EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 149 • ANUL XVI • NOIEMBRIE 2011 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

A fost ziua o[tirii...Cu toate neajunsurile, loialitatea [i devotamentul

militarului pentru ¥ar`, respectul s`u pentru valoriledemocra]iei constitu]ionale nu sunt [tirbite, dar,respect~nd adev`rul, nu putem ocoli faptul c`priva]iunile materiale [i condi]iile precare de via]` \i[ubrezesc rezisten]a fizic`, diminu~ndu-i, astfel, moti-va]ia profesional` [i capacitatea de lupt`. Facem aceast`remarc` acum, c~nd evenimentul 25 OCTOMBRIE –Ziua Armatei Rom~ne a cunoscut [i nu prea atmosferade s`rb`toare, zgomotul s`r`ciei umpl~ndu-ne urechile,a[a cum se \nt\mpl` de mul]i ani \ncoace.

çn deplin respect fa]` de ap`r`rtorii ¥`rii, le d`monorul [i ne rug`m la Cel de Sus (cei de jos am v`zutcam ce pot!) s` le dea putere [i \n]elepciune pentru asluji cu credin]` Neamul Rom~nesc...

A fost ziua o[tirii rom~ne... La mul]i ani, camarazi!

Liga Mai[trilor Militari de Marin`la ceas aniversar

Oric~nd, dar mai ales \n ziua de 16 octombrie afiec`rui an, ni-i amintim cu recuno[tin]` pe cei care aupus bazele asocierii socio-profesionale a mai[trilor mili-tari marinari, at~t \n zona Dun`rii, c~t [i \n cea a M`riiNegre. Dac` analiz`m c~t de c~t evolu]ia acestei uniri defor]e umane, spirituale [i financiare realiz`m c` de-alungul a 87 de ani de prezen]` fizic` sau doar mental`,pentru c` timp de 42 de ani, \n perioada 1948 - 1990 i-afost \nterzis` func]ionalitatea, ea a cunoscut c~teva etapesemnificative, etape pe care \ncerc a le aminti cu respec-tul pe care \l merit`.

çnceputul sau prima etap`, cum dori]i s` interpreta]ievenimentul respectiv, s-a produs la Gala]i, \n cea de a18-a zi a lunii februarie, anul 1924. Atunci, \n acest ora[- port al ]`rii, a fost constituit Cercul Mae[trilor Militaridin Divizia de Dun`re, asocia]ie socio-profesional` uni-cat \n Armata Rom~niei, asocia]ie pe care conducereaMarinei Regale a considerat-o nu numai fireasc`, dar [inecesar`, deoarece de la \nceputuri s-a dovedit a fi ocomuniune uman` care, prin g~ndirea mai tot timpulinterogativ` a membrilor s`i, a convins c` poate con-tribui, pe l~ng` alte aspecte de ordin social, destul deserios la men]inerea, ba chiar la cre[terea motiva]iei pro-fesionale.

Dup` patru ani, forma asociativ` nou ap`rut` i-adeterminat [i pe mai[trii militari marinari de la MareaNeagr` s` se declare adep]i ai acestei idei. Astfel, \n lunamartie a anului 1928 se constituie, la Constan]a, CerculMae[trilor Militari din Divizia de Mare, asocia]ie deasemenea cu scop socio-profesional, constituit` \n bazaLegii nr.21/1924, a[a cum se procedase [i \n cazul cama-razilor de la Dun`re.

(continuare \n pagina 8)M.m.pr.(r) Ion BANU - pre[edintele L.M.M.M.

SåRBåTORI CU MARE çNCåCåTURå EMO¥IONALå,ANIVERSåRI PROFUND ANCORATE çN SUFLETUL NOSTRU...

Cu ocazia Zilei Armatei Rom~ne [i a ZileiNa]ionale a Rom~niei, transmitem ur`ri des`n`tate veteranilor de r`zboi, oameni mai tottimpul \ncerca]i de grijile vie]ii, oameni care ne\nconjoar` cu bl~nde]ea [i greutatea v~rstei lor.Avem, fa]` de aceste istorii vii, datoria s` leu[ur`m c~t de c~t suferin]ele [i s` le restituimgloria de arme c~[tigat` prin s~ngele v`rsat pec~mpul de onoare. Nu [tiu c~t facem noi pentrudomniile lor, dar cel pu]in acum, \n acestemomente s`rb`tore[ti, s` nu-i uit`m.

Salut`ri camaradere[ti, venerabili domni!

Scrisoare c`tre]ara mea

Port \n mine dragosteanecondi]ionat` fa]` de tine. Mi-afost s`dit`, pic`tur` cu pic`tur`,de-a lungul \ntregii mele vie]i.Mi-a fost s`dit` de lacrimilebunicii atunci c~nd \mi povesteadespre fiul ei care a murit pefront. Mi-a fost s`dit` de m~na ciung` a bunicului, care \mi povestea cuma fost pe front. Mi-a fost s`dit` de cei 80.000 de spectatori care asistau lameciurile echipei na]ionale de fotbal [i care, la sf~r[it, se \mb`tau debucurie sau l`crimau de suferin]`. Mi-a fost s`dit` de Nadia Com`neci, \nnop]ile albe ale Montrealului. Mi-a fost s`dit` de Marin Sorescu, deNichita St`nescu, de Radu Tudoran, de Top~rceanu, de Mihai Eminescu,

de Marin Preda, de Romeo D`sc`lescu, de Anatol Covali,de Ducu Bertzi, de Tatiana Stepa, de Marcela Safciuc [ide mul]i, mul]i al]ii, care m-au ajutat s` descoper \n mineceea ce nici nu [tiam c` am, folosind doar limba pe careeu \nsumi o \nv`]asem de la mama, dar nu-i \n]elesesemtoate tainele. Mi-a fost s`dit` de tata, c~nd st`tea nop]i lar~nd \n fabric`, fiindc` „se sf`r~mase [i trebuia reparat`”.Mi-a fost s`dit` de minerii care-[i duc via]a \n „lumea lorf`r` de cer”. Mi-a fost s`dit` de ]`ranii care nu [tiu c` tre-buie s` ia pauz` la 50 de minute ca „s`-[i refac` for]a demunc`”, atunci c~nd cosesc, sap` sau pr`[esc zi-lumin`.Mi-a fost s`dit` de aviatorii care se urc` \n avioanele cucare [tiu c` s-ar putea pr`bu[i. Mi-a fost s`dit` de GeorgeEnescu prin rapsodiile sale. Mi-a fost s`dit` de JeanMoscopol pentru care „tot ce-i rom~nesc nu piere [i nicinu va pieri”. Mi-a fost s`dit` de marinarii care sufer` pen-tru a duce „buc`]ica lor de ]ar`”, care este nava, acolounde le-o ceri tu. Mi-a fost s`dit` de \nv`]`toarea mea,Sofia Pelerighin, Dumnezeu s-o odihneasc`! Mi-a fosts`dit` de copiii mei atunci c~nd erau mici [i mi-au datmie, prin existen]a lor, [ansa s` devin „cineva”, [i atunci

c~nd, \n acel final de decembrie 89, alergaus` ajute pe toat` lumea, f`r` s` se g~ndeasc`la ceea ce li s-ar fi putut \nt~mpla. Mi-a fosts`dit` de to]i cei ce mi-au ie[it \n drumulvie]ii [i mi-au \mbog`]it propria existen]`prin existen]a lor. Eu nu m` pot dezb`ra deaceast` dragoste nici c~nd m` cert cu tine,nici c~nd m` calci \n picioare. ç]i iert chiar [ifaptul c` flirtrezi nemeritat de mult cu politi-cienii c`rora nu le pas` de tine. Pentru c`aceast` dragoste este \nr`d`cinat` \n exis-ten]a mea, nu \n cuvintele mele. Ca s` o sco]idin mine ar trebui s` m` distrugi.

S` [tii, ¥ara mea, c` nu sunt singurul carete iube[te necondi]ionat. Mai sunt mul]i,inclusiv printre cei ce te-au p`r`sit. Uniite-au p`r`sit tocmai pentru c` te iubesc, dartu nu i-ai \n]eles. Dac` ai [ti c~]i suntem [icum te iubim, sigur ai z~mbi [i ai deveni maifrumoas` [i mai bun` cu noi, m`car acum, deziua ta. Iart`-m`, ¥ara mea, pentru mo-mentele \n care te-am \njurat, te-am ponegrit[i m-am jurat c` m` voi dezice de tine. Cenoroc am avut c` nu m-ai luat \n serios.

çn final, am s` te rog ceva: Caut` [i nu temai l`sa sedus` doar de vorbe...

La mul]i ani, ¥ara mea!Ion MARIAN, Bucure[ti

Bat [eaua ca s` priceap` calul...„Educa]ia” cet`]enilor patriei noastre prin participarea, voit` sau \nt~mpl`toare, la multitudinea de evenimente comentate [i

paracomentate de c`tre posturile de televiziune mai tot timpul aflate \n goan` dup` rating, nu face altceva dec~t s`-i transforme,mai ales pe cei amatori de b~rf` ieftin` sau afla]i \n mare impas cu propria judecat`, \n partizani de neclintit ai unor anumite pozi]iisau idei pe care, chiar dac` nu le-au p`truns tainele, le sus]in cu \nver[unare \n fa]a ori[icui.

(continuare \n pagina 4) Dumitru MIHåILESCU

Se preg`te[te \nceperea momentului aniversar Ziua L.M.M.M., deschidereaurm~nd a fi marcat` de adunarea festiv` dedicat` acestei s`rb`tori de sufletpentru membii asocia]iei noastre.

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Locul III: Mariana Dobrin,Pite[ti, pentru fabula:

BACUL BUCLUCAßPui[orul unui ursTermin`, cu greu s`racul,ßcoala [i azi a ajuns,Musai, ca s` dee bacul.Ursul [i ursoaica mam`ßtiu c` puiul e golanßi cu el, de bun` seam`,Puse repede de-un plan,S`-l ajute-acum s` treac`Peste bacul bucluca[,Fiindc` nu vor s` se fac`De ocar` pe ima[.Ursule]ul le aduseC`[ti [i scule de-ascultat,Un transmi]`tor [i-i pusePe `i b`tr~ni la exersat.Se blind` [i junul ursCu aparatur` soft,La examen glon] s-a dus,Bacul pentru el e-un moft,C`, apoi, la facultateTotul merge ca [i uns, Ploile sunt aranjate,Ursul – tat`, pile a pus.Planul, \ns` a fost stricatDe-un curcan n`b`d`ios,Care mi i-a observatçn jipanul cel luxos,Cum \i transmiteau din carteSubiectul de concurs,Fiecare cuv~nt \n partePentru pui[orul urs.Planurile-acum sunt nule,Bacul? – pa, la revedere!ßi-a mai cheltuit pe sculeUn butoi \ntreg cu miere.

MORALA:C~nd [tii c` fiu-]i este derbedeuDe moftul lui s` nu ascul]i mereu!

Dup` aprig` deliberare, joi, 22 septembrie, juriul a acordat urm`toarele premii:Fabul`/poezie umoristic` - 1. Ioan Todera[cu (Vaslui), 2. Lic` Pavel (CMS), 3. MarianaDobrin (Pite[ti). Epigram`: 1. Gh B~lici (Chi[in`u), 2. Petru G~rda (Tg Jiu), 3. Traian Br`tianu(CMS). Proz` scurt`: 1. Miruna Belea (Manchester), 2. Loredana Florentina Dalian (CMS) 3.Adrian Ispas (CMS). Poezie: 1.Mirela Aldea (Sibiu), 2. Ottilia Ardeleanu (N`vodari), 3.Andrei Patra[ (Ia[i). Proz` umoristic`: 1. Petronela Slavu (Hunedoara), 2. Vasile Larco (Ia[i).Eseu: 1. Anastasia Dumitru (CMS), 2. Daniela Varvara (CMS), 3. Nastasia Savin (CMS).Haiku: 1. Delia H~rbu (Constan]a). Fotografie: 1. Aurel L`z`roiu (CMS), 2. Roland Voinescu (CMS).

S-au mai acordat: Premiul de excelen]` pentru caricatur` (grafic` umoristic`): Costel P`tr`[can [i trei premii spe-ciale: Nelida Bormanbet (CMS) - premiul „Curaj \n vers”, Simona B`cil` (Constan]a) - premiul pentru investiga]iespiritual`, Ion Ruse (CUC) - premiul „Fidelitate fa]` de umor”.

Sec]iunea: Poezie umoristic`[i fabule

Locul II: Colonel (r) Lic` Pavel,Bucure[ti, pentru:

Fabula papagaluluiCriza mondial`A lovitSubitßi lumea animal`.Leul, alesul ei pentru un nou mandat,A constatatC-au \nceput supu[ii s`-[i arate col]ii:çl acuzau cu to]iiC`-n loc de vreo m`sur`,El st` numai \n chefuri, dezbin` [i \njur`,Crez~ndu-se-mpreun` cu o hait` de lachei,Descins din neam de zei.De-aceea, enervate,Jivinele-[i f`cur` [i ele sindicate,S` poat` protesta \n mod organizat.Speriat,V`z~nd conduc`torul c` gluma se \ngroa[`,C` poate s` o ia chiar d~nsul pe cocoa[`,S-a g~ndit,C-ar fi mai potrivit,S`-ndrepte ura turmei spre un supus docilCu minte de copil,Care s` nu gr`iasc`Dec~t ce-o s` aud` din gura lui zeiasc`.çnc~ntatDe propria-i idee, \ndat` a chematUn papagal ce-n juru-i se gudura mereußi-l imita la greu:- Piticule, \i spuse cu aer de magistru,De ast`zi tu vei fi un mare prim-ministru!- Dar eu sunt mic,O, rege,ßi nu pricep nimicDin ce se-nt~mpl`-n jungl` cu criza mondial`!- H`, h`! Faci o gre[eal`:Pricep doar eu, tu n-ai nevoie s` te-agi]iCi numai s` imi]i,Ca orice papagal,Cuvintele rostite de Leul genial!Vei fi, de ai habar,Un fel de... avatar.Hai, vino, s` te-nv`] acum ce ai de spus,Din zori p~n`-n apus!ßi micul papagal, destoinic, a-nv`]atPolitica de stat...De-atunci el se tot bateCu zeci de sindicate,Iar Leul, lini[tit, netem`tor, etern,Le-arat` tuturor c` hiba-i la guvern.

çn fabula aceasta, MORALA ne \nva]`C` oricine \n via]`Chiar scap` de scandalC~nd are... papagal!

C`r]ile mai trebuiesc [i citite, nunumai jucate!

Sec]iunea: Proz` umoristic`Locul I: Petronela Vali – Slavu, Aninoasa, Hunedoara,

pentru lucrarea:VETO

Veta e bunica. Bunicul a cunoscut-o pe c~nd \i venise vremea de\nsur`toare, adic` la momentul nepotrivit. N-a p`r`sit-o la timp, a[a c`va s`rb`tori, \n cur~nd, patru decenii de la acea zi... blestemat`!

O vreme a \ncercat s` stea \n inima ei, dar, fiind \nghesuial` mare,s-a retras. A r`mas, totu[i, \n via]a conjugal`, s` conjuge \mpreun` ver-bul „a se certa”, la toate modurile [i timpurile. Ultima dat` s-au certatdin cauza locului de veci. C` bunicul alesese un loc ml`[tinos, or buni-ca are probleme cu reumatismul.- M`car reumatism s` ai [i tu, Veto, c` romantismul nu te-a chinuitniciodat`!

A fost o femeie cu trecere; s-a trecut mult prea devreme. Din cauza ei, bunicul a renun]at la multebucurii, tr`ind toat` via]a o veritabil` b`tr~ne]e. çn tinere]e a f`cut cuvinte \ncruci[ate, dar a renun]at c~ndbunicii i s-a p`rut c` se uit` cruci[ la ea. Apoi a \nceput s`-[i \ncruci[eze pa[ii, de la f`g`d`u spre cas`.

- M` mir c` ai [tiut pe care din cele trei c`r`ri s` apuci! çl ia bunica \n primire c~nd ajunge acas`,aghesmuit.

- Las`, Veto, c` doctorul care mi-a interzis s` beau a ie[it la pensie!C~nd e bolnav [i zace, bunica \l ia la rost:- Ce dormi ziua-n amiaza mare, te crezi la Parlament?S`racul de el, c~t e de bolnav, \i vine s-o ia la s`n`toasa, numai s` n-o mai aud`! Dar bunica are [i

calit`]i. Este specialist` \n arta culinar`. Ne face pe to]i cu ou [i cu o]et, iar bunicul, de s-ar putea, i-ar punepielea la saramur`. Uneori e t`cut` [i atunci bunicul nu \ndr`zne[te s` o \ntrerup`, pentru nimic \n lume.Odat` pornit`, nu se mai opre[te!

C~nd a suferit o opera]ie complicat`, ne-am rugat cu to]ii s` se \nt~mple o minune. Contrar rugilornoastre fierbin]i, totul a decurs normal, nici o pan` de curent, nimic...

Cum o doare ceva, \ncepe s` se vaite:- Moooor!- Faci tu asta pentru mine? o \ntreab` bunicul.Normal c` sunt iluzii. Tot o iluzie e [i noua preocupare a bunicului. De c~]iva ani, a devenit internaut!

C~nd bunica nu-i pe faz`, \[i ia inima \n din]ii de acrilat [i vorbe[te pe messinger cu vro fat`. Ea jur` c`-i fat` mare, el braveaz` c` \nc`-i viril.

A[a mai uit` de cic`lelile bunicii. Dar nu uit`, din c~nd \n c~nd, s` o strige, cu glas mieros: „Veto!”Nu c` i-ar fi at~t de drag`, dar a[a simte c` are [i el... drept de veto!

Funda]ia „Patriot” din Costine[ti, \mpreun` cuCenaclul literar „Mihail Sadoveanu” de pe l~ng`

Cercul Militar Constan]a, a organizat concursul denumit „101 ZILEDE CULTURå LA COSTINEßTI”, acest interesant act culturalcuprinz~nd 8 sec]iuni, [i anume: epigram`, poezie, proz` scurt`, proz`umoristic`, fabul` [i poezie umoristic`, eseu, haiku, fotografie.Lucr`rile expediate pe adresa concursului de c`tre cei 35 de autori careau dorit s` participe – 15 membri ai Cenaclului literar MihailSadoveanu, 17 din ]ar`, 2 de la Chi[in`u [i 1 din Manchester (studentrom~n), au fost jurizate de un juriu compus din: Costin Antonescu,scriitor, critic literar - pre[edinte, Costache Tudor - scriitor, editorulrevistei AGORA, Laura V`ceanu, poet - pre[edintele Societa]ii deHaiku filiala Constan]a, Alexandru Birou, scriitor - pre[edintele LigiiScriitorilor din Rom~nia, filiala Dobrogea, Dan Norea, epigramist-pre[edintele Clubul Umori[tilor Const`n]eni „Pr`v`lia cu umor”,Ananie Gagniuc, scriitor, membru al Asocia]iei Umori[tilor dinRom~nia, Gabriela Vlad - scriitor, Dumitru Mih`ilescu - scriitor,Cristian Timofte - scriitor, critic literar, Dumitru Iftene - poet.

Un act de cultur` unde prezen]a membrilorLigii Mai[trilor Militari de Marin` a fost remarcat`

Pagin` realizat` de M.m.pr. (r) Aurel L`z`roiu

Sec]iunea: Poezie umoristic`[i fabule

Locul I: Ioan Todera[cu, Vaslui, fabula:

C~inele [i moarteaSt~nd de ani de zile, permanentlegat,Cu m~ncare proast` sau chiarnem~ncat, Bietul Azoric`, \ntr-o diminea]`,S-a decis s`-ncheie cu aceast`via]`.Deci, av~nd \n minte g~ndulrevan[ard,C~t ai zice pe[te, s-a urcat pe gardßi s`ri \n strad`, f`r` ezitare,Folosindu-[i zdarda dreptsp~nzur`toare.Dar s` vezi minune!... Veche [iuzat`,Zgarda lui de-o via]` a cedat\ndat`,D~ndu-i libertatea c~nd nici nu seg~ndea...

MORALA:Moartea-ntotdeauna, vine c~ndvrea ea!

Sec]iunea: Proz` umoristic`Locul II: Vasile Larco, Ia[i,

lucrarea premiat` intitul~ndu-se:CAMPANIA ELECTORALå

So]ul [i so]ia stau pe patul de l~ng` sob` [i dis-cut` verzi [i uscate despre ultimele nout`]i ale satu-lui: nun]i, botezuri, \nmorm~nt`ri, certuri, di-vor]uri, av~nd pentru fiecare eveniment c~te cevade comentat, de ad`ugat, precum c` ei n-ar fi f`cuta[a cum au f`cut-o al]ii. La un moment dat, so]ulajung~nd cu imagina]ia la cap`tul satului, \i ziceginga[ei lui so]ii:

- M`i nevast`, fii atent`, se apropie alegerile, iarnoi, parc` am fi \n regimul trecut, st`m cu m~inile\n s~n, nu ne g~ndim deloc! Nu facem nimic!

- Tu nici cu m~inile \n s~n nu stai, dar ce-ai vreas` facem? Ori cu noi, ori f`r` noi, e totuna.

- Nu-i chiar a[a! Avem [i noi un cuv~nt de spus,conteaz` o propunere, un vot... Iat`, ce-ai spunes`-l propunem primar pe \nv`]`tor?

- Fugi \ncolo! Nevestei sale [i a[a nu-i ajungi cum`turoiul la nas. Apoi, dac` va ie[i primar, niciat~t. ç]i va trebui o pr`jin`!- Ei, cum zici tu. Dar de [oferul de l~ng` prim`riece spui?

- Las`-m` cu blegul acela! C~nd pleac` de acas`,el nici nu ajunge la garaj, c` femeia lui [i sarep~rleazul la v`duvoiul de Gulu]`.

- ßi, ce ai tu cu omul? El e cumsecade. Bine, daratunci s`-l propunem pe v`rul t`u. Merit`. Arecarte, e gospodar, are [i experien]` de conducere,doar a fost brigadier la CAP...

- Nu b`rbate! Nevast`-sac~nd trece pe l~ng` mine,\ntoarce capul. Dac` va ie[iso]ul ei primar, c~nd o s` m`vad`, cred c` traverseaz`strada, numai s` nu dea ochiicu mine!

- M`i, tu la toate ai c~te ceva! Ce-ai spune defratele t`u? Are cuno[tin]e, e uns cu toate alifiile, edescurc`re], vezi c~te are pe l~ng` cas`, merit`, Cespui?

- Nu. Nu sunt de acord. Ar vorbi lumea. Vorspune, dac` va fi ales, c` de asta sunt elegant` [i num` duc la c~mp. N-ar zice c` noi ne iubim ca-nprimele zile [i c` tu nu-mi dai voie s` lucrez lac~mp. Cum s` m` expun \n b`taia soarelui, a v~ntu-lui [i a prafului? Nu, pe el nu-l vreau, ca s` nu d`mocazii la discu]ii.

- Nevast`, dar atunci continu` tu campania elec-toral` [i vezi care-i mai bun, c` eu trebuie s` plecla serviciu. Vreau s` ajung la timp.

So]ia \i pune \n geant` pache]elul pentru servi-ciu, iar el, dup` ce o s`rut` p`rinte[te pe frunte \nsemn de r`mas bun, pleac`. Dar, uit~nd ceva, se\ntoarce dup` c~teva minute. çi vorbe[te nevestiichiar de la poart`, dar nu-i r`spunde nimeni. Intr`\n cas`, nevasta nic`eri. O caut` peste tot, dar \nzadar, C~nd s` ias` \n curte, o vede s`rind p~rleazulde la vecin [i-i zice:

- Unde te-ai dus, nevast`, imediat ce am plecateu?!

- Cum unde? Nu mi-ai spus tu s` continui cam-pania electoral` [i s` v`d care-i mai bun?

N.R. De remarcat, aspect semnalat \nc` de la \nceput, c` patru dintre mem-brii Ligii Mai[trilor Militari de Marin` au fost „implica]i” direct \n acest apre-ciat act de cultur`. Ei sunt: Ananie Gagniuc, Dumitru Mih`ilescu, AurelL`z`roiu [i Liviu T`nase, cel care se afl` la comanda Cercului MilitarConstan]a.

Fie membri ai juriului, fie participan]i la concurs sau organizatori ai\nt~lnirii finale, ace[ti oamenii au dovedit c` sunt „b~ntui]i” de un stra[nicapetit cultural, stare absolut benefic` unui astfel de concurs.

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Mi se spune c` sunt un copil \ndr`zne] aflat pe treptelematuriz`rii. Frumoas` caracterizare!... M` simt cuprins` deun v~rtej analitic [i m` g~ndesc c` a[ putea s` decupez scurtefragmente de via]` autentic rom~neasc`, \ntr-o diminea]` fru-moas` de var`. De comun acord cu g~ndurile mele, mai ridico dat` binoclul [i privesc \n zare pentru a da fr~u liber vociiinterioare. Astfel, privesc la Rom~nia, aceast` ]ar` teribil desimpl` [i frumoas`, trecut` adesea prin focurile unorr`zboaie, despre care am \nv`]at la istorie c` nu au fost \ntot-deauna ale ei, aclamat` [i blamat`, [i oache[`, cu oameni careviseaz` s` tr`iasc` \n alt` ]ar`. Iluzoriu? Nu [tiu ce s` zic dela \n`l]imea celor 17 ani ai mei...

Este ]ara mea, ]ara sc`pat` din m~n` ce se \ndreapt` spreun declin sadic creat de propriile mentalit`]i? Ar fi absurd s`pun aceste cuvinte pe umerii numelui de Rom~nia? Nu, eu nusunt \n m`sur` s` \nvinuiesc ]ara pentru nimic, ci doar s` atragaten]ia c`tre „umilul” megie[ rom~n.

Este cert faptul c` \ntr-o zi voi putea p`r`si aceast` ]ar`...Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat \n fa]a pro-priei u[i f`r` cheie… Cutez a-mi p`r`si ]ara [i a \ncepe via]a\ntr-o ]ar` perfect`? Este Rom~nia o ]ar` perfect`? Cum arar`ta o ]ar` perfect`, cu oameni perfec]i? Rom~nia este loculunde am crescut, am \mp`r]it bucurie, triste]e, am \nv`]at s`iubesc, s` dau fr~u liber imagina]iei, s` cred \n for]ele proprii,s` m` exprim, s` ajut, s` caut r`spunsuri, s` ignor, s` sper c`\ntr-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vomputea pune baze solide \ntr-o ]ar` ierarhic magnific`, iar spec-tacolul proastei imagini va \nceta.

M` simt prins` \n mrejele ]`rii care, cu o ultim` sfor]are,\ncearc` s` m` ademeneasc` prin masivele ei \nz`pezite iarna,prin adierea florilor de prim`var`, cu aerul ei de fecioar`adormit` de boga]ia verii [i dezmierdat` de o batr~n` toamn`t~rzie, traversat` dinspre vest spre est de zonele \ntinse dec~mpie cultivat` cu sapa [i cu calul, de oameni care s-au chi-nuit s`-[i dea un rost propriei vie]i. Purt`m cu noi veacul fru-muse]ii, al dorului de drume]ii, al muncii obositoare de lac~mp care nu curge parc` prin vene, de[i glasul biroului [i ora7 p~nde[te perfid… De undeva, din inima ]`rii se aude tul-bur`tor imnul \n culorile sfinte de curcubeu, tricolor al unuipopor ce pe zi ce trece uit` s` tr`iasca, av~nd un cult al acu-mul`rii de traume. Probleme sau p`reri tardive, puse fa]` \nfa]` cu rom~nul, se aud ca dintr-o crevas`: avem facilita]iinsuficiente, fonduri inexistente, tinere talente distruse depi]ipoance cu sex appeal, faptul c` pentru clasa politic` sun-tem simple instrumente de vot cu propuneri indecente, dac`indecen]` \nseamn` echivalen]a vot – pe[te congelat, c` noide[i nu avem suficiente case... construim monumente, c`bunele maniere par a se g`si la intelectuali sau \n aparen]` lacei cu portofele nepurtate \n buzunar, presiuni c` la capatuls`r`ciei se afl` via]a, clubul, luxul. Cumplit este faptul c`fiecare dintre noi avem idealuri [i sentimente, suntem o\ntreag` na]iune ce ne c`ut`m valori [i \nc` \ndr`znim s`sper`m c` vom tr`i o via]` care s` nu se transforme \n tipul dehran` f`r` condiment.

A[ vrea s` cred c`, orice curs vor lua lucrurile, Rom~niaeste \n noi, totul ]ine de noi, redresarea ]ine de noi, c` le sun-tem datori celor care au luptat de veacuri pentru fiecare palm`de p`m~nt. A[ vrea s` se trezeasc` \n noi spiritul civic [i s` neg~ndim c` nu am putea privi altfel Rom~nia dec~t locul undecopiii sunt \nv`]a]i s` vorbeasc` rom~ne[te, sunt educa]i [ipurta]i de m~n` \n gr`dini]e, apoi la [coal`.

Dac` m-ar \ntreba cineva de unde sunt, cu siguran]` a[ [tis` r`spund: din Vaslui, de pe o strad` anume, locuiesc \ntr-unbloc, fost gri, actualmente colorat f`r` nicio noim`, col] cumaneaua vecinului de la parter [i cu borma[ina celui de la 3care sparge [i me[tere[te de cel pu]in un an. M` uit \n oglind`analitic, cred c` arat bine, p`rul \mi cam face figuri, dar dejanu-l mai iau \n seam`. Cobor sc`rile prudent, mi-e team` s`nu alunec, a sp`lat proasp`t femeia noastr` de serviciu. Lacap`tul culoarului deja z`resc acelea[i siluete, vecinii mei

care ascult` muzic` pus` \n casa deafar`. çncerc s`-i ignor, a[a cum ignor[i replica de fiecare zi a mamei, mamanu se poate ab]ine s` nu exclame „Cedracu or face `[tia toat` ziua \n fa]ablocului? Al]ii de v~rsta lor au [i copii.Mai t~rziu \]i dau \n cap pentru o bucat`de p~ine!” çn naivitatea ei, sper`... s` nu ajung [i eu ca ei.

çnaintez spre ie[irea din scar`. Vali, un urecheat ciudat,m` salut` z~mbind cu gura plin` de semin]e. Schi]ez unz~mbet, m` mai \ntreab` ceva, dar nu mai aud ce, nici nu maidoresc s` aflu, dar le simt privirea fix pe fundul meu. Brusc,m` \ntreb dac` vreunul o fi avut \n via]a lui emo]ii la rom~na,sau s-o fi str`duit la matematic`. çmi vine un g~nd [i mai ciu-dat \n minte. Cum or fi ar`tat c~nd erau bebelu[i, moi [ipufo[i. Ce a[tept`ri or fi av~nd de la ei ni[te m`mici nedor-mite? Unde, pe ce scar` a societ`]ii ar trebui s`-i a[ez? Suntscursuri, sunt plevu[c`? Or fi, dar sunt rom~ni, la fel ca [imine! Asta nu pot ignora. Ce [anse primesc ei [i de la cine?Ce [anse primesc eu [i de la cine? Prin urmare, eu am unreper, eu cea dintr-o familie obi[nuit`, ei – din familii la felde obi[nuite, ca [i mine! L`sati de capul lor, au alte repere…Eu, de pe strada X, din blocul X ca [i ei, eu din Vaslui, ca [iei, eu din Rom~nia ca [i ei… Din Rom~nia mea [i dinRom~nia lor…

Merg~nd spre [coal`, m` g~ndesc brusc la ce a[ vrea s`m` fac c~nd voi fi mare. Mesajele primite sunt cel pu]in bul-versante: „ßcoala rom~neasc` scoate t~mpi]i”! Oi fi [i eu unuldintre ei? Cu siguran]`! „Medicii din Rom~nia sunt cei maislabi din Europa, [i e la mod` s` te tratezi \n str`inatate”…Toate fetele de v~rsta mea vor s` se fac` modele sau... nu [tiu,ceva care s` le aduc` mul]i bani [i faim`. çmi atrage brusc,deodat`, aten]ia un afi[ publicitar rupt. çnc` se mai observ`z~mbetul „ca pentru poz`” al celui care promitea ca [i al]ii…marea cu sarea! M` \ntreb, n-o fi [i el un produs al [coliirom~ne[ti. Dac` da, avem acela[i numitor comun, eu [i cudomnul din afi[e, suntem t~mpi]i. De ce a[ vota un t~mpit?

Drumul c`tre [coal` e un spectacol cotidian. çmi propunmereu s` v`d ceva, o p`rticic` din ]ara asta. In acest momentv`d o femeie c`r~nd o saco[`, \nso]it` de so]ul care fumeaz`o ]igar`… [i simt brusc c` nu mai vreau s` m` g~ndesc lanimic…

Gina Camelia ROMAN,elev` clasa a X-a la

Liceul Teoretic „Emil Racovi]`” – VasluiAutoarea acestui material a ob]inut

locul I la concursul de eseuri„ROMÇNIA MEA” – VASLUI 2011

O ac]iune a ligii ce vizeaz` protec]iasocial` a membrilor s`i...

SCRISOARE DESCHISåadresat` ministrului ap`r`rii na]ionaleDomnule ministru,

\n calitatea sa de asocia]ie socio-profesional` cu statut de ONG,Liga Mai[trilor Militari de Marin`, av~nd ca principal scopdesf`[urarea de activit`]i menite s` contribuie la stimulareamotiva]iei profesionale, dezvoltarea dorin]ei de performan]` [icompetitivitate, ajutor interuman, precum [i activit`]i ce potcontribui la deconectarea de la stresul vie]ii, v` sesizeaz`urm`torul derapaj legislativ produs \n interiorul MinisteruluiAp`r`rii fa]` de prevederile Legii Educa]iei Na]ionale:

Exist` o nemul]umire vizibil` \n r~ndul mai[trilor militari,absolven]i de [coli militare postliceale cu durata studiilor de 2-3ani, fa]` de nerecunoa[terea studiilor postliceale \n Legea cadrunr.284/2010 privind salarizarea unitar` a personalului pl`tit dinfondurile publice [i nediferen]ierea studiilor postliceale fa]` destudiile secundare superioare (liceale), de[i \n „LEGEAEDUCA¥IEI NA¥IONALE”, capitolul II \n sec]iunea 1, art.23, alin. e) se prevede c` „\nv`]`m~ntul ter]iar non-universitarcuprinde \nv`]`m~ntul postliceal”, iar \n sec]iunea a 11-a,art.44, alin. 4) se prevede c` „ßcolile de mai[tri sunt [colipostliceale”!

çn documentul DMRU 9433/23.08.2011 – Unele aspectereferitoare la aplicarea prevederilor ,,M.R.U.- 2/1, Norme dedefinire a func]iilor personalului din Ministerul Ap`r`riiNa]ionale”, aprobate prin Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionaleM.S. 56/2011 – se precizeaz` c` pentru mai[tri militari [isubofi]eri \n [tatele de organizare se scrie „M”- studii medii, \nloc de „PL”- studii postliceale.

Domnule ministru,cu respect preciz`m c` \nscrierea „M” (studii medii) nu este \nconformitate cu prevederile articolelor anterior men]ionate.Singurul document oficial care face referire la „studii medii”este Clasificatorul Ocupa]iilor din Rom~nia (COR), care seg`se[te pe site-ul Ministerului Muncii. Clasificarea nivelului deinstruire \ns` este f`cut` prin Clasificatorul Activit`]ilor dinEconomia National` (CAEN), acesta fiind \n concordan]` culegisla]ia european`. Clasificatorul Activit`]ilor din EconomiaNa]ional` prevede \n mod explicit faptul c` \nv`]`m~ntul supe-rior se \mparte \n dou` grupe:

- \nv`]`m~nt superior non-universitar;- \nv`]`m~ntul superior universitar.çn privin]a formelor de \nv`]`m~nt non-universitar, v`

reamintim, domnule ministru, c` prin normele con]inute dec`tre Clasificatorul CAEN, se ofer` posibilitatea celor care auurmat aceste forme de \nv`]`m~nt s` converteasc` creditele acu-mulate \n credite transferabile c`tre formele de \nv`]`m~ntter]iar universitar.

Domnule ministru,v` adres`m rug`mintea de a \ncerca rezolvarea acestei problemeconform prevederilor Legii Educa]iei Na]ionale – lege organic`de altfel – folosind, a[a cum este [i firesc, structurile [i perso-nalul aflat \n subordinea ministerului pe care \l conduce]i.Stipularea \n [tatele de organizare a nivelului de studiipostliceale pentru func]iile \ncadrate de c`tre mai[trii militari [isubofi]erii absolven]i de [coli militare postliceale cu durata de[colarizare de 2-3 ani, ar \nsemna o reflectare realist` a nivelu-lui de instruire al acestora, aspect cu influen]` direct` \n ceea ceprive[te clasa de salarizare, a[a cum corect au fost \nterpretatelucrurile \n cadrul Ministerului S`n`t`]i, unde coeficien]ii deierarhizare sunt armoniza]i cu nivelul de preg`tire aabsolven]ilor de [coli postliceale.

Alinierea acestei disfunc]ii legislative interne la LegeaEduca]iei Nationale, document prin care se recunoa[te c` ßco-lile Militare de Mai[tri sunt [coli postliceale, va avea valoareaunei certe repara]ii morale pentru absolven]ii acestor institu]iide preg`tire militar`, a[a cum s-au petrecut lucrurile pentruaceste dou` entit`]i profesionale [i \n cazul recalcul`rii pensiilormilitare, proces \n care rolul dumneavostr` a fost hot`r~tor.

Domnule ministru,avem convingerea c` dumneavoastr`, fost purt`tor al uniformeiArmatei Rom~ne, ne ve]i \n]elege interven]ia f`r` a o considerac~tu[i de pu]in ca pe o ingerin]` \n problematica institu]iei mili-tare, ci doar ca o dorin]` sincer` de a contribui, at~t c~t ne per-mite legisla]ia, la bunul mers al acesteia, scopul nostru principalfiind men]inerea [i dezvoltarea motiva]iei profesionale a per-sonalului militar ce \ncadreaz` cele dou` entit`]i profesionale

Cu deplin` considera]ie,Pre[edinte Liga Mai[trilor Militari de Marin`

M.m.pr. (r) Ion BANU

C.A.S.-ul nostru ce face]i cu el?!?...(o glum` amar`!)

S` presupunem, de dragul demonstra]iei, c` tr`im\ntr-o lume \n care nu exist` infla]ie [i \n care pre]urile,salariile [i taxele percepute \n Rom~nia vor \nghe]a lanivelul actual.

Acestea fiind datele problemei, s` \ncepem calculul:Domnul Costel, personajul folosit de noi \n aceast` demon-stra]ie, este un t~n`r \n v~rst` de 23 de ani care tocmai s-aangajat, salariul s`u de \ncadrare fiind 1.100 lei. Buuun, i-as` vedem cam c~]i bani pl`te[te domnul Costel la CAStimp de 5 ani, adic` timp de 60 de luni. La aceast` leaf`mizer` de 1.100, care nici nu va cre[te cel pu]in p~n` \n2015 pentru c` e criz`, personajul nostru va pl`ti, la valo-rile actuale, 29.460 lei (491 lei x 60 luni). Ce concluzieputem trage? P`i, domnul Costel, acum \n v~rst` de 28 deani, a v`rsat \n contul statului toat` suma pe care acesta i-arreturna-o \n cazul c` ar ie[i la pensie la 65 de ani [i ar maitr`i \nc` 3-4 ani, at~t c\t e speran]a de via]` \n Rom~nia \ncazul b`rba]ilor. O s` v` \ntreba]i, cum a[a? P`i s` facemun mic calcul. Pensia medie \n Rom~nia e pe undeva pe la750 de lei. Din contribu]iile date statului p~n` la 28 de ani,domnul Costel ar putea primi (presupun~nd c` timp de 37de ani banii s`i vor sta undeva \ntr-o valiz`, nu \ntr-un contcare \i va multiplica printr-o oarecare dob~nd`) o pensiemedie timp de 39,6 luni (29.460 : 750), adic` ceva maimult de 3 ani. Numai bine: iese la pensie la 65 de ani, maitr`ie[te 3 ani [i la 68 de ani, dup` cum zic statisticile,moare! Simplu, nu?!... Ce nu ni i se explic` lui Costel (darnici nou`), e ce se \nt~mpl` cu CAS-ul pl`tit \ntre 23 [i 65de ani, adic` 504 luni., pentru c` dac` domnul Costel var`m~ne toat` via]a un t~mpit c`ruia nu i se va m`ri nicio-dat` salariul, ar \nsemna c` timp de 504 luni va v`rsa \nbuzunarul statului 247.464 lei (491 lei x 504 luni)! ßi dac`domnul Costel va dovedi c` este un tip dezghe]at la minte[i leafa i se va m`ri... M` \ntreb [i v` \ntreb: Unde se ducbanii `[tia? Ce se \nt~mpl` cu ei? Ce g`uri acoper` muncade o via]` a lui domn’ Costel? C~t crede]i c` mai poaterezista un sistem \n care 5 ani munce[ti [i 37 cotizezi pen-tru o cauz` ne[tiut` de nimeni, \n afar` de politichie?

A. MåRåßTEANU

Liga Militarilor Profesioni[ti[i demersurile sale

¥in~nd pasul cu problemele profesionale ce perturb` \nmare parte activitatea acestei categorii de militari, ConsiliulDirector al L.M.P. a adresat, \n virtutea legalit`]ii, maimulte propuneri ministrului ap`r`rii, cel care a \nlesnitajungera la destina]ie a propunerilor respective nefiind altuldec~t Dinu Nedelcu, consilierul domnului ministru pentruaceast` entitate profesional`. S-au solicitat, de exemplu:

- acordarea retroactiv` a gradului de sergent tuturormilitarilor care au fost degrada]i abuziv \n 2001 din gradulde sergent \n cel de caporal;

- m`rirea limitei de v~rst` admis` pentru r`m~nerea \nsistemul militar la 50 de ani;

- acordarea grupelor de munc` \n condi]ii speciale/deosebite din 1990 p~n` \n prezent;

- intrarea \n corpul subofi]erilor direct, f`r` filiera indi-rect`, a SGV care au 20 de ani vechime \n sistem [i sunttrecu]i de 40 de ani;

- \ncetarea servitului mesei pe timpul c~nd navele se afl`\n port.

S-a rezolvat sau \[i urmeaz` cursul spre rezolvareurm`toarele:

- Ministrul ap`r`rii a emis ordinul M-57/ 8 iulie, princare se faciliteaz` accederea \n [colile de subofi]eri a SGVcu v~rste cuprinse \ntre 30 [i 45 de ani.

- Servitul unei singure mese sau chiar a niciuneia \nperioda c~t navele sunt \n port.

- çntocmirea unui proiect de lege, prin care s` se acordem`rirea limitei de v~rst` de la 45 la 50 de ani [i acordareagrupelor de munc` solicitate.

Intrarea \n corpul subofi]erilor a SGV cu vechime depeste 20 de ani, urmeaz` s` fie analizat` \n viitorul apropiat.

Iat`, a[adar, c~teva din reu[itele sau promisiunile dereu[it` ob]inute de c`tre Consiliul Director al L.M.P., pen-tru care \i felicit`m [i le ur`m succes pe mai departe.

M.m.pr.(r) Alexandru GRECU

Obliga]ia echip`rii ma[iniicu cauciucuri de iarn`

Publicat` \n Monitorul Oficial al Rom~niei,Partea I, nr. 80, din 31 ianuarie 2011,Ordonan]a Guvernului nr. 5/2011 impuneobligativitatea echip`rii autoturismelor cuanvelope de iarna \n sezonul rece. Aceast`

Ordonan]` a fost aprobata prin Legea nr. 161/2011, publicat`\n Monitorul Oficial al Rom~niei, Partea I, nr.503/14.07.2011

Nerespectarea cerin]elor acestui act legislativ, conducela re]inerea certificatului de \nmatriculare [i amenda din clasaa IV de sanc]iuni (de la 9 la 20 de puncte) punctul de amend`anul acesta fiind \n valoare de 67 lei, ceea ce presupune oamend` valoric cuprins` \ntre 603 [i 1.340 lei.

Conform preciz`rilor comisarului [ef de poli]ie, LucianDini]`, de la Direc]ia Rutier`, anvelopele acceptate trebuie s`fie inscriptionate cu unul dintre simbolurile „M+S”, „M.S.”,„MS” sau „M&S”, f`r` a include \n aceast` categorieanvelopele marcate numai „all seasons”, a[a cum precizaministrul transportului.

A[adar, stima]i cititori posesori de automobile, aten]iela... neaten]ie!

Slt.(r) Ion BODNåRAß

G~nduri de adolescent...ROMÇNIA MEA: ¥ARA CONTROVERSELOR!

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Bat [eaua ca s` priceap` calul...(urmare din pag.1)

De acord, suntem o ]ar` \n care democra]ia ne-a p`truns \n cas` [i pe u[` [i pegeam, iar acest de net`g`duit aspect ne perminte s` ne sus]inem ideile, propune-rile, sugestiile, coment~ndu-le a[a cum ne pricepem noi mai bine. Indolen]a \ns`,ca s` nu spun proasta pricepere [i interpretare a binefacerilor democra]iei, a f`cut[i face ca unii dintre noi, cet`]eni ai acestei ]`ri, s` trat`m cu indiferen]` cea maisimpl` cerin]` a democra]iei: minoritatea se supune majorit`]ii. Acesta este, dup`opinia mea, motivul nefast ce \ndeamn` la l`sarea \n voia nervilor atunci c~ndpartenerii de discu]ie nu sunt de acord cu propunerile prezentate sau cu unelepuncte de vedere exprimate vis-a-vis de o anume problematic` aflat` \n dez-batere.

Extrapol~nd acest aspect negativ la nivelul unei colectivit`]i format` prinliber` aderare, a[a cum de exemplu este asocia]ia din care facem parte, nu neputem ar`ta „\ngrijora]i” c` ducem lips` de prezen]a unor colegi a c`ror alarmant`dorin]` este de a imprima activit`]ilor ligii un alt ritm sau alte forme de mani-festare. çn mare parte, corecte [i bine motivate, pozi]iile exprimate de domniilelor, sunt bine primite [i chiar sus]inute prin vot majoritar de c`tre membriiConsiliului Director, organul coordonator a c`rui misiune este, printre altele, [ide a da und` verde proiectelor considerate nu numai viabile, dar [i posibil de a fimaterializate.

Necazul apare atunci c~nd oamenii cu idei, ba chiar [i adep]ii lor, uit` de regu-la democra]iei mai sus amintit` exact \n momentul respingerii, din varii motive,a propunerilor prezentate prin votul majoritar al membrilor Consiliului Director.De aici, sup`rare mare, acuze directe sau aluzii mai mult sau mai pu]in voalate,amenin]`ri cu retragerea [i alte gesturi ce nu fac altceva dec~t s` scoat` \n evi-den]` o anume mentalitate a c`rei prezen]` nu a fost niciodat` benefic` progresu-lui, ba dimpotriv`, s-a dovedit a fi mai mereu o surs` ce a alimentat regresul!

Lucrurile, din p`cate, nu se opresc aici! Unii dintre cei ale c`ror idei [i sugestiinu au reu[it s` conving` Consiliul Director, de[i \n plen au dat de \n]eles c` aupriceput motiva]ia respingerii, continu` s`-[i manifeste nemul]umirea pe maideparte, dar nu vorbind singuri, ci c`ut~ndu-[i parteneri de dialog mai ales dinr~ndul celor care ori c` habar nu au de normele legale \n baza c`rora func]ioneaz`asocia]ia noastr`, ori c` au ei ce au cu una sau mai multe persoane aflate \n echipade conducere a acesteia. çmpreun` cu adep]ii lor, g`si]i \nt~mpl`tor prin diverse„loca]ii” (parcuri, col]uri de bloc, restaurante, birturi etc.) cei ce se consider`nedrept`]i]i numai dup` „dumnealor citire”, \[i vars` focul \mpro[c~nd cu noroimai tot ce apar]ine de lig`, c`ut~nd a-[i convinge ascult`torii c` la nivelul con-ducerii asocia]iei sunt oameni cu idei comuniste, c` sunt prea b`tr~ni pentru a\n]elege evolu]ia actualei societ`]i, sau c` sunt „]epari” sau „tunari”, al`tur~ndu-leacestora toate relele posibile!... Uite a[a se manifest` b`rb`]ia la unii dintrerom~na[ii no[tri, educa]i civic [i politic doar prin atenta urm`rire a evenimentelormai mult sau mai pu]in mondene, comentate [i paracomentate de c`tre posturilede televiziune. Ace[ti oameni nu preget` s`-]i ridice osanale c~nd le ies„pasien]ele” sau s` te b`l`c`reasc` atunci c~nd se consider` ne\n]ele[i... å[tiasunt, cu dumnealor defil`m! Nu dau nume, cu toate c` nu duc lips` de a[a ceva.çncerc doar, vorba proverbului, s` bat [eaua ca s` priceap` calul! çn rest, mai epu]in [i vine iarna... E cineva \mpotriv`?!

La mul]i ani, „MAREA NOASTRå”...Dup` succesul pe care l-a avut \n perioada interbelic`, c~nd Liga Naval`

Rom~n` avea filiale \n mai toat` Rom~nia Mare, revista „Marea Noastr`” –organul de pres` al acestei respectabile asocia]ii - a revenit odat` cu instalareacertei libert`]i a presei.

çnfiin]at` de comandorul Eugeniu Botez (Jean Bart), \n noiembrie 1931 apareprimul num`r sub numele „Rom~nia Maritim` [i Fluvial`”, iar din 1934, odat` cunr. 5, sub numele de „Marea Noastr`”, responsabilii fiind comandorii E. Opri[an[i Aurel Negulescu.

Noua serie apare dup` o \ntrerupere de 53 de ani, b`tr~nii marinari cunosc~ndrolul [i efectul acestei reviste de marin`. Cu posibilit`]ile financiare precare aleLigii, grafic` modest` \n cele 8 file executate la S.C. „Poligraf”, \n decembrie1991 iese primul num`r sponsorizat de directorul CEC – economistul Dumitriu,al`turi de care s-a aflat [i Dorel Onaca – manager la S.C. „Onaca”. Dup` 4 ani,cu ajutorul directorului Administra]iei Portului Constan]a – ing. Vasile Pistolea [ia altor societ`]i, revista \[i schimb` fa]a.

Responsabilii primelor numere au fost ofi]erii : Petre Zamfir, Constantin I.Popa, Doru Ionescu, Ion Borcil`, Nicolae Marcu, Ion Aram` [i ing. navalistIlarion Barbu. Din anul 1997, „sufletul” revistei va fi contraamiralul \n rezerv`Petre George.

Dup` nr. 30, aspectul se \mbun`t`]e[te, fondatorul noii serii [i directorul –vam.(r) Ilie ßtefan, sprijinit de secretarul de redac]ie – lt.cdor.-ul MarianMo[neagu, au un cuv~nt de spus.

çn sprijinul colegiului de redac]ie vin: prof. Ioan Porumb, Florin Gusman, ing.Silviu Morariu [i Horia Grideanu – cu o nou` viziune privind concep]ia [i orga-nizarea revistei. Citim [i acum cu aten]ie articolele semnate de comandorul (r)Neculai P`durariu, cu relaxare pe cele semnate de muzeografele: C. Atanasiu, G.Boranda sau M. P`v`loiu. S` nu-i uit`m nici pe tehnicienii: ing. Costel Mitu,Mariana St`nciulescu, Geo Vlad, Valentin Ispas, Sorina Cazacu sau neobositaMaria Grosu.

Cu toate c` materialele sunt din ce \n ce mai diverse [i documentate, de o\nalt` ]inut` jurnalistic`, num`rul de abonamente sunt tot mai reduse, multereviste fiind oferite gratuit.

çncep~nd cu nr. 76, din vara anului 2010, odat` cu alegerea noului pre[edinteal LNR – clc. Lauren]iu Mironescu, revista se tip`re[te la editura „Monitorul

Oficial” sub o nou` form`,mai modern`, mai punctual`,mai tehnic`, cu materiale purmarin`re[ti, informa]ii la zi,legisla]ie, nout`]i din U.E.etc. Redactorul [ef – acela[iPetre George, senior editor –Adriana Mironescu, visualeditor – Costel Mitu, redac-tori [efi adjunc]i: Cam. (r)Dan Leahu [i cdor. dr.Marian Mo[neagu, consilieri– cam.(r) Doru Ionescu, conf.univ. dr. Aurelia L`pu[an [ilector universitar dr. RalucaPetre.

S` mul]umim colectivelorde redac]ie pentru cei 20 deani de munc`, ani \n care, cugreut`]ile financiare cunos-cute, au ie[it de sub tipar 80de numere!.

Sper`m la r`m~nerea \nvia]` a frumoasei reviste –organ de pres` al LigiiNavale Rom~ne.„La Mul]i Ani”! [i V~nt bun!revistei „Marea Noastr`”

Redac]ia

S~mb`t`, 15 octombrie, data la care s-a s`rb`torit Ziua Ligii, participan]ii au fost invita]i \n clubul aso-cia]iei pentru a dep`na amintiri la un... pahar de vorb`! Atmosfera camaradereasc` a cotribuit din plin lareu[ita acestei agape, unde organizatorul – Consiliul Director al L.M.M.M. – s-a \ntrecut pe sine...

Frumoase amintiri despre o la fel de frumoas` excursie...Spre „Everestul Balcanilor”

çn ultimii ani, de c~nd putem c`l`tori afar` doar cu buletinul, const`n]enii au descoperit Bulgaria [i au\nceput s` cread` c` [tiu totul despre aceast` ]ar` [i despre locuitorii ei. çn parte este adev`rat, \ns` totulse rezum` la litoralul bulg`resc, la Balcic, la Varna [i, pentru cei care nu se sperie de drumurile lor, chiarBurgas. Da, este Bulgaria, \ns` doar extremitatea ei estic`. Plec~nd de la aceast` realitate [i, pentru c` \nfiecare an Liga Mai[trilor Militari de Marin` organizeaz` o excursie pentru membrii s`i, anul acesta s-ahot`r~t s` descoperim toat` Bulgaria. Ne-am rezervat pentru acest demers trei zile [i vreo...1500 km. Totula \nceput acum c~teva luni c~nd ne-am fixat destina]ia final` \n acest circuit, Borovets, [i am ob]inut [i ceamai bun` ofert` de la firma Jinfo Tours. A urmat popularizarea activit`]ii, asaltul nesperat de numeros aldoritorilor, renun]`rile timide sau zgomotoase ale, p~n` mai ieri, entuziasma]ilor, [i \n final “ridicareaancorei” \n data de 2 septembrie 2011, la primele ore ale zilei. La bordul unui imens autocar de la SimpaTrans se aflau 51 de temerari, cu v~rste cuprinse \ntre un 1 an [i 73 de ani, plus cei doi [oferi, to]i dorni-ci s` descopere o nou` ]ar`, s` vad` locuri frumoase [i s` valideze sau nu stereotipurile, existente \n imagi-narul nostru, despre bulgari. De ce Borovets? Borovets este cea mai veche sta]iune de iarn` din Bulgaria,cu o istorie care dateaz` din 1896. La sf~r[itul secolului al XIX-lea era cunoscut` ca un loc de v~n`toarepentru regii bulgari, Borovets s-a dezvoltat treptat \ntr-o sta]iune de schi cu hoteluri pentru toate categori-ile de turi[ti, restaurante [i baruri. Sta]iunea a g`zduit de dou` ori Cupa Mondial` de schi alpin (1981 [i1984), iar pista de biatlon este una dintre cele mai bune din lume. çncerc~nd s` cunoa[tem c~t mai multdin aceast` ]ar`, dup` ce am trecut de Varna am intrat pe prima autostrad` bulg`reasc` care, e drept, aveaasfaltul deteriorat cam cum este E 87, Constan]a -Tulcea, [i nu avea dec~t 78 km p~n` la Shumen. Deciam luat-o spre sud, prin Mun]ii Balcani, spre Stara Zagora-Plovdiv, spre o alt` autostrad`, mult mai lung`[i \n stare mult mai bun`. P~n`acolo lucrurile nu au fost chiara[a de u[oare. Cum tr`im \nsecolul XXI [i via]a ne este totmai mult invadat` [i st`p~nit` deceea ce se nume[te tehnic`, nuputeam ca aceast` c`l`torie s` nustea sub semnul ei, mai precis alGPS-lui. ßoferii no[tri aveauchiar dou`, dar ce folos atuncic~nd am fost a[a de bine ghida]ide aceste instrumente [i amr`mas bloca]i \ntr-un ac de p`r \nv~rf de munte. çn final, chiar cu o\nt\rziere de vreo 2 ore, a fost oexperien]` interesant`. Amdescoperit c` cei care sunt [i aufost mai[tri militari sunt cuadev`rat ni[te magicieni aidomeniului tehnic, imagina]ia [iexperien]a lor fiind cele care aucontribuit la deblocarea imensu-lui nostru autocar. Am descoperit[i c` bulgarii sunt oameni decaracter, fiind foarte dornici s`ne ajute cu sfaturi [i chiar h`r]i,cu toate c` a lor limb` englez`sem`na cu altceva. Amintirea care \mi st`ruie vie [i acum este cea a celor doi tineri care ne-au condus kilo-metri buni, fiindu-ne ghizi cu ma[ina lor, p~n` la un drum ocolitor care nu a mai pus \n pericol c`l`torianoastr`. A doua zi a fost cea \n care am descoperit M`n`stirea Rila, care este considerat` centrul spiritualal ]`rii [i unul dintre cele mai importante locuri pentru pelerinajul religios, ortodox din \ntreaga Europ`Balcanic`, al`turi de Muntele Athos [i Meteora (Grecia). Construit` \n secolul al X-lea de Sf~ntul Ioan deRila (Ivan Rilski, pe numele sau bulg`resc), la o altitudine de 1147 metri, m`n`stirea [i-a c~[tigat locul decinste \n patrimoniul UNESCO prin arhitectura sa deosebit`. M~n`stirea Rila este considerat` una dintrecele mai mari [i mai cunoscute m`n`stiri ortodoxe din Bulgaria [i totodat` o atrac]ie turistic` de prim rangdin Europa de Est. Demolat`, ars` din temelii de turci [i reconstruit`, m`n`stirea a fost prezent` la toatemarile momente istorice ale Bulgariei. Nu \nt~mpl`tor, din 1999, imaginea m`n`stirii apare [i pe bancno-ta de 1 leva, moneda na]ional` a Bulgariei. çn ultima zi am ajuns \n capitala Sofia, ora[ul cu deviza:„Cre[te, dar nu \mb`tr~ne[te niciodat`”. Aici am vizitat biserica Sf~nta Sofia, cea mai veche din ora[ [i deunde se crede c` vine [i numele ora[ului, Catedrala Alexander Nevsky, cea mai mare din PeninsulaBalcanic` [i construit` pentru a celebra victoria \n R`zboiul de Independen]` (1877-1878), de sub jugulotoman, Teatrul Na]ional Ivan Vazov [i multe alte repere istorice [i culturale din centrul capitaleibulg`re[ti. Faptul c` ora[ul este situat la poalele muntelui Vitosha adaug` un ingredient specific farmecu-lui general al capitalei bulgare. Cel mai mult m-au impresionat bulevardele lor, largi, curate [i str`juite defoarte mul]i copaci.

Ca o concluzie, excursia a fost o reu[it`, locurile vizitate au fost frumoase, uneori chiar impresionante,oamenii locului mult peste imaginea pe care o are bulgarul \n imaginarul rom~nesc. Cu siguran]`, ne-am\ntors mai boga]i [i mai \n]elep]i. M.m.pr. Marian BOZA

M~n`stirea Rila reprezint` o atrac]ie de prim rang \n Europa deEst, aspect despre care s-au convins [i excursioni[tii ligii, dup` clipelede real` satisfac]ie spiritual` petrecute aici.

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Instantaneu din sediul ligii, acolo unde membrii Consiliului Director \[i desf`[oar`activitatea. çn fotografie (de la st. la dr.): M.m.pr.(r) Radu Nicolae – prim-vicepre[edinte, m.m.pr.(r) Olteanu Emil, m.m.(r) Hulea Nicolae [i m.m.pr.(r) CalenGheorghe – vicepre[edintele III al asocia]iei.

EErraa oo zzii ccaalldd`̀ ddee ttooaammnn`̀ tt~~rrzziiee......Dup` pioasele vizite f`cute la trei m~n`stiri din nordul Dobrogei, excursioni[tii din

Mangalia – membri ai ligii \mpreun` cu familia sau prietenii – au „acostat” la popasul„Trei iepura[i” situat undeva \n zona Babadagului, unde, \nainte se a \ncepe „lupta” cucele lume[ti, au ]inut s` fac` o fotografie de grup. Era, a[a cum am precizat de la\nceput, o zi cald` de toamn` t~rzie, nu ca acum, c~nd depindem at~t de mult de...gigacalorie!

DIN ACTIVITATEACONSILIERILOR

çn perioada 31.10 – 04.11.2011 s-adesf`[urat \n garnizoana Dej concursul„Subofi]erul / Gradatul voluntar al Anului2011” – etapa pe Divizia 4 Infanterie„Gemina”. La invita]ia consilierului comandan-tului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” pentruprobleme ale mai[trilor militari [i subofi]erilor,domnul plutonier adjutant principal Ra]`C`t`lin, a participat din partea For]elor Navaleconsilierul comandantului Bazei LogisticeNavale pentru probleme ale mai[trilor militari[i subofi]erilor – M.m.pr. Dr`cea Dumitru.Organizarea concursului de anul acesta s-adesf`[urat \n cazarma de pe Dealul Florilor,locul de ba[tin` al Dragonilor Transilvani [i alartileri[tilor antiaerieni din Some[. Gazdeleprimitoare au fost militarii din Batalionul 811Infanterie [i Batalionul 55 Ap`rare Antiaerian`.Desf`[urarea acestui concurs a avut drept scopselec]ionarea celui mai bine preg`tit subofi]er /maistru militar [i gradat voluntar capabil s`conduc`, s` instruiasc` [i s` motiveze perso-nalul din subordine \n \ndeplinirea misiunilorce-i revin. Concursul a cuprins 7 probe, fiecaredintre acestea av~nd un ridicat nivel de dificul-tate. Probele parcurse au demonstrat bunapreg`tire a militarilor. Proba practic` a atinsfiecare latur` a specialit`]ilor ce sunt necesarefiec`rui militar, indiferent de arm`. S-a sim]it.

ca de fiecare dat`, implicarea consilierilor comandan]ilor \n acest concurs [i dorin]a acestora de ademonstra c` spiritul de corp trebuie s` se dezvolte. çn final, au fost declara]i c~[tig`tori urm`torii:

– La categoria „Subofi]erul Anului 2011” etapa pe Divizia 4 Infanterie „Gemina”, – Maistrulmilitar clasa a III-a Ioan Beudan din Batalionul 55 Ap`rare Antiaerian` de la Brigada 81Mecanizat`.

– La categoria „Soldatul Anului 2011” Divizia 4 Infanterie „Gemina”, – caporal MariusL`snean din Brigada 18 Infanterie.

çn dup`-amiezele zilelor desf`[ur`rii concursului, sub directa \ndrumare a consilierilor coman-dantului Diviziei 4 Infanterie „Gemina” pentru probleme ale mai[trilor militari [i subofi]erilor,domnul plutonier adjutant principal Ra]` C`t`lin, m.m.pr. Dr`cea Dumitru \mpreun` cu plutonierulmajor Irimia Lucian de la publica]ia „Observatorul militar” au vizitat edificii culturale reprezenta-tive pentru acest frumos ora[ al ]`rii.

çn urma execut`rii misiunii \n garnizoana Dej, maistrul militar principal Dr`cea Dunitru a pro-pus comandantului Bazei Logistice Navale analizarea posibilit`]ii instituirii \n anul 2012 a unuiconcurs sub denumirea „Maistrul miltar – Subofi]erul / Soldatul – gradatul voluntar al anului” –nivel Baz` Logistic` Naval`, unde s` participe cei mai buni mai[tri militari, subofi]eri [i solda]i,grada]i voluntari din cadrul unit`]ilor militare subordonate Bazei Logistice Navale.

Sup`rat e Doamne, sup`rat!... Mult prea ocupat cu problemele gospod`re[ti, colegul nostru de asocia]ie, m.m.pr.(r)

Cornel Secuiu, nu a mai fost interesat - asta numai dac` ar fi fost vreodat` – de niciunadintre normele legale ce stau la baza func]ionalit`]ii ligii. Domnia sa [tia doar c` estecotizant [i, dac` va avea un oarece necaz liga \l va ajut` cu o anume sum` de bani, aju-torul fiind nerambursabil.

Pentru c` dup` ie[irea la pensie [i-a stabilit locuin]a la Costine[ti, obliga]iile finan-ciare fa]` de lig` erau achitate odat` la 2-3 luni de c`tre fiica sa, aspect care nu deranjape nimeni. C` nu participa la nici o activitate organizat` de lig`, l-am \n]eles.Costine[tiul este la ceva distan]` de Constan]a, iar treburi, probabil c` avea destule, a[ac` nu aveai ce cere! Din p`cate, domnul Secuiu nu a prea \n]eles rostul [i rolul acesteiasocia]ii, pentru c` altfel nu vedem de ce l-ar fi sufocat at~t de mult sup`rarea, \nc~t s`solicite c~t mai rapida retragere din lig`!

Motivul sup`r`rii, \ntemeiat dar total nejustificat, a fost neprimirea ajutorului finan-ciar nerambursabil dup` decesul mamei sale, [i asta nu pentru c` s-ar fi opus nu [tiu cinedin conducerea ligii, ci pentru faptul c` decesul a fost anun]at dup` 69 de zile de la pro-ducere, nicidecum \n maximum 30 de zile, a[a cum prevede articolul 24 dinRegulamentul de constituire [i func]ionare a Sistemului Financiar de çntrajutorareCamaradereasc`. Ce trebuiau s` fac` cei din conducerea ligii? S` \nchid` ochii pentru anu observa aceast` \nc`lcare a unei hot`r~ri luate de c`tre Adunarea General` a mem-brilor cotizan]i? Nu era mai corect ca cel \n cauz` s` fie direct interesat s` respecte acesttermen, mai ales c` exist` clemen]a de a se acorda aceste ajutoare [i dup` termenul de30 de zile, dar numai dac` nefericitul eveniment era anun]at telefonic sau prin altemijloace de comunicare, Noi nu spunem c` termenul acesta, de 30 de zile, este o solu]iebun` sau nu, dar este, deocamdat` cel pu]in, o norm` regulamentar` ce trebuie respec-tat`, nu \nc`lcat`. çn urm` cu ceva timp, c~nd tat`l domnului Secuiu a decedat, ajutorulfinanciar a fost ridicat la timp. De ce acum, \n cazul decesului mamei, nu a procedat lafel?! çn niciun caz vina neprimirii acestui ajutor nu apar]ine celor din conducerea ligii,a[a cum \ncearc` s` su]in` semnatarul cererii de retragere, cerere care, dac` i-am face oanaliz` pe text, din ea ar r`m~ne doar... semn`tura, pentruc` \n rest sunt simple fabula]ii.

Regret`m faptul c` domnul Secuiu Cornel este at~t desup`rat \nc~t refuz` s` \n]eleag` obliga]ia celor afla]i \ncomponen]a Consiliul Director de a respecta normele delucru ale asocia]iei, a[a cum regret`m [i retragerea sa dinsistemul asociativ, sistem care, din p`cate, este considerat,nu numai de domnia sa, ci [i de al]ii, doar ca ceva similarprogramului... ultima cas`! Dumitru MIHåILESCU

M.m.pr. Dumitru Dr`cea (stg.) al`turi deplutonierul adjutant principal C`t`lin Ra]`.

Pios omagiu adus celui care a fost...Generalul de corp de armat` dr. Paul (Pavel) Teodorescu

çntr-o remarcabil` organizare la care au contibuit: Arhiepiscopia R~mnicului, Universitatea„Ovidius” Facultatea de Istorie [i ßtiin]e Politice Constan]a [i Serviciul Istoric al Armatei, vineri,21 octombrie, s-a desf`[urat, la R~mnicu-V~lcea, Simpozionul na]ional Istorie, Spiritualitate [iEroism, \n cadrul c`ruia a fost evocat` via]a [i activitatea generalului Paul (Pavel) Teodorescu, opersonalitate plurivalent` a Armatei Rom~ne \n perioda interbelic`.

Cei prezen]i, reprezentan]i de seam` ai unor institu]ii militare, ai unor asocia]ii neguvernamen-tale, printre care s-a num`rat [i Liga Mai[trilor Militari de Marin`, çnalte personalit`]i biserice[ti,militari din localitate, precum [i elevi ai unor [coli militare, au audiat interesante expuneri privind

prezen]a \n cadrul O[tiriiRom~ne a generalului Paul(Pavel) Teodorescu, evolu]ia sa\n carier`, dar [i marilenedrept`]i suportate din partearegimului Antonescu, acesteadin urm` f`c~ndu-l s` demi-sioneze din armat` \n data de 8septembrie 1941.

Via]a [i activitatea genera-lului Paul (Pavel) Teodorescu,a[a cum reiese din izvoareleistorice, ne relev` c` avem de-aface cu o personalitate deexcep]ie a Armatei Rom~ne. çntoate func]iile \ndeplinite pelinie de comand`, ca membru al

Guvernului [i diplomat militar, Paul (Pavel)Teodorescu [i-a pus pregnant amprenta creativ`,primind din partea [efilor aprecieri din cele maielogioase. Din p`cate, nu pu]ine au fostnecazurile provocate de c`tre regimul comunistacestui b`rbat cu caracter [i voin]`, nedrept`]ilef`c~nd ca distinsul ofi]er, ocupantul inclusiv alfunc]iei de ministru al Ministerului Aerului [iMarinei \n perioada 1 noiembrie 1937-2 iunie1940, s` fie obligat, pentru a putea supravie]ui, s`lucreze la o cooperativ` a Patriarhiei [iEpiscopiei R~mnicului, unde se confec]ionaupungi de h~rtie!... Iat`, a[adar, \nc` un caz dincare reiese „[tiin]a” noastr` de a aprecia valorileumane ale neamului rom~nesc!

Generalul Paul (Pavel) Teodorescu, n`scut la28 iunie 1888 la Bac`u, s-a stins din via]` la 17ianuarie 1981 la M~n`stirea Dintr-un Lemn,\nconjurat de m`icu]ele acestui sf~nt l`ca[ alc`rui ce-l de-al treilea ctitor a fost. Vredniculofi]er patriot \[i doarme somnul de veci \n cimi-tirul m~n`stirii, l~ng` biserica de lemn.

Redac]ia

Situat` \n comunaFr~nce[ti, jude]ul V~lcea,M~n`stirea Dintr-un Lemnocup` un loc aparte \ncugetul [i sim]irea noastr`,sf~ntul l`ca[ devenind locde \nchinare [i pomenirepentru marinari [i aviatori.çn]eleg~nd rolul multiplu alBisericii Ortodoxe \n isto-ria rom~nilor din punct devedere spiritual, educativ,cultural, economic, politic,militar [i istoric, generalulPaul (Pavel) Teodorescu acontribuit, \n m`sura mo-destelor sale posibilit`]i, la repararea biseri-cilor din comunele Fundeni, Toamna [i Joi]a(Ilfov), dar mai ales la executarea unor amplelucr`ri de restaurare a M~n`stirii Dintr-unLemn, acestea desf`[ur~ndu-se \ntre anii1938-1940. Rolul [i contribu]ia sa la restau-rarea acestui a[ez`m~nt monahal, l-au situatpe pozi]ia celui de al treilea ctitor, dup` MateiBasarab (1632-1654) [i Constantin Br~n-coveanu (1688-1714). Lucr`rile s-au finalizatla 1 octombrie 1942, prin grija contraamira-lului Nicolae P`i[, subsecretar de stat alMarinei Regale, [i a generalului de escadr`aviator Gheorghe Jienescu, subsecretar de statal Ministerului Aerului. çn prezen]a PreaSfin]itului Nifon, mitropolit al Olteniei, lasfin]irea lucr`rilor de re\noire [i \nfrumuse]area ansamblului monahal a fost semnat un actoficial, prin care se prevedea organizarea \ncadrul m~n`stirii a serviciilor religioase depomenire a eroilor aviatori de Sf. Ilie (20 iulie)[i eroilor marinari de Sf. Maria (15 august).

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Farul din Alexandriaçn apele ce \nconjoar` fortul Qaitbay,

situat \n partea estic` a insulei Pharos, suntscufundate la o ad~ncime doar de 8 metricoloane [i sculpturi apar]in~nd celei de-a[aptea minuni a lumii, Farul din Alexandria,ridicat c`tre anul 280 \.e.n. de arhitectulSoistrate din Cnidia, \n timpul lui Ptolomeual II-lea. Dup` surse istorice, acest farm`sura 440 de picioare \n \n`l]ime (cca.135m) [i consta din trei etaje, fiecare dintre elecu pante u[or \nclinate. Primul era p`trat, aldoilea octogonal [i al treilea cilindric, acestultim nivel av~nd deasupra o statuie gigan-tic` a lui Alexandru cel Mare. O ramp` heli-coidal` ducea p~n` \n v~rf. Acest monument, care a fost prototipul tuturorfarurilor din lume, s-a pr`bu[it \n apele portului estic \n timpul unui pu-ternic cutremur ce se presupune c` a avut loc \ntre 1303 [i 1349. Ini]iati-va reconstituirii legendarului far va trebui s` apar]in` Egiptului, dar, deo-camdat`, \n aten]ia arheologilor [i istoricilor egipteni se afl` realizareaunui proiect prin care se urm`re[te g`sirea morm~ntului lui Alexandru celMare, care se afl` la Alexandria – probabil sub tumulurile din Kom elChougafa. Eroul zace, conform descrip]iilor dat~nd din secolul al IV-lea,\ntr-un sicriu de aur [i cristal „\nve[m~ntat \n armura sa, cu sabia sa [i cumulte articole din aur”. Ing.nav. Ilarion BARBU

Traducere dup` revista „Science et Vie”

AFACERI CU EPAVE PE DUNåRE(2)

Ranfluarea epavelor scufundate \n Dun`re este una dintre cele maiproaste afaceri f`cute de statul rom~n. Dup` ce au pl`tit pentru aducereala suprafa]` a navei „Rostock“ (epav` evaluat` la 500.000 de dolari) –aprox. 5 milioane de euro, autorit`]ile rom~ne sunt pe punctul s` finali-zeze, nu f`r` peripe]ii, [i ranfluarea navei „Transilvania“, care a fost scu-fundat` \n Portul Gala]i \n urma cu 32 de ani.

Epavele e[uate \n Delt` sau cele scufundate \n Dun`re au fost, dintot-deauna, o b`taie de cap pentru autorit`]ile de mediu, dar [i pentruMinisterul Transporturilor - care a decis, \nc` din 2003, s` scape de aceas-ta problem`.

Dup` ce C`pit`nia Zonal` Gala]i [i Administra]ia Rezerva]ieiBiosferei Delta Dun`rii au notificat armatorii s`-[i ridice epavele - navede soarta c`rora nu s-a interesat nimeni - acestea au fost scoase la licita]iede c`tre Direc]ia Finan]elor Publice. Cu banii ob]inu]i din v~nzarea lor lafier vechi urma s` se acopere m`car o parte din valoarea opera]iunilor deranfluare [i dezafectare. Procedura, care ar fi trebuit s` se \ncheie lasf~r[itul anului 2004, a fost \ns` una extrem de greoaie, chiar si \n momen-

tul de fa]`, dup` [apte ani de la \nceperea ei, fiinddeparte de finalizare. La un an de la demarareaprogramului, care, ini]ial, a generat costuri dedou` milioane de euro, din cele 214 nave aban-donate, identificate ini]ial pe teritoriul DelteiDun`rii, mai r`m`seser` doar 98, dintre ele – 30,urm~nd s` intre \n repara]ii capitale.

Navele nerevendicate au fost transportate la combinatele siderurgicedin ]ar`, iar autorit`]ilor le-a r`mas misiunea ingrat` de a \ncerca s` recu-pereze 90% din costurile generate de dezafectarea navelor de la vechiiproprietari, care \n unele cazuri au fost imposibil de g`sit, \ntruc~t naveleerau e[uate chiar [i de mai bine de 30 de ani. Ac]iunea demarat` \n for]`nu a fost finalizat` nici p~n` ast`zi, c~nd o firm` privat` se chinuie \nc`s` scoat` din apele Portului Gala]i epava navei „Transilvania”.

Au trecut iat` 15 luni, de c~nd, prima bucat` din „Transilvania” a fostscoas` din apele Dun`rii de o echip` a firmei „Superquatro” Grup - Gala]i.Singura nav` maritim` de pasageri a Rom~niei (construit` \n anul 1938,D = 5160 tdw, L = 132 m, l = 17 m, p = 5,7 m, 400 de pasageri, 23.000CP), s-a scufundat \n urm` cu 32 de ani (9 sept. 1979), \n timp ce erasta]ionat` pentru procesul de modernizare \n portul Gala]i.

Pentru serviciile prestate, firma urmeaz` s` \ncaseze 14,3 mil. lei, fon-durile ac]iunii fiind prev`zute de Ministerul Transporturilor, prin inter-mediul CN APDM Gala]i – organizatoarea licita]iei.

Din \ntreaga bucat` de nav` s-a scos aproape 200 de tone cu cele dou`macarale existente, buc`]ile de epav` fiind depozitate \ntr-una din barjelefirmei care efectuaz` ranfluarea epavei Transilvania. Bucata care a fostscoas` este prova navei, pe care se vede scris Transilvania, m`soar` 15metri [i este doar a [asea parte din nav`.

Datorit` condi]iilor grele de lucru [i situa]iilor neprev`zute, la\nceputul anului 2011 \nc` se lucra, dup` ranfluarea a 2/3 din epav`, ulti-ma bucat` se pare c` a fost tras` la mal, t`iat` [i ridicat` pe cheu. Grabafinaliz`rii opera]iunii a fost explicabil`, directorul APDM S.A.(Administra]ia Portuilor Dun`rii Maritime) – Mihai Ochialbescu, amenin]acu penalit`]i, pentru blocarea frontului danelor 18 – 21 (\n lungime de 440de metri), dorind s` se \ncadreze \n contractul cu firma Jaguar Trading –Constan]a, c~[tigarea licita]iei cu 448 lei/ton` (celelalte 6 firme din ]ar` aurenun]at la a 77-a strigare), – pre] dublu fa]` de prima strigare, pentrucump`rarea epavei (3.460 de tone fier vechi) \n schimbul sumei de1.550.080 lei, c`tre stat.

Ranfluarea navei nu a fost vreo afacere pentru statul rom~n, care a\ncasat doar 10% din banii ce urmeaz` s` \i pl`teasc` firmei din Gala]i.Pentru \ndep`rtarea epavei, a fost alocat` suma de 4 milioane euro, con-tractul a fost semnat \n luna august 2008, iar termenul limit` era - 23 iunie2009, lucr`rile urm~nd s` se desf`[oare pe o perioada de 10 luni de la datasemn`rii contractului, informa Amos News.

Suma nu a fost suficient` dec~t pentru prima faz` de desf`[urare alucr`rilor. Calcule mai recente fac referire la o sum` de 7,5 milioane deeuro – sum` ce d` o [i mai clar` explica]ie titlului prezentului material.

Petre MARAVELA

Frumuse]ea matematiciiAdmira]i aceast` simetrie.

1 x 1 = 111 x 11 = 121

111 x 111 = 123211111 x 1111 = 1234321

11111 x 11111 = 123454321111111 x 111111 = 1234565431

1111111 x 1111111 = 123456765432111111111 x 11111111 = 123456787654321

111111111 x 111111111 = 12345678987654321

Drumul a dou` dintre cunoscutelenoastre alimente...1. Drumul cartofului

Cartoful este semnalat \n mun]ii Anzi, \nc` deacum 4000 de ani, fiind singura resurs` a locuitoriloracelor zone ale lumii. Spre Lumea Veche, cartoful ser`sp~nde[te lent, musulmanii [i asiaticii r`m~n~ndrefractari la acest aliment, dar \n America [i Europaproduce o adev`rat` revolu]ie, afect~nd pozitiv chiar

demografia dup` 1750.- Spaniolii au cunoscut

cultura cartofului \n Peru,la 1539, iar italienii, da-torit` popula]iei nume-roase adopt` repede noulprodus.

- çn Anglia, este adusprin 1590, de c`tre

W.Raleigh, dar este produs mai mult pentru export,\ns` u[or-u[or trece [i \n consumul intern.

- çn Fran]a, se cultiv` la \nceput doar \n zonaAlsacia – Lorena prin 1660, nordul Europeifolosind-l cu succes, Prusia oferindu-l doar pri-zonierilor.

¥`ranii au apreciat mereu cartoful, fiind un ali-ment ce nu era afectat de r`zboaie sau de dijm`. çnEuropa se cultiv` 65% din produc]ia mondial`.¥`rilerom~ne, au \nceput aceast` cultur` \n sec. XVIII, elvine din Austria, Ungaria spre Transilvania.

Dup` 1800, la criza animalelor s-a r`spuns cuproducerea cartofului \n cuiburi. Trece apoi \nMoldova, pe timpul domniei lui Scarlat Callimachi,iar \n Muntenia, Ioan Caragea sus]ine cultivareacartofului inclusiv \n jurul Bucure[tiului.

ßi la noi a r`mas aliment de baz`, cultivat maiales la deal, unde timpul permite. Este o adev`rat`[tiin]`, se pleac` de la mici tuberculi-hibrizi, cultiva]i\n zone de munte pure f`r` d`un`tori, doar dup` 2-3ani, la m`rimea de 3 cm., se \ncepe \nmul]irea lui. 2. Drumul orezului

Originar din v`ile uscate ale Asiei Centrale, cu8000 de ani \n urm`, r`sp~ndirea sa \ncepe prin anul2000 \.e.n. Orezul acvatic \ncepe s` fie cultivat \nIndia, apoi \n China meridional`, Indonezia sauJaponia – unde ajunge dup` anul 30. Cultura orezu-lui uscat se f`cea pe terenuri p`duroase, dar mais`race \n substan]e nutritive. Irigarea orez`riilor dinChina, se f`cea [tiin]ific, cu pompe de irigare [ipluguri trase de bivoli, pe suprafe]e imense. çnKampuchia de azi, sistemul de iriga]ii era la marepre], apa se aducea de la izvoarele de pe dealuri [imun]i sau se s`pau pu]uri pentru apele freatice.

Progresul demografic asiatic nu s-a putut\nt~mpla f`r` dezvoltarea agriculturii [i \n special aproduc]iei de orez, 90 % din produc]ia mondial` areloc \n Extremul Orient.

Orezul este o graminee ce-a provenit din zoneleuscate, dar s-a transformat \ntr-o plant` semiacvatic`cu mare productivitate, r`d`cinile stufoase av~ndnevoie de mult oxigen. Substan]a hr`nitoare la orezeste de 85%, oferind 3600 de calorii pe kilogram.

çn Rom~nia, dup` 1980, \ncepuse o campanieserioas` de producere a orezului, campanie „sf~r[it`”imediat dup` 1992.

Diversitatea orezului este mare, la fel ca pro-duc]ia [i consumul.

DANUBIAN

Cuvinte prigoniteçn ultimii ani, a ap`rut [i se dezvolt` nestingherit un fenomen \ngrijor`tor: dac` n-ai

apucat s` \nve]i ceva englez`, nu mai \n]elegi limba rom~n` vorbit` la diferite emisiuni deradio [i televiziune sau scris` prin tot mai multe ziare [i reviste. Vom ajunge oare s`\ntreb`m „vorbi]i romgleze[te?”, parafraz~ndu-i pe francezii care dup` cel de al doilear`zboi mondial \ntrebau: parlez-vous franglais?

Aplica]iile \n teren sunt acum toate „exerci]ii” (\n englez` EXERCISES), cele de mai mic` amploare numin-du-se „driluri” (\n englez` DRILLS), aurora boreal` a disp`rut de mult, \n locul ei ivindu-se „luminile nordului”(\n englez` NORTHERN LIGHTS), b`ncile nu te mai \mbie s` ceri un \mprumut, ci s` „aplici pentru el” (\nenglez` TO APPLY FOR), p`durea tropical` s-a transformat \n „p`dure ploioas`” (\n englez` RAIN FOREST)[i nici nu-]i trece prin minte ce mai pot inventa traduc`torii care nu [tiu bine rom~ne[te. çmi vine s` aplic [i eupentru a se oficializa formula „plou` pisici [i c~ini” (\n englez` IT RAINS CATS AND DOGS) \n locul celei mai\nvechite plou` cu g`leata. Aceasta pentru c` improviza]iile unor traduc`tori de ocazie par manifest`ri de \nalt`]inut` cultural` [i sunt imitate de cei care nu vor s` par` „incul]i” sau „provinciali”. Ca urmare, multe cuvinte [iexpresii neao[ rom~ne[ti sunt marginalizate \n propria lor ]ar`.

çn concluzie, p~n` una-alta, m-am g~ndit ca \n numerele viitoare s` public \n „Timona” un mic vocabularrom~no-anglorom~n (fereasc` Dumnezeu s` fiu nevoit s`-l fac mai mare!) \n care, pe l~ng` formul`ri maimu]`riteca cele de mai sus, s` includ cuvinte [i expresii gre[it \n]elese sau evitate pe motiv c` sunt omise de dic]ionaresau ar putea fi interpretate de unele fe]e simandicoase drept o aluzie la adresa lor.

Comandor (r) Neculai PåDURARIU

Sfaturi practice...Folosi]i bicarbonatul de sodiu [i \n

alte scopuri, nu numai \n celedeja foarte bine cunoscute

1. Sc`pa]i de mirosul nepl`cut al \nc`l]`rilor,pres`r~nd bicarbonat \n ele.2. Ob]ine]i o culoare impecabil` la rufele sp`late,

dac` pune]i o can` de bicarbonat \n cutia \n care]ine]i detergentul de rufe [i amesteca]i. 3. Luciul farfuriilor [i str`lucirea tig`ilor, dar [i a

oalelor se poate ob]ine amestec~nd detergentul devase cu dou` linguri de bicarbonat de sodiu. Veseladumneavoastr` va ar`ta la fel ca \n ziua care a]icump`rat-o. 4. Pune]i pe un burete umed

pu]in bicarbonat [i cur`]a]i cuel interiorul [i exteriorul cup-torului cu microunde. Acestava str`luci.5. Vre]i s` reda]i str`lucirea

argintului? Face]i o past` dinbicarbonat [i pu]in` ap`,dup` care freca]i bijuteria cuo periu]` de din]i, [tersulf`c~ndu-se cu ajutorul unei c~rpe curate. Bijuteriaastfel tratat` va ar`ta ca nou`.. 6. Aparatul de cafea este murdar. Curt`]a]i-l cu un

amestec f`cut dintr-un sfert de plic de bicarbonat [iun sfert de litru de ap`.7. Dac` a]i v`rsat ceva ur~t mirositor pe tapi]erie,

\mpr`[tia]i pu]in bicarbonat pe pata respectiv` [il`sa]i-l s` ac]ioneze 15 minute, dup` care cur`]a]ibine cu ap`. 8. Peria de p`r sau piept`nul par \nc`rcate? Ve]i

sc`pa de gr`sime sau de alte urme dac` le scufun-da]i \ntr-o solu]ie f`cut` dintr-o jum`tate de litru deap` cald` [i o linguri]` de bicarbonat. Freca]i-leapoi [i l`sa]i-le la uscat.9. Pentru ca [amponul s` aib` un efect mai bun,

pres`ra]i pu]in bicarbonat \n m~n` c~nd v` sp`la]ipe cap. Astfel ve]i sc`pa mai u[or de resturile degel, spum` de p`r sau fixativ.10. Mobila dumneavoastr` are pete? Pune]i pe unburete umed pu]in bicarbonat [i aplica]i direct pemobil`. Tot a[a pot fi scoase [i urmele de creion depe pere]i.

Virginia DUMITRESCU

Mul]umim colaboratorilor no[tri pentru materialele trimise, [ia[tept`m ca [i pe viitor s` ne onoreze cu informa]ii cel pu]in la felde interesante.

çnt~lnirile dup` ani aleunei promo]ii de mai[tri marinari...

La 20 ani...- Unde va fi \nt~lnirea de 20 ani?- La restaurantul „Cleopatra”.- Excelent! Acolo sunt ni[te animatoare tr`snet...

La 30 de ani...-Am auzit c` se organizeaz` \nt~lnirea de 30 de ani. ßtiicumva unde va fi masa?- Da, la restaurantul „Cleopatra”.- Excelent! Acolo se g`te[te foarte bine [i por]iile sunt mari!

La 40 de ani...- Unde serb`m \nt~lnirea de 40 de ani?- P`i, cum unde! La restaurantul „Cleopatra”...- Vai, ce bine! Acolo se poate m~nca dietetic [i au chiar meniu vegetarian!

La 45 de ani...- Unde o s` fie \nt~lnirea de 45 de ani?- Ai?!- çnt~lnirea de 45 de ani, unde o s` aib` loc?- Aha! La restaurantul „Cleopatra”, dup` c~te [tiu...- Foarte bine!... Acolo exist` ramp` pentru c`rucior cu rotile!

La 50 de ani...- ßtii cumva unde va fi masa de aniversare a 50 de ani de la absolvirea[colii militare?- Da, parc`-mi aduc aminte... La restaurantul „Cleopatra”, parc` a[a-i zice...- Vai, ce bine! Acolo n-am mai fost niciodat`...

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Anun] publicitar...Lume, lume ia aminte la oferta special`: çn iad

s-a b`gat smoal` ecologic`!... Ofert` special`promo]ional` pentru politicieni. Pentru o m~r[`vie,se acord` ve[nic` [edere \n cazanele cu smoal`ecologic`. La mai multe m~r[`vii, se acord` bonus100%, adic` po]i sta acolo mai multe ve[nicii....Nu rata]i! Oferta este valabil` numai pentru m~r[`viile comise \n perioa-da 01.01 -31.12 2011, adic` p~n` la ie[irea din criz` [i intrarea din nou.Pentru m~r[`viile comise \n afara acestei perioade r`m~ne valabil`vechea smoal`, aia... neecologic`!

AGHIU¥å – secundul lui SATAN

Perle scrise de soferi\n procesele verbale

dup` accidente☛ M-am lovit cu un camionsta]ionar venind din sens invers.☛ Conduceam ma[ina de 40 anic~nd am adormit la volan [i amavut un accident.☛ C~nd m-am apropiat de inter-sec]ie, un semn stop a ap`rut \nlocul \n care niciun semn stop numai ap`ruse vreodat`.☛ O ma[in` invizibil` a ap`rutde nic`ieri, mi-a lovit vehiculul [ia disp`rut.☛ Pietonul nu [tia \n ce direc]ies` se \ndrepte, a[a c` l-am c`lcat.☛ Ma[ina din fa]a mea a lovitpietonul, dar acesta s-a sculat a[ac` l-am lovit [i eu.☛ O femeie se pref`cea c` tra-verseaz`. Pe [oferul din fa]a meal-a p`c`lit [i a fr~nat. Am oprit [ieu, dar [oferul din spatele meu,care [i el \[i d`duse seama c`femeia se preface, a intrat \n mine[i m-a \mpins \n ma[ina din fa]`.Pe urm` a fost cum am spus eu.Femeia nici n-a mai traversat.

De ziua Armatei Rom~neORIZONTAL: 1) Trag din greu de r`m~n cu gura c`scat`. 2) Strategii

de refacerea for]elor. 3) Halat de medic! - Parcursul stabilit pe hart`. 4)A stabili azimutul de deplasare – Lua]i de v~nt. 5) Soldat prost (fig).-Primele emo]ii! - Frumoasele satelor! 6) Trase cu un v~rf ascu]it - Scosdin front - Punct de control (sig.) 7) Se prezentau c~ndva cu ordinul de\ncorporare - Localitate \n Arhipelagul Solomon. 8) Ultimii bani da]ipentru cei pleca]i dintre noi - A bubui 9) Boabe pentru p`s`ri - Veneau launitate direct din aulele universitare. 10) Fost portar la echipa „Dinamo”Bucure[ti - Decedat pe c~mpul de lupt`. 11) Boal` incompatibil` cu cali-tatea de militar - Culmea m`iestriei militare. 12) Revenirea pe p`m~nt acelor ce au umblat cu capul \n nori.

VERTICAL; 1) SCUTUL PATRIEI (2 cuv,) 2) Prima opera]iune cucaracter militar - Echipat \n final! 3) Parte \n parte! - Dragoste de ]ar`.4) A se sup`ra pe subordonat - Aiurit la cap! - Trageri cu armamentuldin dotare. 5) V`zut` \n largul ei – Leat - A avea o afec]iune la suflet. 6)Regim nelimitat! - V~rfuri militare - Limitele unui matroz! 7) S-a f`cutcunoscut prin faptele sale de arme - Reprezentantul puterii din Carpa]i8) Ceasul r`u, pisica neagr` - Cadru \nt~lnit la infirmerie. 9) Forma descurgere (nu de informa]ii) – INAINTE, MARß! 10) Sus]in`toarele tru-pelor de desant - Tip de exploziv (simb.) 11) Ultima zi pentru fiecare –Ofi]er de poli]ie militar`.

Dic]ionar: EGI, IRES, APIO. Col. (r) Ioan IOJACercul rebusist „DELFINUL”, Cercul Militar CONSTANTA

h

hh

h

hhh h

h

1

23456789

101112

1 3 4 5 6 7 8 9 10 11

h hh

h hh

h

2

Flota noastr`,ce-a]i f`cut cu ea?!

Prin anii ’80, Petric`, fiul cel mare a luiVasile ¥uicaru, a constatat c` nu prea arechemare c`tre agricultur`, a[a cum aveat`ic`-s`u - gospodar apreciat \ntr-ocomun` de prin Moldova, ce-i ziceaPorumbeni. Auzise el, Petric`, - ceva maide mult, nu atunci c~nd \mplinise 28 de anide via]` – c` la Constan]a, \n marina comercial`, pe l~ng` faptul c` vezi lumea,nu numai zona \n care te-ai n`scut, a[a cum v`zuse el p~n` atunci, fiind plim-bat precum g`ina-n jurul casei! Tot aici, la marina comercial`, puteai chiar s`te realizezi, mai ales c` bancnota \n care se pl`teau serviciile la bordul uneinave din compunerea acestei flote care fuse, dar se duse, nu sem`na deloc culeul! Asta era verde, se numea dolar [i era al dracu’ de valoroas`!

A[a st~nd lucrurile, Petric`, dup` ce i-a l`murit pe `i b`tr~ni c` pleac` pen-tru a-i fi [i lui, dar [i lor mai bine, a luat cursa [i... la gar`! B`iat descurc`re][i cu cunoa[tere de carte, a reu[it destul de repede s` rezolve problema [i, dup`ce a f`cut ceva cursuri, s` se \mbarce pe un cargou, la \nceput ca simplu mari-ar, iar dup` c~teva voiaje, timonier.

Toate bune [i frumoase, iar Petric`, b`iatul lui nea Vasile ¥uicaru, \nce-puse s` prospere nu glum`! Minunea a durat ea c~t a durat, \ns` dup` o ple-care ceva mai lung` pe m`rile [i oceanele lumii, c~nd a venit acas` din voiaja g`sit democra]ia comod instalat` \n Constan]a, precum [i-n ¥araRom~neasc`. Ce s-a mai bucurat Petric`, c~t a mai b`ut el pe chestia asta! C~tl-a mai \njurat pe nea Nicu, [i c~t s-a mai pl~ns c` a fost persecutat, cu toatec` nu-l \ntreba nimeni despre asemenea lucru...

Ei, dar timpul tot trecea, el mai pleca, mai venea, p~n` c~nd a \nceput s`sufle din ce \n ce mai greu c`ut~ndu-[i nav` pentru voiaj. De unde, c` nu preamai erau! Venise ni[te agonisitori strategici, care au f`cut ei ce-au f`cut [i s-aales praful de tot [i de toate!... Petric` avea [i el vreo 10 ani ani de marin`ritde dinainte de marea z`p`ceal` din finalul lui decembrie 89, [i \nc` vreo 12 depe timpul democra]iei, dar, prin 2002, avea [i o v~rst` de 48 de ani, ceea cepentru domnii patroni se chema „B`tr~ne]e!”... Uite a[a s-a trezit domnulPetric`, dup` un concediu prea mult prelungit, c` nu mai poate pleca pe \ntin-suri de ape, noii st`p~ni ai vapoarelor, \n cea mai mare parte str`ini cu inimide piatr` [i f`r` dare de m~n`, ne mai uit~ndu-se cu interes la cei caredep`[iser` v~rsta de 45 de ani... Disperat din cale afar`, Petric` ¥uicaru sim]eapur [i simplu c` o ia razna. G~ndurile c` nu-[i mai g`sea locul \n marin`, c`acas` are o familie [i c` mai are at~tea de f`cut, \l aduseser` \ntr-o asemeneastare fizic`, \nc~t ajunsese s` semene cu un mort pe care rudele uitaser` s`-l\ngroape!... Ce s` fac`, ce s` fac`? P~n` la urm` nu s-a mai uitat \n urm`. Av~ndut apartamentul, [i-a luat nevasta[i pe cei doi copii pe care \i avea \nsubzisten]` [i a pus prova pe locurilenatale, unde, mo[tenind ceva p`m~ntde la ai s`i b`tr~ni, era hot`r~t s`-[i\ncerce norocul \n agricultur`!

De unde! Lipsa ploilor sau mareaabunden]` de ap` atunci c~nd plouaturbat, c`lcatul „agricultorilor” romi,mana, piatra [i alte multe altele, l-auf`cut s` devin` apatic [i ne\ncrez`tor \nviitorul s`u de lucr`tor al p`m~ntului.Uite a[a, u[or-u[or, s-a apucat de con-sumul unor b`uturi be]ive, c`p`t~nd, \nscurt timp, asemenea antrenament,\nc~t p`rea c` se preg`te[te pentru cine[tie care festival sau concurs de b`ut`[i nu dorea dec~t s`-[i \nving` adversarii! Azi a[a, m~ine a[a, p~n` a terminatdefinitiv cu lucratul p`m~ntului, devenind unul dintre clien]ii permanen]i aibarului „çncurc` lume”, al c`rui patron era Costel C`ru]`, fost secretar de par-tid \n comun` pe timpul lui nea Nicu.

De ceva timp este pensionar, adic` are o pensie am`r~t` de la marin`rit. Cas` mai c~[tige un ban [i-a g`sit ceva de munc`. Este D.J. la Mistic Club,adic`... clopotar la biserica din sat!...

P`i astea sunt m`i, domnilor, idealurile revolu]iei?!?... ßi c~nd te g~nde[tice flot` comercial` aveam!... nea MITICå

MMIICCAA PPUUBBLLIICCIITTAATTEE(cu ilaritate, pentru for]ele armate)

☛ So]ie emancipat`, schimb so] pensionar militarcu pensie anticipat`, contra pensionar militar custagiu complet \n armat`. ☛ Ofi]er \n rezerv` [i retragere, caut v`duv` defost cadru militar cu pensia de urma[ m`rit`, dup`recalculare. Exclus s` fie v`duv` de r`zboi saudin...cauza ei!☛ Ofer la pre] redus cupoane de pensie, contracupoane textile pentru costume de croit b`rba]i.

☛ Pensionar cu pensia [i venele t`iate, cump`r urgent loc de veci, pe carepromit s` nu-l p`r`sesc, \n vecii vecilor.

Ananie GAGNIUC

Robotul telefonic al soacrei mele…- Bun` ziua, \n acest moment nu sunt disponibil`. Dac` e[ti ginerele meu,las` un mesaj dup` semnalul sonor.... Beeeeeppp! - Dac` vrei s`-]i ]in copilul apas` tasta 1.- Dac` vrei s`-i sp`l hainele [i s` i le calc, apas` 2.- Dac` vrei s` doarm` copilul la mine, apas` tasta 3.- Dac` vrei s` vin ca s` v` fac curat, apas` tasta 4.- Dac` vrei s` m` chemi la cin`, s` m` duci la teatru, la restaurant sau s`vin s` locuiesc mai mult timp la voi nu ap`sa nicio tast`... çncepe doar s`vorbe[ti!!!

Iaca ni[te glume de...tot r~sul (XIV)

● Un tip c~[tig` marele pre-miu la loto. Este invitat la TV [i\ntrebat: - Ce ve]i face cu at~]ia bani?- P`i, o s`-mi pl`tesc datoriile.- Bine, dar cu restul ce face]i?- Restul d`-i \ncolo, s` maia[tepte!

● Ministrul Finan]elor [iMinistrul Economiei servesc unaperitiv la bufet. Dup` un timp, primul zice: - Mai lu`m ceva?- De la cine?

● çntr-un magazin intr` odoamn` foarte gras`:- A[ dori s` v`d un costum debaie care mi-ar veni...V~nz`torul:- ßi eu!

● Autobuzul pleac` din sta]ie,iar dup` el alearg` o doamn`strig~nd:?- Oameni buni, opri]i v` rogautobuzul c` \nt~rzii la lucru!Pasagerii \l roag` pe [ofer s`opreasc`, doamna se urc` [ispune bucuroas`:- Am reu[it... Biletele la con-trol!

● - Ce-i cu tine? Ar`]i jalnic!N-ai avut concediu anul `sta?- Ba da.- ßi unde l-ai petrecut?- Dou` zile \ntr-o pr`pastie, cuma[ina, iar restul \n spital.

● O blon-da \i spuneunei priete-ne: - Ieri amfost la of-talmolog. - ßi ce ]i-aspus? - Mi-a spus s` \nv`] alfabetul.

● Un tip invit` o fat` la dans. Pe la jumatatea dansului tipulrealizeaz` cu surprindere ca eap`rea s` se fac` din ce \n ce mai\nalt`...- Iart`-m`, de ce am oareimpresia ca te \nal]i mereu?\ntreab` el cu oarece spaim` \nglas.- Am un picior de lemn [i m`\nv~r]i \n sensul \n care sede[urubeaz`...

Nu conteaz` tex-tul imprimat. Dac`-ifrumos, se poart`!

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU [i col.(r) George ßERBAN, Mangalia

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

149

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

LIGA Mai[trilor Militari de Marin` – 21 de ani de remarcabil` existen]`

Liga Mai[trilor Militari de Marin`la ceas aniversar

(urmare din pag.1)Etapa a treia existent` \n evolu]ia acestei forme de asociere socio-pro-

fesional`, poate fi catalogat` drept „etapa inactivit`]ii [i a mu]eniei”, [iasta pentru c` de la desfiin]are, luna iulie a anului 1948 [i p~n` pe 16octombrie 1990, nu s-a [tiut mai nimic nici despre constituirea CorpuluiMa[trilor Militari de Marin`, dar nici despre forma lor asociativ`.Interzicerea unor asemenea asocia]ii apolitice [i neguvernamentale \n1948 de c`tre regimul comunist proasp`t venit la putere, a sem`nat \nsufletele camarazilor at~ta team`, \nc~t le-a provocat amnezii temporaresau de lung` durat` chiar [i atunci c~nd era vorba de propriile lor amintiriprofesionale. Dar cum orice \nceput are [i un sf~r[it - s` sper`m c` \n pri-vin]a existen]ei asocia]iei noastre sf~r[itul s` se \ndep`rteze c~t mai multcu putin]` – c`derea cortinei comuniste \n finalul anului 1989, a permis nunumai cunoa[terea trecutului, dar [i posibilitatea relu`rii activit`]ii asocia-tive. Acesta este, dup` propriile noastre constat`ri, momentul cemarcheaz` \nceputul etapei a patra, etap` \n care ne g`sim \n prezent, a[acum sper`m s` o facem [i \n viitor, fie el apropiat sau \ndep`rtat.

Momentul de referin]` al \nceputului etapei a patra este datat 16octombrie 1990, iar locul unde s-a petrecut remarcabilul eveniment a fostaula ßcolii Militare de Mai[tri „Amiral Ion Murgescu”, aicidesf`[ur~ndu-se o \nt~lnire camaradereasc`, unde conducerea respectiveiinstitu]ii militare de \nv`]`m~nt a invitat la un dialog \ntre genera]ii at~t peveteranii de r`zboi proveni]i din r~ndul fo[tilor mai[tri militari de marin`,c~t [i pe reprezentan]ii mai multor promo]ii de absolven]i, tehnicieni mari-nari ie[i]i de pe b`ncile [colii \n perioada 1960 -1990, [coala respectiv`relu~ndu-[i activitatea \n anul 1957.

Aprobarea primit` din partea regretatului amiral GheorgheAnghelescu, la acel moment comandantul Marinei Militare, [i finalizarea\n timp optim a dosarului cauzei, au f`cut posibil` recunoa[terea \n timprelativ scurt a asocia]iei noi formate ca persoan` juridic`, denumirea con-semnat` \n Registrul juridic al asocia]iilor [i funda]iilor fiind: LigaMai[trilor Militari de Marin`. Evenimentul s-a produs la 23 ianuarie 1991,prin efectul Sentin]ei Civile nr.10, emis` ca hot`r~re definitiv` de c`treJudec`toria Constan]a.

Au trecut de atunci 21 de ani, 21 de ani care nu \nsemn` doar vechimeexisten]ial` pentru asocia]ia noastr`. Ei sunt anii \n care Liga Mai[trilorMilitari de Marin` a ap`rut, anii \n care, prin activit`]i bine organizate, s-aimpus pe e[icherul asocia]iilor de tip ONG, fiind considerat`, [i de noi dar[i de c`tre multe alte persoane fizice sau juridice, drept o asocia]iesus]inut` de trei elemente demne de luat \n seam`: Respect fa]` de lege,seriozitate [i transparen]`.

La mul]i ani, tuturor membrilor asocia]iei!

Mul]umim celor care au transmis L.M.M.M. mesaje de salut, mesaje din num`rul c`rora am selectat pentrupublicare, a[a cum se poate observa \n aceas` pagin`, pe cel adresat nou` de c`tre conducerea ßcolii Militare deMai[tri, precum [i pe cel sosit din partea filialei Mangalia a L.M.M.M. O apreciere \n plus pentru LigaMilitarilor Profesioni[i, care, pe l~ng` mesajul transmis verbal, a marcat evenimentul [i prin postarea unui mate-rial adecvat pe propria lor pagin` web: www.ligamilitarilor.ro

Premiul „Miron Domnaru”- o recunoa[tere a loialit`]ii fa]` de lig`R`sfoind istoria acestui premiu - \n fapt un pronun]at gest al aprecierii - constat`m c` el a fost g~ndit a se

institui \nc` de la \nceputul existen]ei asocia]iei noastre, m`rturie st~nd con]inutul articolului 12 aliniatul „F” dinStatutul L.M.M.M,

Concret, decernarea premiului a devenit operativ` \ncep~nd cu anul 1998, dar nu sub denumirea actual`, cicu cea consemnat` \n Statut, [i anume: Premiul „M.m.pr. Mihai Dr`gu[anu”, numele apar]in~nd unei certe per-sonalit`]i a Corpului Mai[trilor Militari de Marin`, ocupantul func]iei de pre[edinte al Cercului Mai[trilor Militaridin Divizia de Mare \n perioada de la constituire, anul 1928, [i p~n` la desfiin]are, anul 1948.

Dup` 6 ani, Adunarea General` din luna februarie a anului 2004, a hot`r~t ca denumirea acestui premiu s` fieschimbat`, noua denumire fiind: Premiul Miron Domnaru, titulatur` acordat` \n deplin respect fa]` de memoriacelui care a de]inut pre[edin]ia Ligii Mai[trilor Militari de Marin` \n perioada 16 octombrie 1990 – 1 marie 1999.

Sub aceast` nou` titulatur`, premiul se acord` anual unei persoane sau chiar la dou`, de]in`toare a calit`]iide membru al L.M.M.M., persoan` desemnat` conform cerin]elor regulamentului care prevede \n mod clar re-gulile nominal`z`ri, dar [i pe cele ale decern`rii.

Din luna martie a anului 2010, premiul „Miron Domnaru” se acord`, conform hot`r~rii Adun`rii Generale,c~te unei persoane din fiecare segment profesioanal generator de membri la lig`.

Anul acesta, pre]iosul premiu a fost decernat urm`torilor (vezi fotografia de sus de la s~nga la drapta):S.G.V.Asan Felis, U.M.02020; P.C. Oa[e Ciprian (societatea civil`); M.m.pr.(r) Pulpan Corneliu; M.m.pr. ¥u]uianuPetric`, U.M.02159; Plutonier adjutant Petcu Virgil, U.M.02003 [i P.C. Prodan Jeana, U.M.02145, respectivadoamn`, din motive \necunoscute nou`, nefiind prezent` la festivitate.

Felicit`ri tuturor!