Rudolf Stein&

Cele patrutemperamente

Despre temperarnentele omeneqti

Ticaduc "r"

O"

Adiana Onofrei qi Sorin R. Jigireanu

X,gW**&TRTADI

CELE PATRU TEMPERAMENTEoMENE$Tr

Berlin,martie 1909

in toate domeniile vielii spirituale a omeniriis-a afrrmat adesea pdrerea indreptStritd, dupl, care

aici, in sAnul vieyri fiztce, enigma cea mai mare o

constituie omul insuqi. $i putem spune ctr o mare

parte a activitdtrii gtiinlifice, a reflecliilor noastre, a

g|ndftit noastre este consacrate dezlegtrrri acestet

entgrne, cunoaqterii esentrei naturtt umane. Atdtgtiinl ele natur ri, cAt qi qtiinl a sptituali incear cd, dinsensuri dif.erite, si dezlege marea enigm6" cuprinsiin cuvAntul ,,OM". Cercetarea desfiguratl de

naturalist incearcd, ?n fapt, si-qi atingi scopul final,alcdtuindun tablou al diverselor procese qi fenomene

ale nattrii, pentru a infelege legtle naturii. $tiinga5

RUDOLF STEINER

spiritualS cautd qi cerceteazd izvoarele existenqeipentru a infelege, a dezlega misterul existenfei

Si finalitdEii fiintrei omeneqti. Dacd admrtem fdrd,

nici o indoiall cd,in general, cea mai mare enigmdpentru om este ?nsugi omul, atunci vedem cumr?nviaEd, aceastd constatare poate fi aprofundatd, dacd

finem seama de ceea ce vieEuiegte fi.ecarc dintre noiin momentul ?n care se intAlnegte cu un aIt om; inrealitate, fiecare om este o enigmi penffu celalaltca gi pentru sine insuqi, datodtd, natuii qi esenEei

sale deosebite. De obicei, cind se vorbegte despreaceastd enigmi se are in vederc omul in general,flrd, si se facd o deosebire inlre un individ gi altul;gi, desigur, apar o sede inteagd, de probleme cAndvrem si cunoa$tem esenfa fiinEei omeneqti ingenenl. Astizi insi nu ne vom ocupa de enigmelegenercle ale existengei, ct de enigma nu mai puttntmportantdrcea pe care ne-o pune fiecare om atuncicind il intillnim.Cilt de infinit se deosebesc semeniinogtri, inlduntrtcul lor individual cel mai profundl

Cdnd examrnlm viaga omeneasci, va trebuisi fim atentt in mod deosebit la entgma pe careo constituie frecarc om in pate deoarece, in viaEa

socialS, nporturile noastre f.a1d, de oameni trebuieA

CELE PAIRU TEMPERAMENTE

si depindi nu numai deinqelegerca noasttd, ci qi de

sensibilitatea, de sentimentele cu carc ne aproprem

de omul care ne intimptnd, zrlmc Ai cu care avem

mereu ceva de rczolvat. Cdt de grev este si vedem

limpede dif.erttele latwi ale oamenilor pe care iiintAlnim gi cAte lucruri nu depind inviagd de aceastd

cunoa$tere! Numai fteptat ne prtem apropia de

dezlegatea enigmet omului, cu totul indltduald,enigma pe carc ne-o aduce fi,ecarc om in patte,

deoarece existi un mate spaliu intermediar inftenatura omeneasci in general qr natura pafiiculard,

dif.entd, a fi,ecdrui om pe care iI intilnim.

$tiinla spiritualS sau antroposofia, cum ne-am

obiqnuit si o numim, va avea o misiune aparte inelucidarea acestei eni,gme individuale a fiinget ome-

neqti. Ea nuse va limita si dezlege enigma umanAingenenl;eatreburesdfi,eo cunoa;tere care si se reverse

nemijlocit in viala noastri rmediatd, cottdran5,, intoate impresiile qi sentimentele noastre. $i fiindcisentimentele gi impresiile noastre capdtl cea mai

frumoasi dezvoltare in cadrul comportam entuluifagd de semeni, qi cunoaqterea dobdnditl, dingtiinla spirituali ?qi va atdta rcadele in ?ngelegerea

semenului nostru cu ajutotul acestei qtiinle. "

RUDOLF STEINER

Cind in vtaEa noastri obiqnuiti ne intdlnimcu un om, atunci, in sensul gtiinlei sprrrtuale, aI

antroposofiei, si nu uitdm niciodati cd ceea ce

putempercepe exterior din om nu este decitoparte,una din pfugile constitrltive ale fiingei omenegti.Fireqte, o concepfie materialisti ia drept om intregceea ce ne este dat de cdtre aceasti percepfieextenoard gi de intrelegerca inerentd acesteta. $tiintraspirituali insi ne arate cd omul este o fiingi foarte,foarte complicatS. $i adesea, cind ne adincim inaceastd structor; complicati a fiinEei omenesti,vom ajunge sI vedem in adevdrata lumtnd, gi omulsingulag cu particularitdgile sale. $tiinla spiritualdne indreaptd atenlta citre simburele cel mai intimal fiinEei omului; ceea ce vedem din ea cu ochii qi

atrngem cu miinile nu este decit expresia cea maiexterioard, inveli;ul ei exterior. $i, prin f.aptul ciam inEeles natura intenoard spirituali a omului,putem nlddjdui sd ingelegem gi componentele sale

exterioarc,

Pe mdsurd ce inaintdm in aceastd cercetareprivitoare la om, constatlm cd in imensul spafiudintre ceea ce este natura generald omeneasci gi

ceea ce ne ?ntdmptna cu totul diferit, particulag?n

B

CELE PATRU TEMPERAMENTE

fr,ecare om, se cuprind multe trdsdturr comune unorgtrpe intregi de oameni. Printre aceste insugiriasemdndtoare se numdri Ei cele care vor constituiobiectul expunerti noastre de astdzi qi pe care, inmod obign uit, Ie numtm temp eramente,

E destul sI rostim cuvdntul temperament pentruavedea ci existi tot atdtea entgme ciEt oameni sunt.

tn cadrul tipurilor fund.amentale, al colorituluifundamental, avem o vaietate gi o diferengiere atdt

d e pronun \ati intr e oam eni incdt putem spune, fdris5 greqim, cd enigma propnu-zisi a existenlei se

exprtmd in dispozitrllle fundamentale particularc ale

fiintrei umanerin ceea ce se numeqte temperament,

Acest colorit fundamental al omului incepe sijoace un rol de indatd ce enigmele intervin in modnemijlocit in practica vieEli cwente. Atunci cdnd

avem in fa\a noastrd un om, simgim cum ceva dinaceaste dispoziqie fundamentaltr a sa vine citrenoi. R5mine deci speranta ci qtiintra spiritual5ne poate da datele necesare qi in privinla naturiitemperamentelor. $i chiar dacd trebuie si admitemcd temperamentele izvordsc din fiinga intenoard,ele se exprtmd totuqi in ceea ce ne aparc vizrbll,inmod exterior, din om. Enigma umand nu poate fi