»reţul unui număr 3 Lei.

nul XX. B l a j , la 3 0 Ianuarie 1 9 3 8 Nr. 5

Adresa: «UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

întemeietori : f AL. LUPEANU-MELIN ş l IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME sa primesc la Administraţie fi M plătesc an şir mărunt odată 5 toi

a dona el a treia oră 4 Lei.

Ca toti să fie una" Săptămâna care s'a dus a fost o săp-

| nană de neîncetate si fierbinţi rugăciuni xtru întreagă Biserica creştină. Din 18 la

\ Ianuarie, timp de 8 sile, în toată lumea a it loc aşa numita octavă de rugăciune xtru unirea bisericilor. In acest timp, dela capăt la altul al lumii, valuri de rugi­ni fierbinţi s'au înălţat la ceruri pentru rămarea sidului de ură dintre fraţi tru uitarea trecutului de sfâşiere ş

tjbă, pentru înfăptuirea celui mai scump mai frumos ideal dorit atât de mult de is Hristos: Unitatea bisericii lui.

Acest frumos şi creştinesc obicei, de-a ruga pentru unirea sfintelor biserici, l-au rodus în anul 1907 doi preoţi protestanţi jlicani.

El a fost îmbrăţişat cu toată căldura de erica catolică; papii Pius X. şi Benedict 7 au şi dat indulgenţe pentru cei ce se

ruga pentru realizarea acestui creşti­ne gând. A prins rădăcini adânci şi în

ea protestanţilor şi ortodocşilor, aşa ca este răspândit în lumea întreagă. La

'ava de rugăciune din 1935 au luat parte lângă preoţii catolici, mitropolitul Evlo-e, arhiepiscopul bisericilor ortodoxe din ropa (cu reşedinţa în Paris), arhiepis-ul Serafim, arhiepiscopul Damian, rec ul seminarului teologic rusesc din Paris,

hiepiscopul Nicolaie de Pecey din Estonia, tscopul Tichon din Berlin şi alţii. Şi zi zi creşte numărul acelora cari îşi unesc

găciunile lor către 7 a tăi ceresc şi cer grăbească ora când va fi o turmă şi păstor. Biserica, dacă nu sub forma a-

szsta, dar dela începutul existenţei sale, în anta liturghie se roagă pentru unirea turor creştinilor. Şi acest lucru trtbuie l facă orice creştin, care doreşte întă­

rea bisericii în faţa atacurilor tot mai ver sunate ale comunismului necredincios, porunceşte apoi şi legea de căpetenie a ligiei creştine, legea iubirii. Căci in învă-tura creştină totul se clădeşte pe iubire re adună şi uneşte. Şi aceasta este şi irinţa din urmă a lui Isus Hristos, cea ai fierbinte şi mai vie dorinţă a lui, pen-ntru realizarea căreia ria încetat să se age nici în pragul pătimirii Sale. „Eu ntru aceştia mă rog, ca toţi una să fie, ecum tu, Părinte, întru mine şi eu întru ne, ca şi ei una să fie în noii ca să creadă mea că tu m>ai trimis".

Nu mai încape îndoială că prin aceste winte Hristos s'a rugat pentru dragostea

Ioan 17, 21

şi unitatea bisericii sale. L-a cerut acest lucru doar apostolilor săi în tot cursul predicării sale, l-a ales ca semn al legă­turii dintre ei şi El şi ca icoană a legăturii şi unităţii dintre El şi Tatăl. Pentru acea­sta s'a rugat Hristos ca toţi si fim uniţi între noi, aşa cum este el cu latăl, ca a-cesta să fie semnul dupi care lumea avea să creaşi ci el este trimisul lui Dumne­zeu.

Dar deşi doriţi atât de mult unirea din toate pirţile, ea se va înfiptul cu greu. Vor mai trece poate veacuri multe pâni se va ajunge la aceasta. Oricât de grea ar fi însă, cu toţii avem datoria s'o dorim şi si ne rugăm pentru aceasta.

Să ne unim şi noi rugăciunile cu rugă­ciunea Bisericii. Să urmăm şi noi pilda tui Hristos din noaptea patimilor sale. Să facem ceeace a făcut şi el pentru acest lu­cru; să ne rugăm. îngrijorat de soarta fiilor săi, plin de dragoste şi părintească grijă pentru viitorul tot mai negru şi mai întunecat care aştepta biserica sa, Hristos s'a rugat.

Ştia că vor veni veacuri de urgie a-supra alor săi, ci se vor scurge sute şi poate mii de ani cu zestre bogată în chinuri Pentru închinătorii lui, şi Hristos se ruga. Prin negura veacurilor îi vedea risipiţi pe faţa întregului pământ şi în faţa valului de ură revărsată asupra lor îi voia uniţi prin legăturile puternice ale dragostei. Ii voia strănşt pe toţi într'un front puternic, uniţi prin dragoste şi de neînvins în luptă. Stâncă puternică de care zadarnic se vor izbi în \ furia lor neputernicioase valurile urii şi necredinţei duşmane.

Şi în adevăr că pentru înfăptuirea unui atăt de greu şi trebuincios lucru, nu putem face nici noi mat mult decât a făcut însuşi Hristos, să ne rugăm.

E singurul lucru mai bun ce-l putem face, căci unirea nu se va realiza nici cu forţa, nici cu banul cum se încearcă la noi, cu nimica, numai cu rugăciune şi dragoste. Ura împrăştie nu adun», singură dragos­tea clădeşte şi uneşte. Atacurile şi banii acelor puşi in slujba acestei cauze vor ză­dărnici totul şi vor adânci şi mai mult pră­pastia care ne desparte.

Deaceea trtbuie si mergem pe calea dragostei, iar aceasta nu atârni de noi ci vine dela Dumnezeu, temeiul şi izvorul a toată dragostea, şt trebuie s'o cerem, tre­buie si ne rugăm, rugăciunea fiind cel

mai puternic mijloc pentru dobândirea da­rurilor dela Dumnezeu.

Puterea ei este nesfârşită atunci când este îndreptată pentru un lucru bun şl este făcută cum trebuie,

Unirea însăt cu siguranţă că este un lucru bun, căci însuşi Hristos a cerut-o rămâne dar numai ca noi să ne rugăm cum trebuie, ca Dumnezeu si o şi înfăptuiască.

Cum se îngrijeşte Mitropolia din Blaj de elevii săraci

Ca toate că astăzi Mitropolia din Blaj na mai are nici pe departe mijloacele materiale de până acam, — că doară mai întâi i-s'an înjumătăţit banii gata la preschimbarea co­roanelor auitro-ungare, apoi l-s'aa lu&t toate pământurile prin reforma agrară, iar drept pupiză pe colac i-s'aa mai îojamătă|it prin conversiune şi banii depăşi Ia blnci — zic, ca toată această mare sărăcie, Mitropolia din Blaj contlnaă să sjatoreze pe elevii săraci dela şcolile din Blaj.

Din fundâţlunile de stipendii sau burse cum se numesc astăzi, dâ, an de an, ajutoare în valoare de zeci de mii de Lei.

La vreo 100 de elevi sârguincioşi săraci ie împărţeşte şi astăzi, ce e drept abia numai din inna Februarie până în Iunie, tot ia 5 zile câte 2 kgr. şl jumătate pane nnmltă ţâpâf.

Iar acuma de curând a împărţit direcţiu­nilor şcolilor secundare din Blaj sama de Lei 14.460, din cari să ie plătească medicamentele elevilor cu adevărat săraci.

Ce psgubl că această Mitropolie e astăzi prin mnltele reforme atât de sărăcită şi că na poate ajatora ca mai de demult! Las'câ acuma dâ Statal barse din belfDg, însă bursele date de Mitropolie erau şi sent par 'câ mai bucuros primite de către toată lumea.

Z i u a un ir i i l a B l a j . Praznicul unirii a fost sărbătorit cu malta însufleţire şi bucarle în întrejgâ (ara. La Blaj s'a servit o slujbă religioasă de către păr. canonic Dr. Ioan Sâm-pălean, înconjarat de an sobor de preot). punsurile au fost date de coral studenţilor teologi condus de p i r . Ion Plorea. Au fost de faţă autorităţile civile şl militare şi şcolile, în fronte co profesorii şi directorii lor.

A r h i e p i s c o p u l d in T o k i o , ţara japo­nezilor, e t te un chinez cn numele Tatsuo Doi. I. P . S. Sa este de 47 ani şl a fost hirotonit la Rom*. Toţi preoţii supuşi I. P. S. Sale sunt japonezi. Este întâiul arhiepiscop catolic ja­ponez în Japonia.

Pag. 2

Marele preţ al sf. liturghii Preţul sfintei jertfe liturgice este

nespus de mare, pentrucă, dupâcum ne asigură sf. Ioan Gurădeaur, st. jertfa liturgică are acelaş preţ ca jertfa de pe muntele Calvarului, fiindcă şi in sf, liturghie acelaş este celce se jertfeşte ca şi pe muntele Calvarului.

Slujba sf. liturghii are cel mai mare preţ între toate faptele bune.

Precum întrece soarele prin strălu­cirea sa toate stelele, aşa că, în clipita in care se înalţă soarele pe cer, toate ce­lelalte stele dispar şi nu se mai văd, — întocmai aşa întrece şi sf. liturghie toate celelalte fapte bune pe cari le putem face noi oamenii. Dacă am aşeza pe o parte a unei cumpene toate faptele noastre cele bune, ca rugăciunile, posturile, ajutorarea sărăcitor şi abzicerea de toate cele lu­meşti — iară pe ceealaltă o singură liturghie, partea cumpenei In care se află sf. li­turghie ar trage In jos ceealaltă parte, ca şi când In aceasta nu s'ar afla nici o greutate. Aceasta, fiindcă prin faptele a-cestea bune îi aducem lui Dumnezeu jertfă numai lucrări omeneşti, pe când prin slu-girea unei singure si. liturghii îi jertfim Domnului numai daruri cereşti, trupul Domnului, sângele Domnului, ranele lui Isus, suferinţele lui Hristos, vredniciile Fiului lui Dumnezeu, virtuţile aceluia şi chiar pe el însuşi.

Acelaş lucru ni-1 arată însăşi sf. bi­serică, pentrucă conciliul (săborul) din Trient ne spune, In canonul 22, că oamenii nu-i pot aduce lui Dumnezeu un dar

Foiţa ^UNIRII POPORULUI'* • t n i i t i i i i i i i i i i H i H i n i i i i i i i n i i i ^

Cântec Astăzi, eu ţi-am scris

Rânduri câteva, Ca să ştiu de tine

Şi să-ţi spun ceva:

Dacă'n vis la noapte Brazi se vor ivi,

Alintaţi, in şoaptă, Atunci tu să ştii:

Mâine 'n fapt de seară; Luna când va fi,

Printre brazii voştrii Iarăşi voiu veni...

/. Brumar el

C â n t e c e le-am iubit badeo intr'o seară Ţt-am făcut si ţie fală, lu cu fala dela mine Poţi iubi pe ori şi cine, . Eu cu fala dela tine Nu nu mă mai iubeşte nime.

Aţa zic tameni 'n sat Ca si fiu talpă di iad,

U N I R E A P O P O R U L U I

mai sfânt şi mai dumnezeesc, decât sf. liturghie.

Sf Augustin ne povesteşte că un a-nume Hesperiu a fost mult turburat de spirite necurate. Un preot i a slujit o sfântă liturghie, şi numai decât 1-au părăsit spiritele necurate.

Sf. Gregoriu cel Mare ne asigură că sute de corâbieri au fost scăpaţi dela moartea sigură prin sf. liturghii.

Beda venerabilul ne spune că mai mulţi întemniţaţi şi-au simţit cătuşele des-iegate in vremea în care se jertfea pentru ei sf. liturghie şi că mai mulţi bolnavi s'au vindecat.

Sfinţii martiri nu plecau, pentru cât bun e în lume, la moarte, fără de a ii fost întăriţi mai întâiu prin sf. împărtăşanie.

Sf. Monica, mama sf. Augustin, în zi­lele cele din urmă ale vieţii sale, nu s'a îngrijit de nimic altceva decât ca să se jertfească pentru ea cât mai multe sfinte liturghii.

Sf. Efrem, diaconul bisericii din Edesa Siriei, şi-a spus, înainte de moartea sa întâmplată la anul 378 după Hristos, do­rinţele sale călugărilor din jurul său: >După moarte gândiţi-vă la mine intr'una. Ingro-paţi-mă fără nici o pompă, fără predică, în hainele mele pe cari Ie purtam zilnic, în cimitirul comun întovărăşiţi-mă cu ru­găciunile voastre. Jertfiţi pentru mine fără întrerupere sf. jertfă liturgică, şi în ziua a treizecea pomeniţi-mă din nou în rugăciu­nile voastre. Pentrucă cei morţi sunt foarte bucuroşi de sf. liturghie*.

Sf. Izidor era ţăran şi incâ arăndaş al moşiei contelui Ioan Bergas din Madrid. El obişnuia să meargă zilnic la biserică şi să asculte sf. liturghie. Iară când era la lucrul câmpului se ruga intr'una ori cânta cântări sfinte. In Spania erau şi în vremea aceea oameni răi cum sunt şi astăzi. Unii dintre aceştia l-au pârît la stăpânul său că e mai mult Ia biserică decât la moşie şi că în forma aceasta nu-i va putea plăti arânda. Stăpânul său s'a hotărît să se

lalpă la iad ce să Jiu Că n'am omorit om viu Nici n'am iubit însurat, Da de june nu-i păcat.

Cuiese d= Aurelia Marcu înv.

S u r o r i d e V l ă d i c i A murit în ziaa Naşterii Domnului sora

viădlcalai nostru dela Oradea, Domnişoara La creţi a. înmormântarea el s'a făcut cu mare cuviinţă, ca o Înmormântare naţională, şi ca drept cavâat. Răposata a răposat ca adevărat ia Domnul, dapă o viaţă îndelungată si plina de mancă, pentra al tăi şi pentra toată lumea năcăjită. Ajunsă orfani in casa părintelui s i a , protopop, pe când as ridica î*tâ mare, ea a luat local mamei sale în familie, şi a fost gos­podină pentra gospodărie, şi mamă bană pen­tra fraţii şi surorile tale mai mici. Şl era bană şi harnici lacra mare. Doar şi nomele, Lu-creţia o menia la hărnicie lo lucra. Ce Înţeles s i aibă, doară, nomele de Lucreţla, decât Iu­bitoare de lacra. Şi aşa a şl fost. N'avea atare, nici alinare, până nu le isprivia toate. La timp şl cu rânduialâ. C i doar rindoiala este sufle­tul mal presus de toate. De aceea lacra fi pentra safiet. Bal, nai malt. Toate lucrările le săvflrşia ca gândul la safiet, şi pentra su­flet. De aceea nn era suflet, care să fi fost cu­noscut, şl să na fl fost ajutat şi îndrumat de ea.

NrJ

Iată pentruce preţuită şi Iubită era de tojlfi ce o cunoşteau şf-i pricepeau rostul lacrirl sale. Fratele sân, Viădlcul, o pricepea malt şi o preţaia mai malt. II era na namsi cji sorii, ci ca o mamă. j

Co vârsta, D-ra Lucreţla se ocupa tot £ mult de lucrările sufleteşti, şi ori aude erij făcut an bine, pentra orfani, pentra silf pentra bolnavi, pentru tineret, ea eraînfrr, sao Intre cei dintâi, care alergao întru ajoti celorce începeau lucrările bone. Şi aşa de 4 s'a desăvârşit în deprinderea faptelor bij de părea mal malt o călugăriţi; cam şi <j

S'a sfârşit sora Locreţia, ca o sfinţi ij jltoare in serviciul iabirei deaproapelai, fi'j vântul preotului dela înmormântare o învii în aureola anei femei cuvioase, căreia Do* •a hirăzit ceasul morţii chiar in ziaa Naft(

Fiului sau unul născut, ca mărind s i se n»< cu Ei, vieţii celei de veci.

Când le citim toate acestea şl le socot înaintea lai Damnezea, ne bacarim ca sufle' vizând şi din aceasta, cam, din darul Dotnflfl înaintam co vremea în cele safietefti, ai><*| aâad cele de acam ca cele frecate vrei" Ci din citite am mai cunoscut şi alte de vlădici. In flecare din ele se oglinde! malt puţin, vremea in care an petrecut.

Am auzit, de pildă, despre sora vlidlc» Bob: Măria, care a triit toată viaţa pe UH fratele s i a . înainte de a ajunge v l id ic i 1» & Ioan Bob era protopop în Târga-Maref

convingă însuşi de adevărătatea pâ r e; u

s'a dus într'o dimineaţă la moşie, ia

: i l

Izidor nu 1-a aflat acolo, căci el erau

de obiceiu, la sf. liturghie. Insă $ mirat contele când în locul lui Izidor* îngeri ţineau de coarnele plugului. VâJ' contele aceasta, a avut tot mai marc" pect faţă de Izidor. Pârişii însă nu5 1

ostoiat şi l-au pârît din nou, că prea $ pierde vremea cu rugăciunile şi mătăl* Atunci contele 1-a chamat la sine şjj spus că-i este groază că nu-i va p;' plăti arânda. Izidor i a răspuns: »Aşteai stăpâne, până la seceriş. Iar dacă pân turile lucrate de mine vor produce n puţin decât cele Iuc?ate de vecinii .ţj să-mi luaţi întreagă roadă*. Ce sây însă? Pământul lui Izid )r a produs cutji mai bine decât al celorlalţi, aşa câ el] numai că şi-a putut plăti arânda, ci,j mai rămas încă foarte rnult. I

Era la 12 Septemvrie 1683. Vy era împresurată de Turci. Dacă ar fi izbândit, ar fi pătruns şi în mania şi Franţa, şi istoria Europei pi se schimba altfel. împărat al Austriei |j Leopold I., iară Papă la Roma Inoce XI. Papa, văzând seriozitatea situaţiei,' trimis la împăratul pe călugărul capi»] Marcu de Aviano, cel mai mare orii, bisericesc al timpului său, ca să însiU ţească prin cuvintele sale armata creşi;i

Dupăce vorbise oştirei, se apucă şi sj> în faţa armatelor adunate în jurul deaiy pleşuv (Kahlenberg) din Viena, sf. Htutţffl însă cu atâta căldură încât cei 3 0 depfi cipi conducători de oaste, cari îngeri chiau cu toţii în faţa altarului, şi între! oştirea era cuprinsă de o însufleţire stă-î La sfârşitul sf. liturghii a luat cruceai mână şi a spus: »Biruinţa e a noasi dacă vă încredeţi în Dumnezeu. Luptai se dă numai pentru Viena, ci pentruj treagâ creştinătatea*. Apoi a mers în i| oştirilor păgâne şi, ridicând crucea, a I >iată crucea Domnului! Fugiţi voi oj duşmane*. Şi ce se întâmplă! In dit neaţa de 14 Septemvrie, la ziua cri£

H

Nr. 5 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Jrile turceşti au despresurat Vie na şi ropa a început a răsufla mai uşurată, nunea s'a făcut pe urma sf. liturghii,

i i tâ cu atâta căldură şi încredere, în |a oştirei întregi, de către călugărul

rcu de Aviano. Dacă preoţii Vechiului Testament au

tut sâ cureţe prin jertfele lor sânge-ise ranele soldaţilor din răsboaie, cu : mai bine vor putea şterge preoţii «ului Testament vinele şi păcatele mor->r de acuma prin sf. jertfă liturgică?

De aceea ar trebui sâ se obişnuiască sfârşit şi credincioşii noştri cu jertfirea

jt mai deasă a sfintei liturghii. Ar trebui se înţeleagă odată că nu există pe ie jertfă mai plăcută Domnului decât liturghie şi că pe urma nici unei fel

i rugăciune n'a făcut atâtea minuni ca s urma sfintelor liturghii slujite anume de tre preoţi.

Orice necazuri aveţi deci, dragi cre-ncioşi, rugaţi-1 pe preotul vostru să vă 'că una ori mai multe sf. liturghii, şi veţi ea cel mai mare folos ce-1 pot avea menii muritori. P ă r i n t e l e l u l i u

Ştiri bisericeşti M i s i u n i p o p o r a l e ţ i n u t e Tn c u r s u l

u lui 1 9 3 7 . In anul care a trecut Renniu-a arhiedecezană de misiuni a desfăşurat o

:tivltate din cele mai rodnice şi m i i bine-ivântate. Au fost ţinute misiuni sfinte îa » comune cu cele mai frumoase rezultate.

B i s e r i c i c o n s a c r a t e . In carsal inilor 336 şi 1937 I. P . S. Alexandru, după numirea a c i arhiepiscop şi mitropolit al Blajului, a masacrat următoarele biserici în arhidleceza e Alba-Ialla şl Făgăraş: in 1936 la Târgu-

; Iureş şi Dâmbo, în 1937 la Delureni, Răzoare, aida-Cuta, Alton, Voslobeni, Blcaz-Chei, Bi-az-Dâmac, Şarm aş, Şâuşi şi Ctpăienl. Blse-ca din Bndeşt», districtul Şârmiş , a fost con­t e n t ă de P. S. Sa Dr. Ioan Bălan episcopul ogojalni.

Cetăţeanul slobod (Ce frebue să şfie ?)

Omul care trăeşte în proprii lui ţar i , sub oblăduire naţională, trebae s i înţeleagă din bană vreme că el este o verigă în lanţul nesfârşit al naţiunii întregi.

El nu s e p o i t e lăsa prăpădit, prost, sărac, pentrucă atonei veriga ce este el nşor se poate rupe, şi rupe lanţul întreg. EI trebue s i n i -zuisscă sâ fie tot mai deştept, mai laminat, mal învăţat, mai avut, mai bine hrănit, mal sănătos, pentru a fi mădular puternic al po­poralul său fl un bun apărător al pitriei. El nu poate zice: naţia mea fi ţ a r i me i nu • -târnă de minei Ce sunt eu, pentru i avea o aşa de mare însemnătate?

Na-1 patere pe lame, care să-l poată scoate pe-un om din naţia şl patria Iul! Dacă omul e cinstit, drept, harnic şi aie toate în­suşirile bune, el va face, chiar de n'ar voi, să I fie n i ţ ia mai tare şi patri i mai fericiţi. D a c i e întanecat, leneş, nepăsător, de răutatea Ini se resimte toată naţia şl ţara, chiar dacă el ar voi să nu facă nimănui nici o stricăciune.

Aşa Insă cum s tăpâni i naţională dinti'o ţ a r i trebue s i răspundă de binele tuturor su­puşilor săi, a ş i şl fiecare cetăţean slobod r i s -pande de binele obştesc, de fericirea sau ne­fericirea naţiei şi i patriei s i le .

Aici e marea taină c i re leagă pe om de fratele de acelaşi sânge şi limbă, fi pe toţi de aceeifi ţ a r i , de aceeaşi pitr ie.

Ori mor cu toţii lofrâaţl, ori tr iesc şl birue cu toţii. Ori sunt fericiţi şl mulţumiţi cu toţii, ori t r i e sc în mizerie comunal

Aceasta e legea neamnlal şi i cetăţea­nului slobod în propria lui ţară.

Tot asemenea cetăţeanul slobod trebue să ştie, că el nu poate face ce voeşte în fora lai, ci numai ceeace e spre folosul tuturora. El e slobod dar e legat de legăturile datoriei către neam. Ei trebue să respecte şi să ţină legea mai tare decât alt cetăţean de alt neam; el trebue să recunoască autorităţile, să ie cin­stească fi să le asculte.

I

3ru-si Măria,cu el.Trăiau în casa mică de lâogă isericuţa de lemn, care până mai anţerţ fu-ete unica biserică a Romanilor uniţi din acest raş dela marginea Câmpiei. Cum trăia Marta e lângă fratele său, se poate judeca din ur­mătoarea întâmplare ce se povesteşte:

Protopopul Bob tocmai mesteca mămăliga entra cină, când sosiri dela Blaj doi călăreţi, ari îi aduseră veitea, că împărăţia a aprobat i întărit alegerea lui de vlădică...

Bob mestecă înainte mămăliga în ceaun, ar nu-şi putu stăpâni bucurie, ca să nu o pună şi surorii sale, pe care o strigă:

— Auzi, Mărio, că eu s u i t vlădică I — Ce eşt i? — vlădici, dragă..! — Ba pe dracu . . . răspunse sora în

raba e i . . . Aceasta soră mai târzia a turburat suit treburile vlădlcului cu învăţatul neamului j Jeorge Şincai, încât l-a adus l-a o duşmănie ledumerltâ pe cel doi bărbaţi , şi la lucruri ari au rămas dureroase pentru toate vremurile.

Am citit undeva şi de sora marelui vlâ-ică Samoil Vulcan dela Or idea , Măclnica.

Această femeie se ocupi de tot ce se petrecea a curtea vlădicească. II plăcea să se amestece

şl în treburile gingaşe ale căsătoriei tinerilor candidaţi de preoţi, şi mulţi trebuiau să asculte de sfaturile ei, na de îndemnurile inimel lor. Joal dintre aceştia, care a ajuns mal târziu canonic, spune, cum nu !-a lăsat sâ lee în că­sătorie pe cine a vrut el, ci il îndemni s i i e e Pe alta. Pentru i s t a el nu i mai volt să s e căsătorească. A rămis celibe, cum rămân azi lot mal mulţi preoţi.

Nu pot să nu pomenesc aci şi de sora regretatului Episcop Radu, deia Oradea, care a murit ca uu rrurtlr, jertfă a atentatslai să­vârşit de ua ovreu bolşevic în Senatul Ro­mâniei, U 8 Dec. 1920. Todorlca Radu, măi trăieşte şi szl, ca o «tataie a durerii. Ea a văzut căderea nâpraznicâ a voinicului sân „bacin"... Vâdnvâ de doaă ori de soţi, nici o văduvie nu a lovit-o ca şi văduvia după moartea fratelui său vlădica, a cărui pierdere neaşteptată i-a zguduit tot rostul vieţii. Dapă ce ani de zile a purtat costumul românesc de pe Mureş, la serbări aiese în strălucitul palat din O r&des, acum e într'un doliu neîntrerupt, şi stropeşte cu. lacrimi ori ce amintire ori po­menire a cuiva despre fratele său, viădlcul Demetriu.

După aceste Icoane, ca Maria, Micinica şi Todorlc», Lucreţia deia Oradea ne apare ca o fericită muritoare, care a trăit bine făcând în jurul său, colaboratoare a fratelui său, pe care 1 a crescut şl 1 a povăţuit până si-a în­chis ochii, lăsând tuturor femeilor creştine, fi mal ales surorilor preutese, o mieunată pildă de viaţă activă, modestă, cuvioasă, cam se po­triveşte în casele oamenilor blserlceJ. Chiar surorile călugăriţe, cari aşa de frumos înfiri­pează viaţa duhovnicească în biserici noastră, au câştigat In ea o frumoasă pildă de urmat.

D r . I i le D ă l a n u

D*că ne vom întrebi şi vom răspunde ca sinceritate cât am împlinit din aceste porunci, va trebui să recunoaştem, c i malţl aa greşit şi greşesc împotriva lor. Şt astfel o mire par te i relelor, de care ne plângem, sunt pricinuite chiar de noi înşine, cari na am ţinut aceste îndatoriri naţionale în Statal nostru naţional.

(Dela „Astra").

D i n S â n m i c l â u ş Sâamieliuşul tstt U B I din esle mai fru*

ntoass comune de pe valea Târnavci-Mid. D a ţ i amestesaţi, locuitorii t i , Români şi Utgurî, tră­iesc Ist bană t i ţeltgjrt şi pac t şi sunt cu toţii aişte buai patrioţi. Ca î s toţi ini i aşa şi tu anul aaasta ziua d« 24 Ianuarie au sirbl tor i t -o eu multă insufleţirt.

Ia suustul clopotelor dala t s l t trai b is t -rici din somuaă, locuitorii comunei, şcolarii ş l premilitarii, conduşi ds dl. Colesriu au luat eu toţii parte l i slujba religioasă ofisiati 1B bise­rica gr. cat. din loc, după ca r t a urmat o reu­şită s t rbarc aranjată la şsoala primară ds stat..

Aici di îav. director Eugen Tufan a ros­tit o simţită cuvântare plină de îavăţlmiate basc şi frumoase, îndemauri pentru viitor. A arătat f iumos şi p t ÎBţelesul tuturor ce in-stamni a-ti Iubi pi t r ia . I i s t i m i t a t e i şi valoa­rea acestei iubiri, car t tc ridică şi înalţi dea­supra tuturor, care u i t ş t t şi întăreşte pe fiii aceluiaşi atam. A arătat, ca r t tste rostul a-eestor praznice Biţionilt, ca r t totmai l a t i r i -r c i şi desvoltart* acestui ssatimsnt în popor o u rml r t s? . Vorbeşte apoi dsspre îasimnira-t ta zilti dc 24 Ianuarie. Istoriseşte eua s'a t ă ­cut aceasta, greutăţile ce păreau d t neînvins ps cari l t-au întâmpiaat s t i cari au dorit unirea, îaşirâ roadele b in teurâa ta te pe e i r i le-a adus-aceasta pentru neamul romiaese şi lavăţămia-telt pe eari le putem trage aoi din aecasta, mai ales azi cftad suntemîmpărţ i ţ i prin atâtea lupte politise. A urmat apoi un program foarte frumos şi bogat, format dis eântări şi jo surii naţioaait. Corul a fost condus ds harnicul ş priceputul Ia vi ţi tor Al ixsadru Potraş, iar j o -«urile dc dfoara învăţătoare Veroniei D o -bressu.

I i faţa iatrcgti somunt au dsfilat apoi prcmilitarii subcentrului, serbarea luând astfel sfârşit tntr'o însufleţire dc aedescr is .

A u g u s t l n C o l c e r i u

Unul c a r e v r e a s ă m o a r ă la î n ­c h i s o a r e . Ia zilele trecute poliţia om Cin] a reuşit sa prindă pe un vestit hoţ ardelean, Margăraş Petru, care făcuse în ultimul timp peste 90 de tartori. Margăraş Petra nu este bătrân de Ioc, nu are decât 48 ani. Meseria de hoţ şi-a început-o la 21 de ani. De-atuncl c e i mai mare p i r t e a vieţii ş l - i petrecut-o prin închisori. Până acum a făcut peste 20 de ani de temniţă. Aproape nu este închisoare in ţară unde să nu fi fost şi el. Ca toate acestea el nu s'a îndreptat deloc. Viaţa din închisoare a început să-l pl ică, şl Ia poliţie a declarat că mal bine se simte fu ambra zidarilor de temniţă, Intre vechii lui tovarăşi, decât afară l i lumină, în aşa zisa lume l ibe raş i cinstită şi că acolo şl vre i să moară.

Alegeri pest nou partid

In p l i n ă l u p t a e l e c t o r a l ă

Ţara 8 3 găseşte din B O U In pragul unor mari frământări. AWgerile bat la uşa şi in ţari s'a inseput propaganda electorali. Ca la tot­deauna, zoala şi frlmftntarea eelor dornici de mărire lumeasca şi seauns moi in sfatul ţârii •ste cât sa poate de mare. Lupta va fi din s i l t mii grtle şi va ţinea mult, s te i an loc tot asum fi alegerile comunale fi judeţene.

M o d i f i c a r e a l e g i i e l e c t o r a l e

. Oiată «u dizolvarea parlamentului şi su fixarea alegerilor, guvernul a hotlrît şi şter­gerea semnelor eleetoralc fi înlocuirea lor eu pnaets. Aşa e i de azi îaeoîo nu se va mai vota pe roatl, băţ sau stea, ei numai pe punete. Guvernul, «are şi-s depus eel dmtftiu lista can­didaţilor, la comisia electorali, a primit ea semn un punet şi lo sul întâi pe lista, liberalii două puncte fi losul al doilea, naţional-ţarl-aiştii trei punete şi losul al treilea, vaidiţtii patru punete fi Io sul al patrălea, „Totul pentru ţari" cinei punste fi loeul al eincilea, iar împăr­ţirea aeestor noui semne se va continua tot aşa, dândn-ss fiecărui partid losul fi numărul cuvenit de punete, în ordinea în eare s'au depus listele.

Partidului naţional-ţărănese era să i-se faci o marc nedreptate. I se disc numai loeul al siasilea, deşi i-ss euvenia loeul al treilea, listele naţionnl-ţirăniste fiind înaintate înaintea •clor vaidiste. In urma contestaţiei, dlui Maaiu i*s'« făout dreptate, dându-i se lotul cuvenit

Această modificare fi modul neaşteptat •um s'a adus, a produs vii nemulţumiri în rân­durile partidelor, cari se pregătess din greu i c lupt*.

Guvernul dtasemsnea este ia căutare;de partizani cu cari să meargă in alegeri. Se crede c i înţelegerea eu Uegurii au se va face, iar Saşilor Ii-s'a pui condiţia tntrtgirii.

O r u p t u r ă Tn p a r t i d u l l i b e r a l

D i unde eram obişnuiţi ea la noi parti­dele s i se rupi fi să se înmulţească ea eiu-pereile după ploaie, împăcarea libirală din slptlmftna trecută, a fost o noutate pentru toată lumea. Totuşi ea a'a ţiaut mult, fi o aoul ruptură se anunţi.

împăcarea înfăptuită do dl Dinu Brltianu fi Ghcorghe Brătiaiu a'a fost chiar aşa de mult dorită de toţi liberalii. Ea a produs mari nemulţumiri fi frământări în rândurile între­gului partid. Nemulţumirea fi neînţelegerea a a fost mai mare, atunci eând s'au unit orga­nizaţiile 1 berale de pa întreg cuprinsul ţării, fi s'au numit şefii şi s'aa fixat candidaţii pentru alegeri.

Mulţi s'au văzut puşi in umbră prin noua rlnduială, fi şi-au dat demisia din partidul li­beral. Astfel d. N. N. Stveaau, nemulţumit eu raaduiala fi împărţirea losurilor dela Putna, fi-a dat demisia. Deasemcnea fi d. P«tre Ghiaţl, urmat de un insemaat grup de nemulţumiţi, s>n dat demisia. Şi se erede eă vor fi urmaţi de malţi alţi membrii ai partidului, intre eari fi dl Btjaa.

Ei vreau s l îaeerce înfiinţarea uasi noui grupări politice, gruparea ,1. G. D a c a ' sau partidul liberal-românesc.

Ia ecle din urmi d. Slveanu, dupăee i-s'a dat losul esrut, şi-a retras demisia şi a revenit îa partid.

R e o r g a n i z a r e a g ă r z i l o r ţ ă r ă n e ş t i

In veitrea luptei el«eîoral*,ee se va des­făşura na peste mult, psrtidal naţional ţ l r i a s se a întărit reorganizarea vsthilor gărzi ţără­neşti.

Ia Ard*al şi Banat ele vor funeţioaa sub nnmiraa de „Gărzile Iuliu Maniu".

Comtnâanţi vor fi pintru ecle din V«chîul Ragat, i. gsBsral Rujiasehi, iar in Ard«al şi Banat d. Ilie Ltz ir .

Lupte î n t r e A r a b i

latre două triburi arabs dia ragiunea A-marat a Izeucnit zilele trecute o adevărată bă­tălie, ta apropiere de graniţa Irakului, în Transjordania (ţară în apropierea Palestinei). După lupte ds-o zi şi o noapte luptătorii s'au retras lăsând pe câmpul de luptă peste 62 morţi şi foarte malţi răniţi. Soldaţii englezi, cari au elutat să le împace, nVu avut ee face ft-au trebuit s l se retragi.

L u p t e c r â n c e n e Tn S p a n i a

Ia Spania situaţia este ea ta aceeaşi. Lupta eea mare se d l în jarul oraşului Tarual, pe oare generalii spanioli îl sosotesc deosebit de important pentru desfăşurarea luptelor viitoare. Au fost erâneene mai ales luptele din ultimul timp. In mai multe losuri rezistenţa bolşevi­cilor a fost înfrântă fi naţionaliştii au îna­intat. Oraşul este un morman de ruine. Bom­bardamentele din avioane se ţin lanţ, prodaeând mari pagube de amftndoul plrţile.

R ă z b e l u l d i n R ă e ă r l t

se delfăfoară Ia toatl puterea lui. 0?tile ja­poneze pătrund tot mai mult pe pământul chinez.

Pe Întinsul Chinei se dau cele mai mari lupte, căei China este tot mai hotirîtl s l înfrânte năvălirea japonezi. Cb'ntz !i îm­prăştiaţi îa bande firiuniformă, dar b a * în*r-matc atael de toate plrţile. De-a-luagul liniei ferate Tientsin-Pukaa se dă una din eele mai crineeae lupte, care ar putea fi hotlrltoare pentru so ar tea războiului. Pierderile sunt mai i de amftndoul plrţile.

Cu cât se prelungeşte mai mult aeest rlsboî, eu atât sunt mai mari temerii» izbuc­nirii unui rlzboi, eare s l cuprind! întreagă lumea.

Jtponia fi-a amânat ofensiva pe eare vreas'o desflfoare in Ch ;na de Sud, până după terminarea tratativelor pe cari le duce cu Aaglia. Prin acestea Jtponia ar respecta drep­turile Aeglici in China ds Sud, iar ei i-s'ar l isa mani liberă in China de Nord.

Unul care vindea locuri M Să na credeţi că acesta ar fi fost J

politician în propagandă electorală. S'«r J tut întâmpla şi aceasta, dar de regal i J etanii f ig idniesc ralnl pe pământ, şi j lumea ceealaltă. Negustorul acesta mij trăieşte şi azi, el e călugărul Q i:h;r!e, vlj1

stiliştilor din România. Stiliştii sunt n'n | e

oameni smintiţi de jumătate dacă na pe (> întregul. S î cred ca malt mal camlnţl ş| învăţaţi d«cât vlădicii şi conducătorii ţ â ^ aceea na vor să primească nicicum schirj^ rea calendarului şi rămân pe lângă caiend vech'. Pentru aceasta ii se fi zice stilişti]! ţin stilai vech'. l]

Călugărul Q Icherle din judfţul Ns | (Moldova) a început o vie propagandă ; trlva calendarului nou. Repede «t-a gSsit ţ,l tizani cari l-au şi ales vlădică. Gnjaiiadciii talrea sufletelor credincioşilor sat, Gilchsd începat să Ie facă la fâgâdaiell pentru im| cealaltă, In ultlmal timp a mers aşa dedepj cu i îglduiel i le , înc&t le vindea locurile j ral. Şl na era scump de Ioc, 3000 de lei pî jlna (2.30 metri pătraţi) de loc in rsi. Cel-săraci se puteaa întovărăşi între ei şi să col pere laolaltă nn loc în rai, aşa cum btmăoţ s'ar cumpăra un iot de casă în Blaj pe „Ha sau în Veza lângi Târnava.

Ministerului de Interne na i-a plăcut loc această împărţire în loturi a raiului şip arestat pe bietul Gllcherie, aşa câ azi îşljj păşeşte la închisoare păcatul de-a fi fostp darnic ca credincioşii săi.

Nucile de Sebeşel Sebeşel este nn sat din judeţul Huni

dioara, na prea mare îndepărtare de Dti Eite renumită această comună prin nucile 1 produce şi care sunt de cea mai bună cal tate. Calitatea aceasta care are faimă şl pel hotare stă în special în coaja nucilor, care el foarte subţire, de se poate sparge Intre degej Am întâlnit la Sebeşel nuci ca o coajă atât i subţire încât uneori o parte din naci na ffj avea coajă propria zisă ci o simplă pojgh| ce se tăia ca vârful unghiei. Nici la aceii, exagerare nu-i bine să ajungem. Deci, s i şf| să alegem nucile ce punem la însămânţaţi la stratificat, să albe coaja potrivit de groi şl o anumită formă mal cilindrică. |

S'a obişnuit lumea să creadă c i nuc, de Sebeşel trebne să fie mari, dar marin: (

acestora este chestie de întâmplare. Dacă « ploi multe, nucile vor fi mai mari, dar daci \ fi timpul secstos, cam s'a întâmplat îa vi' acesta! an, atunci ele sunt mici. Aceasta in na le mişcorează calitatea. I

Cine vrea să-şl procure adevărate n| de Sebeşel să le procure personal, dela Io:, de producţie. |

Pretai lor este de cam 25 lei kgr. !o| gara Deva. |

In privinţa stratifleaţiei veţi obţine r«« tate malt mii bane forţând nucile în primâv»' într'an hlrdâa ca apl , in care ele vor fi lâ»»1, până s? cască. Cele căscate dovedesc câ »| patere de încolţlre iar cele ce na se desen!' plates: şi sunt stricate. Semănaţi aceste nuf(

căscate într'an strat din grădina dvs. imedi», ce s'a desprimâvărat. Puteţi fi siguri c i vei obţine rezeltate malt mii bane.

Iaci an sfat: cumpăraţi naci pentra I" simlnţat la producător. Ele nn sant tratate cj pucloaiă spre a fi înălbite, şi vor ave i deci patere de încolţlre mal mire. I

Citiţi „UNIREA POPORULUI

Nr. 5 U N I R E A P O P O R U L U I fag. 5

Cei trei Ierarhi de D r . N . L u p u

Mântuitorul nostru Isus Hristos, Încă fiind între ucenicii săi, le-a făgăduit că, depărtându-se din lume nu-i va lăsa pe ei orfani, ei le va tri­mite pe Spiritul Sfânt, care va fi cn ei întotdea­una şi-i va învăţa ce să vorbească şi cum să a-?ere învăţăturile lui; iar înainte de a se înălţa la cer le-a sis: — Iată eu cu voi sunt în toate zilele şână la sfârşitul veacului. — Mai încape oare vre-o îndoială că Isus Hristos a fost, este şi va fi pururea cu biserica sa şi cu toţi aceia cari caută să împlinească poruncile şi legea lui?

Aceasta s'a dovedit tn toate vremurile, căci când valurile tulburi ale necredinţii şi ale erezii­lor, răscolite şi stârnite de „cel rău" căutau să Înece biserica şi să o înghită, Domnul întotdea­una a ridicat din sinul ei bărbaţi sfinţi şi lumi­naţi, cari cu vorba şi cu scrisul au apărat învă­ţăturile mântuitoare; iar cu viaţa lor sîântă şi în­frânată, şi cu zmerenia lor, au dat şi altora pildă, nu numai celor din vremea lor, ci tuturor ere ştinilor din toate vremurile, cari vreau să trăiască după cum a zis Isus Hristos şi să ajungă Ia mântuire.

Aşa pilde de sfinţenie, zmerenie şi înţelep­ciune au fost şi sunt in biserică cei trei Ierarhi, adecă mari vlădici: Vasile cel Mare, Grigorie Cu­vântătorul de Dumnezeu şi Ioan Gurâdeaur. Pe aceşti trei ni i-a arătat bunul Dumnezeu tocmai n vremurile cele mai tulburi şi mai primejduite, ând credinţa începuse să scadă tn suflete, iar

{lăcomia de avere şi pofta de mărire deşartă stă­pânea aproape pe toţi omenii, nu numai pe mi­reni, ci şi pe bisericani şi chiar pe mulţi vlădici.

Nu cu mulţi ani după împăratul Constantin gel Mare, care dăduse libertate bisericii creştine, în ginul bisericii întrară şi omeni răi, căci pe atunci era „la mod", — cum s'ar zice —, sâ iii areştin. Aceia de şi se botezau, ca să fie şi ei din partida care plăcea împăratului, totuşi nu trăiau creştineşte cum ar fi trebuit, ci erau tot lacomi, sgâreiţi şi nemiiostivi ca şi înainte, ceeace făcea pe mulţi creştini proaspeţi să se întrebe: — Dacă legea creştină e bună şi sfântă, aceştia pentru ce sunt atât de răi? Şi dacă Dumnezeul creştinilor este drept, pentru ce nu-i pedepseşte, si ii lasă să-şi facă de cap, şi încă In numele lui?

Intre episcopi şi preoţi erau mulţi rătăciţi cari ziceau că Isus Hristos n'a fost Dumnezeu adevărat — cum zicea Arie —; nici om adevărat

cum zicea Apolinare. Creştinii cei cu inimă curată ascultau cu

inima îndurerată predicile preoţilor şi ale vlădi­cilor eretici prin biserici, şi îi durea sufletul vă-e&nd cum slujitorii altarului căutau să degradeze şi să înjosească pe Acela care s'a pogorlt din cer pentru mântuirea neamului omenesc. Se stri­case sarea pământului, şi tn Răsărit par'că s'ar fi putut zice cu psalmistul: — Nu este cela ce face dreptate. Nu este până la unul, căci toţi s'au abătut şi împreună netrebnici s'au făcut. — Dar iată că tocmai în acele vremuri trimite bunul Dumnezeu pe Vasile cel Mare, şi pe Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, născuţi amândsi tn acelaşi an, tu aceeaşi ţară şi învăţaţi în aceeaşi şcoală.

Vasile, Întâiul născut dintre zece fraţi, a vă­zut msi întâi lamina zilei în Cesarea Capadociei a Asia mică la anul 330. Tatii sau era advocat

in Neo-Cesarea din Font, tot in Asia mică, pe malul de miazăzi al Mării Negre. Numele Iui era tot Vasile, iar al mamei sale Emelia. Amândoi erau bnni creştini, căci mama advocatului Vasile era sfânta Macrina, uceniţa sfântului Grigorie Taumaturgul sau făcătorul de minuni.

Cele dintâi cunoştinţe şi Ie-a câştigat tinărul Vasile tn casa părintească, dela tatăl, mama şi ennieă-sa, care a şi reuşit ca din cei zece nepoţi «d săi s i facă trei episcopi şi trei sfinţi.

Când a fost mai mărişor, tatăl 11 trimise Ia Atena In Grecia, unde era pe atunei cea mai vestită şcoală de filozofie şi oratorie, tn care se învaţă cunoştinţa lui Dumnezeu, a lucrurilor din lume, a stelelor şi meşteşugul de a vorbi frumos şi la 'nţeles. Aeelo a rămas Vasile vre-o cinci ani, având tovarăş şi prieten pe fiul episcopului din Nazianz, pe Grigorie, care mai târzia s'a numit „Cuvântătorul de Dumnezeu, sau Teologul". Se înprieteniră amândoi şi prieteni au rămas pe toată viaţa. împreună învăţau, împreună se rugau lui Dumnezeu şi împreună se Bfâtuiau, s i ducă o viaţă curată şi sfântă şi să nu caute altceva în viaţa aeeasta, decât a plăcea lui Dumnezeu şi a face voia lui. împreună se hotărîră să se facă amândoi călugări, cum erau ai sfântului Pahome din Egipt.

După terminarea studiilor, Vasile merse in Egipt ca să vadă cum trăiesc călugării. Merse apoi şi în Palestina la călugării de acolo, şi în pustietatea Pontului, adecă în ţara lor, şi acolo să ducă viaţă curată şi sfântă slujind numai lui Dumnezeu, şi tuturor oamenilor pentru iubirea lui Dumnezeu. Vasile şi scrise regule pentru viaţa călugărească, cari regule — cu anumite schim­bări făcute în decursul veacurilor —, există şi azi.

Intorcându-se acasă, Vasile se preoţi şi ajuta bătrânului episeop Easebiu din Cesarea Capadociei întru împlinirea slujbei lui, mai cu seamă că Cesarea era bântuită de o foamete gro­zavă, iar ereticul împărat Valenţe prigonea aspru pe catolici.

La anul 370 muri episcopul Eusebiu, iar episcopii din jur aleseră pe Vasile, pe eare îl hirotoni Intru episcop tatăl prietenului său Gri­gorie din Nazianz.

Ca episcop Vasile se apucă să înirepteze cu mână tare relele cari Ii bântuiau biserica: e-rezii, certe, desbinări şi alte răutăţi. Pedepsi câţiva preoţi şi mustră vre-o câţiva episcopi, din care pricină îşi făcu o mulţime de duşmani. Ei insă tot atât de sărăeăcios trăia şi se îmbrăca ca şi înainte, iar fâcându-se la Sasima o dieceză nouă, puse episcop pe prietenul său Grigorie. A-cela îasă auzindu-şi vorbe, că ar fi fost făcut e-piscop numai din prietenie, îşi dăda demisia şi se retrase la călugării săi din Pont.

împăratul Valenţe trimise la Vasile pe Mo-destus, prefectul Asiei, ea să încerce a-1 atrage la rătăcirile lui Ane, dar nu reuşi, căci Va­sile era tare ca fierul tn credinţa lui, şi nici fă­găduinţele de măriri lumeşti, nici ameninţările cu chinuri şi cu suferinţe nu-l putură îndupleca. Atunci prefectul îi zise: — Nici odată n'am văzut om ca dumneata. — Vasile îi răspunse: — Poate că niciodată n'ai văzut un episcop.

Prefectul se întoarse la împăratul şi li zise: — De cătră căpetenia bisericii din Cesarea Ca-padochiei suntem biruiţi. Fâgădaisţele le dispre­ţuieşte, de pedepse nu se teme, de moarte nu se Înspăimântă.

Ca episcop Vasile predica şi scria. Dar n'a trăit decât nouă a n i ' ca episeop, ci înfrânt de oboseală, de post şi ajunuri cu privegheri, muri la 379 in vârstă de 49 de ani.

Prietenul său Grigorie ajuta pe tatăl său, care era de o sută de ani. După moartea părin­ţilor, care se Întâmplă la 875, Grigorie se retrase iară în pustietate, Ia călugări, unde se ruga, pre­dica şi scria împotriva ereticilor.

La 6 Msi 481, se deschise aăborul ecumenic Ia Constantinopol împotriva ereticului patriarh Machedonie, care şi fu alungat din scaun. Părinţii săborului aleseră pe Grigorie, care după multe stăruinţi din partea episcopiior, primi. Dar şi aci începu a-şi auzi vorbe. Unii ziceau: — Pentru ce să adueem noi în cetatea împărătească un epis­cop din Asia, care nici nu e frec. Nu avem noi aici In Censtautinopol destui bărbaţi vrednici de a fi episcopi? Sau tacă na, putem aduce un

grec din Egipt, dar nu an siriae din Capadocia. Grigorie ansi acestea, şi Intr'o şedinţă a sinodu­lui zise:

— Văd că inimile voastre sunt tulburate din pricina venirii mele în acest scaun. Nu sunt ea însă mai bun decât profetul Iona. Daeă eu sunt. pricina tulburării, aruncaţi-mă în mare, şi se va linişti tulburarea inimilor voastre. Bâriitorii tă­cură ruşinaţi, dar în ziua următoare Grigore pă­răsi „cuibarul de viespi", cum zicea Constau-tinopolului, şi se retrase iarăşi Ia călugării săi, unde mai trăi zile de muncă, de pocăinţă şi de rugieiune, dar sfinte şi senine, încă zeee ani. Muri la 391 tn vârstă de 6 1 a n i .

Ioan Gurădeaur era mai tinăr cu 17 ani decât Vasile şi Grigorie. Era născut tn Antiochia Siriei la anul 347. Tatăl său Secundus era co­mandantul oştirilor din Siria. Muri însă fntr'o luptă, Iăsânda-şi soţia, pe vrednica creştină Antusa în vrâstă de abia 20 de ani, cu doi copii, cu Ioan, despre care vorbim, şi o fetiţă, care însă n'a trăit mult.

Vrednica Antusa se sili să dea fiului său o creştere creştinească dintre cele mai alese. II instrui ea mai Întâi, iar când ii veni vremea de şcoală îl trimise la Constantinopol ca să înveţe filozofia şi oratoria. Acolo făcu cunoştinţă cu Vasile cel Mare cu care legă o prietenie strânsă, deşi era Intre ei aşa mare deosebire de vrâstă, căci zicea Va* sile: — înaintea lui Dumnezeu nu există tinăr şi bătrân, ci numai suflet curat şi inimă zmerită.

După terminarea studiilor vru să se facă călugăr, dar mamă-sa Ii zise: — Fiule, vrei să mă laşi a doua oră văduvă? Adecă după ee am rămas fără de tatăl tău, să rămân acum şi fără de tine, singură pe lume? Rămâi cu mine, fiule, şi fii sprijinul şi mângâierea bătrânelelor mele.

înduioşat de lacrimile mamii, Ioan rămase în casa părintească, unde stătu câtva timp împre­ună cu Vasile, ducând viaţă ca şi nişte călugări, adecă in rugăciuni, privegheri, post şi infrânare.

La anul 374 muri nobila sa mamă, şi tot în acelaşi an episeopii din Siria ţinură un sinod ca să complecteze unele scaune de episcop va­cante. Ochii tuturor se opriră asupra Iui Ioan, şi i se şi trimise o delegaţie ca să-l roage sâ pri­mească cinstea şi sarcina de episcop. El însă fugi, tn munţii Siriei, unde se alătură unui pustnie ca care trăi patru ani. Murind acela insă, el încă sa înbolnări foarte greu, aşa încât fu silit să se în­toarcă în casa părintească pustie de atâta vreme.

La 381 patriarhul Meletie din Antiochia ti făcu diacon şi ajuta patriarhului, predicând pria biserici. La 386 muri Meletie şi ii urmă Flavian, care îl fi cu preot, având pe atunci vrâsta de 39 de ani. Ca preet in Antiochia rimase timp de 12 ani.

La anul 398 muri patriarhul Nectarie al Constantinopolnlui, iar clerul şl episcopii de acolo îl aleseră pe Iean, trimiţându-i a delegaţie ea să-l roage să primească. După multe rugăminţi şi multă stăruinţă primi şi merse să păstorească biserica aceea fărâmiţată de atâtea eresii şi sfâ­şiată de atâtea certe şi neînţelegeri

A trebuit să lucrese cu mână tare. A înlă­turat câţiva episcopi şi a degradat câţiva preoţi, făcându-şi astfel o mulţime de duşmani, ca tet omul care merge pe calea dreaptă şi au face complimente nimănui. Intre alţi duşmani ara şt împărăteasa Eudoxia, soţia împăratului Arcadie.

Sumeaţa împărăteasa îşi făcuse o statuie mare de argint, pe care o aşezase tocmai înaintea bisericii în care slugea şi prediea Ioan. In jurul acelei statui se făceau apoi jocuri poporale ca cântece şi chiuituri tocmai Ia timpul slujbei. lesa opri poporul i e a mai face gălăgie Inaiatea bi­sericii tn timpul sfintei liturgii şi a predicai, iar cineva dintre răuvoitorii lai fl pâri că ar fi oprit poporul de a mai cinsti statuia împărătesei.

împăratul li trimise acriieare ca In 34 dc ceaBuri sâ părăsească Constantinopolul. El îşi ia-

^&g. 6 .

pachetă Ia repezeală nişte haine şi nişte cărţi şi cn nişte soldaţi fa dus ia mare, unde il aştepta notarul împărăţiei cu o corabie, care avea să-1 ducă departe Intr'o pustietate la ţărmul de răsărit al Mării Negre, însoţit de soldaţi se urcă In corabie şi porni. Abia se depărta Iasă corabia dela ţărm, şi In Constan-tinopol se simţi nn groaznic cutremur de pământ. Poporul află că episcopul lor a fost dus, deci înar­mat ca săcuri şi cu ciomege merse Ia palatul îm­părătesc şi începu să bată în poartă şi să strige: — Daţi-ne pe părintele nostru! Datine pe epis­c o p i nostru! — Un preot bătrân întră In palat şi zise împărătesei: — Eadoxie, să ştii că T O I nu reţi mai putea domni aici dacă nu veţi aduce pe Ioan înapoi, căci poporul e îninriat şi e in stare să vă sfâşie şi să facă vărsare de sânge. Fie-ţi milă de copiii tăi!

împăratul trimise pe însuşi notarul împără­ţiei ca o corabie care mergea mult mai repede, şi ajungând corabia cu Ioan, îl chemă Înapoi. Ba împărăteasa îi trimise şi o scrisoare, tn care zicea că ea nu e vinovată, ci omenii răi au făcut o aceasta.

Ioan veni acasă, dar la sărbătorile Paştilor din anul următor, care era 404, fu învinovăţit co alte lucruri din partea duşmanilor Băi că anume B U s'ar supune puterii împărăteşti. Din nou iu deci chemat Ia palat, unde i-se porunci să părăsească Con-stantinopolul numai decât El răspunse împăra­tului: — Eu dela Dumnezeu am primit sarcina să păstoresc acest popor; iar tu, împărate, dacă vrei să mă alungi, scoate-mă cu puterea, ca să ştie poporal că nu de voie bună, nici din ură faţă de slujba mea şi de el l-am părăsit. Apoi să ştii împărate, că mie na-mi poţi tu tace nici un rău. Ta mi ameninţi că mă vei despoia de averi. N'ai de ce mă despoia, căci eu n'am averi, şi tot ce am avut am împărţit cu săracii. Apoi că mă vei dace undeva departe în pustietate? Nu mă vei putea ànce nndeva atât de departe încât să nu fie Dumnezeu cu mine. Apoi dacă e Domani cu mine, cine va pntea să-mi facă râu?

Împăratul stărui să plece, şi el făgădui că va pleca dar nomai ca forţa.

Spuse prietenilor săi că trebuie să plece, dar 40 de episcopi merseră în delegaţie la îm­păratul şi U rugară să nn facă luerul acesta toc­mai tn sărbătorile Învierii, ca să nn se verse sânge tocmai In sărbătoarea bucuriei. împăratul mai aşteptă până după sărbători, iar Ioan mai boteza v reo 3000 de persoane, apoi îngenuchind Încă odată în biserica sa, a mulţumit lui Dumnezeu de toate, şi însoţit de soldaţi intr'o noapte fu dus la mare şi pus Intr'o corabie, iar când se lumina de ziuă, corabia era departe către Asia, iar până Be afle poporul, era poate chiar în Asia.

La Mieeia se înbolnăvi, şi zăcu un an. Mai mulţi prieteni tl căutară şi voiau să-i dea bani, dar soldaţii nu permiteau să primească nimic, căci ei primiră poruncă să-1 facă să moară pe drum. După ee se mai însănătoşă aşa ca să poată merge, tu dus pe jos preste întreagă Asia şi preste pustiurile Armeniei timp de doi ani, tn care fu mai mult bolnav decât sănătos. 11 durea capul şi nu putea dormi, avea dureri grozave de stomac şi vomitâri dese. Rugă pe soldaţi să-1 lase tutr'un sat să ee mai odihnească, căci erau trei ani de c&ud călătorea în felul acela, dar aceia nul lă­sară, ei-1 mai doserà încă vre-o 15 kilometri pe joSj; când: Ioan căzu de pe picioare, îşi scoase sfânta Cuminecătură pe care o avea in sân de eâad fusese slujba mai pe urmă, se cuminecă, apoi oftând odată: — Mărit fie Dumnezeu pentru toate ! -r- îşi dădu sufletul la 14 Septemvrie 407. în al 60-lea an al vieţii, ţi dapă 9 ani şi 7 luni de episcopat, din cari trei li făcu pe drumul greu al surghiunului.

La anul 438, Împăratul Teodosio cel Tinăr, vrâid ai repare laţiu câtva greţala părinţilor săi, li duse osemintele la Constaatinopol şi le,aşeză In biserica numită „a sfinţilor Apostoli", care fuse

U N I R E A P O P O R U L U I

U n m a r t i r a l c r e ş t i n ă t ă ţ i i este fără îndoială p i r . călugăr redemptorist Forner, care a îngrijit întreagă viaţa sa pe leproşii din Sau Paulo, on stat din Brazilia (America de sud). Iu sfârşit s'a infectat şl el de groszaica boală, î n s i tocmai dea:eea cu şl mal mare râvnă a inceput să-i îngrijească pe semenii săi. A ajuns cu el până acolo încât se cuminecau aproape zilnic. Opt ani a saferit p i r . Forner de lepră, care pe urmă i-a a tacat şi mâncat gâtul. Când n'a mal putut spovedi şl sluji, s'a îngrijit de an alt preot, iară el a mărit, ca safietal îm­păcat, intre ai s i l .

G u v e r n u l i t a l i a n a j u t ă m i s i u n i l e . Poporal şi guverna! Italian tot mai mult se alipeşte de biserică ştiind că numai aceasta este calea cea adevărată şi bană. Ideile şi lu­crările pornite da biserică sunt ajutate ca drag de popor şi sprijinite de guvern. Astfel se «pune că în curând se va aduce o lrge prin care Ministrul de Finanţe va da ajutoare bă­neşti misionarilor Italieni din toată lumea.

S e i e f t i n e ş t e s a r e a . Am scris şi noi despre măsurile de ieftinire luate de noul gu­vern. Iu zilele acestea s'a hotărrt la ministerul de finanţe ieftinirea sării. Pe viitor sarea va fi mal Ieftină ca 50 de bani la kilogram.

O n u n t ă c a fn p o v e ş t i . Săptămâna trecută Eglptnl întreg a fost în sărbitoare. An sărbătorit cu toţii căsătoria regelui lor Farok cu frumoasa Farida, fata judecătorului Sulfikar. A fost o nuntă ca în poveşti cam Egiptul n'a mai văzut de mult. Căsătoria s'a desfăşurat după toate regalele legii musulmane. Pe tronai Egiptului, cel mai vechi tron al lumii, s'aa urcat cei mal tineri regi. Amândoi mirii sunt foarte tineri, n'au decât 17 ani.

O l e g i u i r e b u n ă . Până acum adevărata căsătorie în faţa legii era căsătoria făcută la Ofiţerul stării civile. Căsătoria religioasă era lăsată la bunul plac al mirilor, in faţa l rgi inu coota. Se spune însă că ministerul cultelor ar fi cerut ministrului de justiţie ca de-acum că­sătoriile civile să n'aibă nici o valoare, dacă nu suat urmate şi de căsătoria religioasă. O măsură bună, care ar pune capăt multor lu­cruri rele dela noi.

F a p i a d e s n ă d a j d u i t ă a unu i n e b u n . Tutcal Mohamed Ssklnges era socotit drept cel mi i bogat om din oraşul Saralevo (oraş din Bosnia în Iugoslavia). De fapt însă şl-a pierdut întreagă averea prin speculaţii la bur«ă. Vizându se ajuns Ia deplină sărăcie, s'a dus Ia un ciasomlcar, i-a predat ultimul ban de aur ce i-a avat, ragânda-1 să-i facă an glonte de aar. Pe armă apoi s'a împuşcat în inimă cu «•'.

catedrala lui. In veacul XII, când Constantinopolul era ameninţat de Turci, fără duse la Roma, unde se cinstesc şi acum sub nn altar în biserica sfân­tului Petru, ţi scriitorul acestor şire a avat noro­cirea să vadă sicriul care coprinde rămăşiţele pă­mânteşti ale sfântului Ioan Gurideaur, şi să rostească o rugăciune asupra . lor. Aceasta este istoria pe scurt acelor „trei Ierarhi", unolfinde advocst, : unul de episcop şi nnul de militar, sfinţi şi smeriţi ia mijlocul lumii păcătoase şi îngâmfate.

, _ i s Fiul iu i F r a n z F e r d i n a n d a r e s )

l a V i e n a . Roata lumii se schimbă mereu, 1̂ eşti bogat şi puternic, de tremură o lamei* tresgă In faţa ta, mâne sărac şi neştiot {j nimeni poţi ajunge să cerşeşti mila sIog(|s

tale. Aşa se spâne că prinţul de Hohenloj,' fiul fostului moştenitor al Austro-UngarleHi fost arestat zilele trecute la Viena, în capitj 5

moşilor săi. Pe când trecea pe o stradă p soţia sa, prinţul a văzut în fereastra anei valii, o reclamă interesantă. Voind să o arj" soţiei sale, din greşală a spart geamul. Iod*' a fost srestat de poliţie. Dapăce a plătit Im' psguba a fost lăsat liber. j

S i n g u r a ţ a r ă f ă r ă ş o m e r i este asti; Bolivia din America de Sad, ca 3 milion' locuitori, dintre cari jumătate indieni. Aco :

sunt foar.e mari bâişagari de zinc. Guvern: bolivian a încercat să introducă în ţ i r i ; ! străini, dară ei nu s'au păta t obişnal cu cllrr de acolo şl astfel bolivienii aa mare nevoi, de braţe muncitoare. j

Al 2 0 - l e a c o p i l . Femeia Elena Lavln din Roma, în vârstă de abia 42 ani, a niici' zilele trecute Ia clinică al 20-lea copil. Ct dintâi copil 1-a avut pe când era de 16 ani' Toţi cei 20 copil trăiesc. Di Massollnl \.ţ trimis numai decât in dar 3000de Lire şi ap;' a poruncit guvernatorului oraşului Roma ii se îngrijească pentra bărbatul el de o ocupi ţiune şl cvartir corespauzător. jj

Ş i U n g a r i a i a m ă s u r i fmpotr lv E v r e i l o r . Ca peste tot local, aşa şi în Ut \ gârla, vecina noastră dela asfinţit, Evrei/ p i t r ans în toate ramurile vieţii, reuşind ii apuce cele mai bune locuri, lăsând băştimşlj lor doar dreptul de-a cerşi. Cum era şl firet;: cei mulţi aa început lupta de curăţire a pi, mântalul lor de aceşti oaspeţi nepoftiţi şi m doriţi. Astfel se spâne că guvernul ungarei'] a luat măsuri pentru îndepărtarea evreilor di| ocurile Invadate de ei. I

F o c m a r e Tn C a n a d a . In săptămâni trecută an puternic foc a izbucnit la anal d l | cele mai mari semlnarii din Canada. Seminarul numit „Sacre Coeur" a fost în întregime nlr micit de foc. Mai mulţi copil, cari se refugii:1

seră pe acoperiş, aa căzut in flăcări cu tojlfj Numărul morţilor trece de 40. g

V e v e r i ţ a la d e n t i s t . Uu american dlr-Greenville avea o veveriţă Îmblânzită. Dar, sprij supărarea lui, veveriţa avea dinţii strâmbi ţj •nu putea să spargă nucile. Ca să îndrepte» răul, americana! a chemat un dentist, care K pus alţi dinţi.

P a p a r a d ă d i n 7 5 m i i d e o u ă . < astfel de păpâradă nu s'a pregătit In nici l bucătărie europeană, nici la vr'un ospăţ d l

|

om bogat, ci în Palestina. Dealungal dramalo| ce duce din Siria la Ierusalim, povesteşte of călător, o bandă de arabi înarmaţi aa opr<U un camion încărcat cu 75 mii de ouă. DapâcM au dat jos pe şofer şi pe ceilalţi călători evrei, 1-aa stropit ca benzină şl l-au dat foc. întreg-, camionul a ars, Iar onile spirgându-se in câ| dere s'aa făcut la căldura focalul într'o pâp*';

radă uriaşă, bineînţeles c i fără unsoare i» 6.

Au m â n c a t c a r n e d e p ă s ă r i t u r b a t e . Iu comuna Brăneştl din judeţul Covflf'j iul s'a întâmplat zilele trecute o groaznic' nenorocire. Fără să ştie, 18 oameni au. mWe»| carne de găini ta tbate . Doi din el aa mal foi'ij şl moşeaţi de an câne turbat. Toţ i au fost dflf'j la spital, unde în urma îngrijirilor ce li-«' a t | dat aa fost paşi In afară de orice primejd"

ÎSfr. 5 U N I R E A P O P O R U L U i Pag, 7

M o a r t e a t r a g i c ă a u n u i p r e o t . Preo­tul român anit A'exandra Bănea din Făget |ad. Târnava Mică era cam bolnăvicios de nn timp încoace. Eflnd intr'ana din zilele săptă­mânii trecute în carte, să ajate la sosirea fetei si ginerelui său, şi trecând în dreptul fântânii,

[ lunecat şi a căzut în fântânS cu capul în jos. um până la apă snnt vreo 8 metri, Iară apa isaşi este de vreo alţi 8 metri, preotul a murit a mai decât. Pe câad l-au scos, nu mai era ecât cadavru. P i r . A1. Bănea moare In vârstă

de 52 ani şi a fost deplâns de întreg jurul. Facă-i Dumnezeu partea cn drepţii 1 Păr. pro fesor Teodor Megleşan din Blaj, care deplânge a păr. Bănea pe socrul său, îi exprimăm sin­

cerele noastre condoleanţe.

G r o a z n i c ă n e n o r o c i r e l a u n c i r c . O groaznică nenorocire s'a întâmplat zilele trecute, îa cursul anei reprezentaţii, la un circ, în apropiere de oraşul Pecs (Ungaria) în faţa publicului dornic sâ vadă la minunăţii trebala să se producă şi un îmblânztor cu trei lei. Deodată una d n fiară s'a repezit asupra îm­blânzitorului s iu , trântindu-1 la pământ . întă­râtaţi de sângs s'au repezit şi ceilalţi doi lei asupra Iul, sfârticându-1 în bacăţi în faţa oa­menilor îngroziţi şi neputincioşi.

I n s p e c t o r a t u l P r e g ă t i r i i P r e m i l i -t a r e , îa înţelegere C" Societatea de Radiodi­fuziune, a organizat „Ora Premilttară' c»re va avea Ioc io fiecare a doua şl a patra Dumi­necă din lanâ, la ora 4.

C r u z i m e a u n u i t a t ă . O groaznică ne­norocire familiară s'a în tâmpla zilele trecute într'un sat din Cehoslovacia. T i r anu l Euer ic Kibobici din RJsnovice de lângă Nitra, era de multă vreme în judecată cu un cumnat al său pentru un petec de pământ. Dar n'a câştigat, ţ l averea toată i s'a das pe la advocaţi şi ju­decători. V i z â o d a s e sărac lipit pâmâatalui, ca o familie plină de copiii, în mintea lai a în­colţit un gând negru şi rău: să-şi omoare so­ţia, copiii şl pe el, ca să nu rămână pe dru­muri. Şl aşa a şi făcut. Dopăce şi-a înjunghiat soţia şl-a sugrumat pe rând copiii şi apoi s'a omorlt şi ei. N'a scăpat decât o copilită de trei ani, care văzând cum ta t i i sân omoară pe cei­lalţi ai casei, a fugit şl s 'a ascuns.

C â n t ă r i t fn a u r . Despre bogăţia mtu-rajahllor (prinţilor) indieni se poves tes : lucruri într'adevâr uimitoare. Credinţa generală este c i ei sunt foarte sgârclţi şi nu ştia decât sâ ntrâagâ la averi. Totoşl sunt şi intre ei oa­meni miloşi, cari se îngrijesc şi de supuşii lor mal săraci şi Ii ajată. Altfel se soane că de siua naşterii sale prinţol dlu Bkenes India a pus de l-au cântărit Iu aur şl preţul acestui aur I-a dat săracilor pomană. Fireşte că su­paşi! s i l ar dori ca el sâ trăiască foarte mulţi ani şi să fie cât se poate de gras .

P ă m â n t u l s c ă p a t d e o m a r e p r i ­m e j d i e . O g«zetă franceză scrie că pământul a trecut în Octomvrie pe lâogâ o mare pri­mejdie, pe care cei mai mulţi dintre noi nici n'am bănult-o şi era cât pe aici să se sfâr­şească odată cu lumea asta. Spun astronomii că o mare stea s'a apropiat de pământ şl era aproape «1-1 atingă, l-a mal trebnlt numai 500 mii Kilometri, o nimica toată fi pământul *r fi fost făcut praf. Ceva asemănător a'a mi. întâmplat tn 1908 fn Siberia, când dlu cauza unei aţele căzătoare, mişcarea aierului aşa a fost de puternică încât păduri întregi au fost pustiite fi numeroase tarme de reni nimicite.

Cum se lecuiaii Chinezii înainte vreme, până la pătrunderea civi­

lizaţiei în China, bolnavii chinezi erau trataţi cu leacuri cari de cari mai interesante. Da:ă era sărac atunci medicii 11 hrăneau cu ceva mal Ieftin care nu-I folosea nimica, sau îl pro­voca de cele mai multe ori moartea. Dacă era mal bogst stanei se încerca lecuirea [lai cu mustaţă de tigru tăiată mărnnt, cu corn as :a t de rinocer sau cu rădăcină de mătrăgună. M i -irâgana era în mare cinste la Chinezi şl chiar şi la Earopeui şi era socotită ca avâed o mare patere de vindecare.

Chelia se poate vindeca prin operaţie

Profesorul Dr. G. Anfricht din N twYork (America de Nard) a ajuns la coavlogirea câ chelia se poate vindeca prlc operaţie. El s'a convin* anume că oamenii chili au pielea ca­pului f jarte întinsă, atât de întinsă încât ră­dăcinile pirului nu mai sunt îa stare să na-trlascâ pârul, care astfel cade. Chelia se în­tâmplă numai la vârsta după 20 de ani, fiind:ă numai atunci creşte capul deplin, pe când pielea nu se poate deajans întinde. Doctorul Q Aafricht taie pielea capului, o lârgsfte şi spune câ astfel rădăcinile părului sj-jog d n nou la putinţa de a nutri părul, şi chelia se vindecă. S :rlltorul acestor râudarl, chei şl el, nu crede până nu va vedea astfel de operaţii bine reuşite şf la noi în Earopa.

C ă r ţ i n o u a

E d u c a ţ i a n o u ă î n ş c o a l a a c t i v ă de Toma Cocişia director şcolar Blaj. Tipografia Se­minarului. Editura autorului. 63 pagini, 24116 cm.

O nouă carte a dlui Toma Cocişiu care completează de minune celcalalte publicaţii ale şcoalei de experienţă din B aj.

Curtea este rodul interesantelor experienţe pe care dl Toma Cocişiu le face la şcoala Dsaie, pentru introducerea metodelor noui de educaţie in învăţământ. După ce se lămureşte, care este interesul şi rostul şcoalei active, ţelurile pe cari le urmăreşte, se arată gruparea materiilor In şcoala activă în jurul unor „idei centrale", în jurul unui „centru de interes", în jurul unei „teme" sau în jurul unui centru de viaţă. Pe baza acestor centre se clădeşte astfel planul de studii care apoi prin cercetarea şi studiul ele­vilor ajutaţi de învăţător este des/oltat. Se arată cum se munceşte apoi la această şcoală care urmăreşte să trezească cât mai mult dragostea elevilor pentru carte, să le dea cât mai multă libertate în gândire şi în studiu, să facă dm ei nişte mici creatori.

Nici orariul nu mai este cel fix din celea-lalte şcoli, aci munca fiind regulată, nu de clo­poţel, ci de dorinţele elevilor.

Pentru menţinerea ordinei elevii au o po­liţie a lor, care judecă purtările rele ale unora din ei şi dictează pedepse'e.

Cel mai Important eveniment al ultimului TTZ't" rad'ofonic " roîisf'tO!" fără indolal* nouHe B A T E R I I DE ÎNCĂLZIRE DURA-OPTIMA ( A c u m u l a t o r i u s c a ţ i ) . întrebuinţate de un an la aparatele de radio ele au produs în rân­durile radiofonlştllor cea mal mare satisfacţie. Nu necesită nici o încărcare aau vre-o îognjire specială. Se găsesc la toţi revânzătoH* Cu lă­muriri te^halce vă stă Ia dispoziţie UZINELE D U R A S. A . din Ttmiaoară. 892 (2—2)

Dupâce ai citit această gazetă, dă-o s'o cetească fi alţii, ca aă uadd şi ei că „Unirea Poporului'1 iste cea mai credin­cioasă pristenă a ţăranilor noştri.

Pop Victor^ Almaşn. Triod cu litere străbune nu a'a tipărit.

Alte- same: Asoc. Minieră pe Cuxe „Albini" Zlatna 6000, Băldean Ioan 214, Duc Zosim 350, Văd. Pop Ga-vril 226, Aurel Modi 100, Ioan Mureşan 89, Sârbu Aurel 1. Nicolae 1. Toma 250, Trifan Bogdan 103, Pop Ioan 164, Vasile Regep 359, Murar Cornel 90, Gheorghe Trău-şan 89, Ioan Anderco 240, Todea Grigore. 170, Pop Va­sile Nicopoi 250, Ioan Crăciun 1. Gheorghe 160, Avram Vasile 1. Ioan 100, Iile Borz 60, Minai Erdeş 164, Ştefan Tecariu 75, Nilca Petru 50, Fereian Ioan 810, Radu Tra­ian 120, Of. paroh. Gârceni 250, Stolan Ilie 345, Cristo-for Turcea 164, Selegean Petru 75, Pavel Sfetescu 236, Emil Sasu 270, Dan Teofil 112, N. Noaghlu 100, Mun­tean Iacob 143, Hodoş Gheorghe 342, Trăilă Crăciunel 175, Pr. Cocoară Darie 595, Corlaci Ion Palija 38, Pin-tea Ioan 74, Of. paroh. Sânmărtinul de C. 75, Traian Mihalca 164, Baciu Dănllă 38, Titu Liviu Cernea 192, Nlcodin Roşea 100, Gligor Felea 280, Nicolae E. Ferr 160 Patriciu Pop 164, Moişa Gavril 174, Duşia Nicolae 161, Victor Tămaş 164, A. M.Dumitrean 270, Vasile Bă-cilă 40, Susana Tătar 164, Cozmuţa Ioan 250, Ana T o -doran 625, Şimon Gheorghe 100, Dumitru Boeriu 350, Chira Vasile 246, Botoş Simion 120, Sălăgean Anton 60 Ioan Oniga 600, Cornel Dascăl 75, Marian Toader 1. Ioan 20, Măria Cernea 103, Victor I. Oprisiu l 9 t , Du­mitru Pieşea 160, Bociat Dumitru 89, Lazar Verrneşaa 250, Bologa Ion 1. Teodor 75, Ungurean Partetve 10a, Gheorghe Bumb 75, Furda Alex , 214, Cadar Gheorghe 89, Frenţi A. Cojocariu 175, Talan Teodor 164, Cocan Gheorghe 164, Rus Teodor 308, Andreiu Culic 275, Văd. Luiza Codan 175, Iuliana Aliciu 70, Augustin Glurca 178, Irinuţa So'conţiu 60, Lazar Caba 15, Of. paroh. gr. cat. Sibiu II 990, Nicolae Oancea 75, Alex. Pop 164, leronim Morariu 162, Ignat Petru 75, Teofil Hossu 270, Bai Ioan 178. Nicolae Ticaciu 1550, Alexandru Stan 75, Dumitru Indrei 38, Boar Vasilicâ 220. Popa Virgil 100, Man Ioan 180, Vidican Nicolae 600, Anghiuş Iuliana 450, Neamţ Beniamin 75, Nicolae Puşcă 75, Ilie Fârcaş a Si­mion Cozmi 75, Mihail Aut. Lucacl 75, Ion Conea 50, Costlcă L. Ghilea 74, Ioan Vereş 450, Eugen Bran 164, Bis. gr. cat. Brebi 650, Măria Ignat 110, Havrince Gh. I. Gligor 90, Contor Nicolae 100, Gheorghe Berariu 225, Bârsan Ioan 50, Ştefan Ioan 50, Toderan Ion 50, Botor Dumitru 264. Mărcuş Ioan 75, Dionisie Muntean 294, Ţicla Alexă 160, Grigorie Comaa 164, Mailat Tra­ian 75, Vasile Radu 41o, Dumitru I. Sescu 10, Bucşe Ion 1. Matei 50.

Nr 400-1938

Concurs la ajutoare Cu termenul de 1 Martie 1938 publicăm

concurs pentru împărţirea următoarelor ajutoare, din fondurile arhidlecezane, destinate tinerilor cari studiază la diferite scoale:

/. Din fundaţiunea Alexandru Sterca Şuluţlu. 1. Şase (6) ajutoare â 4000 Iei, patru (4)

ajutoare â 3000 lei şi douăsprezece (12) aju­toare â 2000 lei, pentru tineri, cari studiază, la facultăţile de litere, drept, medicină, ştiinţe, la politehnică, Academii comerciale şi de A-gricultură.

2. Douăsprezece (12) ajutoare de câte 1000 lei, pentru elevi de liceu din clasele su­perioare.

3 Şasesprezece (16) ajutoare de câte 600 Iei, pentru elevi de liceu din clasele inferioare.

La împărţirea acestor ajutoare vor fi pre­feriţi consângenii fundatorului.

//. Din fundaţiunea Vancea cassa-arhidiecezană. 1. Un (1) ajutor de 3000 lei pentru tineri,

cari studiază la Universităţi. 2. Un (1) ajutor de 2000 lei pentru tineri,

cari studiază la Academii. 3. Un (1) ajutor de 1500 şi trei (3) aju­

toare de câte 1000 lei pentru elevi cari stu­diază la liceul de băieţi din Blaj.

Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 5 1

4. Opt (8) ajutoare â 600 Iei pentru elevi dela şcoala normală de învăţători din Blaj.

5. Două (2) ajutoare â 1500 Iei şi două (2) ajutoare â 1000 lei pentru eleve cari stu­diază la şcoalele secundare din Blaj, având preferinţă fiicele de preoţi arhidiecezani.

6. Douăsprezece (12) ajutoare de câte 250 lei pentru ucenici de meserii.

///. Din fundafiunea Vancea-Aiumnaie.

Cinci (5; ajutoare â 1000 lei pentru eleve j sau elevi dela şcoalele secundare din Blaj I cari sunt alumni ai internatelor de pe iângâ j şcoalele respective. j

Consângenii fundatorului vor avea prefe- !

rinţă Ia împărţirea ajutoarelor din fundaţiunile „Vancea", apoi „caeteris paribus' , fiii preoţilor noştri arhidiecezani.

IV. Din fundafiunea Simeon Pop Maieiu. Două (2) ajutoare de câte 1500 lei pentru

tineri, cari studiază la vre-o şcoală superioară (universităţi, academii tic), consângenii având preferinţă.

V. Din fundafiunea Augustin Laday. Trei (3) tjutoare â 1000 lei, cu prtfe-

rinţă pentru astfei de tineri, cari se pregătesc pentru cariere: industriale, comerciale, tehnice şi agronomice.

VI. Din fundafiunea loan Muntean. Două (2) ajutoare â 500 lei pentru eievi

dela şcoala normală de învăţători din Blaj.

V//. Din fundafiunea Constantin Alutan. Un (1) ajutor de 1000 lei pentru tineri,

cari studiază la Universităţi, Academii, sau la scoale secundare de ori ce fel, având prefe­rinţă rudele.

VIII. Din fundafiunea Alexandru Filip. Un (1) ajutor de 1C00 lei pentru elevi de

scoale secundare. Consângenii au preferinţă.

IX. Din fundafiunea Dionisiu St Şulufiu. Două (2) ajutoare â 1000 lei pentru stu­

denţi universitari şl pentru elevi de scoale secundare. X. Din fundafiunea Demetriu Muntean dm Bradu.

Două (2) ajutoare â 250 lei pentru uce­nici de meserii din distr. Sibiu.

XI. Din fundafiunea Dr. Isidor Marcu. Patru (4) ajutoare â 600 lei, destinate cu

preferinţă pentru consângeni ai fundatorului, în locul prim descendenţi ai fraţilor săi, cari în­vaţă la industrie, comerţ, sau alte şcoli.

De ajutoarele, date din fondurile arătate mai sus, se vor putea împărtăşi tineri români uniţi cu purtare bună şi progres în studii.

Concurenţii vor avea să înainteze cererile către Ordinariatul arhiepiscopesc român unit din Blaj, în termenul prevăzut mai sus, adecă p â n ă l a 1 M a r t i e 1 9 3 8 , cel mai târziu, în-spţindu-le cu următoarele documente:

1. Certificat şcolar (1936-37) în copie autentică.

2. Extras de botez dela preot. 4. Certificat de frecvenţă pentru anul şco­

lar corent (1937-38). Pentru elevii dela şco­lile secundare, arătarea notei medii dela finea semestrului încheiat.

Pentru dovedirea consăngenitdţil cu fun­datorii, se vor anexa certificate dela oficiile parohiale, ori dela alte autorităţi, însoţindu-le cu schema genealogică, care să arete gradul de înrudire.

Blaj, din şedinţa consistorială ţinută la 19 Ianuarie 1938.

Dr . A l e x a n d r u Nlco i e s e u . . . Athiepiacop şi Metropolit

De vânzare O garnitură complectă de treierat,

cu motor cu aburi, marca „Nikolson", 6 H. P., doba 1200 , în perfectă stare de funcţiune. A se adresa la Luca Prună, Şercata, jud. Făgăraş. 912 (2—3

'-7

S. " - l

(1 chivot mărimea: 70 pe 30 cm. cu 3000 lei).

(1 chivot mărimea: 50 pc 22 cm. cu 2000 lei).

S e e x e c u t ă : ch ivó te , cruci, sfeşnice, i conos t a se , p r e c u m şi orice obiecte s cu lp ­t a t e d in l e m n t a r e , p e n t r u biserici şi par^ t icu lar i , cu p r e ţ u r i m o d e s t e !

A se adresa : V O D Ă ILIE

s calp tor (915) 1—1 Gimnaziul Indus tr ia l -B la j

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b D u m b r ă v e n i Nv. 744/1937.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

câ în baza deciziunü No. G. 2831/1937 a ju­decătoriei mixte Dumbrăveni In favorul recla­mantului Petian fi Semengei repr. prin advo­catul Dr. Albert Gross pentru incasares crean­ţei de 1234 Lei — bani şi sec. se fixează termen de licitaţie pe ziua 28 Ianuarie 1938 orele 4 p. m. la faţa locului în Zaglr lâ Nr. 267, unde se vor vlude prin licltaţiune publică judiciară 1 căruţă, 2 cai aibi, 1 butoi ca vin etc. în valoare de 19.700 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 11 Ianuarie 1938.

1914) 1—1 Portic! F L E F I E *

Biaiioîeca universităţii Beg. Ferdlnand i., ciul

Concurs Rectoratul Universităţii »Regele Per-

dinand I.< din Cluj publică concurs pentru ocuparea postului vacant de şef-Iegâtor ia Biblioteca Universităţii, cu salariu bugetar brut de Lei 3400 lunar.

Candidaţii vor depune la Direcţiunea Bibliotecii Universităţii Cluj, până la 31 Ianuarie 1938, o cerere cu următoarele acte în original: extras de naştere, certificat de cetăţenie, certificat medical, certificat mi­litar eliberat de Cercul de Recratare, carte Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj"

de meşter sau de calfă, brevetul de mi serie şi certificate de şcolaritate (şC O gf profesională, tehnică, de meserii, etc)

Condiţiile concursului sunt afişate Biblioteca şi se trimit prin poştă, !a cerej

No. G. 1193-1931

Publicaţie de licitaţie

Sibs«maatn l PortireS prin aeeasta pubiie că Ic baza deeiziusii No. G. 1193—1931 a j u ^ , ' tone i mixte B!*j îa favorul rsol&msnWi B n { ' Târnăveană S. A. Blaj rapr. pt'm. advocaţi-Dr. Lutlovis E»y«cyi din Blaj pss t ru Încasare ere*nţ,«i de 4C55 Lei — bani şi ses . se f xnii termen de lisitsţits pe ziua ds 4 Fsbruarjîg 1938 ossie 10 p. m. la faţa loscîui î s Ceigi^ Mare, domiciliul urmăriţilor No. — uadi if vor virds prin lieitaţiune ptbliefc judieiat([ gor t i , 2 vaei, 4 o», 1 ear, un soşer un «oti şi 4 raţe în valoare ds 15.700 Lei.

I» gaz de nsvois şi sub pret daestimtn Dat in Bisj Ia 17 Ianuarie 1938.

916 ( 1 - 1 ) ZAIŢA, portărei

No. G 570-1931

Publicajie de licitaţie

Substmnatul Por ţ i r» ! prin aceasta puefc'tF eă îa biza deeiziusii No. G. 570—1931 & jode^ cătorisi mixtă B b j îa favoarea rcciamaBtuls6

Basca TâTa&vsană S. A. din Blaj repr . fi$ advocatul Dr. Ludo vie E» yedy dia Biaj pontat îaessar ta cresaţe i da 4365 Lei — bani si aer se fixează tersaea de licitaţie ps ziua 4 Fe^ bruaris 1938 orele 14 p. m. ia faţa locului li C*igiul Mare, domiciliul urmăriţi lor N o . -unde se vor vinde pria lieitaţiune pubiieă ju diclaară 1 sopru, un soş, un eotsţ, 2 vaci, I mâszată şi 2 laviţe in valoare de 16 100 L«i

In ffiiz ds asvoie ai sub preţul ds egtimart Dat ia Blaj ia 17 Iaauarie 1038.

917 ( 1 - 1 ) ZAIŢA, portlnl

£3

Cu deosebită plăcere îmi permit a face? cunoscut Onoratului rublic din Blaj şi juri că începând cu ziua de 14 Ianuarie a. ci a m deschis un mare magazin de mana-: factură sub firma

„Aurelia Brudariu" M a g a z i n d e m a n u f a c t u r ă

S t r a d a R e g i n a M ă r i a 3 2

unde se va putea cumpăra cu preţuri tr trern de reduse tot felul de

m a n u f a c t u r ă ş i b u m b a c

Serviciu prompt şi conştiincios Rog cercetaţi magazinul şi Vă veţi

convinge de veracitatea afirmaţiunilor mele.

(913 2 - 3 ) AURELIA BRUDARIU

Iubiţi cetitori! Nu uitaţi sâ trimiteţi preţul

abonamentului la foaie!