EDITAT DE LIGA MAIȘTRILOR MILITARI DE MARINĂ - CONSTANȚANr. 181 • ANUL XXI • IANUARIE - FEBRUARIE 2017 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

A sosit primăvara! Natura se spală pe ochi somnoroasă, trezindu-se din lungul somn al anotimplui rece. Să ne bucurăm, oameni buni, regretând că nu mereu este primăvară, pentru că în acest moment al anului natura pare a fi cel mai mult plină de viață, întrecând în frumusețe pe celelalte trei surate: vara, toamna și iarna, cu toate că și acestea au farmecul lor!

Ne trezim la viață după ce am îndurat îndelungul „taifas” dintre vânt, zăpadă și ger. Copacii se îmbracă din ce în ce mai mult în verzile lor straie, alimentându-ne pofta de veselie, pofta de a gusta din plin bucuria existenței noastre pe acest pământ,

deși asemenea stări sufletești ne sunt adesea înnourate de diverși semeni, unii dintre ei decidenți la nivel de vârf ai nației române. Aceștia, deși dezghețul este evident, par a avea pe mai departe inima rece precum gheața, mărin-du-ne astfel cantitatea de amărăciune depozitată în suflet de ani și ani.

La cât mai multe primăveri, stimați cititori! Să continuăm a ne „vaccina” cu serul speranței în mai bine, așa cum facem acest lucru de atâta amar de vreme…

Dumitru MIHĂILESCU

Mulțumiri respectuoase, pe care Consiliuil Director al L.M.M.M. le adresează tuturor celor care au fost de acord să sprijine această asociație cu procentul de 2% din impozitul datorat Statului. Dacă veți face acest onorabil gest și în acest an, acționând în deplină conformitate cu Legea 571/2003 care reglementează modul de sponsorizare a organizațiilor și asociațiilor nelucrative, ne-am bucura foarte mult! Procedeul este simplu: completați, în perioada 15 martie – 15 mai, formularul ANAF (230). De reținut e că acest formular poate fi completat și de către pensionari, direcționarea procentului de 2% din impozit referindu-se la veniturile anului fiscal 2016, nu la 2017, an în care pensiile sub 2000 lei nu mai sunt impozabile. Formularul ANAF 230 poate fi descărcat de pe site-ul L.M.M.M. (lmmm.ro), dar se regăsește și la sediul ligii, aici pensionarii având și posibilitatea de a-l depune imediat după comple-tare.

Mulțumim pentru înțelegere și bunăvoință!

Chibzuință, chibzuință și iar chibzuință…A influența timpul, a sfida timpul, a fi în timp – iată cele trei mari ambiții sub semnul

cărora ne naștem și trăim, ambiții ce reprezintă câmpul cel mai autentic de manifestare al omului. Dacă e să comparăm activitatea desfășurată de L.M.M.M. de-a lungul celor aproape 27 de ani de existență cu ambiția oamenilor de a înfrunta timpul, putem afirma fără îndoială că această mare familie a tehnicienilor marinari, la care au aderat și alte categorii socio-pro-fesionale, s-a impus în cotidian prin respectarea legalității, verticalitate și perseverența dove-dite în a împinge timpul înainte, accelerându-și devenirea. Nu ne-am propus să dezvoltăm subiectul, dar putem afirma totuși că la baza stabilirii direcțiilor a stat chibzuința, această stare a mentalului acționând și atunci când între ligă și unii dintre membrii săi au apărut mici perturbații. Sperăm ca implicarea echipei aleasă prin vot pentru a coordona activitatea ligii în perioada februarie 2017 – februarie 2021, să reducă cât mai mult posibil distanța încă prezentă între emitor (conducerea ligii) și receptor (membrii asociați) apelând tot timpul la chibzuință și iar chibzuință. Să auzim numai de bine!

Redacția

Este site-ul ligii o sursă de informare căutată?

Teoretic așa ar trebui să fie, dar ceva-ceva scârțâie! Că este așa, ar trebui să cam dea de gândit, căutându-se cu responsabilitate cauza indiferenței evidente a membrilor ligii, unii dintre ei fiind cunoscuți ca navigatori pe Internet, dar și mai mereu prezenți pe paginile de facebook! Să fie neatractiv? Să nu existe un comunicator prin scris a infor-mației? Nu știm precis, dar slaba accesare și lipsa aproape totală de comentarii pe materialele postate, chiar că dă de gândit! Vom reveni în numărul viitor al „Timonei” cu o dezbare mai largă pe marginea acestui subiect.

Stimate doamne,Ziua de 8 a lunii martie ne oferă nouă,

bărbaților, marea plăcere de a ne alătura cu duioșie și iubire vestitorilor primăverii, motivându-ne și mai mult pentru a vă oferi în dar o floare! Tot această ZI, atât de dragă dumneavoastră, ne îndeamnă să vă sugerăm a privi cu zâmbet și speranță oricare greutate întâlnită în drumul vieții! Faceți ca zâmbetul – un adevărat curcubeu al chipului, să fie darul cel mai de preț pe care-l oferiți celor ce vă iubesc și vă apre-ciază pentru cotidienele dumneavoatră eforturi fizice și intelectuale.

Cu tot respectul arătat mamelor, soți-ilor, bunicelor și fetelor noastre, vă rugăm să primiți din partea Consiliului Director al Ligii Maiștrilor Militari de Marină un gând curat și urări de sănătate, acestea reprezen-tând parfumul adevăratei prietenii.

La mulți ani!

Se spune că ieșind la marginea pădurii, Primă-vara a observat cum într-o tufă de porumbari un ghiocel se străduia să iasă de sub zăpadă! Hotărâtă să-l ajute, a început a dea omătul de-o parte. Iarna, văzând așa ceva, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ca să-l apere, Primăvara a acoperit ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă…

Mituri, legende, dar și reale întâmplări marinărești...

PAG. A 2-A T I MO N A

Ce sunt navele fantomăFantome, spirite din adâncuri sau nave blestemate?! Sună înfricoșător

însă și destul de tentant să ne trezească curiozitatea. Nu-i niciun secret că poveștile cu nave fantomă tulbură liniștea marinarilor și pasionaților de adâncuri de milioane de ani. Cu toate acestea, curiozitatea și misterul rămân în sufletele oamenilor, indiferent de câte explicații ar primi. Ce sunt navele fantomă, de ce au fost numite astfel și ce mistere ascund? Sunt câteva dintre întrebările la care, din câte știm noi, nu s-a găsit un răspuns concret, ci doar câteva posibile explicații...

Încă de demult, navele fantomă sunt cunoscute drept ambarcațiuni care desfășoară activități sumbre și au puteri supranaturale. Au puterea de a dispărea în ceață, de a merge cu viteza vântului și de a arunca blesteme crunte asupra celorlalte nave care le încalcă teritoriile. Nu știm dacă există într-adevăr nave fantomă, însă știm marinari care întăresc legendele înfri-coșătoare ale unora dintre ele. Iată câteva exemple:

Mary CelesteLegenda navei fantomă „Mary Celeste”, este una dintre cele mai miste-

rioase și longevive povești din lumea marină. Acest vas britantic a fost descoperit în decembrie 1872 în Oceanul Atlantic. Se spune că vasul era blestemat, el fiind găsit pustiu, fără urmă de căpitan sau echipaj, deși se afla în mijlocul Oceanului Atlantic. Nu suferise niciun accident și era în stare foarte bună de funcționare! Cu toate acestea, vasul plutea în ocean, iar eventualele cadavre nu au fost găsite nici până în zilele noastre. Nici astăzi, după 145 de ani de la descoperirea vasului, nu s-a aflat cum a dispărut echipajul.

Olandezul ZburătorLegenda Olandezului Zburător este o altă poveste cu un vas-fantomă,

care reușește să capteze atenția. Legenda se învârte în jurul căpitanului

navei, Falkenburg. Se spune că bărbatul și-ar fi pierdut sufletul la un joc de zaruri cu diavolul, pentru a-și scăpa echipajul cu viață dintr-o furtună devastatoare. Însă pedeapsa cerească ar fi fost una pe măsură. Corabia, împreună cu toți membrii echipajului, a fost blestemată să colinde mările până la Judecata de Apoi, fără a putea acosta vreodată. Potrivit legendei, de atunci, sufletele marinarilor au rămas captive pe vasul damnat, iar acum bântuie apele pentru a găsi o ambarcațiune cu ajutorul căreia să le poată transmite mesaje celor dragi.

Regina MariaRegina Maria (Queen Mary), sau Fantoma Gri, a fost o croazieră

de linie care transporta pasageri în apele Oceanului Atlantic. Croaziera deține una dintre cele mai înspăimântătoare legende. Ea se află acum ancorată în portul din Long Beach, California, însă nu multă lume îndrăznește să o viziteze. Motivul: legenda spune că e bântuită. De-a lungul timpului, pe navă și-au pierdut viața peste 49 de oameni și se spune că este „locuința“ a peste 150 de spirite. Mulți angajați și vizita-tori susțin că au văzut un om cu barbă, care dispare când ajunge la ușa cu numărul 13. Pe punte, la clasa I, mulți spun că se simt spiritele unor femei, care fac baie în piscină. Pe jos se văd urmele tălpilor ude ale aces-tora, deși piscina nu a mai fost umplută cu apă de peste trei decenii. Mai mult, la clasa a doua se aud plânsetele unor bebeluși, care s-ar fi înecat în timpul unei călătorii.

La fel ca Mary Celeste sau Olandezul Zburător, există multe alte nave care s-au scufundat, poveștile lor fiind transformate în adevărate legende de marinari. Cu toate acestea, niciuna dintre poveștile cu nave-fantomă nu poate fi catalogată drept 100% adevărată. Adesea, ele apar în urma unor accidente marine petrecute cu ani în urmă și rămase nedeslușite. În lipsa unei explicații logice, marinarii au dat vina pe forțele supranaturale și pe spiritele oceanelor.

Gina Rotaru

O catastrofă navală cu pierderi mari de vieți omenești

Povestea ce stă la baza acestei relatări este o întâmplare reală din timpul celui de al doilea război mondial. Coman-dată de căpitanul McVay, nava USS Indianapolis transporta, în luna iulie 1945, prima bombă atomică operațională în insula Tinian. Misiunea era ultra secretă, ceea ce făcea ca nava să nu beneficieze de escortă. După îndeplinirea cu succes a misiunii, nava primește ordin să se alăture crucișătorului USS Idaho aflat în portul Leyte din Filipine, pentru a se pregăti de invazia Japoniei. La câteva minute după miezul nopții, în data de 30 iulie 1945, la mijlocul distanței dintre Guam și Golful Leyte, USS Indianapolis este lovită de două torpile trase de pe subma-rinul japonez I-58. Loviturile sunt devastatoare și crucișătorul se scufundă în 12 minute. Din cei 1196 de oameni aflați la bord, aproximativ 900 au reușit să se salveze.

Tragismul evenimentului capătă amploare din faptul că semnalele SOS transmise de pe USS Indianapolis au fost igno-rate de către Marina Militară, fapt ce a dus la depistarea dezas-trului printr-o întâmplare, de către piloții unui hidroavion

ce executa o misiune de patrulare abia după 5 zile de la scufun-darea cruci-ș ă t o r u l u i . Un cumul de factori au dus la un dezastru de o amploare i n i m a g i n a -bilă, după 5 zile rămâ-nând numai 317 supra-v i e ț u i t o r i .

Alfat în fața unei catastrofe umani-tare, comandamentul marinei a amânat cât s-a putut anunțarea acesteia, timp în care au orchestrat un proces militar în urma căruia căpitanul McVay a fost găsit singurul vinovat de scufundarea navei USS Indianapolis și de pierderile de vieți omenești. Vina lui McVay a fost faptul că a ordonat în noaptea evenimentul tragic ca nava să nu mai execute manevre în zig-zag de evitare a submarinelor inamice din cauza condițiilor meteo nefavo-rabile. Șocul evenimentelor, tragismul lor, condamnarea și reproșurile rudelor victimelor l-au determinat pe McVay să se sinucidă. Marina SUA, secretizând toate informațiile și dosarul cu privire la scufundarea crucișătorului USS Indiana-polis, adevărul ieșind la iveală abia după desecretizarea acestor file de istorie. Revoltător este faptul că McVay a cerut escorta pentru crucișător, fiind refuzat din cauza că misiunea era ultra secretă. McVay nu a fost informat că la puțin timp după ce a părăsit Guam, un submarin japonez a torpilat și scufundat distrugătorul USS Underhill pe aceeași rută. La scurt timp după ce USS Indianapolis s-a scufundat, serviciile secrete ale marinei au descifrat un mesaj de pe submarinul japonez I-58, ce anunța că a scufundat o navă de luptă americană, mesaj ce a fost ignorat de marina SUA. Autoritățile navale americane au susținut tot timpul că USS Indianapolis s-a scufundat prea repede, înainte de a putea transmite mesajele S.O.S., cu toate că au existat supraviețuitori ce au depus mărturie că mesajele S.O.S. au fost transmise imediat după ce crucișătorul a fost torpilat, dar au fost ignorate de către marina militară.

Această catastrofă în cazul căreia, culmea, este scos vinovat un singur om, a fost ecranizată cu ani în urmă, filmul numin-du-se USS Indianapolis: Men of Courage, rolul căpitanului McVay revenindu-i actorului Nicolas Cage.

Redacția: Sursa Internet

Legenda localității ȘablaUn mic liman adăpostea pe vremuri caicele și corăbiile turcești, când erau

ameninţate de furtună Acest liman se află în dreptul marelui sat de astăzi Șabla, localitate așezată la malul Mării Negre, partea de litoral ce aparține vecinilor bulgari. Legenda spune că într-o noapte s-a refugiat aici o corabie încărcată cu untdelem și măsline. Groaznica furtună, dezlănţuită în largul mării, era cât pe ce s-o înece. Bieţii marinari au luptat ceasuri întregi cu furia spumegândă a valurilor, care mugeau ca niște fiare hămesite și erau mai toţi înfrânţi și răniţi. Deznădejduiţi și fără niciun ajutor de nicăieri, așteptau să fie înghiţiţi odată cu corabia, în întunecatele adâncimi ale mării. Dar Allah s-a îndurat de ei. Nu după mult timp, corabia, aproape sfărâmată, a izbutit să ajungă la liman, unde se găseau pe atunci câteva așezări omenești. O femeie foarte miloasă, pe nume Aișe, a îngrijit cu dragoste de mamă pe marinarii răniţi. Aceștia, drept recu-noștinţă o socoteau ca pe o Abla, adică soră mai mare și-i ziceau Aișe Abla. Pentru că marinarii o numeau astfel, mai târziu a rămas și numele satului Șabla.

Redacția: Sursa Internet

Scufundarea Atlantidei

Poate cel mai cunoscut mit este cel al Atlantidei, insula înfloritoare care s-a scufundat în mare în urma unui cataclism. Potrivit lui Platon, care a vorbit pentru prima dată despre această legendă, pe Atlantida locuiau oameni care erau pe jumătate zei și care puseseră bazele unei civilizaţii foarte avansate, iar insula lor era construită sub forma unor cercuri concentrice. Chiar dacă Atlantida nu a existat cu adevărat așa cum este descrisă în povestea filozofului grec, soarta tristă a unei civilizaţii reale a inspirat această legendă. Este posibil ca scufundarea unei părţi a insulei Santo-rini să fi stat la baza mitului. Santorini este acum un arhipelag, dar în urmă cu mii de ani era o singură insulă vulcanică numită Thera. Acum aproximativ 3.500 de ani, vulcanul de aici a erupt, fiind una din cele mai puternice erupţii din istorie. Insula a fost distrusă, au avut loc tsunami-uri, iar recoltele au fost afectate ani de zile din cauza dioxidului de sulf ajuns în atmosferă. Este posibil, după credința unor istorici, ca această situaţie să fi dus la declinul civilizaţiei minoice, care domina zona Mediteranei de pe insula învecinată, Creta.

Miron Sardaru

Arca lui Noe și potopulUnul din cele mai cunoscute și tulburătoare mituri

este cel al potopului, căruia îi supravieţuiește doar Noe, cu familia sa. Urmând indicaţiile date chiar de Dumnezeu, Noe construiește o arcă uriașă, pe care ia câte o pereche din fiecare specie de pe Pământ, asigurând astfel biodiversitatea după retragerea apelor. Povești despre potopuri se regăsesc și în legendele altor culturi, nu doar în Biblie, dar oamenii de știinţă nu cred că a existat vreodată o inundaţie care să acopere cu apă întreaga planetă. Cu siguranţă au fost însă cazuri izolate, evenimente dramatice care au produs o puter-nică impresie asupra oamenilor. Un exemplu cunoscut este inundaţia catastrofală din jurul anului 5.000 î.e.n, care a avut loc în zona Mării Negre. Oamenii au tendinţa să exagereze atunci când relatează diferite amintiri, prin urmare nu este greu de înţeles că un fenomen care a dus la inundarea unei regiuni să fie extins la scară globală, ca și când pe întreaga planetă ar fi fost numai apă, fără să mai existe vreun petic de uscat. Mitul lui Noe este de fapt o relatare despre valuri uriașe, care au acoperit o anumită regiune pentru câteva săptămâni, timp în care în acea zonă nu a mai existat uscat. Descoperirea unor fosile de scoici pe vârful unor munţi nu sugerează neapărat că acea zonă a fost cândva inundată. Acum, cercetătorii știu că plăcile tectonice ridică rocile de pe fundul mării, prin urmare vorbim despre un alt fenomen, nu despre inundaţie, precizează Adrienne Mayor, istoric la Universitatea Stanford.

PAG. A 3-AT I MO N A

SISTEMUL FINANCIAR DE ÎNTRAJUTORARE CAMARADEREASCĂ: statistică și precizăriPe bună dreptate mediatizată, mai noua formă de întraju-

torare financiară, constituită la nivelul Armatei Române sub denumirea „CAMARAZII” a atras atenția multor purtători ai uniformei militare. Faptul nu poate decât să ne bucure, mai ales că în privința acestei modalități prin care camarazii se ajută între ei, L.M.M.M. se poate considera ca fiind deschiză-toarea sau primul ghid al acestui drum al atașamentului față de problemele semenilor. Sintagma ajută-mă ca să te ajut, care a constituit baza formării în luna august a anului 1994 a Sistemul Financiar de Întrajutorare Camaraderească (SFIC) și-a demonstrat pe deplin realismul, dorința de a fi aproape de cei care cunosc bucuria, dar mai ales necazul impus de firul vieții prinzând mult așteptatul contur pozitiv.

Primit cu interes, ba chiar cu bucurie, S.F.I.C. asigură, începând cu luna mai a anului 1995, ajutoare bănești în regim nerambursabil pentru următoarele probleme:

- Deces membru cotizant;

- Deces produs în familia membrului cotizant (soţie, copii până la vârsta de 21 de ani, dar necăsătoriți, tată, mamă, socru, soacră);

- Căsătorie; - Naștere;- Probleme medicale manifestate numai de către membrul

cotizant. Având ca unică sursă de finanțare suma achitată lună de lună

de către acei membri ai ligii care au acceptat în mod benevol și calitatea de cotizanți SFIC, în cei aproape 21 de ani ai funcți-onării sale, mai precis în perioada 1 mai 1995 – 31 decembrie 2016, SFIC a dispus, luând în calcul doar Filiala Constanța, de un buget propriu în valoare totală de 530.987,49 roni (5.309.874.810 lei vechi) buget din care s-au acordat ajutoare financiare nerambursabile în valoare totală de 347.809,49 lei roni (3.478.094.900 lei vechi), diferența de 183.178 lei roni (1.831.780.000 lei vechi) existentă în fondul financiar SFIC

la data de 31 decembrie 2016, reprezentând bugetul sistemului de la care se pleacă în anul curent, 2017. Pentru a realiza, constata sau înțelege cum au fost atribuite ajutoarele finan-ciare nerambursabile și ce valoare au avut acestea în fiecare dintre cei 21 de ani, studiați Tabelul nr.1. Datele statistice cuprinse în acest tabel, ca de altfel toate cele-lalte prezentate în mate-rialul din cuprinsul acestei pagini, sunt extrase din documen-tele contabile ale asociației.

Tabel nr.1: Statistica acordării ajutoarelor financiare nerambursabile Filiala Constanța

NOTĂ: Începând cu anul 2005, prin aplicarea denominării, adică trecerea la leul nou, sumele sunt prezentate în tabel cu valoarea raportată la moneda leu-ron.

SFIC Filiala Mangalia a L.M.M.M.Filiala ce funcționează în orașul Mangalia, entitate juridică ce face

parte din sistemul organizatoric al L.M.M.M, a implementat sistemul SFIC din anul 1996, momentul constituirii sale. Regulamentul privind organizarea și funcționarea acestui sistem de întrajutorare este unic, diferența apărând numai la stabilirea cuantumului cotizației, precum și cel al ajutoarelor nerambursabile, acestea fiind stabilite de către Adunarea Generală a fiecărei filiale. Fondul financiar, bugetul sistemului de altfel, având totală independență față de cel al filialei Constanța.

Pentru a realiza care au fost sumele acordate ca ajutor nerambursabil în cadrul Filialei Mangalia, puteți studia Tabelul nr.2, tabel care, exact ca și în cazul Filialei Constanța, conține date extrase din documentele contabile, bilanțul fiecărui an fiind raportat Prefecturii Constanța, așa cum prevede legea, prin serviciul contabil al L.M.M.M.

An Nr. ajut.acord.

Suma acordată/an Deces Probleme

medicale Căsătorie Naştere

1995 14 4.550.000 4.550.000 - - -1996 30 13.100.000 9.100.000 2.400.000 1.300.000 300.0001997 40 18.450.000 13.150.000 200.000 2.550.000 2.550.0001998 46 28.525.000 21.200.000 1.425.000 3.300.000 2.600.0001999 52 37.129.714 24.500.000 4.392.714 3.300.000 5.000.0002000 59 80.296.455 54.330.757 10.565.698 9.000.000 6.400.0002001 70 95.788.188 63.000.000 9.188.188 10.600.000 13.000.0002002 75 99.192.453 71.000.000 12.192.453 3.000.000 13.000.0002003 47 105.000.000 89.000.000 - 2.000.000 14.000.0002004 58 140.000.000 114.000.000 8.000.000 6.000.000 12.000.0002005 53 14.200 12.000 6.000 600 1.0002006 63 20.800 15.700 8.000 800 3.5002007 37 16.500 13.700 1.200 - 1.6002008 38 20.400 16.700 1.200 1250 1.2502009 45 20.100 19.600 500 - -2010 33 16.300 13.300 1.500 600 9002011 64 24.680 19.000 4.6.00 900 1.8002012 53 32.200 25.000 3.000 600 3.6002013 51 19.400 16.000 1.000 600 1.8002014 62 33.500 25.000 3.700 2.100 27002015 48 28.800 19.400 3.100 3150 3.1502016 59 37.100 26.400 2.000 4850 3.850Total 1057 347.809,49 268.183,07 28.036,40 19.555 32.035

Cuantumul cotizației şi evoluția acestuia în timpStudiul efectuat pe datele cuprinse în Tabelul 1 și Tabelul 2, coro-

borat cu precizarea că fondul financiar al sistemului de întrajutorare ce funcţionează pe principiul nerambursării a fost format și dezvoltat numai prin cotizaţia lunară depusă de către membrii aderenţi, cu siguranţă vă determină să vă întrebați cam ce cotizaţie plătesc lună de lună oamenii aceștia, știind că primul tronson al cotizației este cel care se achită în calitate de membru al ligii, iar acesta nu are nicio legătură cu cotizația SFIC?! Răspunsul îl aflați din conținutul Tabe-lului 3, datele cuprinse în acesta aparținând doar Filialei Constanța a L.M.M.M.

Concluzie: Deși nu se poate spune că sumele primite de către membrii SFIC în regim nerambursabil sunt suficiente, acestea au contribuit, chiar și pentru puţin timp, la înseninarea frunții celor aflaţi la necaz, așa cum a făcut-o și în cazul celor care au părăsit lumea burla-cilor sau, căsătoriți fiind, au trăit bucuria venirii pe lume a copiilor. Iată, așadar, că se poate vorbi apreciativ și la adresa SFIC, nu numai a celui denumit „Camarazii”, fiecare sistem venind în ajutorul membrilor aderenți așa cum poate și cu cât poate.

Tabel nr.2: Statistica acordării ajutoarelor financiare nerambursabile Filiala Mangalia

Tabel nr.4: Cuantum cotizații

Tabel nr.3: Cuantumul ajutoarelor financiare ce se acordă în perioada 1 martie – 1 septembrie 2017, așa cum au fost aprobate de către Adunarea Generală din luna februarie 2017

Nr. crt Motivul acordării Filiala

Constanța Filiala Mangalia

1 Deces membru cotizant 1.100 1.0002 Deces părinți sau socri 700 5003 Căsătorie 500 3004. Naștere 500 3005 Medical max.500 max.500

Pagină realizată de M.m.pr.(rz.) Dan Cojocaru

Dacă ne temem…Nici acest sistem de întrajutorare nu a scăpat de bârfa negativiștilor, dar dacă ne-am teme de prostie, vom tremura în fiecare secundă a vieţii noastre, pentru că ea ne-ar putea îngheţa inimile incomparabil mai puternic decât frigul de afară.  Dacă ne-am teme de răutate, vom paraliza, inhibându-ne pornirile nobile de teama judecăţii generale! Așa că acum, când primăvara a venit scutindu-ne pe mulți de hiper-importantele treburi cu lopata, cu răzuitoarea și cu peria pentru zăpadă, ne-am deszăpezi și gândurile pătimașe, înțelegând așa cum trebuie rostul acestei dorințe de a ne fi mereu aproape, gest în totalitate regăsit în acest sistem financiar de întrajutorare camaraderească.

PerioadaCuantum cotizație/lună

Lei vechi Lei noiAugust 1994 - aprilie 1995 1.000 -Mai 1995 - aprilie 1997 5.000 -Mai 1997 – aprilie 1999 14.000 -Mai 1999 – mai 2001 25.000 -Iunie 2001- mai 2002 40.000 -Mai 2002 – aprilie 2006 60.000 -Mai 2006 – aprilie 2013 - 8Mai 2013 și în prezent - 10

AnNumăr

ajut.acordate

Sumaacordată/an

Motivul acordării

Deces Problememedicale Căsătorie Naştere

1996 5 900.000 450.000 - - 450.0001997 13 5.000.000 4.250.000 - - 750.0001998 25 12.800.000 11.000.000 - 1.500.000 300.0001999 33 19.400.000 13.700.000 1.500.000 2.100.000 2.100.0002000 31 28.800.000 20.700.000 300.000 1.500.000 6.300.0002001 57 80.390.000 47.500.000 16.090.000 8.600.000 8.200.0002002 70 119.000.000 64.000.000 35.000.000 9.500.000 10.500.0002003 49 103.500.000 69.000.000 15.000.000 12.000.000 7.500.0002004 40 103.000.000 72.000.000 19.000.000 - 12.000.0002005 29 8.650 6.600 1.000 150 9002006 53 22.150 11.800 4.350 1.800 4.2002007 42 24.900 14.400 6.000 2.100 2.4002008 38 19.700 16.800 1.400 300 1.2002009 48 20.906 12.906 3.800 1.200 3002010 37 12.720 7.500 4.500 600 1202011 38 16.300 11.000 3.550 850 9002012 71 30.200 22.900 3.100 2.100 2.1002013 45 21.300 17.000 3.100 300 9002014 39 16.900 9.500 5.000 600 1.8002015 47 21.800 15.500 4.500 1.500 3.002016 31 14.200 11.000 2.000 3.00 9.00Total 841 277.005 187.166 50.989 15.320 23.530

Retrocedarea imobilului „Casa căsătoriilor”, un obiectiv încă de

neatins de către L.M.M.M.În paginile „Timonei” au apărut de mai multe ori materiale cu

referire directă la evoluția acțiunii ce vizează recuperarea prin retro-cedare a imobilului situat în Constanța, strada Mihai Eminescu

nr.20, cunoscut sub denumirea sa funcțională: „Casa căsătoriilor”. După ani și ani de intervenții în justiție, acțiunea în sine demarând în anul 1996, ne aflăm și acum tot prin săli de tribunale, așteptând cu aceeași deja obositoare speranță o rezolvare favorabilă.

Ultima acțiune în justiție, începută în luna aprilie 2014, a cunoscut, până în luna martie a anului 2015, cinci termene de judecată, pentru ca în luna martie, anul 2015, judecătorul să refuze să mai judece aceasta speță, pe motiv că cererea ligii este prematur formulată! Această hotărâre a impus așteptarea unui alt termen legal de expirare a datei până la care Primăria Constanța era obligată să dea un răspuns. Împotriva acestei hotă-râri s-a făcut recurs la Curtea de Apel, recurs care a fost respins ca fiind nefondat. A fost făcută ulterior o plângere către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la care, după 90 de zile, am primit răspuns că nu îndeplinim toate condițiile pentru ca cererea sa fie acceptată, adică nu am parcurs toate etapele de judecată din țară!!!

Expirându-se termenul până la care primăria trebuia să ne dea un răspuns - oficial acest termen era pentru luna iunie 2016, aproape săptămânal am fost în audiență la primărie și, într-un final, am obținut răspunsul mult așteptat, dar altă surpriză: Hotă-rârea Comisiei ce se ocupă cu dosarele retrocedării a fost: Nu se restituie!... Motivul: Nu există hotărâre judecătorească care să ateste faptul că suntem moștenitori, așa cum nu există un act oficial din care să reiasă că vechea formă asociativă, cea denumită Cercul Maiștrilor din Divizia de Mare a fost desființată abuziv?!?

Știind foarte bine că așa ceva există la dosar, aceste date fiind recunoașterea primei instanțe a calității de moștenitori și dispoziția de a se efectua expertiza juridică a clădiri, liga a contestat în instanță actul emis de Primăria Constanța. Primul termen de judecată a fost în data de 20.01.2017. Și de această dată avocatul primăriei a ridicat excepția de necontinuatori și nemoștenitori legali, invocând, așa cum o face de ani și ani, lipsa actelor doveditoare!!! Instanța a respins excepția, dispunând completarea expertizei juridice propusă de instanța anteri-oară și plata ei din suma achitată deja de ligă, în dosarul din 2014, completarea având ca termen final data de 3 martie anul curent, când va avea loc următorul termen de judecată.

M/m.p (rz.) Emil Olteanu –președinte L.M.M.M.

PAG. A 4-A T I MO N A

Adunarea generală a membrilor L.M.M.M. - bilanț al activității, dar și moment prielnic pentru proiecția viitorului

Filiala Mangalia a L.M.M.M. - fotografie de grup la finalul Adunării Generale, anul 2016.

Duminică, 26 februarie, Filiala Mangalia a L.M.M.M. a desfășurat Adunarea Generală a membrilor ligii, un moment al bilanțului activită-ților organizate de către Consiliul Director. Înghe-suială nu s-a dovedit a fi nici de această dată, așa că, atât câți au fost prezenți, membrii ligii au analizat cu responsabilitate munca depusă timp de un an, precum și modul cum au fost întocmite proiectele anului 2017.

Renunțarea M.m.p.(rz.) Gabriel Panțîru la ocuparea funcției de prim-vicepreședinte, precum și lipsa de a activitate a M.m.p. Ștefan Nițu, ocupantul funcției de vicepreședinte II, a împus ca punct distinct al Ordinei de Zi și remanierea Consi-liului Director, astfel că Adunarea Generală a fost de acord cu cele propuse și anume: Începând din data de 26.02.2017, funcția de prim-vicepreședinte se ocupă de către M.m.p. Viorel Duțu, iar funcțiile de vicepreședinți, în ordine descrescândă, de către: M.m.p.(rz.) Ion Manta; M.m.p.(rz.) Mircea Barbu; M.m.p.Mihai Dima.

Summitul de la...8 MartieSe poate spune despre ziua de 8 martie că este o întâlnire la nivel înalt al femeilor,

un summit al mamelor, soțiilor, bunicelor și fetelor din lumea largă convocat sub denu-mirea de ZIUA FEMEII! În privința doamnelor care dețin calitatea de membre ale ligii, la această întâlnire, numit de ani buni Balul mărțișorului, stimatele noastre colege de asociație primind respectuoasă invitație de a participa începând cu orele 17.00, locul: Restaurantul „Diplomatic”. Distracție minunată, onorabile doamne! Despre „cuma a fost”, discutăm în numărul viitor al ziarului.

ÎN MEMORIAMÎn cea de a treia

zi a lunii februarie 2017, camaradul nostru de profesie și armă, M.m.p (rtr.) Constantin Anca, s-a stins din viață după o lungă și chinuitoare sufe-rință. Acest OM

– născut în localitatea Brabeți, județul Dolj, la data de 1 mai 1934, a fost crescut și educat în spiritul dreptății și al iubirii față de glia strămoșească, aspecte ce l-au îndemnat să-și îndrepte pașii spre meseria armelor, devenind astfel apărător profesionist al țării în calitate de subofițer de marină, apoi, prin schimbare de statut, maistru militar. Camarad de nădejde, dar și un membru activ al mai multor asociații neguvernamentale precum L.M.M.M., A.N.C.M.R.R și L.N.R., a dovedit tot timpul că a știut ce înseamnă

responsabilitatea, onoarea și demnitatea, că a știut să-și prețuiască familia și prietenii. Hărăzit și el - ca și noi toți de altfel, să ajungă cândva în echipajul de dincolo de orizont al Tatălui Nostru Ceresc, a făcut acest atât de nedorit pas la început de Făurar, plecând acolo unde se spune că nu există nici durere și nici întristare! Condus de membrii fami-liei, de camarazii alături de care s-a aflat în

unitățile de nave sau de uscat ale Forțelor Navale în calitate de tehnician militar, dar și de către cei alături de care a activat în respect față de o anume formă asociativă, cel ce a fost M.M.p. CONSTANTIN ANCA, a coborât în pământul țării pe care a iubit-o și respectat-o.

Adio, camarade! Veșnică-ți fie amin-tirea…

Consiliul Director al L.M.M.M.

HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A MEMBRILOR

L.M.M.M.Întrunită sâmbătă, 25 februarie, Adunarea

Generală a Ligii Maiștrilor Militari de Marină și-a desfășurat lucrările conform următoarei ordine de zi:

1. Raport cu privire la activitatea Consiliului Director pe parcusrsul anului 2017, precum și pe durata mandatului 2013-2017, mandat finalizat la momentul actual;

2. Raportul comisiei de cenzori; 3. Prezentarea Planului de activități, investiții și cheltuieli pentru anul 2017; 4. Discuții și hotărâri cu privire la problematica prezentată; 5. Alegerea președintelui L.M.M.M. precum și a celor care urmează să facă parte din Consiliul

Director. În urma celor discutate și aprobate, Adunarea Generală a L.M.M.M.HOTĂRĂȘTE:

I: M.m.p. (rz.) Emil Olteanu este reales prin vot în funcția de președinte al Ligii Maiștrilor Mili-tari de Marină, mandatul primit cunoscând perioada februarie 2017 – februarie 2021.

II: Componența Consiliului Director pentru mandatul 2017 – 2021, stabilită tot prin votul Adunării generale, este:

- Prim-vicepreședinte – M.m.p (rz.) Radu Nicolae- Vicepresedinte I – M.m.p (rz.) Cristocea Adrian - Vicepresedinte II – M.m.p (rz.) Cojocaru Dan - Vicepresedinte III – M.m.p Eremia Gabriel- Secretar – M.m.p (rz.) Calen Gheorghe - Consilier juridic – M.m.p. Chiliment ViorelIII: Limitele privind decontarea transportului efectuat în interesul ligii de către membrii Comi-

tetului Executiv și persoanele prestatoare de servicii se stabilesc a fi astfel:- Președinte: 350 lei;- Prim-vicepreședinte: 250 lei; - Vicepreședinți: 150 lei; - Secretar: 150 lei;- Consilier juridic: 100 lei;- Prestatori de servicii: Casier: 150 lei; Contabil: 250 lei; Redactor-responsabil ziar „Timona”

200 lei, numai la apariția ziarului.IV: Editarea gazetei „Timona” va cunoaște apariția a șase numere pe an (apariție bilunară),

pentru cele șase numere primind investiția financiară provenită din fondul de cotizație și, dacă e posibil, din eventuale sponsorizări.

V. Premiul anual „Miron Domnaru” se va decerna numai pentru un singur membru al ligii, entitatea profesională de proveniență a acestuia fiind maistru militar aflat în activitate profesională. Momentul decernării va fi 16 octombrie – Ziua aniversară a L.M.M.M. Premiul va consta dintr-o Diplomă de Excelență și un obiect purtător al însemnelor asociației.

VI. Depunerea de coroane se va face numai la momentele comemorative naționale de maximă importanță, acest lucru presupunând cel mult cinci depuneri pe an.

VII: Nu se admite depășirea sumei financiare totale, aprobată de către Adunarea Generală pentru susținerea celor patru capitole cuprinse în Planul anual de activități. Este admisă doar redistribuirea planificării acestor sume către activități ce solicită susținere financiară mai mare, dar numai dacă acestea au fost cuprinse în plan cu sau fără susținere inițială. Redistribuirea, dacă este posibilă, se va discuta în ședința de lucru lunară a Consiliului Director, acesta fiind organul de conducere care poate aproba atât acțiunea în sine, cât și suma necesară.

VIII: În privința tipăririi Calendarului de perete, a oferirii de agende la final de an sau tipărirea Agendei marinarului, fiecare dintre aceste investiții se vor analiza prin filtrul posibilităților finan-ciare și al unui studiu de impact, după care se va acționa, dar fără a implica fondul de cotizație ligă mai mult decât s-a stabilit.

Această hotărâre are la bază procesul verbal de ședintă încheiat în data de 25.02.2017 în cadrul Adunării Generale a membrilor asociați L.M.M.M., și este redactată în cadrul ședinței din 1 martie 2017 a Comitetului Executiv.

PAG. A 5-AT I MO N A

Echipa care asigură cartul la timona ligii în perioada februarie 2017- februarie 2021

Obiectivele anului 2017PREȘEDINTE L.M.M.M.. PRIM-VICEPREȘEDINTE

M.m.p. (rz.) Olteanu EmilVârsta 60 ani. Absolvent

al S.M.M.M, promoția 1970, specialitatea artilerie navală. A activat profesional în cadrul Centrului de scafandri. Membru al ligii din anul 1993.

M.m.p (rz.) Radu NicolaeVârsta 65 ani; absolvent al

S.M.M.S. din Sibiu, promoția 1975, specialitatea transmi-siuni. A activat profesional în U.M. 02003 și U.M. 02041 Basarabi. Membru al ligii din 8 august1998.

M.m.p (rz.) Cristocea Adrian

Vârsta 50 de ani; absol-vent al S.M.M.M. promoția 1989, specialitatea scafandru. A activat profesional în cali-tate de instructor al grupării de scafandri destinați opera-țiunilor speciale. Membru ligă din anul 1992.

M.m.p (rz..) Dan CojocaruVârsta 48 de ani, absolvent

al S.M.M.M. promoția 1990, specialitatea electronică. A activat profesional la bordul navei „Regele Ferdinand” în calitate de specialist 1 război electronic. Membru ligă din anul1991.

M.m.p Gabriel EremiaVârsta 48 de ani, absol-

vent al S.M.M.M. promoția 1993, specialitatea Radiolo-cație navală. Activează profe-sional în calitate de maistru de comandament la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Membru ligă din anul 1998.

M.m.p (rz.) Gheorghe Calen

Vârsta 65 de ani, absol-vent al S.M.M.M. promoția 1990, specialitatea Timonier – hidtograf. A activat profesi-onal la Centrul de Scafandri. Membru ligă din anul1993.

CONSILIER JURIDIC: M.m.p. Chiliment Viorel, absolvent al Școlii Militare de Maiștrii „Am. Murgescu“, promoție 1994, specialitatea rachete navale. Activează profesional în cadrul unei unități militare din Constanța. Absolvent al Facul-tății de Drept „Spiru Haret“ din Constanța.

Prezenți la întrunirea de bilanț a anului 2016, membrii ligii care aparțin filialei Constanța au avut misiunea nu numai de a dezbate activitatea membrilor consiliului director, dar și alegerea noii echipe ce va coordona activitatea ligii îm mandatul 2017-2021. Succes noilor aleși și realizări depline întregii asociații.

VICEPREȘEDINTE I VICEPREȘEDINTE II

VICEPREȘEDINTE III SECRETAR

Nrcrt. Activitatea Coordonator principal Perioada Loc desfășurare

1 Adunarea generală a membrilor asociați. Președinte ligă 25 februarie Clubul L.M.M.M.

2Acordarea burselor semestriale elevilor

S.M.M.Președinte ligă,

Președinte filiala Mangalia15

februarieAula S.M.M.M.

3 Balul marțișorului Prim-vicepresedinte 8 martie Stabilire ulterioară

4Vizite în U.M. pentru promovarea

activitățilorL.M.M.M.

Președinte ligăMartie și

aprilieLa locul de bazare a unităților

militare

5 Cupa L.M.M.M. la tenis de masă.Vicepreședinte IIVicepreședinte III

Aprilie Școala sportivă nr.2 Constanța

6 Marcarea mediatică a Zilei C.M.M.M. Președinte ligă 2 – 12 mai Muzeul Marinei

7 Balul Maistrului Militar de MarinăPreședinte ligă,

Vicepreședinți: I, II, și III,6 Mai Se stabilește ulterior

8Întâlnire a maiștrilor militari de marină

aflați în activitate sau pensionari cu elevii S.M.M.M.

Prim-vicepreședinteVicepreședinte I

10 Mai Clubul L.M.M.M

9„Expo Modelism” ediția a III-a (expoziție

de machete)Vicepreședinte III

12-25mai

Muzeul Marinei Române

10„Printre colecționari” ediția a II-a: -

filatelie, filumenie, numismaticăVicepreședinte III

26.05-02iunie

Muzeul Marinei Române

11 Depuneri de coroane de flori Prim-vicepreședinte La datele stabilite În locurile stabilite de garnizoană

12 Picnic Prim-vicepreședinte Iunie Palazu Mare

13 Acțiuni specifice Zilei Apelor RomânePreședinte ligă,

Prim-vicepreședinteIunie Loc stabilit la momentul organizării

14 Participarea la Ziua Veteranilor MarinariPreședinte ligă,

Prim-vicepreședinte,Iulie Cercul Militar

15Decernarea premiului ,, M.m.p STAN DUMITRU” șefului promoției 2017 a

S.M.M.M.

Președinte ligă,Președintele filialei Mangalia

IulieÎn ziua avansării la primul grad

militar

16Concurs național de modelism „Cupa

Tomis”ediția a III-aPreședinte ligă,

Vicepreședinți: I, II, III.05-16august

Muzeul Marinei Române

17Participare la acțiunea S.M.F.N. ,,Ziua

porților deschise”,Președinte ligă,

Prim-vicepreședinte5 august Locul se va stabili de către S.M.F.N.

18Organizarea unei excursii in țară sau în

afara saPrim-vicepreședinte

Iunie -august

Itinerariul se va stabilii ulterior

19„Trofeul Ligii Maeștrilor”, concurs șah copii

U08/U10/U14,Ediția a II-a

Vicepreședinte II OctombrieClubul L.M.M.M

sau MuzeulMarinei

20Acordarea unui premiu în cadrul

concursului „Fascinația Mării”Președinte ligă Octombrie Cercul Militar

21Decernarea premiului „M.m.p

MIRON DOMNARU”Președinte ligă

14Octombrie

Clubul L.M.M.M

22Organizarea unui concurs de Paint-ball

între echipaje naveM.m.p Andrei PAP Dată fixată ulterior Locație special amenajată

23Aniversarea celor 27 de ani de existență a

Ligii Maiștrilor Militari de Marină.Prim-vicepreședinte

14Octombrie

Clubul L.M.M.M.

24 Sărbătoarea Pomului de Crăciun Vicepreședinte I Decembrie Loc stabilit ulterior

25 Oferirea de daruri veteranilor de război Președinte ligă Decembrie La domiciliul acestora

26 Organizarea Revelionului 2018. Președinte ligă Decembrie Loc stabilit ulterior

Yin și Yang – două concepte religioase din metafizica și

filozofia chinezăConcepte fundamentale în filozofia și

cultura chineză, Yin se traduce literar prin loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru. Este elementul întunecat; el este trist, pasiv, sobru, împinge, introvertit, intim, și corespunde nopții. Yang se traduce: loc însorit, pantă (deal) sudic, mal (râu) mping; strălucire solară. Este elementul luminos; este fericit, plin de vita-litate, strălucitor și corespunde zilei. Yin este adeseori simbo-lizat de apă și de pământ, în timp ce Yang este simbolizat de foc și vânt.

Cuplul yin-yang poate fi reprezentat sub forma unor forțe sau tendințe comple-mentare care constituie infrastructura dinamică a universului. Astfel, filozofia

yin-yang poate fi explicația adecvată a schimbărilor în univers, atât pe plan uman, cât și pe cel al fenomenelor naturii. O descriere a modului de funcționare a

principiilor yin și yang găsim la Bruce Lee, citat de Cyrille Javary: Atâta vreme cât vom persista în a separa yin și yang nu putem spera să-i atingem… dacă cineva vrea să ajungă undeva cu bici-cleta nu va putea să împingă ambele pedale căci va rămâne pe loc. Pentru a avansa trebuie

să împingă o pedală și să o elibereze pe cealaltă, simultan. Mișcarea completă constă în împinge/eliberează. Împingerea este urmarea eliberării și fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte.

Eugen Drăgan

PAG. A 6-A T I MO N A

REALIZĂRI EXTRAORDINARE ALE UNOR ROMÂNI

1880 - Dumitru Vasescu construiește automobilul cu motor cu aburi.1881- Alexandru Ciurcu obţine un brevet din Franţa prin care prevede posi-

bilitatea zborului cu reacţie.1885 - Victor Babeș realizează primul tratat de bacteriologie din lume.1886 - Alexandru Ciurcu construiește prima ambarcaţiune cu reacţie.1895 - D. Hurmuzescu descoperă electroscopul.1900 - Nicolae Teclu – becul cu reglarea curentului electric și gaz.1904 - Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei.1905 - Augustin Maior – telefonia multiplă.1906 - Traian Vuia – avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri1906 - A.A. Beldiman – aparatul hidraulic cu daltă de percuţie pentru

sondaje adânci.1908 - Lazăr Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere

cu bioxid de sulf din lume1910 - Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic.1910 - Gheorghe Marinescu – tratamentul paraliziei generale.1918 - Gogu Constantinescu întemeiază o nouă știinţă: sonicitatea.1920 - Emil Racoviţă pune bazele primului Institut de Speologie din lume, la Cluj 1952 - Se înfiinţează Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul

institut de geriatrie din lume.

Cinci invenții româneşti care au schimbat lumea1. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino:

Profesorul Ioan Cantacuzino (1863-1934), una dintre cele mai ilustre personalități științifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al școlii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importanță deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scar-latinei. Medicul a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

2. Avionul cu reacţie – Henry Coandă: În octombrie 1910, Marele Palat de pe Cham-ps-Elisee, Paris, a găzduit cea de-a două ediție a Expoziției Internaționale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviație. Cea mai interesantă mașinărie a fost un avion roșu, fără elice, pe a cărui plăcuță metalică scria: COANDĂ-1910. Acest avion a trezit interesul nu numai pentru că nu avea elice, ci și pentru că era total diferit față de ceea ce numeau ei până atunci „avion”. Mașinăria avea două aripi duble și un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg și o forță a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din avionul lui Coandă era sistemul de propulsie, o adevărată revoluție în construcția de motoare de avioane, care avea să constituie soluția viitorului. Mulți vizitatori ai expoziției au fost suspicioși privind decolarea avionului, până la o demonstrație a lui Coandă, când, dorind doar să verifice motorul, avionul a început să mergă din ce în ce mai repede, până și-a luat zborul. Impresionat de flăcările produse de motor și îngrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, doar planoare, Henry Coandă a pierdut controlul mașinăriei, fiind obligat să aterizeze forțat.Această încercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacție. Astfel, cu 30 de ani înainte de Heinkel, Campini și Whittle, Coandă a construit și a zburat cu primul avion cu reacție.

3. Stiloul – Petrache PoenaruUna dintre personalităţile știinţei românești

de mai puţin largă notorietate, dar de indubi-tabilă valoare pe multiple planuri este Petrache Poenaru (1799-1875). În istoria inventicii, Petrache Poenaru este cunoscut în calitate de creator al primului toc cu pompiţă, cunoscut în acel timp sub denumirea de „stilograf ”. La

numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827 (pe când era student), cu titlul „Condeiul portăreţ fără sfârșit, alimentân-du-se însuși cu cerneală” și devine astfel deţină-torul primului brevet de invenţie obţinut de un român.

4. CiberneticaAceastă știință se datorează, în mare parte,

unui om prea puțin cunoscut în România: Ștefan Odobleja. El vorbește despre controlul prin retroacțiune, iar termenul s-a răspândit cu precădere în sistemele digitale, dar nu se limi-tează la atât. Cibernetica se ocupă de modul în care un sistem care prelucrează informațiile și reacționează la acestea. De asemenea, ciberne-tica studiază și modul în care sistemele se modi-fică sau permit modificări pentru a-și optimiza acțiunile. Medicul Ștefan Odobleja este crea-torul psihociberneticii și al ciberneticii gene-ralizate și a scris despre aceasta în 1929 studiul Metoda de transonanță toracică în care enunța și legea reversibilității. În 1937 anunță și opera sa: „Psihologia consonatistă”, prin care face trimi-tere la conceptul cibernetic generalizat.

5. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir: La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, majoritatea experților în aviație erau preo-cupați de avioane și de pilotarea acestora. Un tânăr, pe nume Anastase Dragomir, s-a implicat în siguranța aparatelor de zbor și, implicit, a pasagerilor acestora, perfecționând propriul mijloc de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente. Această invenție era „un nou mod de parașutare din aparatele de locomoție aeriană, fiecare pasager având o parașută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât para-șuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizătură a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-parașută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot. În 1950, Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula parașutată”, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.

Constantin Călin

LEUL ROMÂNESCAnul acesta, la data

de 15 septembrie, leul va împlini 182 de ani de când a devenit oficial moneda românilor, oficializarea fiind făcută de către Alexandru Ghica, domnitorul Țării Româ-nești. Istoria leului începe însă nu cu anul 1835, anul oficia-lizării ca unitate teritorială de cont, ci de prin secolul XVII. La vremea aceea în Principatele dunărene se folosea ca monedă talerul olandez, lowenthaler, care avea gravat pe el un leu rampant (N.R: ridicat pe labele din spate), locuitorii numindu-l

generic „leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a seco-lului XVIII și chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezentând o unitate de calcul imaginar sub denumirea de „leu”, la care se raportau toate preșurile în anii ce au urmat. Aceeași origine o are și moneda vecinilor noștri bulgari, în traducere leva însemnând leu.

Prof. Simion Dumitrașcu

Despre Marele Zid Chinezesc știm cât de cât, dar despre Marele Zid Indian ați auzit?!

Fortul Kumbhalgarh din India a fost clădit pentru a ocroti de atacurile vrăjmașe un număr de 360 de temple și include un zid gigantic, vechi de peste o jumătate de mileniu. Numită, uneori, „Zidul Kumbhalgarh”, această grandioasă construcție de împrejmuire este cel mai bine cunoscută sub numele de Marele Zid Indian. Și nu se poate zice că supranumele acesta nu i se potrivește de minune! Lungimea totală a zidului care împrejmuiește fortul este de 36 de kilometri. Marele Zid Indian se află pe locul doi în lume, după lungime, în clasa-mentul zidurilor cu rol defensiv care au fost construite în veacurile trecute. Pe locul întâi ca lungime se află, firește, Marele Zid Chinezesc!

Impozantele ziduri separau două regate – Mewar și Marwar, state între care relațiile erau departe de a fi cordiale. La vremuri de grea primejdie, complexele și grandioasele fortificații serveau ca ultim refugiu al căpeteniilor statului Mewar. Se povestește că, în cele peste cinci veacuri de existență, imensul fort a căzut o singură dată în mâinile inamicului. Dar nu prin năruirea vreunei porțiuni de zid, ca urmare a acțiunii vreunui asediator. Ci doar din pricină că apărătorii au rămas fără apă potabilă. Se poate zice că, de-a lungul secolelor, Marele Zid Indian și-a îndeplinit rolul, cu brio!

Zidul aflat în India este masiv iar aspectul său este cu adevărat impozant, prezentând, pe alocuri, o asemănare izbitoare cu Marele Zid Chinezesc. Precum acesta din urmă, zidul indian trece peste dealuri semețe și peste văi adânci. Grosimea sa maximă este de 15 metri, în secțiunile cele mai late. Este un zid solid, impresi-onant, dar și extrem de aspectuos. Pe cât de folositor a fost odinioară în scop defensiv, de respingere a inamicilor, pe atât de util se poate dovedi astăzi, în scop turistic, de atragere a turiștilor străini. Gran-diosul monument istoric nu este atât de vizitat precum Marele Zid Chinezesc, ce se bucură de o noto-rietate net superioară. Acest lucru uimește, de vreme ce reprezintă un vestigiu peste care secolele au trecut fără să îi afecteze aspectul inițial. Nu-i timpul trecut, are toate șansele din lume să devină la fel de cunoscut precum „fratele” său din China!

Tomi Tohăneanu

HAI NOROC!ORIZONTAL: 1) Stare după beție. 2) Apreciere – Post Scriptum. 3) Carp! – Vin roșu cu iz de stafidă. 4) Furnizori de tămâie – Vas pentru fiert. 5) Semnul înmulțirii – Atribut pentru un vin ce nu prea te îndeamnă la băut! 6) Pământ muiat – Sărutată după o împărtășanie cu vin. 7) Acoperit de nea – Sfârșește pocalul! – Întâmpinat cu șampanie. 8) Dă vinului o temperatură scăzută – Interjecția unuia care se cam leagănă. 9) Cinstiți. 10) Tip de filtru în cremea de struguri – Stins la sfârșit! – Ieșire din cuvă! 11) Regatul… al Marii Britanii, patria whisky-ului – Petrecere pe cinste.VERTICAL: 1) Vin roșu natural demidulce – Culoare de vin. 2) Se ia pentru dureri de cap după o beție – Fund de bidon! 3) Hagi Tudose – Referitori la producția de vin. 4) Cantitatea de vin recomandată pentru consum – Muzeu al Vinului și Butoaielor aflat în Chinon, Franța. 5) Una care se înmoaie ușor – Vin Diesel ca actor. 6) Evrei care au codificat în cartea Mitna, în sec. al II-lea după Hristos, tradițiile de folosire a vinu-lui la Paștele Iudaic – În sfârșit, catalog! 7) Evuri – Instrument folosit la sărbători la țară. 8) Particule în aer care ajută la combaterea dăunătorilor în agricultură – Experți. 9) Femeie (reg.) –Terminat de… băut! 10) Prezență la o masă – Ceva natural (fem.) 11) Un pahar sănătos – Sfârșit de bairam!

Florin Lucian MANOLESCU – Focșani (preluare după site-ul Rebus Online)

A venit primăvara! Fiți veseli, oameni buni! Nu oftați, nu vă certaţi că așa va fi tot anul…

Discuție cu părințiiAjuns la vârsta însurătorii, Petrică Vrabete îl

întreabă pe taică-său:- Tată, pot să mă însor cu Lenuța lu’ nea Butoi?- Nu Petrică, nu ai cum mă, pentru că-ți e soră!- Da’ cu Vasilica lui Iepure?- Nici să nu te gândești! Și ea e sora ta...- Dar cu Maria lu’ nea Lixandru?- Ți-e soră și ea mă, Petrică, așa că nu se poate…

- Cum așa tată, că zău de mai înțeleg ceva?!- Asta e, Petrică! Valurile vieții, ce mai…Supărat Petrică se duce la maică-sa:- Mamă, vreau să mă însor și nu pot pentru că tata

nu mă lasă! De orice fată i-am spus a zis că e sora mea! Da’ ce, el s-a iubit cu toate femeile din sat?!

- Stai blând, Petrică mamă, că te poți însura cu oricare din fetele alea.

- Cum așa?- Uite așa, că nici tu nu ești băiatul lui!

T I MO N A PAG. A 7-A

PROVERBE STRICT ROMÂNEȘTI

• Ca românu’ nu-i nici unu’, unde-s mulți putea fi unu’!

• Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.

• De urâtă nu-i frumoasă, da’i deșteaptă, proasta dracu’.

• În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: „trage” și „împinge”.

• Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc.

• Cine fură azi un ou... e un bou!!!

• Capul pătrat sabia nu-l taie!

• Nicio faptă bună nu scapă nepedepsită!

• Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.

• Mama proștilor e mereu gravidă...

• Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă.

O scrisoare pierdută…După atenta și matura noastră analiză, această

depeșă a fost scrisă și abia după aceea pierdută! Și asta în sezonul cald, chiar dacă a fost găsită acum, în sezonul rece de către un cetățean responsabil cu…adunatul gunoaielor de prin boscheții ce împrejmuiesc un hotel din localitatea Mamaia… Acesta, crezând că e rost de ceva parale a adus-o la redacție! Uite așa avem noi această informație „pe surse”! Atenți însă cum suntem dvs., nu ne putem nicicum abține și vă oferim spre citire cele așternute pe hârtie de „scriitor”, hârtie găsită de „informator”: Preafericite, noi, preoții Irinel Poto-litu și Lică Gustescu, primind concediu de odihnă cu acordul Arhiepiscopiei, am decis să mergem la mare, așa cum fac de la o vreme mai toți românii, enoriași sau atei, Mamaia fiind orașul care ne-a atras în mod special. Hotărâți să petrecem o vacanță

uitând de toate și de tot, mai puțin de credința în Mântuitorul nostru, am căutat să nu ne acoperim cu nimic din acele haine ce ne-ar fi putut trăda profe-siunea, precum și apartenența de slujitori ai bise-ricii. Așa că de îndată ce am ajuns acolo, am intrat într-un magazin de țoale, de unde ne-am cumpărat niște cămași ultra-colorate, pantaloni scurți, șlapi și ochelari de soare. În ziua următoare, dis-de-di-mineață, ne-am dus pe plajă, îmbrăcați în hainele acelea turbat colorate. Pe când stam noi tolăniți pe câte un șezlong savurând fiecare o băuturică mult mai rafinată decât vinul popesc, o tânără blondă, mortal de frumoasă, ce purta un mini-bikini, s-a apropiat de șezlongul nostru legănându-și șoldu-rile tentant și amețitor. Noi, Prea sfinte, am rămas cu ochii beliți pe „dotările" incredibile ale acelei domnișoare! Când a ajuns în dreptul șezlongului, femeia asta ne-a zâmbit, spunând: Bună dimineața, părinților! Am rămas blocați, preafericite, să dea

dracu’! Cum Dumnezeu și-o fi dat seama această fătucă atât de frumoasă că noi suntem popi, că ținuta ne era atât de extravagantă și țipătoare, încât ne simțeam ca niște trădători ai profesiei și credinței noastre?! Eu, Prea fericite, preotul Irinel Potolitu, nu am mai răbdat, și i-am spus:

- Doar o clipă, domnișoară.- Da, părinte, răspunde aceasta.- Așa este, noi chiar suntem preoți și suntem feri-

ciți cu asta, dar pentru numele Domnului, spune-ne cum ai putut ști acest lucru, mai ales că fiind îmbră-cați așa, numai a preoți nu semănăm?

- Vai, părinte – mi-a răspuns minunăția aceea de fată, dar nu mă mai cunoașteți? Păi, eu sunt maica Aglae, cea de la Mânăstirea „Dintr-o bucată”…Asta e!

Reporter Dascălu Gogu

Unde dai și unde crapă (semnificații rebusistice)...

■ File din cartea lui Bachus, folosite la sarmale.Foi de viță

■ Formă de incest incriminată la noi.Facerea de bine

■ Hrană pentru cocoșPraf de pușcă

■ Indicator de faliment în domeniul forajuluiSapă de lemn

■ Dezvoltare unidimensională care contrazice bunu-l-simțObraz gros

■ Adăpost pentru un cocoș care va fi tăiatPepene roșu

■ Muzică de petrecereMarș funebru

■ Reînvie în salon focul stins al căminuluiMasaj erotic

■ Un chip urât de prevenire a unei implicații nociveMasca de gaze

■ Acoperă ochii înaintea unei legături fierbințiMasca de sudură

■ Ultimul chip în care s-a produs răcirea.Masca mortuară

■ Perioadă de erupții pentru coșuriMeci de baschet

■ Dispută în haine de galăMeci de box

■ Poartă un enigmatic costum de damă marca LeonardoMona Lisa

■ Omorât și acoperit cu o coroanăNerv dentar

■ Umflata care ne strică chefulNota de plată

Ce și-a zis Orbete Niță, înainte de a pleca și el ca tot

omul la miting: Băi, omule, nu fii tăntălu. Te duci la miting cu mâna goală! Scrie și tu o revendi-care pe carton, agață-ți-l de gât și țipă cât te țin plămânii, dar acolo, la miting, nu în altă parte… Da’ ce să scriu, se gândea el, că de jos ăla, jos alălalt m-am săturat! A, stai așa, că mă iau de guvern…Și a scris: Bă, ăia de la Guvern, încasați bă taxa de înhumare în valută, fiindcă decesul înseamnă părăsirea definitivă a țării, băi nepricepuților! Huooo, huooo… Auzind despre se este vorba, un mitingist tinerel ce sorbea din când în când ceva dintr-o pungă, ia zis: Băi, nene, pă lângă ce se strigă aici, asta a matale e tare rău, să dea dracu’!

Cu laptopul pe laviță, așa ca să vadă toată ulița...

Întrebări și răspunsuri date în dulcele grai moldovenesc!

* Cum își anunță moldoveanul clienții că magazinul său este deschis "NON STOP"?

R: Dieschis vieșnic* Cu ce viteză acționează moldoveanul atunci când

întreprinde ceva anume?R: Cu patru: Viteza I: răzămat; viteza 2 - tăt pi loc, pi

loc, pi loc; viteza trei – înșetișor și viteza patru - înșet.* Ce e ăla „piron"?R: Locul de unde te urci în tren.* Cum numește moldoveanul filmul „Lovitură fulge-

rătoare" ?R: Pălitură crânșină.* Dar filmul "Salvaţi de clopoţel"?R: Izbăviți di tălănguță* Cum îl numesc moldovenii pe Mihai Viteazul?R: Mihăiţă Bătăiosu.* Cum îi spun moldovenii loviturii de colţ de la fotbal?R: Pălitură di ungher.* Dar lovitura de pedeapsa?R: Palitură di osândă.* Cum comandă un moldovean la restaurant un „creier

pane"?R: Mimorie di porc prăjâtă.* Cum ar anunța crainicul moldovean, dacă la Iași ar

circula metroul?R: Păzea că și lichiesc ușâli. Urmiază staţia lu’ Cuza, cu

podișca pi partia driaptă.* Care-i deviza moldoveanului?R: Viaţa-i scurtă. Dacă tot n-o putem lunji, hai s-o

fașim lată!

Dacă Columb ar fi avut o asemenea nevastă…

Madam Clementina Dudău este vecina mea de apartament. Pentru că o cunosc foarte bine de aia și spun: Dacă Columb ar fi avut o nevastă ca asta, n-ar mai fi desco-perit bietul om niciodată America! Iată ce întrebări îi adresează soțului ei de fiecare dată când acesta pleacă pe șantierul unde lucrează în calitate de arheolog: Iar pleci, Nelule? Unde te duci? Cu cine? De ce? Cu ce? Ca să descoperi ce? De ce tu? Și eu ce fac dacă tu pleci? Pot să vin cu tine? Când te întorci? Ce-mi aduci? Se pare că ai un adevărat plan, nu? De ce? Nu mă minţii! De ce îţi faci asemenea planuri? Văd că sunt din ce în ce mai multe în ultimul timp. De ce? De

ce te gândești atât de mult și nu răspunzi? Întotdeauna călătorești și iar călătorești... nu pot să înţeleg de ce naiba! Ce dracu’ vrei să mai desco-peri… Doamne, că mare îți mai e grădina!

Vasile Vespucii

Într-un lan de cânepă din aia…

SEDIUL REDACȚIEI: CONSTANȚA, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 0241 697 741

REDACTOR RESPONSABIL : M. m. p.(rz.) Dumitru MIHĂILESCU (tel. 0241 689 373, 0723 010 033)

FOTOGRAFII : M. m. p. Ovidiu OPREA

CORECTOR : M. m. p. Ovidiu BADIU

TEHNOREDACTOR: Raluca Buzoianu TIPARUL: SC INFCON SA Constanța - www.infconsa.ro I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

181

T I MO N APAG. A 8-A

Privind fotografia din stânga, realizăm meticulozitatea care îl caracterizează pe camaradul nostru Lucian Drogeanu, atunci când se apucă de lucru. Orga-nizat, dornic de a rezolva cu bine oricare lucru început, maistrul militar principal Drogeanu nu numai că se achită cu brio de sarcinile sale evidențiate de fișa postului,

dar este și un pasionat al navomodelis-mului, al lucrărilor specifice meserie de marinar, așa cum este matelotajul. Ne bucură prezența unui asemenea camarad în rândurile ligii, el făcând parte din efec-tivul Filialei Mangalia a L.M.M.M.

I S S N : 1 4 5 3 - 0 8 5 6

T I MO N A

Profesioniștii apelor…Continuăm prezentarea portretelor unor

camarazi a căror carte de vizită profesională și etică, spre lauda lor și bucuria noastră, este demnă de respect. De data aceasta, cel supus „tirului” întrebărilor adresate de către reporterul nostru, M.m.p. Ovidiu Oprea, va fi M.m.p. Lucian Drogeanu, șef de echipaj pe „TMM 532” din cadrul Divizionului de Nave Speciale și Suport Logistic Mangalia.

Î: Spuneți-ne câte ceva despre dumne-avoastră. De exemplu: Cine este maistrul militar Lucian Drogeanu?

R: Un om al Dobrogei, un om care s-a născut la Medgidia, în anul de grație 1972, luna mai, ziua 16! Sunt căsătorit și am un băiat de 18 ani. Până în 1991 am trăit și locuit în Medgidia, loc de care mă leagă cele mai frumoase amintiri.

Î: Cum de aţi îmbrăţișat cariera militară? A fost cineva în familie care v-a îndrumat sau pur și simplu asta v-a fost decizia?

R: Am absolvit liceul în primul an ce a urmat revoluției din decembrie 1989. La scurt timp m-am angajat la o societate comer-cială din orașul natal. Nesiguranța locului de muncă, problemele care le ridica acea peri-oadă de tranziție, specifice de altfel pentru întreaga țară, m-au determinat să mă orientez către o profesie sigură, cu multiple avantaje: cariera militară! Părinții mi-au fost aproape și m-au sprijinit în totalitate.

Î: De ce totuși marină? Este mai frumoasă decât alte categorii de forțe, mai interesantă, cu provocări pe măsura posibilităților dumne-avoastră de a-le face față?

R: În copilărie călătoream foarte des cu părinții la Constanța, și indiferent de scopul acelei călătorii, că era la rude, că era la cumpă-rături, fascinața mării era pentru mine totul. Mergând des în Portul Tomis și pe faleza Cazinoului, îmi imaginam că sunt marinar pe toate navele pe care le zăream… În privința frumuseței armei eu cred că fiecare dintre cele existente în structura Armatei României are atât farmecul, cât și și greutățile sale. Am ales marina, iar dintre toate specialitățile prezen-tate la intrarea în Școala Militară de Maiștri, am ales navigația. Aceasta mi s-a părut că este strict legată de navă, dar mai ales de dorința mea de a scruta orizontul.

Î: Dacă n-aţi fi îmbrăcat haina militară, ce altă profesie aţi fi ales?

R: Probabil m-aș fi orientat către un domeniu tehnic în industria constructoare de mașini sau chiar de nave!

Î: Când aţi terminat Școala Militară de

Maiștri a Forțelor Navale, unde aţi fost repar-tizat și cum s-au comportat colegii cu vechime mai mare în muncă cu dumneavoastră?

R: Cam multe întrebări sub același semn de întrebare, dar… să le luăm pe rând: Am absolvit Școala Militară de Maiștri de Marină în 1994, fiind repartizat la Divizionul de Nave Auxiliare din Mangalia, actualul Divizion de Nave Speciale. Aici, în această unitate mi-am început profesia de maistru militar, aici mă aflu și acum, după 23 de ani. Despre colegii mei de profesie numai cuvinte frumoase! M-au întâm-pinat cu bucurie, poate și datorită faptului că împrospătam rândurile, „vechea gardă” fiind una cu o medie de vârstă înaintată. Atitudinea lor a fost corectă față de mine, înțelegând și ei și eu că în foarte multe privințe teoria era mult diferită față de practică. Ca să pot intra cât mai repede și mai eficient în meridian, sfaturile și îndrumările colegilor mei cu experiență în domeniul profesional, dar și de viață, mi-au prins foarte bine. Realizați și dumneavoastră: Executam serviciul de Comandant de Navă Salvare-Avarii, în care erau numiți opt maiștri militari, șapte dintre ei fiind principali, iar eu, cel de-al optulea, eram … clasa a IV-a!

Î: Credeţi că în prezent este vreo dife-renţă faţă de cum erau atunci primiţi tinerii absolvenţi de școli militare?

R: Nu cred! Tinerii absolvenți sunt întâmpinați și acum cu aceeași bucurie. Cunoaștem cu toții lipsa acută de personal, de aceea orice completare de funcții libere înse-amnă un lucru bun, înseamnă încredere și șansă acordată celor care ajung să le ocupe. Ce nu prea mai este ca în anii trecuți, ar fi pregătirea lor profesi-onală, dar și interesul de a învăța. Aceste două aspecte, clar că nu mai sunt ca atunci când am pășit eu pentru prima dată în Divizion!

Î: În cei 23 de ani de carieră militară petre-cuți, așa cum ați precizat, în Divizionul de Nave Auxiliare din Mangalia, actualul Divi-

zion de Nave Speciale, pe ce nave aţi activat și care este cea pe care o purtați în suflet?

R: Am fost timp de opt ani comandant pe SRS 578, doi ani coman-dant pe șalupa de comanda-ment „Rându-nica”, un an c o m a n d a n t serviciu navi-gație pe RMS „Hercules” și de 11 ani șef de echipaj și comandant serviciu logistic pe TMM 532 . În toată această peri-oadă, 2 ani am executat și serviciul de coman-dant NSA și cinci am executat toate misiunile

cu SC „Luceafărul” pe funcția de coman-dant de navă. Nava de suflet a rămas totuși SRS 578, cu aceasta executând misiuni diverse în toate portu-rile românești de la Marea Neagră, în toate raioanele de pregătire pentru luptă, precum și în porturile de la Dunăre, cum ar fi Sfântul Gheorghe sau Sulina.

Î: Care sunt cele mai frumoase amin-tiri legate de actuala funcție și ce v-a deter-minat să rămâneţi atât de mult timp în Divizionul de Nave Speciale?

R: Da, am amin-tiri frumoase foarte multe și îmi e tare

greu să le pot clasifica. Păstrez însă vie în memorie misiunile primite cu SRS în raioa-nele de la Sfântul Gheorghe și Sulina. Acum nu se mai execută acest tip de misiuni, însă mie mi-au prins foarte bine, pentru că am învățat ce înseamnă cu adevărat navigația în

condiții grele, manevra și remorcajul în vânt și curent, posibilitatea de a te folosi de acești factori în favoarea ta, fără a te încurca. Adevărata provocare o reprezenta intrarea în porturi, după ce ancoram foarte bine ținta. Aveam portul de adăpostire Sfântul Gheorghe cu o intrare și o bară foarte periculoasă pentru navele mai mari, mai ales că intrarea la adăpost se făcea dacă gradul mării era minim 2 și dacă exista un navigator priceput care să-și dea seama de aliniamentul strict, cu pescaj de 1,8 m, pe o bară de 2,2 m. Dar odată intrat, eforturile erau răsplătite. Acolo în port, de regulă ne aștepta renumita scrumbie de la Sf. Gheorghe…

Î: Cum percep tinerii marinari,

colegii dumneavoastră, cultura marinărească pe care o dezvoltaţi alături de ei? Sunt atrași sau cred că este doar o simplă meserie pe care o fac de dragul de a avea un job?

R: Tradițiile marinărești sunt importante, pentru că acestea reprezintă frumusețea meseriei și motiveză pentru învățarea ei. Sunt, într-adevăr, și tineri care ajung în armată doar pentru a căuta un venit sigur sau care sunt împinși pe la spate de către părinți, așa este! Cu aceștia e ceva mai greu să-i motivezi, dar există și mulți dintre cei interesați de meserie, de viața de marinar. În privința acestora, îți dai ușor seama cât de mult le place după cât suflet pun în pregătirea lor…

Î: Puteţi să-mi spuneţi care este cea mai mare satisfacţie produsă de realizările dumne-avoastră în cariera de până acum? Dar cel mai mare regret sau dorinţă care încă nu s-a mate-rializat?

R: Cred că cea mai mare satisfacție în urma atâtor ani de muncă și experiență este faptul că am reușit să câștig aprecierea și respectul comandanților, subordonaților dar și al tuturor colegilor din unitate. Regrete?! Da, unul ar fi faptul că mentenanța navelor nu este atât de bună pe cât mi-aș fi dorit-o eu…

Î: Ce sfat i-aţi da unui tânăr care ar dori să îmbrăţișeze meseria de militar în arma marină?

R: L-aș sfătui, în primul rând, să aleagă cariera militară datorită stabilității sociale oferite, dar și pentru faptul că îl disciplinează, îl face mai bărbat! În privința marinei, i-aș spune: Gândește-te bine că marina este o armă foarte grea, căreia trebuie să-i dai totul. Altfel nu cred că se poate. În plus, cred că marina este cea mai frumoasă armă…

Î: Câteva cuvinte acum în finalul discuției noastre.

R: Aștept cu bucurie și nerăbdare - așa cum o fac toți colegii mei, noua navă remor-cher ce va intra în acest an în componența Divizionului. Această navă ne va ajuta foarte mult în executarea misiunilor, misiuni duse acum la îndeplinire cu… bătrânele SRS-uri!

Ovidu Oprea: Domnule maistru militar Lucian Drogeanu, mă bucur că am avut această discuție, așa cum sigur se vor bucura și cititorii „Timonei”. Știu că aveți foarte multă treabă la navă, așa că vă mulțumesc pentru timpul acordat acestui scurt interviu și vă doresc mult succes în activitățile și misiunile care vă vor reveni.

Pagină realizată de M.m.p Ovidiu OPREA