I. I. U.

2 4 ACADEMIA ROMAN AMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL XII MEM. 15

PEDAGOGIA UNUI JURISCONSULT FANARIOTDIN BUCURESTI LA 1780

II

INTOARCEREA UNEI PRIBEGE:DOAMNA MARIA MINIO

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

oLIOTe

ACADEMIE' *

coerni E %

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA.

BUCURESTI1932

.r1"Tor ,

LI

^

II

A1

TOMUL IX (1928-29)

L e i200.-

N. IORGA. Cronicele turcesti ca izvor pentru istoria Romani lor. 12.--

N. IORGA. Portretele Dorrmilor nostri la muntele Athos. 20.--

D. ONCIUL. Rom Anil si Ungurii in trecut. Is:-S. GREAVU-DUNARE. Bibliogiafia Dobrogei, 425 a. Hr. - 1928 d. Hr. 80.-N. IORGA, Portrete si lucruri domnesti nou-descoperite. 20.-N. IORGA. Comemorarea lui Francesco Petrarca. I0.--

N. IORGA. Un boier de provincie in timpul Eteriei si Reg. Organic. I0.--

Par. H. INGIGIAN. MArturii armenesti despre Valahia si Moldova. 35.-G-ral R. ROSETTI. Rapoarte daneze asupra razboiului din 1877-1878. 10.--

TOMUL X (1929) 400.-

G-ral R. ROSETTI. Cateva sAbii ale lui Constantin BrAncoveanu. 15.-CL. ISOPESCU. Documenti inediti della fine del Cinquecento. 70.--

N. BANESCU. Acte venetiene privitoare la urmasii lui Petru-Voda $chiopul. 6o.-G. SOFRONIE. Principiul nationalitAtilor in Dreptul International public. oo.-N. IORGA. Originea moldoveana a lui EnAchitd VAciirescu.I. LUPA$. Chronicon Dubnicense* despre $tefan-cel-Mare. to.-P. P. PANAITESCU. Miron Costin, Istoria in versuri polone despre Mol-

dova si Tara Romfineasca. 85.-N. IORGA. I. Intre Domnii Moldovei si ai Tarn RomAnesti, cum se flea

corespondenta; II. Zugravi noi i vechi. to.-N. IORGA. Scrisori domnesti din arhivele dela Stockholm.

TOMUL XI (1930) 340.-N. IORGA ExistA o scrisoare de trAdare a lui Mihai. Viteazul ? 30.--

G-ral R. ROSETTI. I. $tiri márunte si note relative la istoria armamentuluila noi; II. Clod s'a adoptat steagul tricolor la noi.

G. BAL$. I. Biserica din Lujeni; II. Introducerea Pridvorului in planulbisericii moldovenesti. 5o.-

S. MEHEDINTI. Coordonate etnografice. Civilisatia si cultura. 6o.-N. IORGA. I. Originea lui Stefan RAzvan; II. Petrecerea lui Vasile Lupu in

exilul dela Constantinopol. To.-G-ral R. ROSETTI. RAzboiul dela moartea lui $tefan-cel-Mare pAna la acea

a lui Matei-Basarab. I. Armamentul. 25.--N. IORGA. Octoihul Diacului Lorint.ANDREI RADULESCU. Juristul Andronache Donipi. 30.G-ral R. ROSETTI. RAzboiul dela moartea lui $tefan-cel-Mare panA la

acea a lui Matei-Basarab. II. Organizarea. 25.--ION I. NISTOR. Decorarea lui Avram Iancu si a camarazilor sAi. 55.-ANDREI RADULESCU. AsemanAri intre ideile primitive ale poporului

din Bretania si ale poporului roman. 20.-

TOMUL XII (1931)ANDREI RADULESCU. Influenta belgianA asupra Dreptului roman. 25.--

N. IORGA. Un pact de familie si o nuntA domneascA in 1587. 7.-N. IORGA. La chronologia vechilor Domni Moldoveni.N. IORGA. Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. 5.-ION I. NISTOR. Opera d-lui N. Iorga. 10.-ION I. NISTOR. Un roman iscoada la 1683 in tabAra Regelui Sobieski la Viena. 20.-N. IORGA. Testamentul lui Nicola Nicolau 12.--

N. IORGA. Apelul cAtre unire al lui Cuza-Vocla la 1859 5.--

N. IORGA. Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul si Radu-Serban 12.-

G-ral R. ROSETTI. Razboiul dela moartea lui $tefan-cel-Mare pana laacea a lui Matei Basarab. III. Tactica. 5o.-

N. IORGA. <4 Mostenii » din Cremenari. 18.-N. IORGA. MormAntul Doamnei Neaga si a neamului ei.N. IORGA. I. Pedagogia unui jurisconsult fanariot din Bucuresti la 1780.

II. Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio.

.

8.-

20.-

20.-

.

_

. 15.---

_.

5.-.

.

. .

I

/LP

ADEN:"eooppi_

LIO

'471PMILA Wt.°

8161.10TECN

E2.11,VERSIThRi,

4:73

floc'

PEDAGOGIA UNUI JURISCONSULT FANARIOTDIN BUCURE$T1 LA 1780

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

$edinta dela x8 Decemvrie 1931

Biblioteca Universitatii din Atena pose& un manuscript,neobservat pAna acum 1), care cuprinde invataturile catre fiulsau, ale lui Mihail Fotino din Chios, considerat ca un « consulal filosofiei Marii Biserici a lui Hristos si Mare Paharnic alTerii-Romanesti

Haeatviasig uric clexopws ex Xiov, ovvreOcioat nae' Oslo-Odom Trek rOv vidv wire), iv Bomoveiou, 1781, Maerlov 20. Ha-eatvgastg dexovToc uric 1.5706 rov 1-thv pt2oad99cov xç To15 Xecaroii M &Wang

'Exx(ialag xai M eps'olov Hazaevixov Maxiag Mnza?)2 Otortvof) roilNov, avvreOdaat nae' az'yro15 rat ixboOeiaat gedg rOv vidv

Mihail FotinO e o personalitate cunoscutä, care a dat, in adoua jumatate a secolului al XVIII-lea, intAia incercare a uneicodificari de drept in principatul muntean 2).

Se incepe cu consideratii generale asupra purtarii unui tank:.Trebuie sa se pastreze credinta religiei i Imparatiei », pandsi la varsarea sangelui. Mânile sa se pastreze curate. SAse fereasca fiul de « patimile carnii », de betie, de jocul decarp. Societatea cautata sa fie cu cei nobili, cu cei cinstiti

cu cei batrani », iar nu cu elemente usuratece Si nevrednice.

') V. #Iorga,

Revista Istoria. pe 1930, p. 202.2) Istoria literaturii romdnefti in secolul al XVIII-lea, II, p. 444.

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Torn. XII. Mem. 15.

'W417,12-N

......

:gen

e

,

>>:

cverroi5 xai

ixerre/.

«

«

-s -

x

ci

2 N. IORGA 220

Si e frumoasA aceasta parte a sfaturilor: < Lucrul tau, cat demic sa fie si de usor, tu sA-1 socoti mare si greu, i sA nu-1despretuiesti ca mic i usor, ci sA te gandesti la el si sA-1 socotigreu ». Dela cei de sus sa se indure chiar i nedreptatea, <<Cucuraj i nobletä de suflet ». Ori: <<Sà te feresti de vorbele deprisos si de clad, cAci din aceste vorbe de prisos rezultàadesea mari scApAtAri i greseli vrednice de plans i cu ne-putinta de indreptat, i deci sA te departezi mult de astfel devorbitori in \rant, cari nu catà de lucrul lor si de ce-i priveste,ci se intind cu nelinistea sufletelor lor spre lucruri care nu lise cuvin ». In conversatii s'A nu fie pripit i indrAznet, ci, vor-bind putin, sa nu jigneasca pe nimeni. SA nu se atace onoareanimAnuia. « Inainte de toate insA si mai presus de toatepAstrezi constiinta curatà de orice, caci, avandu-ti constiintacuratà, nu te vei teme vreodatà a fi vAtAmat de orice imprejurare.»

0 altä parte contine recomandatii pentru viata de crestina tanärului. Sculare de dimineatA pentru rugAciune i altàrugAciune seara, cAci numai dela Dumnezeu, nu dela oameni,poate veni tot ajutorul. SA fie sincer i discret. Pe dusman sA-1intampine cu vorbe de prietenie, fAra sA arAte macar ca-i ba-nueste intentiile. « Cata bine sa nu-ti spui taina la nimeni, nicila insus al tAu tata, ci sA-1 pAzesti cu grijä in inima ta. » Re-naarcabilA este si sentinta urmAtoare, plinA de invAtAmintepentru toate timpurile: « C and ai un prieten foarte sincerfoarte puternic, dacA poate urmeazà, din vreo imprejurare,vreo dihonie intre voi, cat de mare sä fie dihonia aceea, sacauti bine sA nu dai in vileag vreo taina a aceluia pe care te-aiintamplat s'o afli in vremea prieteniei voastre i sA voiesti cuaceasta a te desvinovati, cAci, pe de o parte, strici reputatia lui

cu aceasta faci ca oricine sA se teamA de prietenia ta i sAse fereascA de tine, iar, pe de alta, ajunge intre voi aceh dusmAniesalbateca i nemiloasA (Pnetarig xcti Cinovoc), din care potsa se nascA mii de rele i mari pagube ».

De colachii sa se fereascA, deoarece (< mai bine e sä trAestiin sArAcie cinstit cleat in bielsug fArA cinste », castigand doar,pe aceasta cale, ciocoinici. In toate sa se spunA adevarul, cAci

adevArul este port de mantuire ». Nicio parA sä nu fie pri-mita, caci ea calificA pe paritor. E o datorie a se feri de « cearta

si

«

"4,

sa-ti

221 PEDAGOGIA UNUI JURISCONSULT FANARIOT 3

de vorbe », de « logomahie », i sa se evite procesele, prin care,chiar in caz de astig, se primejdueste reputatia. Sfatul celorbuni sa se ceara i sa nu creada tânärul ca este « mai presusde sfat ». Cearta pentru religia cuiva trebuie si ea evitata.Conversatia sa fie totdeauna cu modestie i smerenie. Grijarugaciunilor pentru cei morti, si mai ales pentru parinti, sanu fie uitata. Numai barbarii amintesc de binefacerile pe carele-au facut cuiva. In locuri nestiute nu e bine a se amestech.Tot « barbar » e sä silesti pe prieten a-si spune secretul. SAnu se raspunda fara a fi intrebat.

« Acestea de mai sus iti poruncesc parinteste sa le cetesti infiecare dimineata cu staruinta i atentie i, dupä cetirea lor,facându-ti rugaciunea, sa dormi, ash Inca, sprijinite pe sfântarugaciune, sa ti se intipareasca in inimä i astfel sa-si ia usorsi neindoielnic puterea lor, aratându-te 'Anà la capatul vietiiom vrednic si traind o viata laudabila Si fericitä »,

Dar, indatä dupa ce se pareh ca s'au isprävit recomandatiile,ele incep din nou, numerotate i cele din urma ca i cele dinthiu.

La orice lucru de facut sa se gindeasca de mai multe ori,neurmand primul impuls. SA nu desparta interesul sau de celcomun, « si mai bine sa pagubesti tu deck sa fii pricina de ase pagubi altii ». Sluga sa i-o tratezi in toate cu blândeta sinu cu asprime, caci cu cel dinthiu chip, al blandetii, ti-1 in-datoresti, precum i sufletul lui pentru tine, iar cu al doilea,adeca al asprimii, 11 faci a se sabatAci si a pazi vreme sa-ti facaräu.>> Dupa invatatura marelui Vasile, sa fuga de oameni carise afla in ceartA intre ei. SA nu fie fudul, ci modest, « potrivitcu vrhsta, fiinta i situatia sa », caci fumurile » aici, pelaugh cunoscutul grecesc xanvol, este si cel românesc grecizat:Tovitthea adesea prabusesc fratweenrigovat) pe om ». Daca i secere ceva fanärului si n'o poate face, sà promitä macar si sAcaute realizarea promisiunii ca si cum s'ar ingriji de un lucrual sail insus, caci altfel mai bine ar fi sa nu se fagaduiasca,aduand paguba acelui caruia i s'a fagaduit. La orice cum-paratura, fie si de haine, sä caute inthiu care-i putinta de acumpara; prin datorii ajunge cineva batjocura lumii »: naly-nov oiJ zoom, i in mersul lui, fiul sA fie serios i respec-tabil, alte apucaturi fiind femeiesti Chemat la raspundere

1 *

«

«

« »..

4 N. IORGA 222

pentru greseli, sA-ti pleci grumazul i ochii la pAmant »,spre a nu starni mania acelui ce face cercetarea. Ajungand latrecere pe langA un patron, sA nu se intrebuinteze situatiapentru mijlociri nepermise, ci sA se aibA in vedere numaiinteresele aceluia.

« Acestea de.mai sus iti oranduesc pArinteste sA le cetesti cugrijA fiece DuminecA, pe care trebuie s'o serbezi, nu cu betii,danturi i alte lucruri neserioase, ci cu cercetarea Sfintei Scrip-turi; ci cu aceeas ravnA sA cetesti si la sArbAtorile sfintilor, pecari sà-i venerezi din tot sufletul si din toatà inima, ca mijlo-citori pe langa Dumnezeu pentru noi. i iarAs te sArut Orin-teste din suflet. »

Dar aici, unde iarAs s'ar crede cA e sfarsitul, se adaugA unal treilea sir de sfaturi pentru atitudinea fath de bisericA sipentru moralitate.

Fath de preoti sA aibA tot respectul i sA nu-i parascA nici-odatà, ceeace ar fi contra legilor civile si a canoanelor. « SA nuinvidiezi pe niciun om sau pentru inaintarea lui, sau pentrufericirea lui sau pentru alt avantagiu al lui, ci sA te trudesti situ sA capeti avantagiile aceluia, adecA acelea care sunt de cinste,respectabile i virtuoase, pentru ca prin ele sA poti i tu ajungela inaintarea i fericirea aceluia ». De strAini sA aibA o grijAdeosebità i sà-i ajute la orice, ca sA nu incerce (boxtygn)strAinul acela vreo amArAciune i supArare, cAci destulA amArA-ciune i supArare e pentru acela starea de strAinAtate ». SàprimeascA orice cu multAmire c1 sA nu se arAte lacom, cAci« la ce ieai cu dreptate ai i pe Dumnezeu intr'ajutor si peoameni ti-i ai intru toate lAudAtori i ajutAtori ai tAi ». CopiiitAi sA ti-i cresti intaiu cu datoritorul respect fatA de Dumnezeusi cu paza de aproape a dogmelor ortodoxe ale Bisericii deRAsArit Si, in al doilea rand, cu cuviinta moravurilor, cu sme-renie, cu sarguintA, cu echilibru sufletesc (angina) si cre-dinta fatA de stApanitori c cu toate virtutile sufletesti si tru-pesti, ca sA poatà trAi fericiti ». De rAul nimAnui sA nu se bu-cure, ci sA caute a ajuth pe cel cAzut in nenorocire. La judecAtisA nu se gramadeasca i sA nu fie nici chezas, nici martur, desi,silit a mArturisi, sA spuie tot adevArul, fArA pArtenire, dar sAfugA din toate puterile de jurAmant, chiar de ar fi sa fie cu

-Mb

_

«

i

o

- 223 PEDAGOGIA UNUI JURISCONSULT FANARIOT 5

paguba lui. Child vre-un dusamn al tau ar cadeà la vreo pri-mejdie, din care poti sa-1 liberezi färä pagube i primejdiiletale, sa te lupti a-1 libera fard a-1 considerà ca dusmanal tau, ci potrivit cu fireasca simpatie omeneasca sa-1

sprijini cu truda ta i sa-ti para eau de dansul». Ca sä nu fiebanuit de anume intentii, sa nu vorbeasca, in societati, cuvorbe ascunse i enigmatice. Daca e silit a face datorii, säcaute neaparat a le plati, pentru cinstea lui. « La copiii tai saalegi dascali, nu numai invatati i cultivati, dar i demni,de folos (zenuo04eag) i politicoi, ca sa-i creasca in acelas timpnu numai cu invätatura i studiul literelor i tiintelor, cicu o nobila politetä i cu o oranduire politicoasa a vietii i sa-ipotriveasca spre ce e cuviincios si de cinste. Sotia sa ti-otratezi nobil cu maniere magulitoare froAcixevrocoiig), ca

una ce este expusä greselilor si de o fire slabä, si nu cubarbarie si severitate, caci cu cel dintaiu chip o faci sä aibarespect fatal de tine si sä te asculte Si sà te iubeasca, de o iubire cola,

traiasca fericit cu tine, iar cu al doilea chip, adeca acel barbarsi sever, o faci sa se inacreasca fata de tine, sa se tulbure(draxrfi) i sä caute totdeauna pricini de cearta, ceeace estede foarte mare paguba i primejdie, si pentru viata i pentrucinstea ta. Cata sà nu incredintezi vreodata slugilor economiacasei tale, ci singur tu sä o stapanesti (evseyfig) i sa o

caci neglijand-o i incredintand-o slugilor, de acolo iesecà te vei saraci, iar acele slugi ale tale se vor imbogati din aletale; dela cari apoi sa ai nevoie de ajutor i mangaieri (met-OdAvets), de care sä te fereasca Dumnezeu. Pe langa aceastasa faci zilnic cererea exacta a toata socoteala si a tot lucrul ce1-ai dat in sarcina slugilor, i sa nu neglijezi deloc ale casei,caci de pe urma unei astfel de neglijente multi cari au fostbogati mai inainte s'au aratat dupa aceea foarte nenorociti,ce e mai eau, au ajuns batjocura acelor slugi ale lor insesi.SA urmezi totdeauna negotul ca un lucru cinstit i laudabil,dar sa-1 urmezi cu dreptate, cu cuvant (ta ncte(5)av) si cu cum-patare, si nu cu nedreptate, minciuna i lacomie, caci, urman-du-1 cu dreptate, pazindu-ti i cuvantul i multamit cu un miccastig, iti creste consideratia, i, daca aceasta urmeaza, crestenegotul tau i cinstea ta, caci fiecaruia Ii va placea de societatea

-

si

-

sa'

_

si,

.

c

si

ingri-jesti,

6 N. IORGA 224

ta si de toväräsia ta. Iar, daca urmezi cu nedreptate, lacomiedespret de cuvantul dat, nu numai se imprästie consideratia

ta, dar ajungi i urit i antipatic, si din aceasta iese pagubanenorocirea ta. Cand vei face negot, sa dai cu toata pläcereadrepturile Imparatiei, i sä nu voiesti vreodata sa iei cat deputin drept al ei, caci aceasta, adeca sa iei drepturile Impara-tiei, e nu numai un lucru odios si care aduce necinste, paguba

pierderea reputatiei tale, dar e si contra Evangheliei care zice :Dati Chesarului ce este al Chesarului i lui Dumnezeu ce esteal lui Dumnezeu. Cata deci sa" nu cazi in gresala (neooxem5orig)nici fata de Dumnezeu, nici fata de Imparatie ».

Ce urmeaza e in acelas fel.Nu e multà filosofie in aceste recomandatii, pe care le-ar fi

putut iscali i un Bizantin din secolul al X-lea, dar ele ni aratace era in sufletul unui Fanariot dela 1770 - 8o i ce gresit efelul in care se obisnuià a-I privi ca o plamadeala de vicii, deipocrizie si de lacomie 1).

1) UrmeazA in manuscript modèle de discursuri, de scrisori ci definitii ale viciilor,cu scheme grafice care arata elementele din care se compun. Se adauga, poatede acelas, citatii din Scriptura i versuri religioase si morale. Ar Ora lucrari ale fiului,dela care ar fi §i o lista de chili, in care gasim: patru volume de Enciclopedie, Gramaticalui Laskaris, a lui « Daniil » 0 a lui Gazl, Mdrturisirea ortodoxd, <4 Istoria ruseascaa Eladei s, o carte ruseascA in care se cuprind predici (Maxitg ovvrógovg), o s Intro-ducere crectineasca in ruseste », o Introducere a legii ruse§ti a, un s lexicon eleno-grecesc al Noului Testament », Chrysoloras, trei Psaltiri, s un alfabet italian cuexplicatie -ruseascA », s o carticia ruseasca in care se cuprinde i canonul Pastelorsi al Nascatoarei de Dumnezeu », o Istorie nouà ruseasca », s cartea spre virtuteruseasca », Vietile Sfintilor, o Synopsis, un alfabet latin, Isaac Sirul, un dictionargreco-rus, cel latin al lui Gessner, s Oratorii i o Retorica rusesti, o scurtA cu-noctinta a tuturor ctiintilor », un Octoih, s 0 Metafizica ruseasca », o carte ruseascadespre feciorie s, alta despre cunoctinta, un Voltaire rusesc, Discursurile lui Cice-rone, o o frazeologie latina », s o ortografie elenicA s, Dictionarul .Exeei3enov,al lui s Gheorghe », 6 navvxig ruseascA, un Nou Testament si latin, o Mitologie,Epistolarul lui Coridaleu, Gramatica lui Neofit (Duca), un Dictionar rusesc, Retoricalui Skuphos, Dialogurile lui Lucian, Logica lui Blemmides, Epictet pe scurt, s o cartecuprinz and cercetarile cuvintelor si ale bunei purtAri i scrisorile lui Panesios »,Panegiricul lui Grigore facatorul de minuni, s o Filosofie latina s.

.

si

_

a

t

§i

111

INTOARCEREA UNEI PRIBEGE:DOAMNA MARIA MINIO

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.5'edin1ta dela 18 Decemvrie 1931

Sunt individualitAti istorice care, la un moment, pare cA secer ele rechemate la viatä.

Acesta e cazul familiei instrAinate a lui Petru Schiopul,Domn in douA rânduri al Moldovei, mort in Tirol, la Bolzano.

Acum vreo patruzeci de ani am gäsit in Arhivele tiroleze,din Innsbruck, dosaiele privitoare la petrecerealailil aceastarece tarA de munte, unde a dorit pang la moarte, capAtandaceastA mangaiere numai in mica parte acolo, la Bolzano, desoarele Si cerul mai senin al Moldovei sale. Erau acolo ama-nunte de un adânc sens omenesc i scrisori romanesti, stan-gace si naive, deosebit de duioase. Ele mi-au servit intfiiupentru a prezenth publicului mare « 0 familie domneascA inexil », apgrutg intAiu in revista « Vatra », apoi in « Bibliotecapentru toti ». Pe urmA documentele Insei, atat de numeroasesi de variate, pang la inventariul averii ggsite in casa nenorocituluiexilat, au putut sà apara in volumul XI, ingrijit de mine, alcolectiei Hurmuzaki.

Ca dus de manA, am gäsit apoi in colectiile de artä ale caste-lului Ambras din Tirol frumosul portret, pe care 1-am pututidentifich imediat, al copilului iubit, rod al unei iubiri deroabA, pentru mantuirea sufleteascA i trupeascA a cgruia bg-tranul tatA a luat drumul exilului, Stelánità, din care am facut

,

I,

41e,

)

I

8 N. IORGA 226

eroul dramei « Un Domn pribeag ». Chipul blond al plapan-dului Voevod cu ochii dulci albastri a fost publicat, din ne-norocire nu si in colori, cu haina-i de catifea verde samanatacu flori de aur si cu papucasii galbeni, inaintea volumului IIIdin ale mele Acte si fragmente, de unde a trecut, acum andoriginalul a disparut, poate nu pentru totdeauna, in distruga-torul haos, prielnic instrainärilor al marelui razboiu, in Portre-\tele Domnilor romdni. Am aflat si locul unde zac Petru si Stefan,cel dintaiu in margenea bisericii Franciscanilor din Bolzano,supt grota de tuf a Madonei, celalalt la dreapta in biserica decapetenie din Innsbruck, unde in fiecare an se fac pomeniriletanarului trecut la Biserica romana. Nu s'au intreprins desgro-parile pe care le doriam, desi Guvernul italian a dispus sale permita pentru mormantul lui Petru-Voda.

Alaturi, un dar intamplator al raposatului Urbani de Gheltofmi-a dat toata corespondenta greco-italiana a cumnatei luiPetru, Doamna Ecaterina a lui Alexandru-Voda al Tarii-Romanesti, si a fiului ei, Mihnea, cu sora de lege « franca »,asezata la calugaritile din Murano, Marioara Adorna Vallarga :pe rand am dat-o in Arhiva din Iasi, apoi in Memoriile Acade-miei Romaine, XVIII, si in acelas volum din « Hurmuzaki ».Daunazi Doamna Neaga, sotia lui Mihnea, iesià din mor-mant cu toata familia, casa, biserica ei, pe un platou din mijloculpadurilor Buzaului, si aici chiar ii prezentam juvaierele ramaseneatinse in parnant.

De atunci nu trec cativa ani fara sa se adauge noi desco-periri, care par a se imbulzi dela sine. Astfel testamentul luiZotu Tigara, Spätarul si ginerele lui Petru, ca sot al DomniteiMaria, stiri asupra fetelor acesteia din casatoria cu acest Grecdin Ianina, larnuririle de avere ale Mariei, remäritatä cu no-bilul venetian Polo Minio, lamuriri completate printr'un re-cent memoriu al d-lui N. Banescu, actele turcesti relative laMihnea in exil, publicate de acelas in aceste « Memorii ».

S'ar fi crezut ca nimic nou nu poate sa mai rasara asupraacestei farnilii de romantice rataciri si suferinti, ale carii urmes'au pierdut intr'o departata strainatate.

Si totus aceasta quasi-misterioasa tendinta de vadire con-tinua.

'

.,

227 INTOARCEREA UNEI PRIBEGE: DOAMNA MARIA MINIO 9

D-1 Sever Zotta, directorul Arhivelor din Iasi, imi comunich,acum cateva zile, un foileton al ziarului local Opinia« », incare se da un act, datat din Moldova, al Doamnei Maria.

Ii reproducem dupa fotografia transmisä amical de d-1 Zotta,care se dà si in facsimile, inainte de a adaugi explicatiile ne-cesare:

Adecl eu, Doamna Maria, fata a raplosatului Patru-Voda', dau stirecu gasta scrisoare a noastra, cumti araü flcutti o mAnAstire la tele' la

insa laugh' satulti Hlincia, hramulti Stai Gheorghie, si o amüinchinatti in Staa Gora man'astirei dela Dionisiiate (sic), ca sl-i hiede treabA i metohti, i oareate sate amti datu la acela metohti C-anatiflcutti: unele cumpAratti depreunä cu gupanulti mieu ZotaSpkariulti pre derepti banii nostri, cumti iaste i uricti de marturiedela pArintele mieu Patru-Voda, lapS alte sate au fostil date de parintelemie[u], sate dereapte domnesti, caC era suptil putearia i suptil Dom-niia Mariei Sale. Dee, candii au vrutti DumnedzAu i s'au milostivittide-au daruitti pre Manila Sa Radulti Voevociti cu Domniia ärài Mol-dovei, candil amü venitti i eu cu Mariia Sa, aflat-amil mAnAstireanoastra dela Hlincea pustie i toate satele eashirate i pustiite, cae"ea' dela mAnastire dela Dionisiiate calugarii n'au mai venitti, nie aumai purtatti grije de metohti si de sate, C-au lasatil totti de s'au pus-tint/. Intru gaia eu, tiindti pomeana parintelui mieu, metohultimAnAstirea lui Stai Sava denti tragu denti Iasti, ce o au facutti Dom-niia Sa i o au miluitti si cu satulti Stroestii de pre Sitna, denti Tanu-tulti Hralaului, si cu toate dabilele, dat-amti i eu acolb, la aCaia santamAnAstire a lui StAi Sava o seliste ce iaste intr'unti hotara i alatureacu satulti Stroestii, anume Cudreaventii, dentru uriculti ce avemtide la parintele mieu Patru-Voda, ca sä hie si de treaba sfentei ma-nAstiri a lui Stai Sava, prentru sufletele parintilor miei si alti nostru;iara cine va rasa'pi pomana parintilorü miei si a noastra si sa va ispitia lua selistea Cudreaventii, acela sä hie procleatii si treacleatti delaDumnedzAu si de Pre[e]e[i]sta b[o]gom[a]t[e]ra si de 4 evanghelistisi de toti apostolii si de 318 parinti de Nicheia si de toti sfintii, aming.Pisti u lasti, vlto 7125, Dech. 18 dnie.

'Eyd Nrottva Maota so neck goy q5noyeciTo mai paeued 're/dvoOev yeyeapiva mai 'kik mai -coy (sic) 13oi52a ,uov.

Adecl eu, Doamna Maria, mlrturisascu cu gastä scrisoare a measi punt' pee'atia mea.

Se stià printr'un act din 1626 al lui Miron-Voda Barnovschi,prin care inchinh mAnAstirii Santului Ioan din SozopolemAnAstirea lui Aron-Voda, ca H mcea er un a e a m ota

6-amti

t

si

taaa,

j.

10 N. IORGA 228

si a Mariei; textul grec reproduce cuvintele romanesti :povaaritecov Zdrei (Vaa XlinCe». 1). Se vede de acolo ca, lacativa ani dupa ce Maria gasise fundatia ei phrhsita si in ruing,se asezau in ea calugarii moldoveni scosi dela Aron-Voda 2).Iteparatia definitiva s'a facut numai supt $tefhnith, fiul luiVasile Lupu. 0 cercetare amhnuntità care sh scoata la ivealáliniile primitive si poate o pictura mai veche se va oranduide Comisiunea Monumentelor Istorice.

Din daniile pentru Hlincea Maria desface Cudraventii, azidisparuti, pentru Sfantul Sava. Se stie cä Petru-Voda, careaveh cu calugarii manastirii omonime dela Ierusalim relatiibanesti, a ingaduit sa se ridice, pe locul unor case cumparatede el, acest metoh dela Iasi Inca dela anul 1583 : actul, in careel se intituleazh, dupa moda greceasca Domn al ;aril Moldo-vlahiei », adaugind in biata lui scrisoare romaneasch: (c Pus-ammena Domniia Mele », a fost publicat de Hasdeu 3). SuptRadu-Voda s'a refacut, la 1625, biserica 4), a carii cercetarese impune azi. Domnita pregatia prin darul ei opera mareluiPostelnic Ienachi.

Maria lasä la o parte in darnicia ei corectata acea ctitoriea lui Petru, Galata, unde totus era ingropata sora ei, moartacopila, Despina, care, spune inscriptia, se nascuse in 1587-88 5).

Venirea intaiu a pribegii s'a facut, spune ea insas, odata cusuirea pe tron a lui Radu, fiul lui Mihnea, care-i venia deci varprimar i pe care-1 va fi cunoscut la Venetia, in casa MarioareiAdorno Vallarga, care 1-a crescut, deci in August 1616.

De atunci ea se intorsese la Venetia, pentru a reveni incursul anului urmator. Cu &Ansa era si sotul italian. In vara,Polo Minio se oferia sa faca in Moldova, dar si in principatulvecin si in Ardeal chiar, recruti pentru armata Republicei 6).Un raport al lui din Iulie 1617 in acest sens s'a pierdut 7) :el arath ca se pot trece Romani pe la Vidin la Spalato.

Iorga, Documente grecesti, I (Hurmuzaki, XIV), p. 121.2) Ibid.3) Hasdeu, Arhiva Istoricd, P, pp. 227-28, No. 185.4) Iorga, Studii i documente, XIV, pp. 137-38, No. 381.6) Iorga, Inscrip(ii, I, pp. 15x6, No. 41.6) Hurmuzaki, IV', pp. 368-69, No. CCCXLVII.7) Ibid., IV2, p. 599.

rd,

1)

-

«

229 INTOARCEREA UNEI PRIBEGE : DOAMNA MARIA MINIO I I

Minio va aveh apoi legaturi cu Gaspar-Voda Gratiani prin1618-19 1). In vara anului 1619, el era Inca la Iasi, « per occa-sione de' suoi interessi », spune bailul venetian 2). Il intovara-sise un interpret al acestuia, Giovanni Battista Naron 3). La6 Maiu 1620, Gratiani scria dogelui prin acest oaspete, plecat« and nu se credeh », lipsindu-1 de « dulcea lui societate » 4).La intoarecere el facea. Colegiului venetian un intins raportdespre situatia politica in Sud-Estul Europei 5). In el spunecare-i fusese scopul vizitei : sä conduca in patrie familia sa »(di condur alla patria la mia famiglia).

Deci 'Ana atunci, trei ani, Domnita Maria a stat in taraparintelui

Se vede din iscalitura ca limba greaca o deprinsese dela sotin chip insuficient: sunt nu numai atatea greseli de ortografie,dar i uncle de limba; se vede ca Maria deprinsese grecestemai mult dupa ureche. In schimb iscalitura romaneasca e binefacuta : Petru-Voda nu uitase a da copiilor sai cunostintalimbii Orli, pe care el, crescut in Orient, n'o stia destul debine. De sigur ca Domnita, straina de slavoneste, a cerut caactul sa fie redactat in limba vorbita. Relevez Si aceea cA infamilia pribegilor se vorbia munteneste de unde Pdtru sipuiu Domnul in exil fiind fiul unui pretendent muntean,Mircea al lui Mihnea-cel-Rau.

Erau <gravissimi interessi » motivul intoarcerii in Moldovaa aceleia care s'a cerut totus ingropata in bisericuta dela SanMaffio din Murano langil Marioara Adorno, dar i anumesimtiri vor fi facut-o sa caute tarile indepartate unde neam deneamul ei fusesera Domni deplin stapanitori cu imparateascapompa i autoritate.

1) Ibid., IV', pp. 376-77, No. CCCCVIII.2) Ibid., p. 379, No. CCCCXII.3) Ibid., pp. 379-80, No. CCCCXIII.4) Ibid., p. 386, No. CCCCXXIII.5) Ibid., I. ult. cit.

«

'

.

t,

sat'.

N. Iorga, Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio.

71.,, '..._7..-

tiAt7t) I Aoirti:a htli 1* / nit . ylri;-..t.1,77Yfill airrrjrey.,1.. A ptwo i ,"). 71,n;1' ., " 4 i ii / * 4- 74.,' 7-41 ' , ' , r ,,,,, ,l',1 j ) .

4

'V "7

7771(4irl ortiT77103. itY14171H4 1.7).474171177771,1Air/7,43 41{744111.4 Tn..4-, --47 7) 77.- 1

AAA, 7 A4:11177 1 RIM 1.1,14E, .at,I,J1,1114.111 .17 1 ll OM /14111Ir f 7 74t1 i,1,1 Al r;77....,,A, " 7%)

rg lir:11 iRs 1 hf r/Titel .itt .1.415771-J 7 ea w .0 ife .peir re ,evni 41411,..74., T i1--r- " .4 . ../ ti 4 '7113 .IV. Vrf l'At 71 HYr40/ 0,7,y-fit , drliar v t All 1 7,r7111711711r nes.Affitt

1,-,,, j j ., u ' I/iir: 'vs Tan, ItYrirrifyLltirrt icy:yarn/Is 61 Al Or air r A::i4 A I j 1r alt?I rIT I TIT: r 17 61

, .7nip/ rrr 7 tzr-Lt.i5,1"1, b., mt, all, Mlle

nYrrit....447, la .1 t'qrAci /tt 7.11 /1711t1Itt As :1 / hYhYrItij. 7 . la Pt,/ ."±Lta/n ci bi-j,v ..., .....y.-

eiljA(.; tit, 1 Al 7141 ?IC"( pita, , 7140 tf I r.i ii,i1L4 .1,1,-111161.1 a..2 its rill

ja 1.1 f 11'441 evi .71, 4A717'177 "1i ACITIHitrt Irma At AkyAr, 4t rAirl s i , Ailw , A

cirr7i1 'JO ,t7, .. i -- 1,..1 y

-Iwo/ rrti. tall tl.e.fr771,..tamittarrrtrirrri, tia ttsAtl..47;7ratatryft41,1i 1, r ..-. --7-- 7 -1.= .. eaticT,..717141071 II 71 sit 741/111-47)171rii All Prot in,' nvratrenpr I At m rim-) ..-u.:1 41,-r. ---r- ) ,ir J ..,^ rt i Irr ..fr-tlilt ern . 7J4k vejrnir-rn ill 7411r0(471n1 I- 4,:, K., nomi eft, 724'1,4 rn----1,4Y

....j...=-1.. .-- 4 . 1 1 t 1r, if' ral...1 .e.1 , 4.,.Ail or' A.orrrzy.la gl Ail r mil pi 11 r t rrrat iv irttl Ai ti 114,0 yr, II MAO lei%.../ .4 I 4 al I 44r 4,11" 4 4 1114a,...4,11.tnYsi, Aim 01. irrr,(4r-rrt:11.:.1 ft/ n e Ill tri jt AiirtYr774,t 3 p14116)(4)1/ i

_WM It rrrirrT1, ti in.+ I, o j MI .744 t 1., 01..., 1 ill/ AtirirriLsa parrnalft-14.4 ('Sr'n rrf _avrt n -rnYt dYr rni(irri. Y1,-77k tri . 47.1 /A( /171.1.0 -if torn i 717 Trii,..A 1 f / c ,

'NJ ''' 7 7 4 i If 4 147t)14rrilV taY lti et 61 re) re n rei 1 "ill rielrrraelec61 . te1132i yam fel 1111-4A161' b tt 11:1

J,.=--..... , JsTrird It rn i ,416 ea e rrn, rel e ' t rr e a 7 e 1 ti, rrrili'V.p.4I rni Tartlaity1041-1-2-.1' /1

; J LI ,r ; i 4;.--- - ;PI re ,..1 rrr. reetth "4. ref tier.? n !I r? rat"' 1 A., I 1 u if 0 i mil . 4 el;;;I rim 441 elr szitoigi-4-6",,itii . '11/1,V1 niftTga_UlPt 7/L,-I i ...- Irep, . iapinrerati re fa Mini, , .11.01 1,1 III l'fril'rf.i 4, ...".,5: rrrfinlrm4;7".- -, t e - ,..: If J_,An fit Inn's flint eir 11111111. _aim p r17:11 71f 7'0'4 i.4171 '..... Jni: i, -- It .--, 1 e-, ," a

lin f rr7-1 iii , 6t III An's'r 0 -

..-9X4.64 4471714-7 1 .1145.5.44 7,. eV '.1'.' -74., ,/....ee * ,_. ---21 ...vt.....7..... .

V "1=.:7.-Vr';

64Fromfy Aacey 1'0 ( -Ice trfd- f 71Cee .X11r1 /7 ir -NI err # ./vq.

A. R. Memorille Sectiunii lstorice. Seria III. Tom. XII. Mem. 15.

gUOTEC

ACADEMIE.1.0)

4hmu Pow IN"

7771

.4-'

,

.' -_-......- / .

".C. ., -r- .../.. " 44 ....,A -4rivi 1.1

1 ' A; 4 iaril

J

nrn iJ 1, 1 1.4 At , , e

... T ' ' gol 4 " v. ......

,. ' .".1 ii .." .4 yA

1

iof fin

I ).-1-a

.1

A 1

. ha ir... , '"i1 i i , i14+11 '

j J

" to"..

HA,. nI_141:41 Al-

.4. (r.),

fif IT at .5-4e-GA

.11J; iE ff. G)/14,-t" . ,.. t-I 71

i, ,0 It

-

.4..

1,. il .1 4 -I' .

7 II

. 7

-

l

..?

, .. . ,

7, A I

441 tri

.--, i J.

I

1.-

: .r., 1 .....c.

-5 ,,;,,,rtA -a"

4 a°-7

7S-

.--

' It

1

,

TOMUL VI (1926- 27) :

G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se faptuia razboiul de catre$tefan-cel-Mare. - Mem. IV si V.

N. IORGA. 0 marturie din 1404 a celor mai vechi o Moldoveni s.N. IORGA. 0 tiparitura romaneasca la Uppsala. 15.-N. IORGA. Golestii si alti elevi ai lui Topffer in Geneva. to.-ANDREI RADULESCU. Saizeci de ani de Cod Civil. 20.-N. IORGA. $tiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor si despre vieata

munteneasca in timpul lui Constantin-Vocla Mavrocordat.N. IORGA. Cea mai veche ctitorie de nemesi romani din Ardeal (1408-9). 15.-N. BANESCU. Opt scrisori turcesti ale lui Mihnea II o Turcitul o. 30G. VALSAN. Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir. 30.-N. IORGA. Foaia de zestre a unei domnite moldovenesti din 1587 si exilul

din Venetia al familiei sale.V. MOTOGNA. Rasboaiele lui Radu $erban (i602'j-1611).ETTORE PAIS. Gli scavi di Pompei ed il tesoro di Mahdia.Dr. ANDREI VERESS. Scrisorile Misionarului Bandini din Moldova

(1644-1650). 25.-TOMUL VII (1927):

CONST. C. GIURESCU. Organizarea financiara a Tarii-Romanesti in epocalui Mircea-cel-Batran. 25.-

CONST. I. KARADJA. Delegatii din tara noastra la conciliul din Constanta(Baden) in anul 1415. 30.-

N. IORGA. Noi acte romanesti la Sibiiu. 25.-N. IORGA. Momente istorice. .

N. IORGA. Informatiuni germane despre Romania si Basarabia pe la 1870. to.-Dr. ANDREI VERESS. Pastoritul ardelenilor in Moldova si Tara-Roma-

neasca pang la 1821. 60.-CONST. C. GIURESCU. Nicolae Milescu Spatarul. 32.-$T. METE$. Contributiuni nota privitoare la familia boiereasca Buhus din

Moldova. 30.-I. NISTOR. Rasunetul rasboiului din 1877 in Bucovina si Basarabia. 12.-N. IORGA. Ultimele scrisori din tara catre N. Balcescu. to.-N. IORGA. Inca un portret al lui Mihai Viteazul. I0.-ANDREI RADULESCU. Unificarea legislativa. 40.-TOMUL VIII (1927-28): 320.-H. PETRI. Relatiunile lui Jakobus Basilicus Heraclides cu capii Reformatiunii. 25.-ANDREI RADULESCU. Izvoarele Codului Cal;mach. 18.-N. IORGA. Imperiul Cumanilor si Domnia lui Basaraba. to.-N. IORGA. 0 gospodarie moldoveneasca la 1777 dupa socotelile cronicarului

Ionita Canta. 12.-1. LUPA$. Doi umanisti romani in sec. al XVI-lea. 20.-N. IORGA. Brodnicii si Romanii. 20.-P. P. PANAITESCU. Contributii la opera geografica a lui D. Cantemir. 25.-G-ral R. ROSETTI. Regulamentul Infanteriei franceze din t August 1791

si influenta lui asupra regulamentelor de cari s'au servit ostirile roma-nesti sub Regulamentul Organic. 15.-

G-ral R. ROSETTI. Notele unui ofiter norvegian inaintea si in timpul its-boiului de neatarnare 1876-1878. 35.-

GR. NANDR1$. Patru documente dela $tefan-cel-Mare. 15.-N. IORGA. Ratacirile in Apus ale unui pretendent roman, Ioan Bogdan,

in sec. al XVI-lea. 15.-N. IORGA. Francmasoni si conspiratori in Moldova secolului al XVIII-lea. 5.-Dr. ANDREI VERESS. Nuntii apostolici in Ardeal. 30.-N. IORGA. Din originile politicianismului roman: 0 actiune de opozitie

pe vremea Fanariotilor. 8.-N. IORGA. Informatii spaniole despre rasboiul nostru pentru independenta. 32.-G. CANTACUZINO. Colonizarea orientala in Illyricum. 35.-

L e i300.-

15.-30.-12.

300.-

el

50.-

.

18.-

--

I . .

,. . _ ..

, 8.--,,

.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III L e i

TOMUL I (1922-23): I00.-VASILE PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rAuri daco-scitice. to.-ZENO VI E PACL ISANU . L uptele politice ale Rom finilor ardeleni din 1790-1792. 28.-ZENOVIE PACLISANU. Din istoria bisericeascA a RomAnilor transilvAneni:

« Teologul e vladicilor uniti. 12.-ANDREI RADULESCU. Pravilistul Flechtenmacher. 6.-TEODOR V. STEFANELLI. Cadastru i Mimi tabulate. 5--Dr. 1ACOB RADU. Manuscriptele din Bibl. Episcopiei unite din Oradea-Mare. I2.-N. IORGA. Un colaborator francez la Unirea Principatelor, Paul Bataillard. 5.-N. IORGA. Ernest Renan. 5--TOMUL II (1923-24): 130.-VASILE PARVAN. Histria VII. 40.-ANDREI RADULESCU. Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele

de proprietate.TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Un fragment de AHilYe0E funerar atic

de maniac.. 6.-SILVIU DRAGOMIR. Originile coloniilor 'pinkie din Istria. 6.-ION I. NISTOR. Pomenirea lui Dimitrie Cantemir-Voevod. 8.-C: MAR I N ESCU: Infiimarea Mitropoliilor in Tara-RomaneascA si in Moldova. 6.-Dr. ANDREI VERESS. Pribegia lui Grigorascu-Voda prin Ungaria i aiurea. 20.-N. IORGA. Comemorarea lui Jules Michelet. 5.-N IORGA. Un cioban &seal din epoca de transitie a culturii noastre. 5.-TEOFIL SAUCIUC-SAVEANU. Memnon, titularul decretului de onoare

atenian. I. G. II, I, 356. 8.-N. IORGA. Note polone. 12.-TOMUL III (1924-26): 849.7ION ANDRIESESCU. Piscul CrAsani. 40--V. PARVAN. Getica. 800.-TOMUL IV (5924):IOAN C. FILITTI. Despre Negru-Voclà. I2.-VI NT ILA M IHAILESCU. Alezarile omenesti in Campia RomanA la mijlocul

si sfIrsitul sec. XIX. 25.-Dr. ANDREI VERESS. CaMpania crestinilor in contra lui Sinan-Pasa. 25.-P. P. PANAITESCU. Influenta polonA in opera si personalitatea cronicarilor

Grigore Ureche si Miron Costin. 6o.-N. IORGA. I. Domnita Anca 9i patronajul ei literar ; II. 0 prigonire politicA

sub Fanarioti. 15.-N. IORGA. I. Cea dintaiu istorie universalà tipAritá in Transilvania; II.

Mosiile familiei Beldy in Tara-Romfineasca. 12.-N. IORGA. Procesele cAlugArilor dela SAntilie si Gheorghe, pisarul le9esc. 50.-I. VLADESCU. Inceputul anului in cronicele moldovenesti pang la Ureche. 12.-G-ral R. ROSETTI. Studii asupra chipului cum se fAptuia rizboiul de cAtre

$tefan-cel-Mare. - Mem. I-III. 25.-

TOMUL V (1925-26): t6o.-N. IORGA. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea '§emicentenarului

mortii lui. 5--ION ANDR1E$ESCU. Consideratiuni asupra tezaurului dela Valci-TrAn

langA Plevna (Bulgaria). 15.-AL. BUSUIOCEANU. Carom portrete noui ale lui Mihai-Viteazul. 8.-ANDREI RADULESCU. Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. 30.-N. IORGA. Trei cAlAtori in Tarile Romanecti: Caronni, Rey, Kunisch 9i ori-

ginea « Luceafgrului * lui Eminescu. to.-I. LUPA$. Din activitatea ziaristicA a lui Andrei Mureseanu. 6o.-N. IORGA. Lucruri noui despre Chilia si Cetatea-AlbA. 15.-N. IORGA. Un print portughez cruciat in Tara-Romaneasca a sec. al XV-lea. so.-N. IORGA. 0 istorie a lui Mihai-Viteazul de el insusi. to.-

.

-

15.-

.

-

z6o.-

-

.

. -,

,* !

.

)

.