul Ducal e fara indoiala vechiti, datind din celed'intaiii veacuri ale evulul mediu. Sint si unele tur-nue care apartin epocel mai batrine, cum e cel de

14 N. IORGA

la San Stefano, orT intreaga biseria dei Frari, cuvestita manAstire franciscana in cuprinsul careia s`aasezat, prin chiliT, Arhiva Republica

A ceasta in ceia ce priveste arhitectura bisericeasa,oficialA, publica, dar in tot acest timp se clOdiaticase particulare. Venetia n'a fost cum eras l oraselegrecestI de odinioarA, in care cladirea publica era totul,iar particulariT stateail Dumnezeti tie cum, si de multeorT nicT n'aveati multO i deasa nevoie de casa, precum,vara, nu prea are nevoie de dinsa teranul nostru,care, ziva, e la cimp, iar noaptea doarme pe prispa,casa, in care vine de fapt numaT iarna, fiindu-T maT alesun fel de tainitO pentru hibernat. El bine, la Vene-tia nu era ma. AicT bate vintul aspru une on §i plouades : in Ianuar §i chiar in Februar sint zile foartereel. Pe lingd acestea, totT acestI bogatT negustorT dinVenetia, cari se ridicail la constiinta de aristocratie

o transmiteati din generatie in generatie, erati min-dri, nu numaT de faptul ca erati Venetieni, dar i cdtOceati parte din familiT ilustre : Gradenigo, Cornaro,Nani, Morosini, Foscari, Soranzo, Pisani, Loredano,Celsi, §i mindria familieT for era asa de mare, incit,daca dogeluT i s'a interzis de la un timp sa-r pla-cardeze arme, Ong pe frumoasele podurr de mar-mord se vede inca astazI sterna magistratuluT suptcare s'a ridicat clAdirea : o mindrie de familie carese intindea astfel asupra clAdiril publice pe care ofAcea cutare magistrat si de care se lega Si amintireafamilieT sale. E de inteles cum s'ati ridicat decl casefrumoase, mindre palate. Cele maT frumoase sint dela 1300 innainte, de si unele au o basil mult maT ve-che decit atita. Admirabilele ferestl in ogiva, fatadelegotice, bogate, acelea apartin secolelor al XIV-leaal XV-lea, supt care id §i colo un °chill expert arputea recunoaste o casO maT veche.

si

si

si

si

si

ARTA, LITERATURA F CULTTJRA 95

Sculptura, foarte putin represintata, era pe atunci maTmult ornamentalg. Sculpture venetian artistia, in evulmediu, nu se cunostea, iar, in ceia ce priveste pictura,ea se maT pastreaza, cel putin in ce priveste veacul alXIV-lea, in cite un colt din Venetia. °data Palatul Ducalintreg era acoperit de fresce din evul mediu ; acolo undeazT sint tablourile imense ale lui Tiziano, Tintoretto,Veronese, se vedeag aceste fresce, din care unele au fo3tdistruse, iar altele numal acoperite cu pinza cea marede ma! tarziii. In timpul din urma, facindu-se repa-ratia unui tabloii al lur Tintoretto, a trebuit sO sescoatO din loc, si s'ad trezit cu o frescA din veacul alXIVlea. Atunci incepe insa pictura italiana, atundse astern frescele cele mar frumoase, in epoca luTCimabue si Giotto : .

Credette Cimabue nella pitturaTpner lo campo, ed hor la Giotto it grido ",

zicea Dante si pricepem uimirea cind de odata s'avazut ce reveleaza aceastu inlgturare a pinzei. E toatunaivitatea, toata sinceritatea si onestitatea de suflet amaestrilor celor vechT, asa cum apare, in apropiere deVenetia, la Padova, prin cea ma! frumoasa colectie defresce, in ccapella degli Scrovegni), toatl acoperita deoperele lu! Giotto. In acelasi gen, in doua bisericutevenetiene, s'aiI pgstrat fresce care apartin inceputuluTveaculuT al XIV-lea. i cam la atita se marginestearta venetiang. pang, in veacul al XIV-lea, intru citni-a fost pgstrata.

Astfel ea e mult inferioara in acest secol literaturiTistorice contemporane. CAcY veacul al XIV-lea e plinde povestirl de cea maT mare insemnatate si, adese

1 A crezut Cimabue sA tie locul Intaia, in pictura ei azi re-putatia o are Giotto."

96 N. IORGA

orr, id §i colo, de o frumuseta deosebita. E vremeacind un Lorenzo de Monacis scrie cronica rascoalddin Greta de la 1360, cind Caroldo, cancelar al Re-publiciI venetiene,nu dintre ceI maT marl, ci dintreplebeiT ridicatI la functiile cancelarie! compune Is-toria Republica $i se pregatiail pe vremea aceastamarile lucrarT de istoriografie care deosebesc veaculal XV-lea. In acelasI limp, cite un calator prin locurldepartate isI insemneaza experienta cistigata in dru-murile acestea. A vem doI cari sint important!, nu nu-ma! pentru Venetia, ci pentru geografie in genere,pentru cunoasterea paminturilor departate in evulmediu. Unul e vestitul Marco Polo, Venetianul carea strabatut Ora in regiunile fabuloase ale Chine! sia popularisat acele regiunT ; cellalt e un indrumatorcatre cruciata care a adresat Papel o propunere derazboiii pentru eliberarea Locurilor Sfinte, MarcoSanudo c cel vechiii,, fiindca mai este un Sanudo careapartine epoceT de maT tarziii, veaculul al XV-lea. In(Cartea tainelor credinciosilor cruciatI, (Liber secre-torum fidelium, crucis), el nu exprima numal ideile sale inprivinta felului cum s'ar putea recupera Ierusalimul,locurile pe care calcasera picioarele Mintuitorului, dararata si cunostintele .pe care izbutise sa le cistige pri-vitor la aceste regiun! sacre.

Si in materie de stiinta pe vremea aceasta, in vea-cul al XV-lea, Venetia incepea A. se deosebeasca.Astfel la 1368 se intemeiaza Colegiul de hirurgie, careera sa dea orasuluf un maT mare numar de medic!decit in or!care alt oral italian. Ma! tarziti, Stefan-eel-Mare, clad va avea nevoie de un doctor care sagingrijeasca rana de la picior, va trimete aicY, in Ve-netia, de unde i se va alege Mate! de Murano, carea stat in serviciul luI citava vreme. Prin urmare sti-

ARTA, L1TERATURA Si CULTURA 97

inta aceasta, esential orientala, era cultivate pe vre-mea aceasta in Venetia innainte ca ea sa fie stapini-toare a Padover si ca Universitatea de acolo sa steasupt ingrijirea speciala a magistratilor venetienT.

Pe la 1365, cind se faceati pregatiri de cruciata,cind aparea pe Bucentaur, linga Doge, cavaleresculrege al CipruluT 1, cind inima Venetienilor batea maT cuputere decit de obiceiu, orasul avea un oaspete ilus-tru, si, de acum innainte, Venetia va fi glorioasa suptraportul spiritulul maT ales prin oaspetir strain! pecari-I va atrage va retinea pentru toata viata. Atunciea era foarte mindra ca adaposteste pe unul din ceTmaT marl poet! italieni aT timpuluT s t i, saii, cum spunehotarirea Senatulul venetian, cel maT mare poet carea existat din ,vremea antichitati!, Messer Fra'ncescoPetrarca. Venise si el in Venetia, si o scrisoare yes-tita a lui iT cuprinde impresiile : a asistat la ceremo-nille StatuluT venetian, s'a minunat de stralucirea for

prins sufleteste de oral, s'a hotarit sa-T faca undar. Biblioteca Marciana este, nu in ceia ce privestecartile pastrate azT, ci in ceia ce priveste ideia de lacare a plecat adunarea lor, o creatiune a lu! Petrarca.Avem hotarirea Senatului prin care-s1 exprima recu-nostinta fata de acela care a &fruit cartile sale ca safie puse la dispositia publiculuT si sa poata folosi orT-

Cartile luT Petrarca insa au Post cetite, se vede,cu atita rivna, incit fury mutate pe la casele ce-titorilor, cacT azl ele nu se mal pot descoperi.

Pe urma a venit veacul al XV-lea, care se poateconsidera drept cel maT stralucit din trecutul medie-

I V. unele acte inedite, in Apendice.

si-T

cu!.

9i,

7

98 N. IORGA

val al Venetiel, cad, pe urrna, in veacul al XVI-lea,a inceput era moderna, a Renasterii. Dar in acestveac al XV-lea, cu toate greutatile razboiulu! impo-triva Turcilor, aproape necontenitulur razboia impo-triva luT Mohammed si Baiezid, cu toate cheltuielilezilnice, cu toate greutatile in care se zbatea adeseatesaurul Republice!, cu toata demoralisarea pe care oproduceati anume infringer!, anume pierderr de pro-Vinci!, cu toate acestea Venetia a avut o stralucitaepoca de desvoltare culturala.

Sa analisam aceasta desvoltare in formele pe carele-am analisat si pana acum, pentru epoca ma! veche.

IntgiU, in ceia ce priveste opera narativa, cronicile,avem cunoscuta culegere de (Viet! ale dogilor, a lu!Marino Sanudo, scrisa in acel dialect venetian careeste o desmierdare pentru auz, care, dintre toate dia-lectele italiene, sun(, fara indoiala, ma! dulce, ma! alin-tat, pierzindu-se in sunete blinde ca o melodie in mi-nor. Si tot de la el avem acea admirabila carte, grapareche in once literature, ce sint Diarii-le, (Ziar ele3.lul Marino Sanudo, publicate integral abia daunazT.Se pastreaza apo! in arhivele Venetiel mil si mil dedocumente, o literature politica de o important ex-ceptionala, din care se vede cum se judecail deosebiteleprobleme diplomatice, cum se resolvail greutatile mili-tare,acte in latineste, ma! tarziu in italieneste, cindapar si discursurile pe care le tineatIl ambasadori! strain!si trimesii VenetieT in terile straine, la Constantinopol,in Franta, in Spania, acele admirabile rapoarte plinede ider originale, de informatii pretioase, de patrio-tism si prevedere pe care le-au tiparit Alberi, Barozzisi Berchet. Ele constituie, de sigur, o literature : dacanu e literature poetic(, rindurile acelea, care exprimain asa de large masura suiletul omenesc agitat de asade innalte gindurf si de asa de nobile sentimente, fac

ARTA, UTERATURA SI CULTURA 99

si ele parte din expresia literary a poporulul de la careail pornit : d'innAuntru, din ]iniile acelea latinestT si

vorbeste un glas asa de omenesc, incit elrefine asupra unor subiecte care nu fac parte din preo-cupatiile stiintifice ale momentulul pentru cercetAtor.

Avem astfel hoWririle VenetieT, dar n'avem altceva :n'avem toate vestile care veniaa acolo. SA ni inchipuimce cantitate enorma de rapoarte, din toate pArtile lumiT,sosia in fiecare zi la Venetia. nu numal de-ale Sta-tulul, dar sl particulare : top ace can aveau afacerTde negot, pang in fundul Asiel si pe coastele Africel,trebuiail sa intretie o corespondentA extraordinar debog-atA. Din nenorocire, Venetienil, °amen! practicl,au pAstrat hotAririle lor, de care erati responsabill,dar lucrurile primite distrus. Din secole intregise pristreazA numal o cutiutA de rapoarte ale (recto-rilor,, administratorilor de provincil. El bine, s'a gAsitpe la 149o-53o un om care avea intrare la cance-laria de Stat ca si in principalele case de negot, inlocurile de intilnire si de petrecere ale clasel domi-nante, si care si el si -a zis cA e pAcat sa se piardA toateacestea. Astfel a inceput A. le noteze zi cu zi, si anotat, neobosit, o viata intreaga, asa incit, cind auinceput sA se tipAreasca insemnArile, zi cu zi, ale lufMarino Sanudo, au trebuit douazecT de volume marl.Ce nu se gaseste innAuntru ! Vest"' adevarate si vestifalse, scrisorT, simple informatil, vuietul lumiT intregl,pc care-1 auzi strAbAtind paginile aZiarelora lui Sa-nudo. Niclo literaturA nu poseda o carte de infor-mape asa de vasty, asa de variatA, cum e aceasta,natural, nu e stilul lur, ci el dA ce vine, dar toate gla-surile strAine care se amesteca aicl, dail impresia uneiactivitati uriase, unor silinti nepilduite.

In acelasi timp cind opere de istorie de felul acesta

italienestI,

.Si

le-ad

ti,

100 N. IORGA

se alcatuiaii, geografia gasia in Venetia cultivator)practicl, ale caror nume, dupe atitea portulane, infa-tisarf grafice ale coaster, nu pot fi uitate niciodata.Atuncl se zugraveste vestitul Mapamond, marele global pamintuluf, cu insemnarea exacta a localitatilor dinterile cele mar deosebite, glob care se pastreaza siastazi cu pietate in incaperile Palatulul Ducal de o-dinioara. Avem apor mapamondul lur Pietro Mauro,un calugar, si ale altora.

Si, in acelasf timp, se trezeste in lumea aceasta ye-netiana un mare avint catre descoperirI. 0 intreagascoala merge pe urmele lur Marco Polo, §i astfel, invremea cind descoperirea Americit de alt Italian, deun Genoves e ca o ultima lovitura, ucigatoare, dinpartea Genovet invinse , intoarce pe o cale nounnegotul de c specil», de mirodenil si ccoloniale, careimbogatise Venetia, ea are, dupe un Giosafatte Bar-baro, un Angiolello, calatori la Turd §i Tatari, pecet dol Gabotto : Giovanni si Sebastiano, cari au des-coperit Tinuturile de linga America de Nord (TerraNova si Labrador) are pe Niccola si Antonio Conti,cari descopar Groenlanda, pe cutare altul, care cala-toreste in Asia de Sud, pe acela care ni-a lasat po-vestirea exploratiilor sale in Gambia.

0 glorie a Venetier in veacul al XV-a, glorie carese tine si de literature, dar se tine §i de arta, estetipografia venetiana. Tipografia in Venetia a fort adusade dot Germans, loan si Windelin de Spira, si de unFrances, Nicolas Janson, cari au venit aid, ca intr'unloc cu multi client! bogatf, si au inceput sa tipareascacartf de un lux extraordinar. Pe urma s'aii stabilitinsa si Italieni, cari ail dat un numar nesfirsit de cartfrelativ ieftene, trei mif in refzeci de anf incepind dela 1469. Pe vremea aceia, Venetia adaposteste pe ce-

ARTA, L1TERATURA CULTURA 101

lebrul Aldo Manuzio, ale ctruT scrisori italiene sintasa de interesante. ,Si sA nu uitAm un lucru : c ti-parul nostru cel mar vechiii vine, prin Cetinie, dinVenetia si ca stemele vechr care impodobesc cArtilenoastre sint, ca fel de lucru, tot de aid.

In acelasr timp, Aldo Manuzio, un om foarte inva-tat, intemeia, la 1490, cea d'intAiii mare AcademievenetianA. SA nu se creadA a <Academie, inseamnAceia ce inseamna in timpul nostru : cu membri activr,membri corespondents, membri onorari, cu §edintesAptaminale, sesiunr generale, jetoane de presents,condicr de iscalit, premi!, multArniri nemultAmirr dincausa premiilor. Nu. Pe atunci <Academir, insemnailcu totul altceva : societAtr de prieten!, de oamenr,unit cult!, altir de gust, cari schimbaii pAreri. Se a-dunati prin grAdini : Inchipuiasca-sr cineva pe mem-brir unei Academic din timpul nostru intr'o grAdinA,vorbind acolo in societatea cea mar plAcutA, in care,oricum, academicienir, oamenT mar in vristA, nu se v1dde obiceiti, supt ochir trecAtorului, care, vAzindu-istring, are dreptul sa batA la poartA Si sA spuie caare si el ceva de cetit, dar aceasta la inceput forapretenti!, nu ca lecturile publice din vremea decadentelromane sail din vremile moderne in Bucurestr. casa se vadA cam cine fAcea parte din Academic, citAmciteva nume : Bembo, vestit autor de scrisorr, Sanudo,autorul Ziarelor), Ramusio, care a strins cAlAtoriile fa-cute de Venetieni ; eraii i trer Greer: Dimitrie Chal-kokondylas, Musuras. un Cretan, Gregoropulos, cari dA-deati lectil de limba greceascl dupa catastrofa Impe-riulur de Rasarit, aicr, in Venetia. CAcr era vremeacind toatA lumea era mindra de a sti trei limb! : pelingl latineste, greceste, une or!, chiar evreieste, e-braica veche, ca specialists in Scripture,

ESL

si

si

si

Si,

si,

102 N. 1011GA

Tot atunci, faima iubiril pentru invatdtura a Ve-netic! face pe un al doilea mare donator de card, alecarui manuscripte, foarte pretioase, formeazd cel maiscump fond din departamentul manuscriptelor Bibliotecii Stintului Marcu, sa vie aici si sa-si lase cartileRepublicei : este cardinalul Visarion, Bessarione, cumzic Italienii, al cdrui chip impoclobete astazi can-celaria directorului. De la manuscriptele lui, aduseintr'o Mita frumoasa, a inceput Biblioteca Marciana,care era proprietatea Sfintulu! acesta e sensul, bi-blioteca patronului orasului. Si, in curind, dupa trecerede o jumatate de veac, va fi insdrcinat cel mai vestitarhitect al Venetiel, marele Sansovino, sa clAdeascalingd. palatul Monedei un palat anume pentru aceastabiblioteca, care mai tarziil a fost unit cu Palatul Regal.Acolo au stat cartile, cu statuile Museului arheologicde azi laolalta, pond la expulsarea de Napoleon I-iii,de vice-regele sdu italian, principele Eugeniu, pentrua se face, prin anexarea localulu! el, Inca mai mindrupalatul noil regalitdti peninsulare. Palatul Ducal aprimit atunci, in salele neocupate acum, ale vechiloroficil, depositul sacru, iar, cind s'a vazut cd incep sacrape zidurile puternice, s'a mutat din noti biblioteca,acum zece an!, dar nu in Libreria lui Sansovino, ci inZecca vecind, in care, F e locul vechilor teascuri deban!, se asezase, cu chirie, in aceasta schimbare atuturor destinatiilor, Camera de Comert.

IV.

*i iatd ca, in aceasta lume venetiana, atit de bo-gatd in ceia ce priveste scrisul, apare si singura ade-varata si exclusiv venetiana scoala de pictura. Avempictori si mai innainte si mai tarzia in Vengia, darpictori! Vengiel, a! cladirilor sale, a! bisericilor, piete-

§i

ABTA, LITETATURA SI cULTURA 103

lor, ceremoniilor sale, at familiilor sale, acestia nu sintdin veacul al XVI-lea. In al XV-lea, aT picturile locu-lur si sufletuluT venetian, ingust, negustoresc, parcel, §iinfatisarea severa a persoanelor §1 rinduiala stricta cucare se succeda in pictura aceasta, sint tacute dupachipul fisic, ca §i dupa asamanarea morala a aceloracari ail comandat asemenea lucrari. Cind intri in t Ac-cademia delle belle arti,, unde se aduna tablouri dinveacul al XIV-lea pana in veacul XIX-lea, Ora laHayez --, care a fost cel mai insemnat pictor al lor,la 185o, dar gra importanta artistica generala,cindintri, deer, innauntru si cercetezi odaile in care se cuprindoperele veaculul al XV-lea, inveti din ele, pentru orassi istoria lui, pentru tipul lui sufletesc mar mult decitdin marile lucrari ale secolului urmator, si esti maiemotionat de dinsele, in sinceritatea lor aspra, stin-gace, decit de largile picturl, frumoase ca intatisarede trup omenesc, care deosebesc epoca Renasterii.Aid vom intilni pe Bartolommeo Vivarini, pe cel doTBellini, Giovanni, cel mai important, si fratele sauGentile, care, chemat la Constantinopol, a zugravitpe Mohammed al II-lea Cuceritorul si pe gloriosiT lulIeniceri. Vom intilni pe Carpaccio. Prin eT avem sivisiunea vietir istorice a Venetiel de odinioarg. : totce spun cronicile, tot ce cuprind actele, tot ce ggsesteo expresiune literary in documente se veJe infatisatpe pinzele acestor pictorr din veacul al XV-lea. In a-celasi timp, dud amintirea neuitata a Madonei luiBellini, cea mai innalta si mar pura forma a entusi-asmulul religios creator de arta in evul mediu italian

pentru comparatie, cauta si pe aceia care e cu-prinsa in altarul din dreapta al bisericil Franciscanilor,dei Frani, care, ispravita in veacul al XV-lea, meritaca insasi, dupa San-Marco, sa fie vazuta, innainte deonce alta biserica din Venetia, fiindca ea ne stramuta

Si,

104 N. lOnGA

in mediul istoric al timpuluT, intre stalele innalte, lucil,pe care le ocupad magistratii venetienT pe vremurT,si de o suta de anT nimeni n'are dreptul sa se asezeacolo ! intre morminte din veacul al XIV-lea prinsepe paretl, producind, toate impreuna, o profunda im-presie crestina medievala si o mare impresie de glorievenetiana.

Cu Iacopo Pama si cu Lorenzo Lotto se mergeapol la Giorgione; de la severa linie medievala labetia de coloare moderna. Cel din urma, batrin, bol-nav, cu glasul stins, merge la Madonna din Loretosi se face, locuind in chine, pictorul exclusiv al SfinteT.Si dupa ce le sfirsi, nu trecu mult si, cum traise moralsi ca bun crestin, asa muri, dindu-si sufletul DomnululDumnezeu (Vasari)., Evul mediu traia Inca in suflet

si pe pinza.

V.

Trecem acuma la epoca RenasteriT, la veacul alXVI-lea.

In acest veac cronicile venetiene scad ca impor-tanta. Decaderea politica a Venetiel se observa ime-diat in marturia literara a celor petrecute in cuprin-sul orasului si al coloniilor sale. Intilnim in vremeaaceasta, in locul istoricilor de odinioara, pe un istetminuitor de argumente, luptator in afacerile diploma-tice ale Republicei cu Stintul Scaun, un Paolo Sarpi,vestitul istoric al Sinodulul din Trento, Intilnim peun Paolo Paruta. Dar mariT istorid au disparut, cufaptele marl si mindra constiinta a insemnatati1 lor.

0 poesie venetiana in acest veac al XVI-lea nuexista nici ea : in locul poesiei din viata e zapacealauntil lux nebun, silinta de a se intrece, familie de fa-milie, individ de individ, in desfasurarea celor ma!

,

ARTA, LITERATURA §I CULTURA 105

scumpe vesminte, in insirarea celor mai scumpe mar-garitare, in presArarea pietrelor celor mai rare, inorganisarea petrecerilor, balurilor celor mai cercetatesi mai stralucite. Este marele veac al risipel vene-tiene si al desfriului venetian, veacul acesta al XVI-lea.Trecuse vremea cind se luau hotariri ca acelea din vea-cul al XV-lea, contra femeilor care poartA prea multstofA, lanturl prea scumpe, pedepsindu-se si persoanai croitorul, sail vremea in care se hotAra cu privire

la petrecerile de nunta, ca O. nu vie prea multa lumeSi sA nu mAnince prea mult, margenindu-se alaiul la20 de fete dupA mireasa, si fixindu-se numArul felurilorde mincare, dintre care prAjiturile erati sA se con-sume numaf cu wile Inchise, ca O. nu ispiteasca peeel de afar 1. Legi de acestea nu se mai intilnesc,ele nu se aplicA, §i de atunci va fi venind proverbulvenetian : (lege venetiana, care dureazA de astAzi pemine,.

Dar, in schimb, aceasta este vremea cind se facclAdirile cele frumoase ale lul Sansovino i cind celtrei mar! pictorl, la cari s'ar putea adAugi §i Giorgione,impodobesc toate bisericile din Venetia, Palatul Ducal,castle particulare, cu picturl, in cea mar mare partepAstrate la locurile pentru care au fost fcicuteunde produc mai mare impresie, iar unele strAmutatela (Academia de bele arte.

Aid e locul sa caracterisam, supt raportul venetian,pe acel trei marl pictorl, cari sint Veronese, Tiziano

Tintoretto.Din cei trei, numai unul e Venetian de nastere,

Tintoretto, ceilalti fiind veniti de aiurea asezati inoral, unde isl aveau pravAlia. Ne-am mira de cuvin-

V. la Apendice.

si

I

gi

106 N. 1011GA

tul cprdvalie : artistul e Boar represintantul lul Dum-nezeil pe pAmint supt aspectul special al frumuseter ;el nu se preocupA de meschinAriile existentei, el tra-ieste in lumea lul specialA, de unde privirile abia secoboara catre relativitatea noastra de jos. El nu, aces-tia eraii cmesteth, aveau ded pravaliile for si, pre-cum in timpul nostru un copil e dat ucenic la uncizmar, croitor, tipograf, asa se at:lea pe atuncl unbaiat ucenic la un Tiziano, la un Tintoretto sail Ve-ronese, cari erail numai niste cjupinb, cunoscuti prinnumele for de botez sail prin porecla lor. Veroneseinseamna : din Verona, dar nu acesta era numele luTde familie, ci Caliari, de si toatA lumea, se intelege,it cunostea dupA porecla loculuT de origine ; Tinto-retto nu inseamna altceva decit micul vapsitor destofe, boiangiu, iar numele intreg era messer JacopoRobusti (jupin Iacob). se ducea copilul la jupinulcutare, care-1 punea in pravalia luT sA facA la inceputceia ce face orIce ucenic : sA atite focul, sA care apA,sA curate pe jos, etc., si maestrul, daca vedea ca ba-iatul arat trecea in odaia cea mare, intsalone>, ceia ce inseamna sala in care erail asezatepinzele marl, in care putea indrAzni cineva sA infA-tiseze ceia ce se cuprindea in mintea /u1, in sufletul

cu maestria, cu magisteriul independentei castigateprintr'o lung, si umilA muncA.

Cariera luT Tiziano arata mat bine decit orlce ca-racterisAri cum era atunci aceasta arty care, farA sase coboare, se confunda cu mestesugul. Vine de pePiave, de la Cadore, in munte. Dat in gazdA la ununchiti din Venetia, intrA ca invatAcel la Bellini celmare. La 1507 i1 iea de acolo Giorgione si-1 invat.1 azugravi, peste contururT, color' si lumina. AjutA pemaiestru la frescele exterioare din Fondaco dei Te-deschi, cHanul Nemtilor),si, dupil socotinta multora,

insusirt, it

5i

1u7,

ARTA, LITERATURA §I CULTURA 107

it Intrece, fatada despre Merceria fiind mat frumoasadecit aceia de spre Canal. Incepe a lucra pentru bi-seria, pentru ccumetria negustori ; la peisagil it ajutacite-un German. De la 1514 it intrebuinteazA principir :seria nesfirsita a tablourilor in care trAieste o epocAintreagA, a inceput.

La Roma cunoaste scoala dulceluI Rafael, si o razAse coboarA in severitatea luT gravg.. TrAia dintr'ofunctie la Senseria», la csamsarii) oficiali, care -i dg.30o de scuzi pe an, cu indatorirea de a zugravi pentru8 scuzi pe fiecare doge. Roma i-a procurat un venitsi pentru fiul, Pomponiu. Carol Ouintul plAteste acumao mie de scuzi de our fiecare portret al ccavalerulub)Tiziano, cu 200, apoi 40o de scuzi asupra Cameradin Neapole l Intrecuse s,i in portret pe Bellini, desprecare un contemporan scrisese :

Asa de bine al facut, Bellini, copila,CA al putea sd 61 Apele batrinul crezut.Nu se putea sd fad mai bine figura,Nici sa 'mpletesti mai mester pdrul ei blond,Asa-i este fata si ochii raised asa,

i astfel intinde si mina el rosa, de faptAsa obrazul ca 'n marmurd purl,Asa se deschide rosia gura 'n omdt.

Intre acest1 trei pictorI, far. indoialil ca cel maivenetian e Veronese. Lui i se atribuie pe drept me-ritul de a fi adus pe linga iubirea pentru arhitecturain pictura, care deosebeste pe totr oamenif Renasterif,cladind bine pinzele sale, cu coloane, coridoare, pers-pective, i se atribuie, zic, un merit legat de marireaVenetia, de cerul Venetiei, de aierul Venetiei, me-ritul, dublu, de a deschide perspective care sint spe-ciale acestuf oral si de a da lumina particulars lagu-

I Dup. Vasari, Vite degli artefici.

ii.i

hi

'108 N. IORGA

nelor, acel amestec de albastru si our care deosebestepinzcle hif si care nu e adus din Verona, ci s'a for-mat din necontenita vedere minunata a transparenteiaurite a Venetia a cerului de o puritate luminoasa,a marii de zabranice si raze a Venetia

In ceia ce priveste pe Tiziano, e si el Venetian,insa supt alt raport. Tiziano e innainte de toate pictorde figuri, portretist. Fara indoiala, orlcine isi aduceaminte de tabloul imens represintind suirea la cer aMaice! Domnului, ori de al Marie! copile urcind sea-rile pentru a ajunge unde o asteapta, sus, preotul ebraic,pe Isus coborind de pe cruce in umbra neagra decrima. Cu toate acestea, in tablourile mar! religioasenu se observa totdeauna o arm onie asa de desavir-saa ca in tablourile lu! Veronese : sint disproportil inconstructie, in desvoltare si gradare. In schimb, tablou-rile lu! Tiziano care infatiseaza magistrati s,i nobilivenetieni sint cele mai pretioase contributii pentruintelegerea istorie! Republica a sufletului rasei peaceasta vreme. ./1;;a erail, cum ni-I infatiseaza el, cuaces demnitate care nu e trufie, cu acea simplicitatecare nu e umilinta, cu acea carnatiune inilorita carenu e vulgaritate burghesa, cu acel lux care nu e pre-tentie si cu acea seriositate care nu e posy sau me-lancolie.

Cel de-al treilea pictor, Tintoretto, eel mai trist,mai intunecat, este si el Venetian, nu prin ceia ce sevede, luminos, clar, transparent, dincolo de casa ve-netiana, ci in insusi cuprinsul case! venetiene, in aceaumbra adinca a mai tuturor ceasurilor de zi. 0 fi in-vatat lucrurile acestea si de la maiestrii pe can i-aavut ca tinar, caci la fiecare dintre dinsii este si oparte invatata, dar partea personals a lu! Tintorettovine din aierul scazut, confinat, din acel umed amurg,acel clar-obscur al locuintelor si straditelor venetiene.

ARTA, LITERATURA SI CULTURA 109

Dar e si vremea marilbr opere de tingegno», deinginerie si arhitectura in Venetia.

Fra Iocondo invatase pe VenetienT a face sa li sepgstreze laguna, indreptind apele Brentel la Chioggia,si el filcu planul poduluT de la Rialto, care fu inlocuitcu al Iut Zanfragnino.

Ce a facut Sansovino, Florentinul fugar, in Venetianu se poate spune in de ajuns. Era tot asa de mareinginer ca si sculptor minunat. Nu-1 rebuta intarireade zidurT, refacerea de temeli!, cele maT umile lucrarlde edilitate I.

I se datoresc, dupg Vasari, palatul luT GiovanniDelfino, lingg a Riva del Ferro», pe Canal Grande, lu-crat pentru 30.000 de galbenT, al luT Lionardo Moro laSan-Girolamo, tun adevarat castel», al luT Luigi de'Garzoni, maT mare cleat Fondaco dei Tedeschi (tl'acquacorre per tutto i1 palazzo;), la Ponte Casale, afar;,al luT Giorgio Cornaro, (eel mat frumos din Italia»,Scuola della Misericordia, <eel maT superb edificiu dinItalia», San Francesco della Vigna (fatada, de altul),biserica San-Spirito tin lagune», fatada de la San-Gimignano, cea de la San-Giuliano, mormintul do-geluT Venier la San-Salvador, boltile de la Rialto.

La San-Marco, de-asupra portiT, de el e MaicaDomnuluT de marmura (ca si cea de la Arsenal), sitot de el poarta de bronz a Sacristia (El a facut»,scrie biograful sXu, tcu a In! stiinta si judecata asaca orasul s'a innoit aproape cu totul» 2.

Trovandosi, l'anno 1529, fea le due colonne di piazza alcunibanchi di beccari e fra I'una colonna e l'altra molti casotti dilegno per commodo delle persone per i loro agi naturali, cosa brut-tissima e vergognosa, si per la dignity del palazzo e della piazzapubblica" (Vasani, / e., Sansoi'ino).

e Egli FA fatto col suo sapere e giudicio the si a quasi deltutto rinovat o quella citta."

110 N. 1ORGA

Si ne inchipuim deci cu ce sentimente it priviagcetatenii cind la batrineta trecea in orasul de carenicio chemare nu-1 putuse desparti, printre operelelul care pretutindeni ii rideati in lumina soarelul vesel,noun intrupare a seninei antichitati azdravan si sa-ngtos Ia 93 de ant, mergind ca un tingr, privindochelari si lucrul cel mai mic, oricit de departat, im-bracat frumos si totdeauna foarte ingrijit, placindu-Tfemeile si pan,) la ultimii ani de batrineta, si vorbindde dinsele foarte bucuros). Si, cind muri, la 157o,de si ca batrin isr facuse datoria firii, totusi Venetieiintregi i-a parut rau, cind 1 -a dus Ia locul de ingro-pare din San Gimignano.

VI.

In felul acesta am ajuns in veacul al XVII-lea. Vea-cul al XVII-lea este inceputul decaderii pentru Ve-netia. Se innalta cladiri marl ca cSanta Maria dellaSalute,), cu podoabe multe in toate partite, cu scar'largi, desfasurindu-se Ia fiecare intrare, cu imense ro-tocoale, convolute la toate unghiurile. E fastul ceurmeaza luxului. care el insusi urmase simplicitatilarmonioase a veaculul al XV-lea,si pe urma va veniveacul al XVIII-lea in care fastul acesta va Insemnamoda saracacioasa a unel epoce de complecta ruing.

In veacul al XVIII-lea, nici nu este un mare pictorvenetian: sint numai arhitecti sumptuosl ai orasuluide petrecere, dar pictorii marl lipsesc. Jar: in materiede istorie, de poesie este golul absolut. Sint autorl descrisorl pretentioase, ca Apostolo Zeno ; se intemeiazaAcademil in toate colturile, cu nume care mai decare mar cgutate : Academia celor Desculti, AcademiaIubitorilor de adevar, a Aprobatilor, a Trezitilor, aIndemnatilor (Approbati, Svegliati, Allettati), a Argo-nautilor, si asa mar departe. Intre femeile venetiene,

f9r9

ARTA, LITERATURA S7 CULTURA 111

care all avut totdeauna foarte mult gust pentru lu-crurile spiritulul, apare acel exemplar pe care vre-mea mai noun 11 numeste bas-bleu, femei care tin cerc,care peroreaza, care corespund definitiel pe care adat-o daunazr Alphonse Karr femeir scriitoare, caredisplace din doua puncte de vedere : fiindca nu escriitor fiindca nu e femeie ; acele doamne vene-tiene cu jour fixe de literaturd, care aduc ele unfel de efeminare a vietir venetiene.

In veacul al XIV-lea tipul Venetianului cum trebuiesa fie era un om evlavios care se duce in fiecare ser-batoare la biserica, magistrat integru, ostas gata sapiece totdeauna, dar tot cu acelasi aier sumbru, auster,pe corabiile Republicel, pentru razboaiele SfintuluiMarcu. In veacul al XVI-lea, omul cum trebuie sa, fieeste acela care, platind larg la dreapta §i la stinga,pictorT, arhitecti, sculptors, musicantl, nu lase sa treacasaptamina fard sa deschida usile palatulur lui, ca sa seing,ramadeasca acolo o lume doritoare de placed. In vea-cul al XVII-lea Venetianul cum trebuie sa fie este un omde Stat, putin cam jenat in ceia ce priveste afacerile fi-nanciare, foarte diplomat, foarte cult, fara niciun fel despontaneitate in suflet, fara niciun fel de energie noun.Iar in veacul al XVIII-lea e un perfect ccavaler), ailcavaliere di buon gusto), obisnuit a merge totdea-una la Cafeneaua Florian, <pravalia de cafea), <labottega di Caffe di Florian), care exista si acum inPiga, la librari, cartai, in saloane la doamna Gozzide pilda, la teatrele multe, la <conservatoriile de mu-sical, pentru a fi vgzut. Sari 41 intrebuinteaza cea maimare parte din timp ca advocat,o multime de advo-cap pledind procese sdrace, unii facindu-si singurlpledoariile, altii spunind pe ale altora, cu un tarifanume pentru fiecare gen. Pe Brenta erati frutnoasele<vilegiaturi). Cite until cauta din rasputeri sa fie nu

$i

gi

112 N. TORGA

mit guvernator, si nu in vre-o provincie departata, inDalmatia de pilda, unde nu sint oamenl cum se cade,ci in alte ora.$e italiene si, daca se poate, in Franta,la Paris. Goldoni insusT, marele Goldoni, cind a fostchemat pentru represintatiile Teatrulul Italian la Paris,a facut ce a facut si nu s'a mai intors niciodata acasa,avind pensie de la familia regala, car la urma cerindde la Guvernul revolutionar : acolo i-a ramas si vacluva.

Gazete apar Inca din 171o, cind avem (Giornaledei litteratio, si ele se desvolta pana la < Osservatoreal luT Gozzi, Ora la (Giornale Enciclopedicoo, pecare-I scoate una din acele doamne, Elisabeta Tura,

pc vremea cind chipurile fine ale VenetiFA dominante eraii schitate in pastel de mina usoara a Ro-salbei Carriera si a elevel sale Luigia Bergalli.

Distractia cea mare in veacul al XVIII-lea este insateatrul. Atunci se intemeiaza < Teatro della Feniceo siatitea altele, cu actorl vagabonzT, caH veniau bucu-rosi la Venetia, stiind ca vor gasi o lume gata sa-Taplaude, sa-T adore. Goldoni, marele scriitor de co-medii venetian, n'ar fi fost cu putinta fara aceastaorg-anisatie a teatrelor. El era advocat, fiii de medic ;el bine, i se cereau necontenit piese, fiindca doria cutareactrita, on cutare actor favorit, si fiindca i le pretindeapublicul. $i erail lupte inviersunate intre deosebitil au-torI de comedic, de trebuia sa intervina Guvernul Re-publicei, care hotara sa nu se mai atace personal pen-tru ca aceasta ar putea sa provoace scandal in chiarsala de teatru. $i, prin aceasta moda a teatrelor, inacest aier confinat, dar cute, din veacul al XVIII-lea,iata ca pentru intaia oara Venetia capata pe scriitorirsa1 adevaratT : satira luT Carlo Gozzi si comediile lulGoldoni.

Goldoni e un scriitor incintator chiar pentru des-

ilusionati, pentru dificilT in materie de gust, pentru

ARTA, LITERATE RA SI CULTURA 113

modernistI innainte de orlce. Toata viata VenetieTtraieste in cornediile luT, si cea actuala, si chiar viatatrecuta, cad a facut si doua piese cu subiect istoric :Marco Polo §i Isaacio, imparatul luarir Constantinopolelde dogele Dandolo. Dar maT ales e Venetia /ui cuhanurile de atuncl, ca in tLocandiera7,, cu lumea carese sfadeste de la o fereasta la alta, cu schimbul devorbe care flutura prin vazduh, cu atmosfera dincompi, cu piata San-Marco, cu pravaliile de acolo,undo o lume speciala se invirte, schimba ides, vest!.Un singur lucru lipseste : Guvernul venetian, dar deacela nu indraznia sa se apropie nimeni, cu toate cain ultimul timp asprimea in materie literara scazuse :Goldoni 1sT facuse o noun editie a operelor lul la li-brari de pe continent, si uniT editor! venetienT opri-sera aceasta editie ; el' bine, mergeaii nobill, in necazulGuvernulul, la anume puncte de pe continent, siaduceati de acolo editia interzisa in Venetia, iar ma-gistratii stiau foarte bine aceasta, dar inchideall ochil.In piesele acestea se faceau si oarecare alusil politice,pe care n'ar fi indraznit a le pune scriitorii in-tealta lucrare. Asa incit Venetia decazuta din veaculal XVIII-lea nu se poate zice ca nu ispraveste farasa dea in marea opera a lul Goldoni icoana el in-treaga.

Adaug, la sfirsitul acestel caracterisari a teatruluTlul Goldoni, ca. Goldoni nu era un necunoscut pentruinnaintasii nostri : pe la 183o tin profesor de drept, Cos-tache Moroitl, a tradus tVaduvax, lul, la 1858 s'autradus alte piese ale lul Goldoni, iar dupa 186o nistedomnisoare au tiparit la Sibiiu traducerea unel a treiapiese. Si eu am traclus pe vremurl aHangitax carese joaca insa dupa alta versiune, neaparat buna.

In sfirsit, pe.ritru a incheia, secolul acesta al XVIII-lea,mai infatiseaza cad Venetia pare ca tinea sä dispara

8

114 N. MAGA

intr'o ultimA infatisare maiestoasa a spiritulul ei,pe cel d'intahl pictor de plein air in Italia, pe Giam-battista Tiepolo, ale cdrui marl pinze cuprind atiteadin elementele picturil moderne, un pictor avindconceptia lul Veronese si mijloace tehnice superioarecelor pe care le intrebuintase acesta.

Cu comedia lul Goldoni, cu satira social a lulGozzi, cu pictura decorativA a lul Tiepolo se incheieviata sufleteasca a Venetiel.

CONFERINTA a V-a.

Venetia si Rominii.I.

In afara de legaturile de singe dintre Romint §iVenetienT, pe care le-am aratat mat innainte,et finddintr'o ramura ilirica, atit de apropiata, in ceia ceprivete obirsja, de Tract, stramo§it no§tri, Venetienitau trebuit sa. aiba Inca din timpurt foarte indepartatelegaturt cu at no§tri, pe care astazi nu sintem in ma-surit sa le stabilim deplin. i iata cum. Cea d'intaiiicucerire a Venetienilor s'a intins pe malul opus alMarir Adriatice, prin urmare pe coasta apuseana aPeninsulet Balcanice, asupra Istria Dalmatiet §i mattarziti asupra punctelor vecine din Albania. Inca dela anul T000 Venetienit au fost stapint pe termul cel-lalt al Mari! aceleia pe care Italienit de astazt o numescmare nostro §i pe care Venetienit, in vremurt departate,au putut-o privi cu drept cuvint ca o Mare a lor, cumera §i natural §i logic sa li apartina. Pe urrna, dupe.trecere de fret secole, prin urmare in momentul cindTurcit apar in Peninsula Balcanica, Venetienit s'ailintins §i asupra unor anume teritorit albanese §i gre-ce§tT, au ajuns prin urmare sa stapineasca insulaCorfu §i, pe rind, Durazzo, Antivari, Budua, Dul-cigno, locurile acelea care astazt saU fac parte din

---

446 N. IORGA

regatul MuntenegruluT sail se gasesc in cercul de in-fluenta sail in cercul de pofte al MuntenegruluT. Elbine, in regiunile acestea§i in anume part! dalma-tine, dar mai ales in aceste part! ale Albaniel, ele-mentul romanesc e foarte vechia, amestecat fiind §icu elemente albanese. Cad coasta Albaniei infati-§eaza intaiil un numar de ora§e a§ezate linga term,care au cuprins o populatie la inceput de originelatina sail de origine ilirica, dar romanisata, trecutaapol la SlavI: in ora§ele acestea traia pana in veaculal XVIII-lea o lume care vorbia alta limba, ce nu enicl italiana, nici a noastra, ci o limba intermediaryintre limba romaneasca §i cea italiana, limba cares'a stins abia in veacul trecut, cind un cercetator,care a fost in legaturl §i cu filologil no§tri, Bartoli,a studiat in graiul unuT batrin care, dupa citiva anl,s'a stins, aceasta limba ce nu mai avea alt vorbitor.

Pe linga acestea, in munte s'ail gasit totdeauna Al-banes! §i RominT. Linga Ragusa, minunatul ora§ depe Marea Adriatica, un admirabil colt african, cucerul §i Marea de cobalt, ora§ care forma o mica Re-publica, une orl supt influenta venetiana, o bucata devreme chiar supt stapinire venetiana, in imprejuri-mile de munte eraii ciobanl de-al no§tri, poate Aro-mini, vorbind graiul arominesc, poate legati, in ceiace prive§te dialectul, cu Rominif de sus, de catre Du-flare; §i cumparail Ragusanii lc ca§ romanesc,, caseusvalachicus de la el §i s'ail pastrat nume de acestea ro-mane§ti prin muntil Ragusel de azl, ca §i in docu-mentele vechi! Raguse. Acum toll sint slavisat!, darel tac parte din populatia aceia viguroasa care a datpe vremurl pe Uscoc!, pe Mot-lad. *i, elemente absolutromane§ti, (Vlahii de la munte. linga Ragusa con-duceail caravanele : eel maT cunoscutl, eel maT cau-tati, eel mai bine platiti dintre chervanagil, erail Ro-

VENETIA §I ROMINI! 117

minit ; la Vlahi trebuia sa to duct daca voiat saltasiguri marfa ca sa treaca dincolo de munte, saajunga in alte tert, sail sa vie prin Ragusa la Mare.

Neaparat ca. Venetienit au avut legaturt necontenitecu acesti Romint caraust. Citt din acestia n'or fi dussi marfurt venetiene, n'or fi descarcat corabiile sositedin stralucita Metropola a Marit Adriatice, precumcitt dintre dinsit n'or fi fost intrebuintatt pe ele camarinart, citt dintre dinsit n'or fi luptat si in razboa-iele Venetiet ! Venetienit ziceaa Schiavoni tuturor Dal-matinilor ; Schiavone inseamna Slavon, Slay. Naturalca nu erad sa faca studit etnografice ca sa deose-beasca, intre acestia, pe acel Cali vorbiati limba slavade cer cari vorbiail dialectul romanesc ; cer putint setreceati, ca de obiceiti, supt numele celor multi.

Pe urma, cind ad trecut Venetienit in Albania, undenu s'ati oprit la coasta, ci au patruns in interior etad fost dusmanii hit Scanderbeg, eroul Albaniet,care mat tarziii a devenit capitan al Republicet, pevremea cind Stefan-cel-Mare se lupta cu Turcit lulSoliman-Pala la Podul-Innalt de linga Vasluiii. Siacolo, in Albania, Venetienif au intilnit Rominr, pevremea cind Albanesil, pornind din Sudul terit lor,s'ad intins OM dincolo de Termopile, asupra Aticer,cind ail colonisat Atena si ad trecut in Pelopones,strabatind cVlahia Mare», Tesalia, teritoriile principalelacuite de Arominr, cad Tesalia toata era un pamintromanesc, si cind < Vlahii) it intovarasiaii in aceste mi-gratiunt. Venetienit prin urmare ad patruns in acesteregiuni ca stapinitort tocmai in momentul cind Rominitaveati mat multe rosturt acolo.

Atunci cind Venetienit ad venit in Albania, intre Sta-tele pe care ail trebuit sa be desfiinteze, ajutindu-le in-taiu contra Turcilor, ca sa le inlocuiasca pe incetul, ca sale mosteneasca la sfirsit cad erad prea slabe ca

.118 N. IORGA

sa se poata apara impotriva paginilor, si problema era :orl Turcul, orT Venetianul, si natural ca se duceaii laVenetianul crestin, care aducea cultura, administratie,crutare iubitoare, intimplator, pentru supusif saiintre Statele acestea a fost si al ZenteI (dupa riul cuacelasi nume), din care s'a format mai tarziil Munte-negrul de astazi. Acest Stat cuprindea la Rasarit te-ritoriile pana la Scutari, si Scutari insusi a tacutparte din Zenta, iar, la Apus, pans la Primorie, latermul Marii. Antivari, Budua, Dulcigno, pang. la Ra-gusa si Cattaro, acesta era pamintul Zentel. Statul afost infiintat pe la 136o, si dinastia care 1-a intemeiatse chema dinastia Balsizilor. Aceasta dinastie e insao dinastie aromaneasca, romaneasca din Balcanl, dupainsasi parerea d-lui Jiree'ek, istoric slay, care totdeaunaa aratat, daca nu o pornire subiectiva pentru Slavi,dar cel putin o deosebita tragere de inima pentru rasadin care insusi face parte. Balsa, Balsea, e un nume acarui radacina e evident romaneasca : Bale, Balica,

Baluta, Balomir, atitea nume romanesti venite dinaceiasi radacina. Acesti BalsizI, cari au durat panala Balsa al III-lea, pe la 142o, si cari au avutturf cu Serbia, cu Albania, cu dinastiile grecisate dinpartile acestea de linga Marea Adriatica, se arata decisi astfel a fi de origine romaneasca. DecI Venetienilau avut a face cu elemente romanesti si in aceastaforma creatoare de State in Peninsula Balcanica, deState, din nenorocire, trecatoare, efemere, venite preatarziii ca sa poata dura.

Dar daca ar fi numal atit... In Dalmatia insa, cindau venit Turcil, el trimeteaii,cu toata pacea, careera personals, cu Sultanul care traieste, si, daca veniaaltul, o lua de la capat, iar Pasii de la hotar poateca aduceati aminte de tratate pentru necon-tenite atacurl de granita, pe asa-numitii martologi.

Ba-lila,

lega-

nu -it

'VENETIA SI E0MiNII 119

Impotriva acestora trebuia sa se intrebuinteze elementeasamanatoare crestine. Austriecif avead pe haiduci sihaidamaci de la can a ramas cuvintul in sensulde : om fara capatii5, desmatat, scandalagiii, iar hai-duc a ramas in sensul special al secoluluf al XVIII-lea,de : hot bun, care iea de la cine are si nu trebuie saaiba si da aceluia care n'are si ar trebui sa aiba, iarVenetia, din partea el, utilisa contra atacurilor de Turdla granita pe Uscoci sa5 Morlaci, can aveaii centrullor la Segna, Senj, Zengg, in apropriere de coastaIstrid, in coltul nord-ostic al Maril Adriatice. Acum,Morlac inseamna Mavrovlah, Valah Negru, eisint Romini. La inceput tots Morlacii au fost Romini,in legatura cu elementele romanesti care s'ail intinspana la confiniile militare austriace, cuprinzind uneleparti bosniece si partile colonisate cu Bosnieci dinCroatia (Gaspar Gratiani, Domnul Moldovei, care esoc.otit de Croat, facea parte din coloniile acestea deUscoci, de Morlaci asezate pe pamintul Imparatului,Liar era, probabil, Romin de origine). Uscocii au lostintrebuintati un secol si mai bine de Venetieni, ei auformat armata lor obisnuita impotriva pradAciunilordin partea Turcilor. Iata prin urmare Inca o atingerea Venetiei cu elemente romanesti.

Din partile acestea de Morlaci desfacut cindva,si anume din Dalmatia on din Banatul croatprecumse arata intr'o carte recenta, tiparita la Halle de pro-fesorul romin de la Universitatea din Pesta, Iosif Po-povid ',Rominii din Istria. Dar Istria a fost posesiunevenetiana in ceia ce priveste coasta. Castelnuovo,Albona, unde era ()data temeiul Rominilor istrieni,sint pe teritoriul istrian pe care 1 ail stapinit siadministrat, timp. de secole, Venetienil. i acestia au

' Dialectele romine din Istria, I, 1914.

si

s'ail

l-ail

120 N. IORGA

fost tocmal colonisatoril de capetenie a! Istriei pustilde pe urma nenorocirilor cu astfel de elemente ro-manesti.

Mergem ma! departe : Venetienil au venit in frunteacruciatel a patra la Constantinopole si ail intemeiatImperiul latin de Orient, care a tinut de la 1204 pangla 1261. dat un Imparat la Constantinupol Ve-netienii, dar au dat un Patriarh, si ei au luat un csfertsi jumatate) din aceasta Imparatie : unde voiau. Prinurmare Venetienii au jucat un rol mare in Imperiu,trupe de-ale dogelui gasit pans tirziii in ost;rileImparatilor de Constantinopol, cari, Balduin si, mai

Henric, s'ail luptat pentru stapinirea Traciei,impotriva cu! ? luptat impotriva lui Ionita, fra-

tele lui Petru si Asan, intemeietorii Taratului bulgarcelui de-al treilea, a! asa-numitului amperiu romino-bulgar,, care nu era, bine inteles, Imperiu romanesc, cio contrafacere, a treia contrafacere bulgara a Impe-riulul de Orient, data aceasta cu o dinastie vlaha, darcu o class dominants si locuitori din orase de originebulgareasca. Chiar dinastia s'a bulgarisat foarte ra-pede ; dar pe vremea lul Ionita nu era asa. Bulgariastateau la oras, iar ace! cari iesiail la lupta si cistigauprada, eraii VlahiT nostri, ArominiT cu cojocul intorspe dos, din Find, si marele cronicar frances contem-poran al cruciatel a patra, la care a si luat parte,Geoffroy de Villehardouin, stia foarte bine ca B ougree una si sBlaque» alta si stia ca sint si doua limb!deosebite, cum stiali si Greci! contimporani. Prin ur-mare si al nostri stall in fata Venetienilor.

*i nu numai ai nostri de acolo, dar si altiT : cava-leril lu! Ionita erail alcatuiti din Cumani, pe caridescriti izvoarele contimporane, cu sulitile for impo-dobite cu stegulete. Acesti Cumani nu era de ori-gine turanica. Am trecut secole intregi no!, acestia

N'ati

S'ati

if

VENETIA SI ROMINII 121

de la Dunare, supt numele natiunir care ne stapinia :Rominul din Bucovina e azi Austriac cind pazesteBosnia, Rominul din Basarabia e Rus cind se luptacu Iaponesul. Ce, adeca, spun izvoarele privitoare larazboiul ruso-iapones ca ate luptat acolo Moldovenf,iar nu regimentul cutare si cutare de infanterie rusa ?Acelasf lucru s'a intimplat si innainte. Cumanir, deerail flume el, nu pieriail fara urma, iar nor, dacaam fi fost putinr, nu puteam ra'sari de-odata ca natiede milioane de oamenr in veacul al XIV-lea, in staresa jucam un destul de mare rol pe lume. Prin urmarecavaleria cumana, in cea mar mare parte, era formatadintr'ar nostri. i, in veacul al XIV-lea, cind Tatariluasera locul Cumanilor, se spune ca sint doua feluride Tatarf : Tatari paginr si Tatarl crestinf, Tatarr noradeca si Tatar' vechi. Intelegem bine cine erati Ta-taril cresting, nor: eraa stramosif nostri. i Venetienilla sfirsitul veaculul al XIII-lea, dupa ce cazuse Im-perial latin de Constantinopole, au putut vedea inAsia Mica, pe vremea celor d'intal Paleologl, res-tauratorl af Imperiuluf grecesc de Constantinopole,pe Vlahf, pe cetele de cAlani), cele mar viteze simar iettene trupe auxiliare din apropiere, aduse de laDunare in Asia Mica pentru a apara teritoriul bizantinimpotriva Turcilor.

Dar Venetienil au Intrat pe atunci mar adinc inMama Neagra, si au dat, neaparat, si aid de-ar nostri.

iata cum : pe la 1340, cind era Inca foarte recentprincipatul Terif-Romanestf, cind Rominii stateatl acolo,in mur4if Argesulur, la cetatea Argesulul, care dince in ce mar mult cred ca nu era Curtea de Arges,ci cetatea de sus, din munte,--la Carvona care nu edecit Cavarna, in teritoriul anexat acum, in 1913, eraun puternic stapinitor de oaste, capabil sa trimeata

Si

122 N. IORGA

io.000 de ostasf intr'ales si care se chema, ro-mAneste, Balica.

i Balica e acel care a trimes in ajutor Bizantinilorpe Dobroticf, tfiul lu! Dobrota), care poate fi Romin,si care a ajuns aa fie stapinul oraselor Marif Negrei intemeietorul Dobrogii de ma! tirziu, numita de

Turd, dupa numele luf, Dobrugi-ill, ctara luf Dobro-tic!). Dar Venetienif, nu numaf ca au avut legaturf'cu Balica §i Dobroticf, dar au pus un mare pond peaceste legaturf, au avut totdeauna nevoie de acestfstapinitorf. i explicam imediat de ce: Venetia avea omultime de coloni! in Rasarit, iar pamint italian preaputin ; coloniile acestea nicf ele n'aveau tarine in apro-piere, cimpil de hrana ; toate insulele, toate cetatileeraU asezate pe stinca, in locuri primejduite. Chiardaca eraU asezate intr'un Tinut fertil, se putea in-timpla, din causa Turcilor gi altor dusmanf, ca lega-tura cu interiorul sa fie periclitata ; dar oamenif tre-

sa se hraneasca, i soldatif, cellaltl. Venetiaavea nevoie, ca si Anglia astazI, de cantitatT enormede griU,cu atit mar mult, cu cit Venetienir mincatibine §i 1i trebuia pine alba : popor bogat, cu gusturfalese. De unde grin! acesta ? Apusul n'a fost nicf-odata vestit pentru bielsugul griuluf de export. InItalia era om linga om : cind vine cineva de pe coastadalmatina spre coasta italiana, aceasta se vede albade orase, pe cind coasta dalmatind ramine in urmabite° zare de muntf go!. Acolo prin urmare nu eragriti de trimes in Levant. Trebuia adus de undeva

aceasta este foarte interesant pentru a ras-pinge parerea ca stramosif nostri au fost numaf cio-ban! mergind cu fluierul in urma oilor or! cu cire-zile de vac!. Nu : §i in steapa ruseasca §i la nor sefacea grill ; Oita in fundul munteluf se gasesc pla-tour! innalte cu urme de culturf de grine; altfel n'ar

calae

buiati si

si §1

VENETIA SI nomiNn 12J

fi ramas cuvintele : pine si grid in limba romaneasca,lucre de care nu prea se tine searna Deci veniaiiVenetienil pentru gria la gurile Ditnarii, §i aveau doluptat aid cu GenovesiT, can pastrau i ei coloniile forin Rasarit si cursele for obisnuite de corabii, cladindin fundul Marii Negre o colonie mai importanta decita Venetiel. Colonia venetiana era Tana, ceva maisus de gurile Donului, §i Tana nu inseamna alicevadecit: orasul de la Don,iar Genovesii aveau Caffa,vestita for colonie, cazuta. la 1475, cu noun ani in-nainte de caderea Chiliel si Cetatil-Albe, in minaTurcilor. Prin urmare era o rivalitate intre Genovesi

i Venetieni in apele acestea, in rindul pentrugriul de care aveau nevoie §i unii §i altii. Am gasito plingere formala, la 1360, a Venetienilor ca nu-ilasa Genovesii, la Licostomo,Chilia-Veche, din insulape care o avem Inca de la 1878 ssi unde nu s'a facutpana acum nici cea mai mica sapatura ca sä se ga-seasca urmele ce abia asteapta in parnint putinh .atentie din partea stapinitorilor de astazi in acelclocurr, sa incarce grine.

Prin urmare, 'Ana aici, la gurile Dunarii, Intr'unloc unde este astazi stapinire romaneasca, veniail co-rabiile celor doua marl natiuni maritime italiene. Acoloerau porturl speciale pentru incarcatura griulu!, .Icari-catoria frumenti).

*i nu mime de acolo luati grid, dar si pe coasteleMarii Negre. Cind s'a intimplat intre Venetia si Ge-nova vestitul razbohl de la Chioggia, numit asa dup,iinsula de linga Venetia in care Genovesii, prea in-crezatori in fortele lor, au fost invinsi de o ultimo

Acum in urma, la seminarul d -Iui Weigand din Leipzig, careprimeste subventie din partea Statului romin, s'a cautat six sedovedeasca stiintific" el cram salbateci, incapabill de a faceagriculture pana nu ne -au invatat Ungurii ri Bulgaril.

124 N. IORGA

sfortare desperate a Venetienilor,razboid care tinepAna la 138o, vre-o zece ani,vedem ca Venetia seingrije§te in particular sa nu i se taie comunicatia cuDobrotici, cu (Ora lui Dobrotici). Dui:4 ce s'a in-cheiat pacea de la Turin prin mijlocirea contelui deSavoia, Venetia a fost impiedecata citiva ani de amerge la obi§nuitele ei porturi din Marea Neagra §ipentru aceasta a cautat alte porturr; dar nu i se in-terzicea sa mearga in posesiunile lui Dobrotici, carepe vremea aceia cuprindead §i Chilia, intinzindu-sede la Caliacra in sus.

Prin urmare, intr'o vreme cind Dobrotici avea totteritoriul de la Caliacra pa'nA la Chi lia, pentru Ve-netieni era o absolute necesitate ca, dupa pacea dinTurin, sa nu se strice Si legatura cu acest teritoriuproducAtor de grine. Genova a incercat sa o impie-dece. Am regasit in arhivele din Venetia trei piesede staruinta invier§unata pe care Venetia o facea,prin sol special, pentru ca drumul catre tara lui Do-brotici sa nu-1 fie taiat §i pentru ca, prin urmare, ve-nirea grinelor din regiunile acestea sa continue, ca §imai innainte. Dar venind in tara lui Dobrotici, ea nugasia numai Bulgari §i Greci, ci §i o foarte mareparte de Romini.

Cad Dobrotici a lasat un fiu, pe Ivanco, care n'apurtat niciodata titlul de Despot pe care-1 purtasetatal foarte efemera, sfir§ita putin dupdtratatul cu Pera, care a fost incheiat tot in vederealegaturilor cu Marea. Neagra §i a transportului degrine. Iar dupa aceia Ivanco a disparut pentru tot-deauna, inlocuit find prin Mircea care §i-a capatatposesiunile acesteaodata cu Silistra, nu de la acestneinsemnat Ivanco, pe care nu 1-a mo§tenit §i cu carenici n'a avut nevoie sa se lupte, ci, inttiu, de la sa-bia sa, de la puterea sa, §i, pe urma, in ceia ce pri-

sati,stapinire

VENEVA F ROM ?NI1 125

veste demnitatea, de la impgratul Bizantulut, care, el,avea dreptul sg acorde titlul, de Despot si sg intg-reascA pe stapinitorit din aceste regiunt.

Acum, intre Mircea si Venetient nu se poate spuneca n'ail existat leggturi : nu totdeauna cind izvoarelenu vorbesc, aceasta inseamng a n'ati vorbit niciodatg,si chiar daca izvoarele n'ati vorbit nictodatl aceastanu inseamna cg anume lucrurt nu s'aii intimplat.Sint atitea care se scriii si nu se fac, si atitea altelecare se fac §i nu se scriti ; nu se scriii fiinded nu enevoie si nu e bine sg se scrie. Dar not avem dovezide leggturile lut Mircea cu Venetienii, si anume sintdoug : cea d'intgiti este cuprinsg intr'o bucata de hirtiepe care am reggsit-o in calatoria mea recenta la Ve-netia, bucata de hirtie amestecata intr'un registru denotar care cuprindea cu totul altceva si in care seaflg si aceasta bucatg de hirtie razleatg cu o stire dinCreta, care era atunci o insula venetiana, despre unGrec din Enos, Emanuil Kalogeniti, care anuntase obiruinta, Ora atunci necunoscuta, a 'III Mircea asupraTurcilor.

DacA se stia a Mircea, Domnul Tariff Romanestr,a biruit pe Turd, daca aceasta se stia in Creta, evi-dent ca Guvernul cretan a comunicat stirea la Ve-netia. Se putea ca un lucru asa de important sA nuse comunice Metropolet ? Din nenorocire Venetia n'apastrat, cum spuneam in conferinta precedenta, hir-tiile care i -au venit ci numat copia hotgririlor pe carele-a luat ea insist, iar hirtia aceasta a fost pgstrataintimplgtor, argtind cg. Venetia nu era indiferentapentru succesele lut Mircea.

Dar mar este ceva : intr'un moment apare, la stir-situl Domniet tut Mircea, un pretendent la tronulturcesc : Mustafa, care se adgposteste la not. Venetia

126 N. IORGA

pe atund era in razboiii cu TurciI. Este vremea cindRepublica a izbutit skbiruiasca flota Sultanulul, foarteslaba Inca, in strimtoarea de la Galipoli, si, prin ur-mare, ea cauta pretutindeni alianta dusmanilor TurcieI.Pe noI ne-a gasit in doug. casurI : cind acautat muncanoastra de plugarI, prin griul de la gurile DunariI,si cind a cautat vitejia noastrA de ostasI, in momen-tele el de mare crisg diplomatica si razboinica cu'l'urcil. S'ail gindit, maI tarziti, ce sa faca pentru Mus-tafa si s'au intrebat uniI : n'ar fi maI bine sa-I cistigampentru causa lu! pe Mircea ? Pe Mircea, care a susti-nut odata pe Musa, fiul Jul Baiezid, pe care '11 asezasein Domnie si capatase de la el , orasele turcestli dehi Dunare, pe Mircea, care a avut de suferit, in urmamortil luI Musa, de asezarea pe tron a Jul Mohammed1-iii, cu pradarea parnintuluI romanesc, cu datoria luitie a plgti tribut, de a da ()stated, dupg invasiuneaturceasca si prin lalomita si pe la Severin. Asa incitera un aliat pregatit pentru Venetienl, si cunoasteminstructiile trimisuluI Jul Mustafa. care trebuia O. cautesx vada ce este pe acolo, unde se putea sa fie si unelement folositor pentru interesele Republice! in Pe-ninsula Balcanica si in Marile rasaritene. Dar VenetiaIKcuse indata pace cu Turcil, si ea n'a maI avutnevoie de RominI.

A trecut citava vreme, si iata noI relatiun! ale Ve-mietienilor cu no!. Anume cu loan Hunyady, caruiasi aid la noI am putea sg-I ridicam o statuie, pentruca, daca a fost al regatuluI Ungarie!, el a fost Romininnainte de toate : it chema Voicu pe tatgl sail §i le-ganda balcanica-I cinta ca Iancu-Voda, iar, dace pemina i a'a zis Corvin, e pentru ca avea corbul Terit-RomanestI in armele sale si era pe atunci moda caliecare all gaseasca stramosT roman!. Lingusitoril I-ail

VENETIA SI nomiNii 127

«corvinisat) astfel, dar el nu s'a gindit,cind a pornitcu osta§ir sa lupte, §i la Milan §i in atitea locurl,

destul banT, incit sa poata imprumuta Si pe re-gele Ungariel §i luind zalog provincil pe banil ci§ti-gratT in strainatate in calitate de condottiere, ca osa devie Corvinus §i ca. o sa conduca in lupta de laVarna armata a doua regate : regatul Ungariel §i re-gatul polon, cacT regele de atuncl, Vladislav, era su-veran §i de o parte §i de alta.

Fire§te loan Corvin de Hunyady a avut atitea lega-turf cu Venetienil. Si la 1444 cite sal §1 scrisorf de-alelul ajuns in Venetia ! Voevodul Ardealulur era obis-nuit sa cumpere lucrurr de acolo. Inca innainte de1396, de lupta de la Nicopole, la care VenetieniT n'atiluat parte, dar la care a luat parte Mircea (Venetienirall ajutat mal tarziil la rascumpararea cavalerilor fran-cesT prin§1 de Turd in lupta), Voevozil Ardealululnu RominT, fire§te, ci Ungurl , trimet soli in Venetiapentru cumparatur1 orT cer corAbil pentru a merge IaLocurile Sfinte. Legaturile intre Ardeal §i Venetia prinporturile de la Marea Adriatica nicT nu erail imposi-bile. De sigur deci ca §i Corvinul a trimes atitea soliTde acestea.

La 1444, Hunyady, impreuna cu regele Ungarier§i cu cardinalul-legat, merse la Varna, cu sigurantade a birui pe Turd, dar s'a intimplat ca Si aid cre§-tinif sa faca aceia§T gre§ala ca la Nicopol : ra-pezit cu furie asupra Turcilor, patind ceia ce patiseraFrancesil §i Germani! Ia 1396. S'a vazut intr'un mo-ment spectacolul, oribil pentru armata cre§tina, al ca-petelor regelul §i cardinaluluT ridicate In sulitT. Cor-vinul §tia sa se intoarca prudent acasa daca noroculif era potrivnic ; nu era dintre aceia cari se arunca farafolos sa-§1 sfarme capul de piatra. MultI credeau insaea regele Ungarier a scapat, §i s'a organisat o expe-

cis-tig-,ind

read

428 N. LORCA

ditie, in toamnd, ca caute si, daca nu-I va gdsipe dinsul, sa intre in legaturi cu Joan lIunyady, caresd inceapd, apof cu ajutorul floter, din nod rdzboiul. Cord-biile care ad intrat pe Dundre erad parte corabif pon-tificate, ale Paper, parte ale Venetiei. Si corabiile pa-pale eraii tot de tabricatie venetiani, purtind tot ma-rinari venetienf pe dinsele ; si cardinalul insusi era Ve-netian, Francesco Condolmer, ruda Paper. Flota acutreierat toata linia Dundrif, s,i cronica lul Wavrincuprinde istoria acestel expeditil. S'ad atins Turtucaia,Rusciucul, Turnul, Nicopol, cad cordbiile au mers pAndla vArsarea Jiiului. Hunyady nu s'a putut pregAti insdpentru o noud expeditie, si cruciatif intors in 1 Ara,

Asttel atunci Venetienii au stat in mijlocul nostruo yard intreaga.

A mar trecut citava vreme. Nu e de admis ca, inrdzboaiele pe care le-ail purtat Venetienif in a douajumdtate a veacului al XV-lea, sa nu se fi intrebuintatRomini. Rominii pe vremea lui Vlad Tepes si Stefan-cel-Mare nu numaT cd se luptail acasd, dar se tocmiailsi aiurea ; erad asa de multi si asa de neastimpdrati,avead atita furie razboinicd atita dorinta dea rdtdci supt ceruri noud, incit, unde vedeail un steag,se luau dupa el, cum, de alminterea, in cursul veacu-rilor nu e oaste insemnata in care vitejia romaneascasd nu fi avut represintanti, panel la a lui Carol alXII-lea, la a luf Petru-cel-Mare, la cele trimese contraluf Napoleon.

Prin urmare, in a doua jumatate a veaculul al XV-IeaCaffa era aparatd. acolo, in fund, la Marea de Azov,in parte, pAnd la 1475, de Romini. In socotelile ora-suluT se pomeneste de cutare soldat valah-ungurean,

sA-1

VENETIA SI ROMNIT 129

ceia ce inseamna Romin din Ungaria, valah-polones,adeca Romin de catre Polonia, deci din Moldova.Si, cind a cazut cetatea Mangupulul din Crimeia, unclese asezasera Comnenl, dintre cari pleaca a douanevasta a lui Stefan-eel-Mare, Maria, intre apardtorieraii si soldati trimesT de Stefan ; si stim cind i-a trimes,si cum i-a trimes.

Nu e de mirare ea, intr'un anume moment, Venetiaintra in legaturi strinse cu acesta. Si iata cum : Ste-fan-cel-Mare, in sine, ca valoare morala, ca valoarecrestina si nationala, ca om si capetenie a until popor,nu interesa pe Venetieni. Se va zice : Venetianul enegustor ; trebuia sa fie astfel. De sigur ca. Venetieniifaceaa politica de negustorl si ca Venetienii, in adoua jumdtate a veacului al XV-lea, isi intrebuinteazatoate silintile ca sa traiasca bine cu Turcil. Totusracestia au atacat pe VenetienI in Moreia, i-au atacatmai tarziti in Albania, si Republica a trebuit O. pri-measca neaparat rdzboiul. Razboiul it purta cu greu-tate mare. La inceput, credeati ca pot sa intrebuin-teze pe cruciati, si Papa Pia al II-lea, romantic exaltat,voia sa organiseze o mare expeditie contra Turcilor,dar a murit prea de vreme. Si Venetia n'a putut sa-sTapere positiile din Albania impotriva Turcilor, cariluara pe rind tot ce stapiniaa Venetienil in regiunileacestea, iar, dupa alte citeva razboaie cu Sultanil,acestia eraa sa despoaie complect pe dusmarif de in-treaga for dominatie in Peninsula Balcanied. Atunclauzi Republica de razboaiele lul Stefan, care nu aufost provocate, fireste, de dorinta de a apara pe Ve-netieni. Ci el avea nevoie de Dunarea asigurata, si, atitavreme cit in Tara-Romaneasca erail Domnl cari atirnailde Turd, n'avea grariita sudica asigurata, cacr, prinGiurgiu si Bucuresti, Turcil luati drumul Moldovet,ajungeau, pe la Baca, pe drumul Sueevei, iar, peste

9

130 N. IORGA

Siretiii, in regiunea Birladulul, pe drumul Iasului, carese intorcea si el catre Suceava. Prin urmare lui Stefan iftrebuia Tara-Romaneasca crestina, tibera, unity cudinsul, dar Domnul Terii-Romanesti nu se putea ra-zima decit pe Turd. Asa incit pe incetul a ajuns sälupte pe moarte i pe viata cu Turcii.

Atunci Venetienir ail format un plan mare : ce ar fidaca s'ar ridica impotriva Turcilor toate elementele caresint in conflict cu dinsil ca sa porneasca o mare luptacruciata ? Pe atunci era in regiunile Persia marele Hanturcoman Uzun-Hasan, e Hasan eel Lung). El trebuia safie cistigat, ca sa atace din partile Persiel Mesopotamia,Anatolia, iar Hanul Tatarilor, daca se poate, de si Musul-man, sa loveasca pe la Caffa, care tocmai atunci cgzuse instapinirea Sultanului, Hanul insusi fiind prefacut fdravoie intr'un vasal totdeauna amenintat de o destitutierusinoasa on de o moarte plina de ignominie din parteastapinulur. Din parte-r, Stefan era sg. treaca Dunareape drumul lui loan Hunyady, intr'o expeditiune me-nita sä ajunga poate pana la Adrianopol.

Atunci un secretar venetian, de origine albanes, PaulOgniben, a fost trimes in regiunile ra'saritene. Si, dealminteri, Stefan insusi deschise poarta de comunicatieprin celebra lui scrisoare de biruinta trimeasa, prin acestsol, Venetienilor. In acest fel s'ali stabilit legaturile intredinsul i Republica : din partea lui, nevoia de banspentru a continua lupta, asteptindu-se sa fie atacatdin noil de Sultan, de mindrul Mohammed al II-lea,care nu putea sa sufere Moldova, nicl ca o ofensa,nisi ca o primejdie, iar, din partea Venetienilor, ideiInca naive, conceptil medievale de a arunca popoare atitde deosebite intr'o ofensiva care trebuia sa fie la urmaurmel spre folosul numal al celor ce le stirnisera.

Stefan-cel-Mare natural ea nu s'a putut invoi cuasa ceva. Venetia cu toate acestea a persistat in

VENETIA SI IIONIiNIT 131

ideia eT i i-a trimis un represintant, care a stat obucata de vreme in Moldova, Emmanuele Girardo.Neat ca s'aii pierdut rapoartele lui ! Signoria-I raspunde, dar scrisorile lui au disparut pentru totdeauna.Secretariul a stat la not o vara, o toamna Si o iarna, aflin-du-se aid Si in zilele teribile de la Valea-Alba, si elvesteste cu bucurie cresting ca dupd navalirea tur-ceasca Domnul s'a intors de la munte Si calaresteslobod de la un capat la altul al terii.

Girardo n'a mai stat insa multa vreme la noi, cis'a intors in Venetia. Alt sol n'a venit la Stefan casa-i poata arata nevoile la Cu toate acestea el afost suit sa faca mai tarziii o ultima rugaminte,singura data cind auzim de-a dreptul, nu prin citeva cu-vinte, dar pentru o intreaga expunere politica, pemarele Domn, este in cererea pe care a facut-o laVenetia solul sail, unchiul sau, loan Tamblac. Solulincepe ca in numele lui pentru ca pe incetul sa vor-beasca personal in numele stapinului, trecind cuvintulde pe buzele solului pe buzele Domnului ; se aratain ce imprejurari grele a ajuns, cum vecini! nu 1-aUajutat asa precum ar fi putut sa o faca ; se semna-leaza primejdia mare din partea Turcului de a pierdeChilia Si Cetatea-Alba, se lamureste cum s'ar puteacuceri din noU C:affa restabili dominatia cresting. inlocurile acelea. Dar, daca, precum s'a flicut la 1476,banii vor merge intaid la regele Ungariel, atunci seva sfirsi cu Moldova lui. Iar, cind va pierde el Chi-lia Cetatea-Alba, tot viitorul crestinilor se va sfirsipentru totdeauna in terile acelea.

Acesta e sfirsitul relatiilor politice ale lui tefan-cel-Mare cu Venetienii. Ail urmat insa alte relatiiintre tara noastra si Republica. In acele «Diarii) ale luiMarino Sanudo, in insemnarile zilnice ale 14 avemun sir de fapte privitoare la soliile pentru cumpara-

si

sl

182 N. TORGA

turi pe care le trimetea Domnul, la batrineta, acolo.Aceasta este a doua fasa a legaturilor lui cu Repu-blica : intaia fusese cea razboinicd, aceasta de-a douae a Domnului linistit, pasnic, care isi impodobeste casa,care-si imbogateste vesmintele din ceia ce cumpardde la bogata Republica. Avem chiar si numele sirangul solilor.

Eraii primiti cu multa bucurie, presintati dogelu1 ;vedeati Bucentaurul, corabia auritd, impodobita custucaturr, cu care se ducea dogele in caldtoriile luisolemne, primblarea luf magnifica pe laguna, cere-monia simbolica a aruncdrii inelului de logodnic invalurile Mari!, ceremonii asa de stranii pentru dinsii,pline de alto poesie decit cea de-acas6, si se intor-ceail fara indoiala cu alte idei, cu alte conceptir sialte indrumari in mintea for simpla. Cine stie ceanume din faptele culturale ale Moldovei de mai tarziii,din faptele de arta nu va fi fost inspirat din vedereamarelur si frumosului oral italian in care pentru oclip. if adusese soarta ! S'at semnalat doar in cutarebiserica bucovineand mini suptiri si plete aurite careamintesc fdptura mesterilor venetieni din acest timp.

*i all mai venit si alti soli de la no!, cind Stefan,batrin, umbla dupa medic!, luind pe al Hanului ta-taresc, clutind altul la Ntirnberg : el a trimes sa i seaducd unul din Venetia. *i a venit Mateiu din Murano,si avem o descriptie a Moldovei de acest Mateiu,cloud pagini admirabile, care se cetesc de do! -treieruditi, deli ar trebui sl se ceteascd de toatd lumea.

El aratd ce tall bung. e Moldova, ce bogatd, citesamandturi se culeg in fiecare an, en city harnicie sicit de de vreme se incepe lucrul, ce oameni de is-pravd sint locuitorii si cum sint totdeauna gata pentrurdzboiii, ce om bun e batrinul Stefan, cite biruinte aavut, cit de putine au fost infringerile 14 cum it iu-

VENETIA SI ROMINII 133

beste Cara intreaga, cum se infatiseaza mo§tenitorultronului, Bogdan, mai tarzill Bogdan eel Orb, ce cu-minte e, ca o fata mare. Simedicul ni-o spune, afost de fata la scena strasnica cind Stefan a chernatpe boierii lui si a facut alegere cu sabia care dintreurmasii lui trebue sa stapineasca, pe care-1 vrea elca urmas si a hotarit ca aces cari, impotriva vointellui, ar sprijini pe altul, sa cada supt lovitura calaului.Si a vazut dreptatea aceasta expeditiva facuta cusinge de oameni puternici pentru ca Sara sa ramiiein liniste.

IV.

Dupa aceasta a inceput alta era in legaturile noastrecu Venetia. La Dealu, unde se pastreaza ramasitelelui Mihai Viteazul, in cele doua frumoase inscriptii,de o parte si de alta a usii de intrare, literele nu sintgotice, ca in bisericile lui Stefan-eel-Mare, ci amin-tesc arta Rena§terii. Privind la acea pisanie, cit defrumoasa este, nu simtim acolo o influents gotica altadecit cea care se putea transporta din Ardeal sailGalitia ? Nu simtim in liniile frumoase ale ferestrelorsi stilpilor liniile palatelor venetiene ? $i spun in treacatca multe din aceste splendide sapaturi de de-asupramormintelor din epoca lui Stefan-cel Mare, care imi-teaza brocardul in podoabele de pe piatra, sint reproduseintr'o carte, scoasa cu bani austriaci, de un protesorrutean de la Universitatea din Cernauti, Kozak, carescrie si numele noastre cu ortografie slavona. Atit dezabavnici sintem, se pare, incit singura carte in carese infatiseaza aspectul mormintelor strAmosilor nostrie facuta de un Rutean cu bans austriaci si servestede la un capat la altul nterese dusmane intereselornoastre : bogatul Stat romanesc si stiinta romAneascamindra n'ati fost in stare sa dea o astfel de carte.

134 N. IORGA

Dar dincoace e mult mar mult stilul venetian, alRenasterir. Linii rotunde, proportii armonioasc : e vaditca Venetia a trecut pe acolo.

Cele d'intaiti tiparituri romanesti de la inceputulsecolulul al XVI-lea, din epoca lui Neagoe Basarab

mai vechi decit atita, din epoca luT Mihnea-cel-Ratisi a luT Radu-cel-Mare, ofera splendide litere, fron-tispicii admirabile, care se impletesc in liniile celemat fine, cu un fel delicat de a introduce sterna ternin mijlocul accstor liniT. Cel care le lucra se chemaMacarie si a ajuns Mitropolit al Terii-Romanesti ; elfusese pe la Cetinie, si invatase arta tipografica laVenetia. Era si el deci in traditiunea marilor maicstrial tipografier pe cari i-am pomenit mai sus. Tiparulni-a venit astfel din Venetia, precum noua arta a sculp-turii de inscriptil tot din Venetia ni-a venit.

Pe urma, dupa trecere de citava vreme, ni-a trimesVenetia personalitati foarte interesante.

La noT nu era hotarit tine din fiii unul Domn o saalba tronul. Oricare din flit unul Domn, in orice im-prejurare s'ar fi nascut, avea aceleasi drepturi. Tre-buia sa fie intaiii frumos, chipos, innalt, sprinten, vi-teaz, cuminte. Aceasta hotara. i atunci uniT adeva-rati, altiT mai putin, infatisind un semn pe mini inlipsa de zapise, cereaii mostenirea. Une on o capatande la Constantinopol, alte on prin partide de boierlin tarn. De la o bucata de vreme, cite unul a deprrinsdrumul in Europa: mergeaii sa ceara sprijin diplomaticin vremea cind Puterile europene incepusera sa aibarepresintantii for la Constantinopol. Intilnim preten-denti de acestia prin Germania, prin Franta, printoate orasele italiene. prin Anglia, prin Danemarca,prctutindent ; multi simpli cersetori sau marl sarlatani,

3i,

VENETIA ;3I 8051iNa 135

altii persoane cu drepturi, si atitia dintre dinsit carisuferiati, de si era in stare sa faca ceva pe lume.Venetia a cunoscut tipurr de acestea in numar mare :tote treceail pe acolo, mar ales la intoarcere ; cereaticorabir care sa-t duel la Ragusa si citiva galbeni casa mai aiba de drum. Senatul era foarte larg in pri-vinta aceasta, nu ca magistratii oraselor germane,mai sarace, cari tineau foarte bine socoteala de ceice treceail pe la ei si, daca venial a. doua oara, liaduceati aminte. Se infatisati la Venetia scrisori de laregi apuseni : de la regele Franciei, de la regele An-glief, scrisori care faceati ca pretendentul sh nu poatafi refusat. A fost pe aid un loan Bogdan si fiul aces-tuia, a fost pe aid un Stefan Bogdan Surdul din Tara-Romaneasca, innaintasul lui Mihal Viteazul, a fost Bog-dan, fiul lui Ia.ncu Sasul,cel care se plimba la Iasi varacu sanie de os si caruia, pentru turburari de granita,Polonii au pus sa i se taie capul la Lemberg.

A aparut insa intr'un timp in Venetia un om deo stralucire rara : cu niste ochi de o frumuseta deo-sebita, bun orator, poet italian, declamind imnuri catreDumnezeil. Povestia cum a fost tatal sau Domn in Tara-Romaneasca, si era un Domn bun, cad! i s'a zis de tot!Petrascu cel Bun, cum a murit parintele si cum fiul aratacit printre strain!, cum a fost in Caramania, inDamasc, dupa ce statuse in Rodos. in atitea locuri cunos-cute de Venetieni si, pe urma, ajungind la constiintadrepturilor sale, ca. e adevaratul mostenitor al tern, alasat totul si a venit in Apt's, cum a fost la regele Fran-cid si a stat ant de zile la Curtea luT, fiind unul dintreeel mai iuI itt tovarasi de zburdaciuni a! lui Henrical III-lea. Si acum, Domn crestin, cerea represintan-tilor Crestinatatil in Rasarit mijlocirea pentru a ajungedin noil in Scaunul de Domnie.

Petru-Voda purta cercelul de our la ureche si era

136 N. IORGA

imbracat dupa ultima model francesa de pe la 1580.Cind trecea prin Canal Grande, iesind din palatul CaPozzo, care poate exista si acum, cu gondolierif case!sale, mindri ca duc pe pletosul print frumos din Rasa-rit, de sigur ca multe ferestf se vor fi deschis intrecadrele de marmura si multe trecatoare se vor fi in-dreptat pe margenea piatetef ca sä-1 vadg. mai deaproape. Si din Venetia s'a dus la Ferrara si in altelocality i, si Republica a Inceput sa se ingrijeascg, aflindel vin in oral pentru el fel de fel de Evrel, tiptil, peintrarile de din dos, de si ei nu erail insa, de fapt,decit camatari. Insa Signoria se temea de altceva :de spionf turd. Siintre cele doua visite ale aicea ajuns Domn Petru Cercel, facut case domnestfin Tirgoviste, turnat tunurl, din care se mat vedeastazi la Arsenalul nostru, si-a intern eiat o oaste,desfasurat steagurile, a chemat la dinsul Frances! siItalieni, ail fost un timp de stralucire, macar ince priveste luxul, acef dof an! de Domnie a! sal. Peurma, scos din Scaun, a trecut in Ardeal, a fost opritde Ungurf, a scapat din inchisoare, coborind cu oscary de funie pe fereasta, a trecut din Ungaria inImperiu, din Imperiu era sa treaca in Franta, dar, cumam spus, s'a intors la Venetia. lar de aid a mers laConstantinopol, unde, de si platise in vederea uneiDomnii noun, prin intrigile dusmanilor lui a fost osinditla moarte, chemat pe o corabie supt un pretext oare-care si, corabia, dupa un tainic obiceiu, s'a scufun-dat in mijlocul Bosforulul, si in felul acesta ga-sit mormintul si Petru Cercel, un mormint simbolicpentru cariera lu! : cum valurl de fericire si de nenoro-cire-f fusesera toata viata, valurf de furtuna au trecutasupra ramasitelor sale neodihnite, pentru ca apoi,din noti, seninul cerulul sa se desfasure de-asupra lo-

luf

si-asi-a

VENETIA 51 nomiral 137

culuT din adincurT care cuprindea trupul omuluizbuciumat care a fost fratele luT Mihal Viteazul.

Dupa aceasta Venetia n'a mai vazut astfel de Ca-latorT. In schimb insa, uniT dintre acest1 pretendentiau lekat relatiunT de familie cu nobili venetieni. Soralul Bogdan Sasul a luat pe un Zane, dintr'o familievenetiana foarte bine cunoscuta pe vremea aceia ;el insusi era sa ieie in casatorie pe fata until renegatvenetian din familia Cievatelli. Fata se afla intr'unpension de calugarite, §i din pricina for casatoria nus'a facut, cu toate ca Iusuf Cievatelli o doria §i Re-publica era gata sa faca o zestre fete!, dupa obiceiulindatinat la Venetia.

Mai interesanta a fost casatoria Mariel, fata luT

Petru Schiopul, cu Polo Minio.Linga Venetia este insula Murano, in care, °data,

se ridicati citeva manastirT, disparute astazi. Printremanastirile de acolo era una de femei, numita San-Maffio, si acolo locuia o femeie al cariT nume de fa-milie era un frumos nume genoves, Adorno Vallarga,pe cind numele el de acasa era Marioara. A intratde tinara in manastire n'a mal iesit nicTodata deacolo. Acolo a fost inmormintata, i nici de mormin-tul ei nu s'a ales nimic, supt cladirile i fabricile ri-dicate de atunci. Sora Marioarei, Ecaterina, care ra-masese ortodoxa, era maritata dupa Alexandru-Voda,care a facut biserica zisa apoi, dupa nepotul sail de

Radu-Voda, unde doua mid morminte frumoase,in partea din dreapta, amintesc pe copiil lui Alexandru-Voda i ai Ecaterinel. Ecaterina corespundea cusora ei Marioara, care ar fi dorit sa vie pe la noT,uncle trimetea ca darurl oglinzl §i o multime de lu-cruri, primind alte daruri in schimb, blanT, postavurl

si

Si

fid,

138 N. IORGA

scumpe, ban!. Ar fi vrut s;'1 vie pe aicf, dar sora elif scria sa nu cumva sa incerce, cad sint foarte labanuiala catolicif, Frincil, si nu se cade ca ea samearga la o biserica si sora la alta. Dupa ce a crescutMihnea, el era daruitorul. Cind a fost restabilit inDomnie, dupa izgonirea lu! Petru Cercel, acesta a tri-mes si banf ca sa se sape o inscriptie de multamire laSan-Maffio, inscriptie in care pomeneste de stramosulluf, Corvinul. Piatra a disparut, dar inscriptia s'a pas-trata si am tiparit-o si ed de maf multe or!. In mama's-tirea aceasta din Venetia calugarita Marioara se rungpentru sora el, pentru nepotul el, pentru o alta sora,Lucretia, pentru fetele Lucretie!, pentru ginerif ei sipoate si pentru binele tern de unde-1 venia atita mila siatita bine.

Peste putin insa Venetia se umple de o lume ro-maneasca care nu se mai vazuse : tirindu-se innaintcatribunalelor, amenintindu-se cu otravirea, platind asa-sinf unit impotriva altora. Urit spectacol ! Ce era ? La159 1, dupa turcirea lul Mihnea, nepotul sad, fuge DomnulMoldovef, Petru $chiopul, care avea un baiat de toatafrumuseta, Stefan i-am tiparit portretul in mai multelocurf si ar merita sa fie tiparit si in color!. Il iubia ta-tal sad ca lumina ochilor si nu voia sa pata ceia ce pa-tise Mihnea. $i atuncl tatal parasit tronul si linisteabatrinetelor luf, a parasit cerul supt care era deprins satraiasca, numaf copilul sa-I ramiie crestin. Ce fru-moasa drama de familie ! A stat la Tulin, la Innsbruck,la Bozen, admirabil colt din Tirol, unde e inmor-mintat, in biserica Franciscanilor. Avea cu dinsul inpribegie pe ginerele sad, Zotu Tzigara, care a claditmanastirea Hlincea de linga Iasi, si pe fata luf, Maria.

Erad acolo altif din suita Jul Petru-Voda : tii-toarea luf, Maria Cerchesa, Gheorghe Hatmanul, ne-

-

VENETIA. ROMINII 139

potul Domnuluf, Maria Cgmargsoaia, cu fiif Loan siAsian, popa Adam din Cipru, Stanciu Orbul, sot alAnei de Tarent, Grecul Sguromali Hrisoscol, Mitro-politul Gheorghe Movila, cari veniau pe apa Adige lur,Tudose Barbovschi, caluggr, invgtgtorul copiluluf Ste-fan-Vodg, viitor Mitropolit si el. In August 1594Zotu Spatarul chema in judecatg la Signori di Notte,pentru crima, pe Maria, care furase din mostenire(galberif venetienl si turcestf, pietre scumpe, blani desobol, vesminte si altelel. Antonio Bruni, care fuseseagentul la Venetia al lul Petru, if sili sa faca depositdin suma de 9.000 de galbenf si din obiectele, in va-loare de alt1 40.000, ce adunaserg. Arhiepiscopul deFiladelfia, seful comunitatif grecestf din Venetia, in-terveni si el.

Dar ginerele domnesc, care Meuse greseala de a seduce iargsf in Innsbruck, unde fu oprit, trimese, denevoie, la Venetia pe tratele sail Apostol, cu misiuneade a restitui averea oamenilor din Curtea lul Petru.Von Ktihbach, temnicerul ipocrit al raposatultd, venisi el pentru aceastg, insemnatg afacere de banl, siagentul imperial insu§I avea ordin ajute. Dar«haosul procedurir venetiene,-1 impiedecd in silintileJul lacome. Gheorghe Hatmanul cgpgta cistig de causgla 16 Novembre.

Peste sese ani, in 1600, se relua procesul, in nu-mele orfanulul Stefan, contra Doamnel Maria, care,in bisericuta de la San-Maffio, a Marioaref AdornoVallarga, se cununase (la 28 Novembre 600),dupamoartea, in April 1599, a lul Zotu, inmormintat laSan-Giorgio dei Greci, cu nobilul venetian Polo Mi-ni°. Dintre curtenil Jul Petru-Vodg mal era la Ve-netia Asian, fiul Cgmgrasuluf, viitor boier muntean siconcurent la Domnie al lilt Mater Basarab. 0 invo-iala de impartire a lucrurilor se incheie la 14 Iunie,

§t

sa-I

140 N. IORGA

cin casa Doamnel Maria, in contra di Sant' Antonino).La moartea luI Stefan in sfirsit, urma la Venetia ju-decata cu Domnita pentru averea copilulur, Si vesteanoil mostenirl adusese venirea prin Italia a batrinululCamara§ §i a fiuluf sail mai mic, Joan. Maria numiTeodor Stefan pe fiul el cu noul sot.

Minio merse si in Rasarit pentru a urmari in acestepail depositele ramose de la socrul pe care nu-1 cu-noscuse niciodata : in 1605 el se intorcea din Cons-tantinopol,unde suferise si intemnitare din partea cre-ditorilor lul Petru,cu ambasadorul extraordinar al Re-publicer la Poarta. Multi anl dupe ce se incheie o in-voiala definitive cu ceIlalti cari pretindeail la avereacelor dol Domni moldovenl trecuti din viata 1, el erasa vie, tot pentru scopurI banestI, si in Moldova.

Aid stapinia atund Gaspar Gratiani, care, trait siIntre Italieni, avea ajutatorl din acest neam. De al-minterea, supt forma venetiana chiar, cultura Italic!si datinile italiene eraii cunoscute prin negustoril devin de Malvasia si de coloniale veniti din Creta, su-pusa Republicel, prin cite un Albanes cu totul schim-bat de influenta dominatorilor de atund a acestelcoaste a Marif Adriatice, ca Bartolomeo Bruti, Ca-maras, Capitan de Lapusna, Postelnic al lul Petru*chiopul, pe cind fratil sal, cu dragomanul Cristoforin frunte, si nepotii era in serviciul Signoriei, onca Bernardo Borisi, care, la inceputul veaculur alXVII-lea, statea §i el in Sfatul Moldovel. Fara a matvorbi de Ragusanf represintind accia§i civilisatie, cafratil Giovanni si Pasquale de'Marini Poli, dintre caricel d'intaia lua pe o nepoata a Doamnd munteneEcaterina, on ca familia Lucari, bancherl in Silistra,§i pentru Tara-Romaneasca,ceia ce explica pentru ce

1 Hurmuzaki, XI, p. 498 §i urm.

VENETIA I ROWNI1 141

unul din et a putut introduce inteo cronica a patrieTsale pretioase stiri, luate de-a ci.reptul, despre cele

timpurl ale TeriT-Romanesti I.In 1609, prim avara, Minio fu numit consilier al Gu-

vernulul Cefaloniei, si Maria trebui sA-1 IntovAra-seasa. La aceasta datA ea era o femeie in vristA,avind o fatAde toate eraii patru : Fauna, Zamfira,Isabela si Ruxanda,maritata cu Constantin de'Me-dici, din acelasi cartier al Stintului Antonin. DecTface testamentul, hotarind sA fie inmormintata tinbiserica San-Maffio din Murano, in sicriul raposateiMarieta Perota, mausa-sap (t 16o1), fara mare cheltu-ia1Ao fata de Domn, o urmasa a luf Mircea-cel-Barin !, A se impart celor patru fete lucrurl dincasa, cingatorT, haine, cAmAsi, plapome si cearsafuri,covoare ; averea in banT vor irnparti-o cel dol fiT cuMinio, dintre cari unul se chema Stefan. Cite o cupade argint vor avea executoril testamentarl, ginerelepomenit mai sus si socrul, ser Scipione. Intre darurile«pioase» nu uita pe <calugaritele grecesth S.

Dintre cele trel fete nemaritate, Puna ajunse sotia lulToma Filangini, Grec, cu tot numele s5Ct italian. Fiindasupra na4teriT, ea-si face, la rindul eT, in casa dinconfin di San-Moise», testamentul, in ziva de I I Maid

1612, pomenind si pe maica-sa, si nu numai pe tatA,Zotu Tigara 3. De si ea lasa fii, averea eT si a luT Filanginiservi pentru intemeierea si sustinerea Colegiulul gre-cesc adaus pe linga solida si frumoasa biserica aSfintulul Gheorghe, care adapostia rAmasitele tatgluieT. Astazi Colegiul, cu splendida-T sal de adunare acomunitatii ortodoxe, e pustiu, de mult timp, si ma

I V. Analele Academie' Romine, XVIII, p. 1

tabla de la Hurmuzaki, XI.2 Iorga, Studil documente, V, pp. 644-5.3 Hurmuzaki, XI, pp. 778-9.

§i urrn. Cf.

isT

d'intdid

112 N. IORGA

intreb daca o intelegere intre Statul romin i cel gre-cesc n'ar putea aduce transformarea Int intr'un asilpentru tinerit din amindoua natiile cari vin la Vene-tia spre a face in acest admirabil mediu studit dearta.

La 1617, apot in 1619 Maria fiind poate moarta ,

Minio venia, cum s'a spus, in Moldova, Vii, la intoarcere,el propunea Republicel sa aduca de la not ostagcal 1. In ultima 'calatorie, Guvernul venetian it daduseca, tovar4 pe un jeune de longues, un ucenic in stu-diul limbilor orientale, Giovanni-Battista Navon 2. Nu-mai in Maid 162o el parasia Iagil, Si Ga§par-Voda re-greta adulcea lul societate i sfaturile intelepte 3). Inraportul sari final, el lauda vitejia celor 10.000 detcalareti arca§to at Moldovet, platitt numal cu scu-tirea de bir, dar deplingea faptul Turcit rod aceasta tarn nenorocita, 4.

Ceva mar tarziti, Vasile Lupu fagadui pe fiica luimat mica, Ruxanda, dragomanulut Grillo ; se merse!Ana la logodna, i pastram scrisort de ale lul Vasile-Voda catre cuscrul, saif, dar gindul serios de aface §1 nunta pare sa nu-1 fi avut niciodata acest me--ter in utilisarea oamenilor 5.

Apot nu mar cunoa§tem nimic decit cumparaturidin Venetia care n'ati lasat urme pana la datasosirit aid a tinarului Constantin Cantacuzino, fiulbogatulut §1 influentulul Postelnic, pe care tocmatInlaturase §treangul calailor trime§t de Grigore-Voda

I Ibid., IVa, pp 368-9; p. 376, no. 1.:1;cc tn.2 Ibid., p. 379 §i urru., n-o CC.f.CXIII.3 Ibid., p. 386, n-o eco:uxsin.

ibid., p. 391.5 ibid., IV 2, passim.

cd

si

it

VENETIA §I IIOMINII 143

Ghica, care, in Septembre 1665, din adApostul sail laBudowitz, in Boemia, se oferise Republica ca ajutAtorpolitic in Orient Ghica trecu la Constantinopol pealta cale, dar Doamna WI, Maria Sturza, fu ridicatadin Venetia de fratele eT, cu care visita Arsenalul siin tovArAsia cAruia fu dusA apol, pe un brigantin, laSpalato, posesiune venetiana, find gazduiti in PalatulGuvernului 3.

Viitorul Stolnic Cantacuzino era in Venetia la19 Februar 1667, pe o czi frumoasa si

sa, Madonna del Rosario sari Corona Aurea,oprindu-se (in liman). DupA citeva zile de sedere, elpleaca spre Padova, condus si de advocatul RaulSantonin, cu fratele, Gian-Antonio. GAzduit la cano-nicul de la S. Antonio, Alvise Florio, apor la < jupA-neasa Verghinia Romana', el luA lectil de la Antoniodall' Acqua, cAcademicul, invatind, zice ccutoatA a mea mica putearea omeneasca,a cArui Dum-nezeii milostiv milt tie cu tog ai nostri, si cu mine',iar apoX de la cAlbanie Albanez", profesor de logicA,de filosofie si fisica, Ora ce, in sfirsit, matematica-ifu predata de cluminatul Bonvici'. In Iulie 1669, ellua prin Venetia calea spre Viena. Insemnarile lul destudent cuprind si stirs despre cpalatul Venetii, casace sade printipul cu alalti marl', si despre cprovli-mele) scrise fin podina case) 8.

Nepotul, botezat de dinsul, al Stolniculul, fiul su-roril luX, Stanca, Brincoveanul, de si ocrotitor al ti-parulul in toate limbile RAsAritulur, patron de scol1

I Ibid., VIII, p. 230, no. cccm. Cf. §i p. 244, no. cccxxxvr,pp. 247-9, 261.

2 Cronica lul Constantin Capitanui, ed. Iorga, p. 175, nota 2.Iorga, Operele 14 Constantin Cantacuzino, Bucure§tI, p. 1 qi

lini§tita,corabia

Visas!,

urm.

144 N. IORGA

si mare iubitor de artA, n'avu cu Venetia, de unde-Iveni secretarul Del Chiaro, autorul acelor Revolutilale Valachiel,, asa de bogate in stirr notiA §i siguresi unde trimetea el insusI tinerI ca sA invete pictura

sculptura ceia ce se si vede bine din monumen-tele stralucite ale Domnid sale, n'avu, decl, cu Venetiadecit legAturl de afacer!. Am vorbit si mar sus deagentul sdu aicr, Nicolae Caragiani, la care venia uneor! i Mano Apostolu, trimesul pentru cumparaturIal lur Vodl. 1. Prin agentil lur venetien! 'egg. Constan-tin-Voda acele legaturi cu Ascanio Giustiniani, unviitor bail, pe care le face stiute o scrisoare a aces-tuia din 1703 a. Mal tarziti, Marica, vAduva Domnululmartir, facu, prin trimesul el, Gheorghe din Trape-zunt, indelungate stAraintr ca sA poata scoate de laZecca Venetia, cu toata interdictia Sultanulu!, su-mele foarte insemnate peste 200.000 de galbenrpe care sotul e!, in curs de mull! an!, le depuseseacolo Ele furl pAstrate pentru nepotul de flu, minor,al Oposatulul Constantin.

*

Si relatiile se opresc aicl. Venetia decade, iar te-rile noastre sint tot ma! mult prinse in lumea tur-ceasca, de care atirnaii. Niel calatorI, nici pretendentlsi mazill, nici student!. Chiar si fiul lul AlexandruMavrocordat, care luase in Padova diploma lul de

Cumparaturi Ikea aid si Mihal Viteazul (v. Hurmuzaki,VIII, p. 203, no. ccxcvn): color! pentru biserici, zah r, masline,cofeturi (confetti), pahare, postavuri de toate colorile, catifea siaclaz; o piele de leopard", sese si biI turcestl si patru pielpentru tecile

2 Ibid., IX, p. 402, no. nxLiv.8 Ibid., p. 644 si urm. Tot asa Meuse si Comisul Gheorghe

Castriotul.

sdbiilor".

gi

*

VENETIA *I ROMINII 145

medic, Nicolae-Voda, cel d'intaid Fanariot, n'avu niciun fel de legaturi cu politica, arta sail negotul Ve-neti el.

Numai peste un veac Si jumatate, dupa studiile Ar-delenilor de la 1848, Iosif Hodo§, Papiu Ilarian, laPadova, erad sa ne apropie, de la C. Esarcu, patrio-ticul diletant istoric, pana azi, silintile de a §ti maimult despre trecutul nostru multamita tesaurului deinformatie universala pe care Venetia moderna itpastreaza ca pe una din cele mai scumpe mo§teniriale ei.

10

CiTEVA NOTE VENETIENE.

CiTEVA NOTE VENETIENE.

Spre Venetia.

Italia teritorialg, nationalg, Italia de cerurl albastre,de flora in Februar, de oamenl viol, veself, iutl in gindsi graiii, nu incepe la g,ranita munteang a Friululuf,pe unde la 1470 treceaii in fuga cailor arab! azapifSultanuluf, tintind, cu sete de pradg, la stralucita ce-tate a lagunelor, pe care nu erati s'o aibg nicfodata.Ea incepe Inca din lbcul unde stinca rosie a mun-teluf aspru, de care se lipesc numaf id §i colo cimplcreatf de mina neobositg a omuluf si de aceia im-partit1 de dinsul in hotare asa de restrinse, cu atitaingrijire scumpg, unde zidul zimtuit al acestor Alp!rgsgritenT lasg, privirea sa se coboare asupra acelefintinderf nesfirsite, in care e cer si e negurg, si maiales e nesfirsire Si poesie, care e Marea. Ca si florilepomilor §i cImpulul, nume colorate, pline de balsam,'Isar aice : Fiume, Lovrana (lo Vrana), Mattuglie,Abbazia.

Si aceasta Italie dincoace de Italia e in adevar va-ne(ianci. Cad Venetia mal cuprinde, pe lingg elemen-tul italian, si altele : vechiul element iliric, al primi-tivelor rase de alt singe, al fiilor muntelul, insulelorlagunel, elementul slay, care incunjurg de doua laturfgolful Mari!, elementul oriental. Sint aid si acestea,toate trele, cad inchis in aceasta piatrg s'a putut Os-

150 N. IORGA

tra mar bine omul inceputurilor, transmitind tipul sadvremurilor urmatoare, in aceasta margine slava incare ramasite vechi slovene se intind pana la hotarulCroatieT, care porneste dincolo de Fiume, la riuletulce-1 desparte de Crkvenca (Trcvenita): inriurirea cul-turala latind n'a putut inlatura niciodata evidcna bar-barulur. i, in sfirsit, nu numaT in vegetatia pretim-purie, in primavara grabita, ci §i in atitea alte carac-tere, omenest1, se simte vecinatatea alter lumi, a Orien-tuluT, pe care pleacd vapoarele cSocietatil ungaro-croate), cautind cerurT si mar limpezT, marl i maralbastre, sarutate de .un soare Inca mat cald.

In dimineata asta de sfirsit al ierni!, care e ladinsiT un inceput de primavara lucrurl care se in-vecineaza, dar nu se asamand batea insa peste flo-rile dumbrvilor si ale parculul cu vegetatie absolutrasariteana un vint rece, aspru. El se potrivia cu climapolitica din Fiume, unde maghiarismul, in crestere devre-o zece an! incoace, ducea tocmai o hotaritoarelupta cu italienismul indatinat si legal, pe care-1 cre-dea, de sigur, prea aproape de sfirsit. Cele cloud ziareeraii calde Inca de focul intilniriT razboinice : cu toatevechile manevre ale administratief, cu toate falsifica-rile, intrigile, momirile si smomirile, la cMunicipiul)autonom iesise lista traditieT, care e §i a libertatif ;cele doua nuance italiene se contopisera pentru aavea mar multi sort! §i prin ele se afirmase aceiasTconstiinta, in sfirsit triurnatoare. In privirile uriasilorpaznicl maghiarl aT .Politie1 de hotari o inovatiecu un rost special, care nu priveste politia, si Incamar putin hotarul innarmatT ca de razboiti, gata,pare-ca, sa traga intfun dusman nevazut orT sa-1 des-pintece cu sabia,Lucia nacaz, ciuda, gindurT de ras-bunare. Iar la politia:conteluT Wickenburg, guverna-torul, se plamadia un complot, cu neaparata bomba,

CiTEVA NOTE VENET1ENE 151

aproape contemporang cu a Jut CAtArga de la Oradea-Mare, avindu-se grija de a se preggti descoperirea,sensationalg, a fAptasulur,un advocat din Ancona, ex-pulsat, de si se ngscuse aid, pentru a avuse mindriade a se 'Astra cetgtean al Italie.

*

Cine ar fi fost gata sg se strgmute cu totul in pri-mavarg, s'ar fi inselat. Fiume, Abbazia formeazg oinsulg, spre soarele careia alearga atitia bolnavl, deo anume boalg, sari numar de osteneala lipser de ocu-patie. In curind muntele taie vederea MIA ce parea se del:arta, a zbura in negurele-1 albe sagetate desoare, ca un Inger in raze. Locurile se fac triste, aspre,de o neiertatoare monotonie. Taiem peninsula de pia-trg a Istriel, peste brazil rani ar careia trec nemiloaseporniri de crivgt, spulberind, girbovind, secind toate.Padurici infipte in bolovani gol, gAri ce 'Isar cu pia-tra for din grained de prundis starimat, tgieturi adincide cariere care desfac lespezl masive... Undeva, suptinvocarea italiang a unur Stint, innalte court de fa-brier la malul unui lac adinc, sgpat in continent cao limbg de Mare si sufletul pare ca se libereazgo clipg, la vederea under usoare, din tirania pustiuluipietros , apol iargsr drumul innalt, aspru, sterp. i

aid e o Italie, dar aceia care nu rid; care nu poateride niciodata, supt cerul care §i in seninul rar al zi-lelor alese rAspinge, amenintg...

Acum s'a lasat noaptea. 0 statie mare, cu lespezllarge supt arcade : Glirz, Gorizia, pentru iubitorii altorsunete. Aid a stat, la aceastL innIltime trista, singu-ratecg, WA speranta de bucurie, ca a vristel si a ne-norocirir lu!, inchis pare-ca intre aceste stinci ca intrepietrele sepulcrulur care-I astepta in curind, regelelegitim, Bourbonul sfintit la Reims in acordurile lire!,

152 N. IORGA

harpel lui Lamartine, Carol al X-lea, caruia revolutiadin 1830, sfarimindu-1 un tron care fusese si al luiLudovic al XVI-lea, fratele sad decapitat, ii lasasemacar viata, cu toate durerile batrinetel, cu toate ar-zatoarele dorurl ale exilului. Din cind in cind. sosiaaid, cu diligenta imparateasca, un credincios al co-cardei albe, al flora de crin, si erad atunci in cas-telul improvisat reverence, complimente, destainuirisi, pe ascuns, si cite o lacrima. Si apoi <regele prea-crestin, se stinse, intr'o zi mai rece poate decit ce-lelalte, cautind cu ochii, in zari pe care le vad nu-mai ochii muribunzilor, o raza din soarele cald alFrancier.

Acum insa, la acest ceas de inchidere a fabricelor,nu e nimic din pompa trista a Curti lor de pribegie :din alta vreme, cu alte nevoi si alte simturi, vinenavala zburdalnica a lucratoarelor carell calla va-gonul catre casa, in satele vecine, clempanind talpilede lemn ale sabotilor, intr'un haos de risete, de stri-gate, de dare vocale italiene ale celei mai libereveselii.

*

Pentru cel mat multiinclusiv conductorii, cari prinaceste parti se schimba prea des ca O. tie cevaorariul trenurilor ce merg spre Venetia e un mister,pe care nu mi-1 desleaga nici ieroglifele de materna-tica superioara ale ultimei editii din «Kours-bucto-ulaustro-ungar. Se pare, dupa asigurari repetate, catrenul pe care-1 vom gasi la hotar, nu duce unde nitrebuie. Si, luindu-ni precautiunile pentru noapte, an-ticvarul fiuman care mi-a vindut teatrul spaniol alJut Lope de Vega in editie popularacine 1-o fi 11-tacit pe aice ! , ni-a recomandat frumuseta Udine,capitala de provincie, oral cu 15.000 de locuitori,avind si el domul sad, operele sale de arta.

C1TEVA NOTE VENETIENE 153

Ce dimineata s'ar putea petrece acolo !i iata-ne la Udine. Otel ?, unul hamalul de la

gars. Un otel ca pentru no!, incapator, curat,Garanteaza el ! $i iata-1 cu toate bagajele pe dinsul,conducindu-ne pe larga sosea pustie, destul de intu-necoasa. Merge inset si explica... Vom fi multamiti,in totul multamiti..

De fapt e o circiuma cu doua rinduri. Perdelelede jos sint date ca pe furis in laturi ca sa se vadamusafirul.N'ar fi un tren catre Venetia ?Ba da,acela din care v'at.I dat jos... Si ne-am intors in garamai rapede de cum plecasem. Udine disparuse dinprogram. Era un singur om nemingiiat : hamalul, careasigurase, si in ceasul plecarii, cu toata caldura vi-nulur din care-sf sorbise convingerile, ca era o casastiuta de dinsul, fora insecte, curata pe jos pana in-tr'atita, incit, stiind ca se spala scindurile in fiecarezi, cle-ar linge cu limba,.

Din noii. in Venetia....

Incet, inset, cu o ghiolcaiala moale, cotind dupacolturi de marmura, ciocnind usor luntri parasite,pindind de departe alte lumini rltacitoare pe caredin spate le instiinteaza vislasul nevazut cu un mugetcare, in atita tacere, pare ca umple tot locul imensdintre pamint sl cer, gondola ne duce in miezul noptiicatre vechiul calbergo, Cappello Nero. Acum douazecide an! innaintam tot asa catre Piazza San Marco :atunci la pupa coroiata a barciT negre, linga dreaptalinie alba de metal cu zimti, statea un vis, o ilusie.Ce triste si pingarite par cele mai splendide realitatipe linga dinsa I Acum treisprezece an! cad sint atitiade cind n'am ma! fost pe aice !, viata era linga mine

Oielinistit.

154 N. IORGA

cu toata cuceritoarea ei betie, si ochif cautaa numafin jur. Acum sufletul se linisteste si cere tot maTmulta liniste. Si aid /iniOca este : ce sfinta, mare sibuns liniste, prin care se and soapte de dupa obloa-nele inchise, de dupa portile batute in cuie, din fun-dul scarilor negre, din lungul canarelor, din coltulstradelor ce arunca pe luciu dung! tremuratoare delumina, si, daca sint intre ele soapte de acum, sintaltele care de veacurf se poarta pe marmura si pevalurl, cu marturisirT ce fost auzite si dureri cenu-sl pot afla odihna. Nu e orasul mortif : poate muriun astfel de oras ? E orasul tacerif imense, perfecte,misterioase. Si la pupa este cineva, pe care nu-1 vad,dar simt uriasile-T aripf negre care, din cer pang. inape, batind ritmic, fac tacerea pe care sufletul oreclama pentru a trage din ea puterl no! in lupta!

Evident ca acesta e un otel. Are tarifurT inscrisein Baedecker, are lampioane la scarf, si chelnerl infracurT negre, si ceasurr de prinz, si menu in doullimb!. Sint covoare, florT statui ca aiurea. Dar unelemobile de aid nu le MI avea oriunde, si nu onceotelier s'ar gindi, fiindca e din orasul lu! Volta, sA-Iridice o statuie, o adevarata statuie in curtea luf ; sinu in once curte de otel ar cinta pasaruicile din cuscafor enorma ca intr'un desis de padure, si nu pretu-tindeni, pe linga tot ce platestf, s'ar adaugi zimbetulsi vorba bung., care, de pe buzele celui d'intaiii in lumeca si ale celut din urma, ramine totusi un lucru nepre-tuit si care nu se poate rasplati decit prin alt zimbetsi aka vorba prieteneasca.

Si odaile acestea numaf in Venetia pot fi oda! deotel, cu enormele paturf mnnalte, grele, de vechiu lemntrainic, cu obloanele care inlatura ziva aproape cutotul si to fac sa crezi ea, daca e noapte, to a! voit-o

si

CiTEVA NOTE VENET1ENE 15'6

§i al facut-o, obloane pentru somnurr lung!, intr'olume care nu se coboara, daca poate, decit dupd cesoarele s'a scaIdat bine in valurl. Calorifer §i luminaelectric., ce sintet1 vol, marl inovatii meschine aletimpului, pe linga tot ce spune, daca §til sa intrebl,o odaita ca aceasta, in care n'a fost totdeauna gazdade Engles! §i German! Si Unguri sentimental!, ci poate§i altceva in alte vremurT!

Mai bine decit oricine ar §ti unul care nu intarziesa te salute. Pare ca din temelil se zguduie toate celetrel rindurl de piatra, intr'o incordare dureroasa, §icele douasprezece batal de clopot para. le-am rosti tot!din toate puterile noastre, asa de mult ne strabateprofunda ]or vibrare. San-Marco a vorbit : Turnul Oro-logiuluI, cu cadranele-1 albastre, cu acele de aur, cuuria§ii negri, cu Crai! de la Rasarit cari-§1 ascund inel ve§mintele largi, coroanele §i sceptrele, e linga no!,lipit de no!, piatra de piatra, coperi§ de coperi§. Site simtI, nu Sid cum, mindru de aceasta confundaremateriala cu o asa de mare §i de veche glorie !

Lucruri noua in locul celor vechi...

Aid n'a murit nimic decit prietenii pe cari nu-1mai aflu, Predelli, fulgerat la masa lid de lucru, Ur-bani de Gheltof, nebun. Turnul uria§, care car-use, s'aridicat din nod, (uncle era §i cum era7, dupa mindrasentinta a primarului. Cu o nesfir.ita pietate s'adstrins toate farimile : sculpturile lu! Sansovino, intrucit putut realipi, sint la locul lor, iar fragmen-tele care ad suferit mai mult se o dihnesc in PalatulDucal, uncle a lucrat aceia§I mina minunata a ma-relu! maestru. Printr'o mare opera de solidaritate na-tionala n'a lipsit nic! Regele, ba nic! Papa, care

s'ad

156 N. IORGA

a Post Patriarh de Venetia si, innainte de aceasta, unbiet preot de sat prin partile de pe peste laguna!cu restul s'a facut nou, autentic in stil, autentic in pre-tiosul material ! AzT peste ascutitul coped§ verde in-gerul de our se invirte usor in bataia vintului Marii,si in binecuvintarea lul este o recunoastere a vred-niciel unor oamenl piosi cars simt cita putere se poatetrage din neintrerupta comunitate iubitoare cu tre-cutul.

N'a murit nimic decit patriarhalele datine de in-tilnire in jurul fintinii cu vechile sculpturi seculare,cu toata bunatatea si rautatea omeneasca, toata priete-nia si dusmania care plecail de aid. Venetia are azi,pe linga lumina electrica pretutindenT, al:A de pecontinent.

Dar sint lucruri care ail inviat. Reparatil care a-junsesera necesare la o mare pinza a Renasterii ce a-coperia un parete intreg din Palatul Ducal ail scos laiveala una din frescele veacului al XIV -lea, care a-coperiail zidurile cind erail ca in picturile lui Bellini,gra interventia, creatoare de marl minunl pompoase,de splendide serbatori ale forma, a lul Sansovino. Si,in acel valmasag de trupurl aspru si naiv conturate,in acel intunerec at colorilor sumbre, e o sinceritate,o evlavie, nu pentru arta, ci pentru ceia ce e mai pre-sus de arta simpla cancilla, si ea, serva, a aceluiasiideal , care to misca mai mult decit toata simfoniatriumfatoare a formelor inflorite.

Si mai ales a inviat Venetia. De (apt. 0 vezi oil-unde. Laguna traieste nu numai prin gondolele c to-restierilor), cars, in atitudinea respectuoasa si stingacea candidatilor la un examen, defileaza pe canaluriPare ca. invie economic §i chiar politic. A sosit iahtulalb al Imparatulul germanic. Vulturul lul Barbarossa

CITEVA NOTE VENETIENE 157

e infatisat pe platoA vulturul de pe scutul vechiuluTCesar medieval, care acum opt sute de anT venia aidsa se impace cu Papa. Trec luntri militare purtindla visitele oficiale ofiterT in tinutA de gala. $i searaarmoniT straine rasung. de pe bordul incunjurat deluminT, pe cind, in fatA, ling. Zattere, se aprind lu-minile contra-torpiloarelor negre venite O. salute in-tilnirea dintre un impArat al GermanieT si un regeal ItalieT, avind in puterea sa Roma.

Germanii In Venetia.

E o innaintare germania aid ? De sigur ca nu-marul turistilor germanT creste, intrecind azl cu multpe al Englesilor. $i e de ajuns sl-I vezT si s-1 auzlca sä simtl ca se cred putin acasa aid, lingg. MareaAustrieT medievale. PatriotiT venetienT se indigneazprin ziare cind afla ca se vind in anume pravalil o-biecte in folosul scolilor germane din cetatea Stin-tuluT Marcu.

Am vazut unul din cele maT marl stabilimente li-tografice din Italia. Nu se poate inchipui o mal in-teligentl si mat sigura intrebuintare a stiinter in ul-timele el resultate. E o imensA instalatie xidicata peruinele atitor mil de case de popolani. -cute de luctl-torT si lucratoarell ei§tigA pinea aid. Dar pentru lu-crArile de precisiune sint intrebuintatT Germani. Ger-man e insusi conduatorul. Poate si capitalul...

In Ghetto.

Am fost in Ghetto, in depositul Evreimi! venetiene.Innainte de a trece podul cu stilpT din dosul Pala-tuluT Lobbia, apar la vinzAtoarele de fructe, care de-biteaz1 prinzul si cina saracilor, nasurT coroiate, pletenegre sail rosiT ciltoase, lung1 salmi decolorate. Cind

158 N. 10116A

tred pe supt ingusta portitA care °data se inchidea,seara, cu zabrele, esti numaT intre eT. E 0 ingrAma-madealA, o crasA, un zgomot ling canale pline deramA§iturl, care duhlesc a moarte... Din ce trAiescacesti oameni cari se inghesuiesc cu miile prin acesteantice cetAti de piatrA neagrA, plina de lipul veacu-rilor ? Cu eel! tin sinagogele, scolile, <israelite, ? A-cela§I mister ca orlunde.

CitIva vind tablour! -2 lel, sApAturr in otel cu ca-dru §i sticla !, curiositAtT, vech! mobile. Te roagAsl le id. In jur it! urlA 'n urechl copiiT tuturor veci-nilor, cari te trag de minecI, te murdlresc cu cleiuldulciurilor imbalate : Musiii, Musa... Asa copil obraz-nicl n'am vazut. Dar, cind a fost vorba ca, pentrusuma de 20 de ban!, plAtibila la portar, sa-ml duella otel doul enorme tablourl, s'a presintat cel ma!afurisit din ace§tI draci murdarl si si-a indeplinit da-toria ca omul cel mai de incredere.

lard din ce trAiesc...

La parintil Armeni".

Trecem innaintea fatadeT c Manicomiuluh, case! denebuni : intr'un balcon dol fac gesturl de o nedume-rire curioasa, care li va Linea poate cit viata, §i carenu e poate mai fArl sens decit multe nedumerirT alenoastre; ici §1 colo, dupa ferestile cu zAbrele, luminileelectrice se aprind cu un tel de dureroasA tresarirenesigurA, ca a cugetarilor ce tremura aid. Putin ma!departe, pe luciul tot mal larg al lagunel, indatA sin-tern la debarcaderul Armenilor, care e pustiii. N'ailie§it incA in curte putiniT elevi aT seminariului, pe cari-Tculeg acasa caravanele si cari, prApaditT de dor, se in-tore cit pot maT rApede prin satele for de munte, printirgurile for amenintate de Curd... Un grAdinar neduce in parloir, o odAitA captusitA de tablourr vechT,

CYTEVA NOTE VENETIENE 159

uncle destul de bune ; in colt un mandarin in ghi-vecid i§r risipes,te merioarele de aur.

Acum a venit cAlduzul nostru, un pdrinte tinar, sim-patic, cu ochil de Oriental §i lunga barb neagra.Ne poarta pe scarf Si prin ganguri la Museul alcd-tuit din darurr intimplAtoare, de la suverani §i ()a-men! vestit!, favorabill causer armene. Biblioteca esplendid instalata in marl dulapuri vechi ce se ridicapand la tavanul innalt. Au strins aid toata culturanatiei for, ucenicil lui Mechitar ! Sint §i manuscriptepe care ni le arata parintele bibliotecar, venit din bi-serica, unde acum se face slujba de seam, pe cindelevil §colil de pribegi se hirjonesc pe afar in ul-timele luminl ale amurgulur. Unele dintre dinsele ausplendide miniatur!, in care, ca §i in istoria ArmenielMicr, a§a de tdrzid rasdrita in muntil Taurului §1 pecoasta stincoasd a Mediteraner, se intilnesc stravechrdatine ale Orientulul .persan cu influentele noun pecare cruciatele le-ad adus din Occident.

E lucrul cel mar armenesc din insult. Cacr, incolo,nu e aid flier Italie, nici Orient. E numar iesuitismulsolemn, rece §1 gol al Unirir al tuturor Unirilor cuBisericile orientale, in acel veac al XVIII-lea cindGrigore al XVI-lea a facut a§a ca noir sal supu§r du-hovnice§tr sl-§T alba adapostul pe aceasta prelungireitaliand a Laguna

La Capela lui Giotto, in Padova.

La Padova se poate merge astazr cu un tramvaidelectric, cu oprirr multe §i destul de lung!, care pleacadintr'un colt de lagund §i trece printre paji§tr verzl,boschete de copacr bdtrini ca in pinzele lur ClaudeLorrain, dar fara grotele §i stincile lui Salvator Rosa§i printre fronturi de case de sat, solide, negre, mo-

160 N. IORGA

notone, pe care le continua apoi eurtile pietruite, fa-tadele pompoase, statuile marl, de gust dubios, aleunor vile in care locuiaii odata negustorl cu ambitilaristocratice, iar acum e o vasty singuratate, o tacereparasita.

In Padova sint lucrurl schimbate. Pare ca e malvie 'gala ,studentilor cari tree in grape sail in lune-carea automobilelor de primblare. Ice Inca erail ingreva -pentru un motiv de solidaritate tinereasca. Pen-tru intaia oara vad incaperile vestitel scoli innaltecare a adapostit pe vremuri si tineretele dornice deinvatatura ale lul Constantin Cantacuzino Stolnicul :in sala stemelor, in marea sala de primire, unde setin sedintile solemne, sint arme din Nord si din Sud,din Rasarit si din Apus ; cele romanesti lipsesc. Nolnu 135,team aceste drumurl, adesea cereetate de Greciidoritorl de all capata o diploma de doctor in .me-dicing, ; Cantacuzinul a ramas fall urmasl, cum fusesefall tovarasi.

Gladirea cuprinde mica sala modesty in care s'atlfacut cele d'intAiti disectil si atitea altele in care arasunat cuvintul fruntasilor stiintel italiene, al marilornovatori. In totalitatea el, Universitatea e un vechirthan medieval, care, neputind fi reparat, intregit, capentru mevoile de astazl, va fi inlocuit cu o zidiremoderna,din care vor lipsi doar amintirile.

Supt conducerea, asa de competenta, a d -lul Mos-chetti, directorul Museulul din Padova, am visitatMuseul iorasulul, biserica impodobita cu frescele lulAndrea Mantegna usi capela care pastreaza aproape intoata stralucirea for pioturile Jul Giotto.

Museul cuprinde o suma de tablourl care sint cuadevarat de prima ordine, apartinind vechii sea ve-netiene mai ales. La ele se adauga citeva frumoase

Ci l'EVA NOTE VENETIENE 161

tapiteril, dintre care una, de foarte vaste proportir,adusa de un negustor, represinta scene din viata raz-boinica a Poloniel. Citeva sculpturr, ca Primavarao fall mladioasa incunjurata de florr bogate care-1 nä-valesc trupul, or! Cetitoarea, de o idealitate aproapetransparentaar face onoare s.i celor ma! mar! Mu-see. Undeva, la un teran, d. Moschetti a descoperitsi a capatat un admirabil grup de teracota, infatisindCoborirea de pe cruce, cu figurI de o durere zgudui-toare. Fara a mai vorbi de frumoasa colectie deobiecte romane, de materiale culturale din toate do-meniile, vietir medievale §i moderne, de manuscripteleimpodobite cu miniatur1, de ramasitele lupter de laSolferino, intre care scrisorile calde, de la parinti, dela iubite, gasite pe trupul soldatilor mortr.

Poate cele mar frumoase lucrarI ale lu! Mantegnasint in capela din dreapta a bisericil, pline de splen-dide morminte medievale care-I acopar paretir. Operede tinereta, ele ail o stiinta a miscarilor care ar uimisi la capatul und intregI cariere.

Dincolo, la Capella degla Scrovegni, cladita, cu hra-mul Sfintel Mari!, in cuprinsul vechi! Arene, capela acari1 pastrare se datoreste de sigur faptulur ca a lostin stapinirea uner familil private, Giotto a desfasurat,cu o naivitate stingace, care nu exclude cunostintaadinca a desemnulul si perfecta infatisare a senti-mentelor, povestea intreaga a vietif Mintuitorulur, sinicairr ea nu vorbeste ma! mutt sufletulur prin ar-monioasa simplicitate a liniilor, prin sinceritatea de-savirsita a inspiratier. Bizantinismul se individualiseaza§i face cel d'intaiti pas pe drumul artel capabile dedesvoltare si progres.

11

Documente.I.

1503.Le excessive spese de pasti che se fano in questa nostra

al sposar dole novice. [Sa fie 60-70 de femei la biserica si lamasa de 100 de persoane, cel mult 20,] quelle cum capa, comesenca capa. [Supt pedeapsa de 100 de galbeni.]

Quantumque sia difficil cossa ali ornamenti dele done et ale excesive spese de pasti poter dar modo et regula, [se decidesa fie numai 4 torte de cite 4 lire.] Ale collation dar non sepossi altro che storti et odricti, che sono cossa minima. [in ca-mera, confeti minuti, non jntendando de quelli se chiamanosenca corpo, [si 6 torte de cite 6 lire]. Dopo pasto, marcapani ;...al collo un fil de tondini d'oro schieti solamente [de 25 de gal-beni], overamente una cadenella d'oro schieta [pecetluita. Poatefi si de argint.] Manege et pectorali tessudi de arcento over orotirado, le qual manege non habino alcum altro lavorier de re.chamo [in pret de 30 de galbeni]. Una brute foca de manege, chese chiama manege a cornedo, nela qual entra de brava 3 de panod'oro over de seda... El se fa certe spaliere, antiporte et altri for-nimenti de chase, de path de seda et de pani de Lana strataiadi

(Sen. Terra, XIV, fol. 196 v-o-7.)

Die XXVII j martij [1470].

t Cum alias per Maius Consilium et postea per Consilium Xsemper fuit ordinatum ne alicubi Venetias fiat hominum addu-natio, et semperjstud Consilium provident et obviaverit communi-cationibus (?) populi, jta quod nulla ars civitatis nullaque con-gregatio mundanorum hominum, etiam ad religionem spectans,

1 Era (fol. 100 Vo) si an toftitio dl tre copra le pompe dole done).

si]

n.

164 N. IORGA

potuit unquam fieri aut congregari nisi prius a Consilio X sibiconcessa licentia, et, quando sectatores grece heresis per civita-tern faciebant officia sua, jatud Consilium X statuit quod pre-dicti Greci et errantes a lege catolica jn sola remota ecclesiaSanctj Blasij haberent reductum unum solurn, et, tune cum factasit conscientia quod contra mandato jstius Consilii et ordinessacrosancte fidei catolice aliqui Greci scistnatici faciunt ju Ve-netijs adtmationem hominurn jn magna quantitate et in muftislocis, quod sufferendo, cedet ad dedecus sacrosancte fidei catoliceet posset facere tantum augumentum hominum et scandallumpro non posse faciliter extingui...,

Vadit pars quod ordinetur et jubeatur quod in civitate Vene-tiarum non possit cellebrari more greco alicubi quam in S. Blasiotantum, sicut alias captum fuit, sub pena librarutu C cuilibetpapati et lihr. Lta cuilibet hornini ad jlla oftitia se reducentj,et hoc fiat Pis Grecis notum, ne per jgnorantias quisque sepossit excusare; quas penal cxigant offitiales de nocte et capita sexteriorum, dando terciuna accusatori.

De parte 12.De non 0.Non sinceri 5.

(Misti Consiglio X, 17.)

29 lunie 1474.

Pentru ,nobilis domina Chaterina Prernarino, relicta ser LuceVenerio, que evasit ab excidio Nigropontis, ex inadvertentia nonfuit admissa ad habendum domicilium et elimosinam in S. Fi-lippo et Iacobo, simul cum alijs dominabus de Nigroponte

(Not ttorio del Collegio, X X, fol. 23 V-o.)Tot asa (18 Iunie 1477) pentru Isabeta Mauroceno, coniunx

olim nobilis viri ser Antonij Permareno, Franscischina Brigalio,Andriana Zane et Margarita de Cresenca", acorn sapate derobia turceascel de la Negroponte (fol. 56 V-o). Cf. si fol. 64 V-o,71 V-o.

IV.

10 August 4474.

Profugerant in hanc urbem ex Albania, propter adventumTurcorum in illam provinciam, multe anime, que ne ab ipsis

DOCUMENTE 165

Turcis in captivitatem reducerentur, et versantur sub porticis etin vijs publicis buius urbis, nec habent undo vitam suam sus-tentare valeant, rem profecto miserandam... Dictis miserabilibuset egenis personis que huc profugerunt ex Albania, et non alijsullo pacto, mulieres que mendicant pro carceratis dare quotidiead magazena debeant ubi deputatum est earum allogiamentumant alibi, duos panes ab uno soldo pre qualibet, qui panis fiatex farinis nostri dominij... Preterea dari debeat quotidie expecunijs nostri dominij dictis mulieribus ducatus unus, qui ex-pendatur per eas in facienda inenestra quotidie dictis misera-bilibus personis.

157 de sic,o, de non1 non sincerus.

(Sen. Terra, VII, fol 48.)

V.

Mart 1475.

Feraeile din Negroponte to piing pentru pagube data oribelservith de Turchi... Li habiti nostri multo miserabili, j voltinostri smaridi e pallidi, j quail za videno le sanguinoso spadeturquescho tagliar et smembrar j foil et mariti chon li altrinostri parenti... Fb grande miracolo che de paura o dolore noncadessero morte.. Semo redute a mendicare el pane per lealiens porte [Cet] uno qualche tecto et recepto tanto paneche possiamo sostenere le anime triste neli afflicti carpi nostrifino ala morte... Solamente dexideremo in quAlche loco remotoe solo prestamente campfire questa nostra gravosa vita, la qualcompita, el loco tornerh in mano dela Vostra

(Sen. Terra, VII, fol. 69 V-o.)

VI.

MM ceec inj, die xxvinj Iulij.

Ser Iacobus Marcello.Ser LaurentiuS Mocenigo.Ser Iacobus Leone,

capita.

Quod, sicut alias statutum fuit per hoc Consilium, locus ecelesieS. 1,1asij Grecis ad celebrandum officia sua, secundum catholicos

IgiJ

SerenitA....

16a n. 101IGA

rites, jta nunc, auotoritate huius Consilii, concedatur prefatisGrecis locus quem elegerunt post, furnos novos nostri dominij,jn quo construi facere possint ecclesiam unam labore et sump-tibus suis et jn ea celebrare sacra misteria possint, secundum ca.tholicos ritus jllis constitutionibus et modis, quoad spirituale,qui per Reverendissimum dominum Patriarcham nostrum Ve-netiarum ipsis Grecis constituentur, assistente semper jn cele-bratione suorum officiorum uno presbitero latino per profatumR-mum d. Patriarcham deputandum.

De parte 7-7.Ser Dominions Mauroceno, El domanda la multitudine di G rec

consiliarius. constantinopolitani et alti cazadidele sue provincie licentia de construir una chiesia driedo jforni nostri nuovj, et, perche questi sono per j quatro quintisismatici a recusano redurse jn chiesia catholicha, et consentira questa nation una chiesia separada dale chiesic latine, nonsaria altro che nutrir lo sisma grecho jn questa terra et jn loroetuti j suo descendenti jn perpetuum, et anchc seria periculosacosa consentir jn un reducto separado ogni festa adunation de4 over 5.000 persone, che jn puocho tempo poria esser mazor,contlizendo Greci jn questa terra da ogni parte. Et, pert)

l'andark parte che'l sia ditto a questi oho domanda che jhanno addito iri ogni chiesia latina ogni volta che j voiono, dovecadauno do loro se pub redure come fano tute le altre nationche sono jn questa terra, che sono assai, et che el non ne parconsentir reducto niuno seperado ad alguna, nation.

De parte 68.De non 1Non sync. 2, 1.

(.Volalorio del Collegio, XIX, fol. 145 V-o.)

VII.

12 Matti 1499.

Pentru nliberer maistro Servo' de Baptista", care vrea s4 ti-pareasca Politicha" a lui AriStotele, cure el comento de Do-nato Azioli, Fiorentino. Item le, COnernia, cum el comento deI.unardo Aretino, opere che mai pit non Porno stampate cumdicti comenti". Cere privilegiu pe zeoe ani.

(Notatorio del Collegio, XXIII, fol. 5; cf. fol. 7, 19.)Tot asa pentru Bortholamio" cartea lui despre tuti pexi

I

ti

DOCUMENTS 167

et mesure se atrovano per l'universo et le condiction de lemarchadantie a quel pexi over mesure se comprano et ven-deno".

(Ibid., fol. 21 V-o.)

VIII.

Pentru primirea regelui Ciprului", v. Mas-Latrie, Histoire deChypre, 1I-111 §i cartea mea Philippe de Mezitlres et la croisadeau XIV-e sicle, Paris 1896.

CUPRINSUL

CUPRINSUL.

Pag.

Conferinta I-in. in ce std feumusefa Venefiel" 1

Conferinta a 11-a. Desvoltarea externd a Yew . 35

Conferinta a III-a. Desvoltarea interns' a Venefiel" . 63

Conferinta a IV-a. Arta, literatura fi cultura" . . 87

Conferinta a V-a. Venetia psi Rontinii" 115

Citeva note venefiene :

Spre Venetia 149

Din nal in Venetia 153

Lucruri noua in locul celor vechi 155

Germanii in Venetia 157

In Ghetto 157

La nparintii Armeni" 158La Capela lui Giotto, in Padova 159Documente 163

. .

.

. .

Tipografia Neamul Romaneso"

t.

4".

rt

1. I

f E

44. .

rr

r

3

Valenli-de-Munte

t

h

,

,