www.dacoromanica.ro

ARHIMANDRITUL I. SCRIBAN

SFANTA EVANGHELIE

CELE 4 EVANGHELIIIN UNA SINGURA

CU SCURTE INSEMNARI LAMURITOARE SI TALCUIRI

EDITURA ANGORA", BUCURE$T1STRADA EMIGRATULUI No. 8

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREF ATADupes cum se stie, Sfintele Euanghelii poves-

tesc viata Domnului nostru lisus Hristos. Detoate, ele sunt 4 si fiecare din ele ne infatiseazaaceiasi !Amite-dual si fapte ale Mantuito-rului nostru. Cu toate acestea, nu fiecare wan-ghelie in parte ne da acelas sir al povestirii sinici aceleasi fapte, ci ele se Intregesc una pe alta.Fiecare Stant Euanghelist nu urmareste unulacelas lucru. Unul scrie pentru Eurei, altul pentrupagani, si de aceia ei isi aleg, din viata Dom-

acele cuvinte i acele fapte care le trebuiepentru ajungerea tintei, fapte care, fard doarpoate, trebuiau povestite. Asa, de pilda, niciunulnu poate sari povestirea despre Cina cea deTaind, despre Patima Domnului i altele. Deci,cand privim peste tot scrisul evanghelistilor, get-sim cá ei au o parte, si care e cea mai mare,in care se aseamana anal cu altul, iar alta incare se deosebesc. La unii, precum la StantulMarcu, partea de deosebire e foarte mica, laaltii, precum Sfantul loan, partea deosebitoaree cu mult mai mare. In adevar, Sfantul loan iiare, Mire tintele urmarite cu scrisul sau, i pe

viata,

$i

nului,$1

www.dacoromanica.ro

6

aceia, de a nu mai scrie ceiace altii au scrisodatd, ci de a adauga fapte noud. De aci ur-meazd cá, citind cineva Sfintele Evanghelii, vaciti de mai multe ori una i aceiasi povestire.Din aceastei pricind, multi scriitori crestini s'auchibzuit cd oare n'ar fi mai bine ca, in loc de4 euanghelii, sa se intocmeascei o singurd evan-ghelie, in care sd se cuprinda toate cele paves-tite de euanghelisti, dar fare: a spune, de maimatte ori, unul i acelas lucru ? Bine inteles, nue vorba de a inlocid cele 4 euanghelii, ci de aface, aldturea de ele, alta care sa se pored citimai usor. Temeiul uor fi totdeauna cele 4 evan-ghelii, dar pentru cree final coplesit de multe tre-buri, ua fi o mare usurare, dacd i se va da osingurd carte in loc de patru. In aceasta, el vaavea tot ce cuprind cele patru, dar putdndu-seciti in mai scurtd vreme.

Gdndul de a intocmi o evanghelie in fetalacesta a misdate de mult in Bisericd. Cel Mufticare a intocmit o astfel de carte a fost scriitorulbisericesc Tatian Asirianul, pe la anal 180dupd Hristos. In vremea noastrd, s'au scrisse scriu parte multe evanghelii In felul acesta.Chiar in romemeste sunt scrieri lucrate in ase-menea chip. Cea mai noud este Mica Bib lie 9,in prefata cdreia se face pomenire si de altescrieri tipdrite in romtineste cu o astfel de in-tocmire. Chiar in scoald, tinerii inucifei viataDomnului, nu dupd cele patru euanghelii, ci dupd

1. leant' In a 111-a tipAritura In twirls Universals , Buturepti,Calea Weloriei 27, 1925.

si

yi

www.dacoromanica.ro

7

ceirti in care ea e pouestitei intr'un singur sir. To-tusi acestea nu sunt euanghelii feicute din 4 una,(Unclad in acele carti povestirea e fOrced cuvorbele scriitorului, pe clad. In evanghelia din4 una, se pdstreazd fara schimbare, intocmaideplin insusi felul de pouestire al evangheliei.

Asa este aceastd lucrare, pe care noi voimacum sa o Intoned. cititorilor romani. Singuranoastrd parte este ca insirdm, pe cat ne putemchibzui mai bine, tot cuprinsul Sfintelor Evan-

Dar fiecare bucatei, pusd In lungul insi-rárii, este luatei Intocmai din una din cele 4evanghelii si pima la sirul curgator al povestirii.

Ne silim I/ma a face si ceva mai mult deceitateita, dar fOrd a atinge graiul Sfinte, cinumai Aceasta o facem fusel nu inPIMP bucata hazed din cele patru evanghelii, ciin scurte addogdri si insemairi pentru lamurireaintelesulut Pe acestea le asezeim in josul feteitiparite, si cu slime mai mici.

Socotim cá facem o faptei band iesind la Wealdcu un astfel de lucru i credem cd Cumin. luiDumnezeu, care este insusi graiul din acestecdrti sfinte, se va rdspeindi mai usor in chipulacesta.

Bucurevti, 24 lanuarle 1926.

Arhim. SCRIBAN.

si

ghelii.

CdrtiilOnzurindu-1.

www.dacoromanica.ro

SFANTA EVANGHELIEA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS DUPA

CEI 4 EVANGHELIVI.

PARTEADELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA ESIREA

DOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRII.

CAPITULUL I

Povestirea Evangheliei Inainte de NastereaDomnului.

§ 1. Inceputul Evangheliei.(Marcu 1, ; Luca 1, n).

Inceperea Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu.

De vreme ce multi s'au apucat a alcatui po-vestire despre lucrurile cele ce au fost adeveriteintre noi, asa dupa cum au dat noua ceice dintruinceput au lost singuri vazatori i slujitori cu-vantului, parutu-mi-s'a si mie, urmand toate din-taiu cu deamaruntul, a scrie lie, pe rand, Pu-

I

--

www.dacoromanica.ro

10

ternice Teofile 1), ca sa cunosti intarirea cuvin-telor de care te-ai invalat.

§ 2. lisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, mainainte de veci, ca a doua Fati a Dumnezeirii

in Slant. Treime. Intruparea Cuvintului.(loan 1.

La inceput era Cuvantul 2), si Cuvantul era laDumnezeu, i Dumnezeu era Cuvantul. Acestaera intru inceput la Dumnezeu. Toate printr'insuls'au facut i fara de dansulnimic nu s'a facut ces'a facut. Intru dansul viata era, si viata era lu-mina oamenilor. Si lumina intru intunerec lumi-neaza, i intunerecul pe dansa nu o a cuprins.

Fost-a om times dela Dumnezeu ; numele lui(era) loan. Acesta a venit spre marturie, ca samarturiseasca de Lumina, ca toti sa creada prinel. Nu era acela Lumina, ci ca sa marturiseascade Lumina. Era Lumina cea adevarata, care lu-mineaza pe tot omul ce vine in lume. In lumeera, §i lumea printeinsul s'a facut, i lumea pedansul nu I-a cunoscut. Intru ale sale a venit,

ai sai pe dansul nu I-au primit. far cap I-auprimit pe dansul, le-a dat lor stapanire ca sa sefaca fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred intru nu-

1. Sf. Evanghelist Luca lel indreaplA Evanghella sa eitre unbirbat pe care-1 numeate Teofil. Acesta trebuie sI fI fest walldintre eel dIntfti creatinl, pe care St. Luca nett sA-I IntereaseA InInvneturile creetineni. El trebule sA fi fest un birbat de natal,.poate un mare dregAtor In slujba Impiratiel Romanilor, cAci S.Luca II numnte Puternice. Tactile. Tot citre el eerie Sf. Luca el adoua carte a sa, Faptels Apostoltior.

2 PrIn Cutwintul, se Intelege Piul lui Dumnezeu In vista sa mainainte de veci. An II numeate Sf. Evangbellat loan.

si

www.dacoromanica.ro

11

mele lui. Cari nu din sange, nici din pond tru-peasca, nici din pofta barbateasca, ci dela Durn-nezeu s'au nascut. $i Cuvantul trup s'a facut

s'a säldsluit intru noi, (si am vazut slava lui,slava ca a unuia nascut din Tata!, plin de darsi de adevar). loan marturisea pentru dansulstriga graind: Acesta era pentru care am zis :Celce dupa mine vine, mai nainte de mine s'aufacut, ca mai intai de mine a lost". $i din pli-nirea lui noi toti am luat i dar pentru dar 2). Calegea prin Moisi s'a dat, iar darul i adevdrulprin lisus Hristos s'a facut. Pe Dumnezeu nime-nea nu 1-a vazut niciodinioara ; Fiul, cel unul-nascut, carele este in sanul Tatalui, acela a spus.

§ 3. Neatens Sfantului loan 13otezAtorul.(Luca

Post-a in zilele lui Trod, imparatul Iudeei, unpreot oarecare, anume Zaharia, din randul preo-tiei lui Avia, l femeia lui din fetele lui Aaron.

numele ei Elisaveta. $i erau drepti amandoiinaintea lui Dumnezeu, umbland intru toate po-runcile i indreptarile Domnului, fara prihana. $in'aveau ei feciori, pentruca Elisaveta era stearpa

amandoi erau batrani in zilele lor. $i a lost,cand a slujit el, in randul saptamanii sale, Ina-intea lui Dumnezeu, dupa obiceiul preotiei, i s'aintamplat a tamaia, intrand in biserica Dom-

1. Prin Cutaintui truss s'a Meat, Intelegem d nous, Viol tutDumnezeu, s'a Intranet ea era, prin !lepers& din Fecioara Maria.

2. Mai bine ar fi zis: dar peat dar, &lied dupi unele daruri,Intl i alte daruri.

')si

si

1,

si

si

md.

www.dacoromanica.ro

12

nului . Si toata multimea norodului era ru-gandu-se afara In vremea tamaierii. $i i s'aaratat lui ingerul Domnului, stand deadreaptaaltarului tamaierii. $i s'a spaimantat Zaharia va-zandu-1 i frica a cazut peste dansul. Iar ingerula zis catre dansul : ,,Nu te teme, Zahario I ca s'aauzit rugaciunea ta, i femeia ta Elisabeta vanaste tie fiu i vei chema numele lui: loan. $iva fi tie bucurie i veselie i multi de nasterealui se vor bucura. Ca va fi mare inaintea Dom-nului i yin i sichera ') nu va bea, si se va um-plea de Duh Sfant Inca din pantecele maicii sale,

pe multi din fiii lui Israil va intoarce la Dom-nul Dumnezeul bor. $i el va merge inaintea luicu duhul 1 cu puterea lui Ilie ca sa intoarcainimile parintilor spre fii i pe cei neascultatoriintru intelepciunea dreptilor, sa gateasca Dom-nului norod mai nainte gatit. $1 a zis Zahariacatre Inger : Din ce voi cunoaste aceasta, ca eusunt batran i femeia mea trecuta in zilele sale ?"$i raspunzand ingerul, a zis lui : Eu sunt Ga-vriil, celce stau inaintea lui Dumnezeu, i sunttrimis a grai catre tine si a vesti tie acestea. $iiata, vei fi Wand i neputand a grai, pana inziva cand vor fi acestea, pentruca n'ai crezut cu-vintelor mele, care se vor implini la vremea tor".

$i astepta norodul pe Zaharia si se mirau cd

1. Prin sicherd se tutelage o bAuturA spirtoasA, care se facetdin ferberea zmochinelor.

2. Va merge inamlea lui cu dultul 0 cu puterea lui The InseamnAcä Sf. loan Botezatorul va ayes /melee fel de viati Infranata si inpustie l aceias infatieare aprigA ca Sfentulul Ilia el deal el,oareva fi ea un nou Ille, va ti celce va deschide calea pentru lucrullul listls.

si

'2),

a

www.dacoromanica.ro

13

zabovea el in biserica. $i esind el, nu putea sagraiasca lor. $i au cunoscut ei ca vedere a vdzut 1)in biserica, ca le facea semn cu mana, $i a rAmas-mut. Si a lost, duct s'au implinit zilele slujbeilui, s'a dus la casa sa. Iar dupa zilele acelea,s'a ingreunat Elisaveta, femela lui, i s'a tainuitpe sine in cinci luni, zicdnd Asa a facut mieDomnul in zilele in care a socotit sà ia ocaramea dintre oameni".

§ 4. Bunavestire.(Luca 1, 26-$8).

Iar in luna a sasea,trimes a lost ingerul Ga-vriil dela Dumnezeu, incetatea Galileiei, al careinume era Nazaret, la ofecioara logodita cu bar-bat, al carui nume eraIosif, din casa lui David,iar numele fecioarei Ma-riam. Si intrand ingerulla dansa, a zis Bucu-ra-te, ceiace esti plina de ;

dar I Domnul este cu tine, binecuvdntatd esti tuintre femei". lar ea, vazand, s'a spaimantat decuvantul lui i cugeta : in ce chip va fi inchi-narea aceasta? $i i-a zis ingerul Nu te teme,Mariam, caci ai aflat dar la Dumnezeu. $i iatvei zarnisli In pantece i vei naste fiu si vei

1. A vcizut vedere inseamrid ca 1 s'a ROUE aeva neobisnuit.

:

:

www.dacoromanica.ro

14

chema numele lui : /isus. Acesta va fi mare siFiul Celui de Sus se va chema, va da luiDornnul Dumnezeu scaunul lui David, fatal luiSi va imparati peste casa lui Iacov in veciimpara(iei lui nu-i va fi sfarsit".

Si a zis Mariam catre inger : Cum va fi a-ceasta, de vreme ce de barbat nu stiu ?"

Si raspunzand ingerul, a zis ei : Duhul Stintse va pogora peste tine si puterea Celui de Suste va umbri. Pentru aceasta l Slantul ce se vanaste din tine se va chema Fiul lui Dumnezeu.Si lath, Elisaveta rudenia ta, i aceia zamislit a fiula batranetele ei, si a sasea lima este ei aceasta,celeia ce se cheama stearpa. Ca la Dumnezeuniciun cuvant 3) nu este cu neputinta".

Si a zis Mariam : lata roaba Domnului ; fiemie dupa cuvantul tau !" 4).

$i s'a dus dela dansa ingerul.

I. David este Mal id lints in (steles/II ci, dupA cum David afoot rego mare peste !argil, tot ape liens, hind tot din neamul luiDavid, va fi mare stipAnitor pease popoare. Deci hans este incite-nitor din neamul lui David pi va ayes tot ehemnrea de a ImpArdSi.De mein, In !steles mai bug, David este ca liii tati felt de Deus.

2. Daci Ingerul zice et Daus va impitrilti peate rasa lui Iacov, aceasta nu Inset( tune ot Daus vs stilpAnt numai pests neamul ovreiesc,pests unnspli liii fancy dupd trup, ei pi pests urmaMi lui in credinSd.Acestia Iasi vor fi tori ceice primes() pe Daus In Bullets]. lor pi se&tem a urma lui. Deal impliraSia lui hums este pentru toi cement(pi In ea vor intra t osi cei care int/A In ea prin credit/SA l botez.

8. Vorbirea ci nictun etisdne nu este cu neputinja loseamna adflier) fapta, niciun lucru nu este cu neputund Asa era felul vorbirii erre iegti M aceasta s'a plat!. i In treerea el pe graiul celrnmanese.

4. Despirtirea Ingerului de Maria ne aratA clipa cAnd bumps ta naIntruparii. Cdnd Maria a ale Fie mie dupa curdraul tau ! pi loge.rul a placer, atunca Dolled EtAra s'a pogora( asupra Mariel ci a In-ceput zimislirca trupului omeneso al lui Daus In annul Mariei.

si-i

2) si

www.dacoromanica.ro

15

§ 5. Santa Fecioard Maria se duce la Elisabeth.(Luca I, -).

Si sculandu-se Maria in zilele acelea, mers-a lamunte degraba in cetatea ludei. $i a intrat incasa Zahariei i s'a inchinat Elisavetei. $i a fost,cand a auzit Elisaveta inchinaciunea Mariei, sal-tat-a pruncul in pantecele ei. $i s'a umplut deDuh Sfant Elisaveta. $i a strigat cu glas mare sia zis : Binecuvantata esti tu intre femei si binecu-vantat este rodul pantecelui tau I $1 de uncle mieaceasta ca sa vie maica Domnului meu la mine?Ca iata, cum fu glasul inchinarii tale intru ure-chile mele, saltat-a pruncul cu bucurie in pante-cele meu. $i fericita este ceiace a crezut ca vafi savarsire celor zise ei dela Domnul.

$i a zis Maria :Mareste suflete al meu pe Domnul, i s'a bu-

curat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu.Ca a cautat spre smerenia roabei sale, ca iata,de acum ma vor ferici toate neamurile. Ca mi-afacut mie marire Cel puternic i sfant este numelelui. $i mila lui in neam si in neam '), spre ceice setern de el. Facut-a tarie cu bratul sau, risipit-a pecei mandri cu cugetul inimii lor. Pogorat-a pecei puternici de pe scaune si a inaltat pe ceismeriti. Pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati

pe cei bogati i-a scos afara deserti. Luat-a peIsrail, sluga sa, ca sa pomeneasca mita ; precum

I. Cuvintele Oman lui in >team 0 in >team tneeami ci mita luiDumnezeu se reverse poste neamuri i neamuri de cement.

2. Luat-a pe frail, ea Ha porneneasea ratta inseamtli en It Imbri-it drai,oste pe poporul lui lentil, ea GA educe mar aminte demile pe care a mai itlelirro en e).

si

au

www.dacoromanica.ro

16

a gait catre parintii nostri, lui Avraam i semin-Pei lui pana in veac".

5i a Minas Maria impreuna cu dansa ca la treiluni, i s'a intors la ,casa sa.

§ 6. Nflterea Sffintului loan Botezatoru .

(Luca 1, ),

I ar Elisavetei i s'a implinit vremea sa nasca, sia nascut fiu. $i au auzit ceice locuiau imprejurrudeniile ei, cà a marit Domnul mila sa cu dansa,si se bucurau impreuna cu dansa.

51 a fost in ziva a opta, au venit sa taie-im-prejur pruncul Si-1 chemau pe numele tatalui :

Zaharia. $i raspunzand mama lui, a zis :Nu, ci se va chema loan,

$i au zis catre dansa :Dar nimeni nu este intru rudenia ta ca sa

se cheme cu numele acesta...$i au facut semn tatalui, cum ar vrea sa-

cheme pe dansul ? $1 cerand el panahida (adicao tames de scris), a scris zicand : Ioan va finumele lui l" $i s'au mirat toti.

$i s'a deschis gura lui indata I limba luigraia, laudand pe Dumnezeu. $i s'a facut fricapeste toti ceice locuiau imprejurul lor, i intruloata laturea de prin muntii Iudei s'au vestit toatecuvintele acestea. $i au pus toti ceice auzeau ininima lor 2) zicand : Oare ce va sa fie prunculacesta ?" $i mana Domnului era cu dansul. $i

1. Taierea-Imprejur era la Evrei o lujbA In care e dtidea numeeopilului In a opta al dela nastere, atta c m este la noi botezul. Bo-tezul ereflineec a Inlocuit talerea Imprejur evreia cu.

2. Au p ts in minus lor inseamna : a z curadat in nintea lor.

1). Jul

i

3.-

si

si

www.dacoromanica.ro

17

Zaharia tatal lui, s'a umplut de Duh Slant §i aproorocit zicand

Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Is-rail, ca a cercetat §i a facut rascumparare noro-dului sail §i a ridicat noul corn de mantuireIn casa lui David, sluga sa ; precum a graft pringura sfintilor celor din veac, prooroci aimantuire de vrajma§ii no§tri §i din mAna tutu-ror celor ce ne urasc pe noi ; ca sa faca mild cupArintii no§tri i sa-§i aduca aminte de legaturalui cea sfanta, de juramantul care s'a jurat MitreAvraam, parintele nostru, i sa ne dea noir/ ca,izbavindu-ne din mange vrajma§ilor no§tri, sa-islujim fard de trice, intru sfintenie §i dreptateinaintea lui, in toate zilele vietii noastre.

$i tu, pruncule, prooroc Celui Prea Inalt te veichema, cä vei merge inaintea fetei Domnului, casa gate§ti cane lui, sa dai cuno§tinta mantuirii no-rodului lui, intru iertarea pacatelor,lor, pentru mi-lostivirea milli Dumnezeului nostru, in care ne-acercetat pe noi Rasaritul din inaltime ), ca sàlumineze celor ce §edeau intru intunerec §i in

1. Venirea Mentuitorului til toate cite avesu s'o Insoteasca n'afoot cave care a venit peneacleptate, el a fest vestitA cu mull inainte,prin prooroci. De stein Evreii se atiteptau la aceasta. Pentru Zaha-Ha, lucrurile pe care le vede aunt solitude prin care cunciaete etcote MgAdulte de Dumnezeu aunt gate a se Indeplini. El se humidde scents, laudi pe Dumnezeu i socotelate cA Dumnezeu IntAreateacum In chip dame. pe poporul flu, eel multA vreme apAsat devriljmad. Di ape ar If lost deed Evreii primeau restive* Domnuluiviler II ImbrAtleat tut MAntuitor al lor l apoi pi al altor neamuri.Dar ei s'au lesAdat, el apa poporul evreiesc nu s'a putut face Ot-te; al [Ariel celei vestite aid de Preotul Zaharia.

2. Deoareee soarele vine dela Riisiclit, Zaharia numeate veniresDomnului Rdsdritul eel din incilfinte, tiindoi El este ea un soareal sufletelor.

2

:

L),

lui...

www.dacoromanica.ro

18

umbra mortii '), sa indrepteze picioarele lor incalea Whit.

lar pruncul crestea si se inthrea cu duhul, si afost in pustie pans in ziva arAtarii lui catre Israil.

§ 7. Strämosii Domnului Hristos dupA trup.(Matei 1.

Cartea neamului lui lisus Hristos, Fiul lui DavidFiul lui Avraam.

Avraam a nascut pe Isaac, iar Isaac a nascutpe lacov, iar Iacov a nascut pe Iuda i pe fratiilui, iar luda a nascut pe Fares si pe Zara dinTamar, iar Fares a nascut pe Esrom, iar Esroma nascut pe Aram, iar Aram a nascut pe Ami-nadav, iar Aminadav a nascut pe Naason, iarNaason a nascut pe. Salmon, iar Salmon a nascutpe Vooz din Rahav, iar Vooz a nascut pe Oviddin Rut, iar Ovid a nascut pe lese, iar lese anascut pe David imparatul ), iar David impara-tul a nascut pe Solomon din femeia lui Urie, iarSolomon a nascut pe Rovoam, iar Rovoam a nas-

1. Ceice Mouthful In laturea si In umbra merIll aunt toll onmeniipack* gi care Wien In nestire deapre toate Inutile lul Dunine-zeu. Mantuitorul /i va lumina pe tali acestea.

2. liens Hriatos se trage din Imparatul David pe 2 cal: fle prinSolomon, cum gisim la evangbelistul Metal, fie prin alt fiu al luiDavid, Hagan, cum avem la Sfintul Luca. Sirul de nagteri prinSolomon ne duce pant la foal!, logodnicul Sfintei Fecioare. Prin elavem sirul neamului dupa lege, (Ended Iona nu era tatól lui Daus.Dar fiind logodnicul gi apoi aqui Sfintei Fecioare, trace drepttatA al lui Deus In puterea legit evreiegti. Prin urmare avem la Stan-tul Matei neamul lui liens dela David dupA rAnduialalegit. La Sian-tul Luca, avem neamul lui Hans dela David dupa silage. Clot acoloni se da nearnul Sfintei Fecioare Maria, care si ea era din tulpina

David. Deci amandoud Evangbelile ne due la meal. capatla ace* dovedire.

,-)

hal si

www.dacoromanica.ro

19

cut pe Avia, iar Avia a näscut pe Asa, iar Asaa nascut pe Iosafat, iar losafat a nascut pe Io-ram 1), iar foram a nascut pe Ozia, iar Ozia anascut pe Ioatam, iar Ioatam a nascut pe Ahaz,iar Ahaz a nascut pe Ezechia, iar Ezechia a nas-cut pa Manasi, iar Manasi a nascut pe Amon,iar Amon a nascut pe losia, iar losia a nascutpe Iehonia j pe fratii lui, la mutarea in Vavilon.Iar dupa mutarea in Vavilon, lehonia a nascutpe Salatiil, iar Salatiil a nascut pe Zorovavel, iarZorovavel a näscut pe Aviud, iar Aviud a nascut peEliachim, iar Eliachim a nascut pe Azor, iar Azor anascut pe Sadoc, iar Sadoc a nascut pe Ahim,iar Ahim a nascut pe Eliud, iar Eliud a nascuta nascut pe Eleazar, iar Eleazar a nascut peMatan, iar Matan a nascut pe lacov, iar lacova nascut pe losif, barbatul Mariei, din care s'anascut lisus, ce se zice Hristos. Deci toate nea-murile dela Avraam pana la David, neamuri 14 9;si dela David pana la mutarea in Vavilon, nea-muri 14 ; si dela mutarea in Vavilon pana laHristos, neamuri 14.

I. Dela Ioram pang la Orin lipseac 3 veilsi din girul neamului gianume : Ohonas, Ions qi Amasias. Evanglielistul eters din girulneamului, pentru nelegmirile lor, ca nevrednici de a face parte dingirul neamului lui Wain. Aga se 'mantes la Errol, ai :male ;bleats.Matt pe om din feta lui Dumnezeu pini In al patrulea neam. Agaface M evangheliatul ad; dela foram sere tocrnal la mirk a patra.

I. Mei cineva numiri cele trel giruri de cite 14, pomenite deSI1. Matei, trebuie si numere Intr'un anumit chip, pentruca si-ilima 14, gi anume: dela Avraam la David, aocotind gi pe David.14; dela Solomon la Iehonia, Impreuni I en acesta, alte 14 ; iarapoi dela lehonia, care e fiul celuilalt, ou acelag nume, pini la DausHristos, alti 14.

I-a

www.dacoromanica.ro

20

CAPITULUL II

Viata Domnului Hristos pan& la Inceputulpropoveduirii Sale.

§ 8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos(Matei, 1, ; Luca 2, 1-21)

ar Nasterea lui lisus Hristos asa a fost : calogodita Hind Maria, mama lui, cu losif, mai na-inte de a se aduna ei 1), s'a aflat avAnd in pan-tece din Duhul Slant. Iar losif, barbatul ei, drept

Hind si nevrands'o vadeascA pe

chema numele lui : //sue), ca

ea, a vrut pe as-cuns s'o lase pedansa. $i aces-tea gAndind el,iatA ingerul Dom-nului in vis s'aarAtat lui, gra-ind : osife, fiullui David, nu teteme a lua peMaria femeia ta,cA ce s'a zAmislitinteinsa, din Du-hul SfAnt este. $iva naste fiu vei

acesta va mAntui pe

I. Athol mai afore de a 'long el impreuni.2. Numele haus ineeemni Dumneseu mdninie. De area Ingeruf

flee: .Vei enema numele lui haus, a scam vs mantui . In adevdr,camel. lei Deus. insomnia aceasta, trite toemai care va ii che.=area ea, tidied cea de Mintnitor.

4trii

19 r

J-T4

nr,

kst.lt§-4-t`t_"'tr

.Tuyvn.5

t I r"

1'1 d'rl .4 1 1.ira:11.1:

www.dacoromanica.ro

_ 21

norodul sari de pacatele lord. Iar acestea toate s'aufacut ca sa se plineasca ceiace s'a zis dela Dom-nul prin proorocul ce zice : lath., fecioara in pan-tece va avea si va naste fiu si vor chema nu-mele lui : Emanuil, ce se talcueste: cu nol Darn-nezeu". *i sculandu-se losif din somn, a facutprecum i-a poruncit lui ingerul Domnului, si a

luat pe femeia sa. $i nu o a cunoscut pe ea, 1)pana ce a nascut pe fiul sau cel intai-nascut,si a chemat numele lui: lisus, (Matei 1, 1824)*

i a lost in zilele ace/ea, iesit-a porunca delaChesarul August, sa se scrie toata lumea. Aceasta

1. Nu a a cunoacul pa ea Income. ai n'a avut eu ea legituratrapeze* ci au trait fa :melee! coif aurati ea festal., au flora.

q

www.dacoromanica.ro

22

scrisoare intaia s'a facut domnind In Siria Chi-rineu. $i mergeau toti sa se scrie, fiecare in ce-tatea sa. $i s'a suit losif din Galileia, dincetatea Nazaret, la ludeia, in cetatea lui David,care se cheama Vitleem, pentruca era el din casasi din semintia Jul David ; sa se scrie cu Mariam,

cea logodita luifemeie, fiind grea.$i a lost, canderau ei acolo, s'auimplinit zilele-casa nasca ea. $ia nascut pe fiulsu cel intai-nas-cut §i l-a infasatpe dansul i l-aculcat in iesle,pentruca nu a-veau ei loc lagazda. $i pastorierau intr aCeia*lature, petrecand§i pazind strap de

noapte imprejurul turmei lor. $i iata, ingerul Dom-nului a statut inaintea lor, §i slava Domnului a sift-lucit imprejurul lor, i s'au infricosat cu frica mare.$i le-a zis lor ingerul : Nu va temeti, ca iata,vestesc voua bucurie mare, care va fi la tot no-rodul I Ca s'a nascut voua astazi Mantuitor, care

I. In multi:101e, pretutindenea uncle se Torbegte de Jargonla lerusalim se sloe ruire la Ierusalem, pentruei Ierusalimul eragent pe manta l cute yens& la dinsul tabula aft uree.

9 i

r

4; r1,1

7(Ceih.i 0

,

aci .1 A-- :Jr*'

www.dacoromanica.ro

23

este Hristos Domnul, in cetatea lui David 9. Siacesta va fi voua semn : afla-veti un prunc in-fasat, culcat in iesle. Si indata s'a facut im-preund cu ingerul, multime de oaste cereasca,laudand pe Dumnezeu i zicand : Slava lui Dum-nezeu intru cei desus si pe !Mutantpace, intre oameniburivoire".Si a fost,daca s'au dus deladansii ingerii la cer,si pastorii au zis uniicatre altii : Sa mer-gem dar !liana laVitleem i sa ye-dem cuvantul a -cesta ce s'a facut,care Domnul a a-ratat noua I

Si au venit de-graba si au aflat peMariam si pe Josh

si pruncul culcat in iesle. $i vazand, au spuspentru 2) cuvantul ce se graise lor de pruncul

1. Betleemul e north Cetatea lui David, pentruci In seen oreslocuiee ruse, teal lui David. Davi evanghelia II numeete celeste, xise gtie el ea aga amen. UN tate crania, flindel In veoblme toneomens erau !tiaras' au siduri, ea online. loaned.. e numit giel Sfrinta Cetate, (dilate era lacunjurat cu tided I nu puteai intraIn el cleat win porti.

2. Pentru, In loeul acesta, Insomnia dears. A. se saris to ve-ahem limb/ romineasa. Acolo undo nal am elea asi dupes, aroni-carii rootlet ecriu pentru. Deal arldecitcori se gentile scoot* In-

--

c:F\ 71-1/4c:7-47;Me

6.

.; r.-Mv411431f3EMMrat 4ICS

www.dacoromanica.ro

24

acesta. Si toti ceice au auzit s'au rnirat de celece,s'au zis de pAstori catre dansii. lar Mariampazea toate cuvintele acelea, punandu-le intru

inima sa. $i s'au in-= tors pastorii, slavind §i

lAudand pe Dumnezeude toate cele ce auauzit §i au vazut, pre-

A.,!. cum s ' au zis catre

$i cAnd s'au impli-nit opt zile, ca sA-Itaie pe el imprejur 1),s'a chemat numele lui :iisus, cu care s'a nu-

.mit de inger, mai na-inte de a se zamisli el

!Ogliriti.F44-14 in p antece. (Luca

§'` 9. Aducerea lui lisus in biserici. Intampi-narea Lui de catre Simeon ai Ana.

(Luca 2, )Si and s'au umplut zilele curatirii ei dupa

legea lui Moisi. 1-au suit pe el in lerusalim, casA-I puie inaintea Domnului. Precum este scris

trebuintare, se se Inteleogi despre din rim' do azi. In loci!. despratask noi, eei de sal, deseori greeim :Mind manes. Astfel b o audezieindu-se, de pildi: cutore a vorbit asupra neaten" lui loan Bo-tezitorul , In loc de a pune despre nasterea ml loan... Intro-buintoree eu meddle Thad In &Gael de bootie. e ivatA dupi frantu-acute el nu e bunA de Intrebuintat In graiul nostru de azi.

I. Ce este tdierea-ImpreJur, am drat. cAnd am vorbit desprenasterea Sfintului loan BotezAtorui, ie t, 6.

-_-rtsre:4tiffpodiat,

jJae

{

Atl:

.

-7rN

'CtiA

dans%

www.dacoromanica.ro

25

in legea Domnului : toata partea barbateasca cedeschide pantecele, slant Domnului se va cherna°'),si ca sa dea jertfa, dupa ceeace s'a zis in legeaDomnului : o pareche de turturele sau doi puide porumb. $i WA, era un om in lerusalim,anume &neon, i omul acela era drept i te-mator de Dumnezeu, asteptand mangaierea luiIsrail i Duh Slant era peste dansul. $i era luifagaduit dela Duhul Slant sa nu vada moarteapana ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. $ia venit cu Duhul in biserica, cAnd au adus ma-untru parintii pe lisus, Pruncul, ca sa faca eidupa obiceiul legii pentru El. $i acela 1-a luatpe dansul in bratele sale si a binecuvantat peDumnezeu si a zis : Acum slobozesti pe robuttau, Stapane, dupa cuvantul tau, in pace, cavazura ochii mei mantuirea Ta, care o ai gatitinaintea fetei tuturor noroadelor ; lumina spredescoperirea neamurilor i slava norodului tauIsrail". $i era losil si mama Lui mirandu-se de

I. Slant Domnului se va theme Inseemng et tot eel intaiinliscut,din orice (Ronnie, nu era al parintilor lui, ci al tut Dumnezentrebuia a Sea slujba la templu. Parinpi that) TI puteau rearmspare, si ape au /taut in aceesta Imprejurere limit di Maria. Lucre.rile moisten erau ordnduite netted In legea lui Moiei, dupu cum citimIn cartel EOM 13, 2.52-IS ei la Numerii 8, 18-18. Preps] [locum-pArarli era de 6 Men, dupt cum eitim la Numerii Is, 18. Scum,win venirea lui basil gi a Minitel Fecioare la templu, nu era de In-deplinit numai [manta, ci l jertfa pentru curdjire, care se mimosa la40 de zile, cand era ntecut un billet ei la 80 de site, and era vorbade a Ital. Despre emerge eitim In Levitia 12. Jertfa care se educe*era un miel ei clout turturele pentru Mott, iar eel siren( aduceaunumai dont turturele, cum cities et a adue St. Feeloart. Se tutelageet SI. Fecioardi nu avea trebuinti et educt lertti, Mudd' nastereaei a lost pros curial pi tart pribant. Dar a tient measta Uri tee-

Mudd' an pommel legea pentru mice nestere.

gi

buintA,

www.dacoromanica.ro

26

cele ce se graiau pentru Dansul. Si i-a binecu-vantat pe dansii Simeon, si a zis catre Mariam,mama lui Iata, acesta este pus spre cadereascularea =atom intru Israil i spre semnulcaruia se va zice impotriva 1). $i prin issue su-fletul tau va trece sabie, ca sa descopere delamulte inimi cugetele". 51 era acolo si Ana proo-rocita, fata lui Fanuil, din neamul lui Asir. Aceastaimbatranise in zile multe, care traise cu barbatulsail sapte ani din fecioaria sa. Si aceasta a fostvaduva ca la 84 de ani, care nu se departa delabiserica, cu posturi i cu rugaciuni, slujind luiDumnezeu ziva i noaptea. $i aceasta, venindinteacel ceas, se marturisea Domnului i graiapentru Dansul tuturor celor ce asteptau mantuirein Ierusalim.

$i dupa ce au savarsit ei toate dupa legeaDomnului, s'au intors in Galileia, in cetatea lor,Nazaret. lar Pruncul crestea si se intaria cuDuhul, umpiandu-se de Intelepciune i darul luiDumnezeu era peste dansul.

§ 10. Magii dela Resent(Matei 2-)

lar dna s'a nascut Iisus in Vitleemul Iudeei,

I. Cuvintele diemnul clrula se va slice fropotrivaz nu aunt prealimpezi In Intelesul tor. 'IMMO ;meat Inteles va ieei Infos Ia IvealS,Mind ne vont gandi at lime Hristos esto ea un soars nou, desprecare se va vorb) malt, tar unii vor vorbi chiar Impotriva lui, dupicum a el fest. Heel el vs ft ea un semn Impotriva canna se vorscull, multe vrilmipil ale oamenilor. Va fi ea un some al vremu-Mier lama, !mar/Hint de unit, pentru care va ft semnul lor, se vorusemna eu semnul ltd, adia crucea; iar de allii va fi Urfjt ei

unit, al attests' va ft en saran al Wain lor pdatoase.

: si

www.dacoromanica.ro

27

in zilele lui Irod impAratul, iatA Magii dela RA-sarit au venit in Ierusalim, zicand : Unde esteimparatul ludeilor celce s'a nAscut ? CA am vA-zut steaua lui la liasarit si am venit sA ne In-chinam lui". $i auzind !rod impAratul, s'a tur-burat si tot lerusalimul cu dansul '). $i adunandpe toti arhiereii si cArturarii norodului, i-a intrebat :Unde este sA se nascA Hristos ?" Iar ei au zislui : In Vitleemul Iudeei, cA asa s'a scris prin

proorocul : $i tu, Vitleeme, pAmantul Iudei, nici-decum nu esti mai mic intre domnii ludei, cAdintru tine va iesi PovAtuitor, carele va paste penorodul meu Israil" 2). Atunci Irod, intru ascunschemAnd pe magi, a cercat cu deamanuntul dela

1. Intelegem el a trebutt al se turbure trod, Model, autInd deun rege nou, /01 puts, erode tronul ameninpit. Dar de co au tre-butt al se turbure oi locultorti Ierusalimului 7 Din pricing a trodera !eerie crud oi silbatee el de mice Minis e lui !mean a se tomeel el.

2. Aeeasta era promote lut Waal& 5, 2-4.

www.dacoromanica.ro

28

dansii de vremea intru care s'a aratat steaua. $itrimitandu-i pe ei in Vitleem, le-a zis : Mergand,cercetati cu amanuntul pentru Prune, §i daca iiveil afla, sa-mi vestiti §1 mie, ca si eu venind, sama inchin Lui. lar ei, ascultand pe imparatul, s'audus. $i iata, steaua pe care o vazusera la rasarit,mergea inaintea lor, pana a venit si a statut dea-supra unde era Pruncul. lar ei, vazand steaua,s'au bucurat cu bucurie mare foarte. $i intrand incasa, au vazut Pruncul, cu Maria, mama lui, sicazand, s'au inchinat lui, §1 deschizandu-si vis-tieriile lor, au adus lui daruri : aur si tamale §i

smirnd $i luand instiintare prin vis sa nu seintoarca la Irod, pe alta cale s'au dus lajtara lor.lar dupa ce s'au dus ei, iata ingerul Domnului invis se arata lui losif, zicand : Sculandu-te, ia Prun-cul si pe mama lui si fugi in Egipet, si fii acolo pAndvoi zice tie, ca va hod sa caute Pruncul sd-Ipearda pe

§ 11. Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor.(Matei 2, .)

tar el sculdndu-se, a luat Pruncul si pe mamaLui noaptea si s'au dus in Egipet. $i a fost acolopand la moartea lui trod, ca sa se plineascaceiace s'a zis de Domnul, prin procrocul ce zice:din Egipet am chemat pe Fiul meu 2). Atunci Irod,vazand ca s'a batjocorit de Magi, s'a maniat

I. Aur bau adus ca unui !warn, tamale ea unui Dumnezeu gtmime ea until muritor sortit pentru chin si durere, (Ruda. smirnase Intrebuinja Intro mirezmele Cu mire oe ungeau trupurile monitor.

2. Aga a zis Proorooul Osie II. 2.

elk.

www.dacoromanica.ro

29

foarte ; si trimitand, a omordt pe top pruncii careerau in Vitleem si intru toate hotarele lui, de doiani si mai mici, clued vremea care cercase delamagi. Atunci s'a plinit ceiace s'a zis de Ieremiaproorocul ce zice : Glas in Rama s'a auzit, plan-gere si tanguire si tipet mult ; Rahil plangdnd pefiii sai, si nu vrea sl se mAngdie, pentruca nu

sunt'. lar dupà ce a murit Trod, iata ingerulDomnului in vis se arata lui Iosif in Egipet zi-cdnd : Sculändu-te, ia Pruncul si pe mama Lui,si mergi in pamantul lui Israil '), cd au murit cei-ce cautau sufletul Pruncului 1". lar el, sculandu-se,a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in pa-mantul lui Israil. lar auzind cd Arhelau 2) imp&

I. Pamlintul lui lend Immune Tara Sand Wrong& nu auralnit ors odati regatta lul Israil.

2. Arlielau era fiul lui Irod. El donne.' peste fuchsia Samaria si

"scrIC:

i A n. i A Ain.

1 - :A 4 rtls 4., _tI e

it "7'j -PCtit A

IC A A . (L N

-I It

r "a. -.4 rf 10-? a' II' eii---: .

16siiistr., 4,,etekiitk,eirriTitilf -.A

www.dacoromanica.ro

30

rateste in Iudeia, in locul lui Irod, tatal sau, s'atemut sa mearga acolo. Iar Wand porunca in vis,s'a dus in !Agile Galileei. $i venind, a locuit incetatea ce se numeste Nazaret, ca sa se plineascaceiace s'a zis prin prooroci ca : Nazarinean seva chema.

§ 12. lisus la varsta de 12 ani in lerusalim.(Luca 2, 4r 2)

$i se duceau parintiilui in fiecare an in lent-salim, la praznicul Pas-tilor 1). $i cand a lost de12 ani, ) suindu-se ei inIerusalim, dupa obiceiulpraznicului, i slarsind zi-lele, cand s'au intorsei, lisus Pruncul a ra-mas in lerusalim, i n'austiut losif si mama lui.$i socotind ca este elcu alti soti, au venit calede o zi i 1-au cautat pe

lads, iar pelts celelalto pdrli ale Orli tatalni situ domneau ceiIrma fil at lui Irod, precum hod Ant 4,17 poste Gelded. ei Perot.,Irod Füip peste Deeapoll t allele. Alta. n'a domnit mutt, el afoal acne din domnle de Romani, Medea era print crud, el sure lungIn Gallia, unde a i rn rit. In locul lui, Remand n'au mai pus dont-nitori, ci numai procurator( care staring do c rmuitorol Siriei.

1. Loges evreiasci Indatora pe once EN reu care locale In Pa-Inane de a se duce de term psi pe an la lerusaiim: la Pesti, 1aRimini ip Ia irbitoarea Corturilor (Veal Epees 2, 14-17; 31,24 ;A dot's Lego 16,10 i allele). Form. nu erau datoare ed le duel.Local yedera cd e dues ei Sf. Fecioard, e 0 dovadd dospre cucer-nide ea pentru villa dada.

2. La 12 ani, Coplul evreu Mace. gi el dater a Implinl porta-elle caps eei mai In fleets ea I.legit.

www.dacoromanica.ro

31

el prin rudenii si prin cunoscuti. $i neallAnclu-1, s'auintors in lerusalim, chutAndu-1; pe el. $i a fostdupa 3 zile, 1-au aflat in biserica sezánd inmijlocul dascalilor, ascultandu-i si intrebandu-ipe ei. $i se minunau toti, cei ce-1 auziau peDansul, de priceperea i .de raspunsurile lui. $ivazandu-1 pe el, s'au spaimantat 2). $i a zis catre

-520399;...

el mama lui : Fiule, dece ai facut noua asa ?

I. Dada 1-au ghat In biserici , nu Immune CA I-au glen In In-null templul, ci In una din clidirile alAturate touiplului. In carePreen! ii ineau adun5nie tior.

5. Asa rice Babas mamma. s'au spilimAntat Dar nu a binetradus Ar trebui dat pe rotolneste ou: Watt uhnit orl s'au mi-nunat orl s'au mast fonds Acosta eine tnielesul euvintuluiunloose exeplaghtaan pa care-I glum In greceote oi pe oars totitradue torsi II data 'n IIrnbite lor cu lieu rninunat , flu au s'aueptimantat.. Dee, &coats e until din locuriic care, pa viitor, Ire-bine =Henna In Ibblia remit:eased.

- S.

tit s. '

.1

Kt'

;Pr

r

t sro

-

ILO

.

.

.rveo

9,

www.dacoromanica.ro

32

lath tatal tau i eu, dorindu-te, te cautam.. Si azis catre dansii. oDe ce ma cautati ? Au n'ati stiutca intru cele ce sunt ale Tatalui meu se cademie sa fiu ? Si ei n'au inteles graiul care a graitbor. Si s'a pogorit impreuna cu dansii, i a venitin Nazaret, si era supunandu-se lor 9. Iar mamalui pazea toate graiurile acestea in inima sa. $ilisus sporea cu inlelepciunea si cu varsta i cuDarul 2) la Dumnezeu si la oameni :

Multe Inca i altele binevestea norodului man-gaindu-I.

1. Tot timpul cat a trait fa caaa parin1iIor ail, line a due vlaja&a Neat al ee vorbeasea deapre El. Era ecultator

tudeplinea luerul goapodiriei el al meeteeugului pe care-1 BA-vargea dreptul Irma.

2 Dad eitim ca liana aporea cc Intelepciunea I cu abate qiou darul, trebuie BA Intelegem aceetea deepre crepterea trupulultau onieneee. El urma creeterea lire:mei a orlearul copil, iar da-rurile celelalte omeau Ia ivealà treptat-treptat, pe minim tree-terii trupeeti. Cu toate 'wastes, din Mind tia clod, se vedea nu-terea ea deosebitA, cum a lost la vArsta de 19 aril, clod a uimit

Invitatil Legii dela lerusalito.

Ulna si al

pe

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

VIATA LUI IISUS, DELA PMIREA LA LUCRA-REA OBSTEASCA, PANA LA FLORII,

CAPITULUL III

Inaintea propoveduirii Mântuitorului. Lucra-rea Sfântului loan Botezatorul.

§ 13. Propoveduirea Sfantuluiloan 13otezAtorul.

(Matei 3, rit ; Marcu 1-, ; Luca 3, 1-18).

In anul al 15-lea al Impäratiei lui Tiberie Che-sarul I), domnind Pilat din Pont In IudeiaIrod ) stapanind tinutul Oalileei, iar Filip 4), fra-

I. Tiberiu a ford al doilea Imparat al Romanilor, dela anul In 37

dupi Hr. Cel Intiii a fest Octavian August, In timpul eiruia sinnascut Domnul Hristos. Sub Tiberiu a Cost flatignit,

2. Pala a lost al defence procurator al ludeel, dupi ce Arbelaua fast scos din domnie de Romani gi Tn locul lui s'au pus procu-ratori. Col lilted a fost Coponous. Sub Pilat s'au petrecut psalms,moartea al invitee Domnului.

3. trod @testa era fiul lui trod care ucisese pruncii gi Irate enArbelau. El se numea Irod Antipa. Tot el a omorilt pe Sf. loanBotezAtorul.

4. %rest rump e si el fiul lui Irod, ucigsaul pruncilor, gi trawlerlui Arbelau pi Antipa. Era eel mai )lAnd 'mime fill lui trod alaingurul care a intuit pa scaunul domniei.

3

§i

www.dacoromanica.ro

34

tele lui, stapanind tinutul Ituriei i laturea Tra-honiel, i Lisanie stapanind tinutul Avilinieiin zilele Arhiereilor Ana si Caiafa, fost-a cuvantullui Dumnezeu catre loan, fiul Zahariei, in pustie.

a venit el in pustia Iudeei 9 si in toata laturealordanului, botezand i propoveduind botezul po-caintei, intru iertarea pacatelor, i ziand : Po-caiti-va, ca s'a apropiat Impdreifia cerurilor /uAtunci s'a implinit ce s'a scris de Proorocul dece zice: eu trimit pe ingerul meu inainteafetei tale, care va gäti calea ta inaintea ta" 4).Cad acesta este cel despre care a scris ProoroculIsaia, ziand : Glasul relui ce striga in pustie : 5)Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile luiToata valea se va umplea si tot muntele i ma-gura se vor smeri, i vor fi cele strdmbe drepte

cele colturoase cal netede ; i va vedea tottrupul mantuirea lui Dumnezeu".

1. A I ia era un tinut mai sus de Palestina i spre Oath-Rai ei.2. Pustia ludeei era un neloc lit care ae 'standee dealungul

Mari Moistly spre Apus.E. Botezul poothntei era numai botez care Rita dorul euratirli de

pleat* la coke se boteza. Era o nifirturieire vazutt a pociiinleider nu Imbrece pe cel Potent cu pulerea de sus, In fetid nettled'n urand a to t numai botezul lut Deus, care boteza cu Dub Stunt

cu toe.et Meats cuvinte tautest spuse do Proorocul Mala) ia 8, 1 1 aunt

pomenite aei numai de even heir tul Marou, pe cAnd S . Mater mLuca ponienose numai de cuvintele de mai la vale din lease.

5. 6lasul rein? cc (raga npite nu Inseamml glasul aelut eestrigi In zadar, cum ni se pare stout azi, ei glasul coital ceIn We olefin.

6. In veehime, clad regii b Imparatil pleeau In alitorie sieivadA tara, slu ile stapinirii piece i mai inainte sit ledrepte dru-murile pe uncle flan sa tread alaiul. inda el Hristos e mptrat,ni se spune st indrepttm drumunle ImpirAtiei In care are al vie,adbet sa gitim suIletele noastre.

IatA,

).

Ilnut

strirrl

1),

$i

gi

t

pi

www.dacoromanica.ro

35 --

$i acest Joan avea imbrdcdmintea lui din peride carnita i bran de curea imprejuxul mijloculuilui, iar hrana lui era lacuste i miere salbateca

Atunci ieseau la clausal Ierusalimitenii i toatdIudeia i stoat@ laturea dimprejurul lordanuluise botezau toti dela dansul in riul Iordanului,marturisindu-si pacatele lor. S vazand pe multidin Farisei si din Saduchei venind catre bo-tezul lui, zis : Pui de naparci, cine via aratatvoila ca sd fugiti de mania ce va sä fie ? Facetidar roduri vrednice de pocainta si nu socotiti azice intre voi : Fannie avem pe Avraam, cà zicvoud, cd Duinnezeu si din petrele acestea poatesd ridice fii lui Avraam. Ca laid, i securea la it-clacina pomilor zace ; deci tot pomul care nu faceroada buna se taie si in foc se arunca".

5i-I intrebau pe el noroadele, zicandu-i : Darce vom face ? $i el, raspunzand, le zicea : Celce are cloud haine, sa dea celui ce n'are ; si celce are bucate, asemenea sà faca f" 5i au venit

vamesii sa se boteze dela dansul, si au ziscatre el : Invatatorule, ce vom face ?" lar el a ziscdtre dansii : Nimic mai mult decal este randuit

sa nu faceti I" 5i-I intrebau i ostasii, zi-cand : 5i noi ce vom face ?" 5! a zis catre dansii

1. hi RA Met, era Intrebuinpitii nafinearee licuetolor. Li se rupeaupieloarele, aripile, erau In:prate pe aIA, se wean el age erau bermde malacca. Micros silbeteca era repine deice, zaharoasi, care seaeurgee din Cortja unor cop Ile, sau mere. ennui de albino

e In erapateri de stanei.Farieeil ei bedecked erau tnvataii Evreilor In luoredie vie1ii

debovniceeli. Cei dintai erau venni care inolpau eu andinun1imedeepre legea dumnezelasea ; cei din urnia erau preoti. l unii gistill au fast vrannegii Mantultorului.

2)

le-a

voud,

BO-bati

.

si

si

:

www.dacoromanica.ro

36

,Pe nimeni si nu asupriti, nici si clevetiti, i sävi indestulati cu lefile voastre

lar asteptand norodul i cugetand toti In ini-mile lor, de loan, ca nu cumva el sa fie Hristos ;rdspuns-a loan tuturor, zicand : Eu vi botez pevoi cu apa spre pocaiMd, dar cel ce vine dupimine, mai tare cleat mine este, cdruia nu stintvrednic, plecandu-mi, si-i dezleg cureaua Inca).timintelor lui Acesta va va boteza pe voi cuDuhul Slant i cu feet), a cirui lopati este inmaim hi, i va curati aria sa, i va aduna grantin jitnita sa, iar plevele le va arde cu foculnestins".

§ 14. Botezul lui lisus. $irul neamului sgudung Sfântul Luca.

(Matei 3, - ; Marcu 1, 9.,; Luca 3, -, ).

In zilele acelea, clan s'a botezat tot norodul,a venit lisus din Gatileia cutre loan la lordan,ca si se boteze dela dansul. lar loan il oprea pe el,zicand : Eu am trebuinfi sa ma botez de tine,

tu vii la mine ?" S raspunzand lisus, a zis

I Plink& poporul se aetepts MS vie Sinaloa, eAni vents. vre.mea 01 taste semnele se Implinisere, orice miseere mai vie In jurail opine i ivirea orimli mai deeethit punts pa ENrei pe glianuriel nen BS se Intrebe Elsa nu corny. mein e Hriatou

2. Acensta era nna din slujhtle pe care mobil le facean In ea.(tele ettiplinilor lor. Pe stand se purtau so, dale, atria nIte alp'legate de picior en eurele. Pe aceotea le dea)egau rob I loan Bo_tesitorul se ancoteate atat de n ic fala de liriatoe, lurk Mean cAplat aceasta lo'be nu e yreclnie si ho redo.

S. Ma numeete loan Polerilloral boterul lui IlrMles, edict( eeu milt mai malt decal al On, care a numai boles eu spa epee

I"

§i

pocainti.

2).

www.dacoromanica.ro

37

catre el: Lasa acum, ca asa este cu cuviintanoua, ca sa plinim toata dreptatea I" Atunci1-a lasat pe el.

Si botezandu-se lisus, indata a esit din apa.Si botezandu-se i rugandu-se el, iata, i s'audeschis lui cerurile, si a vazut pe Duhul lui Dum-nezeu cu chip trupesc, ca un porumb, pogoran-du-se i venind peste dansul. Si iata, glas dincer s'a Mout, zicand : Tu esti Fiul meu cel iubit,intru tine am binevoit".

$i acest lisus era ca de 30 de ani incepand,bind (precum se socotea), fiul lui losif 2), al luiIli, al lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi, al luilana, al lui losil, al lui Matatia, al lui Amos, allui Naum, al lui Esti, al lui Nanghe, al lui Maat,al lui Matatia, al lui Semei, al lui losif, al luiluda, al lui loana, al lui Risa, al lui Zorovavel,

I. Asa este au otaninld cram, on sa pinion Matti dreptatea In-seamna et, deal tu, loan, trebuse ea primeati botezul dela mine,dar Ream este verbs do always. Eu nu am placate de isplait. Darrinduiala este ea eu cia mattul pe om de paeatele Iui. Deal dadeu lea aeupra mea pioatele oamenilor, n,A bows ea Intalizator alpacatelor omenirii. Mt aunt randuite marimba at se fact zi deseem Mobutu era implimm tweet lueru.

v. meet Nene era roams] dupa cum se ecieetea flu al lui keit,Intru eit lima era Bowl legit= al Martel, dar dupa adevar lianaera unnaa al altui MI de neamuri Care, dela Mail, merge prin III.Aeon Ili Net nu eats altul deaf Triathlon eau Ettachtm, tatal Stin-t& Fecloare Marla. Clei numele de it este o 'cornice sourtati dinloaelinn BALI Elisebim, s dupe Cum nob teem eel In romeneeteTache In loo de Dumaru. Erin urmare Orel de neamuri dot aidde SI. Luca este neamul Stinted Feoloare Maria.

Dela Ili pint la David, nisi avem la SI. Luca alt air de neamuricleat eel dela Sf. Matei. /somata din prieina ell Oral dela Mateimerge prin Solomon, fiul lid David, iar la Lucia Yirul merge prinNatan, care a lost alt flu al list David. Dela David la Avraam that,este acelez zir la amandol eyangbeliztif. Dela Avraam, Sf. Mate(se opreate, pe and St. Luca merge InaWte pant la Adam.

9

www.dacoromanica.ro

38

al lui Salatiil, al lui Niri, al lui Melhi, al lui Adi,al lui Cosan, al lui Elmodam, al lui Ir, al lui losi,al lui Eliezer, al lui lorim, al lui Matat, al luiLevi, al lui Simeon, al lui luda, al lui Iosif, allui Ionan, al lui Eliachim, al lui Melea, al luiMatata, lui Natan, al lui David, al lui Iese, allui Ovid, al lui Vooz, al lui Salmon, al lui Naa-son, al lui Aminadav, al lui Aram, al lui Esrom,al lui Fares, al lui Iuda, al lui Iacov, al lui Isaac,al lui Avraam, al lui Tara, al lui Nahor, al luiSaruh, al lui Ragav, al lui Falec, al lui Ever, allui Sala, al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui Sim,al lui Noe, al lui Lameh, al lui Matusala, al luiEnoh, al lui Iared, al lui Maleleil, al lui Cainan,al lui Enos, al lui Sit, al lui Adam, al lui Dum-nezeu.

§ 15. Postul #i ispitirea lui lisus.(Matei 4, CIL Marcu 1, -; Luca 4, ,-)

lisus, plin de Duhul Slant, s'a intors dela Jor-dan l s'a dus de Duhul in pustie, ca sa se is-piteasa de diavolul 9. Si era acolo in pustie 40de zile, ispitindu-se de Satana, si era cu fiarele,si ingerii slujeau lui. $i n'a mancat nimic in zi-lele acelea. $i sfarsindu-se ele, postind 40 dezile *i 40 de nopti, dupd aceia a flamanzit.

51 venind la dansul ispititorul, i-a zis: Deesti Fiul lui Dumnezeu, zi ca petrele acestea sa

1. Nu vi miratI, rice St. GrIgorie, ci nous se Iasi (BONI et duede diarolul. Nu a'a Meat et a ti riatiguSt de Eltrel, elude Satan&(citat dupi Arnaud).

al

;

Y

www.dacoromanica.ro

39

se fact' pani !" lar el rAspunzand, a zis : Scriseste : Nu numai cu pane va trAi omul, ci cu totgraiul ce iese din gura lui Dumnezeu" 1). Atunci1-a dus pe el diavolul in Sfanta Cetate i 1-apus pe el pe aripa bisericii i i-a zis lui : Deesti Fiul lui Dumnezeu, aruncA-te pe sineti jos,ca scris este : Ingerilor sai va porunci pentrutine si pe mani te vor ridica, ca nu cumva säimpedici de peatrA piciorul tau 2). $i a zis Iisuslui : larasi scris este : SA nu ispitesti pe DomnulDumnezeul tau!" 3). Apoi I-a dus pe dansul dia-volul inteun munte inalt foarte, i i-a arAtat luitoate imparatiile lumii si slava lor, inteo clipealdde vreme. Si i-a zis lui : Tie voi da stapanireaaceasta toata si slava lor, CA mie este data sioricaruia voiesc o dau pe ea. Deci tu, de te veiinchina mie, cazand inaintea mea, va fi a tatoata". Si raspunzand Iisus, i-a zis: Mergi ina-poia mea Satano, CA scris este: Domnului Dum-nezeului tau sa te inchini i lui unuia sA-i slu-jesti !" 4). Si sfarsind diavolul toatA ispita, a fugitdela dansul i 1-a lasat pe el panA la o vreme.$i lata, ingerii au venit la dansul si-i slujeau lui.

§ 16. Noua marturisire a lui loan despre lisus,inaintea solilor Evreilor din lerusalim.

(loan I, -,4)

Aceasta este mArturia lui loan, and Iudeii din

1. Aceate cuvinte aunt din A doua Lege s, 3.2. Ptutimul 90, 11-12.3. A doua Lege 6, 16.4. A doua Lege 6, 13.

www.dacoromanica.ro

40

Ierusalim air trimes preoti i leviti ca intrebepe dansul : Tu cine esti ?

Si a marturisit loan si n'a tagaduit : Nu sunteu Hristosul".

$i I-au intrebat pe dansul: Ce dar ? Ilie estitu 'Pc ')

$i a raspuns : Nu".Deci au zis lui : Cine esti ? ca sa dam raspuns

celor ce ne-au trimes pe noi... Ce zici insutipentru sineti 7

El a zis : Eu sunt glasul celui ce striga inpustie: Indreptati calea Domnului l" precum a zisIsaia proorocul.,

trimesii erau din farisei. $1 I-au intrebat pedansul i i-au zis lui : Pentruce, dar, botezi, dacanu esti Hristosul, nici tile, nici Proorocul?"

Raspuns-a lor loan, graind Eu botez cu apa,iar i mijlocul vostru sta cel pe care voi nu-I

Acela este celce vine dupa mine, carelemai nainte de mine s'a Mut, caruia nu suntvrednic dezleg cureaua incaltamintei luia.

Acestea s'au facut in Vitavara, de ceia partede lordan, unde era loan botezand.

1. Evreii Introbau dad( nu cumin loan e Hie, fiindet Way dinproorocia lui Malahia 4, 5 ci, mai nainte de a veni Hristos, se vanate Ilie. Acest Ike era Inst found loan Botezaterul, Hinder' el avenit cu Infatiaarea lui Ike. Acton* ne.e apune Innis% DomnulHristos la Motel 11. lc

2. Fria proorocul, Evreil lupin aid pe Uremia, Waded se spu-tie& tu cartes a dons a Macabeilor 2, 1-12 at Uremia a gamine steleMute ale templului la venirea Babilonenilor asupra lerusalimuluiel a nu ocean a 11 scram, dealt atunci clod ayes al se arate dinnon slava Domnului, adici la venirea lui Meals. De acela, clodDooms! Haste@ 1ntreabi pe apostolii all eine spun oamenii ei a

unii an [define: leramia. (reel Hetet 18, 14).

sa-I

$i

2):

sa-i

El,

stiti.

www.dacoromanica.ro

41

A doua zi vede loan pe Iisus venind catredansul i zice : lata mielul lui Dumnezeu careridica pdcatul lumii. Acesta este pentru care euam zis: Dupe mine vine barbat care inainte demine s'a Mut, cd mai fatal de mine a lost. $1

eu nu 1-am stiut pe el 9, ci ca sa se arate lui Is-rail, pentru aceasta am venit eu cu apd bote-zand". $i a mdrturisit loan zicand : Am vazutDuhul ca un porumb pogorandu-se din cer si ardmas peste dansul. $i eu nu 1-am stiut pe El 2),ci cela ce m'a trimis pe mine sa botez cu apd,acela mi-a zis mie : peste care vei vedea Duhulpogordndu-se i ramaind peste dansul, acela estecare boteaza cu Duh SIAM.) $i eu am vazut siam marturisit ca acesta este Fiul lui Dumnezeu.

§ 17. Cei dicta; ucenici ai lui lisus.(loan 1, ..)

Si a doua zi, iaräi sta loan si din ucenicii luidoi ; i cautand la lisus, care umbla, zice : Iata

1. De ce loan spune aft n'a stiut pe Haus, and era rudd cu El ?Din pricinA cA a Mit de mult In pustie l Deus era In Nazaret, iarel In ludota.

2. loan ',pima ch nu 1-a gtiut pe lisus. Deed Insi la bates IIoprea zicand cA el loan, are trebuinpl de !settee& Jul Haus, ei nuhaus de al lui loan, Inseam:A cif el a cunoseut pe liens eine elite.Aceasta md dovedegte cif el a avut o deacoperire de sus, princare a cunoscut nine este Deus, In clips and acesta s'a InfatigatInaintea lui. L-a putat cunoaste de mutt as rudd, tint nu Ca !dealt.

8. Duhul SfAnt pogorfit la botez sl glasul TatAlnl, fapte vizuteal &hilts de multi, aveau sa Ile IncredIntarea deplind peatru tot',ad Efristoe e Multi.

A. Unii din ucenicli Domnului R11 foot mai !MAI ucenicii luiloan.

S. Cduland la liens loseamni : privind spry liana.

4)

www.dacoromanica.ro

42

Mielul lui Dumnezeu ja $i I-au auzit pe el ceidoi ucenici graind, si au mers dupa lisus. lar in-torcandu-se lisus i vazandu-i pe ei merganddupa el, a zis lor Ce cautati ?" lar ei au zisLui : Ravi (ceiace, talcuindu-se, se zice Inv&tatorule) 1), unde locuiesti ? A zis lor : enitisi vedeti Au venit si au %tut unde lo-cuieste si au ramas a el in ziva aceia, si eraca la zecelea ceas 9. $i era Andrei, fratele luiSimon Petru, unul din cei doi, care auzise delaloan i mersese dupa dansul 9. A aflat acestaintai pe Simon, fratele säu, i i-a zis lui : Amaflat pe Mesia", ce se talcuieste Hristos 4). $i I-aadus pe dansul catre lisus. $i cautand la el,Iisus, a zis : Tu esti Simon, feciorul lui Iona ;tu te vei chema Chifa 5), ce se talcuieste, Petru".lar a doua zi a vrut lisus sa mearga in Galilelia,si a aflat pe Filip, si a zis lui : Wino dupa mine I".$i era Filip din Betsaida 9, orasul lui Andrei sial lui Petru. A aflat Petru pe Natanail i zise lui :

1. Cuvintele ceiace, tdleuindu-se, se nee Inveljatorule, Macao:mitpe grain! de azi estate, talcuIndu-se, inseantna !flea faterule.

2. Al :miles coma, dupi nu:Darken-ea de atunci, era nasal aclupli amiazi din women nominal. Atunci ceaeurile es numiraudela 6 dimineapt i mergeau 12 ceasuri dela 6 dimineala pima la6 seam

a. Menton mantis venieeril din Galileia rand au auzit l ei demares maul au propoveduirea lui loan. Mai 1-a plait Nana maiIntr.',

4. Outran/al Merle e anemia el Inseam:el tel tine, edict trimeanjDomnultd e true ou unidelemn allot pentru Elul. cent..

Henna e tot &mental Meaia, pe Veneer, Nol 1-am putea aidepe romtneete Uncut Drannului. Deci cuvintele cc ee till-cuieste Hristos. vor el rice : .Iderda, ce !miasma. Neaten.

6 Cuvlintul Chita a evreleee i Ineerana pecarcr.6. Betsaida era way In partea de sue I ririi Stints, pe malul la-

*mini Obenlearet.

:

I

:

Meal*,

www.dacoromanica.ro

43 --

Am aflat pe cel despre care a scris Moisi inlege si prooroci, pe Iisus fiul lui losif, care este,din Nazaret". Si a zis Natanail lui : Din Na-zaret poate fi ceva bun r ') Zice Filip lui : Vino

vezi l" A vazut Iisus pe Natanail 4) venindcatre Dansul, si a zis pentru dansul : Iata cu a-devarat Israilitean intru care viclesug nu este".Zis-a Natanail lui : De unde ma cunosti ?" Ras-puns-a Iisus i i-a zis lui : Mai nainte, pAnd anu te chema pe tine Filip, fiind tu sub zmochin,te-am vazur. Raspuns-a Natanail i i-a zis lui :Ravi, tu esti Fiul lui Dumnezeu, tu esti Impa-ratul lui Israil". Raspuns-a lisus i i-a zis lui:Pentru cà am zis lie cä te-am vazut sub zmo-chin, crezi ? Mai mari decat acestea vei vedea".Si i-a zis lui : Amin, amin, graiesc voua, de a-cum yeti vedea cerul deschizandu-se i pe ingeriilui Dumnezeu suindu-se i pogorandu-se pesteFiul Omului".

§ 18. Nunta din Cana Galileei.(loan 2,

Si a treia zi, 3) nunta s'a facut in Cana Gali-led ; si era mama lui lisus acolo. Si a fost chemat

1. Din pricinil a Nazaretul era In Collide, undo neatnul ene-lose era amestecat au alte neamuri, eel din Iudeia se ultau de atmla ei si skean a nu poate cal neva bun dints's) Sari uncle Evreilaunt emeatecep cu I, .12 n oo era tot trufia Earellor ci auntEvrei ai cif alpu nu mai aunt ea rd.

2. Natanail este apostolul pe care, tn mite pomelnice de apostollfII gisfm ou unreels de Varloiornet.

3. A train i dela data oAnd a ohemat pe eel dintil apostoll.Ca sA to duel din ludein In GaIllein, earn Oita trebuin, vivo 8 Alela drumul Pe jos.

1..12

pi

www.dacoromanica.ro

44

Iisus j ucenicii lui la nunta. 5i sMrsindu-sevinul, zise mama lui lisus catre Dansul Vin nuau". Zice ei Iisus Ce este mie i tie, femeie ?Inca n'a venit ceasul meu". Zice mama lui slu-gilor Orice va zice voila, faceti l" 51 erau acolosase vase de peatra, puse dupa curatenia ludei-lor 1), care luau 2) cafe data sau trei vedre 3).Zice lor Iisus Umpleti vasele cu apa". $i le-auumplut pana sus. $i zice lor Scoateti acumaduceti nunului l" 51 i-au adus. $i dupa ce agustat nunul apa ce se facuse vin, si nu oia deunde este ; (iar slugile cari scoasera apa, stiau) ;striga nunul pe mire si zice lui : ,,Tot omul, puneintai vinul cel bun, si daca se imbata, atunci pe celmai prost ; tu insa ai tinut vinul cel bun panaacum". Cu aceasta a facut Iisus incepatura minu-nilor in Cana Galileei, aratat slava sa ; siau crezut intru el ucenicii lui. Dupa aceasta s'aupogorat in Capernaum, 4) el si mama Lui i fratiiLui i ucenicii Lui ; si acolo au sezut nu multe zile.

1. Ouvintul &mete, eu etre Ilene riispunde flIintei Fastest*, nutrebuie Eul se ia ca un cnvfint Ube's, pentrucA atunci se Poise-buinia au multi( cinste. Domnul Hristos 11 mai IntrebuinpiazA piIn alte Imprepwari au pont InIeles. Clue doreate limurin maifungi In privints aceasta, et olteitect In cartes roes Apararea MediBMW, Bucureeti 1913.

it. Puss dupd curolcnia furl. co Inseamnt puma dupa oleic/du/pe care if aveau Erns de a se retrOfii.

B. Vase!, Luau ea, 2 a vedre inseamni cacuprindeau ate2 2 vedre.

4. Capernanmul era tot In Galileia, pe tAn,iul laculni Ohenisaret,mai jos de Betsaida. Acesta e oraeul In care de multe ori s'aoprit Domnul !trifles In eurgerea Ipropoveduirilor Lui, Modalaiel u.s Petru swig Dace evangbelistul spune ei Domnul Hrietoss'a pogorAt dela Cana la Capernaum, aceasta din pricing cA oragmlCana era mai sus, iar Capernaumul mai jos, laugh apt

§i:

:

:

:

: si

si si-a

www.dacoromanica.ro

45

CAPITULUL IV

Intend Pa.lte al Domnului.

§ 19. Alungarea vinzAtorilor din bisericd.(Ioan 2, -).

Si era aproape Paste le Iudeilor, i s'a suit Iisusin lerusalim. 5i a aflat in bisericd pe ceice vin-deau boi i oi i porumbi '), i pe schimbdtoriide bani 2) sezand. $i Maud biciu din streanguri,pe toti i-a scos din biserica, oile i boii ; i schim-bätorilor a värsat banii, i mesele le-a rdsturnat.

celor ce vindeau porumbi, le-a zis : Luatiacestea de aici ; i nu faceti casa Tatalui meucasd de negutatorie I" $i si-au adus aminte uce-nicii lui cd este scris : /Mona casei tale m'amine& pe lidspuns-au Iudeii i i-au zis lui:Ce semn aräti noud, cd faci acestea 74)" Has-

puns-a lisus si a zis lor : Stricati biserica aceasta,si in 3 zile o voi ridica". $i au zis Iudeii : In46 de ani s'a zidit biserica aceasta, i tu in 3

I. Din prl-ind di Is Evrei se adueeau la templu jertfe singe-route, In prenjma lui se glaeau dobitoaceaduse pentru cumpArare.Domnul Hrietoe nu le-a glint chine in templu, ea aeolo nu puteauintra cleat preojii, dar Ie-a Disk In CUT0113 templului, care, defapt, fleeau parte, din eladirile templulul, ci emu Ineunjurate cuziduri ei etelpi

2. Shimbatori de bani ge aflau acolo, pentruel la temple nuse primeau bani cu chip de rege strain pe el. De aceia animaveneau de departe i avegu bani strain', trebuiau ea geltimbe.De aici ',Unfree achinabatorilor In looul unde se aflau Di aftnzatoriide dobitoacte.

3. Aceete cuvinte aunt din pealmul GS, 11.4. Attica: prin no soma oral! ca ai dreptul sa fact sonata.

$i

mines).

www.dacoromanica.ro

46

zile o vei ridica? 9" lar el zicea pentru bisericatrupului sail. Pentru aceasta, cand s'a sculat dinmorti, si-au adus aminte ucenicii lui ca aceastazicea for, si au crezut Scripturii i cuvantufui,care zisese lisus. $i cand era in Ierusalim lapraznicul Pastilor, multi au crezut intru numelelui, vazand semnele lui, cele ce Ikea. lar insuslisus nu se incredinta pe sine lor 1, pentruca elstia pe toti. $i n'avea trebuinta ca cineva samarturiseasca pentru om, ca el stia ce era in om.

§ 20. Vorbirea lui lisus cu Nicodim.(loan, 3-21).

Si era un om din farisei, Nicodim numelelui, boier al ludeilor. Acesta a venit dire lisusnoaptea si i-a zis lui : Ravi, stim ca dela Dum-nezeu ai venit invatator, cà nimeni nu poate salace aceste semne pe care tu le faci, de nu vafi Dumnezeu cu dansul" Raspuns-a lisus si i-azis lui : Amin, amin, graiesc tie, de nu se vanaste cineva de sus, nu va putea vedea imparatialui Dumnezeu". Zice catre el Nicodim : Cumpoate omul sa se nasca fiind batran ? Au doarapoate a doua oara sa intre in pantecele maicii

1. Templul acela era sidit de Irod, ucigtutul pro, niter. In vre-mea MAntuitorului nu se ispravise de richt In toate ^telelui, cu toate zidartile mArete pe care le eves in jun. Deaceia Evreiispun di s'a zidit in 46 de gni. Nu s'a isprivit cleat cu aniInainte de a fi daramat cumplit de Romani.

2. Adieu : nu se Inenedea tn ei.it. Fartaeli erau element fAtarnici, cum Ii mutant MAntuitorul

deacon'. Dar se mai gases Intro ei et elite un cuget drept, cumera Nicodem, El a Tanta taptele Domnului ei a Icicles cil acesteanu le poate face decat numai cineva care are puterea lui Dumnezeu.

).

a

www.dacoromanica.ro

47

sale, si sa se nasca ?" '). RAspuns-a Iisus : Amin,amin, graiesc tie, de nu se va naste cineva dinapa si din Duh, nu va putea sa intre Intru im-paratia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup,trup este ; i ce este nascut din Duh, duh este.Nu te mira ca am zis tie : se cade voua a vanaste de sus 2). Vantul unde voieste sufla, siglasul lui auzi, dar nu stii de unde vine siunde merge : asa este tot care este nascut dinDuhul" '). Raspuns-a Nicodim i i-a zis lui : Cumpot sa fie acestea r. Raspuns-a Iisus i i-a zislui : Tu esti invatatorul lui Israil, i acestea nule stii ? Amin, amin, graiesc tie : Noi ce stimgraim, §i ce am vazut marturisim, §i marturianoastra nu o primiti. Daca cele pamantesti amspus voua, si nu credeti, cum yeti crede de voispune voila cele ceresti ? i nimeni nu s'a suitin cer, fara numai celce s'a pogorit din cer.

precum Moise a inaltat sarpele in pustie, asa

1. Grey se subs omul cu cugetul la cole dullovnicepti. Nicodemera Int/Stator de Month stinte i eu toMe &testes el in spuscieDomnului in Inhales [stipule. thus II vorbea despre naetereacueutietul, else gandra la coa cu trupul, ad chic& te-ai unseat odatd,nu te mai poti mane a does cart. i mai Wale vote vedea,even hells Sfantului loan, ot Evreii Inteleg gren amino Inv5111-turd a Domnalul eau dee deapre manearee tropului

2. Omul trebuie sill preface apuciturile sale pimanteptt prinImpirtupires puterli dela Dumnereu.

S. In Mane ovanghellei vechi romfinepti, se eerie Dubul stela .

No e bine Mad. Intelesul e at vantui stifle pi nu ptii de undevine.Mate traduced].) altora pun aici el nu Dahia.

4. Mdntuitorul face aid o asendinare. Dupi cum viintul aunt WAet DM de unde vine et Incotro se duce, dar lucrarea lui e vie piadevintii, ace pi luerarea Dubului. Fart sill del !impede seamsCUM Morena, ea load !anima pi educe 0 odevirati prefacere inMote omului.

3)

i

In

siu.

vtin1u1,

www.dacoromanica.ro

48

se cade a se inalta Fiul omului '). Ca tot celcecrede intru el, sa nu piara, ci sa aiba viata ves-nica !). Ca asa a lubit Dumnezeu lumea, Inc&si pe Flu stilt, cel unul-ndscut, I-a dat, ca totcelce crede Intru el sd nu piarã, ci sd aileduiatd oesnicd. Cd n'a trimis Dumnezeu pe Fiulsift, In lame ca sd judece lumea ; ci ca sei semantuiascd lumea prin Cela ce crede intruel nu se judeca ; iar cela ce nu crede, iataeste judecat, ca n'a crezut intru numele celuiunuia-nascut, Fiul lui Dumnezeu. Iar aceasta estejudecata, ca lumina a venit in lume i oamenii auiubit mai mull intunerecul decat lumina, ca erau fap-tele lor rele. Ca tot cela ce face rele urine lumina,si nu vine la lumina, ca O. nu se vadeasca lu-crurile lui. Iar cela ce face adevärul, vine lalumina, ca sa se arate lucrurile lui, ca intru Dum-nezeu sunt lucrate.

§ 21. loan gi ucenicii ail.(loan 3,

pupa acestea a venit lisus i ucenicii lui in pa-mantul Iudeei, 4) i acolo petrecea cu ei, i boteza.

J. Pen numirea de Fiul Omuluf se Intelege totdeauna lisusHrislos. Acesta e numele cu care singer se numeete. Cu unfitsEl se militarises augur drept Mesta, Medal Proorcanal Daniel nu-meitte pe Meals Flu RI Omului sou Fiu Ornonese . Zicendu-se

Omului , en tot una cu a spune cli e Meals.2. Rostul venini Mantuitorului este et dea nate adevi rata omului.

Avert(' numal vista pimenteasee, scents nu e depilate, Medease ispraveete. Umblend base dupe vials veanici, prin scents securate ei so Rutile ei con pilmAnteseci.

3. 0! Mari al cutremuritoare cuvinte, asa de deosebite de ad-salute eamenilor! Cid el Mena dupa aver. el putere, iar MAntui-torul spune cA n'a venit pentru mita, ci pentruca al uprose lumea.

4. Dela locutions'', MAnItutorul a venit In pantie uncle botezaloan, 'Wick In preajma lordanulul.

el 3).

.Fiul

-).

www.dacoromanica.ro

49

$i era 0 loan botezand in Erion, aproape deSalim, Ca erau acolo ape multe ; i veniau 0 sebotezau. Ca Inca nu era loan inchis in temnita.$i a lost intrebare de ucenicii lui loan cu Iudeiipentru curatenie. $i au venit catre loan, i i-auzis lui : Ravi, ceice era cu tine de ceia partede lordan, pentru care tu ai marturisit, lath, elboteaza, i toti merg catre Dansur. Raspuns-aloan 0 a zis: Nu poate omul lua nimic, de nuva fi dat lui din cer. Voi inivà marturisiti pentrumine, ca am zis : nu sunt eu Hristosul, ci cumca sunt trimis inaintea aceluia Cela ce aremireasd, mire este ; iar prietenul mirelui, care sta0-1 asculta pe el, cu bucurie se bucura de glasulmirelui ; deci aceasta bucurie a mea s'a umplut 2).Aceluia se cade a creste, iar mie a ma micsora 3).

1. Ucenioli lui loan erau indurersti el mai multi mergeau dupiHaus cleat dupt Invattltorul lor loan. Delicate se due la acesta pi sepiing. I. an Inca Ii mangdie i le spline ea nu e nimic de intrietateel, (Ueda lupe trebuie sia se NM Iple. %ice cA luaus el le.a anusPA rostul lul a fest de a Ott mitre pentru haus Deci Elect ileumlames merge dupe el, cu atilt mai bine. Este formai implinireeeelorce trebuiau ea De.

2 loan s priveste ca un prieten al until mire. Mirele este Hristos,animal:la este noun ImpArape pe care a venit s'o Intemeieze. Erie.tenul se bunural de buna luerare a mirelati. Deci race loan :Itemised bucurte a mea s'a implinit !

9. Uimitoare can into acesten ale lui I oa n , cu totul eine! de cumeugetA oamend In ithemenee ImpradurAti ! (act ei totdeauna se so-cotesc mai moat dealt sunr, isu fart ethers dreptul alma, treeinainte undo nu tenni. Dude este Imola tore aft spuie : Nu, nu mise outing rule enemata n'am sates Insusiri cke ar trebui pentruo esemenea maltA situ IA I E departe sonata de faptuirea obis-quad a oamenalor. Cu tests arealea the face Sf. loan. De Joe nu se:theta de numele pe care pi I Incur, de treceres mare de care se barcure In fate poporallui, ci, In feta lui thi eunoaste lipsa se si*Henri eu umilintA: Se code aceluia sa creasca, iar mie a ma mic-

4

1).

lett,

;)

lions,

www.dacoromanica.ro

50

Celce vine de sus, deasupra tuturor este ; celceeste de pe pamant, pamantesc este si de pepamant graieste ; celce vine din cer, deasupratuturor este. $i ce a vazut si a auzit, aceia mar-turiseste ; i marturia lui nimeni nu o primeste.Cela ce primeste marturia lui, a pecetluit, cADumnezeu adevarat este. Ca pe care a trimesDumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu grAieste ; canu cu masura da Dumnezeu Duhul. Tatal iubestepe Fiul, i toate le-a dat in mana lui. Cela cecrede intru Fiul, are viata vesnica; iar cela ce nuasculta pe Fiul nu va vedea viata ; ci mania luiDumnezeu va ramanea peste el 1).

§ 22. Intemnitarea lui loan.Matet 4, 12 ; 14, 3-4 ; Marcu 1, 14 ; 6, 17'18 ; Luca 3, rn.

Irod 2), cel a patra parte stapanitor 3), mustratfiind de loan, pentru Irodiada, femeia lui Filip,fratele sau, cad o luase pe dansa femeie, i pentru

fora. Ce Oda fara seamAn, de gash numai undo luareazi mvAntullui Dumnezeu!

I. Cea mai bunk cale de credo In Dumnezeu qi a te apropi deEl este areas pe care deschis o haus Hriatos Instml. A umbla pealti cale cleat a lui Ilristos, este a greql. Deaceia chile credinleiaunt acele In care avem pe Haus de Invalitor Celce nu [multipe Fiul nu 'mate eves viol

2. Irod, care a /acids pe loan Botezdtoral, e trod Anhpa, fiul lulIrod cel dela nagterea lui haus gi fratele lui Irod Filip, dupi tati.El fusem cAslitorit mai lutat cu files regelui Arelas al Arable!, pecare, IMAnd-o a lust apol In cAsAtorie pe femeia frateluiFAciind aceasta, el fAptuia doul pleate: mai Will, lua In cAsAtoriepe cumnata so, iar, al doilea, areastil curanala II era ql nepoati,Waded era fhea frateluI sAu Artstobul. De amain loan HotezAtoralII mustra.

3. A patra parte stipiditer, siding alpines a patra parte din cofusese Imparatia UMW eau : stag:linen GaIlleia qi Parole.

na

vegnicil.

eAu Filip.

www.dacoromanica.ro

51

toate relele pe care le-a Mcut, ca zicea loan luihod : Nu ti se cuvine sa ai pe femeia frateluitau 1"a adaos i aceasta peste toate, ea, trime-thud, a prins pe loan §i 1-a legat pe el in tern-nita '). lar Irodiada II ura i vrea sA-1 omoare§i nu putea. Ca Irod se temea de loan, §tiindu-Iom drept i slant i II socotea 2) pe el ; i ascul-tandu-1 pe dansul, multe facea i cu dragoste IIasculta pe el 3).

§ 23. Vorbirea lui lisus cu Samarineanca.(Matei 4, 1, ; Marcu 1, ; loan 4,

Dupa ce a lost prins loan, daca a intelesDomnul ca au auzit Fariseii cd lisus mai multiucenici face §i boteazd cleat loan (macar ca nuinsu§i Iisus boteza, ci ucenicii lui), a lasat Iudeia

I. trod a [noble pe loan In temnita din Maherronte, un caste alflu la rataAritul Mani Moult! in Perela, nuclei loan propovedulagi dincolo de lordan, edict In ludeia, der al de salmi parte, a-dial In Perela, care era Linutul lui hod, acesta a putot prindipe piimanturile domniel sale pi sA-1 inclAcIA. In vremea aceia, Irodse afla oi el la castelul flu din acele tinuturi gi aett IndatA a pututtrImete el prindi pe loan gi sa-1 Indult:1ft chiar In temnitele ova-telului.

2. II socotea, sulfa 11 avert In einste, linen swami de el.3, hod a lost tin domnitor flu. Pentru mutilate nioi n's isprivit

ou bine. Dogi a domnit destul de mult, lock 11 gasim In domniegi la Patima Domnului, cu toate acestea a lost seas de Romani dinacaunul eau, urmAnd soarta izguniril din tare ea, caul fratele sAnArbelau ou multi ani !manta. Dar ou toate eB ayes astfel de pA-ante, sfintenia lui loan It outremura l Iniuntrul flu area cinstepentru el. Ba 11 gi asculta l Meta lucruri bune dupti cuvAntul luiloan. A ascultat lama al pis femeia, care pusese stApfiniro paste

inutt sa, l atunci a flout ran. CAt de mult patimile !Mimed% giImpedeci buna lucrare a efaturilor care te calfitneso bine!

4. lisus a Stash ludeia, iiindcA a auzit cA loan a fost prins (vealMetal 4, 12 gi fancied fariseil IneepuserA sA bage-de-aeamA lucre-rea Sa gi I.ar II turburat. Deal l un fapt gi altul i-ar fi Cost pe-died yi de acela s'a due In Linutul unde putea CI mai pupil supfirat.

4),

www.dacoromanica.ro

52

§1 s'a dus iarasi In Galileia. j trebuia sa treacael prin Samaria 1). Deci a venit in cetatea Sa-mariei, care se chiama Sihar, aproape de loculpe care 1-a dat Iacov lui Iosif, fiul sau. Si eraacolo putul lui Iacov, iar Iisus, ostenit fiind decalatorie, sedea asa, la put ; si era ca la al 6-leaceas 2). A venit o femeie din Samaria sa ia apa

i-a zis ei Iisus : Da-mi sa beau!" Ca uceniciiIui se dusesera in cetate sa cumpere hrana. Decia zis lui femeia Samarineanca: Cum tu, Iudeufiind, ceri dela'mine sa bei, femeie Samarineancafiind eu ? Ca nu se amesteca Iudeii cu Samari-nenii" Raspuns-a lisus f i-a zis ei : De ai fistiut darul lui Dumnezeu §i cine este celce zicetie : da-mi sa beau, tu ai cerut dela dansul,ti-ar fi dat tie apa vie". Zis-a lui femeia,,Doamne, nici, ciutura ai, si putul este adanc ;de unde dar ai apa cea vie? Au doara tu maimare esti decal Iacov, parintele nostru, care ne-adat nova putul acesta 4), si el teasel dintrinsula Mut, i fiii lui l dobitoacele lui ?a Mammalisus i i-a zis ei: ,,Tot celce va bea din apa

1. Da al trearl din Iudela spre Darnels, putea face on ocol pela ristrit prin Perela. Atm ISceau Evreii, ea al nu treacA prIn Sa-maria, al arid locuitori erau socoliti epurcati Model nn erauEvrei. Alt drum, ei ina mai ecnrt, era nestle prin Berretta, careduces deadreptul Dine meezi-nosple, firS ocol. Donintil a pornitpe meta, Mufti nu avea vederile ',mate ale Evreilor Di loftoamenii Ii erau scampi, ea (Actor ale lui Dumnezen.

2. Al neaten cone era untold 12 al nostril dela ameazi.8. Gralul Samarinencli mArturlemste el Snail 0 Orient' In mare

tereali de a area area legeturli ...marine.. De ale! 51 Intrarehel grA Domnul Ilrietoe MA de vorbA cu ea.

4. lacov ee uprise in Bente 1inuturi In furs lurspre Mesopota-mia la uncblul silt Laban. Act avusese el vieul eel veMit, cu ingeritmare se euiau gi se pogorau pe scat% lane preen! Mom.

si

si:

www.dacoromanica.ro

53

aceasta, va inseta iarasi ; iar celce va bea dinapa, pe care eu voi da lui, nu va inseta in veac.;ci apa, pe care eu voi da lui, se va face infradansul izvor de apa saltatoare intru viata ves-nice. Zis-a catre dansul femeia : Doamne, da-miaceasta apa, ca sa nu mai insetez, nici sa maiyin aici sa scot )". Zis-a ei Iisus : ,Mergi sicheama pe barbatul tau, si vino aid I" Raspuns-afemeia i i-a zis lui : N'am barbar. Zis-a ei lisus:Bine ai zis ca n'ai barbat ; a cinci barbati ai avut,si pe care ai acum nu-ti este tie barbat ; aceastaadevarat ai grail". Zis-a lui femeia : Doamne, vadca prooroc esti tu. Parintii nostri in muntele a-cesta s'au inchinat ; si voi ziceti, ca in lerusalimeste locul unde se cade a se inchina". Zis-a eilisus : Femeie, crede mie, va veni vremea, candnici in muntele acesta, nici in lerusalim va yetiinchina Tatalui. Voi va inchinati caruia nu stiti ;noi ne inchinam caruia stim ; ca mantuirea dinIudei este. Ci va veni vremea, si acum este, candinchinatorii cei adevarati se vor inchina Tataluicu Duhul si cu adevarul ; cd Tatal acest fel cautasa fie ceice se inchina lui. Duh este Dumnezeu,§i ceice se inchina lui, cu Duhul si cu adevarulse cade sa se inchine. 2)" Zis-a lui femeia : tiu

I. Femme eamerloeancl n'a priceput inaotro bates cuvAntulMentuttorului. Ea n'a price lnteleaul duhovumeac el cuvintelor Lut,ca nu era vorbe de ape de baut, ci de Malta lnvAlAturl cereascl,cea malt mai protocol decAt lucrurile cu care umblim,

2. MAntaitorul Invaja lucruri de mare pre; dultovniceec. El nuland Incldnarea Mare Dumnezeu de lucruri el Rood, al de zborulautlatulut. Oriunde vA puteD Inching, rice el, nu numai In munteleaceeta. Amin lucrurile aunt arta, dar va vent vremea BA ee echimbe.Sutletul a elobod et de oriunde polite pluti citre Dumnezeu. Prinurmare creetinii oriunde 19. vor putea clad( locapurt de Inchluare.

www.dacoromanica.ro

54

ca va veni Mesia, care se chiama Hristos ; andva veni acela, va spune noua toate". Zis-a eiIisus : Eu sunt, celce graiesc cu tine". Si atunciau venit ucenicii lui, si se mirau ea cu femeiagraia; insa nimeni nu i-a zis : ce cauti? sau : cegraiesti cu dansa ? lar femeia a lasat ciutura sa,si a mers In cetate, si a zis oamenilor : Venitide vedeti om, care mi-a spus mie toate cafe amfacut ; nu cumva acesta e Hristos?" Deci au iesitdin cetate, i veneau catre dansul. lar intre aces-tea II rugau pe dansul ucenicii, graind : Ravi,mandna". Iar el a zis lor : Eu mdncare am amânca, pe care voi nu o Iar ucenicii graiauintre (latish : Nu cumva i-a adus lui cineva sAmanance ?" Zis-a lor Iisus : Mancarea mea estesa fac voia celui ce m'a trimis pe mine si sasavarsesc lucrul lui 1. Au nu voi zice(i : cA Inca4 luni sunt i secerisul va veni ? Tata, zic voud:ridicati ochii vostri, i vedeti holdele, ca suntalbe spre seceri§ acum 2). $i celace secera plataia, l aduna roada in viata vesnica ; ca sa sebucure impreuna i celce seamana, i celce se-cert. Eu v'am trimes pe voi sa secerati unde voi

1. Dupl cum hrana trupului tine viata omulul, tot age nate au.fletului este a face voia lul Dumnezeu. Mantuitorul se alujeteite demancrarea pe care au adusto ucenicii, pentruca, din prilejul aceata,sA le verbena qi de cealalti

2. lircenicil vorbieera Intro el deapre treburile eimpulul el pp.meniserA de !weeny. Mintuitorul se sprijina acum pe aceasti vorbimi, aflandu se In gamaria, tidied In annul unui popor cu multe In.vitaturi granite, le spune ce camp gate este acum nest. pentrumerle! De& secerieul scene aria Samarinenii, In sanul gannettrebuia lucrat cu euvAntul evangheliel.

stiti".

hrani.

r

www.dacoromanica.ro

55

nu v'ati ostenit ; altii s'au ostenit, i voi atiintrat intru osteneala lord.

lar din cetatea aceia multi din Samarineni aucrezut intr'insul pentru cuvantul femeiei, caremarturisea : Ca mi-a spus mie toate cate amfacut". Deci dupa ce au venit la dansul Samari-nenii, II rugau pe el ca sa ramaie la dansii, si aramas acolo 2 zile. $i mult mai multi au crezutpentru cuvantul lui. $i femeiei ziceau : Nu maicredem pentru vorba ta ; ca insine am auzitstim, ca acesta este cu adevarat Hristos, Man-tuitorul lumii.

§ 24. Noua intoarcere a lui lisus in Galileia.Vindecarea slujitorului imparatesc.

(Matei - ; Marcu 1, - ; Luca 4, ; loan 4,

pupa doua zile, a iesit Iisus de acolo i s'aintors in Galileia, cu puterea Duhului, si a iesitvestea despre.el in toata laturea aceia. $i el in-%Tata in sinagogile lor, hind slavit de toti.

$i cand a venit in Galileia, 1-au primit pedansul Galileenii, fiindca au vazut toate cate afacut in Ierusalim la praznic, nä i ei venisera lapraznic. Si lisus propoveduia evanghelia impa-ratiei lui Dumnezeu i zicea : Ca s'a plinit vre-mea i s'a apropiat imparatia lui Dumnezeu ; po-caiti-va i credeti in evanghelie I

1. Apoatolli an ea vie la II/craze In camellia pregatIte ae Man-tuitorea pentra aettel de lueru. Vorbtrea ea Samarineanca fusoec1nceperea unui aettel de lueru. Acolo venieera scum locuitori dintot &aqui recin i lett cu &remits evanghelizaroa Inceputi. Incihnpul mitt& pregialt au al vie apoetolii.

1)

si

4, -j.

www.dacoromanica.ro

56

$i a venit lisus iarasi in Cana Galileei, unde aMut apa yin. $i era un ont imparatesc alcarui fiu era bolnav in Capernaum. Acesta, au-zind ca fisus a venit din Iudeia fn Galileia, amers la el ruga pe dansul, ca sa se pogoaresi sa tamdduiasca pe fiul lui, ca vrea sa moard.Iar fisus a zis catre el De nu veti vedea semne

minuni, nu yeti crede 9". Zis-a catre el omulcel 1mpardtesc Doamne, pogoara-te 3), mai na-inte, paean nu muri fiul meu I" Zis-a lisus luiMergil fiul tau viu este". $i a crezut omul cu-vantului care a zis lisus lui, i s'a dus. $i iata,pogorandu-se el, slugile lui 1-au intampinat peel si i-au spus, zicand Fiul tau este viu", Deciii intreba pe ei de ceasul intru care i-a fost maibine. $i i-au zis lui, cd ieri in ceasul al saptelea 4)1-au lasat frigurile. Deci a cunoscut tatal cà inceasul acela a fost, in care a zis Iisus lui : Fiultau viu este" ; si a crezut el si casa lui toata.Acesta Mean al doilea semn a flout lisus veninddin ludeia in Galileia.

1. In vremea Mantultorulul, Palestina se ails sub atipanirea Ito.mallet% Omul Impiratese trebuie eh fi lost capetorda unei taberede Went care vor fi locuit la Capernaum. Acesta thee era pagan.Totuel, Iota et et pigAnii alearga la ajutorul Domnului. Ei au +/tautputerea Sa el tared ca este trimes dela Dumnezeu el are pttterede sue.

2. Sluptorol Imperatesc even credinfa, dar nu sea cum trebuiaeh fie dupe socotinIa Mantuitorului. El vole dorsal puternice, duptcum lei Inchipula el oh trebuie MI fie ele. Dar Dumnezeu nu are alucre dupe cum credo omul, In acessta, credinja slujitorului eraInch gubreda.

B. Indrumirea slabi a credinfel sale se vede Inch ei de scale cdel credea de trebuinva ea Mantuttoral sa fie numal dealt de fallla full eau pentruca ah-1 polite vindeca. Mantuitorul lash l-a via-:feat de departe, dupe Cum grata povestirce mai la vale

4. Ceasul al eaptelea la Caret e ceasul 3 dupt ameaul la noi.

1),

si-I

:

:

§i

www.dacoromanica.ro

57

§ 25. Venirea lui lisus dela Nazaret laCapernaum

(Matei 4. -,, ; Luca 4, 1tem-

Si apoi a venit Iisus In Nazaret '), uncle eracrescut, si a intrat, chip obiceiul sat', in sina-goga in ziva Sambetei, si s'a sculat sa citeasca.

i s'a dat lui cartea Proorocului Isaia. $i des-chizand cartea, a aflat locul unde era scris :Duhul Domnului peste mine, pentru care 2) m'auns ; a binevesti saracilor m'a times; a tamaduipe cei zdrobiti la inima ; a propovedui robiloriertare i orbilor vedere ; a slobozi pe cei slara-mati, intru usurare ; a vesti anul primit al Dom-nului". $i inchizand cartea, a dat-o slugii si asezut, i ochii tuturor din sinagoga erau privindspre el. $i a inceput a zice cAtre : As-tazi s'a implinit Scriptura aceasta intru urechilevoastre". $i toti ii marturiseau pe el si se miraude cuvintele darului care eseau din gura lui,ziceau ,Au nu este acesta feciorul lui basil ?" $ia zis catre ei : Cu adevarat yeti zice mie pildaaceasta : Doftorule, vindeca-te pe tine insuti 1Cate am auzit ca s'au facut in Capernaum, fa siaid, in patria ta I" $i a zis : Amin graiesc voua

1. Dela Cana, liens a venit In Nazaret. Cove mai nainte, dupinunta din Cana, s'a dos la Cspernaum, iar de aeolo la lerusallm,undo a alungat pe schimblitori din templu.

E cludata edllitinea romilnesset Noului Testament din 1922.

Locum care erau bine In ediliunea din lela, au toot strieate Inaceasta din unni: Un astIel de loc este aoi. In loc de pentru careWO tots, receipts: u eneken , cum era In 1916, s'a pus: prestomire .. Tot oat:, la rugciunea Dreptulni Simeon, In loc de Actonatobozeeti, cum era bine, s'a pus Amon elobozeete. La loan I, 19,

inane S'a /adorn( In loc de s'au naseut, Mind si se InIeleagadespre lisus, celace ere spiv) despre oat:mail eurati.

si

'2. a

$i

www.dacoromanica.ro

58

ca niciun prooroc nu este primit in patria sa. $1intr'hdevar graiesc voua, multe vaduve erau inzilele lui Ilie in Israil, cand s'a incuiat cerul 3ani i 6 luni, incat s'a facut foamete mare pestetot pamantul. $i catre niciuna dintr'acelea n'alost trimes Ilie, fara numai la Sarepta Sidonului,la o femeie vaduva. $i multi leprosi erau in zi-lele lui Elisei proorocul in Israil, i niciunul din-teinsii nu s'a curatit, fart numai Neeman Siria-nul". $i s'au umplut toll de manic in sinagogaauzind aceasta $i sculandu-se, 1-au scos pe elafara din cetate i I-au dus pe el Oita in spri-ceana muntelui, pe care era zidita cetatea lor,ca sa-1 arunce jos. lar el, trecand prin mijlocullor, s'a dus.

$i lasand Nazaretul, a venit si a locuit in Ca-pernaum, langa mare, in hotarele Zavulonuluiale Neftalimului, ca sa se implineasca ceiace s'azis prin Isaia proorocul care zice : ,Pamantul Za-vulonului i pamantul Neftalimului spre mare,dincolo de Jordan, Galileia neamurilor ; norodulcelce sedea intru intunerec a vazut lumina mare,

celor ce sedeau in laturea si in umbra mortii,lumina a rasarit lor". De atunci a inceput lisusa propovedui si a zice : Pocaiti-ua, cd s'a apro-

1. De co s'au suptret Evreli and Deus le-a opus &rearm I DinprIela ei Sarepta Bidonului era Intro piginl, In Stria, iar Neemanera ni el linden. Deci, deal pigini, s'au Invrednleit Inaintea altora

II ingriDti de proorocil Domnului. Aceeeta Iasi arati ci Dum-nezeu nu Be Ingrijecte numal de Eyre i el piginli, deal aunt buni,pot ants mal multi Military Inaintea lui Dumneaeu. De aiel et:O-rarea. Deus lust Ii Invite et nu se trufeasca a vedea Mande tunnella el, gi la Will picatele.

1).

a

gi

si

www.dacoromanica.ro

59

piat tmpdrcitia cerurilor ! 9. Si (asa) s'a pogoritin Capernaum, cetate a Galileei, si era invatan-du-i pe ei Sambata si se spairnantau de invata-tura lui, cad cu stapanire era cuvantul lui.

§ 26. Chemarea celor dints: apostoli din Mantel.(Matei 4, - ; Marcu 1, 114'20.

Umbland lisus pe langa Marea Galileei, avazut pe doi frati : pe Simon, ce se numestePetru, i pe Andrei2), fratele lui, aruncandu-simreaja in mare, ca erau pescari. $i le-a zis for :Veniti dupa mine si va voi face vanatori deoameni r. lar ei, indata, lasandu-si mrejele, aumers dupa dansul. $i de acolo, mai inainte mer-gand, a vazut pe alti doi frati : pe lacou al luiZevedei i pe loan, fratele lui, in corabie cuZevedei, tatal lor, carpindu-si mrejele lor. Si in-data i-a chemat i pe dAnii. Si lasand pe fatallor Zevedei in corabie, impreuna cu simbriasiis'au dus dupa dansul.

§ 27. Minunile lui lisus in Capernaum. Vinde-carea unui indrIcit si a soacrei lui Petru.

Multe alte minuni.(Matei 8, ,,- ; Marcu 1, ; Luca 4, -0).

Si a intrat Iisus in Capernaum, i indata Sam-

1. Imp:Emilia ea-unites eau Impart/fie hi/ Dumnesen este namesand Dumnezeu face puterea en mai &balite Intro oameni prIn tri-megii ail pi clod porunollo sale hemp a fi mai clutate gi mai urmatede oameni. Atunci nu mai aunt carmuitoare gusturile oamenilor, ciorAnduielile lui Dumnezeu.

2. Petru pi Andrei cunogteau po Ilium din ludoia. Tot aga II vorfi cunoscut gi lacer pi loan, care fusesc mai Intel ucenic al lui loanBotexatorol l va fi vizut l cunoscut i pe lime acolo.

a

www.dacoromanica.ro

60

bata, intrand in sinagoga, frigate poporul. $i sespaimantau toti de invatatura lui, ca era inva-tandu-i pe ei ca cela ce are putere 9, iar nu cacarturarii.

$i era in sinagoga lor un om cu duh necurat,si a strigat graind : Lasa, ce este noua si tie,lisuse Nazarineanule ? Ai venit sa ne perzi penoi ? Te stiu cine esti : Sfantul lui Dumnezeu".Iar Iisus 1-a certat pe el graind: s,Taci i iesidintr'insul I" -). $i 1-a scuturat pe el duhul celnecurat i, strigand cu glas mare si aruncandu-1in mijloc, a esit dintr'insul, nimic vdtamandu-1pe el. $i s'au spaimantat toll si se intrebau intresine graind : Ce este aceasta ? Ce este aceastainvatatura noua ? Ca cu stäpanire poruncesteduhurilor celor necurate §1-1 asculta pe dansul.$i se ducea vestea despre el in toata laturea Ga-lileiei.

$i indata esind din sinagoga, a venit in casalui Simon si a lui Andrei, cu lacov l cu loan.lar soacra lui Simon zacea aprinsa de frigurimari i 1-au rugat pe el pentru dansa. $i venindsi stand langa ea, a apucat-o de mana si a certatfrigurile si au lasat-o pe dansa i indata sculan-du-se, le slujea lor.

I. Cum este aceasta ei el invite ea Inlet even nature, gi attprecum carturaril Mântuitorni lei didea favdtAtura lui fattest.

c,ind carturarii nu fareau dealt talculau Won ale Dilute,Mara de aceseta, 111Intuttor iii vorbea en mien dentin latemetat

stapan pe Inv:II/tura Sa, pe and earturarit pas Anal In 'locate-itle lor, ea ceice chilnuiau care ar ft &ilea cea mat bunt de useneto Snail dint

2. liens }Milton nu primetne marturisiree duli uliti accurst, enterrand el spline tales rul. El nu s yea num& o marturi ire &Irani deo clink et ea limn° avant] ea fie curet.

,.

si

Pe Int.

gi

www.dacoromanica.ro

61

Iar facandu-se seard, cand apunea soarele, toticati aveau bolnavi cu multe feluri de boale, i-auadus pe ei catre dansul ; iar el pe fiecare dinei, punandu-si mdnile, i-a tamaduit pe ei. $ieseau j draci din multi, strigand i grAind, cdtu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. $i certandu-i,nu-i lasau pe ei sa graiasca, cad il stiau ca eleste Hristos. $i a tamaduit pe top bolnavii, casa se implineasca ceiace s'a zis prin ProoroculIsaia care graieste : Acesta neputintele noastrea luat i boalele noastre a purtat"

$i a doua zi, foarte din noapte sculdndu-se, aesit i s'a dus in loc pustiu, i acolo se ruga. $iau mers dupd el Simon i ceice erau cu el. $1

gäsindu-1 pe dansul, i-au zis lui : Toti te cauta".$i noroadele 11 cautau si au venit Oita la dansulsi-I tineau ca sa nu se clued dela dansii. $i azis catre ei : Se cade mie sa vestesc i altorcetati si in orasele i satele ce sunt mai aproape,ca sd propoveduiesc i acolo impArAtia lui Dum-nezeu, cd spre aceasta am venit. $i propoveduiain adunarile lor, in toatA Galileia i dracii scotea.

§ 28. Intdia propoveduire in Galileia. Pescuireaminunata. Vindecarea unui lepros.

(natal 4, -SI; 8, 18'21 ; Marcu 1 '13 ; Luca 5, ,-1,3).

In vremea aceia, a strAbAtut Iisus toata Galileia,invatand in adunarile lor i propoveduind evan-ghelia imparatiei si taint; duind toata boala i toataneputinta intru norod. $i a esit vestea lui in

1. Cuvintele ncesten aunt din hale 53, I.

1).

--,

www.dacoromanica.ro

62

toata Siria 1) i aduceau catre dansul pe toti cei-ce patimeau ran cu feluri de boale, i pe ceiceerau tinuti de chinuri, i pe cei indraciti si lu-natici, i pe cei slabanogi, i ii vindeca pe ei.§i au mers dupa dansul noroade multe din Ga-lileia si din Decapole si din Ierusalim si dinludeia si din ceia parte de lordan, (Matei 4, 28-20,

5i cand 11 imbulzea pe el norodul ca sa audacuvantul lui Dumnezeu si el sta langa iezerulGhenisaretului, a vazut doua corabii stand langaiezer, iar pescarii, iesind dintr'insele, spalau mre-jele. $i intrand corabie, care era a lui Si-mon, I-a ragat pe el s'o departeze putin delapamdnt ; i ezand, invata pe noroade din co-rabie. lar daca a incetat a grai, a zis catre Si-mon: Departeaz-o la adanc i aruncati mrejelevoastre spre \tare". $i raspunzand Simon, azis lui: olnvatatorule, toata noaptea ostenindu-ne,nimic n'am prins, dar dupa cuvantul tau, voiarunca mreaja". $i aceasta facand, au prins mul-time molts de pe§ti, si se rupea mreaja lor. $i aufacut semn sotilor lor, cari erau intr'alta corabie,ca sa vina i sa le ajute lor. $i au venit si auumplut amandoua corabiile, incat se afundauele. lar Simon Petru, vazand, a cazut la picioa-rele lui lisus, graind : dela mine, a om

1. Sirla era tare Indati mai spre mind noapte de Darnels, undolucre anntinterul.

2. Decapole era Omani mai spre rilearitul Galiteei, uncle deseorla foal Mantuitorul in cutreief A rile sale de prodoveduire. Treceaon bares dinspre partea do spite a lanolin Ottenmaret, catre ceedin rasirit et Ind itd se afla In Decapole. Acolo era dommtor trodFillip, pe and In Galiteis era fratele eau trod Antipa.

2)

inteo

Iesi

www.dacoromanica.ro

63

pacatos sunt, Doamne". Ca-1 cuprinsese pe elspaima, si pe toti ceice erau cu dansul, pentruvanarea pestilor pe care-i prinsesera. Asijdereasi pe lacov i pe loan, feciorii lui Zevedei, careerau sotii lui Simon. $i a zis Iisus catre Simon :Nu te teme, de acum vei vana oameni I". $iscotand amandoua corabiile la pamant, lasandtoate, au mers dupa dansul.

$i a fost, cand era el intr'una din cetati1)iata un om era plin de lepra '), si vazand peIisus 3), a cazut pe fata sa, i s'a rugat lui, graind :,Doamne, de vei vrea, poti sa ma curatesti". larlui lisus facandu-i-se mila, a intins mana sa,s'a atins de el, si i-a zis lui : Voiesc, curates-te-te l° . $i zicand elIndata s'a departat deladansul lepra, i s'a curatit. $i i-a poruncit lui zi-cand : Vezi, nimanui nimic sa nu spui, ci mergide te arata preotului, si du pentru curatirea ta,cele ce a poruncit Moise, intru marturire lor.$i 1-a slobozit pe dansul. lar el, iesind, ainceput a propovedui multe si a vesti cu-vantul. lar cuvantul mai mult strabatea pentrudansul, si se adunau noroade multe ca sa auda

sa se tamaduiasca dela dansul de boalele lor,

1. Cetiti din Galileia, pe unde propos eduia atunci.2. Lepra era o boala cumplita, molipsitoare, ease eaten pe om

din rAndul celorialtI, ea sit nu den boatA pi altos,. Carnea Incepeaa putreas st se macula Inset, mai total degetele, care erau man-mite din Incheieturt pi cadeau Apoi cuprindett tot trupul, careajungea numai o rana i bube. a ami este leprA, dar nu slat demutt co In remea Mantel torulut

3. Lepropil nu aveau vole ad locuiasca In orig. Data acesta a pututvedea pe haus, a lost Inteo cline and Domuul a mitt din ores pia trecut dintr'un oral Ia altul. blunted ape I-a putut vedea.

si

si

www.dacoromanica.ro

64

incat el nu mai putea sa intre vazut in cetate,ci era afara, in locuri pustii si veneau la el depretutindenea, si el se ruga.

$i vazand lisus noroade multe imprejurul sau,a poruncit ucenicilor sa mearga de cealalta parte.$i apropiindu-se un carturar, i-a zis lui : Inva-tatorule, -voi sa merg dupa tine oriunde veimerge". $i a grait Iisus lui : Vulpile au vizunii

pasarile cerului cuiburi 1), iar Fiul Omului n'areunde piece capul". Iar altul din ucenicii lui 2)i-a zis : Doamne, ca-mi voie intai sa merg saingrop pe tatal meu". lar Iisus i-a zis lui : Vinodupa mine si lasa mortii sa-si ingroape pe mortiilor". $i intrand el in corabie, au mers dupadansul ucenicii lui.

§ 29. Vindecarea slábanogului din Capernaum.(Matei 9, ; Marcu 2-,, ; Luca 5, -)

Si dupa ate va zile, intrand lisus in corabfe,a trecut si a venit iarasi in Capernaum, cetateasa. $i in una din aceste zile, era el invatand. $is'a auzit ca este in casa. $i indata s'au adunatmulti, incat nu mai incapeau nici pe langa usa,

graia lor cuvantul. $i sedeau fariseii i inva-tatorii legii, care venisera din toate satele Gail-

I. Cu adevarat, vulpile l pdairile avonu mai mult deeM liens,Chided ele Isi aean culcusul lor, tar Deus nu awes case sa. DeciEl spunea carturarului ad nine vine la El vine pentru tanS curie-testi, caei lucruri trupestl nu are.

2. Acesta nu ora ucenic din eel 12, eici In vremoa mein HausInca nu I adunaso pe toti, ci era din ceice ascultaserli euvintelolul In allele conies. lieu, concocts Intelnenl et el pluteste Introurmarea sa si grijile case' si p spline cil urmarea Lui trece pastealto griji.

sisail

,-,

si

www.dacoromanica.ro

65

leei si ale Iudeei si din Ierusalim, i puterea Dom-nului era spre a-i tamadui pe ei. $i iata nistebarbati, purtand in pat pe un om, care era sla-banog, i cautau sd-1 duca inauntru i sa-1 puieinaintea lui. $i neputand ei a se apropia de elpentru norod i neafland pe unde sa-1 duca, suin-du-se deasupra acoperemantului i spargandu -I,au descoperit casa unde era i, printre caramizi,1-au slobozit pe dansul si au pogorit patul in carezacea slabänogul in mijloc, inaintea lui lisus ').Iar Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului :,Fiule, iarta-ti-se tie pacatele tale r. $i au ince-put a cugeta carturarii si fariseii graind : Cineeste acesta ce graieste hule ? Cine poate saierte pacatele fara numai unul Dumnezeu ? IarIisus, cunoscand gandurile lor, raspunzand, a ziscatre : Ce ganditi acestea intuit inimilevoastre ? Ce este mai lesne a zice slabanogului:

larta-ti-se tie pacatele tale", sau a zice : Scoalaridica patul tau si umbla ?" Ci pentruca

sa sti(i ca putere are Fiul Omului 'pe pamant aierta pacatele, (a zis slabanogului) : Scoala ski

1. Cititorul roman si nu se minunere gi aft-i peril pest. putinticum 'a putut Alga un bolnav pe Groper* Su se stle totusi calocuintele Dweller nu era cladtto tememic ea ale noastre de azi.Fiindcl In acele linuturi nu plinth, casele au eacoperiau1 drept

u o scat* pe care o airway casele, to puteai usor mai aldi coper ecoponsul

2. Al nu era vorba de co era mai rigor de zis, ci prin ce pu-teau ft funnel: Mandan mai usor. Ca Mestitme do greu eau usor,

una at Its era greu on numai Dumnereu le putea face. Dar calucru I biter pentru ocbti rau-voiterilor, mai mitacatoare era *rind.-cares, fandea se putea redea indati cum eelee nu se putea mirede bo 18. se face dinteodata agnates. Deseeia 51 Domnul Hrieteslice indath : el pentruca se gtin all putere are Fiul Omului a iertapacatole, a xis): &male, is i patul tfiu 01 mergi la case ta!

5

dansii

ski 2).

lab.

I

I

t

al

www.dacoromanica.ro

66

Tidied patul tau l mergi la casa tali'. $i indatasculandu-se inaintea lor, a luat patul pe carezacea i s'a dus la casa sa inaintea tuturor, sla-vind pe Dumnezeu. $i spaima a cuprins pe totisi slaveau pe Dumnezeu care au dat putere caaceasta °amender, zicand : Am vazut lucruriminunate astazi".

§ 30. Chemarea lui Matei la apostolie. Ospätuldin casa acestuia. Invitaturile date atunci.

(Matei 9, - Marcu 2, ; Luca 5, - ).

Si lisus a e*it iara§i la mare si toata multi-mea venea la el, invata pe dânli. $i trecand,a vazut pe un om sezand la vama ce se numeaLevi, zis i Matei ), fiul lui AILu, i i-a zis lui : Vinodupa mine !". $i lasand toate, s'a sculat si a mersdupa dansul. Si Levi i-a facut lui ospät mare incasa sa. $i era norod mult de vamesi si de altipacatosi, care sedeau impreuna cu lisus i cuucenicii lui, cd erau multi i mergeau dupa el.lar carturarli i fariseii vazandu-I pe el ca ma-nanca cu vamesii cu pacatosii '), au zis uce-nicilor lui : Ce este cd cu vamesii i cu paca-tosii mananca i bea 7" $i auzind lisus, le-a zislor : N'au trebuinta cei sanatosi de doftor, ci ceibolnavi. Deci mergand, invatati ce este: mild

1. Apostolul Matei e num t cu numele de Main In evanglieliaserial' de ol oi Levi la Marcu si la Luca. Dar aunt una al aceiasfii ntá.

2. Pentru (arise!, onmenil [farad ei oamonii din popor care um-blau cu lisua erau socotiti ea paeAtooi I urgleiti de Dumnozeu,

7 ; 14-2!

§i-i

§i

www.dacoromanica.ro

67

voiesc, iar nu jertfcil), cd n'am venit sd chempe cei drepti la pocdinta, ci pe cei pacatosi".

§31. Intrebäri despre post. Vinul nou in foi vechi.(Matei 9 - ; Marcu 1 - ; Luca 5, -

Ucenicii lui loan si ai fariseilor posteau,au venit la dansul ucenicii lui loan zicand:Pentru ce noi, ucenicii lui loan ), postim si fa-cern rugaciuni, asemenea i ai fariseilor, iar aitai nu postesc si Ind:vaned si beau ?". $i le-a zislor lisus : Au doard pot fiii nuntii sa posteascap late cand mirele este cu dansii? ). CAM vremeau pe mirele cu ei, nu pot sd posteascd. Darvor veni zile cand mirele se va lua dela dansii

atunci vor posti intr'acele zile". S graiapilda Cairo dansii : Nimeni nu pune petec dehaina noua la haind veche, iar de nu, si pe ceanoud o rupe i la cea veche nu se potrivestepetecul ce este dela cea noud. Si nimeni nu puneyin nou in foi ) vechi, iar de nu, va sparge vinul

I. In oehil lui Dumne eu, faptele de bunatate ai de mila felldr aproapele emu socotite ea mai pre sus de slu bele Inchinani.Fan eh le faceau mai mull pe acestea din urmd pi mai putln pecele dintai.

. Derniii lui loan erau uccijiti pe Domnul Ilristos cà mirlrealui a Intrceut pe cea a lnvalatorului lor. Abia mai tarziu Mau dee-p, rtit ei de fans& pi au vend la list's.

S. Venire. lui lieu e o vreme de veselie M de sirbdtoare, pecand postul e de tristelil. De ce deci sa posteasea ucenieli candDomnul era cu ei Y

4. Prin to se inteleg burdufurile care se Intrebuinteaza In ra-s.rit i se Tntrebuintau odata pi la noi, pantru pistrarea materiilorcurgAtoare. Prin asemdnarea tut, lieu@ spune ea InvAliturile NouluiTe lament nu pot Inc ipea In orAnduirde celui Vecluu. Nu putemtrii in felul Vechlului Testament PI sA punem in cuptinsul lui po-runcile celui Nou.

,).

si

pi ei

www.dacoromanica.ro

68

cel nou pe foi, si el se va varsa i foile vor peri ;ci vinul cel nou se cade sal puie in foi noiamandoua se vor tinea. $i nimenea care bea decel vechiu indata voieste de cel nou, ca zice :cel vechiu mai bun este".

§ 32. Femeia bolnavä de curgerea sfingelui.Vindecarea fiicei lui lair.

(Ma'el 9, Ind Marcu 5, - ; Luca 8, 41-59)

Acestea graind el catre dansii, lata, a venitla dansul unul din mai marii sinagogii, cu numelelair ), care, vazandul pe dansul, a cazut la pi-cioarele lui ruga pe dansul mult zicand :Fiica mea spre sfarsit este, a murit, ci vinode-ti pune maim pe dansa, ca sa se man-tuiasca i sa traiasca I $i sculandu-se lisus, amers cu dansul i ucenicii lui, i dupa dansul amers norod mult si-I impresura pe el.

$i o femeie oarecare, fiind intru curgerea san-gelui de 12 ani, i multe patimind dela multidoftori, i cheltuindu-§i toate cele ce avusese,nimic folosindu-se, ci mai vartos mergand spremai rail, auzind de Iisus ca vine cu norod multinapoi, s'a atins de poala hainei lui, ca zicea :Numai de haina lui de ma voi atinge, ma voimantur. $i indata a secat izvorul sangelui eia simtit cu trupul ca s'a vindecat de boala. $iindata lisus, cunoscand intru sine puterea ce aiesit dintr'insul, intorcandu-se catre norod, a zis

I. Ace t lair era mai marele ina g og it din Caperneum.

si

si-I

si

si

www.dacoromanica.ro

69

Cine s'a atins de mine ?" 9. lar lepadandu-setoti, a zis Petru i ceice erau cu el : Invatato-rule, noroadele te imbulzesc i te stramtoreaza,si zici : eine este celce s'a atins de mine ?" farlisus a zis S'a atins de mine oarecine, ca. euam cunoscut puterea care a esit din mine". $ise uita imprejur sa bada pe ceiace a facut aceasta.Iar vazand femeia ca nu s'a putut ascunde, in-fricosandu-se i tremurand, a venit, si cazandinaintea lui, i-a spus inaintea a tot norodul pentrucare pricing s'a atins de el si cum ca s'a tamd-duit indata. lar el i-a zis : Indrazneste, Iliacredinta ta te-a mantuit. ) Mergi In pace si fiisanatoasa de boala ta !".

Inca graind el, au venit dela mai-marele si-nagogii zicand : Fiica ta a murit ; nu mai su-para pe invatatorul !". lar lisus indata ce a auzitcuvantul ce s'a grait, a zis mai-marelui sinagogii :Nu te teme ! Crede numai si se va mantui !".$i n'a lasat pe niciunul sä mearga dupa dansul,fara numai pe Petru i pe lacov i pe loan, fra-tele lui Iacov. $i au venit in casa mai-mareluisinagogii, si au vazut turburare, plangand aceiasi tanguindu-se mult. $i viind lisus in casa boie-rului i vazand flueratorii i inultimea galcevind.a zis /or : Ce va turburati i plangeti ? Fugiti, cafecioara n'a murit, ci doarme !". $i radeau dedansul, stiind ca a murit. lar el, scotand afara

1. hgua l,a prea bine cine I-a alms, dar punea Introbareaaceasta, pentruca multimea si InIeleaga ce s'a suvanit i si seaprind In credinja ei.

a. In chi:in calor mai mari dureri, numai credinta este ace caresprijina pe Om impedeca de a se prabuei In ilesaudejde.et-I

n

www.dacoromanica.ro

70

pe toti, a luat pe tatal fecioarei i pe mama eipe ceice erau cu el si a intrat unde era fe-

cioara zdcand. $i apucand pe fecioara de mana,i-a zis ei: Talita cumi ! ceiace se talcuieste :Fecioara, tie zic, scoala-te !". Si s'a intors duhulei si a inviat indata Si s'a sculat fecioaraumbla, ca era de 12 ani. $i s'au spaimantat cusoaima mare, $i le-a poruncit lor mult ca nimenisa nu stie aceasta ; si a zis sd-i dea ei de m'in-care. $i a esit vestea aceasta peste to pat iantulacela.

§ 33. Vindecarea a doi orbi i a unui mut(Mut& 0,

Si trecind Iisus de acolo, au mers dupa dansuldoi orbi, strigand i graind : Miluieste-ne pe noi,Fiul lui David !". lar dupa ce au mers in casa,au venit la dansul orbii si le-a graft lor lisus :,,Credeti ca pot sa fac eu aceasta ?". Grait-aului : Asa, Doainne I". Atunci s'a atins de ochiilor graind Duna credinta voastra fie gotta!, )

$i s'au deschis ochii lor. $i le-a poruncit lor lisusgraind : Vedeti, nimenea sa nu stie". lar ei esind1-au vestit pe dansul in tot pamantul acela. laresind ei, iata, au adus la dansul pe un om mutindracit. $i scotandu-se dracul, a grait mutuls'au mirat noroadele, graind, ca niciodata nu s'aaratat aa intru Israil. lar fariseii graiau : Cudomnul dracilor scoate pe draci".

1. Fiul lui Dumne/eu m lweete c 01 inuni numit pe Ce e cre .

4),

:

i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

71

CAPITULUL V

Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe S-Writ. Dela Pa§tele al H-lea liana la al 111-lea.

§ 34. Vindecarea sl5b5nogului dela scalda-datoarea Vitezda.

(loan 5, -, ).

Dupa acestea, era praznicul Iudeilor, i s'a suitlisus in lerusalim. $i este in lerusalim scaldatoareaoilor ), care se chiama evreieste Vitesda, cincipridvoare av ind. Intr'acelea zacea multime multade bolnavi, orbi, schiopi, uscati, asteptand mis-carea apei. Ca inger la vreme se pogora in seal-datoare i turbura apa, si care intra intai dupd tur-,burarea apei, se tacea sanatos ori de ce boala eracuprins. Pe acesta vazandul lisus zacand i curios-,cand ca iata, mul A vreme avea, i-a zis lui : Voiest1sit sanatos ?" Raspuns -a lui bolnavul : Doamne,om n'am, ca, daca se va turbura apa, sa ma bage

scaldatoare ); deci pana cand eu merg, altulinaintea mea se pogoara". Zis-a lisus lui : ,,Scoa-la-te, ia-ti patul tau si umbla.". $i indata s'a lamasanatos omul luat patul sau i umbla ; si

I. Aceast scAldttoare era o mare strap 'era de api, Intro tart;MITIl de pcatra i IncunIureta de ziduri marete. Be vede M ezi,load unde a lost acea minunat s caldAtoare. Ea se rumen a oilorpentruel era aproape de poarta pm care erau adu e la lerusalimode sortite pentru jertfele dela templu.

2. Cati pacItogl n'au @I ei neNoie de un stat bnn Inteo eIlpdaanumiti, pentruca sa fie tfirati la pocainti gi tamiduiti de raul pa-

timilor los!

fii

n

t

4 si-a

www.dacoromanica.ro

72

era intr'acea zi Sambata. Deci ziceau ludeii celuivindecat : Sambata este, nu se cade tie a-ti luapatul 1). Raspuns-a lor : Cela ce m'a facut sa-natos, acela mi-a zis : Ia-ti patul tau i umbla!"Deci I-au intrebat pe el : Gine este omul acelace ti-a zis : ia-ti patul i umbla ?". Iar rel vindecatnu stia cine este, ca lisus se dedese in laturi,norod fiind intr'acel loc. Dupa aceia 1-a aflat peel Iisus in biserica i i-a zis lul : lata cd te-aifacut sanatos, de acum sa nu mai gresesti, casd nu-tie fie tie ceva mai rau ) A mers omulacela, si a vestit ludeilor, ca lisus este cel ce I-afacut pe dansul sanatos. Si pentru aceea goneauludeii pe Iisus, cautau pe el sa-1 omoare, cafacea acestea Sambata lar lisus a raspuns lor :

Tatat meu Oita acum lucreazd, i eu lucrez".Deci pentru aceasta mai vartos cautau Iudeii sa-Iomoare, ca nu numai dezlega Sambata, ci i pe

1. Evreli fiind orbl, socoteau cd nicI binele nu trebuie fAcutSfimbuta. De aceia, In loc de a e bemire, el harp a cArti el Dom-mil a vindecat Sambata. Iota cum, Ia rumple In mite at lumina In.vdrtonate, Inchinaren catre Dumnezeu ajun e a ti ca 'Pete Mature,In Mc de a fi o elobozire ei un Thor mai mu (mire tot come e bun

mdrep Adventietii aunt Mat de Ingupti, Mat pentru el Sambutae un idol, In frca amble tr marl infricoeat, In loc en iva Domnuluistl fie unealta prin care mai imintat te sm eatre Dumnezeu i multmai sprinter, apingi pentru a fifty Orel lacrunle Sul. Iar Intro lucru-rile lui, et I mai mare este iubirea de omen i.

2. Multe boale se nasc dm vote neInfrAnata a omului. Damblaus,de care @Lifer] e ace t bo'ntm, trebuie sO fi izvorfit dintrun;lintel de 'IBM, aci ;data Mantuiterul nu iar fi spas : De acum aanu mai greneeti, ea sd nu-Ii fie pe Leva mai riu I

3. Va sd rice MOntuitortil nu pne SOmbata cum o °neon Evreii.In aceasti Imprerurare ni in multe allele, vedem cum Montuitorul

se eimte slobod faM de poruneilt lineal Simbetes. Prin aceasta serastoarnd i pot lllll e advent Oiler de Sul, care %or an pe bambatea Evreii ceice duemineau odati pe Mfintuitorul.

3).

sa

Si

si-1

www.dacoromanica.ro

73

Dumnezeu zicea ca-i este tata, intocmai pe sineacandu-se cu Dumnezeu. Deci a raspuns Iisussi a zis lor : Amin, amin, graiesc voua, nu poateFiul sa faca dela sine nimic, de nu va vedea peTatal facand, ea cele cp face el, acelea i Fiulasemenea face. Ca Tatal iubeste pe Fiul, i toatearata lui, care le face el, si mai mari lucruridecdt acestea va arata lui, ca voi sä va mirati.Ca precum Tatal scoala pe morti i.i inviaza,asa i Fiul pe care voieste lb inviaza. Ca Tatalnu judecd pe nimeni, ci toata judecata a dat-oFiului. Ca toll sa cinsteasca pe Fiul, precumcinstesc pe Tatal. Celce nu cinsteste pe Fiul, nucinsteste pe Tata! care 1-a trimis.

§ 34. Invitatura lui lisus despre inviere.(loan 5, 24-

Amin, amin, graiesc voila : Cela ce ascultacuvintele mete i crede celui ce m'a trimis pemine, are viata vesnica si la judecata nu va veni,ci s'a mutat din moarte in viata. Amin, amin,graiesc voua, ca vine ceasul i acum este, candmortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i cei-ce vor auzi vor invia. Ca precum Tatal are viataintru sine, asa a dat i Fiului viata sa aiba intrusine si stapanire i-a dat lui i judecata sa faca.Caci Fiu al Omului este, nu va mirati de aceasta,ca vine ceasul intru care toll cei din morman-turi vor auzi glasul lui. $i vor iei cei ce au facutcele bune intru invierea vietii ; iar cei ce auf acut cele rele, intru invierea osandirii. Nu pot

)0

www.dacoromanica.ro

74

eu sa fac dela mine nimic, precum aud judecjudecata mea dreapta este, ca nu caut voia mea,ci voia Tatalui meu celui ce m'a trimes.

§ 35. Legatura lui lisus cu Teal ceresc.Dumnezeirea sa.

(loan 5, 1-47)

De marturisesc eu pentru mine, marturia meanu este adevarata. Altul este celce marturisestepentru mine si stiu cd adevarata este marturiacare marturiseste pentru mine 9 Voi ati trimescatre loan, si el a marturisit adevarul. lar eu nudela om iau marturia, ci acestea graiesc, ca voisd vä mantuiti. Acela era faclie, care ardealumina ; iar voi ati voit sa va veseliti la un ceas ')intru lumina lui. lar eu am marturie mai maredecat loan ; ca lucrurile care mi-a dat mie Tata]ca sa le sävarsesc pe ele, aceste lucruri, care eufac, märturisesc pentru mine, ca Tatal m'a trimis ).$1 Tatal, cela ce m'a trimes, acela a marturisitpentru mine. Nici glasul lui ati auzit vreodata,nici chipul ati vazut. $i cuvantul lui nu-I avetiramandnd intru voi, ca pe care a trimis el, acestuia

I. Ilaue strati to acetic* band!' tememrile are dovedesec t El avenit dela Dumnezeu. El spune Eared or ea nu e vorbade cuvinteleLui pentru a se incredinta deepre seem., ci ineuei loan le a spus-o,pa care ei au trifles, ei Moisi le-o márturiseete Di Seri pturile le oIntareee. Dar ei nu cants la ce a spas Dumnezeu, ci la ce spun eiunul citre altul. Deci demi nu ared lui Moisi gi Scripturilor, n'au sicreadi nlel euvintelor lui Mee Domnul.

2. Sd va nudity la un ceas Macaroon ad vd bac:ere:1i de pro-poveduirea lui loan o *cartel bucata de creme.

3. lieus spune el mlnunile pe care leet Haut dovedese ea el avenit dela TatE.

si

www.dacoromanica.ro

75

voi nu credetl. Cercati Scripturile, ca voua vi se-pare a avea intru dansele viata vesnica i aceleasunt cele ce marturisesc pentru mine. $i nu voitisa veniti catre mine ca viata sa aveti. Slava delaoameni nu iau. Ci v'am cunoscut pe voi, cädragostea lui Dumnezeu n'aveti intru voi. Eu amvenit intru numcle Tatalui rneu, si nu ma primiti pemine ; de va veni altul 'btu numele säu, peacela yeti primi. Cum puteti voi sa credeti, slavaunul dela altuI luand, l pe slava cea dela singurDumnezeu nu o cautati ? Sa nu vi se part ca euva voi pari pe voi la 'Fatal. Este celace va pardstepe voi ; Moisi spre care voi ati nadajduit. Ca deati fi crezut lui Moisi, ati fi crezut i mie ; ') capentru mine acela a scris. lar daca Scripturiloraceluia nu credeti, cum cuvintelor mele yeticrede ?"

§ 36. Intoarcerea iar in Galileia. Zmulgereaspicelor.

(Matei 12, 1-14 ; Marcu 2, -, ; Luaa 6, - )

Si a fost intr'o Sambata, a ,doua dupa ceadintai trecea el prin semanaturi i ucenicii luiau flamanzit i zmulgeau spice si mancau fre-candu-le cu manile. lar fariseii, vazand, au zis

1. Faptul et Evreii nu cred In Hristos e o dovadd ca et nu crednici In Moi i al lor. Caei Moist a saris lucruri care vorbeee despreHristos gi pentru a Invata lumea ad naddjdulased in El gi eg-Lgtepte. Daca deci ei despretuiese pe firlstos, desprepiese pe

'usual Moisi care a scris pentru Hristos.2. Sambata neonate era cea care venea a opta dupe Pagti. Deal

sArbatoarea Clad Domnul a vindecat pa slibanogul de 98 de ant Ia.lerusalim era Pagtele.

71

),

www.dacoromanica.ro

76

lui : Iata, ucenicii tai fac ce nu se cade a faceSambata 9". Iar al le-a zis lor : Au n'ati cetitce a facut David cand a flamanzit, el si ceiceerau cu dansul ? Cum a intrat in ('asa lui Dum-nezeu, in vremea lui Aviatar Arhiereul, si amancat panile punerii-inainte "), care nu i secadea sa le manance, fara numai preotilor, si adat celor ce erau impreuna cu el ? Sau n'aticetit in lege ca Sambata preotii calca Sambatain biserica i sunt nevinovati ? Dar graiesc vouaca mai mare decat biserica este aici. $i de atisti ce este : Mild voiesc, iar nu jertfa, n'ati fiosandit pe cei nevinovati". Si le-a zis lor : Sam-bata pentru om s'a facut, iar nu omul pentruSambata. Drept aceie damn este Fiul Omuluisi al Sambetei"

§ 37. Vindecarea omulut cu Infirm uscatä.lisus savarseste multe minuni.

(Matei 12, -; Marcu 3, - , ; Luca 6, ).

Si a lost si in alta Sambata, trecand pe acolo,-a intrat el in sinagoga i invata. $i era acolo un

2. Farieeli emoteau zmulperea spicelor ea cove oprit a face re-bite, (MIMI liRe pares ceva din lucrarile campultu.

2. Panda puneral-In into erau cele 12 pint care es puneau InHectare iptamind ca jertfa In Imerica Inaiatea mu DumnezeuMuni o attain ni, se luau pi unmet precept amen vole BA le mi-mince.

9. Bunt slujbe care mai cu mama trebulen (Mute In due Sam.betei, cum e alu ba preoplor ip de meta ei nu pd Atuleac muneindlute() al ea Recasts.

6. Act Domnul Ilri tos 'el anti domnereirea Be, edict someet El e atipan ai peete San bitt. Nmenea dintre oameni n'ar ffndraznit A spule ace, Ionia SAmblita era puet de Dumnezeu ea

al de odihnii.

')

S

,.

www.dacoromanica.ro

77

om a carui mana, cea dreapta, era uscata.carturarii i fariseii ii pandeau vada) de-1 vavindeca Sainbata, ca sa afle vina asupra lui.Dar el stia gandurile lor, si a zis omului careavea mana uscata : Scoala-te i stai in mijloc I"lar el, sculandu-se, a statut. $i 1-au intrebat pedansul zicand : ,Se cuvine Sambata a vindecaca sa-1 invinuiasca pe el '). Atunci Iisus a ziscatre dansii : Intreba-voi pe voi : ce se cadeSambata, a face bine sau a face rau ? suflet amantui sau a perde ? Ce om este dintre voi care,de va avea o oaie i va cadea aceia in groapaSambata, au nu o va apuca pe ea si o va scoate ?Dar omul cu cat se deosebeste de oaie ? Pentruaceia se cuvine Sambata a face bine°. lar eitaceau. $i cautand spre ei cu manie i intristdn-du-se pentru impetrirea inimii lor, a zis omului :Intinde-ti mana ta Si a intins-o. $i a venitmAna lui la starea cea dintai, sanatoasa, casicealalta 2). far ei s'au umplut de manie i vor-beau unul cu altul, ce ar fi de facut lui lisus. $i

1. Sambita, adica ziva odihnel inteo zi din saptimani a fastpusi de Dumnezeu, pentruca omul si se odihneased de munca depeste etptimanA 01 si se ridice Cu mintea la Facatorul eau M si-sibraneasca sufletul. Deci Siimbata a Cost pusa In slujba omului, nuCA omul sa stea ea tin rob al ei l si nu se clinteascd, ci ea ea DialIntel/ma ceiace n' putut face In women siptImunii, eh si mutede aufletul lui Bi si se lath,. epre Dumnezeu. Munca trupeasaade theta siptamflna apnea asupra omului si1 Ingreuisza duhul. Deaceia el trebuie sa aibi clipe de elobozire, sand sehimbi muncatrupului au cea a sufletului. In om trebuie ea fie ca o cumpani a

si traiasca amandoui luorarilo: si a trupului si a sufletului,atunci omul este Intros si sinitos ei deplin gi mai la stare a-si

Indeplini datoride lui.2. Numal cat a trains mina, pi fare alt cuvint, minunea s'a at-

varsit.

Si(sa

?"

vietii,si

www.dacoromanica.ro

78

iesind fariseii, indata au facut sfat cu ierodianiiimpotriva lui, ca sa-1 pearda pe dansul.

Dar lisus, cunoscand,s'a dus de acolo cu uceniciisai catre mare, si dupa dansul a mers multimemulta din Galileia si din ludeia si din lerusalimsi din Idumeia 2) si din cealalta parte de Iordan

cei dimprejurul Tirului si al Sidonului .1) ; mul-time multa, auzind cate facea, a venit catredansul. $i le-a poruncit lor sa nu-1 facd pe elaratat 9, ca sa se implineasca ceiace s'a zis prinIsaia Proorocul ce zice : Iata pruncul meu pe1-am ales, iubitul meu, intru care a binevoit su-fletul meu ; pune-voi Duhul meu peste dansul njudecata neamurilor va vesti. Nu se va prici, niciva striga, nici va auzi cineva in ulita glasul lui.Trestle zdrobita nu va frange si in aprins nu vastinge, pana ce va scoate judecata spre biruinta.Si intru numele lui neamurile vor nadajdui"Si a zis ucenicilor sai ca sa stea o corabioarauproape de el, pentru norod, ca sa nu-I impre-soare pe el. Ca pe multi a vindecat, incat na-

1. Irodtanzi erau eel care sedan de partea domnItorului trodel aparau faptele lui. Ei erau vrajmasii farisellor, dar In Impreju-rarea aceastu si to altele, vrAjmagii se uneau Ca ol fie ImpotrivaDonmului.

2. Idumera era tinutul mai jos de Palestina, peste care domneaTrod, ucigaaul pruncilor. Locuitorii nu erau Evrei, dar Bateau 1m-prouna cu Evreii din ludela sub seemed carmuire.

S. Tirul l Stdoual erau tare care se numea ci Siria. Era w-zatA mai sue de Palestina. Vs ofi zia de nsa departe veneau scumIndeed si asculte propoveduirca Domauluil Se Mutinies. vesteadespre El si mai sus el mai jos de Palestina ci din tate piquealergau sa asculte cuvintelo Lui.

Sa nu-1 faca aratat, ached si nu sputa a 0 El, oa si-I1mbul:eased multimea.

6. Tula at, 2; 42, 1 si SI, 1 si lezerbill 34,111.

4.

4).

9

si

www.dacoromanica.ro

79

valeau spre el ca sa se atingd de dansul, catiaveau batai '). $i duhurile cele necurate, candii vedeau pe el, Wean inaintea lui i strigaugraind Tu esti Fist lui Dumnezeu", $i mult iicerta pè dansii, ca sa nu-I face pe el aratat.

§ 38. Alegerea celor 12 apostoli.(Matei 10-,; Marcu 3, -; Luca 6, 12-le

Si a fost hi zilele acelea, a esit lisus i s'asuit la munte sa se roage, i toata noaptea apetrecut intru rugaciunea lui Dumnezeu. $i cands'a Meat ziva, a chemat pe care a vrut el insusisi au venit la dansul. $i a ales dintr'insii 12, pecare i-a numit apostoli, ca sa trimeata pe ei sapropoveduiasca l sa aibd putere a vindeca boa-lele i toata neputinta si a goni dracii. Iar numelecelor 12 apostoli sunt acestea : cel dintai Simon,ce se numeste Petru, si Andrei, fratele lui ; Iacoval lui Zeveeei si loan, fratele lui, i le-a pus lornumele Voanerghes, adica fii tunetului ; FilipVartolemei ; Toma i Matei vamesul ; Iacov al luiAlfeu si Levi ce s'a numit Tadeu ; Simon Cana-nitul i luda Iscarioteanul, care 1-a si vandut peclansul.

§ 39. CuvAntarea de pe Munte.(Matel 5; Luca 6, 117-20.'

5i pogordndu-se (lisus) cu dansii, a statut inloc ses 2), si multimea ucenicilor lui' i multime

I. Cali aveau batai, fulled toll eei care aveau noun betegug nA-vAleau spre 131 ea eg-L ulna gi eg se vindeoe.

2. Cum a etdtut Ileum la loe gee gl era pe 'auntie? Trebuie ei seOle a Item a vorbit atunel pe un mute, Care de amid !acme

:

si

www.dacoromanica.ro

80

multa de norod din toata ludeia si din lerusalimsi de pe langd marea Tirului si a Sidonului, carevetted' sd-I asculte pe el si sa se tamdduiascdde neputintele lor, i ceice erau chinuiti de 'du-hurl necurate, §i se vindecau. Si tot norodul cAutasa se atingd de el, cd putere esea din el i vin-deca pe toti.

Iar vazand pe noroade, s'a suit in munte ;sezand el, au venit la dansul ucenicii lui. Si el,ridicandu-si ochii sati spre ucenicii lui, l deschi-zAndu-si gura sa, ii instate pe ei zicand

1. Fericirile.

Fericiti cei sAraci cu duhul, ca a acelora esteimparatia cerurilor.

Fericiti ceice plAng, ca aceia se vor mangdia.Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pa-

marital .

Fericiti ceice flamanzesc i insetoseaza de drep-tate, cd aceia se vor satura.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui,

se numeste al Fericirilor , Made,' a rostit atunci ouvantarea auInvatituri creatinesti gi care Incepe eu Invapturile numite .Feri-ciri . Muntele °stela, care se afia In Gaillela, ayes, aproape deHaul lui, tin loc mai deechie di mai larg, arch. eranghelia Stan.tutu! Luca II zice pea De acolo In sus, el mai avea tin suic,care se poate socoti cartel lui. Aceasta este cu putinti la munD,Matted pi noi avant tocmai aim Manatee Ceahraului din jud, Deem-tului. El are &tier apron!). de vile tut fourth frumos lots noted 51larg, In care ar putea eta mil de oameni, eta Ingramadme. Deacolo in sus, mai este o ridicAtura de stalled numItii Panaghta.De I nine a'ar sal pe poalele acesteis, ar fi ca si turn a'ar sui pemunte tar ceilalD II fisculta din am

sloe

:

,

Si

www.dacoromanica.ro

81

Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedeape Dumnezeu.

Fericiti facdtorii de pace, cd aceia fiii lui Durn-neZeu se vor chema.

Fericiti cei izgoniti pentru dreptate, cd a ace-lora este ImpAratia cerurilor.

Fericiti yeti fi cAnd va vor ocAri pe voi i vavor goni i vor zice tot cuvantul rdu impotrivavoastrd, mintind pentru mine 1).

Bucurati-vd i va veseliti, cd plata voastrAmulta este in ceruri, c a§a au gonit pe proo-rocii cei mai nainte de voi.

2. Vaiurile (Luca 6, :CO.

Vai voud bogatilor, ca vd luati mAngdiereavoastrd I 2).

Vai voud celor ce sunteti sAtui, acum, cäveti flamanzi I

1. Pentruca Intelesul acestel feriairi sA iasii mai !impede la iveala,trebuie sebimbata Intro cava apemen cuvintelor din evangheliaveal.) romilneasca. Cad cuvintele mintind pentru mine., de pilda,mitt cum le auzim noi des 9i cum aunt cuprinse i in tactile deacoalA, n'au niciun Inteles i incured mintea copiilor. Intelesul esteCt prigonitoni, In chip ITC:lanes, din ur5 edam Dyne, vor educe totfelul de coal si pogo:Uri Impotriva m irturisitorlor lui Hsu.Meet ierinirea aeon ta, cuprinst In stlhul II, cap. 6 dela Sf. ?demi

avand loon! 9 intro fericiri, ar trebui data aa : Ferteita. yeti ficdnd ea vor oetiri pe vos ci va vor goni 0, din urd asupro menin nInd, vor sire tot euteintul rdu intpotreva voastrd.

2. 04 ins !nail m ingdterca voastra muse amna :care vi capItati In a-atm U lume multumirea vieii voastre. Omni trebai sA cant multi m i-r a In vial de veal, cA apoi v'ne i cealcitA. MultAnurea pAmfintuluiatarnii de ea a cerului, dar nu climpotririi. Boottul care luoreaziei pentru vine de ve I nu iota in osAnda rostitA de DotnnulastipraJut, ai numai bogatii care vi iau scum mangdierea lor

3. Mantuttorul are In vedere po scot care nu se g'ndesc decalnumai sa l Implineasca poftele Jar.

6

@i

gi

.

www.dacoromanica.ro

82

Vai vouà celor ce radeti acum, cä veti plangesi vä veti tangui I

Vai vouA cand toti oamenii vä vor zice bine 9,cd inteacest chip, pArintii lor faceau proorocilorcelor mincinosi I

3. Sfintenia apostolilor (Matei 5 - ; Marcu 4,Luca 6, ; 8, ,, ; 9)

VOi sunteti sarea pdmantului, iar daca sarease va strica, cu ce se va sara Intru nimic numai este de treaba, tare numai a se arunca afarasi a se calca de oameni.

Voi sunteti lumina lumii 9. Nu poate cetateaa se ascunde, deasupra muntelui stand. Nici aprindfaclie si o pun supt obroc, ci in sfesnic i lumi-ne azd tuturor celor ce sunt in cash i Ca ceiceinfra sä vadA lumina.

Asa sA lumineze lumina voastra inaintea oa-menilor, ca sa vada lucrurile voastre cele bunesi sa slaveascd pe Teal vostru cel din ceruriSi le-a zis lor i pita : Au doara poate orb peorb sd povaituiasca 7 Au nu vor va cadea amandoiin groapA ?

4. Implinirea legii. (Matei 5, 1-'20 ; 7. J.SA nu socotiti cä am venit sa stric legea sau

I. E va i died lumea te lauda al al te temi atunci despre staresta, Model oamenii laudA dupe cugete t9uratece i nu du pi ermine..dela Dumnezeu.

2. Cuvintele acestea aunt Indreptato catre apo toll dar la lamaurmelor, orice (Tustin este un apostol. Faptole sale trebule sA fieea o lumina care capitol si pe altul de a face luerurile lui Dumnezeu. Deci trebule sA avem faptele, peatruca, prin ele, sA putemluera &supra altora.

a ;

?

www.dacoromanica.ro

83

proorocii ; nu am venit sa stric, ci sa implinesc.Ca amin zic voila : pana ce va trece cerulpamantul, o iota sau o cirta nu va trece dinlege, pAna ce vor fi toate. Deci cela ce va stricauna din aceste porunci mai mid i va Invataasa pe oameni, mai mic se va chema intru im-paratia cerurilor ; iar cela ce va face si va in-vata, acela mare se va chema intru imparatiacerurilor. Ca zic vouä, ca de nu va prisosi drep-tatea voastra mai mult decat a carturarilor si afariseilor, nu veti intra intru Imparatia cerurilor.

Nu dati cele sfinte candor, nici lepadati mar-garitarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumvasa le calce cu picioarele lor i intorcandu-se, sava rupa pe voi.

5. Iertarea nedreptatilor (Mat. 5, ., ; Utica 12, 58.0.

Auzit-ati ca s'a zis celor de demult Sa nuucizi", ca cine va ucide, vinovat va fi judecatii.lar eu zic voua ca tot cel ce se mdnie asuprafratelui sau in desert, vinovat va fi judecatii,

cine va zice fratelui salt ,,raca", 2) vinovat vafi soborului ; iar cine va zice : nebune", vinovatva fi Gheenei 3) focului.

1. Nimena nu se mlinle In desert, Baia tin pricing. Aceat .Indesert ln, e on edam; In twee manunripto ale evanghelillor,care Inst nu a gisegte Iti castle mai vechi manuseripte, cum calSinaitic, cel Vatican i altele. Deci spun MlIntuitorului a fost fareacel ethos, di El a osfindit nice mania asupra fratelui nostril.

2. Raca era un =Ora de ocari la Evrei gi Inserting aeonurd.3. Glenna era names onei inn dela moms, de Ierusalim, undo

e ardeau gunoalele oragului. Din pricing cli acolo era foe totdeauna,pedeapsa eu foe noun din tomes viitoare era fnfAtigata ca oSheen gi I se elan ()hens focului. Deal Oheoni o tot una cumUI zice

si

:

:

si

Iadui.

www.dacoromanica.ro

84

Deci, de-ti vet aduce darul tau la altar, si acoloiti vei aduce aminte Ca fratele tau are ceva asuprata, lasa acolo darul tau, fnaintea altarului,mergi mai intai de te impaca cu fratele tau, siatunci, venind, adu darul tau 9. Si cand mergicu pârasul pe cale la domn, da lucrare sa teizbavesti de el, ca nu cumva sa te traga la ju-decator, si judecatorul te va da temnicerului,temnicerul te va arunca in temnita. Amin zictie Nu vei esi de acolo, Oita ce nu vei plati

codrantul cel mai de pe urma.

6. Curds= Zminteala. Despartenia.(Matei 5, 38'48; 72 12+Luca 6, 0-0,

Auzit-afi ca s'a zis celor de demult : Sa nupreacurvesti" I Iar eu zic votta, ca tot cel ce cauthla femeie, spre a o polti pe ea, iata, a preacurvitcu dansa intru inima sa.

far daca ochiul tau cel drept te zminteste petine, scoate-1 pe el si-1 leapada dela tine, ca-tifoloseste tie ca sa piara unul din madularele tale,si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena. Sidaca mana ta cea dreapta te zminteste 2) petine, taie-o pe ea si o leapada dela tine, cd itifoloseste tie ca sa piara unul din madularele tale,si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena.

far= s'a zis, ca cela ce-si va lasa femeia sa,sa-i dea ei carte de despartenie. far eu zicca tot cela va lasa femeia sa, afara de

1. Durnnezeu nu area adneem inellInare cleat dupi ce mai!Mai am Rama dragoste ditto frapi 1101nri.

2. Dead ie ramnteste, tuned arms te imboldefte spre !Idea.

si

si

:

si

voua,oe-si

www.dacoromanica.ro

85

curvie, o face pe ia sa preacurveasca celace va lua pe cea lasata, preacurveste.

7. Juramantul. (Matei 5, -).

Iar ati auzit ch s'a zis celor de demult : SA nujuri stramb I ci sa dai Domnului jurAmintele tale l"lar eu zic vouA : SA nu te juri nicidecum, nicipe cer, ca este scaun al lui Dumnezeu ; nici peclamant, cà este asternut al picioarelor lui, nicipe Ierusalim ca este cetate a marelui Imparat ;nici pe capul tau sa nu te juri, ca nu poti safaci un pAr alb sau negru; ci fie cuvAntul vostruasa, asa ; nu, nu ; iar ce este mai mult decatacestea, dela cel rau este.

8. Iubirea vrajma§ilor. (Matei 18-48 ; 7 11; Luca 6, W36)

Auzit-ati cd s'a zis : Ochiu pentru ochiu i dintepentru dinte". Jar eu zic voud : SA nu stati impo-triva celui rau, ci, de te va lovi cineva peste fataobrazului cea dreapta, intoarce-i lui i pe cea-

celui ce voieste sa se judece cu tine sisa-ti ia haina ta, lasd-i lui i camp ; i cela cete va sill pe tine (sa mergi) o tuna de loc, mergicu dAnsul cloud.

Celui ce cere dela tine dA-i ; si de cel ce voiestesa se imprumute dela tine, nu te departa si delacela ce iti ia ale tale, nu cere inapoi. S precumvoiti sA va faca vouA oamenii, faceti i voi lor.asemenea.

1. Attila o Iasi sA cadi In primejditt desfraului,

laltA, i

9, §i

5,

www.dacoromanica.ro

86

Auzit-ati ca s'a zis : SA iubesti pe aproapeletau si sa waft pe vrajmasul tau! Iar eu zicvoud : Iubiti pe vrajmasul vostru, binecuvantatipe ceice Ara blesteamd pe voi, faceti bine celorce vA Imam pe voi si va rugati pentru ceice vAsupard i vA gonesc pe voi ; cd de iubiti pe ceicevA iubesc pe voi, ce dar este voua ? Au nu sivamesii aceiasi fat ? CA si pAcAtosii, nu iubescpe ceice-i iubesc pe dansii ? $i de faceti binecelor ce va fac voila bine si de yeti ImbrAtisacu dragoste pe prietenii vostri, ce dar este voila ?Au nu si vamesii fac asa ? $i de dati impru-mut celor dela care nadajduiti a lua, ce dareste voila, ca i pacatosii dau pacdtosilor impru-mut, ca sà ia Intocmai. Ci voi iubiti pe vrajmasiivostri i faceti bine si dati imprumut, 'limit na-dajduind, si va fi plata voastrA melee i yeti fifill celui Prea Malt, cä el este bun spre ceinemultdmitori i spre cei rai, cd el rasare soarelesàu peste cei rai i pestecei buni i ploud pestecei drepti l peste cei nedrepti. Deci fiti milos-tivi, precum i Tatal vostru cel din ceruri milostiveste si fiti desavarsiti, precum i Tata] vostrucel din ceruri desavdrsit este I 1),

9. Milostenia 0 rugdeiunea (Matei 6-,, ; 7-;Luca 11, r,,-).

Luati aminte sa nu faceti milostenia voastrainaintea oamenilor, spre a fi vast* de dansii, iar

1. Omul niciodata nu poate fi deplin eau desavareit. Totdeaunava avea acilzaminte. Dar el trebuie ail lnainteze pe ealea deal/air-airii, pentruca ail ajunge a fi tot mai bun. Va izbfindi In mane,.

www.dacoromanica.ro

87

de nu, nu yeti avea plata dela Tatal vostru ca-rele este in ceruri. Deci cand faci milostenie, sanu trambitezi inaintea ta, cum lac fatarnicii inadunari si in ulite, ca sa fie slaviti de oameni.Amin zic voila ca-si iau plata lor. Iar tu, facandmilostenie, sd nu stie stanga ce face dreapta ta,ca sa fie milostenia ta intru ascuns i Midi tau,celce vede intru ascuns, va rasplati tie la ard-tare 1).

81. cand te rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubescsa se roage stand in adunari si in unghiuriletelor, ca sa se arate oamenilor. Amin zic voud

iau plata bor. Iar tu, cand te rogi, intra incamara ta i, incuind usa, roaga-te Tatalui taucelui intru ascuns, i Tatal tau, celce vede intruascuns, va rasplati tie la aratare. S rugandu-vd,sa nu graiti multe ca paganii, ca li-se pare lorcd prin multa vorba lor vor fi auziti 9. Deci nu va.asemanati lor, ca tie Tata] vostru de ce avelitrebuinta, mai nainte de a cere voi dela dansul.

died va urma pe eüile lui Dumnezeu i va privl spre dfumul,MIAMI Dumneztu este Mali Para niolun scAzimant t cu totul de-sAvarsitA.

1. E cu putinfa ea unele fapte ale noastre sA nu se poatil as-eunde. Nu urmeazA atunci sA nu le fad, de team (IA vei fi Winn.Dar omul este la adapost, dami face fapta pentru dulcesSit binelui,nu pentru a fi vAzut de oameni. linear] este chiar bine ea unelef apte ad se stie, pentruca i alNi sa fie Indenniati prin ele a umblaprin aceiaM mile. Dar nu trebuie sA eaute omul anume ea fapta luisii fie stint!.

2. Dumuezeu nu ming lungimea rug5eiunii, ci ca ea sii fie ter-binte.

uli-

ca-si

www.dacoromanica.ro

88

TATAL NOSTRU.

Deci voi asa sA vA rugati :Tata/ nostru, carele esti in ceruri, sfinteascd-se

numele Mu.Vie impeirdtia ta.Facd.se tutu ta, precurn in cer, i pe pdnuint.Alma noastrd cea spre fling dd-ne-o noud

astdzi.ne land noud gresalele noastre, precum si

noi iertdm gresitilor nostri.Si nu ne duce pe noi in ispitd, ci ne izbdvote

de cel viclean9.Ca a ta este impArAtia i puterea si slava, in

veci. Amin.Ca de yeti ierta oamenilor gresalele lor, ier-

ta-va i voila Teal vostru cel ceresc. Iar de nuyeti ierta oamenilor gresalele lor, nici tatalvostru nu va ierta void gresalele voastre.

1. Aceasti rugiciune, pe care noi o numim Tata nostru, maipoartii pi numele de Rugricittnea Dontnului, Waded a foot Multi defustian Domnul nostru lisue Grimm Sf. Ciprian spune cA, fiira In-doiali, Dumnezeu va summits aceasti rugleiune, and glisepte in'tr'insa sirnpirile i cuvintele Fiului Situ Insupi.

2. Millie bunuri pe care orezi na le stapanepti pe plimant, maimult le perzi, fiindefi sultan primejdii le amenintil sfi le =alga dinmina ta. Dar bunurile sufletepti nimenea nu le poets rApi dela tine.

3. Dupd cum ochiul slujepte sa ealauzeaseli trupul, ea o luminAcare se afili In el, tot asa gandul eel bun pi cunt slujepte a necArmui bine pi a face fapte dupi lumina lui. De aceia mai i numimpsi omul on gand bun oil era senin la feta, flindca obipul ii esteluminat pi In Mara, pa (And deepre omul ma gianduri rele spunema este posomorAt eau lntunecat. GAndul eel mai increpepte i stainbend chipul care trebuie ad fie biajin al omului.

51

-

www.dacoromanica.ro

89

10. Postul (Matei 6, I16-18,

Si cand postiti, nu fiti ca fatarnicii,smolesc fetele lor, ca sd se arate oamenilor capostesc. Adevar zic voila iau plata lor. Iartu, cand postesti, ungeti capul tau i spald fatata, ca sd nu te arati oamenilor ca postesti, ciTatalui tau, celui ce este intru ascuns. Si 'Fataltau, celce vede intru ascuns, va rasplati tie laaratare,

11. Adevkatele comori. (Matei 6, 19.11 Luca 12, 3r84).

Vindeti avutiile voastre i dati milostenie; fa-ceti-vd pungi care nu se invechesc.

Nu va adunati voud comori pe Witt, undemoliile i rugina le Arica i unde furii le sapasi le fura; ci vä adunati voua comori in cer,unde nici moliile, nici rugina nu le strica si deunde nici furii nu le sapa, nici le lure. Ca undeeste comoara voastra, acolo va fi i inima voastra.

12. Carolina gandului. (Matei 6, 1129 ; Luca 11, 3436).

Luminatorul trupului este ochiul. Deci, de vafi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat,iar de va fi ochiul thu rau, tot trupul tau va fiintunecat. Deci dacd lumina care este intru tine,este intunerec, dar intunerecul cu cat mai mult ?Drept aceia socoteste ca lumina care este intrutine sa nu fie intunerec Deci daca trupul tau

1. Tot omul se neote cu cuget stindtee &ti cu puteree de a judecaIntre bine ni ru. Aceeeth putere trebuie tritäriti, pentruca nu

triti, ca-si

ca-si

;

I),

www.dacoromanica.ro

90

va fi tot luminat, neavand vreo parte intunecatd,va fi luminat tot, casi cand lumina cu strAlucirea.te lumineaza.

13. Trebuie sa Inman] numai lui Dumnezeu.(Matei 6, - ; Luca 12, 2223 ; 16,10

Niinenea nu poate sluji la doi domni, ca saupe unul va iubi si pe altul va urf, sau de unulse va tinea si de altul nu va griji 1). Nu putetisluji lui Dumnezeu i lui Mamona 2).

Pentru aceasta graiesc voua : Nu vd grijiti cusufletul vostru ce yeti manca 1 ce yeti bea, nicicu trupul vostru cu ce vd veil imbrdca. Au nusufletul mai mare este deck hrana i trupul decathaina ? Cdutati la pasarile cerului, Ca nici sea-mana, nici secerd, nici adund in jitnite, i Tatalvostru cel ceresc le hraneste pe dansele. Au nuaveti voi mai multd deosebire decat acestea ?$i cine din voi grijindu-se, poate sA-si adaugestatului sau un cot ? Deci dacd nu puteti ce estemai mic a face, ce va mai grijiti de celelalte ?Si de haina ce vä grijiti ? Socotiti crinii campuluicum cresc. Nici se ostenesc, nici torc. Dar graiescvoua Ca nici Solomon, in toga marirea sa, nu

'mums, din lumina ee este, sit ajungia fi intuneree. Se Intampliaceasta.

I. Cine este alipit prea mult de grijfle pAmantelui vatami nfzuinta eatre datoriile mai Inalte eeresti. Nu poll fi prieten eu doiprotitniei, cum e Dumnezen i diavolul, ei trebuie all alegi Intro eLE o amiigire a earnenilor de a orede ea pot face mire pentru Dum-nezeu si a 'Irma i pdeatele lumii.

H. Mamona este vorba cc care Sirienii, yodel cu Evreii, numeau,pe eel arum de el ea dumnezeu al bogatiilOr.

si

www.dacoromanica.ro

- 91

s'a imbracat ca unul dinteacestia. Deci daca pehaina campului, care asthzi este si mane se .arunca in cuptor, Dumnezeu asa o imbraca, nucu mult mai vartos pe voi, putin credinciosilor ?'Deci nu va grijiti zicand : ce vom manca ? sauce vom bea ? sau cu ce ne vom imbraca ? cg aces-tea toate paganii le cautg 1). Ca stie Tatal vostrucel din ceruri c aveti trebuinta de toate acestea ;.ci cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeudreptatea lui i acestea toate se vor adaoga voua.Drept aceia nu va grijiti de ziva de mane, caziva de maine va griji de ale sale. Ajunge zileirautatea ei.

Nu te teme, turma mica, ca Tatal vostru abinevoit sa va dea voug imparatia.

14. SA ne infrándm a judeca pe alii. Med 7,Luca 6,

Nu judecati ca sd nu fiti judecati ! Nu osan-diti §i nu yeti fi osanditi I lertati i vi se va ierta.Dati i vi se va da, masura bung, indesata siclatita i pe deasupra varsandu-se, vor da insanul vostru ; cà cu ce judecata yeti judeca vettfi judecati 1 cu ce masura veti masura se vamasura voua.

ce vezi paiul care este in ochiul frateluitau, iar barna care este in ochiul tau nu o simti ?Sau cum zici fratelui tau : lasa sa scot paiul

1. Dumnezeu nu opreete gindul la lifter, nici munea pentru a-1avea mai bun, ei opreete grime peace mileurâ de a eugeta gi a taut&numai ee trebuie trupului.

r",5 ;

$i

oral.

si

www.dacoromanica.ro

92

din ochiul tau ? i iata, barna este in ochiul tau.Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau, 0atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fra-telui tau

15. Puterea rugaciunii. (Matei 7, 7-12; Luca 11,

Cereti si se va da vouä, cautati i yeti afla,bateti 0 se va deschide voila. Ca tot celce cereia, i celce cauta afla, i celui ce bate i se vadeschide. Sau care este omul acela dintre voidela care, de va cere fiul sau pane, au peatraii va da lui, sau, de va cere peste, au prpe Iiva da, sau, de va cere ou, au 11 va da lui scor-pie 7 Deci daca voi, rai fiind, titi sa dati daruribune fiilor vostri, cu cat mai vartos Tatal vostrucel din ceruri va da cele bune celor ce cerdela dansul ?

16. Calea cea strimta i proorocii cei mincino§i.(Motel 7, ino ; Luca 5, 41-.45)*

Intrati prin usa cea strimta, ca larga este up§1 lata calea ce duce la perzare i multi sunt ceice infra printeinsa ; ca strimta este up §i ingustacalea care duce la viata §i pulini sunt ceice oafla pe ea. (Matei 7, 13-14).

Paziti-va de proorocii cei mincinosi, can vinla voi in haine de oi, iar inauntru sunt lupi ra-

1. Numai Dumnezeu eummete lucrurile ou adevarat bune. Deaceia el va de oemenilor oe e mai potrivit pentru ei.

9-)

h_

www.dacoromanica.ro

93

pitori 2). Din roadele for ii yeti cunoaste pe et.Au doard vor culege (oamenii) struguri din spini;

zmochine din ciulini ? Asa tot pomul bun faceroade bune, iar omul rdu face roade rele. Nupoate pomul bun sa facd roade rele, nici pomuMu sä faca roade bune. Deci tot pomul care nuface roadd bund se taie si se aruncd in foe._Pentru aceia din roada lor ii yeti cunoaste pe

Omul cel bun din vistieria cea bund a inimiisale scoate cele bune, i omul cel Mu din vis-tieria cea rea a inimii sale scoate cele rele ; cadin prisosinta inimii grdieste gura lui.

17. Insemnatatea faptelor. (Matei 7, - ; Luca 6, /46-49.

Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne Doamne tva intra intru impArdtia cerurilor, ci cela ce facevoia Tatalui meu care este in ;coma. $i ce machemati Doamne f Doamne I §i nu faceti cele cevä zic ?

Multi vor zice mie in ziva aceia : Doamne tDoamne I au nu cu numele tau am proorocitcu numele tau draci am scos i cu numele tau.multe minuni am facut ? Si atunci voi märturisilor : Niciodata nu v'am stiut pe voi ; departati-vddela mine ceice lucrati fara-de-legea I

1. Proorocil eel mincinopi sent eirturarii i fariseii, care fitheaufapte numai pentru flzul oamenilor, dar nu din adevfirat dor debine i de indreptare. Azi proorocii mincing* Bunt multi altii.Ildntuitorul filet ne-a spus cum sii-i cunoa§term nu din vorbelelor =nate, ci din faptele bor.

si

si

www.dacoromanica.ro

94

Deci tot celce aude aceste cuvinte ale melesi le face pe ele, II voi asemana pe el barba-tului infelept, care si-a zidit casa sa pe peatra ;si a cazut ploaie si au venit rdurile si au suflatvanturile i s'au pornit spre casa aceia, i n'acazut, cà era intemeiata pe peatra. $i tot celceaude aceste cuvinte ale mele si nu le face peele, It voi asemana barbatului nebun, care si-azidit casa sa pe nisip ; si a cazut ploaie si auvault rdurile si au suflat vdnturile si au lovit incasa aceia, si a cazut si a fost caderea ei mare.

Si a lost, dupa ce a sfarsit Iisus cuvintele a-cestea, se mirau noroadele de invatatura lui; caii invata pe ei cft cela ce are putere, iar nu ca.arturarii j fariseii.

§ 41. Vindecarea stugii sutavului.(Meal 8, ,.-; Luca 7-).

dupa ce a sfarsit Iisus toate cuvintele saleintru auzul norodului, pogorandu-se din munte,au mers dupa dansul noroade multe si a intratin Capernaum. lar sluga unui sutas care era ladansul in multa cinste, era bolnava sa moat&$i auzind sutasul de Iisus, a trimes la ddnsul ba-trani ai Iudeilor, rugandu-l-pe el ca sa vie samantuiasca sluga lui. lar ei venind catre lisus,ii rugau pe el cu deadinsul zicand cd este vred-nic acela caruia vei da aceasta ; ca iubeste nea-mul nostru si el ne-a zidit maid sinagoga". Silisus a zis :

Eu venind, II voi tamadui de cldpsul.

$1

www.dacoromanica.ro

95

$i Iisus mergea cu damn. $i nefiid el departede casa, a trimes la dansul sutasul prieteni, graindlui : Doamne, nu te osteni, ca nu sunt vrednicca sa intri supt acoperamantul meu. Pentru aceianici pe mine nu m'am socotit vrednic a venicatre tine, ci zi numai cu cuvantul si se va ta-maclui' sluga mea. Ca i eu sunt om sub slime-nire, avand supt sinemi slujitori, i zic acestuia :Mergi I i merge, si altuia : Vino I si vine, si slu-gii mele : Fa aceasta ! si face'.

Iar Iisus, auzind acestea, s'a minunat de el, siintorcandu-se, a zis norodului care mergea dual(dansul Graiesc voila ca nici Intru Israil n'arnaflat atata credinta. 51 griiiesc voud ca multi delarasarit si dela apus ) vor veni si se vor odihnicu Avraam i cu Isaac si cu Iacov, Intru impdra-'Oa cerurilor, iar fill impdrätiei vor fi goniti intruintunerecul cel mai din afard 2) ; acolo va fi plans

scrasnirea dintilor".$i a zis sutasului : Mergi ! si cum ai crezut

fie tie I". $i s'a tamaduit sluga hi? in acel ceas.intorcandu-se trimiii ascii, au aflat pe sluga

cea bolnavd sanatoasa.

1, Cei multi dela risfirit ei dela a pus sant pe ODD. Despre aceetiaspune Domnul ci vor intra In Impiiresia Se, pe Mind cfiii Snipe-retiei , adieu Evreii vor fi goniti, Mudd( n'au crezut in chemarealui. Deci ouvintul Domnului inseamni a mai degrabi vor veni lael piginii dear Evreii, ease au fost mai Intel uttering la aceasta.

2. Vom gisi des rostirea .Intunerecul eel mai din afarigg In cu.vintiirile Mintuitorului. Ca s'o Intolegem, trebuie se etim MI laEvrei, ospeturile cele marl se niacin mai nu seami sears. Ince-perea In care se ficea oaplitul era atunci luminate frumos, iarafari era Intunerea adino, Prin aceasti rostire, Daus Hristos Treead spuie a Evreii mint inletnrati dela ospitul duhovnicesc al Bi-eeHoii Bale si dela masa viehii veenice, riminend In viata Intunere-eului.

:

si

$i

www.dacoromanica.ro

§ 42. Invierea fiului vAduvei din Nain.(Luca 7,

Si a lost dupa acestea, mergea Iisus intr'ocetate ce se chema Nain, si impreuna cu dansulmergeau ucenicii lui multi si norod mult.

Iar daca eau apropiat cake poarta cetAtii,scoteau pe un mort, fiul unul-nascut 9 al

maicii sale, si aceia era vaduva; i norod multdin cetate era cu dansa.

$i vazand-o pe dansa Domnul, i s'a Meat mitade ea, si i-a zis ei:

Nu plange I$i apropiindu-se, s'a atins de pall). lar ceice-1

duceau au statut. $i el a zis:Tanarule, tie zic, scoala-te!

Si a sezut drept mortul si a inceput a grAi.Si I-a dat pe & mamei sale.$i a luat frica pe toti i slaveau pe Dumnezeu

graind: Prooroc mare s'a scant intru noi, si acercetat Dumnezeu pe norodul sate.

.51 a esit cuvantul acesta de el In toata Iudeiaintru toata latura aceia.

§ 43. Trimisii lui loan Botezdforul la Iisus.(Matei 11-,, ; Luca 7, -).

loan, auzind din inchisoare de lucrurile luiIisus, fiindca ucenicii lui i-au vestit de toate

1. Prin fiul eel unul-neseut trebuie se Infolegem elngurul flu alaeelei femei nedune.

2. Duna legea evreiasea, eine se atingea de un mort eau de un)etoras, se menjea l trebula a se curate fa templul din Ierusalimprin jertfa adu.se ge preot. Iieus fuel se atinge de mort, Br

iata,

ti di.

.96

gi

www.dacoromanica.ro

97

acestea, a chemat pe doi din ucenicii sal sitrimes la Iisus zicand :

Tu esti cela ce vine sau pe altul sa as-teptam ?

venind catre el barbatii aceia, au zis :loan Botezatorul ne-a trimes catre tine zicand :

Tu esti cela ce vine sau pe altul sa asteptam ?intr'acel ceas Iisus a tAmdduit pe multi de

boale si de rani si de duhuri rele si a dat ve-dere multor orbi. i rdspunzdnd lisus, le-a zis lor

Mergeti i spuneti lui loan cele ce ati vazutati auzit ; ca orbii vad, schiopii umbla, le-

prosii se curatesc, surzii aud, mortii se scoala,saracilor se binevesteste 2). i fericit este acelace nu se va zminti intru mine 3).

lar daca s'au dus vestitorii lui Joan, a inceputa grai noroadelor despre loan :

Ce ati esit in pustie sa vedeti ? Au trestieclatita de vant ? Dar ce ati esit sa vedeti ? Auom imbracat in haine noi ? Iata, ceice sunt in

nfitatea gi viata. Nu el se enured de atingerea cu mortul, ei mortulcapiita dela El puterea, landed liens e mai pre sus de legea e-vreiasert.

1. De ce Roan trimete la Tints sa-L Intrebe eine este, clad IIctia prea bine, Mittel 41 botezese vestige Mitre PAM apostoltai id liens el mitre ucenieti ltd, ea e mielul lui Dumnezeu? (loan1, 36). Rtspuns: loan faces aceasta nu pentru el, ei pentru mienielisai, ca singuri Oa vada gi ea inteleagd ea Peas este In adevar Mesia.

raspunaul lui Iisus toemai aceasta tnseamna. El nu le spline t.Eu sunt cake trebuie al vie., ei le aratii minunile care vestesedespre el. Intru cat numai despre Meals se etia ea are el Pada see-menet: tante, aratarea minunilor eavarcite de El erau rispunsul eaEl e Mesia.

2. Prin tsaracilor se binevestegte , se intelege : sandlot- li sepropoveduiecte evangheliat.

3. Ponca este cela ce nu se ars zminli infra mine Inseamnariota este cela ce nu se va sehrbi de mine.

7

:

ei-I

$i

Si

1).

$i

Ira

ii

www.dacoromanica.ro

98

haine scumpe i petrec intru desfatare in caseleimparatesti sunt. Dar ce ati esit sä vedeti ? Auprooroc ? Adevar graiesc Vaud, si mai mult decatprooroc. Acesta este de care este scris : Iata,eu trimet pe ingerul meu inaintea fetei tale, careva grid calea ta inaintea ta" 9. Ca amin zic vouA :Intre cei nascuti din femei, nu s'a sculat proorocmai mare deck Joan Botezatorul ; dar cel maimic in imparatia lui Dumnezeu mai mare decatIoan este 2). Si din zilele lui Ioan Botezdtorulpand acum imparatia cerurilor se silestetorii o repeat pe ea 8). Ca toti proorocii i legeapand la Joan au proorocit ; si de voiti idsd primiti,acesta este Ilie cela ce va sa vie 4). Celce areurechi de auzit sa amid I

Si tot poporul auzind, i vamesii, care primi-sera botezul dela Ioan, au marturisit drept peDumnezeu. far fariseii i legiuitorii au lepadatdela sine sfatul lui Dumnezeu, nebotezdndu-sedela dansul.

Deci (a zis Domnul) :Cu cine voi asemana pe oamenii neamului

acestuia i cu cine sunt ei asemenea ? Asemenea

1. Melanie, 3, 1.2. Dupa cum loan Botezitorul a merturisit despre lists, asa

acum i nous di llama mareati marturie despre el.a. Imptirtitia lui 13usanezeu se sliest,' Inseamni : Impirltie lui

Dumnezeu, adisi invilaturile Inalte fl vine %wanted se capAtiprin incordare. Silitorii o rdpese pe ea Inseamni eeice (se allegeajung sit alba ast1 el de Inviltituri i sit &Masa viala vrednicii.ImpirSjia jul Dumnezeu se propovAduia din vremea lui loan Bo-tezitorul, fibadci el a Inceput propovedairea lui cm cuvintele:Pocattivd, ad s'a apropiat impardlia eeruritor.

4. Ilie care trebuia se. vie este loan (Malahia 4, i), fiindci el atriit ea Ilia, viala iufranata In pestle.

i sili-

www.dacoromanica.ro

99

sunt copiilor ce sed in. targ i striga unii catrealtii i zic : Fluerat-am voua i n'ati jucat ; can-tat-am de jale voila §i n'ati plans. Ca a venitloan Botezatorul nici pane mancand, nici band,si ei zic : drac are. A venit Fiul Omului mancandsi band i ziceti : iata om mancator i bautor deyin, prieten vamesilor2) i pdcatosilor.

$i s'a indreptat intelepciunea dela toti fiii ei.

§ 44. Femeia cea platoasä.(Luca 7, .).

In vremea aceia, unul din farisei II ruga pelisus sa manance cu el. $i intrand in casa fari-seului, a sezut. $i iata, o femeie din cetate, careera pacatoasa, Intelegand ca sade in casa fari-seului, a adus un alabastru cu mir. $i stand langapicioarele lui dinapoi, plangand, a inceput a udapicioarele lui cu lacrimi si cu perii capului ei lestergea i saruta picioarele lui si le stergea cu

Iar vazand fariseul care-I chemase pe el, a zisintru sine, graind : Acesta, de ar fi prooroc, ar§ti cine este si ce tel de femeie este cea carese atinge de el, ca este pacatoasa. $i raspunzandlisus, a zis catre el :

Simone, am oarece sa-ti zic...lar el a zis :

1. Noi am pus aid pi acest mutant, vamasilor, care lipeepteIn Scrip.tura romftneaseil. El se gAsepto !nail In textul greceee pi In toatetraducerile. Deci am socotit cA nu a bine sii lipaeaseii nici de aid,iar Scripture rem:menet, la alta ediliune, cerceteze textul ei[datum cu alte texte,pentruci sit nu aibi astfel de graiuri ptirbe.Acesta nu e singurul toe In care mai giisim asemenea lipauri.

mir.

www.dacoromanica.ro

100

Invatatorule, zi ! ($i Domnul a zis)Doi oameni erau datornici unui camdtar ;

unul era dator cu 500 de dined, iar celalt cu50; si neavänd ei cu ce plati, le-a daruit amd-durora. Deci spune-mi care dinteinsii II va iubimai mult ?

Iar Simon, raspunzand, a zis :

Socotesc CA acela cdruia i-a (thud maimult,

Iar el a zis lui :Drept ai judecat.

$i intorcandu-se catre femeie, a zis lui Simon :Vezi pe aceastd femeie ? 2) Am intrat in casa

ta, i apa pe picioarele mele n'ai dat, iar aceastacu lacrimi mi-a udat picioarele mele si le-a sterscu pArul capului ei. SArutare mie nu mi-ai dat,iar aceasta, de cdnd am intrat, n'a incetat sdru-tandu-mi picioarele mele. Cu untdelemn capulmeu nu 1-ai uns, iar aceasta cu mir mi-a unspicioarele mele. Pentru aceia graiesc tie : Tartars°pAcatele ei cele multe, cd a iubit mult. lar cuise large putin, iubeste mai putin :

$i a zis ei :Iartd-ti-se tie pdcatele tale 1

$i ceice sedeau cu dansul au inceput a grai

1. Dinarul era un ban de argint pretuind eat 80 de bani, dupapretul lor de Inaintea marelui razboi.

2. Pamela pig:Mooed ee socotepte ca a lost Maria Magdalina, almacare pi mai tarziu a uns picioarele Id Daus cu nerd (loan 13, 2-3).

3, Mfintuitorul, pomenind de finite aceste fapte de cinste Care is'au facut, vorbepte despre obieeituile care erau la locuitorii dinrasarit din vremea aceia de a primi pe oamenii de seamä Spunefariseului Simon ca el a Spoil de a face aoeste lucruri atm El,deal nu i-a era. cinstea pe care 1.a aratabo !meta cea paeltoasa,

www.dacoromanica.ro

101

,intru sine : Cine este acesta care iartd i pAca-tele ?

Si a zis Iisus catre femeie :Credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace !

45. Sfintele femei.(Marcu 3, - ; Luca 8, 1-3)

Si dupa ce a lost aceasta, umbla el prin ce-tati i prin sate, propoveduind i binevestind im-paratia lui Dumnezeu, i cei 12 cu dansul,

umblau cu dansul niste femei, care erautdmAduite de duhuri rele si de boale : Maria cese chearna Magdalina, din care scosese 7 draci,

Ioana, femeia lui Huza, ispravnicul lui hod, siSuzana i altele multe, care slujeau lui din avu-

tüleSi au venit in casa, i Mast s'a adunat no-

rodul, incat nu puteau ei nici pane sa manance.auzind ceice erau rudeniile sale 1), au esit sa-1

prinda pe el, zicand cä nu-si este in fire).

1 In Scripture matinees* in the de ceice erau rudentile sale,se rice : ceice erau despre &Maul. Dar poate /Metope eineva Inrostirea leepre alma]. ca e vorba de rude? Deci noi am schim-bat, pentruet traducarea aceasta e rea. In greeeete este: mice erau

, deal e'er fi putut rice pe romanecte: melee emu pe lane:amn., cu intelesul de rudenii sau prieteni, dar mai degrabi ru-denii. Deci noi am dat loud acesta mai pe inteles. E unul din 10-curile care trebuie eintirite pi a nu mai fi Meat atm lute() noui ti-piritnrd a Serlpturii.

2. Si Mile a trebuit d Indere Recast? pleateeenie a ()meaner.'Cum nu eed ca dined, el te en! mult mai sus ea ei, nu mai estiin fire.

§

Si

Si

«par'afier

/or.

si

www.dacoromanica.ro

102

§ 46. Vindecarea unui indrAcit orb se mut.Wades la fariseilor. PAcatul impotriva Duhului

Slant.(Mat& 12, 22%7 ; Marcu 3, 2onO ; Luca 11, 14-11, 10)

Atunci au adus la dansul pe un indrAcit, orbsi mut. 51 1-a tdindduit pe el, In cat orbulmutul mergea i ved-e-a. $i se mirau noroadele

ziceau: Nu cumva acesta este fiul lui David ? ')Iar fariseii, auzind, i cdrturarii ceice se pogo-

riserd din Ierusalim, ziceau cd are pe Veelzevullcd scoate dracii cu domnul dracilor. lar Ali,

ispitindu-I, cereau dela dansul semn din cer.far Iisus, stiind gandurile lor, chemandu-i pe

dansii, in pilde le grdia lor si le-a zis :Toatd Imparatia care se Imparecheazd intru

sine se pustieste ; si toatd cetatea sau casa carese ImpArecheazd intru sine nu va sta. Deci cumpoate satana sd scoatd pe satana ? 1 dacd sa-tana s'a sculat insusi asupra sa i scoate pe sa-tana, s'a impdrechiat intru sine. Deci cum va staimpArAtia lui ? Nu poate sd stea, ci are sfarsit51 dacd eu cu Veelzevul scot dracii, feciorii vostricu cine-i scot ? Pentru aceasta ei vor fi courtjudecatori. Iar ducd eu scot dracii cu Duhul lui

1. Fiul lui David este Meals.E. Vests/nu/ ori Belsebul ori BeZzebut era numele care se da ca-

pului dracilor.8. Puternisa este aol dovedirea lui Daus Impotriva cirturarilor oi

fariseilor: Vol fmi spuneti mie ce eu soot dracii oat puterea &sailor.Cum ? drawn Intl ajutA mie sa slung pe al lor ? Atund daa :quadrat, tmpotriva Altai drat), Inseamni cA imparatia lor a'a prAbuoit.

dual aunt** martori oã ImparAtia diavolului se prlibusecte, nuInseamnA aceasta ea acuma a eoit la ivealA puterea linparatiei InSDumnezeu ?

si

0

0

--

www.dacoromanica.ro

103

Dumnezeu, lath, a ajuns la voi imparatia luiDumnezeu.

Cand cel tare, intrarmat hind, pdzeste curteasa, in pace sunt averile lui. Cad cum poate ci-neva sd intre in casa celui tare i vasele lui sale jaluiasca, de nu va lega mai intai pe cel tare,pentruca sa poata jaf Ui casa lui? Iar cand vaveni cel mai tare decat dansul si-I va birui peel, ia toate armele lui, intru care se naddjduia,

imparfeste prazile lui.Celce nu este cu mine impotriva mea este si

celce nu adund cu mine risipeste ').Pentru aceasta graiesc voila : tot pdcatul

hula se va ierta oamenilor, iar hula care esteimpotriva Duhului nu se va ierta oamenilor 2).$i oricine va zice cuvant impotriva Fiului Omului,se va ierta lui, iar cine va zice impotriva Duhului

I. liens Iiriatos a venit pe Wale ea et Intemeteze ImptrtDa .luDumnezeu, at impaee pe am eu Dumnezeu, at Mange din lumepficatul, on alte euvinte et !unapt un nou thi pe 'Amelia. Darpant a ajunge la [tomb, trebnie stilt:Minya de a ajunge laInterneierea deplint a Imptritiei Lui. Clare poate fi om cum secede acela care ar spun.: .bitt ma ameetec?. Nu, ci Herat** e da-tor et eimtil ehemarea ea de a fi un alujitor al binelui et a lucrepentruca acea stare mai bunt et vie, gi ott mai =rind. Daca eineva?net nu se masted, este cagi cum ,ar da ajutor color ce sfivittegeserata, In aceasti wing, Iliad lupta Intro bine gi mitt, 'mice nu ajutila risturnarea riului, II slut& at biruie. De scale thins apuneCake nu este eu mine impotriva men este. Nimenea nu are dreptulal atlas deoparte, eaci eine nu e cu nimenea, este ou drum, estecu elujItoril rtului i face luerul diavolului. Prin aceasta, el esteimpotriva ui Relates.

2. Pficetul Impotriva Duhului Slant este Impotrivirea feta delueraree lui Dumnezeu l batjocorirea aceetei luertri. Ca omul etse Impotriveasoi feta de Dumnezeu, este Bea mai Invergunathtreepti a indfirjirii sale impotrIva binelul. Aga Macau ?arisen,care vedeau lucrarea lui Deus, Watt an puterea Duhului, pi zieeauca e ltautt en puterea diavolului. Ura hi orbea fl lutunecau lu-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

104

Slant, nu se va ierta lui, nici in veacul de acum,nici in celce va sa fie, ci este vinovat judecatiide veci".

(Iar lisus zicea astfel), pentrucd ziceau: duhnecurat are".

Sau faceti pomul bun si roada lui bunà, saufaceti pomul putred i roada lui putredd, cd dinroada se cunoaste pomul. Pui de näparci, cumputeti grdi cele bune fiind rdi ? CA din prisosintainimii grdieste guru. Omul cel bun din comoaracea bund 1) a inimii scoate cele bune, iar omulcel rail din comoara cea rea scoate cele rele.Deci grdiesc voud : pentru tot cuvdritul desert pecare-1 vor grai oamenii, au sd dea seamd deddnsul in ziva judecdtii. Ca din cuvintele tale tevei indrepta si din cuvintele tale te vei osandi".

§ 47. Semnul lui lona. Duhul cel necurat.(Matei 12, 38'45 ; Luca 11, n's1).

Atunci unii din carturari si din farisei au teas.puns zicand :

Voirn sA vedern dela tine semn.Iar el, rdspunzand, a zis lor :

Neamul viclean i preacurvar semn cautd 2),

crarea lui Dumnezed. Fiptura se acute asupra filostorului. Un ase-Menea picat nu se poate ierta, nu fiindeil ar fi paeate care nu sepet ierta printr'o vie etuno, el fibula Ineuei omul Impadece a-yeasts. Inderjirea aprigi nu mai Iasi deschisi calea odintei ei omulremane statarnie In turbarea ma asupra Ziditorului. Most ',goat nuse poate ierta.

1. Comoara cea bung este Jaime bung pi curate.2. Cautd semn, edict cereau ea lisus si tack vreo minune ea se

ereade Intelusul. Dar Domnul nu face minunile dupe gustul oame-nilor, ei eland este nevoie, pentru upurarea neputintalor. Pe farisei

www.dacoromanica.ro

105

semn nu se va da lui, lard numai semnul luiIona proorocul. a precum lona a lost trei zile sitrei nopti in pantecele chitului, asa i Fiul Omuluiva fi trei zile i trei nopti in pantecele Oman-tului '). Barbatii nineviteni se vor scula la jude-oath cu neamul acesta vor osandi. Caci eis'au pocait prin propoveduirea lui Iona, si iata,mai mult decat Iona este aid 2). Imparateasa delameazazi se va scula la iudecata cu neamulacesta va osandi ; tä a venit dela marginilepamantului sa vada intelepciunea lui Solomon,si iata, mai mult decat Solomon aici 8).

Cand duhul cel necurat va esi din om, umblaprin locuri lard de apa, cautand odihna si nualla. Atunci zice: Ma voi intoarce in casa deuncle am esit, i venind, o and desertata, matu-rata si impodobita. Atunci se duce si ia cu sinealte sapte duhuri mai rele decdt sine i, intrand,locuiesc acolo, si se fac cele de pe 'Irma aleomului aceluia mai rele decal cele

it vedea al aid cu minuni nu vor crede. Aci omul Inrtutipt poatevedea adeviirul deplin i tot mutt a zice ea nu e aga. Nu MeuseDomnul minunea poveatitt mai naintel si tot ziceau ea e flout/ cuputerea diavolului !

1. S4 nu sled nirvanas ed Domnul n'a stat 3 zile pi 3 nopti In+Anal primantului, Eluded, (lard vorbirea de atunei, pärtile .din zierau sorrotite tot ea zile. Deci o parte din ziva de Simblti si oparte din Duminied (pant In ziul) fac 2 zile Asa socoteau Evrell.

2. Cugetarea Mantuitorului este et pine si pasted marten], lacare a foot Mimes Prooroeul Iona, In cornea) /Valve, capitals Asiriei,au lost mai bunt ea fariseei, Pieria el a'au pectin dupa propove-duirea lui Iona, pe and Mlntuitorul e mai mult ca Iona pi tot nuvor ad-L asculte.

S. Imparateasa dela meazdzi este regina din tMutul Saba dinArabia, laud Aden, care a venit la Solomon at se minuneze deInlelepaiunea liii. lieus era cu atat mai mult dealt Solomon si to-

fariseii (Aileen.

§i-1

dicta

Suet

§i

www.dacoromanica.ro

106

Si a lost, cand zicea el acestea, ridicand o fe-meie glas din popor, a zis lui : Fericit este pan-tecele care te-a purtat i ätele care ai supt. Iarel a zis : Adevdrat, fericiti ceice ascultd cuvantullui Dumnezeu 0-1 pdzesc pe el."

§ 48. Mama si rudeniile lui lisus.(Matei 12, 4a-50; Marcu 3 9(25 ; Luca 8,

Si incd graind el cdtre noroade, iata, au venitmama si fratii lui lisus. $i stAteau afar& cautandsa vorbeasca cu el. $i au trimes la el, cheman-du-1 pe dansul. $i sedea norodul imprejurul lui,si a zis lui oarecine : lath., mama ta i fratii tat

surorile tale afard te cautd pe tine". Iar el,raspunzand, a zis celui ce-i spusese :

Cine este mama mea si care sunt fratii mei ?$i intinzandu-si mana spre ucenicii sai i pri-

vind spre ceice sedeau imprejurul lui, a. zis:lath mama mea i fratii mei. Cd oricine

aude cuvantul lui Dumnezeu i face voia TatMuimeu celui din ceruri, acela este fratele meusora mea si mama mea.

§ 49. InvAgtura in pilde. Pilda SAmänkorului.(Matei 13, 1-0 ; Marcu 4, ,- ; Luca 8, 4-10-

In ziva aceia, esind lisus din casä, sedea langamare. $i adunandu-se norod mult i cei deprin cetati venind catre dansul, noroade multes'au adunat langd dansul, incat a intrat incorabie sa add ; si tot norodul sta pe törmurile-marii. $i le-a graft lor multe pilde, zicand :

si

si

1911).

www.dacoromanica.ro

107

Ascultati iata, a esit semanatorul sa se-mene samanta sa. i semanand el, unele au cazutlanga cale si au venit pasarile cerului si le-aumancat, iar altele au cazut pe petris, uncle n'a-veau Smartt mult, i indata au rAsarit, pentrucan'aveau pamant adanc. S rasarind soarele, s'aupant, i pentruca n'aveau radacina, s'au uscat.Iar altele au cazut pe spini, si au crescut spiniisi le-au inecat pe ele. Iar altele au cazut pe pa-mant bun si au dat roacla una 100, iar alta 60,iar alta 30. i acestea graind, a strigat : celceare urechi de auzit sa auda I

Jar and a fost deosebi 1), aproplindu-se uceniciiceice erau langa el, I-au intrebat zicand Pentru

ce wedge lor in pilde ?" Iar el raspunzand, azis lor :

Pentruca voua vi s'a dat a sti tainele im-parallel lui Dumnezeu, iar celor de Mara nu lis'a dat, ci toate sunt lor in pilde. Ca celace areare i se va da lui si-i va prisosi, iar celace n'are

ceiace are se va lua dela dansul. Pentru a-ceasta le graiesc lor in pilde, pentruca vazandnu vad i auzind nu aud, nici inteleg. Si se im-plineste intru dansii proorocia lui Isaia ce zice :Cu auzul veti auzi si nu yeti intelege i privindveil privi si nu veti vedea. Ca s'a ingrosat inimanorodului acestuia i cu urechile greu a auzitochii lor si-au inchis, ca nu cumva sa vada cuochii i cu urechile sa auda i cu inima sa in-

1. In graiul evengheliei veohi romfineeti, ouvintele and a festdeosebi Inseamni mind a Post Bulgur sau : and a ramas faunaeeu

si

:pulini.

si

4i.

www.dacoromanica.ro

108

Ieleaga i sa se intoarca i sa-i vindec pe ei. Iarochii vostri fericiti sunt ca vad i urechile voastreca aud. Ca amin graiesc voila : multi proorocidrepti au dorit sa vada cele ce vedeti voi si n'auvazut i sa auda cele ce auziti i n'au auzit".

$i le-a zis lor :Au nu stiti pilda aceasta ? Atunci cum veti

intelege toate pildele ? Deci voi ascultati pildasemanatorului :

Samanta este cuvantul lui Dumnezeu. Celcesamana, samana cuvantul. Samanta de langacale sunt ceice aud cuvantul imparatiei ; apoivine, diavolul i rapeste ceiace este semanat ininima lui, ca nu cumva crezand sa se mantuiasca.Iar cea semanata pe petris sunt ceice, cand audcuvantul, indata cu bucurie primesc. Dar ace§tian'au radacina intru sine, ci este pang, la o vreme,iar la vreme de ispita, facandu-se necaz saugoana mare pentru cuvant, Indata se leapadd.

lar cea cazuta in spini sunt ceice au auzit, darcu grijile veacu ui acestuia i cu inselaciunea bo-gatiei i cu dulcetele vietii acesteia umbland,pofta celorlalte intrand, se ineaca si nu savar-sesc roada.

lar cea semanata in pamant bun sunt cei careand cuvantul cu inima buna i curata si-1 pri-mesc si-I inteleg i aduc roada intru rdb darefac : unul 100, iar altul 60, iar altul 30.

$i le zicea lor Nu este ceva tainuit care sanu se vadeasca, nici a fost ascuns, ci ca sa vieIntru alga:tare.

Asa este imparatia lui Dumnezeu, in ce chip

si

si

_

ani

www.dacoromanica.ro

109

este dacd mulch omul samd-nta in pageant $fidoarme si se scoald noaptea i ziva, i samanta!tare i creste cum nu stie el. Ca pämântul dimsine rodeste, intai iarbd, apoi, spic, dupd aceiadeplin grail in spic. Iar cand se coace rodul, in-data trimite secerea, cd a sosit secerisul, (Marcm4, crag,

§ 49. Pi Ida neghinei, a munarultdi 0 aaluatului

(Matei 13, 24-43 ; Marcu 30'84 ; Luca 13, 18-11)

lisus le-a pus lor inainte i alta pildd :Asemanatu-s'a imparatia cerurilor omului care-

a semanat samanta bund in tarina sa. Dar dor-mind oamenH, a venit vrdjmasul lui si a semanatneghine intre grdu i s'a dus. Iar daca a crescutiarba si a taunt roadd, atunci s'au ardtat i ne-ghinele. $i venind slugile stapAnului casei, i-auzis lui: Doamne, u n'ai semanat samantd buildin tarina ta? Dar de uncle are neghine?" Iar el'leca zis lor : Un om vräjmas a lacut aceaste.Iar slugile au zis lui: Vrea-vei dar sà mergemsd le plivim?" Iar el a zis lor : Ba nu, ca nucumva, plivind neghinele, sä rupeti i grant im-preund cu dansele. Läsati sä creased amdndoudimpreund pand la seceris, i atunci, la vremeasecerisului, voi zice secerdtorilor : Pliviti intdi ne-ghinele si le legati in snopi ca S le ardem, iargrail) lb adunati in jitnita mea 1"

$i altà pada le-a pus lor inainte zicand : ,,Cuivom semana imparatia lui Dumnezeu sau cu cepildd o vom potrivi pe ea? Asemenea este im--

4,

www.dacoromanica.ro

110

paratia cerurilor grauntului de mustar, pe care,handle/ omul, I-a semanat in tarina sa, si careeste mai mic decat toate semintele, iar dnacreste, este mai mare decat toate buruienile sise face copac, hick yin pasarile cerului si sesalasluiesc la umbra lui in ramurile lui".

$i alta pilda le-a graft for zicand : Asemeneaeste imparalia cerurilor aluatului, pe care, luau-du-I femeia, I-a ascuns in trei masuri de Mina,pang ce s'a dospit toata".

Acestea toate a graft lisus noroadelor in pilde,cu multe pilde ca acestea grata lor, ca sa se

irnplineasca ceiace s'a zis prin proorocul ce zice :Deschide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele

-ascunse din inceputul Inman, far deosebi uceni-cilor sai le dezlega toate.

Atunci, Mind lisus noroadele, au venit in casä.$i s'au apropiat catre dansul ucenicii lui zicand :Spune-ne noua pilda neghinelor din farina!"Iar el, Mspunzaad, le-a zis lor :

Celce a semanat samanta cea buna esteFiul Omului, iar farina este lumea, iar samantacea buna sunt fiii imparatiei, iar neghinele suntfiii celui viclean, iar vrajmasul, celce le-a se-manat pe dansele este diavolul, iar secerisul estesfarsitul veacului, iar seceratorii stint ingerii. Decicum se aduna neghinele si se ard cu foc, asa vaII la sfarsitul veacului acestuia. Va trimete FiulOmului pe ingerii sai i vor aduna dintru impa-rätia sa pe toate zmintelele i pe ceice fac lard-delegea. 51-i vor arunca pe ei in cuptorul cel deloc. Acolo va fi plansul i scrasnirea dintilor.

si

www.dacoromanica.ro

111

Atunci dreptii vor straluci ca soarele intru impd-ratia Tatalui Mr. Celace are urechi de auzit skauda".

§ 51. Pildele comorii ascunse in tarina, amärgäritarului si a navodului.

(Matei 13, 44-58 ; Marcu 4, ).

I arg§i, asemenea este imparatia cerurilor cucomoara ascunsa in tarina, pe care, afland-oomul, a ascuns-o i, de bucuria ei, merge si vindetoate cate le are si cumpArd tarina aceia.

asemenea este imparatia cerurilor omuluinegutator, care cauta margaritare bune, care,afland un margaritar de mult pret, a mers si avandut toate cate avea i 1-a cumparat.

asemenea este imparatia cerurilor na-vodului care s'a aruncat in mare si a adunat totfelul de pesti, pe care, dupa ce s'a umplut, sco-tandu-1 la margine i ezand, au ales pe cei buniin vase, iar pe cei rai i-au lepadat afara.

Asa va fi la sfarsitul veacului. Vor esi ingeriivor desparti pe cei rai din mijlocul celor dreptivor arunca pe ei in cuptorul cel de foc.

acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor.Grait-a lor Iisus : Inteles-ati toate acestea ?"

lar ei i-au raspuns : Da, Doamne." Jar el le-azis lor :

Pentru aceasta tot catturarul care se in-vata intru imparatia cerurilor asemenea esteomului stapah al casei, care scoate din vistieriasa naafi i vechi.

si-i

MGM§

www.dacoromanica.ro

112

$i dupd ce a &Omit pildele acestea, a trecutde acolo.

§ 52. Potolirea furtunii.(Matei 8, 18-27; Marcu 4, 8r40 ; Luca 8, 2r2o).

$i a fost intr'una din zile, vazand Iisus no-roade multe, Imprejurulsau, a intrat el in corabie

ucenicii lui, si a zis care ei : Sa trecem decealalta parte a lacului Vl

$i apropiindu-se un carturar, i-a zis lui: In-vatatorule, voi sa merg dupa tine oriunde veimerge". ,$i a grdit lisus lui: Vulpile au vizuniisi pdsdrile cerului cuiburi, iar Omului n'areunde sa-si piece capul". Iar altul din ucenicii luii-a zis: Doamne, dd-mi vote intdi sd merg saingrop pe TatAl meu". lar Iisus i-a zis lui : Vinodupa mine si lasd mortii sa-si ingroape pe mortiilor l"

$i lasdnd norodul, 1-au luat pe dansul in co-rabie asa cum era. $i erau i alte cordbii cudansul: Iar mergdnd ei cu.corabia, el a adormit.$i s'a uncut vifor mare de vant i valurile intrauin corabie, hick mai se umplea ea. $i era el lacarma dormind pe cdpatai. $1 1-au desteptat peel si i-au zis lui : Invatatorule, au nu-ti este

1. Raepuneul Ini liens hiseamni ei, piled i vulpile i pisirile,au locuinca, far el nu are nimic. Deci eine vine nitre El silt numute bunul trai al vietii, ei eft He mina numai de dorurile cereni.Iar deal celuilalt Ii spune si lase pe morn sii-ei Ingroape mortiiler, nu trebuie si Innlegem cabana opregte datortile cAtreperinti,of 1-a vizut pe acela eft eta en inima soviind Intro El gi Introlume, i deaceia i-a spue ace. A feet un rispune pentru Impreju-rarea aceia.

Fiul

si

www.dacoromanica.ro

113

grija ? Mantuieste-ne ca pierim I" $i le-a graftlor : Ce sunteti infricosati, putin-credinciosilor '?"Atunci sculandu-se, a certat vanturile si a zismarii Taci I inceteaza I" $i a statut vantuls'a Meat liniste mare. $i a zis lor : Pentruce sun-tell asa fricosi ? Cum n'aveti credinta ?" $i s'auinfricosat cu frica mare si graia unul care altulOare cine este acesta ca 1 vanturile si marea

11 ascend pe el ? $i au venit cu corabia in la-turea Gadarenilor, care este de ceia parte deGalileia.

§ 53. Indräcifii din Gadara.(Matei 8, ; Marcu 2, c ; Luca 8, -).

Si trecand el de celalta parte si esind lauscat in laturea Gherghesenilor '), I-au intimpinatpe dansul doi 1ndraciti, esind din morminte,foarte cumpliti, incat miputea nimenea sa treacape calea aceia. $i iata, au strigat graind ; Ceeste noua si tie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu ? Aivenit ad mai nainte de vreme sa ne muncestipe noi ?"

$i indata unul din ei, avand duh necurat, esinddin mormant, a venit inaintea lui. S acela Iiavea locuinta in mom ite i avea draci multide multi ani i in haina nu se imbraca si in casanu petrecea, ci in morminte, nici cu lanturi defier nimenea nu putea sa-1 lege, pentruca de

1. Evangheliatii n'au toti aoehuid numire pentru thautul nude&au eel doi fndriaiti. Sf. Matei rice laturea Gherghesenilor, fareeilalti doi a Gadarenilor, feria unele teak* so aloe i Gherasenilor.Dar e unul i melee tinut.

8

: gi

www.dacoromanica.ro

114

multe ori, Hind legat cu obezi i cu lanturi defier i pazit fiind, rupea lanturile i obezile lesfarama i nimenea nu putea sa-1 domoleasca pedansul, i s'a alungat de dracul in pustie. $ipururea, noaptea si ziva, era prin munti i prinmorminte, strigand i taindu-se de petre. Iarvazand pe Iisus de departe, a alergat i s'a in-chinat lui. 5i strigand cu glas mare, a zis : Ju-ru-te pe tine, cu Dumnezeu, sa nu ma muncestipe mine!" Ca Iisus ii zicea lui : Iesi din om,duh necurat 1" 5i Iisus I-a intrebat pe el : Cumiti este numele ?" $i a raspuns graind : Legheonimi este numele, ca multi suntem.") $i-1 rugaupe el sa nu-i trimeata pe dAnii stare din latureaaceia i sa mearga intru adanc.

$i era acolo, langa munte, o turma mare deporci, care pasteau. $i I-au rugat pe dansul totidracii zicand : Trimete-ne pe noi in porci, casä intram intr'insii I" $i le-a dat lor voie i i-aslobozit pe ei Iisus indata. $i s'a pornit turmade pe tarmuri in mare (0 erau ca la 2000), sis'au inecat in mare. Iar pastorii, vazand ceiacese Meuse, au fugit si au vestit in cetate si in sate.$i au iesit sa vada ce s'a facut. $i au venit lalisus sl au aflat pe omul dintru care esiseradracii imbracat si intreg la minte, sezand langapicioarele lui Iisus, i s'au temut. $i le-au po-vestit lor i ceice vazusera cum s'a mantuit celindracit i despre porci. $i tot norodul tinutuluiGadarenilor a inceput a-1 ruga pe el sa se duca

1. Legheon inseamni mul;ime mare. Deacela I IndrAcitul a rag-puns ei legheon 11 este numele.

www.dacoromanica.ro

115

dela derma, ci erau cuprin0 de mare frica. $1intrand el in corabie, celce fusese indracit iiruga pe el ca sd fie cu dansul. Iar lisus nu 1-aIgsat pe el, ci i-a zis : Mergi in casa ta, nitreai tai, i vestate cite ti-a facut tie Domnulte-a miluit". $i s'a dus 0 a inceput a propoveduiin Decapoli cite i-a facut lisus lui, i top seminunau.

§ 54. lisus despretuit in Nazaret.(Matei 13, 64M ; Marcu 6, n; Luca

Si a e0t de acolo, i intrAnd in corabie, atrent 0 a venit in cetatea sa. $i dupd dansulau venit ucenicii lui. $i-i invata pe da.n0i in sina-goga lor. $1 fiind Sgmbdtd, a inceput a invatain sinagoga. $i multi, auzindu-1, se mirau Sand:De unde Ii sunt lui acestea? $i ce este inte-lepciunea ce-i s'a dat lui, ch i puteri ca acestease fac prin mange lui?1) Au nu este acestafeciorul teslarului ? Au nu se nume0e mamalui Maria 0 fratii lui: lacov i Iosif 0 Simon 0luda ? $i surorile au nu sunt toate aid la noi ?Deci de unde sunt lui acestea toate ? Si sezminteau intru diesel 2). Iar lisus le-a zis lor :

Nu este prooroc necinstit lath numai in patria sa,fntre rudenii i in casa sa". 51 n'a facut acolominuni multe pentru necredinta lor, firs numaipeste putini bolnavi punAncluii Sae, i-a vin-decat pe ei. $i se mira pentru necredinta lor.

1. Se fac puteri, adieä se fao minuni Evenghelie de multe codemmeete minunde puteri.

2 Se zminteau intru &instil inemunne : et priveau on ochi vii.

ci

www.dacoromanica.ro

116

§ 55. Nota lucrare in Galileia.(Matei

Si dupa acestea strabatea Iisus prin toate ce-tatile i orasele, invatand in soboarele lorpropoveduind evanghelia imparafiei si vindecAndtoata boala i toata neputinta intru norod. Iarvazand el noroadele, i s'a Mout mila de dAnsii,ca erau nacajili i rataciti ca oile care n'aupastor. Atunci a zis ucenicilor sai : Iata sece-risul este mult, iar lucratorii putini. Deci rugatipe Domnul secerisului ca sa scoata lucratori lasecerisul 1"

§ 56. Trimeterea apostolilor la propoveduire.Instiintlrile date lor de lisus.

(Matei 10, Marcu 6, C1.8 9 4g ; Luca 9, I-, ; 12, rg;1-41

51453 ; 14, -; 17, 33).

Si chemAnd Iisus pe cei 12 ucenici ai sai,a inceput a-i trimete pe Slept doi cAte doi,a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate,ca sa le scoata pe ele i sa tamaduiasca toataboala i neputtnta si sa popovaduiasca Imparatialui Dumnezeu. i le-a zis lor :

1. Campul de lucru al apostoliel lor.

In calea paganilor sa nu mergefi si in cetateaSamarinenilor sa nu intrati, ci mai vArtos mer-geti catre oile cele perdute ale casei lui Israil.$i umbland, propoveduiti zicAnd : S'a apropiatimparatia cerurilor".

9,$5-88).

§i

sau

;

§i

www.dacoromanica.ro

117

2. Chipul izbandirii.

Pe cei bolnavi vindecati, pe cei leprosi curd-titi, pe cei morti inviati, dracii scoateti ; in darati luat, in dar dati

SA nu aveti aur, nici argint, nici bani in Pealsele voastre, nici traisth in cale, nici douA haine,nici incAlf Aminte, ci numai sandale, nici toiag(de apdrare, ci numai de sprijin), eà vredniceste lucrAtorul de plata lui.

3. Purtarea fata de primirea care li se face.

$i in orice cetate sau oras yeti intra, cercetaticine este intr'insul vrednic, i acolo ränthnefi 'Anacand yeti iei. $i intrand in cash, sd-i urati grAind:Pace casei acesteia I", $i de va fi casa aceiavrednica, pacea voastrà va veni peste dansa,iar de nu va fi vrednicA, pacea voastrA se vaintoarce la voi.

$i oricine nu va vA primi pe voi, nici va a s-culta cuvintele voastre, iesind din cash sau dincetatea aceia, scuturati praful de pe picioarelevoastrA, intru mArturie asupra lor. Amin zic voilaca, mai usor va fi pamantului Sodomei i Gomo-rei in ziva judecafii cleat cetafil aceleia.

4. Greutatile i prigonirile.

lath, eu vA trimet pe voi ca oile in mijlocullupilor. Deci fi infelepfi ca serpii i bland caporumbeii. $i vA feriti de oameni, cA vd vor dape voi In soboare i intru adunArile lor va vor

I

www.dacoromanica.ro

118 --

bate pe voi. Inca si inaintea domnilor l Impa-ratilor veti fi dusi pentru mine, intru marturie lor

limbilor Iar cand va vor da pe voi, nu vaingrijiti cum sau ce veti grai, a se va da vouaIntr'acel ceas ce yeti grai. Ca nu voi sunteti ceicegraiti, ci Duhul Tatalui vostru este care le graesteIntru voi.

51 va da frate pe frate la moarte i tata pefecior, si se vor scula feciorii asupra parintilorsi-i vor omorl. I yeti fi urati de toti pentru nu-mele meu. lar celce va rabda pana in sfdrsit,acela ce va mantui,

Iar cand va vor goni pe voi in aceasta cetate,fugiti in cealalta. Amin graiesc voua : Nu yetislat* cetatile lui Israil pana cand va veni FiulOmului 2).

Nu este ucenic mai pre sus de dascalul sau.Ajunge ucenicului sa fie_ca dascalul salt i slugiica Domnul sau. Daca pe stapanul casei 1-au nu-mit Veelzevul, cu cat mai vartos pe casnicillul

Aire nutrietrie kr fi lienhilor, edict : pentnzea et znitturi-eiti despre mine Inaintea calor marl al ptimentului ei a popoareler.

2. Nu yeti snirri de propoveduit in madfile larailulut pdnd sandva vent Fifa Omelet, adieu initiate de a ispravi voi luerul vostrueu propoveduirea. eu vont veni In ajutorul vostru i yeti strati lu-erarea mea, voi vane mania mea asuprs color neeredinthoui tri vorelmti juleeeta mea. Mania Domnului a venit asupra lerusalimului,

atunci, rand Inca multi apoatoli eran in viatä, au putut aunoasteet luerarea pedepsitoare a Domnului a venit mai nainte de a fiMorava el de propovedult prin toate eetiitile

3. Prin accosts Domnoi le apace: Deed tube, care aunt fomentvostru, mi-au pregatit o urgie pe care o vedeti, aid vol nu trebuteat Ira atiteptati la o soarti mai bunt. Nu este sluga mai mare cleatdomnul el.

1).

S

I

1.

:

si

3)

gt

hrailului.

www.dacoromanica.ro

119

5. Increderea in Dumnezeu.

Deci nu Ira temeti de MusD, ca nimic nu esteacoperit, care sa nu se descopere i ascuns caresd nu se cunoasca. Ceiace graiesc voua la intu-nerec, sa spuneti la lumina; i ce auziP la ureche,sa propoveduiti deasupra caselor.

Deci graiesc voua, prietenilor mei :Nu va temeti de ceice ucid trupul, i dupa

aceia nu pot nirnic mai mult O. faca. Ci voi aratavoua de cine sa va temeti. Sd va temeti de celace are putere sd pearda i trupul i sufletuldupa ce I-a ucis, sal arunce in Gheena. Adevargraiesc voua, de acela sa va temeti I

Au doara nu se vand cloud pasari pentru unban ? $i niciuna dintr'insele nu cade pe pamantrare de Tatal vostru. Iar ai vo0ri i peril capuluiva sunt toti numarati. Pentru aceia nu vd temeti,ca voi sunteti cu mult mai buni decat pasarile.

Deci tot cela ce ma va marturisi pe mine Ina-intea oamenilor, il voi marturisi si eu pe el Ina-intea Tatalui meu care este In ceruri. Iar celace se va lepada de mine fnaintea oamenilor, mavoi lepada i eu de dansul inaintea Tatalui meucarele este in ceruri.

6 Nevoia de lapel si de lepadare de sine.

Sa nu socotiti ca am venit sa pun pace pepamant n'am venit sä pun pace, ci sabie. Caam venit sä despartesc pe om de tatal sd i pePica de mama sa i pe nord de sora, i vrajma4iiomului casnicii lui. Ca vor fi de acum inainte

i,

!

:

www.dacoromanica.ro

120

cinci intr'o casa impartiti, trei impotriva a doi sidoi impotriva a trei

Cela ce iubeste pe tata sau pe mama mai multdecat pe mine nu este vrednic de mine ; i celace iubeste pe fiu sau pe Ricà mai mult decat pemine nu este vrednic de mine. Ca oricine vinecatre mine si nu uraste pe tatal sau i pe mama

pe femeie i pe feciori i pe frati i pe surori,Inca i pe sufletul sail, nu poate fi ucenic al meu 2).Ca cine va vrea sài mantuiasca sufletul sauperde-l-va pe el, iar cineji va perde sufletul säupentru mine si pentru evanghelie, acela 11 vamantui pe el. $i cela ce nu va lua crucea sa sisa vie dupa mine, nu este vrednic de mine.

1. Si nu se ia cuvintele acestea Intent' Inteles grept. Mantui-torul nu spune et ante venirii sale pe patent a lost de a educevrajba Intre oameni, ei numai at, drept capAt al acestei veniri, vomavea i vrajbi, pentruci multi oameni se vor ridica Impotriva a-celor care vor mArturisi numele Stu. Si numele Stu ye fi prigonitpane acolo et vrajba va intra pi In saul Imlittler, ImpotrivaMAntuitorului va fi pAnt acolo el va prigoni tea pe bul au pimama pe filet ei aga mai incolo. Dar aceeste nu pentruct voiegteMAntuitorul aga sau pentruct urmArepte a face aga, ci pentruciaga e inima pattoast a oamenilor. Vet! fi urati de toti pentru nu-male meu, Moe Domnul.

2. lariat, et nu se inteleagt rAn euvintele acestea. Domnul nuspune enume BA urApti pe tati i pe mama', midi pe once !nautili aapus ucenicului Btu loan at poerte griji de mama Se, ei lubireacare El et Intreact mice iubire de pe pimant. In maura fn careura e departe de iubire. Toate celelalte de pe pimant at fie soco-tite eu mult mai pre jos feta de iubirea cAtre Domnul, Incas et aiputerea de a te desparti de damsels lira pacers, aga cum eoti dee-pfirjit de cave and urtoti. Dar ci El nu ne Lovett ura, se vedede aeolo and spune: Cdutafi mai intai Impdrdtia lui Dumnezeugi dreptatea tui p toate celelalte se vor addoga voud, edict veilavea p tot a vl trebule p este cuviincios pe pAmAnt, gi vt dauvole sA le aveti, dar, mai Relate de toate, stint oele ale lui Dum.nezeu, iar apoi-veii avea gi celelalte In mama In care vi se vacuveni.

1).

§i

www.dacoromanica.ro

121

7. Rasp lata fagarluita celor ce prime. sal ascultape apostoli.

Cel ce va ascultd pe voi, pe mine ma ascultasi cel ce se leapada de voi de mine se leapada,iara cela ce se leapada de mine, se leapada decela ce m'a trimes pe mine.

Cela ce va primene pe voi pe mine ma pri-meste, i cela ce ma primeste pe mine primestepe cela ce m'a trimes pe mine.

Cela ce primeste prooroc in nume de prooroc,plata proorocului va lua; fi cela ce primeste pedrept in nume drept, plata dreptului va lua.cela ce va adapa pe unul dinteacesti mici, numaicu un pahar de apd rece, in nume de ucenic,amin grdiesc voila, nu-si va perde plata sa.

Si ucenicii, esind, umblau prin sate, bineves-tind §i.tamaduind pretutindenea. Ei propoveduiauca oamenii sa se pesetas* si draci multi sco-teau i ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi§i tamkluiau.

Si cand a ispravit Iisus poruncile sale catreucenicii sal, s'a mutat de acolo, ca sa invete sisä propoveduiasca in cetatile lor.

§ 57. Uciderea Sfantului loan Botezitorul 1).(Matei 14, Marcu 6, 1e19 Luca 9, rj.

Dar intamplandu-se o zi cu bun prilej, candIrod facea ospdtul nasterii sale, boierilor sal, ca-pitanilor si celor mai mari ai Galileei, a intrat

1, Vezi § 22, uncle e vorba tot de loan Botezktorut. Mai se duesInainte povestiree do colo.

,- ;

Si

www.dacoromanica.ro

122

fata Ierodiadei. Si jucand i placand lui Irodcelor ce sedeau cu dansul, a zis imparatul fetch:Cere dela mine mice vei vrea i voi da tie".$i s'a jurat ei, zicand : Orice vei cere dela minevoi da tie, pand la jumatate din impörätia mea"-Iar ea iesind, a zis mamei sale : Ce voi cere ?"Iar aceia a zis : ,Capul lui Ioan BotezAtorul". SiImparatul foarte s'a intristat. Dar pentru juramantsi pentru ceice sedeau impreund cu dansul, n'avrut sd-i lepede cererea. $i indatd, trimetand im-pAratul un speculator, a poruncit sA educe capullui. Iar acela mergand, i-a tdiat capul in temnitd.$1 1-a adus in tipsie i 1-a dat pe el fetei, i fata1-a dat mamei sale. $i auzind ucenicii lui, auvenit si au ridicat trupul lui cel cdzut i 1-au puspe el in mormant, i venind, au vestit lui Iisus.

In vremea aceia, Irod, cel a patra parte std-panitor, a auzit vestea despre Iisus i despretoate cele Ikea el, cad numele lui se rennin,disc, si nu se pricepea, pentruca unii ziceau cäloan s'a sculat din morti, iar altii cd Ilie s'aardtat, iar altii cd un prooroc din cei de demulta inviat. $i a zis Irod : Pe loan eu 1-am Mixt_Dar acesta cine este de care aud unele caacestea ?" Acesta este tot loan Botezatorul. El aInviat din morti i pentru aceasta se fac puteriintru el. $i Made sd-1 vada pe el. Dar Iisus, au-zind, s'a dus de acolo.

§i

www.dacoromanica.ro

123

§ 58. Intoarcerea apostolilor. India Inmultirea panilor.

(Mat& 14, 3.5-n ; Marcu 6, 30'41 ; Luca R 10.-17 ; loan 6, I-14)-

Si intorcandu-se apostolii, au spus lui toatecate au Molt i cate au invatat. Si el le-a zislor: Veniti voi innvd deosebi in loc pustiu siyid odihniti putin". Ca erau multi care veneau flse duceau i n'aveau vreme nici sä mdnance. $iluandu i pe dansii, s'a dus de acolo cu corabiain loc pustiu al cetatii ce se cheamd Betsaida '),de ceia parte de Marea Galileiei, care este a Ti-beriadei2).

$i i-au vazut pe dansii noroadele mergandI-au cunoscut pe el multi. $1 auzind noroadele,s'au dus dupa dansul pe jos de prin toate ora-sele. $i alergau acolo, 0 au venit mai nainte de-cat ei i s'au adunat la dansul. Cdci vedeau sem-nele lui pe care le facea la cei bolnavi.

$i era aproape Panele, praznicul Iudeilor.$i iennd lisus, a vdzut norod mult, i i-s'a %cut

mild de el, pentruca erau ca oile care n'autor. $i primindu-i pe ei, s'a suit lisus in munte

acolo a sezut cu ucenicii lui, si a inceput a-iinvata pe dansii mult, si le aline lor despre im-

1. Betsaida era eras agent In laturea de sus a Lacului Shad-Beret. lieu., plecat din Capernaum. mile& din partea de apus a la-euluf, putea trace en eorabia In vederea miler de pe mai De acolo,.se putea merge deasemenea 10 pa Joe, dealungul letulul spre Bet-aide. Anemia a gi flout multimea, ajungend In laturea aerie mai?mints decal Daus on apostolii In curable.

2. Mares Galilee a mai numeete i Marea Tiberiadei, dupti nu-male ()requital Tiberias de pe tirmul Cul, eladit In einem Impti-ratului Tiberin de trod. Se mai numeste i Laing Ghenisaret.

pds-

0

si

www.dacoromanica.ro

124

parka lui Dumnezeu, i pe ceice aveau trebu-filth' de tamaduire ii vindeca.

lar facandu-se seara, au venit la dansul uce-nicii lui zicand : Locul este pustiu i vremeadata, a trecut ; slob ozeste norodul ca sa se cluedprin satele i orasele cele dimprejur sa gazdu-iasca cumpere bucate torui, ca aid sun-tern in loc pustiu i n'au ce sa manance.

Iar Iisus raspunzand, le-a zis lor : Nu trebuiemearga ; dati-le voi sa manancer Iar ei au

zis lui : Sa mergem oare sa cumparam pant de200 dinari i sa le dam lor sa manance ?"

Deci ridicandu-si Iisus ochii si vazand ca norodmult vine la dansul, a zis catre Filip : De undevom cumpara path, ca sa manance acestia ?"Iar aceasta zicea ispitindu-1 pe el, ca insusi stiace avea sa faca. 5i i-a raspuns Filip: Nu le vaajunge pdni de 200 de dinari ca fiecare din-&Ansa sa ia cate putin". Iar el le-a zis :

,,Cate pani aveti ? Mergeti i vedeti I" Si a graftunul din ucenicii lui, Andrei, fratele lui SimonPetru: Este aici un copil care are cinci pani deorz i doi pesti. Dar ce sunt acestea la agapeSi a zis lor Iisus : Aducetile pe ele aid, la mine,

faceti pe oameni sa sada. Si era iarba multain acel loc. Deci au sezut cete-cete, Gate 100 siLate 50, si erau ca 5000 de barbati, afara defemei i copii. Si luand lisus cele cinci panicei doi pesti, cautand la cer i multamind, le-abinecuvantat si a frant panile si le-a dat uceni-cilor sai, ca sa le puie inaintea celor ce sedeau..Asemenea si din pesti cat au vrut ei. 51 au

si sa-si

si

--

sd

I'

§i

www.dacoromanica.ro

125

mancat i s'au satura( toti. Iar daca s'au natural,a zis Iisus ucenicilor sal : Adunati farmAturile ce-au ca sà nu se pearda ceva. Deci auadunat si au umpliut 12 cosuri de farmaturi dimcele cinci pani de orz i doi pesti care au pri-sosit celor ce au mancat. Iar oamenii aceia, va-zand semnul I) pe care 1-a facut lisus, ziceau :Acesta este adetarat prooroculcelce va sa viein lume".

§ 59. Haus merge pe mare.(Matei 14, ; Marcu 6, ; loan 6, wlj.

Ded Iisus, cunoscand cd vor sA vie sd-1 apucepe el, ca sail faca Impend, indata a slit pe-ucenicii lui sa intre in corabie i sa meargal mainainte de ceiace parte, la Betsaida, pand ce vaslobozi norodul. Si dupd ce i-a slobozit pe ei, s'adus in !mute sa se roage deosebi. $i facandu-seseara, era acolo singur, iar ucenicii lui s'au po-gorat la mare. Si intrand in corabie, mergeau decealalta parte de mare, la Capernaum. $i fat&intunerec s'a fdcut si nu venise catre ei lisus. $imarea s'a ridicat, vant mare sufland. Iar corabiaera in mijlocul merit, invaluindu-se de valuri, i lisusi-a vazut cum ucenicii se chinuiau vaslind, cd vantul.era impotrivA. Deci, pe la a patra straja a noptii, 3)

I. Semnul, &dial minunea.2. Locul cusiturarea multimii a feat In partea de riairit el meaaa-

noapte a Laculni °Maim., De aeolo, trebula aä pluteasei @pre-apus, ea s ajunga la Capernaum.

3. A patra strap' a noptii cram ceasurile dela 3-6 dimineata.

prisosit,

-u

www.dacoromanica.ro

126

lacand ei ca la 25 sau 30 de stadii1), a venitIisus la dance, umbland pe mare, si vrea afttreaca pe Idriga ei. Iar ei vazdndu-1 umblandpe mare si apropiindu-se de corabie, Ii s'a parutca este naluca si de frica s'au infricosat si austrigat. Dar Iisus indata le-a graft lor zicAnd :Indrazniti, eu sunt, nu va temeti I" lar Petru, ras-punzand, a zis : Doamne, de esti tu, porunces-te-mi sa yin la tine pe apa". lar el i-a zis :Vino I" Si pogorandu-se Petru din corabie, umblape apa, ca s mearga la Iisus. Dar vazänd vAntultare, s'a infricosat, i incepand a se afunda, astrigat graind : Doamne mAntueste-ma I" $i in-data Iisus, intinzand mana, I-a apucat i i-a zis :Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit ?"Deci voiau ucenicii sa-I ia pe el in corabie. $iintrand ei in corabie, a stat vantul. $i ei foartepeste masura se spaimantau intru sine si se mi-nunau. Ca n'au priceput din pani, de vreme ceera inima lor impetritd 9. $i indata corabia asosit la pamantul la care mergeau. Iar ceice erauin corabie au venit i s'au inchinat lui zicand :Cu adevarat, Fiul lui Dumnezeu esti la

$i au ajuns ei in pamantul Ghenisaretului si austatut la liman3). $i esind ei din corabie, indata

1. Un etachu avea 180-200 de multi de lungime. Deci 20-80 deatadil Inseamni 5-6 kilometri. Atilt putuseri !manta ucenicii Inlatimea land& Deal erau cam pe la mijloc, fiindcli land e lat de30-12 kilometrl.

2. Ucenicii ml In8eleaesera tot oe a toot op minunea Inmullirlipguilor. Inima lot era ingreulata, adieS prim/ de parerilelimn din care I ei Coteau parte. Erau pi ei duel de gindul ca Iisustrebuie facia Impirat.

8. Aci nu a feet 0 singura minune, ci trebuie ea arlgugim I pe

mul-

www.dacoromanica.ro

127

Lau cunoscut pe el cam mit locului aceluia,au trimes in toata laturea aceia. $i incunjurandtoata laturea, au inceput a aduce pe paturi bol-navii acolo unde auzeau ca este el. $i oriundeinfra, in sate sau in cetati sau in ora§e, puneaula ulite pe cei bolnavi rugau ca macar depoalele ve§mintelor lui sa se atinga. $i call sese atingeau de el se mantuiau 1).

§ 60. Irises Patin vietii(loan 6.

A doua zi, norodul care sta de ceia parte demare, vazand ca alta corabie nu era acolo, lardnumai una, intru care intrasera ucenicii lui,,cum ca Iisus n'a intrat in corabie impreuna cuucenicii sal, ci singuri ucenicii lui, s'au dus. ($ialte corabii au venit dela Tiberida aproape delocul unde au mancat panea, multamind Dom-nului.) Deci daca a vazut norodul ca Iisus nueste acolo, nici ucenicii lui, au intrat i ei incorabii §i au mers in Capernaum, cautand pelisus. $i aflandu-1 pe el de ceia parte de mare,i-au zis lui : Ravi, cand ai venit aid?" Ras-puns-a Iisus lor si a zis : Amin, amin graesc

aceia, el, dupd attires Hans In corabie, 1ndatd a stat vintul gilute au ai thine la Virtual lacului. Cand Intl ei vitaliser& eu greutoata noaptea bi abea ajuneeserd epre Mud la juinatatea lacului, In-mama cif e o minutia el vintul a Incetat di ei Indata au putut-ajunge la limn,

I. Cite tapte i minuni n'a flout Daus ! Dar evanglielibtii nu leporeerese taste. In puttee randuri settee, ei euprind o Intreegaeutreierare prin sate i once, In timpul odreia a Mina multi:,

vindeoind multi bolnavi, dar lira a ne povesti In parte fie--care minune.

iI

-,s.)

Iui

mi-aunt,

ei

el

www.dacoromanica.ro

128

voud : ma cautati pe mine, nu pentru ca ativazut sernne, ci pentru ca ati mancat din panisi Vati skturat. Lucrati nu pentru mancarea ceapieritoare, ci pentru mancare aceia care ramanespre viata vesnicd, pe care Fiul Omului o va davoud ; cA pe acesta 1-a pecetluit DumnezeulTatar.) Deci a zis catre dansul : Ce vom faceca sa lucrdm lucrurile lui Dumnezeu ?" Rdspuns-alisus si a zis lor : Acesta este lucrul lui Dum-nezeu, ca sa credeti Intru care a trimis acela".2)Zis-au drept aceia lui : Dar ce semn faci tu,ca sa vedem i sa credem tie ? Ce lucrezi ? PA-rintii nostri au mancat mana in pustie, precumeste scris : pane din cer Ie-a dat lor de au map-cat" 3). Deci le-a zis lor Iisus : Amin, amin, zicvoud, nu Moisi a dat voila panea din cer ; ci

1. In aceasta mtvAntere, liens dd invilature deepre Mate Im-pgrätasanie. El se intemelazi pe minunoa Muni mai nainte onImultirea pAnilor l sAturarea minunati si spume, color ce-I cilutau,.el mai este si alta !flatware, nu mancarea cea peritoaro a trupului,ci mancare pentru viata de veal. Aceasta e mancarea trupuluiMu in Shinto. Impartillanio, care se mai numeste i Rants.Euharistie.

2. Cum faptuim luertulle lui Dumnezeu r Nu pe o eale pe carene-o scornim noi singuri, ci crezAnd in lisus Hristos I Inman&laviitaturilor Lui. A ne crol religiuni de la noi, cum fae teozofii flspiritistii din ziva de azi, nu este a urma invAlilturilor pe care Inda liens aloi, Trebuie sa eredem In El ca Fiu al Tatalui, caMfintuitor, ea hrAnitor al nostru In Sf. ImpfirAtiganie, trebuie slprimim Sfintele Talne pe care El le-a orinduit, trebue sii credem,in %Ante Biserici drept asezamAnt al Sau si aä ascultarn de au-duielile ei.

S. Ceioe veneau dupi El cereau semn, edict* al faca minuni eaHa (mead§ In El. Spuneau ca parintii lor au avut astfel de somaBina:lea au fost hrAniti ou maul din car. Evreii hisA vazusera multmai multe minuni dealt Manama, lor. Ce le mai trebuia ? Aceetio!nee erau /arisen sau trimepii lor dela lerusalim care nebacetaturmareau pe Haus i umblau se. gfiseasci Impotriva lui pricinide earth.

,

www.dacoromanica.ro

129

Teal meu da voila din cer panea cea adevdratd,Pentrucd panea lui Dumnezeu este ceiace sepogoard din cer i rid viatd Ming' Deci auzis cAtre dansul : Doamne, pururea ridge noudpdnea aceasta 1" Si a zis lor Iisus : Eu suntpAnea vietii ; celace vine catre mine, nu va EA-mdnzi, i celace crede intru mine, nu va insetaniciodata. Ci am zis voila cd m'ati i vazut pemine, si nu credeti. Tot ce Imi dd mie Tata],cdtre mine va veni ; i pe celace vine catremine, nu-1 voi scoate afard. Ca m'am pogordtdin cer, nu ca sa fac voia mea, ci voia celuice m'a trimis pe mine. Si aceasta este voiaTatalui, Celui ce ma trimis pe mine, ca tot cemi-a dat mie, sd nu perd dintr'insul, ci sd-Iinviez pe el in ziva cea de apoi. $i aceasta estevoia Celui ce m'a trimis pe mine, od tot cinevede pe Fiul i crede intru el, sa aibd viatavesnicd, i eu ii voi invia pe el in ziva cea deapoi." Deci carteau Iudeii pentru el, cd a zis :Eu sunt panea ce s'a pogorit din cer. Si ziceau :Au nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, caruiastim noi pe tatäl sdu i pe mama sa ? Dar cumzice el cd : din cer m'am pogorit ?" Deci rAspuns-alisus si a zis lor : Nu cartiti intre voi I Nimeninu poate sA vie cdtre mine, de nu-1 va trage peel TatAl, Celce m'a trimis pe mine ; i eu 11voi invia pe el in ziva cea de apoi.1 Este scris

1. ii.'reu dead &thud de oameni cari aaeultau pe Iisus : unii eraneei en inima mired, mire, fire. a tutelage bine aceasti noufiInyg taring a Domnului, ziceau eu umilinji -Doamne dk-ne nouiipanea aeoastae a1U, farieeli eau trimeeii lor, eilrteau auzind

9

www.dacoromanica.ro

130

in prooroci : i vor fi toti invatali de Dumnezeu.Deci tot celace aude dela Tatal, si se invertvine catre mine. Nu dome ca. pe Tatal L-a vazutcineva, lard numai celace este dela Dumnezeu,acela a vazut pe Tata Amin, amin graiesc voila :celace crede intru mine, are viata vesnica. Eusunt panea vietii.

Parintii vostri au mâncat mana in pustie, si aumurit. Aceasta este panea, care se pogoara dincer, ca sa manance cineva dintr'insa, i sd numoult Eu sunt panea cea vie, care s'a pogoratdin cer. De va manca cineva din panea pe careeu o voi da, trupul meu este, pe care II voi dapentru viata Deci se priceau intre sine Iu-deil, zicand : Cum poate acesta sail dea nountrupul sa-1 mancam ?" Si a zis lor Iisus : Aminamin graiesc voila. De nu veti manca trupulFiului Omului, si nu yeti bea sangele lui, nu yetiavea via% intru voi2). Celace mananca trupul meu

bea sangele meu, are viata vesnica, i eu iivoi invia pe el in ziva cea de apoi. Ca trupul

cuvfintul al El este pines care s'a pogorit din cer. Ei una oiau :Iisus a trait pane la 30de ani Intros ei, In Galileia. Deal li se Orenca trebuie si fie cast el. Attlee': cum poate spune ce El e paneavenita din cer ?... Greu se poate sui Mime Imbilesit6 de vederilemute ale pamanteanului, la privirea i imbraIisaroa luerurilorceresti !

1. Vorbirea lui lisus In cele de mai la vale este tot depfinareafirului vorbirii de mai sus. Dar nu este In acelas Me. Aceleale-a grill indatft la scoborirea din corabie, militate& In sinagegadin Capernaum (vezi loan 6,69).

2. Haus nu slabeete ce a opus, ci mai mult Intlreste: Nlmeneanu ajunge la Taal de nu-1 voi duce en. Eu sunt noel care voiscula pe top din moarte la Inviere. Deci liens mfirturiseste aiddumnezeirea Sa In chipul cel mai yin.

lumii

ei

1).

si

www.dacoromanica.ro

131

men adevarat este mancare §i sangele meu ade-vArat este bautara Celace mAnanca trupul meu§1 bea sangele meu, intru mine petrece i eu intrueL Precum m'a trimis pe mine Tatal cel vitt, §ieu viez prin Taal, si celce ma mananca pe mine,si acela va fi viu prin mine. Aceasta este ' paneacare s'a pogorat din cer, nu precum a mancatmana parintii vostri si au murit. Cela ceva mancapanea aceasta, va fi viu in veac". Aceasta azis in sinagogd, invdtand in Caperndum. Decimulti din ucenicii lui, auzind aceasta, au zis :Greu este cuvantul acesta, cine poate sa-1 audape el 2). Iar lisus, stand intru sine, ca ucenicii lui

I. Aci liens area In ehipul eel mai viu l Ertl a mai da naivepricing de indoialii, a e vorba de a mince inausi trupul Baa si

bea fustier [Angola San. Dace n'ar fi fast ilea, ar fi spus-oEvreilor care se turburau auzind cil cineve si-ar putea da trupul

sg-1 minium Dar liens nu inlfituri de loo aceasta parere, baInca mai mull alma asupra ei, Storm, zTrupul mea cu adevarateste mAncere pi :Angelo cu adevArat este biuturg... Deci deed esteTree Invataturi data limpede una mai limpede, ea aceasta nu sepoate. liens in adevArat ne lentil el trebuie si ne impirtasimeu test* trupul Lui i art bern !usual sAagele Lai, Medea wetseufleteasol adeviirati nu putem avea Mri aceasta. Mans din oeeste neve Cu mult m ii pre jos decal va n aceasta brand non a.Acela era numai mAnceree trupului, acesta insfi e mindere .Intruviata de veci..

2. Din aureate cuvinte, se tutelage oil greu putea intra in min-tea ascultAtorilor luvatiitura despre wawa. trupului Deus de carei auzeau alum futile earl. Dar In cola de mai la vale, Iisus leepune ei ei nu Inteleg, din pricing cii minted lor eta prinsi devederi inguste. Ei judecau dela mina panne gura. Flindca trupulde om nu se minima, deal t aceastrt until* inviitAturi era pentruei ceva turburAtor.Nimenea n'a ',Ara pled scum aceasta, &meann'a auzit pomenindu-se de age cave, prin urmare nu se poate. Nueste acesta fetal de judecare al multora pled in ales de aziDar Deus le spume ni sunt iutelegeri mai inalte, la eare ajungideal te desprinzi de lasustimile vietii de toots zilele. Trupulnu toloseete la nimic , epune El. zGraiurile pe mire eu le graiesoaunt duh i viatia, tidied acestea aunt lucruri de Inteles pe aaleacredintei, a vieW Inalte i duhovnicesti.

').

a

?

aria

www.dacoromanica.ro

132

curtest pentru aceasta, a zis lor : Aceasta vAzminteste pe voi? Dar de yeti vedea pe FiulOmului suindu-se unde era mai inainte ? Duhuleste care face viu, trupul nu kloseste nimic ; gra-iurile care eu grAiesc voud duh stint, i viatasunt. Ci stint unii din voi care nu cred°. CA stiadintru inceput lisus, care sunt ceice nu credcare este celace vrea sa-I vAnda pe el. *i zicea :Pentru aceasta am zis voud, ca nimeni nu poatesA vie la mine, de nu va Ii dat lui dela Tata'meu." Dintre acestia, multi din ucenicii lui s'auintors inapoi, si nu mai umblau cu Mitsui 1).Deci a zis Iisus celor 12 : Au doara i voi voittsa. vA duceti ?" RAspuns-a Simon Petru lui :Doamne, la cine ne vom duce ? Cuvinte alevietii vesnice ai. Si noi am crezut si am cunos-cut cd tu esti Hristosul, fiul Iui Dumnezeu Celuiviu2)". RAspuns-a lor Iisus : Au nu eu pe voi

1. Evreii, neputAnd Intelege l neputAndu-se Invoi cu aceastAnoun InYntAturA de mamma a trupului lui Ileus, eau depArtat deladAnsul pi nu mai umblau cu &maul. Si lotupi Haus a avut grijA deneputinta omeneasel. El no-a spits aici sa milnetim trupul lui, darInca nu ne a arAtat cum vow face aceasta. A aritat-o mai tgrziu, laCina oea de Tail* pi atund a randuit oa ea mill lam trupul luipi sä bem Bible. lui, dar In chipul panii pi a vinului. A avutgrill de slAbiciunee. ;Joni% ea sA nu ne softrbim mInegnd earnepi bAnd sAngo omenese, ei ne-a dat anent& itduleire. Banal piblindul thrum.:

2. Duiosei este marturieiriea lui Petrn! toil ascultatorii pArA-steel. pe Iisua, auzind de o apa invitaturit area de ouprins demintea lor, ea cea dospre &Ante. Euharistie. Apoatolii Irma aumimes i Iisus Intrebet ca de ce nu ail due pi eiR Petru Megda, in numele lor, un ;Mamma care trebuie aft fie a oriefireiinimi care a ointment pi a g mitt- pe lime; *Undo ne Tom duce ?Tu ai cuvintele vietil de vein.. In edevAr, se are a face di ici cinolo, nu euprinzi en mintea ta o lature Ban alto a outAriiinvAtaturifAi pe liens Inainte el El te trees peste toate prIpistiile pi pie-dints cu care se intAinepte mitten nottstrA. Ei Iti da austere&

gi

www.dacoromanica.ro

133

cei 12 v'am ales, §i unul din voi diavol este r5i zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul ; caacela vrea, sa-1 vanda pe el, unul hind din cei 12.

§ 61. liens dezvaluie ffitarnicia fariseilor.(Matei 15, Marcu 7,

Atunci s'au adtmat la lisusiarised i unii dincarturarii care venisera din lerusalim. Si vazdndpe oarecare din ucenicii lui mancand pane cu md-nile necurate, adica nespalate, i-au imihanit 1).Ca fariseii j toti Iudeii, de null vor spala ma-nile pant in cot, nu mananca, Orland a§ezamantulbatranilor. Si din targ venind, de nu se vor spala,nu mananca. 51 altele multe sunt care au luata le tinea spalarea paharelor §i a ulcioarelor §ia caldarilor §i a paturilor 2). Dupa aceia fariseil§.1 carturarii 1-au intrebat Pentru ce ucenicii täinu umbla dupa a§ezamantul batranilor, ci ma-nanca pane cu manile nespalate'?" Iar el, its-punzand, le-a zis : Pentru ce i voi calcali po-runcile lui Dumnezeu pentru a§ezAmAntul vostru ?Ca lasand porunca lui Dumnezeu, tineti a§eza.-

viedi de veci. Prin El ied din lames vremelnici d din Dustmen.color treettoare, Inman a te Imparted ou .Itterul col nemuritod.Aeeasta a gustat Petru gi apostoli, ei de aceia aneastaaprigi d duioasA merturisire, In acmastä Imprejurare. Aei esteWeal de a spune en Psalmiatd Gustali pi vedgi di bun este Damn.(Psalm 33, 8).

1. Ad, in Ion de .1.eu prihinit., tear putea rice mai bine, ad, peromfineate :4-au mustrat.. Aga au alte traduced gi a mai [males aga.

2. Mara de porundle legil lui Maid, fariseii mai adiogaserA laele altele multe, bare dereori Ingreuiau urmeriroa legii, prin scar-nitnri pe care ea nu le ouprindea, iar alteori o risturnau. Ei ear.teau impoteva ueeniellor Domnului nu pentrusi ands ar fi Meatloges, oi pentrua ueenleii 'Wean scorniturile lor.

,-;

ceiIalli

-),

:

:

www.dacoromanica.ro

134

marital batranilor, spdlarea ulcioarelor si a pa-harelor, i alte asemenea ca acestea multe faceti".Si zise lor : Bine, lepddati porunca lui Dumnezeupentru asezdmantul vostru ? Cd Dumnezeu a zisprin Moisi : Cinsteste pe tatal tau i pe mamata ; i cela ce va grdi de rail pe fatal sdu sau pemamd-sa, cu moarte sd moard". Iar voi zicetiDe va zice omul tatalui sau sau mamei sale :corban, adica ceia cu care te-ai fi folosit delamine este dar, nu-1 mai lasati pe dansul safacd ceva tatalui sau mamei sale, cdIcand (astfel)cuvantul lui Dumnezeu pentru asezdmantul .vos-tru care l'ati dat 9. 51 asemenea ca acestea multe

I. Fraza de ad se 1114/Ocean foarte Intuneeati In Biblia ro-mAneaseA. Nu e Inn vine ei. E vine originalului groom), care e aidtot atilt de Intunecat. Biblia noastri mad, urmArind si dea serieulgrecese pe romAnecte euvint cu euvAnt, n'a putut dent sA ne deaenfant Intunecime ea gd nolo. Seriltorul acestor rAnduri a nzut eiprofesori de limba greens* anted In mann /foul Testament gre-nee gi tot neputind sli InteleagA aceastA buntd. De oe In gre-cegte locul e Intunecce? Din pricing eA e serfs de onmeei Varamulti Whip' de carte, lira tinerea In seamA a randuielilor seri-sului si a bunei Intomniri a limbii. In graiul green(' al NouluiTestament, glisim rostiri earl Wed peste rAnduiala gramaticei. Dartrebuie ad spunem : asa e Noului Testament. Nu e nimbi deMout deck a elute Intelesul buodtib i a nu ne mai nelinisti denco dim pe romanacte nu se potriveste cu cazurile pa care le-amgAsit In serisul grecese. i Inntatul exeget Adolf Deissmann dinBerlin, ante In cartes lui Licht corn Osten (Tubingen 1909) eftlimba greceasci populan din vremea Noului Testament era o.

limbi greceasel In care gramatIca era Mean de multe ori. Deaceiatraducatorul roman nu trebuie si se &leased a da pe romfineaterostirea asa cum o lasagne In grecente dui:4 shut c euvintele ei,pentruci nici acolo nu e bine perian de oondeiul unlit om masterIn ale serisului. Trebuie autat name! ce a vrut ad simile scriltorulgi apoi a turns Intelesul elobod pe roma/lento. CM doer ei Inlimbs roman easel. poporul vorbeete de mutts ori en o gramatica

ei eine ar traduce In alti limbi ee ar eerie un om nande-manatee, n'ar trebui ei Infiligeze tocmai fetal pubred al rostirliunui om care nu e tare In meetenugul limbii. Cati nu ale la not,

limba

1

staIcitil,

www.dacoromanica.ro

135

faceti. Fatarnicilor, bine a proorocit Isaia desprevoi zicand : Norodul acesta se apropie de minecu gura lui I cu buzele ma cinsteste invatandIfivataturi, porunci omenesti". Ca, Iäsand poruncalui Dumnezeu, tineti asezamantul batranilor, spa-larea ulcioarelor si a paharelor, i alte asemeneamulte faceti

Si chemand la sine pe tot norodul, le-a zis lor:Ascultati-ma i intelegeti: Nu ce infra in gura

a lu fata; a lu mama ; del lu Maria ; omul cart am Post ou al, inIon de omul cu care am lost ! Nu e bine, dar se zice. Aga gi inNoul Testament.

Deci In locul ou pricina itn/elean] e urmatorul: FatA de pertainlui Durnnezett prin Mots!, de a cinsti pe tata pi pe mama, taicuireafariseilor ajunsece de a raaturna aceasta poruncA, spunand ci,deck omul gi-a Inchinat cutare eau cutare parte din averea sa loiDumnezeu, el poate spune parintilor ; nu pot eft te ajut, Eludedam apucat aft Inchin lui Dumnezeu ce ar fi foot sa-ti dau gi nu maipot scoate de acolo. Cu fleesata bait era Inlaturate tocmai poruncalui Dumnezeu de a entail pe feta gi pe mama, pi Inlaturata cora ?tocmai ou ffitarnicia eft asculti pe Dumnezeu, pe cand Dumnezeute-a Invatat altfel. Aceasta pacatogie a farlseilor o scoate la ivealaMantuitorul. Corban este numele pe care II Mean ei lucruluiInchinat lui Dumnezeu.

1. Pariseii credeau aft ia pe Domnul la soeoteala pentru Inchi-puite pacate ale ucenicilor. In schimb, raepuneul Domnului este deo frumusete, de o lintire deadreptul spre inima lucrului, de otarie care ne mica pi ne face aft nu earn de ce sa ne minmfammai lima In admit., In toate luptele de cugetare care se potstarni Intro delta tabere, rar se poate vedea o mai miestritil ur-mArire a protivnicului, o Infrangere mai hotarIta, o mai aseutitarepezire a cugetarii asupra yrftjmaaulni ea aceasta. Deosebit deIneemnitatea religiomia a ouvintelor Mantultorului, ne minunimalai gi de puterea raspunsului situ, care Inmarmuregte pe protiv-nic gi nu-i mai da chip ea crfteneascit oeva. Oars Cel stilt pestsmare gi vanturi, peste via/S gi muerte, nu era ad be stapan pesteouvfint ei puterea ougetarii I Deaceia l fariseii Taman map ci nuau co ingilima in fata raspunsului a trivitor al Mantuitorului. Deci+imam ameba cuvinte ea religione, ea tArie a cugettirii gi ea arta.

0! mai are Domini de &castes gi ar fi chip pentru cineva sAeerie eapitolul nesmie ; Tide gi maeatria logic& In cuvintele Dom-nului,

www.dacoromanica.ro

136

spurca pe om, ci ce iese din gura, aceia spurcdpe om Cine are urechi de auzit, sa auda I"

$1 dupd ce au intrat in casa dela norod, s'auapropiat de dansul ucenicii lui i i-au zis : Cu-noscut-ai ca fariseii, auzind cuvantul, s'au turbu-rat ?" Iar el, raspunzand, a zis: Tot sadul pecare nu 1-a sadit Tata] meu cel ceresc, se vadesraddcina. Läsati-i pe dansii ; povatuitori orbisunt ai orbilor, si orb pe orb, de va povatui,amandoi vor cddea in groapa". $i rdspunzandPetru, i-a zis lui : Spune-ne noud pilda aceastaIar Iisus le-a zis lor : Inca i voi asa de neinte-legatori sunteti ? Au nu Ira pricepeti ca tot ceinfra in om din afard nu poate sa.-1 spurce ? Cdnu infra in inima lui, ci in pantece, i iese peafedron, curatind toate bucatele. lar cele ce iesdin guilt ies din inimd i acelea spurca pe om.Ca din inima ies ganduri rele, ucideri, preacurvii,curvii, furtisaguri, marturii mincinoase, hule, asu-

1. Multi Intrebuinteare acest =vent al hientuitorului pentru alovi In poems. postului. Dar, se tutelage, e adevarat a nu man-urea source pe om, ci alcarea poruncii de a manna brand opriti.St dace no Intrebamt de ce aunt (male minute oprite? raepundem:Pentruca omul se taissel gi In viatii mai cumpitata, d se tufa-neze, se nu can In deaffitarea trupului, oi se intro gi late* viaticare trebute st1 fie de mare adancire aufleteasei. In alte Impre-jurAri, gi Domnul a arAtat puterea postului Insugi a poetit cele40 de zile In pustie. Deaceia Bleorica Intrebuinteazi miaura pos.tului ci o pune inaintea cregtinilor, Mufti ea 0 agazamentul Muttde Hens liriatoa pentru a earmui riga oroatinilor gi clod are dreptula o face. Deal, dace cineva mantilla brand nenvoitii, la o vreme,de testate, cum e de pilda Patima Domnului, Mind nu se mein ane dosfeta cc trupul, omul *meta nu pilofituiegte pentru mAncarea,pen care, dupe vorba Mftntultorulut, nu se apuroe, ci pentrucii n'atinut In seama porunca Bisericli, pentru neascultare, dupd cum giAdam, n'a foot vinovat flindot a tailcoat un mer, ci fibula n'aascultat pe Dumnezeu.

,).

la

g 1

www.dacoromanica.ro

137

pririle viclqugurile, inelAciuni1e, Inver4undri1e,ochiul viclean, trufia, nebunia. Toate releleacestea sunt care spurca pe om, iar a mänea cumani nespälate, nu spurca pe oni

CAPITULUL VI

Anul III din lucrarea Domnului Hristos pepamant. Dela Paste le al III-lea pang. la Flora

§ 62. Femeia Cananeiancl.(Matei 15, -; Marcu 7, 14-31)

Si sculandu-se de acolo, s'a dus in hotareleTirului si ale Sidonului ). i intrand in casa, vreasa nu stie nimeni de el. Dar n'a putut sa setainuiasca. Ca auzind despre dansul o femeieelina din Fenicia Siriei, a carei fiica avea duhnecurat, esind din hotarele acelea, striga catredansul zicand : Milueste-md, Doamne, Fiul luiDavid I fiica mea reel se indrdcefle", Iar el nu i-a

1. Aceasta e singura data, In curgerea luorAril Sale pimiintesti,and Domnul Hristos a alit din hotarele Tarii Sfinte, pentru atrace trite° tart TecinA. Anemia tart a fost Fenicia, cum I sealoes In veohime, sau Sina, cum i s's zis rind In uemA. Ea eraaserati mai sus de Tara Mitt Din ea izvora lordanul pi In ease aflau orasele Tint/ ci Sidonul, de care se pomeneste siFemeil i se rice fervent cananeiancd, fiind din Teohli Watt..Taril Stints, numiji Carlene, pe care Evreii, intrind In TaraSfinta, sub Taus Navi, i-au Impins mai spro miard-noapte, i semai rice pi torment vivo feniciand, dupa numirea de Siria sau Feniciadata tinutului In care loeuia.

Domnul !dilates, *nil din Galileia, In partea de sus a WO, aintrat In Siria gi a flout un 000l dela apus spre raserit, intrandapoi iaraci In Tara 8fAntA prin fnutul nunlit Demtpoli, la rilearitde Galileia si de Lacul Ohenisaretului.

i

aid.

www.dacoromanica.ro

138

rdspuns ei cuvant. Si apropiindu-se ucenicii lui,.II rugau pe el zicand : Slobozeste-o pe ea, cdstriga in urma noastrd", Iar el, rdspunzand, a zis :Nu sunt trimes lard numai cdtre oile cele per-dute ale casei lui Israil". $i ea, venind, s'a in-chinat lui, zicand Doamne ajutd mi !" Jar el,raspunzand, a zis : Lasd A. se sature intai fiii,cd nu este bine a lua panea fillor i a o aruncacanilor Iar ea, rdspunzand, a zis lui : Ade-vdrat, cd i canii indnancd sub masa stdpanilordin fdrmdturile ce cad dela fiii lor". Atunci Iisus,rdspunzand, a zis : 0 femeie ! mare este cre-dinta tat Pentru acest cuvant, fie tie precumvoiesti I Mergi, cd a esit dracul din fiica ta I Sis'a tamdduit fiica ei din ceasul acela, i mergandla casa sa, a aflat pe dracul esit i pe fiicd zd-arid in pat.

§ 63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli(Matei 15, ; Mama 7, 2,-0.

esind din hotarele Tirului si ale Sido-nutui, Iisus a venit la Marea Galileei, in mijlocul

1. In vorba Evreilor de awned, el se numeau Iii, iar perpAgitniIi nnmeau Mitt pima aceasta era vorbirea obinuitü, euvantulMântuitorului Inseamnii : nu este bine a lua panes [Moro 'idle& aEvreilor M a o da pond., MAntuitorul a Mont insA aceasta

pentru o elipA, pentru a prieinui rgarturisirea credintei aceleifemei. (Mei IndatA i-a dat amid... ceruti, aga CA i unei ;15-gams i-a dat Miluttlitorul spline Mt a venit IntAi pentruEvrel, dar nu numai pentru Evrel. l aceastA rAnduialA a tinut-onumai fn vremea mural a propoveduiril Sale, pentrueli, la Mabel-rea ei, Mind a lost vorba de a da apottolilor InvAtAturA pentru.totdeauna, le-a spus sA meargA eAtre teeth lumea.

2. Venind In pirtile Decapolel, MAntuitorul a vault tot In partea uncle Meuse si !utile annum, a mulfimii.

;

Si iambi,

nu-mai

www.dacoromanica.ro

139

hotarelor Decapolei. $i au adus la dansul un4

surd, graind anevoie, i I-au rugat pe dansul capuie manile peste el. $i lisus, luandu-1 pe-

el din multime deosebi, a pus degetele sale inurechile lui, i scuipand, s'a atins de limba lui.$i cautand la cer, a suspinat si a zis : Efata rce este ) : desclzicle-te !" $i indata s'au deschisauzurile lui i s'a dezlegat legatura limbii lui flgraia drept. $i a poruncit Iisus lui ca sa nu spuienimanui. Insa ei, pe cat el le poruncea, maimult vesteau. $i peste masura se mirau zicandJoate le-a fecal bine, si pe surzi i-a Mut deaud i pe muti de grange".

§ 64. A doua inmultire a 'Annum[(Mate/ 15, - ; Marcu 8,

In zilele acelea, suindu-se Iisus in munte, se-dea acolo. $i au venit la dansul noroade multe,.avand cu sine schiopi, orbi muti, ciungi i altiimulti. si i-a aruncat pe dan0i la picioarele luiIisus si i-a tamaduit pe ei, fuck se mirau noroa-dele vazand pe muti grdind, pe ciungi sanato0,pe §chiopi umbland i pe orbi vazand ; i sla-veau pe Dumnezeul lui Israil. $i fled norodmult foarte i neavand ce manna, a chemat lisusla sine pe ucenicii sai si le-a zis : Mila-mi estede norodul acesta, ca iata, trei zile sunt de nandasteapta langa mine §i n'au ce manna ; :si a-islobozi pe dansii flamanzi, nu voiesc, ca nu cumva

1. Ce este, adiol : ce theeamnä.

sa-0

t

1-9).

www.dacoromanica.ro

140

sd slabeasca pe cale, cd unii dinteinsii au venitde departe". $i au grail lui ucenicii lui : Demede nota in pustie atatea pAni, incat sa sesature atata norod?" $i a zis lor Iisus : Catepant aveti r. Iar ei au zis : $apte pain i putinipestisori". $i a poruncit norodului sä adà pepatient. $i luand cele sapte pani, multamind, airant si a dat ucenicilor lui, iar ucenicii noro-dului. $i a binecuvantat i pestii si a zis sd-ipuie i pe aceia inaintea lor. $i au mancat toti

s'au saturat, si au luat rdmasifele de Wind-turi sapte cosnite pline. Iar ceice manse! erauca la 4000 de barbati, afard de femei si de copii.$i i-a slobozit pe ei.

§ 65. Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui lona.Aluatul fariseilor.

(Matei 15, ; Marcu 8, ; Luca 12, 54'57)

dupd ce a slobozit ndroadele, Iisus i uce-nicii lui au intrat in corabie si au trecut in hota-rele a Magdalului, in partite a Dalmanutei 1). $is'au apropiat de el fariseii i saducheii, si auinceput a se intreba cu dansul, cerand deladansul semn din cer, pe el. Iar elrdspunzand, le-a zis : Cand se face seaM, ziceti :senin va fi, cd se roseste cerul ; i dimineataziceti: astäzi va fi furtuna, cd se roseste cerulposomorit ; i cand vedeti norul ridicandu-sedela apus, numai-decat ziceti : cd ploaie mare vine,

1. Magdalul i Dalmanuta eran late In Garnets, pe malulLusaka Ghenieeret.

,si

Si

ispitindu-I

www.dacoromanica.ro

141

si este asa; i and austrul vine sufland, zicetica zaduf va fi, si este. Fatarnicilor, fata cerului

a pamântului stiti a o socoti, iar semnelevremilor 1) nu puteti". $1 suspinand cu duhula zis : Pentru ce neamul acesta cere semn ?Amin zic vans, nu se va da semn acestui neamviclean i prea curvar, taxa numai semnul luiIona proorocul." 2) $i lasandu-i pe dansii, au intratiarasi in corabie si au trecut de cealalta parte.

$i mergand de cealalta parte, ucenicii luiuitasera sa ia pane i n'aveau cu dansii in corabie mai mult decat o pane. Iar Iisus le-a po-runcit lor zicand : Cautati de va paziti de alu-atul fariseilor si al saducheilor si de aluatul luiIrod". $i ucenicii cugetau intru sine, unul catrealtul zicand : N'am luat pane." Iar Iisus, cu-noscand aceasta, le-a zis lor : Ce cugetati intruvoi, putin-credinciosilor, ca n'afi luat pane ? Incanu Intelegeti, nici pricepeti ? Inca impetrita esteinima voastra ? Ochi avand nu vedeti i urechiavand nu auziti ? $i nu va aduceti aminte ? Cand

1. Semnele grenades erau states. lucruri nona oare se WarnplaserA tti oars vesteau ad o noua stare de lucruri se savareeeteUnul era venirea el lumarea StAntului Ioan Botezfitorul, altul eraminunile i Diva/Stara Domnulul. In acestea se gases implinlreavechiler proorocii. Fariseil cart umblau tot mi legea in mAnitrebulau s gtie ed eumpaneased l sa inteleage cil este cerndeosebit in lump. Dar priceputi in eels ale vietii obienuite, cum,era eunoacterea vremilor deed Inlet cares cerului, Amine. ou

inimile inguste ei nu intelegeau marea sithimbare petrecuthpentru suilete.

2. Senanul lui Iona este moartea gi invIerea lui liens. Maidupe cum Proorocul Iona a stat 3 tile et 3 nopti in pantecele Mil.tului, ale il Iisus Hristos va sta in painant, se va souls la viatáei invierea Si re ti o growl coiled& Impotriva color se n'soarena inteinsul.

sisate

www.dacoromanica.ro

142

am frant cele cinci pani la cele 5000, cate cosuripline de farmaturi ati luat ?" Zis-au ei lui : 12." $icand am frant pe cele sapte la cele 4000, Gate cos-nite pline pe farmaturi ati luat Jar ei au zis:$apte". $i Iisus le-a zis lm : Cum nu intelegetica nu pentru pane am zis voila sa va pazitide aluatul lariseilor i saducheilor ?" Atunci auinfeles ei eh nu de aluatul panii le-a zis lor sase pazeasch, ci de invhchtura fariseilor si a sa-ducheilor.

§ 66. Vindecarea orbului din I3etsaida.(Marcu 8.

Si au venit in Betsaida i i-au adus lui unorb, si I-au rugat pe el ca sa se atinga de distal$i aducand pe orb de marl& I-a scos afara dinsat. $i scuipand pe ochii lui i punandu-si mai-nile pe el, 1-a intrebat de vede ceva. $i acela,ridicandu-si ochii, a zis : Vad oamenii ca co-pacii umbland. Duna aceasta iarasi a pus mdinilepe ochii lui i 1-a facut de a vazut, i s'a in-dreptat si a vazut luminat pe toti. $1 1-a trimesla casa sa zicand : Nici in sat sa intri, nici saspui cuiva In sat 1"

§ 67. Marturisirea lui Petru la Cezareia.(Matei 16, 13'20 ; Marcu 8, 27-20 ; Luca len).

Si a iesit Iisus cu ucenicii lui, in satele Ce-zareii lui Filip i pe cale, pe cand el se ruga

I. Aceastä Cezaree se gases In partea de sus a tinntului De-

7

1)

9,

.).

www.dacoromanica.ro

143

deosebi, a intrebat pe ucenicii sdi zicand: Cineimi zic oamenii ca sunt eu. Fiul Omului ?" larei au zis : Unii loan Botezdtorul, altii Ilie, iaraltii Ieremia sau unul din proorocii cei de demultinviat". Zis-a lor Iisus : Dar voi cine-mi ziceti cAsunt ?" $i rdspunzAnd Simon Petru, a zis : ,Tuesti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, cel viu". $irdspunzand lisus, a zis lui : Fericit esti Simone,fiul lui Iona, cd nu trup i sange ti-au des-coperit tie aceasta, ci Tatäl meu Cel din ceruri.

$i eu zic tie cA tu esti Petru i pe aceastapiatra voi zidi Biserica mea 2) i portile iaduluinu o vor birui pe dense. $i-ti voi da cheileImpArAtiei cerurilor i orice vei lega pe pamantva fi legat in ceruri si mice vei deslega pe pAmAntva fi dezlegat in ceruri".

Atunci a poruncit ucenicilor sAi ca sd:nu spuienimAnui, Ca el este Hristos.

§ 68. lisus vesteste intaia cane despre patima Sa.Purtarea crucii.

(Matei 56 . ; Marcu 8. - ; Luca 9 -).

De atunci a inceput Bats a spune ucenicilor.cd. se cuvine lui a merge in Ierusalim si a pdtimimulte si a fi defaimat de batrani si de arhierei

capoli, peste care domnea trod Filio. Ea era Diode capitate lui.Dar mai erau crap cu acest nume. Cele care se cledean eau selnoiau In equates (Cezarului), din Roma eilpetau acest nume. InTara Stant& mai era o Cezareie mai jos, pe tdrmul Maxi! Me-diterane, care se numeete Cezareia Palestinei.

2. Nu trup tri sange, adiol nu oameoii ti-au descoperit.8. Pe =scuff piatrer voi zidi Biserica meet, edict, pe credinta

mArt ariaiti In aceasti Imprejurare de Petru. Credinta oli Hristos-este Fiul Dumnezeu eta la temelia Bisericel.lui

1)

www.dacoromanica.ro

144

si de carturari, si a fi omordt, si a treia zi ainvia. Si de fata graia cuvantul acesta.

Si apucandu-1 pe El Petru, a inceput a-i staLui impotriva, zinnia] : Milostiv fie tie, Doamnesa nu fie tie, aceasta 1" Iar El intorcandu-secabtAnd spre ucenicii Sai, a certat pe Petru zi-cAnd: Mergi inapoia mea, Satano I Zminteala.imi esti, a nu cugeti cele ce sunt ale lui Dum-nezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor". i chemAndla sine norod, impreuna cu ucenicii Sal, graiacatre toti: Tot celce voieste sa vie dupd mine,sa se lepede de sine si sa-si ia crucea sasa-mi urmeze mie. a cine va vrea sa-si man-tuiasca sufletul sau, perde-l-va pe el ;iar cine isiva perde sufletul sàu pentru mine si pentru evan-ghelie, acela ii va afla si-1 va mantui pe el. Cace lobos este omului de-ar dobandi lumea toata,iar sufletul sàu ii va perde sau se va pagubiSau ce va da omul in schimb pentru sufletulsat? Ca va sa vie Fiul Omului intru slava Ta-lalui Sam, cu ingerii Sal, i atunci va rasplatifiecaruia dupa faptele lui, i oricine se va rusinade mine si de cuvintele mele intru acest neampreacurvar i prea pacatos, i Fiul Omului seva rusina de el, and va veni intru slava Ta-talui SàU cu sfintii ingeri.

Amin grams voua, sunt unii din ceice stauaid, care nu vor gusta moarte pana ce vorvedea pe Fiul Omului venind intru imparatia

1. deice nu vor gusts moarte pini nu vor vedea pe iiul Omuluiaunt 'annul luat ca Intreg. Poporul acesta va &ninth' i va fimartural pepsin de veal anvarnite de Mfintuitorul.

sa

?

sa1)..

g

si

gi

www.dacoromanica.ro

145

§ 69. Schimbarea la fall(Mat& 12, CIS ; Marcu 9, Int ; Luca 9, sem).

Ca la opt zile dupa cuvintele acestea, Iisusa luat cu sine pe Petru i pe Iacov i pe loan,fratele lui, i i-a suit pe ei intr'un munte 2) inaltdeosebi, singuri ca sa se roage 3). Si cand seruga el, s'a schimbat la fata inaintea lor. Chipullui s'a facut altul si a strglucit fata Jul ca soa-rele, iar hainele lui s'au facut albe foarte, cazapada, in ce chip nalbitorul pe pamant flU poatesa inalbeasca. $i iata, doi barbati vorbeau cudansul, cari erau Moisi i Hie, care, aratandu-sein slava, graiau de esirea 9 lui, pe care vrea s'oilineasca in Ierusalim. lar Petru i ceice eraucu dansul erau ingreuiati de somn. $i destep-tandu-se, au vazut slava lui i pe cei doi bar-bati stand impreuna cu dansul 5). $i a fost, cand

1- Evangheliptii Matei l Marcu sic ci dupA ease rile, Luca dupgopt. Deosebirea nu este In fapt, ci numai InfeIu1 numfirArii. Mateipi Marco an socotit pArtile de rile care s'au sours Intro mArtu-risirea dela Cezareia tpi Schimbarea la Patti. Luca a socotit numalallele Intregi, Dirk partea de zi rimed' dela petrecerea faptulni demai nainte pi fail parte& de zi In care s'a petrecut suirea pe mun-tele SchimbArii la Fall.

2. Evangheligtii nu ne mimetic muntele acela, dar toad aritareadin vechi a barbatiler Bisericii eete EA acela era Muntele Taborului.

3. Deus In fiecare searS se &massifs] la o parte ea WA ee roage.E. Prin celace evanghelistul numeMe seirea lui din Ierusalim

trebuie sA intelegem chipul cum Domnul eves sil Imitate luorareaSE In Ierusalim. Despre Realists vorbea cu eel doi birbati din Ve-&lint Testament.

6. Alantuitorul s'a suit pe Muntele Taborului spre nett Acoloa stat mult rugandu-se. In sonata vreme, apostolii au adormit.Asa ne lamurim de ce ei erau Ingreulati de somn. Apoi s'au trezitBissell In lumina Schimbarii la Fati, care s'a petrecut noaptea.

10

1)

i

www.dacoromanica.ro

146

s'au despartit ei dela dansul, a zis Petru catreIisus : Invatatorule, bine este noua a fi aid. Devoiesti, sa facem trei colibi : tie una i lui Moisiuna i lui Ilie una" ; nestiind ce graia, ca erauinfricosati. $i Inca graind el, iata nor luminosi-a umbrit pe ei i s'au spaimantat cand au in-trat ei in nor. $i iata, glas a venit din nor zicand :Acesta este Fiul meu cel iubit, intru care ambinevoit, pe acesta sa-1 ascultati I". $i auzinducenicii, au cazut pe fetele lor i s'au spaimantatfoarte. $i dupa ce a fost glasul, s'a aflat Iisussingur. Si apropiindu-se Iisus, s'a atins de dansiisi a zis : Sculati-va si nu va temeti 1". $i ridi-candu-si ochif lor si de naprasna cautand eiimprejur, pe nimeni n'au mai vazut, ci numaipe Iisus singur impreuna cu dansii. $i pogoran-du-se ei din munte, le-a poruncit lor Iisus zicand :Nimanui sa nu spuneti de vederea aceasta,pand cand Fiul Omului se va scula din morti".$i ei au tacut i nimanui n'au spus In zileleacelea nimic din cele ce vazusera, intrebandu-se :ce este aceia a invia din morti ?".

$i 1-au intrebat pe el ucenicii lui zicand :Pentruce zic carturarii ca mai inainte trebuie savie Die ?" Iar Iisus, raspunzand, le-a zis : ,,Ilie,venind mai inainte, va aseza toate. $i cum estescris despre Fiul Omului, el va sa patimeascamulte i sa fie defaimat. Insa zic valid ca Ilie asi venit si nu 1-au cunoscut pe dansul, ci au facutlui cate au vott. Cum este scris despre el, asasi Fiul Qmului va sa patimeasca dela dansii.

www.dacoromanica.ro

147

Atunci au Inte les ucenicii cd pentru Joan Bote-zatorul le-a zis lor 1).

§ 70. Vindecarea lunaticului.(Mater 12, 14'11 ; Marcu 9, -; Luca 9, . ; 17, 5-8).

Iar a doua zi, pogorandu-se ei din muntevenind el la ucenicii sai, a cleat norod pullimprejurul lor i cArturarii intrebAndu-se cu (latish.si venind el la norod, indatd tot norodul, vA-

zandu-1 pe el, s'a spaimantat, i alergand, s'ainchinat lui. $i a intrebat pe cArturari : Cc väintrebati intre voi ?" $i lath, s'a apropiat de elun bärbat din norod, ingenuchind in,intea luizicand : Doamne, miluieste pe fiul meu, ca estelunatec i rAu patimeste ; cd de multe ori cadein foc si de multe ori in apt Rogu-te, cautdspre fiul meu, cd unul-nascut imi este mie 2). $iI-am adus pe el la tine, avand duh mut. $ioriunde duhul II apucd pe el, de naprasna striga

zdrobeste pe el si face spume, si scrasnestecu dintii si se usucd i abea se duce dela el,sfaramandu-1 pe el. $i m'am rugat de uceniciitai sa-I *scout& i n'au putut". Iar lisus, raspun-Mud, a zis : 0, neam necredincios i indaratnicPand cand voi fi cu voi Pana cand va voisuferi pe voi ! Aduceti-1 pe el aid, la mine". $iincA apropiindu-se el, trantit pe el dracul. $i

1. Am ar Rat mai sus (pag. 401A Ili e Aloe, dupti spun proem:miler,ma ea vie mai salute de liana, nu era altul dealt loan BotezAto-rul. El a feat numit Ilie, numai Wilda felul vietii sale a senninatau al lui Ilie. Amandol au trAit la puede, Inviap de mare lufranare.

2. Unulmdseut imi este, adie5. e aingurul meu fiu.

iatA,

I-a

4i

gi

.04

www.dacoromanica.ro

148

1-au adus pe el la dansul, i indata. duhul 1-a scu-turat pe el, si cazand la pamant se tavaleaspumand.

$i a intrebat Iisus pe tatal lui : Cata vremeeste de cand i s'a Mut lui aceasta r Jar el azis : Din copilarie. $i de multe ori 1-a aruncatpe el si in foe si in apd, ca sA-1 pearda ; ci tu,de poti ceva, ajuta-ne noun, Iiindu-ti mild denoi V Iar Iisus i-a zis lui : De poti crede, toatesunt cu putintA celui credincios".

$i Indata, strigand cu lacrimi, tatal copilului agrail : Cred, Doamne, ajutd necredintei mele I"

Iar vazand Iisus ca nAvAleste norodul, a po-runcit duhului celui necurat, zicand lui : duhmut si surd, eu iti poruncesc : iesi slatterns&de-acum sd nu mai intri In el I" $i strigand (duhul)si mult scuturandu-1 pe el, a iesit. $i s'a fAcutca un mort, Mott multi ziceau ca a murit. 51s'a tamaduit copilul din ceasul acela. Iar Iisus,apucandu-I pe el de mana, 1-a ridicat si el s'asculat. $1 I-a dat pe el tatalui

$i se spdimantau toll de marimea lui Dumnezeusi se mirau de toate cate a fAcut Iisus.

$i intrand el in casa, ucenicii lui 1-au in-trebat pe dansul deosebi : Pentru cei noi n'amputut sa scoatem pe el ?". lar Iisus le-a zis lor :Pentru necredinta voastrA : cA amin gears.: voila:de yeti avea credinta cat grAuntul de mustar,yeti zice muntelui acestuia : mutA-te de aid acolo,si se va muta ; si de yeti zice duhului acestuia :desradacineaza-te si te oldest, la mare, v'ar as-

§i

Mu.

www.dacoromanica.ro

149

culta pe voi si nimic hll va fi voila cu neputinta.Ca acest neam nu iese fara numai cu rugaciunesi cu post". Si au zis apostolii Domnului: Doamne,adauge noua credinta

§ 71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa.Banul dajdiei.

(Matei 17, ,flo ; Marcu 9, en, ; Luca 9, ,-).

ached de acolo, mergea prin Galileia sinu vrea sa-1 nie cineva. i invata pe ucenicilsM zicand : Puneti voi in urechile voastre cu-vintele acestea, ca Fiul Omului se va da In ma-nile oamenilor, si-1 vor omori pe El, si dupa ce-1vor omori, a treia zi va invia".

Iar ei s'au intristat foarte si nu intelegeau cu-vantul acesta, si era acoperit de catre avail, casa nu-I priceapa, i se temeau sa-I intrebe pe elde cuvantul acesta 1).

Si au venit ei in Capernaum, §i fiind acolo, s'auapropiat de Petru ceice luau dajdie §i au zis :invajatorul vostru nu da dajdie '?" Zis-a Ade-Ararat". Si cand au intrat in casa, a apucat lispsmai nainte de el, zicand : Ce ti-se pare, Simone ?Imparatii pamantului dela cine iau dajdie saubir ? dela fiii lor sau dela cei straini ? Orait-a Petru

1. Doninul Striates a Incepui a vesti despre patima Se alma Inal nation an al propoveduiril Sale. Se tntelege óä apostolli nu In-telegeau cum ar putea ft dat In marine oamenilor picitogi gi ei fiemoat Acel pe care ei II vitzuger/ stiptin paste moarte gi porumcind vanturilor l mani. Ei nu Intelegeau óà era orancluit ea moar-tea Mantuitorului a/ se tut/mule, pentruca ea slujeasel dreptfire pentru plus. *maple J.

Si

IBIS

r

www.dacoromanica.ro

150

lui : bela cei straini". Zis-a lisus lui :Iata darca fiii sunt scutiti" 1), Dar ca sà nmi zmintinrpe damn, mergand la mare, anima undita, flpestele care vei prinde intai, ia-1, i deschizandgura lui, vei afla un statir ; pe acela luandu-1,dd-1 lor pentru mine si pentru tine.

§ 72. Inv5t5turi felurite despre : 1. Datoria celormari de a fi ca cei mid ; 2. Despre zmintealäoaia perdua ; 3. Despre dojana frajeasa ;

4. lertarea nedrepatilor.(Matei 18,3-33; Marcu 9,32-49; Luca

1.Ucen1ciisunt munciti de gandulSi a intrat gaud : cine dintre ei ar fimai mare 7 Si au venit in Capernaum, i find incask Iisus, stiind gandul inimii lor, i-a Intrebat:Despre ce va prigoneati pe cale Iar ei autaunt ca se pricise pe cale unul cu altul cine arfi mai mare. $i sezand el, a chemat pe cei 12,iar ucenicii s'au apropiat catre Iisus in ceasul,acela i 1-au intrebat : Oare cine este mai mareintru impardtia cerurilor far el le-a zis lor :Celce vrea sa fie intai sa fie mai pe urma detoti i tuturor sluga". $i chemand Iisus un prunc,1-a pus pe el in mijlocul lor, i luandu-1 in brate

1. Inielesul IntrebArii alintuiterului este ci regii i implralli nupaten dajdie. Deal gi El, ea ImpArat, nu e dater el plasmic*. To-tugi Mlutuitonil plltegte, ea sl nu mai fie prieina de earteall.

2. Stearin era un ban care euprindee 4 drabme. Prejuia S lei 60,int pnterea for de Initiate& rabolnini.

S. So credo el :west prune a lost Sf. Ignatie, lost episeop al An-noble i mort ea mneerde sub implratul Trojan. I s'a zis Teoforul,idled purtat de Dumnezeu, ea celce a lost luat In brate de IisuaHristos.

si

maritii.

--

9-).---

3)

IntdInsil

www.dacoromanica.ro

151

a zis lor : De nu va veti intoarce i sa vd fa-ceti ca pruncii, nu veti intra intru imparatia ce-rurilor. Ca cine se va smeri pe sine ca prunculacesta, acela este cel mai mare in imparatia ce-rurilor. $i oricine va primi pe un prunc ca acestaintru numele meu, pe mine ma primeste,cine ma va primi pe mine, primeste pe celce m'atrimes pe mine, ca cela ce este mai mic intrevoi toti, acesta va fi mai mare". lar Ioan, ras-punzand, a zis : Invatatorule, am vazut scotanddraci intru numele tau pe oarecine care nu vinedupa noi, i 1-am oprit pe el, ca nu vine in urmanoastraa. lar Iisus i-a zis : Nu-1 opriti pe el, canimeni nu este care va face putere (minuni) intrunumele meu i va putea degraba a mkgrai de rat].Ca celce nu este impotriva noastra, pentru noieste. Ca oricine va adapa pe voi cu un paharde apd intru numele meu, pentruca sunteti ailui Hristos, amin graiesc voila : nu-si va pierdeplata sa".2. Pacatul zmintelet. Pilda cu oaia pier.

duti. $i a zis Iisus catre uoenicii sai : Cu nepu-tinta este sa nu vie zminte de), dar vai acelui, princare yin, lar oricine va zminti pe unul dintea-cesti mai mici, care cred intru mine, mai de lobosi-ar fi lui ca sa i se spanzure o piatra de moara lagrumazul lui i sa fie inecat intru adancul mach.

$i de te zminteste pe tine maim ta, tai-o i oleapada dela tine, ca mai bine iti este tie sa intri

1. Zmintelele, adia Beandalurile eau turburfirne eugetelor auntde neInlaturat, odati oe omul e päeStos.Fapta muds sarbeste sauademenepte pe &Ital. Dar trebnie sA ne /Grim de pilda rea.

0 on-

www.dacoromanica.ro

152

ciung In viatd decdt cloud mani avand, sd intriin Gheena, in focul nestins, unde vermele for numoare i focul nu se stinge ; si de zminteste petine piciorul tau, taie-1 i aruncd-1 dela tine, cdmai bine este sd intri in viatd schiop, decAt cloudpicioare avand, sd fii aruncat in Gheena, in foculnestins, unde vermele lor nu moar i locul nuse stinge; si de te sminte§te pe tine ochiul tau,scoate-1 pe el si-1 aruncd dela tine, cd mai bine

sade tie cu un ochiu sd intri in impard(ia JulDumnezeu, decdt, amandoi ochi avand, sa fi a-runcat in focul Gheenei, unde vermele lor numoare i focul nu se stinge 1). Ca fiecare cu focse va sara i toed jertfa cu sare se va salt ).Build este sarea, iar de va fi sarea nesdratd, cucu ce o yeti indulci pe aceasta ? Aveti voi saresi pace aveti intru voi.

Cautati sd nu dedimati pe vre-unul din aced'mai mid, cd ingerii lor in ceruri pururea vddlate Patna] meu care este in ceruri. Ca a venitFiul Omului sd mantuie pe cel pierdut.

Ce vi se pare voila ? de va avea un om osutd de oi si se va rataci una dintr'insele, au

1. SpunAnd !waste euviete, Data] Mister' are In vedere eelsce se petreceau In valea Gheenei dela meazAzi de Ierusalim, undese ardeau hoiturile color pedepaiti au moarte. Acolo, dad. hoiturilelipseau, viermii mureau, neavAnd ce si Enflame, iar fowl se still-gea, nand tot hoitul era are m altul In lee nu era. Dar !a lad nuva fi aea. Vermele va roade netheterat in trupul celui osilndlt etfocul nu se va stinge nloiodati. Aceaata Inseamni rostirea de maiaus au vermele care nu moare el Maul care nu se stinge,

2. Sarea 'Actress& etrnurile ea oá nu se striae. Dad este vorbade RAU care vor fi strati cu sere, Inseamna at ei vor fi Odra!i siinu plena flints lor, ci ail fie intregi pentru veenlaa pedeapsi me-ritatA de panto. lor.

iti

www.dacoromanica.ro

153

nu va lasa pe cele 99 in munti i, mergand, cautape cea rAtAcità ? $i de i se va intdmpla s'o ga-seasca, amin graesc vouA, cd se bucura de dansamai mult decat de cele 99 ce nu s'au ratacit.Asa, nu este voia inaintea Tatalui vostru celuidin ceruri, Ca sa pieara unul dinteacesti mini°.

3. Mustrarea &Wench. De-ti va gresitie fratele tau, mergi i.1 mustra pe el intretine si intre el singur ; deci, de te va as-culta si se va pocai, ai dobandit pe fratele thu

iarta-i lui. $i macar de sapte ori in zi de vagresi tie, 0 de sapte ori se va intoarce la tinegraind caescu-ma, iartd-i lui. Iar de nu te vaasculta, mai ia impreunA cu tine Inca unul saudoi, ca prin gura a doua sau trei mArturii, sastea tot graiul '). Iar de nu-i va asculta pe ei,spune-1 soborului; si de nu va asculta nici desobor, sa-ti fie tie ca un pagan i vames 2)

Amin graesc voila : oricate yeti lega pe pa-mant vor fi legate in cer i oricate veil dezlegape pamant vor fi dezlegate in cell. lardsi amingraiesc voila cA, daca doi din voi se vor uni pepAmant, pentru tot lucru ce vor cere, va fi lordela Total meu carele este in ceruri. CA undesunt doi sau trei adunati tutu numele meu,acolo sunt i eu in millocul lor".

1. Sd aka tot graita, adioe prin miHocirea mai multora cuvantultau si alba mai multi putere.

2. Aci este vorba de puterea data de Hristos 131sericii Sale de a(+errata el Judaea pacatele fiilor el, iar cake nu vor aa aaculte niside ea, se fustraineaza de Bias.. el aunt calif cum n'ar mai faceparte din ea: ea pagani l vamegi.

8. Aid 0 vorba de puterea care asa dat apostolilor i ((mustier lorde a forte pficatale.

ji

:

www.dacoromanica.ro

154

4. lertarea jignirilor pi a nedreptatilor In-durate.Atunci, apaapiinthese cage dansul Petru,a zis : Doamne, de cate ori 1mi va gresi mie Ira-tele meu si-i voi ierta lui ? Au doara pand lasapte ori ?" Grait-a Jisus lui : Nu-ti zic tie panade sapte ori, ci pand la 70 de ori cate 7 ').Pentru aceasta asemanatu-s'a lmparatia ceruriloromului imparat, care a vrut sä ia seama slugilorsale. $i incepand el a lua seama, au adus ladansul pe un datornic cu 10.000 de talantiDar neavand el sa-i plateascd, a poruncit dom-nul lui sd-1 vanda pe el si pe femeia lui i pecopii i toate cate avea i sa plateasca. Decitinted sluga aceia 3), se inchina lui zicand :Doamne, mai ingaduieste-md pe mine si-ti voiplati tie tot. $i milostivindu-se domnul slugii ace-teia, 1-a slobozit pe dansul i i-a iertat luidatoria. Jar esind sluga aceia, a allat pe unuldin sotii sai, care era dator lui 100 de dinari.$1 apucandu-1 pe el, II sugmura zicand : Plates-

8. De 70 de ori cite 7 luseamni a ierta In totdeauna. Asa neInvati Domnul. Nu este margine a lertarii.

2. Domnul care iartil datoria cea multi e Dumnezeu. Daci omule pus ea dator eatre El cu 10,000 de talanti, se anti prin aceasta,fl datoria noastri Mitre Dumneaeu e larA margini. Un talent erapaste 6000 de lei, dupi puterea banilor de Inaintaa rgeboinlui celuimare. Deal de 10.000 de ori 5000 de lei fail o sera nehichipult demare. Asa suntem noi datori citre Dumnezeu. Dries am face, totnti putem Infiptui tot ce avem datoria de a Implini pentru El. Deaceia, cum spune Domnul In bucata pe care o oltim mai Joe, ericaam face, tot slugi netrebniee euntem, flindc0 am (nett ae eram da-tori a face, far daci omul e pus dater unto semenul ego au 100 dedinari, adiaA o aural{ mica, aid o 100 de lei de Inaintea razbolului,Inseamili øá ce gresim unul altuia e foarte putin Yeti de ce gresimsi suntem datori lui Dumnezeu.

8. Galt.; :Wiwi In genunchi.

9.

www.dacoromanica.ro

155

te-mi ce-mi esti dator ! Deci cazand sotul acelala picoarele lui, II ruga pe dansul, zicand : MaiIngdcluieste-ma pe mine si-ti voi plat Iar eln'a vrut, ci ducandu-se, I-a bagat In temnita,pang cand va plati datoria. Iar sotii lui, vazandcele ce s'au facut, s'au intristat foarte, j venind,au spus omului lor toate cele ce s'au facut. Atuncichemandu-I pe el domnul lui, i-a zis lui : Slugavicleand, toatd datoria aceia ti-am iertat tie,pentruca m'ai rugat ; dar tie nu ti se cadeasa-ti fie mild de sotul tau, precum i mie mi-alost mild de tine ? S maniindu-se domnul lui,I-a dat pe el muncitorilor pand ce va platitoata datoria lui. Asa si Tatal meu cel cerescva face voila., de nu yeti ierta fiecare frateluisau, din inimile voastre, gresalele bor.

§ 73. Datoria noastrA afro Dumnezeu.(Luca 17-).

Cine dintre voi avand sluga arand s'au pas-torand i venind acela dela camp, li va ziceindata : treci de sezi ? Ci au nu-i va zice lui :Gateste-mi ce voi cina i, incingandu-te 2), sla-jeste-mi pand ce voi manca i voi bea, i dupaaceia vei manca i bea i tu. Au doara va aveahar9 sluga aceia, cdci a facut cele ce i s'au po-

1. Muneitorilor, edict chinuitorilor.2. nada EvreE purtau reeminte hunt, slaps trebuia lama

stringand poalele lor prin Incingere.8. Va avers har, exiled va avea drept, pentruoi si-a fAcut slap*

ei? Nu, slugs bout datoria si nu as poate fall cu acetone, nisia ee sprijini ea pe un drept al el.

1),

si.a

www.dacoromanica.ro

156

runcit ? Nu, mi se pare. Asa i voi, candyeti face cele ce vi s'au poruncit voud, ziceti cdslugi netrebnice suntem, cd ce am fost datori aface am facut.

§ 74. Rudeniile lui lisus ii Indeamnd simeargd la lerusalim.

(loan, 7, no).

Si umbla lisus dupa acestea in Galileia, cdnu voia sa umble, in Iudeia cd.-1 cautau pe elhided sd-I omoare. Si era aproape prazniculIudeilor, infigerea Corturilor 1). Deci au zis catredansul fratii lui : Treci de aici mergi in Iudeia,ca i ucenicii tai sd vada lucrurile care faci. Canimeni intru ascuns face ceva, ci cauta sd fie el laaratare. Dacd faci acestea, arata-te pe tine lumiia.Pentruca nici fratii2) lui nu credeau inteinsull Decia zis lor Iisus : Vremea Inca n'a sosit ; iar vre-mea voastra totdeauna este gata. Nu poatelumea sa va tirascd pe voi, iar pe mine mauraste, pentruca eu marturisesc de dansa, cdlucrurile ei sunt rele. Voi suiti-vd la prazniculacesta, caci vremea mea Inca nu s'a implinit."

acestea zicand lor, a rdmas in Galileia.

1. Infigerea Corturilor era sArbitoarea Evreilor pe care noi onumim .custile . Ea se fAcea pela jumAtatea lunii Septembrie, Inamintirea rutreierfirii Evreilor prin pustie, dupa egirea lor dinEgipt. Flindaa pe atunci locuiau In aorturi, tgi ficeau adfiposturide crengi cu frunze pi intrau In ele ea In nine meth

2. Oriunde In evaughelii se eitecte de cfraIll lui lisus., eA seinfeleagii verb Lui. Aceasta se poate dovedi user, Intru oat apostout lacer W Iuda, care sunt numiti .frati al Domulul., erau fiiiMariei lui Cleapa, sera Stintel Feeioare, deei verii liii lisus.

lui

5i

www.dacoromanica.ro

157

dace, s'au suit fratii lui, atunci 0 el s'a suit lapraznic, nu de fata, ci cam pe ascuns.

§ 75. Cei 10 leproqi.(Lima 17, in.),

Si intrAnd el !attar sat, I-au IntAmpinat peel 10 bArbati 1epro0, cari au stätut de departe.$i aceia au ridicat glas, zicand: ,Iisuse, Invatd-torule miluie§te-ne pe noi". $i vAzdndu-i, le-azis lor: Mergeti i và arhtati preotilor". $i afost, and mergeau ei, s'au curdfit. Iar unuldintru dAn§ii, vazand cd s'a vindecat, s'a intors,cu glas mare slatted pe Dumnezeu. Si a cazutcu fata la picioarele lui, multamind. lui, §i acelaera Samarinean. Iar lisus, rdspunzdnd a zis :Au nu zece s'au curgit ? Dar cei noud undesunt? Nu s'a aflat sd se intoarcd sà dea slavalui Dumnezeu fall numai acesta, ce este de altneam" ? Si i-a zis lui : Scoald-te §i mergi, cre-dinta ta te-a mantuit" I

§ 76. lisus la sárbAtoarea corturilor.

1. Inv.ifitura Sa dumnezeiascd. (loan 7Iar Iudeii ii chutau pe el la praznic §i ziceau :Unde este acela ?" $i cartire multd era pentrudansul intre noroade, cd unii ziceau : ,bun este",iar altii ziceau : nu, ci amage§te norodul". lustnimeni de fata nu grdia de dansul, pentru fricaludeilor. lar injumatatindu-se praznicul s'a suit

1. Athol diva oe treatise jumitate din vremea alrbitorii.

www.dacoromanica.ro

158

lisus in biserica j invata.. $i se mirau Iudeii,zicand : Cum stie acesta carte, nef Arid invatat ?"Deci a raspuns lor lisus si a zis : A mea inva-;Mull nu este a mea, ci a Celui ce m'a timespe mine. De va voi cineva sa faca voia Lui, vacunoaste pentru invatatura aceasta, pare delaDumnezeu este sau eu dela mine graiesc ? Celace graieste dela sine, slava sa cauta ; iar celacecauta slava celui ce I-a trimis pe el, acesta ade-varat este, si nedreptate nu este intru dansul".

2. lisus i alcarea Sambetei. (loan 7, 19-24).Au nu Moisi v'a dat voua legea ? $i nimeni dinvoi nu face legea. Ce ma cautati sa ma omorati ?"liaspuns-a norodul si a zis : Drac ai ; cine tecauta sa te omoare ?" liaspuns-a Iisus si a zislor : Un lucru am facut i toti va mirati pentruaceasta. Moisi v'a dat voua taierea-imprejur(nu a dela Moisi este, ci dela parinti) ; i Sam-bata tAieti-imprejur pe om. Daca omul primestetaierea-imprejur Sambata, ca sa nu strIce legealui Moisi, pe mine va maniati cad om intreg sa-natos am facut Sambata ') ? Nu judecati dupafata ; ci dreapta judecata judecati".

3. Djrnnezeirea chernArii Lui. (loan 7, and.Deci ziceau unii din Ierusalimiteni : Au nu esteacesta, pe care il cauta sa-I omoare ? 51 iata,de fata graieste i nimic lui nu-i zic. Nu cumvaau cunoscut cu adevarat boierii ca adevarat,acesta este Hristos ? Ci pe acesta ii stim de undeeste ; iar Hristos cand va veni, nimeni nu stie

1. Ante a foot ou IS hint Initiate, and la Paatele anului trecut,lime a vindecat pe elk/Annul dela schlditoorea Vitezda.

--

www.dacoromanica.ro

159

de unde este". Deci striga Iisus in biserica in-vatand i zicand : Si pe mine ma stiti, i titide uncle sunt, si dela mine n'am venit, ci esteadevarat Cela ce m'a trimes, pe care voi nu-I

lar eu II stiu pe El, cA dela Dansul suntacela m'a trimes". Deci ii cAutau pe el sa-I prinda,si nimeni nu si-a pus pe dansul manile, ca Incanu venise ceasul lui. Si multi din norod au crezutintr'insul i ziceau : Hristos, cand va veni, audoara mai multe semne va face decat acestea,pe care Ie-a f Acut acesta ?" Au auzit fariseii penorod cartind pentru dansul acestea si au trimesslugi fariseii i arhiereii ca sa-I prindA pe dansul.

4. Apropiata plecare a lui lisus din lune.(loan 7, 32,-86). Deci a zis lor Iisus : Inca putinavreme cu voi sunt, i merg la Celace m'a trimes pemine. Cauta-ma-veti si nu ma yeti afla, i undesunt eu, voi nu puteti sa veniti". Deci au zisludeii intre sine : ,,Unde va sa mearga acesta,cA noi nu-1 vom afla pe el? Nu cumva intru ri-sipirea Elinilor 1) va sa mearga i sd invete peElini ? Ce este cuvantul acesta care a zis : cau-ta-ma-veti si nu ma yeti afla, i unde sunt eu,voi nu puteti sa veniti ?"

5. lisus (norm! limp. (loan 7, aro). Iar inziva cea de pe lama cea mare a praznicului, astatut Iisus si a strigat, zicand : De inseteazA ci-neva, sa vie la mine si sa bea. Ce!ace credeintru mine, precum a zis Scriptura, rauri de apavie vor curge din pantecele lui". (lar aceasta a

1. Intru risipirea Elinilor, adia In linuturile pfiganilor.

stiti. si

www.dacoromanica.ro

160

zis pentru Duhul, pe care erau sd4 primeascaceice cred intru dansul ; ca Inca nu era DuhSlant ca Iisus Inca nu se proslavise).

6. Simtirea multimil. (loan 7, 40-44). Deci multidin norod, auzind cuvantul, ziceau: Acesta estecu adevdrat Proorocul". Altii ziceau : Acestaeste Hristosul". lar altii ziceau: Au doara dinGalileia va sa vie Hristos? Au n'a zis Scriptura:ca din samanta lui David 0 din orapl Vitleem,unde a fost David, va sa vie Hristos?" Si im-pdrechere intre norod s'a Meat pentru amid.Iar unii dintrinsii voiau sh-1 prindä pe el, darnimeni nu §i-a pus mAnile pe dansul.

7. Sfatul Evreilor. (Ioan 7, 45-53). Deci auvenit slugile care arhierei i catre farisei, 0 auzis for aceia: Pentruce nu 1-ati adus pe el ?"Raspuns-au slugile : Niciodatd na graft om, caacest om". Si au raspuns lor fariseii : Au doara

voi v'ati amdgit? Au doard cineva din boieria crezut intr'insul, sau din farisei?... Ci norodulacesta, care nu stie legea, blestemat este, Zis-aNicodim catre ei, care venise noaptea la dansul,unul fiind dintre ei : Au doara legea noastra ju-deed pe om, de nu va auzi dela el mai nainte

va cunoa§te ce face ?" Raspuns-au i i-au zislui: Au doard i tu din Galileia esti ? Cearca

vezi, ca prooroc din Galileia nu s'a sculat".Si a mers fiecare la casa sa.

8. Femeia pAcatoasa. (loan 8, 1-11).lar Iisus

1. Duhul Stant avea di vie dunk implinirea chernerii saunas.rulni. El a i venit In ziva Cinzeein,ii, pogorAndu.se In chip delimbi de foe asupra apostolilor.

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

161

s'a dus in Muntele Mslinilor. lar la manecarelards a venit in bisericd, si tot norodul a venitla Dansul, i ezand, ii invMa pe ei. Si au adus ladansul carturarii i fariseii pe o femeie prinsdin preacurvie, i puind-o pe dansa in mijloc, auzis lui : InvAtatorule, pe aceastd femeie am prins-oasa de fatd, preacurvind. Iar in lege Moisi ne-aporuncit noud : Unele ca acestea sà se ucidd cupietre; dar tu ce zici ?" $i aceasta ziceau, ispi-tandu-1 pe el, ca sA aiba ce cleveti impotriva lui.Iar Iisus, pleandu-se jos, scria cu degetul pepämant. 8i neincetancr a-I intreba pe el, s'aridicat si a zis lor : Celace este idea' de pacatintre voi, acela:intai sd arunce peatra asupra ei".Si iardsi plecandu-se jos, a scris pe pdmant. Iarei auzind si de stiintä mustrAndu-se 2), ieseauunul dupd altul, incepand dela cei batrani, Wandla cei mai de jos; si a rdmas Iisus singur i fe-meia in mijloc stand. $i ridicandu-se lisus, i ne-vAzand pe nimeni, fart numai pe femeie, i-a zisei : Femeie, unde iti sunt parasii tdi ? Au ni-meni pe tine nu te-au judecat a fi judecata vi-novatä ?" lard ea a zis : Nimeni, Doamne". $ia zis ei Iisus : Nici eu nu te judec ; du-te,de-acum sd nu mai pdcdtuiesti I"

9. lisus lumina Mini/ i impotriva Fariseilor.(loan 8,12-24 Deci iardsi a graft Iisus, zicand :Eu sunt lumina lumii, celace urmeazd mie, nuva umbla intru intuneric, ci va avea lumina vietii".Deci au zis lui Fariseii : Tu insuti märturisesti

1. Adieii a doua zi dimineata.2. Adia musträndu-i eugetul.

11

si

www.dacoromanica.ro

162

pentru tine; mArturia ta nu este adevarata". Ras-puns-a Iisus si a zis lor : Desi eu insumi mar-turisesc pentru mine, adevarata este marturisireamea; GA stiu de unde am venit i unde merg ;iar voi nu stiji de unde yin i unde merg. Voidupa trup judecati, eu nu judec pe nimeni. $ide a i judeca eu, judecata mea adevarata este,cd nu sunt singur, ci eu i Tata!, celace m'a tri-mis pe mine. $i in legea voastrd scris este, camarturia a doi oameni adevarata este. Eu suntcelce marturisesc pentru mine insumi, si marturi-seste pentru mine Midi, celce m'a trimis. Deci zi-ceau lui : Unde este Teal ?" Res puns-a Iisus :Nici pe mine md titi, nici pe `fatal meu. De

sti pe mine, si pe Tatal meu ati sti". Acestegraiuri le-a gait Iisus in gazofilachia 1), invatandin bisericd, i nimeni nu 1-a prins pe el ; cd Incanu venise ceasul lui.

10. lisus veste$te intoarcerea sa cake Patin-tele (loan 8,21-33. $i iardsi a zis lor Iisus: ,Eumerg, i ma yeti cduta pe mine, si nu ma yetiafla, si in pacatul vostru yeti muri; unde mergeu, voi nu puteti sa veniti". Deci ziceau Iudeii :Au doarA va sd se omoare insusi pe sine ? cdzice : uncle merg eu, voi nu puteti sa veniti". $1

a zis lor : Voi din cele de jos sunteti; eu nusunt din lumea aceasta. Deci am zis voud, cdde nu veji crede ca eu sunt, veti muri in paca-tele voastre".

Deci ziceau ei lui : Tu cine esti ?" $i a zis

I. Adied unde se adunau veniturile Templului.

tau

m'ati

www.dacoromanica.ro

163

lor Iisus : Inceputul 1), care si graesc cu voiMulte am pentru voi a grai §i a judeca; ci acelace m'a trimis pe mine, adevarat este; §i eu celeceam auzit dela dansul, aceasta grAiesc in lame",

n'au cunoscut ca de Tatal grata lor. Deci azis lor Iisus : Cdnd veti Malta pe Fiul Omului 2),atunci yeti cunoa§te ca eu sunt, §i dela mineinsumi nu fac nimic; ci precum m'a invatat pemine Taal meu, aceasta graiesc. S celace m'atrimis pe mine cu mine este ; nu m'a lasat pe minesingur TatAl ; ca cu cele placute lui fac pururea".Aceasta graind el, multi au crezut intru dansul.

11. Al levArata slobozenie (loan 8, gr4J. Decizicea Iisus catre Iudeii ceice crezuserd lui : Deveti petrece voi intru cuvantul meu, cu adevaratucenici ai mei sunteti. i yeti cunoa§te adevdrul,si adevarul va va slobozi pe voi". Raspuns-auei lui : Samanta a lui Avraam suntem, i ni-manui n'am lost robi niciodata ; dar tu cumzici : slobozi yeti fi ?". Raspuns-a Iisus lor : Amin,amin, grdesc voila, tot celace face pacatul robeste pacatului. Robul nu ramane in casa inveac ; iar Fiul ramane in veac. Deci daca va vaslobozi pe voi Fiul, cu adevarat slobozi vett fi.$tiu cd samanta lui Avraam sunteti ; dar macautati sa ma omoriti, ca cuvantul meu nuincape intru voi. Eu ceace am vazut la Tata!meu graiesc, i voi ceiace ati vazut la Tatal

1. Adieä miles am Post la Ineepetel tuturor leertmilorunit : Dumnezeu.

2. Cdnd yeti indlfa, adia: unmet And ma yeti sui pa crime laeastignire.

gi le-ath

$i

www.dacoromanica.ro

164

vostru faceti". Raspuns-au si au zis lui : Tatalnostru Avraam este'. Zis-a lor lisus : Delost fii ai lui Avraam, lucrurile lui Avraam atifi Mut. Iar acum ma cautati sa Ma omoriti pemine, om care adevarul am grail voua, pe care 1-amauzit dela Dumnezeu; aceasta Avraam n'a facut.Voi faceti lucrurile tatalui vostru". Zis-au dreptaceea lui Noi din curvie nu suntem nascuti ;un Tata avem, pe Dumnezeu".

12 Diavolul uciga i Taal/ mind:inn (loan,8, 42-53). Zis-a lor Iisus : De ar fi lost DumnezeuTatal vostru, m'ati fi iubit pe mine ; ca eu delaDumnezeu am iesit si am venit ; cà n'am venitde la mine insumi, ci acela m'a trimis. Pentruceglasul meu nu cunoasteti ? Cad nu puteti sa auziticuvantul meu. Voi din tatal vostru diavolul sun.teti i poftele tatalui vostru voiti sa faceti. Acelaucigator de oameni a lost din inceput, i intruadevar n'a statut, ca nu este adevar intru dan-sul. Cand graieste minciuna, dintru ale sale gra-ieste ; ca mincinos este si tatal ei. Iar eu, pentrucagraiesc adevarul, nu credeti mie. Cine dintre voima vadeste pe mine pentru pacat Jar dacaadevarul graiesc, pentruce voi nu credeti mie ?Celace este dela Dumnezeu, graiurile lui Dum-nezeu asculta ; pentru aceasta voi nu ascultati,ca nu dela Dumnezeu sunteti". Raspuns-auIudeii i i-au zis lui : Oare nu zicem noi bineca Samarinean esti tu i drac ai" ? Raspuns-alisus: Eu drac n'am ; ci cinstesc pe Tatal meu,

1. Adicd: eine din voi poate dovedi cä am eu vre-un float?

ati ft

:

71)

www.dacoromanica.ro

165

voi ma necinstiti pe mine. far eu nu cautslava mea ; este cela ce could i judecd. Amin,amin, gateau voua, de va nazi cineva cuvantulmeu, nu va vedea moartea in veac".

13. Dumnezeirea Jul lisus, (loan 8, 52.-59). Deciau zis lui Iudeii: Acum am cunoscut ca ai drac.Avraam a murit i proorocii ; i tu zici : de vapäzi cineva cuvantul meu nu va gusta moarteaIn veac. Au doara tu mai mare esti decat pa-rintele nostru Avraam, care a murit ? $i pro-orocii au murit ; cine te faci tu pe tine ?" Ras-puns-a Iisus : De ma slavesc eu pe mine singur,slava mea nimic nu este ; este Teal meu, careslaveste pe mine, pe care voi ziceti cä Dum-nezeul vostru este. $i nu I-ati cunoscut pe el ;iar ii stiu eu pe El ; ,O de voi ziceti cd nu-I stiupe El, voi fi asemenea voud mincinos ; ci II

stiu pe El si cuvantul Lui pdzesc. Avraam pa-rintele vostru a fost bucuros ca sA vada ziva mea ;si a vazut i s'a bucurat". Deci au zis Iudeiicatre dansul : 50 de ani Inca nu ai, i pe Avraam1-ai vazut ?" $i a zis lor lisus : Amin, amin,zic voila, mai nainte de a se face A vramm, eusunt". Deci au luat petre ca sd arunce intr'insul ;iar lisus s'a ascuns, si a iesit din bisericA, mer-gaud prin mijlocul lor, si a trecut asa.

§ 76. Vindecarea orbului din naVere.(loan 9, Ca).

Si trecand Iisus a vazut pe un orb din nas-tere. Si 1-au intrebat pe el ucenicii lui, zicandRavi, cine a Oneida acesta sau parintii lui, de

0

www.dacoromanica.ro

166

s'a Mount orb." ? Rdspuns-a Iisus: Nici acestan'a pacdtuit nici phrinti lui ; ci ca sa se aratelucrurile lui Dumnezeu intru el. Mie mi se cadesA lucrez lucrurile Celuice m'a trimis pe mine,pand este sins ; vine noaptea cand nimeni nupoate sd lucreze. Cand sunt in lume, luminasunt lumii". Acestea zicdnd, a scuipat jos, si afdcut Una din scuipat, si a uns cu Una pesteochii orbului. Si i-a zis lui: Mergi de te spalain scaldatoarea Siloamului, (ce se talcuesteTrimes)". IDeci s'a dus i s'a spdlat, si a yenitvdzand. Iar vecinii, i ceice ii vazuserA pe elmai inainte ca era orb, ziceau : Au nu esteaceste celce sedea i cerea" ? Unii ziceau : acestaeste" ; iar altii ziceau : seamand Cu el" ; iar elzicea: ,eu sunt". Deci ii ziceau lui : Cum tis'au deschis ochii" ? Rdspuns-a el si a zis: Unom ce se numeste Iisus, tina a facut, si a unsochii mei, si mi-a zis mie : mergi la scAldatoareaSiloamului, i te spala ; i mergand i spalandu-ma, am vAzut". $i i-au zis lui : Unde este acela"?Zis-a : Nu stiu". Dus-au la farisei pe celaceoarecand a lost orb. $i era Sambata cand afdcut Iisus tina, i i-a deschis ochii lui. Decilaths 1-au 1ntrebat pe el si fariseii cum a vazut.Iar el a zis lor : Tina a pus pe ochii mei, sim'am spalat i vad". Deci ziceau unii din fari-sei: Acest om nu este dela Dumnezeu, cd nupdzeste Sambata". Altii ziceau: Cum poate ompacatos sa faca semne ca acestea"? i impare-chere era intre ei. Zis-au orbului lards : Tu cezici pentru dansul, ca a deschis ochii tar? Iar

--

www.dacoromanica.ro

167

el a zis: Prooroc este'. Deci n'au crezut Iudeiipentru dansul ca orb a fost, si a vazut, pana ceau chemat pe parintii acestuia ce a vazut.i-au intrebat pe ei, zicand : Acesta este fiulvostru, care voi ati zis ca s'a nascut orb? Cumdar acum vede" ? Raspuns-au lor parintii luiau zis : *tim ca acesta este fiul nostru, si cumca orb s'a nascut. Iar cum acum vede, nu stim ;sau cine i-a desshis lui ochii, noi nu stim ; trial§varsta are; pe dansul II intrebati; el singurpentru sinesi va spune". Acestea au zis parintiilui, ca se temeau de Iudei; pentrucA acum sesfatuisera ludeii ca, de-1 va marturisi pe el cinevaa fi Hristos, sa se lepede din sinagoga. Pentruaceia parintii lui au zis ca varstA are, pe dansulii intrebati". Deci au chemat a doua oare peomul tare fusese orb i au zis lui: Da slavalui Dumnezeu; noi stim ca omul acesta pAcAtoseste". Iar acela a raspuns si a zis : De estepacatos nu SIM; una stiu ca orb fiind eu, acumvad". S i-au zis lui iaras : ,Ce a Maul tie?Cum ti-a deschis tie ochii"? Raspuns-a lor ; Amzis voila acum, i n'ati auzit; ce ? iarAs voiti sa.auziti ? Au doara i voi voiti sa va faceti uce-nicii ai lui" ? Deci 1-au claret pe el, si au zislui Tu esti ucenic al aceluia ; iar noi a luiMoisi suntem ucenici. Noi stim ca cu Moisi agraft Dumnezeu ; iar pe acesta nu-1 stim de undeeste". Raspuns-a omul si a zis lor : lain; aceastaeste minune, cA voi nu stiti de unde este, si adeschis ochii mei. $i stim ca pacatosiDumnezeunu-i asculta; ci de este cineva cinstitor de Dum-

$i

?i

www.dacoromanica.ro

168

nezeu, i face voia Lui, pe acesta 11 ascultA. Dinveac nu s'a auzit cum ca sA fi deschis cinevaochii vre-unui orb din nastere. De n'ar fi acestadela Dumnezeu n'ar putea face nimic". RAspuns-au si au zis lui : Intru pacate te-ai nascut tot,

tu ne inveti pe noi" ? $i I-au gonit pe el afara.Auzit-a Iisus ca 1-au gonit pe el afarA ; i aflan-du-1 pe dansul, i-a zis lui : Tu crezi in Fiul luiDumnezeu ? Raspuns-a el si a zis : Cine este,Doamne, ca sa cred internals? $i i-a zis Iisuslui : $i 1-ai vazut pe el, si celce graieste cutine, acela este". Iar el a zis : Cred, Doamne",

s'a inchinat lui. $i i-a zis Iisus : Spre judecataam venit eu in lumea aceasta, ca ceice nu vad,sa vada ceice vad sa fie orbi". $i au auzitacestea unii din farisei, cari erau cu dansulau zis lui : Au doara i noi suntem orbi" ? Zis-alor Iisus : ,,De ati fi orbi, n'ati avea pacat ; iaracum ziceti: ca vedem ; pentru aceasta pacatulvostru

§ 77. Pastoral cel bun.(loan 10,

Amin, amin graiesc voua : celace nu infraprin Lisa in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acelafur este si talhar, Iar celace intra prin usa, pastoreste al oilor. Aceluia portarul ii deschide ;oile ascula glasul lui i oile sale le cheama penume si le scoate pe ele. $i cand le scoate oilesale, merge inaintea Ior,i oile merg dupa dansul ;caci cunosc glasul lui. Iar dupa cel strain nu merg,

; i

ramane".

si

si

si

sii

www.dacoromanica.ro

169

ci fug dela dansul; ca nu cunosc glasul straini-

Aceasta pilda a zis lor Iisus ; iar ei n'au intelesce erau acelea ce graia lor. Deci iaras le-a zislor Iisus ,,Amin, amin, graiesc voua ; eu suntusa oilor. Toti cati au venit mai nainte de minefuri sunt i talhari ; ci nu i-au ascultat pe ei oile.Eu sunt usa prin mine de va intra cineva, seva mantui, i va intra i va iei, i Aline vaafla. Furul nu vine, lath numai sa fure i sa jun-ghie, i sa piarda : eu am venit ca viata sa aiM,si mai mult sa alba_ Eu sunt pastorul cel bun;pastorul cel bun sufletul salt Ii pune pentru oi.lar naimitul si care nu este pastor, caruia nusunt oile ale lui, vede lupul venind l lasa oile

fuge ; i lupul le /*este pe ele i risipesteoile. Naimitul fuge, ca naimit este, si nu li estelui grija pentru oi. Eu sunt pastorul cel bun, sicunosc pe ale mele, i ma cunosc de ale mele.Precum ma cunoaste pe mine Tatal, i eu cu-nosc pe Tatal ; i sufletul meu imi pun pentruoi. Si alte oi am, care nu sunt din staulul acesta;si pe acelea mi se cade a le aduce, i glasulmeu vor auzi; i va fi o turma si un pastor.Pentru aceasta Tatat ma iubeste pe mine, ca euimi pun sufletul meu, ca bras sa-1 iau pe el.Nimeni nu-1 ia pe el dela mine, ci eu it pun peel de sine-mi. Stapanire am sa-I pun, 0 stapa-nire am sa-1 iau pe el. Aceasta porunca am luatdela Tatal meu". Deci Weds s'a Mcut pricire intreJudd pentru cuvintele acestea. Si ziceau multidinteinsii Drac are, si este nebun ; pentruce

lora.

:

:

si

:

www.dacoromanica.ro

170

II ascultati pe El ?" Altii ziceau Aceste cuvintenu sunt de IndrAcit. Au doara poate drac sadeschicla ochii orbilor ?"

§ 78. Trimiterea celor 70 de ucenici. Osandireabra*elor nepocäite. Intoarcerea celor 70. A doua

cutreierare prin ludeia.(Luca 10, 114 ; Matei 11, 10.10)

1. far dupd acestea a aratat Domnul i pe alti70 si a trimis pe dansii Late doi inaintea feteisale, intru tot orasul i locul unde vrea el sAmeargd. S zicea catre dAnsii .Secerisul estemult, iar lucrAtorii putini ; deci rugati pe Domnulsecerisului, ca sa scoatA lucrAtori la secerisul sari,Mergeti, lath eu fl trimit pe voi ca mieii inmijlocul lupilor. SA nu purtati nici punga, nicihoist!, nici incAltAminte, i pe nimenea sd nu In-trebati de sanAtate in cale '). $i ori in care casAyeti intra, intai ziceti : Pace casei acestea; $i de vafi acolo fiul pacii, se va odihni peste dansul paeavoastra; iar de nu, se va Intoarce la voi. $1 intruaceias casa petreceti, mancand i band cele deladansii; ca vrednic este lucrAtorul de plata sa.SA nu vd mutati din casA in casd. $i ori In carecetate yeti intra, i vd vor primi pe voi, mancaticele ce se vor pune inaintea voastra. $i Mina-duiti bolnavii cari vor fi intr'Ansa si graiti lors'a apropiat spre voi imparAtia lui Dumnezeu.

1. La locuitoril din raarit eamenii se opreau Indelung pe drum,and se Intilneau, ea sa vorbeasa unul on altul. Acetate era per.dere de vreme, ugurfitate i lenevire. Aceaste opreete Mäntuitorul,nu a spun. ouiva-o sourti ?Debt de bunA Intalnire.

:

:

www.dacoromanica.ro

171

far ori in care cetate yeti intra, si nu vA vorprimi pe voi, iesind la ulitele ei cele late, ziceti:Si praful ce s'a lipit de noi din cetatea voastrA,ii scuturam voud. InsA aceasta sA titi, cA s'a a-propiat spre voi impArAtia lui Dumnezeu. Grdiescvoila : cd mai usor va fi Sodomului in ziva aceia,decat cetAtii aceleia".

2. Atunci a inceput lisus a mustra orasele intrecare se fAcuserd minunile sale cele mai multe,pentrucA nu s'au pocAit : Vai tie, Horazine Vaitie, Vitsaide I Ca de s'ar fi f Acut in Tir si Sidonputerile care s'au fAcut intru voi de mult in sacsi in cenusA secant, s'ar fi pocait. Insa zic voud :Tirului si Sidonului mai usor va fi in ziva jude-cAtii, deck vouA. Si tu, Capernaume, care pandla cer te-ai inAltat, pied la iad te vei pogori. CAde s'ar fi facut in Sodom puterile (minunile) cares'au facut intru tine, ar fi romas panA in zivade astazi.

Celace vd ascultA pe voi, pe mine ma ascultd,si celace se leapAdd de mine, se leapada decelace m'a trimis pe mine".

3. $i s'au intors cei 70 cu bucurie, eland :

Doamne, i dracii se pleacA noud intru numeletau". Si a zis lor : Vdzut-am pe satana ca unfulger din cer ctizand. LatA, dau voud stApAniresA caked peste serpi i peste ,scorpii i pestetoatA puterea vrajmasului i nimic pe voi nu vAva vatama. Insa. pentru aceasta nu va bucurati,cad duhurile se pleacA vouA; ci vd bucurati maivartos, cA numele vostru s'au scris in centric.

Intru acest ceas, s'a bucurat cu duhul Iisus gi

www.dacoromanica.ro

172

a zis : Marturisescu-ma tie, Parinte, Doamne alcerului 0 al pamantului, ca ai ascuns aceasteade cei intelepti l priceputi i le-ai descoperit peele pruncilor ; adevarat Parinte ca aaa a fostbunavointa inaintea Ta". 5i intorcandu-se catreucenicii sai. a zis Toate imi sunt date mie delaTatal men i nimeni nu §tie cine este Fiul, fardnumai Tatal, i cine este Tatal, fare numai Fiul,ai canna va voi Fiul descopere". 51 in-torcandu-se catre ucenici, a zis deosebi : Fericitiochii cari vad celece voi vedeti. Ca graiesc voudca multi prooroci i imparati au voit sa vadacelece vedeti voi ai nu au vazut i sa audit ce-lece auziti l nu au auzit.

Veniti catre mine toti cei osteniti i insarcinatieu va voi odihnf pe voi. Luati jugul meu peste

voi i va invatati dela mine ca sunt bland §ismerit cu inima, i veti alla odihna sufletelorvoastre. C. jugul meu este bun ai .sarcina meaward".

§ 79. Pilda despre Samarineanul milostiv.(Luca 10. -).

Si lath, un legiuitor ') s'a sculat, ispitindu-1pe el 0 zicand : Invatatorule, ce voi face samostenesc viata.cea veanica ?" Iar el a zis : Inlege ce este scris? cum citeati?" Iar el, raspun-zand, a zis: Sa iube§ti pe Domnul Dumnezeultau din toata inima ta ai din tot sufletul tau ai

1. Legiuitor nu Ineeamne Mei un om care de legi, oi un om cu-noacetor In tavatilturile legit evreieeti.

sari

§i

www.dacoromanica.ro

173

din toatd tdria ta, si din tot cugetul tau, i peaproapele tau ca insuti pe tine". $i i-a zis lui :Drept ai rdspuns aceastd fa si vei fi viu" ').Iar el vrand sd se lndrepteze pe sine 2), a ziscatre Iisus : $i cine este aproapele meu ?" IarIisus, raspunzand, a zis :

Un om oarecare se pogora din lerusalim inIerihon, si a cdzut in talhari, care, dezbracandu-1pe el si ranindu-I, s'au dus lasandu-1 abia viu.$i dupd intamplare, un preot se pogora pe caleaaceia, i vazandu-1 pe dansul. a trecut pe ald-turea. Asiiderea i un levit 3), Hind la acel loc,viind i vazandu-1 pe el, a trecut pe alaturea.Iar un Samarinean, mergand pe cale, a venit lael si vazandu-1, i s'a facut milL $i apropiindu-sea legat ranele lui, turnand undelemn i yin sipunandu-1 pe dobitocul lui, 1-a dus la o casa deoaspeti si a purtat grijd de el. $i a doua zi, le-sind i scotand doi dinari, a dat gazdei si i-a zislui : Poartd grijd de dansul i orice vei mai chel-tui, eu, cand ma voi intoarce, voi da tie. Deci, caridintre acei trei, ti se pare a fi de aproape celuice azuse in talhari ?" lard el a zis : Celace afacut mild cu dansul". Iar lisus a zis lui: Mergide là i tu asemenea I."

1. Vei fi vitt insearned: vei avea adenrata viati, vista cea au-rata sufleteased. De trait, triliesc multi oameni, dar tritium numaieu trupul, Uri sefinteia In ei nimie [nineteen. Aceia aunt morti,vii fiind.

2. Adied sä ante Indreptdtirea Intreban sale.3. Levitii erau ajutoarele preotilor la slujba templului, unmet

din tribul lui Levi.

a

:

www.dacoromanica.ro

174

§ 80. Puterea rugáciunii.1. Rugaciunea Dom= lui. (Luca 11,

Si a fast cand era el la un loc, rugandu-se,dupa ce a incetat, a zis unul din ucenicii Iuicare dansul Doamne, Invata-ne pe noi sa nerugam, precum si loan a invatat pe ucenicii sai".$i le-a zis lor : Cand va rugati ziceti Tatalnostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numeleTau. Vie impAratia Ta. Fie voia Ta, precum incer i pe pAmant. Panea noastra cea spre fiinta,da-ne-o noua in toate zilele, i ne iarta noudpacatele noastre, cd i noi iertam tuturor cele cene sunt datori noud. $i nu ne duce pe noi intruispita, ci ne izbaveste de cel viclean".

2. Pilda prietenului. (Luca 11,

Si a zis catre ei : Cine dintru voi are prietensi va merge catre dansul la miezul noptii i vazice lui : prietene, da-mi imprumut trei pent, caa venit din cale un prieten la mine, i n'am cepune inaintea lui. $i acela raspunzand dinlauntru,va zice : nu-mi face osteneala ; acum usa s'aincuiat i copiii mei sunt in asternut cu mine;nu pot sa ma scol sa-ti dau tie. Graiesc voila:macar de nu i-ar da lui, sculandu-se pentrucaeste lui prieten, dar pentru obraznicia lui scu-landu-se va da lui cat ii trebuie".

3. Pilda judeeatorului nedrept. (Luca 18-8).

$i zicea i pildA lor, cd se cade in toata vre-mea a se ruga si a nu se lenevi, Pend: Un ju-

:

:

www.dacoromanica.ro

175

decator oarecare era intr'o cetate, care de Dum-nezeu nu se ternea si de om nu se rusina. Erasi o vaduva in cetatea aceia i venea la dansul,zicand : izbaveste-ma de parasul meu! Si nuvoia in =ha vreme ; iar dupa aceia a zis intrusine : desi de Dumnezeu nu ma tern, si de omnu ma rusinez, dar pentruca imi face supararevaduva aceasta, o voi izbavi pe ea, ca nu pandin sfarsit venind, sa ma supere. $i a zis Domnul :Auziti ce graieste judecAtorul nedreptatii 7 DarDumnezeu au nu va face izbavire alesilor saiGate Dansul ziva i noaptea, desi indelung iirabda pe damn? Zic voud, ca va face izbavirealor curand. Insa and va veni Fiul Omului, oareva afla credinta pe 'clamant '?"

4. Pilda Vamemilui si a Fariseului. (Luca 18, ,-).

$i a zis care oarecari ce se nadajduiau intrusine cum cA sunt drepti i defaimau pe ceilalti,pilda aceasta Doi oameni s'au suit in bisericasa se roage, unul fariseu i altul vames. Fariseulstand, asa se ruga intru sine : Dumuezeule, mul-tumescu-ti, ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapi-tori, nedrepti, preacurvari, sau ca i acest vames.Postesc de doud ori in saptarnand, dau zeciuialadin toate cate castig. lar vamesul, de departestand, nu vrea nici ochii sai la cer sa-i ridice,batea pieptul sau zicand : Dumnezeule, milostivfii mie pacatosul. Zic voud, s'a pogorit acesta,mai indreptat la casa sa, decal acela, ca tot celce se inalta pe sine, se va smeri, iar cel ce sesmereste pe sine, se va inalta".

:

odsi

www.dacoromanica.ro

176

§ 81. Marta ei Maria.(Luca 10, .),

Si a lost, cand se duceau ei, a intrat el intr'unsat ; iar o femee, cu numele ei Marta, I-a primitpe el in casa sa1). i aceia avea o sort ce sechema Maria, care si sezand langa picoarele luiIisus, asculta cuvintele lui. Iar Marta se siliaspre multd slujba si stand a zis : Doamne, aunu socotesti ca sora mea singura m'a Iasatslujesc ? Ci zi ei ca sa-mi ajute". S raspunzandIisus, a zis ei: Marto, te grijesti i spre multe te

ci un lucru trebueste, iar Maria partea ceabuna si-a ales2), care nu se va lua dela dansa"

§ 82. India lucrare a Domnului.

1. Mustrari Impotriva fariseilor.(Matei 19 ; Marcu 10, , ; Luca 11, S741 : 444e ; 5264 ; 12, 1)

Si de acolo sculandu-se, a venit Iisus in ho-tarele Iudeei, de celalalta parte de Iordan. Siiarà s'au adunat noroadele la dansul i, precurnii era obiceiul, iarà Ii invata pe ei i i-a vin-decat pe ei acolo.

1. Venit la Ierusalim pentru ',veep ,^ e Corturilor, DomnulHristos lgi ia, Incet-Inoet drumul spre Perela, uncle, de asemenea,va avea si-gi desfacure o parte din luerarea Se. Pe drumul spreReel tinut, care venea spre ris2rit, dincolo de lordan, Domnul s'aoprit la Vitania, In case prietenului fiju Lazar, care avea (Iotaguar!, Marta gi Maria. Aid s'au petreeut 0819 scrise mai sus.

Vitania era aproape de Ierusalim, de celalalta parte a MunteluiMaslinilor, care se afla In tata Ierusalimului spre räsArit. In mintioc Miintuitorul s'a oprit de multe ori In timpul calAtorillor Sale.

2 Prin aceste cuvinte, Mfintuiterul area Insemnitatea vigil deconfundare cu gAndurile In adancurile cuvintelor dumnezeegti.

sa

www.dacoromanica.ro

177

Iar cand grata, un fariseu II ruga pe dansulsa pranzeascA la el. $i intrand, a sezut. Iar fa-riseul Madrid, s'a mirat cA nu s'a spalat intaimai nainte de pranz Iar Domnul a zis cAtredansul: ,,Acurn voi, fariseii, partea cea din afaraa paharului si a blidului curatiti ; iar cea din-nauntrul vostru este plind de rape si de vide-sug. Nebunilor, au nu celace a facut cea 'dinafara a facet i cea (lineman/ Insa cele cesunt la voi dati-le milostenie, i iata toate vorfi voila curate. Vai voud caxturarilor i fariseilorfatarnici, ca sunteti ca mormintele cele ce nu sevad, i oamenli ce umbla deasupra for nu lestiu I" $i raspunzand unul din legiuitori, a zislui : Invatatorule, zicand acestea, i pe noi neocArösti." Iar el a zis: $i voud legiuitorilor vaiCA Insarcinati pe oameni cu sarcini care nu sepot lesne purta, iar voi nici cu un deget alvostru nu va atingeti de sarcini.

Val vouA legiuitorilor 1 ca ati luat cheia cu-nostintei I Voi nu ati intrat i pe ceice vreau saintre oprit".

$i zicand el acestea catre ei, au inceput car-turarii i fariseii tare a se mania pe dansul si asta lui -Motive de mult pandindu-1 pe el sicautand ca sa vaneze ceva din gura lui, cainvinuiasca pe el.

$i adunandu-se multimi de noroade, beat secalcau unii pe altii, au inceput a zice ucenicilorsAi : Mai Intai paziti-va de aluatul fariseilor,car& este f Maria".

12

I

i-ati

sä-1a

www.dacoromanica.ro

178

2.. Pi lda bogatului neiMe1ept. (Luca, 12, 115-21,

Si a zis lui oarecare din norod: Invätatorule,zi fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea".Iar el a zis lui : Omule, cine m'a pus pe minejudecator sau impartitor peste voi" ? Si a ziscatre ei: Vedeti i va feriti de lacomie; cd nuintru a prisosi cuiva din avutiile sale este viatalui"'). $i a zis pildd catre dâniii gräind: Unuiom bogat i-a rodit tarina. $i cugeta intru sinezicand : Ce voi face, ca nu am unde aduna ro-durile mele ? $i a zis : Aceasta voi face : strica-voi jitnitele mele, si mai mari le voi zidi i voistrange acolo toate rodurile mele, i bunatatilemele. $i voi zice sufletului meu : suflete, aimulte bunatati stranse spre multi ani, odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te. Iar Dumnezeu i-azis lui: Nebune, intru aceasta noapte sufletul tauvor sa-I ceara dela tine; dar cele ce ai gdtit cuivor fi ? Asa este celace strange lui comoard,iar nu in Dumnezeu se imbogateste".

3. Pilda slugilor veghetoare (Matel 24, - ; Luca12, .85-48).

Deci privegheati, cd nu §titi in care ceasdomnul vostru va veni.

$i sd fie mijloacele voastre incinseaprinse. $i voi fiti asemenea cu oamenii careasteapta pe domnul lor, cand se va intoarce delanunti, ca viind i Wand, indata sa-i deschida lui.Fericite slugile acelea pe care, venind domnul

1. Adion temeiul vietii omnlui nu este a even multe bogeDii.

si Willie

www.dacoromanica.ro

179

le va afla priveghind. Amin zic voua ca se vaincingel) si-i va pune pe dansii sa sada i, ve-nind, va sluji lor. Si de va veni la a doua straja,si la a treia straja de va veni, si-i va afla asa,fericite sunt slugile acelea. Iar aceasta sa stiti ca,de ar sti stapanul casei in care ceas va venifurul, ar priveghea si nu ar lasa sa-i sape casalui. Deci i voi fiti gata, ca in ceasul in care nuganditi, Fiul Omului va veni".

Si a zis Petru: Doamne, catre noi zici pildaaceasta sau i catre toti?" Si a zis Domnul :Oare cine este iconomul cel credincios i inte-lept, pe care il va pune domnul peste slugilesale, ca sa fe dea la vreme masura de grau(hrana) ? Fericita este sluga aceia pe care, ve-nind Domnul, o va afla facand asa. Adevaratgraiesc va pune pe dansul peste toateavutiile sale. Iar de va zice sluga aceia intruinima sa : domnul meu zaboveste a veni, i vaincepe a bate pe slugi i pe slujnice si a manca

a tea si a se imbata, veni-va domnul slugiiaceleia in ziva in care nu gandeste si in ceasulin care nu stie va taia pe el in doua si par-tea lui cu necredinciosii o va pune. Acolo va fiplangerea i scrasnirea dintilor. lar sluga ceiarea stiut voia domnului sau i nu a gatit, nici afacut dupa voia lui se va bate mult. lar acelace nu a stiut si a facut cele vrednice de bath],

1. Se vez ineinge am sous mai naintc ci inseamnil so va gill detreabi. Clef Evreii, purtind hainele lungi, acestea erau impede-care la lucru. Omul ii sumetea poalele hainelor, ea int pantiluera mai sprinten. Deci a zice : ineingeri mijloacele voastre sau seea ineinge Inseamnil s'a gUtit ea se apuce la lucru.

votia, ca-1

si

si-I

www.dacoromanica.ro

180

se va bate putin. $i tot cdruia s'a dat mult, multse va cere dela el; I cdruia i s'a incredintatmai mult, mai mult vor cere dela el.

4. Focul din cer. Botezul suferintei. (Luca 12,13, rd.

Foc am venit sa arunc pe pamant i ce voi-esc, daca acum s'a aprins ? $i cu botez am a maboteza si cum ma stramtorez pand ce se vasfarsi!

$i au venit oarecare intru acea vreme spu-indu-i lui de Galileenii, al cdror singe Pilat I-aamestecat cu jertfele bor. $1 raspanzand Iisus, azis lor ; ,Au vi se pare cd Galileenii acestia maipacatosi decat toti Galileenii au lost, cdci aupatimit acestea ? Nu, ci zic voud : cd de nu vayeti pocdi, toti asa yeti pieri. Sau acei 18, pestecari a cdzut turnul in Siloam si i-a omoriit, vise pare ca acestia mai pacatosi au lost decaloamenii cari locuiau in Ierusalim ? Nu, ci zicvoud : ca de nu va yeti pocdi, toti asa yeti pied',

5. Pilda zmochinului lath rod. (Luca 13, 6-d.

Si zicea pilda aceasta : Oarecine avea un zmo-chin in via lui sadit si a venit cautand roaddintru el si nu a aflat. $i a zis catre vierul : Iata, 3ani sunt de cand vin cautand roadd in zmo-chinul acesta, si nu aflu. Taie-1 pe el, pentrucd

pdmantul impresoara in zadar". Iar el, rdspun-zand, zice lui : Doamne, pe el si in..

tr'acest an, Octal voi shpa imprejur i voi pune

silasd-1

tr.;

www.dacoromanica.ro

181

gunoi ; si de va face roadd (bine), iar de nu IIvei aSia in anul cel viitor".

6. Vindecarea femeel garbove. (Luca, 13,

$i era invatand inteuna din sinagogi Sambdta:$i iata o femeie era, care avea duhul neputintelde 18 ani si era garbova si nu putea sa se ri-dice In sus nicidecum. lar lisus, vazand-o pedansa, a chemat-o si a zis ei : Femeie, te-ai slo-bozit de boala ta". $i si-a pus pe dansa manile

indata s'a indreptat i slay& pe Dumnezeu.Iar mai marele sinagogii, maniindu-se caci ovindecase Iisus Sambata, raspunzand, zicea no-rodului : $ase zile sunt intru care se cade alucra, deci Intru acestea viind, vd vindecati, iarànu in ziva Sambetei". Iar Domnul a Means lui,si a zis : Fatarnice, fiecare din voi Sambata aunu-si desleaga bout shu sau asinul dela iesle,duce de-1 adapa ? Dar aceasta, filch a lui Avraamfiind, pe care o a legat Satana, iata, de 18 ani,ap nu se cadea a se dezlega din legatura aceastain ziva Sambetei ?" $i aceasta zicand el, se ru-sinau toti ceice stau impotriva lui, si tot norodulse bucura de toate cele slavite ce se fdceau dedansul.

7. Poarta cea strainta. (Luca, 13,

Lath§ a zis : Cu ce voi asemana ImparAtia luiDumnezeu Asemenea este aluatului pe care,luandu-1 femeia, 1-a ascuns in trei mäsuri de Mina,pand s'a dospit Matt". $i umbla prin orase

21-30).

a-4

OA

51

www.dacoromanica.ro

182

prin sate invatand, si cale Wand in Ierusalim.$i i-a zis lui oarecine : Doamne, au putini suntceice se mantuiesc ?" Iar el a zis lor : Nevoiti-vaa intra prin up cea stramta, ca multi, zicvor cants sal intre si nu vor putea. Deci, dupace se va scula stapanul casei, si va Incuia upsi yeti incepe a sta afard si a bate In usa, zi-cand : Doamne, Doamne, deschide noud. $1 ths-punzand va zice voila : nu vd stiu pe voi de undesunteti, atunci yeti Incepe a zice : am mancatinaintea ta si am Mut si In ulitele noastre aiinvatat. l va zice : zic voud, nu vd stiu pe voide unde sunteti; depdrtati-vd dela mine toti lu-crätorii nedreptalii. Acolo va fi plangerea §i scras-nirea dintilor, cand yeti vedea pe Avraam i peIsaac si pe Iacov, si pe toti proorocii intru im-pdratia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afard. $ivor veni dela räsdrit si dela apus si dela miazd-noapte si dela miazd-zi i vor sedea intru Im-paratia lui Dumnezeu. $i iata, sunt pe mind carivor fi Intai, si sunt Intai cari vor fi pe mina".

8. Vrajmasia lui Irod. (Luca 13,

In ziva aceia, s'au apropiat oarecari din fa-risei, zicand lui : Iesi si te du de aid, cd Irodva sa te omoare". $i a zis lor : Mergand, spu-neti vulpii acestea : iata scot draci l fac vinde-cari astazi si mane, si a treia zi md voi sfarsi.Lisa nu se cade astdzi si mane si in cealalta zia merge, ca nu este cu putinth sd piara proorocafara din Ierusalim".

voug,

www.dacoromanica.ro

183

9. Vindecarea bolnavului de idropicA. (Luca, 14, r-j.

$i a lost, cand a intrat el in casa oarecdruiadin boierii fariseilor Sambata, ca sa manancepane, i aceia IL pandiau.pe el. $i iata, un ombolnav de idropica era inaintea lui. $i raspun-zand Iisus, a zis cdtre farisei i catre legiuitori,graind : Oare este slobod SambAta a vindeca ?"lar ei au teat $i apucandu-1 1-a vindecat pe elsi I-a slobozit. 51 rdspunzand Iisus cAtre ei, a zis :Caruia dintre voi fiul sau boul, de va cadea input, au nu Mate 11 va scoate pe el in ziva Sam-betel ?" $i n-au putut rdspunde lui la aceasta.

10. SA nu cAulain locurile cele inalte in adunari.(Luca. 14, ,-).

51 zicea catre cei chemati pildd, luand amintecum Ii alegeau sederile mai sus, zicand catre

Cand te vei chema de cineva la nuntd,nu sedea in locul cel mai de sus, ca nu cumvasa fie chemat de dansul altul mai cinstit decattine. $i venind celace i pe tine si pe acela achemat, va zice tie : da locul acestuia, i atuncivei incepe cu rusine locul cel mai de jos a-Itinea. Ci and te vei chema, mergand, sezi lalocul cel mai de jos, ca atunci, and va venicelce te-a chemat, sä-ti zicd tie : Prietene, suie-temai sus. Atunci iti va fi tie cinste inaintea celorce vor sedea impreund cu tine. a tot celce sese Malta, se va smeri, i celce se smereste, seva Malta". $i zicea i celui ce 11 chemase pe el :Cand faci pranz sau chid, nu chema pe prietenii

dame:

www.dacoromanica.ro

184

tai, nici fratii tai, nici rudele tale, nici veciniibogati, ca nu candva sa te cheme i ei pe tine

sa ti se faca rasplatire. Ci cand fad ospat,cheama saracii, neputinciosii, schiopii i orbii. $ifericit vei fi, caci nu pot a-0 intoarca 1, ca. tise va intoarce tie intru invierea dreptilor".

11. Pilda calor poftiti la ()spat. (Luca 14, 16-24.15

$i auzind acestea, unul din ceice sedeau cu el,a zis : Fericit este celce va prAnzi intru Imp&ratia lui Dumnezeu". Ikr el a zis lui : Un omoarecare a facut dna mare si a chemat pe multi.$i a trimes pe sluga sa in ceasul cinei sA zicacelor chemati : veniti cA iatA gata sunt toate. $iau inceput toti dimpreuna a se lepada. Cel dintaia zis lui : farinA am cumparat, si am nevoie saies i sa o vad, rogu-te sA ma ierti. $i altul azis : 5 parechi de boi am cumpArat i merg sa-iispitesc ; rogu-te sA ma ierti. $i altul a zisfemeie mi-am luat i pentru aceasta nu potveni. $i Intorcandu-se sluga aceia a spus dom-nului sau acestea. Atunci mAniindu-se steedcasei, a zis slugei sale : iei curAnd la-raspan-title i ulitele cetatii, i adu aid pe shad si be-tegi i schiopi i orbi. $i a zis sluga: Doamnes'a fAcut precum ai poruncit i Inca mai eSte loc.$i a zis domnul cdtre slugA : isi la drumuri §ila garduri silste sA Mire, ca sd se umple

1. Rinele trebnie recut fall ed mai aptepti bine dela altii.2. Adied ei-i Ineere.

§i-i

ei

www.dacoromanica.ro

185

casa mea. Ca zic vouA: ca niciunul, din bArbatiiaceia ce erau chemati nu va gusta cina mea".

12. Dispretuirea bunurilor lumii. (Luca, 14, -).

Si mergeau cu dansul noroade multe, i tutor-candu-se, le-a zis lor : Oricine vine catre minesi nu uraste pe tatal sau i pe muma i pe fe-meie i pe feciori i pe frati i pe surori, Inca sipe sufletul sau, nu poate fi ucenic al meu. $i celce nu-si poarta crucea sa si vine dupa mine, nupoate fi ucenic al meu".

13. Pilda turnului §i a imparatului razboinic. (Luca14, -).

Ca cine dintru voi, viand sa zideasca turn, aunu intai sezand, Ii socoteste cheltuiala, de arecele spre savarsire. Ca nu cumva puind el te-melia si neputand savarsi, top cei ce-1 vor vedeasa inceapa a-I batjocori, zicand : Ca acest om ainceput a zidi i n'a putut sAvarsi. Sau care im-parat, mergand sa se loveasca cu alt imparat larazboi, au nu sezand intAi, se sfatuieste, de vaputea cu 10.000 sa intampine pe celace vineasupra lui cu 20.000 ? Iar de nu, Inca fiind eldeparte, trimitand solie, se roaga, de pace. Deciasa fiecare dintre voi, care nu se leapada detoate avutiile sale, nu poate fi ucenic al meu,Buna este sarea, iar daca sarea se va strica, cuce se va indulci ? Nici in pamant, nici in gunoinu este de treabA, afara o leapada pe ea. Celaceare urechi de auzit, auda".

www.dacoromanica.ro

186

§ 83. lisus la sitthatoarea Inoirii 1) in lerusalim.(Than, 10,.)

Si se fAceau atunci inoirile in Ierusalim,era iarnd. $i umbla Iisus in biserict in pridvorul

Solomon 2). Deci 1-au impresurat pe el Iudeii,i-au grdit lui : Pang cand vei lua sufletele

noastre ? De esti tu Hristos, spune noud. lard desfiald". Rdspuns-a lor Iisus : ,Am zis voud,nu credeti; lucrurile care eu fac intru numeleTatdlui meu, acelea marturisesc pentru mine. Civoi nu credeti, cd nu sunteti din oile mele, pre-cum am zis voud. Oile mete glasul meu ascultt

eu le cunosc pe dansele, si yin dupd mine.$i eu le dau lor dali ve§nicA ; i nu vor piedin veac, i nimeni nu le va rape pe ele din mAnamea. Teal meu, care le-a dat mie, mai maredecat toti este, si nimeni nu poate sh le rdpeascdpe ele din mAna Tatdlui meu. Eu i Tata] unasuntem". Deci Iudeii iardsi au luat petre ca sàarunce asupra lui, RAspuns-a lor lisus : Multelucruri bune am aratat voud dela Talk. meu ;

1. Antioh IV Epitaniu, regele Siriei (I75-161. lnainte de Hristos),Meuse multe silnicii asupra Evreilor, a egror tarA o etipinea. Introaltele, a pingirit telnplul lor din lerusalim. pupa ce ...Moon luia fast frtintä de miscarea patriotilor evrei numiti Macabei, acetates'au apucat sä mutter templul pi au pus sirbitotire in care ea sepomeneasci acest fapt (vezi 1 Macabei 4, 52.59). Sarbitearea tineaopt sile, In luna Decemvrie, easels se tineau luminate, pentru carese numea .3,1rbg.loarea lumhailort. Arrest& e sgrbiltoareaeluded templul a Poet atunci sfinfit din nou. Eaten au at azi sat,bgtearea, tot In Decemvrie, i o numese flanuca.

2. Pridvorul lui Solomon era o eurte Imprejmuiti CU coloane, Inpartea de raeltrit a templului. Fusses zidit de Salomon, deschideaprivirea spre valea Cedronului pi era tot ce mai rgmtisese din ve-cbiul templu dftramat de Rabucodonoeor.

Tull

i

si

si

si

gi

www.dacoromanica.ro

187

pentru care dintr'acestea lucruri cu pietre arun-cati asupra mea ?" Raspuns-au lui Iudeii, zicandPentru lucru bun noi nu aruncam cu pietre asuprata, ci pentru hula; ca tu, om fiind, te faci pe tineDumnezeu". Raspuns-a lor lisus Au nu estescris in legea voastra : Eu am zis : Dumnezeisunteti : Daca pe aceia i-a numit dumnezei, ca-tre care a fost cuvantul lui Dumnezeu si nu poatesa se strice Scriptura, pe care Tata! 1-a sfintit,

i-a trimes in lume, voi ziceti ca hula graiesti,pentruca am zis : Fiul lui Dumnezeu sunt ? 1) Denu fac lucrurile Tatalui meu, sa nu-mi credetimie, iar de fac, desi nu-mi credeti mie, credetilucrurilor, ca sa cunoasteti i sa credeti, ca Tataleste intru mine, si eu intru El". Deci cautau ia-ras sa-1 prinda pe el ; si a iesit din mana lor.

§ 84. A doua lucrare a lui lisus in Pereia.

Si a mers iaras de cealalta parte de Iordanin locul unde a fost Joan intai botezand ; si alamas acolo. S multi veneau la dansul, i ziceau :,Ioan nici un semn n'a facut ; iar toate ate azis loan pentru acesta, adevarate erau" 1. Simulti au crezut acolo intr'insul, (loan 10,40-42).

1. Ce puternicd e dovada MAntuitorului I Ce Intrebuinlarelanai a Soripturil VeohiuluilTestament! Evreii II Invinuieso ei s'aMout Dumnezeu. Domnul le rispunde di In Scripture aunt numitidumnezei (Psalm. 8113) gi aceia city, care Dumnezeu vorbegte. A.Muni sum II pot Invinui pe El, clod Scripture MA In picioare cagrai al adevarulul I

2. Oamenii spuneau ci oele spuse de loan despre Haus orals a-devirate.

zug-

si

www.dacoromanica.ro

188

1. mils oil §i a drahmei pierdute.(Luca 15, cum).

erau apropiindu-se de dansul toti vamesiipdatosii ca sd-1 asculte pe el. Si carteau Fariseiisi cdrturarii zicand : Acesta pe pacdtosi primestefi manta eu dansii". $i a zls Mitre ei pildaaceasta, grdind : Care om dintre voi, avand osutd de oi i perzand una dintre ele, au nu lasape cele 99 in pustie si merge dupd cea perduta,Oita cand o afla pe ea ? $i afland-o, o pune peumerile sale, bucurandu-se. $i venind la casa sa,cheama prietenii i vecinii, urand lor : bucurati-vacu mine, GA am gasit oaia mea cea perduta.Zic voila : cd asa va fi bucurie In cer de un pa-altos ce se pocdieste, (mai mult) decdt 99 de drepti,cdrora nu le trebuieste pocdintd. Sau care femeie,avand 10 drahme, de perde o drahna, au nu a-prinde faclia i tuatara casa i cauta cu deadin-sul pana o afla ? $i afland-o, cheama prietenele

vecinele, zicand: bucurati-va cu mine, cd amgasit drahma care o am pierdut. Asa zicbucurie se fate inaintea ingerilor lui Dumnezeupentru un Oates ce se pocaieste".

2. Pilda fiului risipitor. (Luca 15, 111'32..

Si a zis : Un om avea doi feciori. $i a zis celmai tartar din ei tatalui : Tata da-mi parteace mi se cade de avutie". $i le-a impartit lor a-vutia. $i nu dupd multe zile, adunand toate, fe-ciorul cel mai tanar s'a dus intr'o Ord departe

acolo a risipit toed avutia sa, vietuind intru

5i

voua,

sAu

gi

gi

si

www.dacoromanica.ro

189

dezmerdari. $i cheltuind el toate, s'a facut foa-mete mare int° acea tara, si el a Inceput a ducelipsa. $i mergand, s'a liPit de unul din locuitoriitarii aceleia, i I-a trimes pe el la tarinele salesa pasca porcii. $1 dorea sa-si sature pantecelesau din roscovele ce mancau porch i nimeninu-i da lui. Iar viindu-si intru sine, a zis : catiargati ai tatalui meu sunt Indestulati de pane,iar eu pier de foame I Scula-ma-voi si ma voiduce la tatal meu si voi zice lui : gresit-am la cer

inaintea ta ; si nu mai sunt vrednic a ma chemafiul tau, fa-ma ca pe unul din argatii tai. $i scu-landu-se, a venit la tatal sau. Iar el Inca de-parte hind, I-a vazut pe sine tatal lui i i s'a facutmila, i alergand, a cazut pe grumazii lui i I-asarutat pe el. $i a zis lui feciorul : Tata, gresit-amla cer i inaintea ta i nu mai sunt vrednic ama cherna fiul tau". $i a zis tatal catre slugilesale : aduceti haina cea dintai Imbracati peel, si dati inel in mana lui i incaltaminte In pi-cioarele lui. $i aducand vitelul cel hranit, il jun-ghiati; i mancand, sa ne veselim. CA fiul meuacesta mort era si a inviat, perdut era si s'aaflat. $i au Inceput a se veseli. Iar feciorul luicel mai mare era la tarina, i daca a venits'a apropiat de casa, a auzit cantece i jocuri.$i chemand pe unul din slugi, 1 a intrebat, cesunt acestea Iar el a zis, ca fratele tau a venit,si a junghiat tatal vitelul cel hranit, pentruca sa-altos pe el I-a primit. $i s'a maniat si nu vreasd intre, iar tatal lui eind, II ruga pe el. lar el,raspunzand, a zis tatalui sau : lath, de atatia ani

- -

II

sbl

si

www.dacoromanica.ro

190

slujesc tie, si niciodata porunca ta n'am calcat,mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied, ca

sa ma veselesc cu prietenii mei. lar cand venifiul tau acesta, care a mancat avutia ta cu curvele,junghiasi vitelul cel hranit. far el a zis fiule,tu in toata vremea esti cu mine si toate ale meteale tale sunt. Ci se cadea a ne veseli si a nebucura, caci fratele tau acesta mort era si a in-viat, i perdut era si s'a aflat".

3. Pi Ida iconomului necredincios. (Luca 16,

Si zicea i catre ucenicii sal : Era un om ho-gat, care avea un iconom, si acesta a lost paratla el ca risipeste avutille lui. $i chemandu-1 peel, i-a zis lui : ce aud aceasta de tine ? DA seamade iconomia ta; ca. nu vei mai putea fi iconom.Iar iconomul a zis intru sine : Ce voi face, cadomnul meu ia iconomia dela mine ? A sapa nupot, a cere imi este rusine. Stiu ce voi face, cadaca ma Vol schimba din iconomie, sa ma pri-measca In casele lor. Si chemand Gate unul pefiecare din datornicii domnului sau, a zis celuidintai : cu cat esti dator domnului meu ? Iar ela zis : cu 100 de masuri de untdelemn. Si a zislui : Ia-ti zapisul tau si sezi curand de scrie 50.Iar dupa aceia a zis altuia : dar tu cu cat estidater ? Iar el a zis : cu 100 de masuri de grau.Si a zis lui : la-ti zapisul tau i scrie 80. Si alaudat domnul pe iconomul nedreptatii, ca inte-lepteste a facut; ca fiii veacului acestuia mai in-telepti sunt decat fiii luminii intru neamul lor. Si

lui:

§i

www.dacoromanica.ro

191

eu zic voila faceti-va prieteni din mamona ne-dreptatii; ca daca veti fi lipsiti, sa va primeascdpe voi in corturile cele vesnice. Celce este cre-dincios intru putin, si intru mult credincios este,si celce este nedrept intru putin, i intru multnedrept este. Deci deed intru cel nedrept ma-mona n'ati fost credinciosi, pe cel adevarat cine-1va incredinta voua ? $i data intru cel strain n'atilost credinciosi, pe celce este al vostru cineva incredinta voua ?" $i auzeau acestea toatefarisei, cari erau iubitori de argint, batjoco-reau pe el. $i le-a zis lor Voi sunteti ceice Arafaceti pe voi drepti inaintea oamenilor; iar Dum-nezeu Vie inimile voastre, ca ce este intru oa-meni inaltat, uriciune este inaintea lui Dumnezeu".

4. Pilda säracului Lazar si a bogatului nemilostiv.(Luca, 16, ia'si)

Era un om oarecare bogat, si se imbraca inporfira si in vison, veselindu-se in toate zilele lu-minat. $i era un sarac oarecare, anume Lazar,care zacea inaintea Lich lui plin de bube; i pofteasd se sature din faramiturile care cadeau dinmasa bogatului; ci i canii venind, lingeau bu-bele lui. $i a fost ca a murit saracul i s'a dusde ingeri in sanul lui Avraam ; si a murit i bo-gatul i s'a ingropat. $i in iad, ridicandu-si ochiisai, Hind in munci, vede pe Avraam de departe

pe Lazar in sanurile lui. $i el, strigand, a zis :Parinte Avraame, milueste-ma i trimete pe La-zar, sa-si intinga varful degetului lui in apdsa-mi racoreasca limba mea, ca ma chinuiesc in

:

ii

si

si-1:

si

91

www.dacoromanica.ro

192

vapaia aceasta. tar Avraam a zis: fiule, adu-tiaminte ca ai luat cele bune ale fate in viata tasi Lazar asisderea cele rele; iar acum acesta semangaie, iar tu te chinuiesti. $i peste toate acesteaintre noi j Intre voi prapastie mare s'a intarit ;ca ceiace vor vrea sa tread de aici catre voi,sd nu poatd, nici cei de acolo la noi sa treacd.$i a zis: rogu-te, dar, parinte, ca trimiti pedansul in casa tatalui meu. Ca am cinci frati; sale marturiseasca lor, ca sd nu vie si ei la acestloc de munca. $i i-a zis Avraam lui : au pe Moisi

pe prooroci ; sa-i asculte pe danii. lar el azis : nu, parirte Avraame; ci de va merge cinevadin morti la dansii se vor pocdi. $i i-a zis lui :dacd nu ascultd pe Moisi i pe prooroci, macarde ar i invia cine-va din morti, nu vor crede".

5. Chipul venirii Imparatiel lui Dumnezeu fl cumva fi Imparatia lui cea vequich% (Luca 17o-25).

$i intrebat Hind de farisei, and va veni im-patella lui Dumnezeu. a raspuns lor si a zis :Nu va veni impardtia lui Dumnezeu cu pandire,nici vor zice, lath aci, sau iata acolo ; caImparatia lui Dumnezeu inlauntru vostru este 9".$i a zis catre ucenici : Vor veni zile and yetipofti sa vedeti una din zilele Fiului Omuluinu veti vedea. $i voi zice voud : iata aici saulath acolo, sa nu mergeti, nici sa urmati. Ca pre-

1. Impfiriltie lui Dumnez en, ziee Wrirtuitorul, nu este ea o octirenouii care vine sell ea 0 efirmuire DMA care se rnduiecte intrioel echimba o stare de lucruri, id este o prefacere navfizote a suns,-telor. lmparlia lui Dumnezeu in chip vezut ci cu marl schimbdri aluerurilor, va fi la venirea Fiului Omului, solicit la eftirsitul Dunn.

iata,

nr

sd-1

gi

si

www.dacoromanica.ro

193

cum fulgerul care fulgera din partea cea de subcer, peste partea cea de sub cer lumineaza, asava fi i Fiul Omului in ziva sa. lar intai i secade lui multe a patimi si a fi lepadat de neamulacesta".

6. Nedesfacerea cesitoriei. Fecioria. (Matei 19,Marcu 10, 2.12 Luca, 16, O.

1." $i sculandu-se de acolo, au venit in hota-rele ludeei, de cealalta parte de Jordan,s'au adunat la dansul noroadele i, precumera obiceiul, iarasi Ii invath pe ei i i-a vindecatpe ei acolo. $i au venit la dansul fariseii, ispi-tindu-1 pe I i zicand: Oare se cade omuluisali lase femeia sa pentru fiece pricina ?" Iar el,raspunzand, le-a zis lor : Ce v'a poruncit voilaMoisi ? Iar ei au zis : Moisi a dat voie sa-i scriecarte de despartire i s'o lase". $i raspunzandIisus, le-a zis lor : Dar n'ati citit ca cela ce afacut dintai, barbat i femeie i-a facut pe ei ? $ia zis Pentru aceasta va lasa omul pe tatal sau

pe mama sa si se va lipi de feineia sa i vorfi amandoi un trup". Pentru aceasta nu mai suntdoi, ci un trup. Deci ce a impreunat Dumnezeu,omul sa nu desparta". Zis-au lui : ,,Dar cum Moisia poruncit sa i se dea carte de despartenies'o lase pe ea?" Zis-a lor :" Moisi dupa invarto-sarea inimii voastre a dat vole sa va lasati fe-meile voastre, dar din inceput n'a fost asa. lareu graiesc voila : Oricine 10 va lasa femeia sa,afara de cuvant de curvie, i celace va lua pecea läsath preacurveste".

13

;

:

i iarasiIi

gi

si

www.dacoromanica.ro

194

2. Zis-au lui ucenicii lui : Dacti asa este pricinaomului cu femeia, nu este de folos a se insura".Iar el a zis lor : Nu toti cuprind cuvantul acesta,ci celor ce s'a dat.1) Ca sunt fameni, cari dinpantecele maicii lor s'au näscut asa ; i suntfameni, cari s'au scopit de oameni ; si sunt famenicari singuri s'au scopit pe sine pentru imparatiacerurilor. Celace poate cuprinde, sa cuprindà".

7. basal, pruncii sfi vie la mine I" (Matei 19,

Marcu 10, ; Luca 18,

Atunci oamenii au adus la dansul pruncii, ca;sa puie mdnile peste ei i sa se roage ; iar uce-nicii i-au certat pe ei. Iar vazand lisus, nu i-aparut bine, si chemandu-i la sine, le-a zis : La-sati pruncii sa vie la mine si opriti, a aunora ca acestora este imparatia cerurilor. Aminzic vouä, oricine nu va primi imparatia luiDumnezeu ca pruncul, nu va intra intru ea". Siludndui-i in brate si binecuvantandu-i pe ei, s'adus de acolo.

8. Bogatul doritor de viata vesnica. PrimejdiaPlata celor ce urmeaza Domnului.

(Matei 10,16-3o; Marcu 10, -,; Luca 18, -a4.

1. $i esind el in cale, lath un tartar boier a

1. Mufti.. poate trii necrteltorit, dar eine o face pentru a

13-'1 6

1s-17).

rm-i

bo-patient.

www.dacoromanica.ro

195

alergat, i ingenuchind inaintea lui, I-a intrebatpe el zicand InvAtAtorule bune, ce bine sa facca sa mostenesc viata de veci ?" Iar Iisus a zislui : Ce-mi zici bun ? Nimenea nu este bun failnumai unul Dumnezeu.2) Dar de voiesti sa intriIn viatA, pazeste poruncile". Si i-a zis lui tanArul :Care ?" Iar Iisus i-a rAspuns : Sa nu ucizi, sAnu preacurvesti, sa nu furi, sa nu aduci marturiemincinoosA, sä nu rApesti, cinsteste pe tatal tau

pe mama ta i sA iubesti pe vecinul tau caInsuti pe tine". Zis-a lui tanarul : Toate acesteale-am pAzit din tineretele mele ; ce Inca imi mailipseste ?" Iar Iisus, auzind acestea, 1-a iubit pedansul i i-a zis lui : Inca. una iti lipseste : devoiesti sa fii desdvarsit, mergi, vinde-ti toatecate le ai i le clA saracilor i vei avea comoardin cer, i luand crucea, vino si urmeaza mie 1"Iar el, intristandu-se de cuvantul aceasta, s'a dusIntristat, eh* avea bogatii multe.

2. Iar Iisus, vazandu-1 ca s'a intristat, privindcatre ucenicii sai, a zis : Amin zic voila, cat deanevoie vor intra intru Imparatia: cerurilor ceiceau avutii !" lar ucenicii se spaimantau de cuvin-tele lui. Dar Iisus raspunzand larks', le-a zis lor :Fiilor, cat de anevoie este sa intre Intru imparAtialui Dumnezeu ceice se nadajduiesc intru avutii I CA

nrma Domnului bine, face. Celce poets s'o feel, s'o fatal. AceptiaBunt cei cArob 11 s'a dat ei care aunt fameni din pftnteeelemamei bor.

2. Care este prichia pentru care ma numeati bun? Si stil cabun este numal Dumuezen, edict% bunul deplin, filndoil celelalte/link au In ele i lipsurl. Dana numai Dumnezeu este un astfel debun si Domnul Sans este numit -bun., /neonatal a El a numitDumnereu.

el

www.dacoromanica.ro

196

mai lesne este a trece camila prin urechile acu-lui decal bogatul a intra intru imparatia luiDumnezeu".1) lar ei mai mult se ingrozeau zi-cAnd unul catre altul : $i cine poate sa semantuiasca ?" $i privind Iisus la dansii, le-a zisLa oameni este cu neputintA, dar nu la Dum-nezeu cd cele ce sunt cu neputinta la oamenisunt cu putinta la Dumnezeu".

3. Atunci a inceput Petru a zice lui : lath,noi am lasat toate i urmat am tie ; oare ce va finoua ?" Iar Iisus le-a zis lor : Amin graiesc

ca voi ceice mi-ati urmat mie intru a douanastere, cand va sedea Fiul Omului pe scaunulslavei sale, yeti sedea i voi pe 12 scaune, ju-decand pe cele 12 serninfii ale lui Israil. Si ni-meni nu este care si-a lasat case sau frati sausurori sau tata sau mama sau femeie sau copii

I. Domnul Hristos nu spune ca e ou neputinta bogatululintre In imparatia cerurilor, ci numai cd e greu. i In adevir càe greu, [Duda boggle e o mare MOIL Prin ea omul ajunge truffle,alipit de multe pone ale trupului, nepAslitor cdtre lucrurile celesufletepti, ape en mai inimosi sent eel cu o stare cumI:often. eelmai darnici oameni nu stunt niciodatA bogatii Deed Domnul Hris.tos cere tfindrului ad se lepede de averile sale, se Intelege,aceasta nu e o porunci pentru ()rice om cu stare, ci o cab ecare omul o poste lua pentrtt Imbunatatirea sa. Doninnl Hristos aspus aceasta tindrului, Eluded La vazut cat de robit era de poftastApAninil averilor. Deal coplepit de asa doruri pilmilntept/, se In.telege, era de dorit pentru el ail rued aceste lanturi ale noble!.E mai bine de omul care se poste lipsi de stilpfinirile materiel.El are o stare mai ward de a fi bun urmap al Domnului. Acestae un slat pe care Domnul ni-1 di si ne saline ei starea omuluicare se leapadd de aver!, pentru a urma Lui, e mai vrednied de. Ata celui care vrea sal aibd cu sine totdeauna bogitille sale.Poate si spa fi al Domnului, der are op el totdeauna o mere ispildsi Wei pe departe nu se ascent nil cu starea celui care aboard eninima sa cdtre Domnul, fOrd a fi tinut de nicluna din amplepimantului.

:

voud,

si

ft

www.dacoromanica.ro

197

sau holde pentru mine si pentru evangheliesa nu ia acum insutite In vremea aceasta, casesi frati i surori i tata si mama si copii i holde,cu prigoniri, si in veacul cel viitor viata vesnica.$i multi dintai vor fi pe urma si cei de pe urmaintai".

9. Pilda moratoria. viei. (Matei 20-10).

Ca asemenea este Imparatia cerului, omuluistapan al casei, care a iesit dis-de-dimineatatocmeasca lucratori la via sa. $i tocmindu-se culucratorii cate un dinar pe zi, i-a trimis pe eiin via sa. $i iesind la al treilea ceas, a vazutpe altii stand in targ fara de lucru. $i a zisacelora : mergeti i voi in vie, si ce va fi cudreptul, voi da veal ; iar ei au mers. lards iesindIntru al saselea fl intru al noualea ceas, a facutasemenea. lar intru al unsprezecelea ceasaflat-a pe altii stand fara de lucru, si a zis lor :ce stat aid teeth.' ziva lard. de lucru? Zis-aului: nimenea pe noi nu ne-a tocmit. Zis-a lor :Mergeti i voi in via mea, i ce va fi cu dreptul,yeti lua. Iar dada s'a facut sea/4, a zis domnulviei catre ispravnicul sau : Cheama pe lucrarorisi le da lor plata, incepand dela cei depe urmapana la cei dintai. Deci venind cei dela al 11-lea ceas, au luat cate un dinar. lar venind ceidintai, socoteau ca vor lua mai mutt, si au luat

ei cate un dinar. Iar dupa ce au luat, rap-steau (carteau) impotriva stapanului casei, zicand :Acesti depe urma un ceas au lucrat, i i-ai facutpe dansii intocmai cu noi, care am purtat greu-

si

sa

ati

si

iesind,

si

www.dacoromanica.ro

198

tatea zilei i zaduful, Iar el, rdspunzand, a zisunuia dintrinsii ,Prietene, nu-ti fac tie stramba-tate ; au nu un dinar te-ai tocmit cu mine?Ia-ti al tau i mergi ; voiesc si acestuia depeurma clan casi tie I Au doara nu mi se cadesa fac eu ce voi vrea cu ale mele? Au esteochiul tau viclean, pentruca eu sunt bun ?" Asavor fi cei depe urma intAi, i cei dintai pe urma,caci multi sunt chemati, dar putini e'en.

§ 85. Invierea Iui Lazär.

1. Lazar, prietenul Domnulul, bolnav. (loan11, $i era bolnav oarecare Lazar dinVitania, din satul Mariei si al Martel, sora ei. $iera Maria, ceiace a uns pe Domnul cu mir, si asters picioarele lui cu pawl capului ei, al cdruiIrate Lazar era bolnav. Deci a times surorilecatre el, zicand : Doamne, WA, acela.pe careiubeni, este bolnav". Iar Iisus auzind, a zisAceasta boala nu este spre moarte, ci pentruslava lui Dumnezeu, ca sa se slaveasca Fiul luiDumnezeu printrinsa". S iubea Iisus pe Marta

pe sora ei i pe Lazar. Deci, dupdce a auzitca este bolnav, atunci s'a zabovit in locul incare era, cloud zile. Apoi dupd aceia a zis uce-nicilor : SA mergern 'maul in Iudeia". Zis-au luiucenicii : Invatatorule, acum te cautau pe tineludeii sa te ucida cu petre, i iardsi mergi acolo ?"Raspuns-a Iisus : Au nu 12 ceasuri sunt in zi ?De va umbla cineva ziva, nu se va impedica,cd vede lumina lumii acesteia. Iar de va umbla

sa-i

1-0).

si

www.dacoromanica.ro

199

cineva noaptea, se va impedica, ca lumina nueste intru el".

2. Ploartealui Lazar. (loan 11, 31-19).Acesteaa zis, i dupa aceia a graft lor : Lazar, prie-tenul nostru, a adormit ; ci merg ca sa-1 desteptpe el". Deci i-au zis lui Doamne, de a ador-mit, se va mantui". Aceasta zicea Iisus pentrumoartea lui ; iar lor le parea ca pentru ador-mirea somnului zice. Deci atunci a zis Iisusaratat : Lazar a murit. $i ma bucur pentru voica n'am fost acolo, ca sa credeti ; ci sà mergemla el". Deci a zis Toma, care se numeste gea-man, celorlalti impreuna ucenici : Sa mergemnoi, ca sa murim cu Deci viind lisus, l.aaflat pe el, patru zile avand acum in mormant.Si era Vitania aproape de Ierusalim, ca la 15stadii ; i multi din Iudei venisera la Marta siMaria, ca sa le mangaie pe ele, pentru fratele lor.

3. lisus mangaie pe surorile lui Lazar.(loan 11, Deci Marta, dupa ce a auzitca vine Iisus, a iesit intru intimpinarea lui ; iarMaria sedea in casa. $i a zis Marta dire IisusDoamne, de ai fi fost aici, fratele meu n'ar fimurit. Ci i acum stiu, ch oricate vei cere delaDumnezeu, iti va da tie Dumnezeu". Zis-a ei lisusInvia-va fratele tau". Zis-a lui Marta : Stiu cdva invia la inviere, in ziva cea de apoi". Zis-aei Iisus Eu sunt invierea i viata ; celce credeintru mine, de va i muri, viu va fi. $i tot celaceeste viu i crede intru mine, nu va muri in veac.Crezi aceasta ?" Zis-a lui : Asa este, Doamne ;eu am crezut ca tu esti Hristosul, Fiul lui Dum-

:

:

:

2,-37)

91

el".

www.dacoromanica.ro

200

nezeu, celce ai venit in lume". i aceasta zicand,s'a dus si a chemat pe Maria, sora sa, in taina,zicand Invalatorul a venit i te chi anal*. Aceia,daca a auzit, s'a sculat degraba si a mers ladansul. S Inca nu venise Iisus in sat, ci era inlocul unde I-a intimpinat pe el Marta. Iar Iudeiicare era cu dansa in casa i o mangaiau pe ea,vdzand pe Maria, ca degraba s'a sculat si a esit,au mers dupa dansa, zicand : Merge la mor-mant ca sd planga acolo". Deci Maria venind,unde era Iisus i vazandu-I pe el, a cazut lapicioarele lui, zicand lui : Doarnne, de ai fi fostaici, n'ar fi murit fratele meu". Iar Iisus, daca avazut-o pe dansa plangand i pe Iudeii care ye-nisera impreuna cu dansa plangand, a suspinatcu duhul, i s'a turburat intru sine, si a zis :Unde 1-ati pus pe el ?" Zis-a lui : Doamne,vino si vezi". $ a lacrimat lisus. Deci ziceauIudeii : lath, cum il iubea pe el I' Iar unii din-blush au zis : Au nu putea acesta, care a des-chis ôchii orbului, sa lama ca i acesta sa numoara ?".

4. Domnul Mein& pe Lear. (loan 1 139-43.Deci Iisus, iaras suspinand intru sine, a mers lamormant. $i era pestera, i peatra era pe dansa.Zis-a lisus : Ridicafi peatra Zis-a lui sora mor-tului, Marta : Doamne, miroase, cd este de 4zile.. Zis-a ei lisus : Au nu ti-am spus tie cd, devei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu ?a $ia ridicat piatra de unde era mortul zacand, iarIisus ridicat ochii sdi in sus, si a zis : slag-rinte, multamescu-ti tie ca m ai ascultat. S eu

si-a

www.dacoromanica.ro

201

stiam cd pururea ma asculti ; ci pentru norodulcare sta Imprejur am zis, ca sa creada ca tum'ai trimes". $i aceasta, zicand, a srigat cu glasmare : Lazare, vino Mara,. 51 a iesit cel mort,legate fiindu-i manile i picioarele cu fase ; sifata lui cu mahramd era legata. Zis-a lor IisusDezlegati-1 pe el si-1 lasati sa mearga".

5. Urmarile Invierel lui Lazar: Maniauneltirile Evreilor i fariseilor asupra luilisus. (loan, 11, 4r53). - Deci multi din Iudeiicart veniserd la Maria si au vazut cele ce afacut Iisus, au crezut intehnsul. Iar oarecari dinei au mers la farisei i Ie-a spus cele ce a fa-cut Iisus. Deci au adunat arhiereii i fariseiisobor, i grhiau Ce vom face ? CA omul acestamulte semne face. De II vom lasa pe el asa,toti vor crede inteinsul ; i vor veni Romaniivor lua i locul i neamul nostru". Iar unul din-&MO, Caiaf a, arhiereu hind al anului aceluia, azis lor : Voi nu stiti nimic. Nici nu ganditi cade folos este noua sa moara un om pentru norodsi nu tot neamul sa peara". Iar aceasta nu delasine a zis ; ci arhiereu al anului aceluia Hind, aproorocit ca vrea Iisus sa moara pentru norod.$i nu numai pentru norod, ci si ca pe fiii luiDumnezeu cei niipiti sa-i adune inteuna. Decidintfacea zi s'au sfAtuit ca sh-1 omoare pe el.

§ 86. Mergerea lui lisus la craps! Efrem.1. list's mulct din Betania. (loan 11, sped.

Deci lisus nu mai umbla de fata intre Iudei ;ci s'a dus de acolo intr'o lature aproape de pustie,

:

ri

si

www.dacoromanica.ro

202

retie cetate ce se cheama Orem `) ; i acolo pe-trecea cu ucenicii sat $i era aproape PasteleIudeilor ; si s'au suit multi in lerusalim din la-turea aceia, mai inainte de Pasti, ca sa se cura-teased."). Deci cautau pe Iisus, i graiau intre eiin biserica stand : Ce vi se pare voila', oare nuva veni la praznic 3".

$i arhiereii i fariseii daduserd poruncade va sti cineva uncle este, sa vesteasca, ca sä-1prinda pe eL

2. Plecarea la Ierusalim. Iisus vestige Patima Sa.81-94(Matei 20, 0-19; Marcu 10, Luca 18, r).

$i era pe cale, suindu-se la Ierusalim, i Iisusmergea inaintea lor ; iar ei se spaimantaumergand dupa dansul, le era frica, S luand Direstpe cei 12 deosebi, a inceput a le spune lor celece erau sa i se intample lui : Iata, ne suim laIerusalim si se vor implini toate cele scrise prinprooroci pentru Fiul Omului. $i se va da el ar-hiereilor i carturarilor, vor judeca pe el spremoarte, vor da pe el neamurilor. 51-1 vorbatjocori pe el, si-1 vor bate, si-1 vor scuipibatandu-1, ii vor omori pe el, si a treia zi vainvia". lar ei n'au inteles nimic din toate acestea,si era cuvantul acesta ascuns dela ei i nu cu-nosteau cele ce se graiau.

1. Efremul eau Efrezimul era un eras mai sue de Ierusalim, Inludeia, In fat!' Betelului, spre rasarit.

2. La Ierusalim aflandu-se templul i snipe preotithr, Evreit pu-teen educe felurite jertfe pentru curAtirea for de plicate.

cg,

§i,

i4

§i,

g-I

www.dacoromanica.ro

203

3. Cererea filler lui Zevedei. (Matei 20, 20-18 ; Mara(10, 35-40.

Atunci s'a apropiat catre dansul mama fiilorlui Zevedei, Impreuna cu fill sai, inchinandu-se

cerand oarece dela dansul. 5i au venit la elIacov i loan, fiii lui Zevedei, zicand Invata-torule, voim ca ceiace vom cere sa ne faci noua.Iar el le-a zis lor : Ce voiti sa va fac voila ?Zis-a lui (mama lor) : Zi ca ace0i doi El ai meisa *add unul deadreapta ta i altul deastangata, intru Imparatia Iar Iisus le-a zis lot : Nu§titi ce cereti. Puteti sa beti paharul pe care euII beau ? i cu botezul cu care eu ma botez sava botezati ? far ei au zis lui : ,,Putem". lar Iisusle-a zis lor : Paharul pe care eu il voi bea cuadevarat II yeti bea, I cu botezul cu care euma botez va yeti boteza ; iar de a *eclea dea-dreapta mea i deastanga mea nu este al meua da, ci celor ce s'a gatit dela Tatal meu 1.

Si auzind cei zece, s'au maniat pentru cei doifrail. Iar lisus, &remanded pe transit, a zis : $titica domnii paganilor it domnesc pe ei l cei marlii stapanesc pe dânii. Iar intre voi nu va fi a§a,

1. Domnul 1lriatoe spume, prin aceste cuvinte sutra fiii lui Za-vedei, cä omul nu trebuie eA reard dela altul se i se dea =tare saueutare stare, ei s el-o =trite grin faptele sale. Dana este verbs demantuirea meagre', de buna noastrA aflare Intru impAraVa lui Dum-nezeu, nu trebuie ea ne aeteptam sit ne vie deagata, mini s'o cerem,el ea autim a face fapte prin care aceastii znantuire ea ne vie. MildDomnul spune 'nu este al meu a dap, haeamna: n'o oereti delamine, ci prin faptele voastre a o capita, &mei en nu vreau sadeu Impotriva faptelor sale. ederea Malta intro fozpirijia mea ofeste randuita, dar tot dupii faptele voastre. Mai Dumnezeu aregent de mai nainte pentru fiooare, dar pe temelul faptelor pe careDumnezeu etie de mai nainte ed omul le ye face.

0:

ta".

siliti-va

www.dacoromanica.ro

204

ci care dintre voi va vrea sd fie mai mare, safie voua sluga ; precum i Fiul Omului n'a venitsa-i slujeasca lui, ci sa slujeasca el si sail dea su-fletul sau rescumparare pentru

$1 au venit la Ierihon.

4. Orbul dela lerihon. (Luca 18,

$i a lost, cand s'a apropiat el de lerihon, unorb sedea langa cale cersind. Si auzind norodultrecand, a intrebat ce este aceasta. Si i-a zis lui,cd lisus Nazarineanul trece, Si a strigat, zicand:Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma". Iar ceicemergeau inainte il certau pe el sa tack iar elcu mult mai vartos striga : Fiul lui David, mi-luieste-ma". $i stand Iisus, a poruncit sa-1 aducape el la sine; iar apropiindu-se el de dansul, I-aintrebat zicand : ,Ce voiesti sa-ti fac" ? Iar el azis : Doamne, sa vad". $i Iisus i-a zis lui:Vezi credinta la te-ai mantuit". Si !Matt avazut, si a mers dupa el, slavind pe Dumnezeu,si tot norodul, vazand, a dat lauda lui Dum-nezeu.

5. Zacheu vame§ul. (Luca 19-,).

$1 intrand, trecea prin Ierihon. $i iata un om,anume Zacheu, i acesta era mai mare vame-silor, si era bogat. Si cauta sa vada pe Iisuscine este, si nu putea de norod, cd era mic destat. $i alergand inainte, s'a suit intr'un dud casa-1 vada pe el, cd pe acolo vrea sa treaca. $idaca a venit la locul acela, cautand lisus, 1-a

multi".

1

www.dacoromanica.ro

205

vdzut pe dansul, si a zis catre dansul : Zachee,grAbeste de te pogoard, nä astAzi in casa ta mise cade sà fiu". $i grAbindu-se, s'a pogorit,1-a prirnit pe dansul, bucurandu-se. l vazand,toti arrears, zicand, cd la un om pacAtos a intratsd gazduiasca", Iar Zacheu, stand, a zis cAtreDomnul : lath, o jumatate din avutia mea,Doamne, o dau saracilor i, de am napastuit pecineva cu ceva, intorc impdtrit". $i a zis careel Iisus : AstAzi s'a Mut mantuire casei aces-teia, pentrucd i acesta fiu al lui Avraam este.CA a venit Fiul Omului sa caute i sd mantu-Inset pe cel perdut".

6. Pilda mnalelor. (Luca 19, 1line,

$i ascultand ei acestea, addogand, a zis opentrucd era el aproape de Ierusalim,

li se parry lor cum ca indata va M. se arateimparAtia lui Dumnezeu. Deci a zis : Un omoarecare, de bun neam, s'a dus intr'o tarA departesail ia lui ImpdrAtie i sd se ?Warta Si che-Wild 10 slugi ale sale, le-a dat lor 10 mnalesi a zis Mire ei : Negutatoriti papa voi veni".Iar cetatenii lui II urau pe el, si au trimes soliedupd el zicand : Nu voim pe acesta sä impart-leased peste noi". $i a lost, cand s'a intors el,luand ImpAratia, a zis sA se cheme la dansulslugile acelea, caror Muse argintul, ca sa stiecine a negutatorit. $i a venit cel dintai zicand :Doamne, mnaua ta a agonisit 10 mnale",. $i a

1. Mnaua era un ban din vremea aceia i pretuia 88 de lei aur,

si

pildA, si

1)

www.dacoromanica.ro

206

zis Iui : Bine, slugd bund, cd intru putin ai fostcredincios, sd aibi peste 10 cetati". $i a venitcel de al doilea, zicand : Doamne, mnaua ta aMaul 5 mnale." $i a zis i acestuia : $i tu fiipeste 5 cetAti". $i altul a venit zicand : Doamne,iatä mnaua ta, care o am tinut legatä in mah-lama ; cd m'am temut de tine, pentruca om aspruesti ; iei ce ai pus si seceri ce n'ai semanat.

i-a zis : Din gura ta te voi judeca, slugdvicleand. Ai stiut ca eu om aspru stint, luandce n'am pus si secerand ce n'am semänat. Darpentruce n'ai dat argintul meu schimbatorilorvenind eu, 1-a Ii cerut cu dobanda ?" $i celorcestau inainte, le-a zis : Luati dela el mnaua i odati celuice are 10 mnale". $i au zis lui Doamne,acela are 10 mnale". Ck zic youth tot celuiceare i se va da, iar dela celace n'are i ce arese va lua dela el. lima pe vrAjmasii mei, aceiacari n'au voit sa imparatesc peste dansli, adu-ceti i incoace tdiati inaintea mea". $i zicandacestea. mergea inainte, suindu-se in Ierusalim.

7. Cei doi orbi la e§irea din Ierihon. (Mater 30, .-3, ;Marcu 10, 48-. ; Luca 19, ; loan 11, -).

$i esind el din Ierihon, i ucenicii lui i norodmult, iatd doi orbi (unul din ei Vartinzei orbul,fiul lui Timei), sezand lang. cale si cersind. Siauzind ch. trece Iisus Nazarineanul, au strigatgraind: Miluieste-ne pe noi, Doamne, Fiul luiDavid 1" Jar norodul i-a certat pe dânii ca sataca. Dar ei mai tare strigau graind :

Si

si-i

Miluies-

:

o

gi,

www.dacoromanica.ro

207

te-ne, Doamne, Fiul lui David!" $i stand Iisusa zis sa-i cheme pe ei. $i a chemat pe orbizicandu-le : Indrazniti, sculati-vd, ca va cheama laIar ei, lepadandu-si haina lor, s'au sculat i ativenit la lisus. $i Iisus le-a zis lor : Ce voiti sdva fac voud ?" Zis-a lui : Doamne, sa se des-chidd ochii nostri". S lui lisus, fäcandu-i-se mild,s'a atins de ochii lor. $i le-a zis lor : Credintavoastra v'a mantuit". $i ei indata au vazutau mers dupd el in cale.

§ 87. Osp5jul de despArtire.(Matei 26, C13 ; Marcu 14, 3-9; loan 12, c-o)

Deci Iisus, mai nainte de Pasti cu sase zile,a venit in Vitania, unde era Lazar, celce fusesemort, pe care 1-a inviat din morti. $i i-au facutlui cilia, in casa lui Simon leprosul. $i Martaslujea, iar Lazar era unul din ceice sedeau im-Fauna' cu dansul. $i *grand el, Maria, ludnd unvas de alabastru cu mir :de nard curat de multpret i slaramandu-1, 1-a turnat pe capul lui Iisus,apoi a uns picoarele lui Iisus, si a stars cuparul sdu picoarele lui ; iar casa s'a umplut demirosul $i erau unii de le ',Area räu intrusine si ziceau : Pentru ce se fact; aceasta pa-guba cu mirul'?" $i se rdsteau asupra ei. Decia zis unul din ucenicii lui Iisus, luda al lui SimonIscarioteanul, care vrea sa-lvanda pe el : Pentruce acest mir riu s'a vandut cu 300 de dinari i sase fi dat saracilor ?" Iar aceasta a zis-o, nupentruca-i era lui grija de saraci, ci pentruca

mirului.

§i

www.dacoromanica.ro

208

fur era si avea punga §i ce punea inteinsapurta.

lar Iisus, tiind, le-a zis lor : Pentru ce facettsuparare femei, ca bun lucru a facut cu mine ?Lasa-o pe dansa, ca ea spre ziva ingroparilmele a pastrat aceasta. Ca pe saraci pururea iiaveti cu voi 1 cand yeti vrea puteti a le facelor bine, dar pe mine nu ma aveti pururea.Aceasta, ce a avut a facut. A apucat mai naintede a uns trupul meu spre ingropare.9 Aminzic voua : oriunde se va propovedui evangheliaaceasta in toata lumea, se va povesti ce a facutea, spre pomenirea ei2).

Si norod mult si Iudei au inteles ca lisus esteacolo si a venit vada, nu pentru lisusnumai, ci ca sa vada si pe Lazar pe care 1-aInviat din morti. $i s'au sfatuit arhiereii ca §ipe Lazar sa-1 omoare. Ca multi din ludei mer-geau pentru el §i credeau in lisus.

1. La Evrei, trupurile mortilor se ungeau ou mirodenii bine_mirositoare. De *meta Iisus numeeteungerea fecutit asupra lui ca ogitire a lui sore moarte.

2. Di In adevar, ea este pomenita piing In slue de Initial Celmai mM lucru Mout pentru Haus este mai molt Ca Mate luerurilepilmiluteeti el duce la nemurire. 5i noi lucrand azi pentru Haus,.ajungem mai vestiti dealt prin toate mijloacele lumeeti.

sA-1

,

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.

INCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI INIERIISALIM

PATIMA, INVIEREA & INALTAREA SA.

CAPITULUL VII.

Dela Floril pima la Patima Domnului.

§ 88. Mergerea dela Vitania la lerusalim.

1. La Vitfaghi (Matei 21, n ; 0-7 ; Marcu 11, ; Luca19, ; loan 12, ).

ar a doua zi, cand s'a apropiat de Ierusalimsi a venit in Vitfaghi i Vitania 9, care muntelece se chiamd al Mgslinilor, atunci a trimes Iisusdoi ucenici zicandu-le : ,,Mergeti in satul careeste inaintea voastra, i indata, intrand intr'insul,numai-decat yeti gasi o asing legata i manz cu(lama, pe care nimeni din oameni n'a sezut. Des-1egati-1 i aduceti-I la mine. Si de va zice vouacineva ceva : Pentru ce-1 dezlegati?" asa sa spu-

1. sau Betania fl 1721fagld erau cicuil sate dincolo decrenate Muntelni MàsIiniIor, epre rAsArit de lerusalim.

14

Vitardis

I

www.dacoromanica.ro

210

neti, ca acestea Domnului trebuiesc. $i numai-decal le va trimete pe ele.

$i mergand trimesii, au aflat precum le zisesemanzul era ,legat Lana usa afara la raspantie.

$i dezlegand ei manzul, au zis stapanii lui catreei : Ce dezlegati manzul ?" Iar ei au zis : Dom-nului trebuieste. $i i-au lasat pe ei. $i au adusasina i manzul la lisus, si au pus pe lisus dea-supra.

2. Intrarea Domnului cu marire In Ierusalim. (Matei21, n811); Luca 19, 95,13; loan 12,

lar norodul mult care venise la praznic, auzindca vine Iisus in Ierusalim, au iesit intru intimpi-narea lui. Iar cei mai multi din norod asterneauvesmintele lor pe cale, i altii Mau stalpari dincopaci i le asterneau pe cale. $1 apropiindu-seel la pogorawl Muntelui Maslinilor, Matt multi-mea ucenicilor, bucurandu-se, a inceput a lauda peDumnezeu cu glas mare, pentru toate puterilepe care le vazusera, zicand : Binecuvantat esteImparatul celce vine intru numele Domnului ;pace in cer si slava intru cei de sus". Iar no-roadele celece mergeau inainte i celece veneaupe ermA, cu stalpari de finici in main, strigauzicand: Osana Fiul lui David, binecuvantat estecelce vine intru numele Domnului I Binecuvantataeste imparatia care vine intru numele Domnului,at,parintelui nostru David. Osana intru cei de sus I"Iar oarecare farisei din norod au zis catreel : Invatatorule, cearta-ti ucenicii !" Jar lisus,raspunzand, le-a zis lor : De vor tacea acestia,

lor:

scs).

www.dacoromanica.ro

211

petrele vor striga lar acestea toate s'au facutca sa se Implineasca ceiace s'a zis prin prooroculce zice : Ziceti fetei Sionului 1): lata imparatultau vine la tine bland si sezand pe asina i pemanz, fiul celei de sub jug 9". Iar ucenicii luiIisus n'au inteles acestea mai nainte, ci dupa ces'a proslavit lisus, atunci si-au adus aminte caacestea erau scrise pentru el sf acestea i-au facutlui 3).

Deci norodul care era cu el marturisea, cand1-a strigat pe Lazar din mormant sculat peel din morti. Pentru aceia I-a i intampinat peel norodul cà I-a vazut ca a facut aceasta mi-nune 4).

3. lisus plane asupra IerusaLimului. (Luca 19, .141-9..

$i daca s'a apropiat, vazand cetatea, a plansde dansa, zicand : De ai fi cunoscut i tu, macarin ziva aceasta a ta, celece sunt catre pacea ta IJar acum s'au ascuns de catre ochii tai. Ca vorveni zile asupra ta, i vor pune vrasmasii santimprejurul tau i te vor incunjura, i te vor im-bulzi de toate partite. Si te vor face intocmai

1. Monica lui Iisusn'aulntelos melte lucruri din ce vedeau eaudin cc spunea Domnul. Dar dupe Invierea lui Iisue i dupe Pogo-versa Stentului Dalt, mintea lor s'a limpezit, cugetul lor a'a Intarit,

atunei au Intake matte pa care nu le puteau tutelage acuma. Aucunosout el esteo inkintuire de lucruri i ci multe din Mace sepetreeeau tuseaera apnea de prooroai mai nainte.

2 Cuvintete acestea au lost spuse de Proorocul Zaharia 9, 9.3. Erin rata Stoma% trobule sA Intelegem crape Ierusalimului.

1 e's zia sea, [Enda era clildit pe Muntelo Sionului.4. Erau de fate multi din comae fusesere martori la Invierea lul

Lazar. Aceatia Marturimau cote vezute.

9i

ail-a

www.dacoromanica.ro

212

cu pdmdntul, pe tine si pe feciorii tai intru tine Isi nu vor lasa intru tine piatra pe peatrd, pen-truca n'ai cunoscut vremea cercetarii tale 9.

4. Alungarea Schimbatorilor din templu.(Matei 21, 1:017; Marcu 11, 1C19; Luca 19, 48-46)

$i intrand el in Ierusalim, s'a cutremurat toatacetatea zicAnd : Cine este acesta?" lar noroadeleziceau : Acesta este Iisus, Proorocul cel din Na-zaretul Galileei".

$i au venit in Ierusalim. $i intrand Iisus in bi-serial, a inceput a scoate pe ceice vindeaucumparau in biserica, i mesele schimbatorilor debani i scaunele celor ce vindeau porumbei le-ardsturnat, si nu lasa sä poarte cineva vas prinbiserica, $i a zis lor : Scris este : Casa mea casade rugaciune se va chema, iar voi ati facut-opestera talharilor".

Deci au zis fariseii intre dansii; Vedeti o nimicnu folositi ; iata, lumea merge dupa dansul".

$i au venit la dansul in biserica orbi §i

schiopi §1 i - a vindecat pe ei . far vazandarhiereii i carturarii minunile pe care le-a facut

pruncii strigand in biserich i zicand OsanaFiului lui David", s'au ma' niat i i-au zis lui :Auzi ce zic acestia ?" Iar Iisus le-a zis : hA-devärat, cetit cd din gura pruncilor si acelor ce sug ai savarsit lauda ?" Iar arhiereii

1. liconera e premeds Itantuitorului despre ddrimarea Ierusali-mului de Romani in anul 70. El arati aneasta ea pednepea a lullDutunezeu pentrucil locnitorii erau indardluici fail de etinteleinvacilturi care li le (Wean.

si :

n'ati

Iu

0

gi

www.dacoromanica.ro

213

carturarii i batranii norodului cautau sa-1 peardape el si nu aflau ce-i vor face, ch se temeau dedansul, catot norodul se tinea de el, ascultandu-1pe dansul. Si el era ziva invatand in biserica,iar noaptea, esind afara din cetate, petrecea inmuntele ce se cheama al Mgslie lor. 51 tot no-rodul maneca la dansul in biserica ca ascultepe el.

5. Pagani, cari doresc sa vada pe lisus. (loan 12,

erau oarecari Elini, din ceice se suisera sase inchine la praznic. Deci acestia s'au apropiatde Filip, care era din Vitsaida Galileei i 1-aurugat pe dansul, graind Doamne, voim sa ve-dem pe Iisus". Venit-a Filip si a spus lui Andreisi Walt Andrei si Filip au spus lui lisus. Iar fiat'sa raspuns lor zicand : A venit ceasul ca sa seproslaveasca Fiul Omului. Amin, amin graiescvoua grauntul de grail, cazand pe pamant, denu va muri, el singur ramane, iar de va muri,multa roada aduce. Celce isi iubeste sufletulpierde-va pe el, si celace isi urhste sufletul sauin lumea aceasta, in viata cea amnia. II va pazipe el. De slujeste cineva mie, mie sa-mi urmeze,

unde voi fi eu, acolo i sluga mea va fi ;va sluji cineva mie, il va cinsti pe el Tatal meu".

6. lisus se turbard. mania din cer. (loan 12, 27-,5)

Acum sufletul meu s'a turburat, i ce voizice ? Parinte, mantuieste-ma pe mine de ceasulacesta ; ci pentru aceasta am venit la ceasul

sa-I

-).Si

:

si side

www.dacoromanica.ro

214

acesta. Parinte, proslaveste numele tau". Deci avenit glas din cer : Si 1-am proslavit i iaras 11 voiproslavi". Iar norodul care sta i auzea, ziceatunet se Idea" ; altii ziceau : Inger grai Wields-puns-a lor lisus si a zis Nu pentru mine s'aMut glasul acesta, ci pentru voi. Acum este ju-decata lumii acesteia ; acum stapanitorul lumiiacesteia se va goni Mara, Si eu, de ma voi indltade pe pdmant, pe toti voi trage la mine". Iaraceasta zicea, insemnand cu ce moarte vrea samoara. Raspuns-a lui norodul : Noi am auzit dinlege cd Hristos petrece in veac si cum tu zici :se cade sa se Mane Fiul Omului? Cine esteacesta Fiul Omului ?". Deci a zis lor lisus Incaputind vreme lumina cu voi este. Umblati Ordcand aveti lumina, ca sa nu Ira cuprinda pe voiintunerecul ; ca celce umbla Intru intunerec, nustie unde merge. MA cand aveti lumina, cre-deti in lumina, ca fii ai luminii sa fiti". Acesteaa grail Iisus, i mergand, s'a ascuns de dansii.

7. Invartoaarea Wall Evrellor. (loan 12, 8r43).

$i atatea semne Wand el inaintea lor, tot nucredeau intrinsul ; ca sd se Implineasca cuvantullui Isaia Proorocul, pe care 1-a zis : Doamne,cine a crezut auzului nostru ? $i bratul Domnuluicui s'a descoperit ?" Pentru aceasta nu puteausd creadd ; ca Mend a zis Isaia : Au orbit ochiilor si a impetrit inima lor ; ca sd nu vadd cuochii, nici sa inteleaga cu inima, i sd se intoarcasi sa-i vindec pe ei". Acestea a zis Isaia, cand a

:

e

www.dacoromanica.ro

215

vAzut slava lui, si a graft pentru dansul. Insadin boieri multi au crezut inteinsul ; dar pentrufarisei nu-1 marturiseau, ca sa nu fie goniti dinsinagogA ; ca au iubit slava oamenilor mai mullcleat slava lui Dumnezeu.

8. .Adduca descoperire. (loan 12, 4C60 ; Matei 21, ;Marcu 11, ).

Iar Iisus a strigat si a zis : Celace crede intrumine, nu crede intru mine, ci in acela ce m'a trimespe mines i celace ma vede pe mine, vede pe celacem'a trimes pe mine. Eu lumina in lume am venit,ca tot celce crede intru mine, intru intunerecsa nu ramaie. Si de va auzi cineva graiurilemele, si nu va credo, eu nu-1 judec pe el, cein'am venit sà judec lumea, ci ca sd mOntuiesclumea. Celace se leapada de mine si nu primestegraiurile mele, are pe celace-1 judeca pe el.Cuvantul pe care 1-am gait, acela ii va judecape el:in ziva cea de apoi. Ca eu dela mine nu amgraft, ci Tatäl, celace m'a trimes pe mine, acelaporunca mi- a dat ce voi face i ce voi gill. $istiu cA porunca lui yield vesnica este. Deci celece grAiesc eu, precum mi-a zis mie Teal, asagraiesc.

lAsandu-i pe ei, dupd ce a vazut toateland vremea in diseard, a esit afara din cetate,la Vitania, cu cei 12 si s'a salasluit acolo 1).

I. Aga a Mout liens In tot timpul Sfiptimânii Patimilor. Zinavenea In lernsalim i invAa poporul, iar noaptea se Mien peMuntele Maelinilnr, uncle era gi Vitania.

si

17

$ i

www.dacoromanica.ro

216

§ 89. Lunea Patimilor.1. Blestemarea zmochinului. (Matei 21,

Marcu flM

Iar a doua zi, esind ei din Vitania, a flämanzit.$i vazand un zrnochin de departe, avand frunze,a venit, cä dome va afla ceva intr'insul. i ve-nind la el, nimic n'a aflat, lard numai frunze,ca Inca nu era vremea zmochinelor. $i raspun-zand lisus, a zis lui : De acum inainte nimenisa nu mai mdriance din tine rod in veac I" $iauzeau ucenicii lui.

2. Sfatul Evreilor cere socoteala lui lisus. (Matei 21,-: Marcu 11, -: Luca 20-d.

$i a venit iarási in Ierusalim. $i umbland elin biserica, invata norodul i binevestea. $i auvenit la clausal arhiereii i carturarii i batranii,i-au zis lui : Cu ce putere faci acestea i cineti-a dat tie puterea aceasta ca sa faci acesteaIar Iisus, raspunzand, le-a zis lor : Vd voi in-treba i eu pe voi un cuvant i sa mi raspundetimie, i voi spune i eu voila cu ce putere facacestea : Botezul lui loan de unde a lost, dincer s'au dela oameni ? Raspundeti-mi mie I" $iei cugetau intru sine, zicand : De vom zice dincer, va zice : dar pentru ce n'ati crezut lui ?Iar de vom zice : dela oameni, tot norodul cupetre ne va ucide, caci este incredintat ca loana lost prooroc". $i raspunzand lui lisus, au zis :Nu stim". Zis-a si el lor : Nici eu nu va voispune voila cu ce putere fac acestea".

. ;

si

?"

www.dacoromanica.ro

217

3. Pada celor doi fii (Matei Marcu 12)

Si a inceput a le grai lor in pilde :Dar ce vi se pare voua : Un om avea doi

leciori, i mergand la cel dintai, i-a zis ; Flute,mergi astazi .de lucreaza in via mea 1" lar el,raspunzand, a zis: Nu voi", iar mai pe urma,caindu-se, a mers. $i mergand la cellalt, a zisasisderea. lar el, raspunzand, a zis : Eu, doamne,voi merge", si n'a mers. Care dinteacesti doi afacut voia tatalui sau ?" Zis-au lui: dintai".Zis-a lor : Amin zic voila ca vamesdcurvele merg mai nainte de voi intru Imparatialui Dumnezeu. Ca a venit loan la voi in caleadreptatii, i n'ati crezut lui, iar vamesiisi curveleau crezut lui ; dar voi, vazand, nu v'ati call dupaaceia, ca sa credeti lui".

4. Pilda luerktorilor viei (Matei 2133-.6 ; Marcu 12n-1, ;Luca 20, ,-).

Si a inceput a zice catre norod 'Aida aceasta :Un om era stapan al casei, care a sada vie

§i a ingradit-o imprejur cu gard, si a sapat in-tr'inSa tease, §i a zidit turn, §i a dat-o lucrato-rilor, i s'a dus departe multa vreme. Iar cands'a aproapiat vrernea roadelor, a trimes la lucra-tori o sluga, ca sa-i dea lui din rodul viei, care,apucandu-1 pe dansul i batandu-1 pe el, 1-au tri.mes desert. $1 a adaos a trimete alta sluga, iarei I pe acela batandu-1 i batjocorindu.1, 1-autrimes desert. $i a adaos a trimete i pe al treilea,iar ei i pe acela, ranindu-1, 1-au scos afarA. 51

21, 3s-82;

Cel§i

www.dacoromanica.ro

218

PIMP a trimes i pe alte slugi, mai matte cleatpe cele dintai, si le-au %cut i acelora asisderea.Prinzandu-1e pe ele, pe unul I-au beret, iar pealtul I-au omorit, iar pe altul cu petre I-au ucis.$1 a zis donator viei : Ce voi face ? Trimite-voipe fiul men cel iubit ; doard, vazandu-1 pe dansul,se vor rusina". Iar lucrAtorii, vazandu-1 pe el,cugetau intru sine, zicand: Acesta este moste-nitorul ; veniti sa-I ucidem pe el, ca sa fie anoastra mostenirea". $i prinzandu-I pe el, I-auscos afara din vie si I-au omorat. Deci, cand vavent domnul viei, ce va lace lucrAtorilor acelora?Zis-au lui : Pe cei rdi cu rdu ii va perde, si viao va da altor lucrAtori care vor da lui rodurilela vremea lor". $i a addogat Iisus: Da, veni-va

va perde pe lucrAtorii acestia, si via o va daaltore. lar ei, auzind, au zis : SA nu fie !"

privind Iisus spre dansii, a zis Ce estedar aceasta ce este scris : Peatra pe care nu oau bagat-de-seamà ziditorii aceasta s'a fAcut incapul unghiului? Tot celce va cadea peste aceapeatra se va sfdrama, iar peste care va cadea,11 va spulbera. Dela Domnul s'a fAcut aceastaeste minunatd intru ochii nostri. Pentru aceia zicvoug, cd se va lua dela voi imparatia lui Dum-nezeu si se va da neamului care va face rodu-rile ei.

$i auzind arhiereii i fariseii pildele lui, au cu-noscut cA pentru dansii grAleste. $i aurae sapuie mana pe el in acel ceas, i s'au temut denorod, de vreme ce ca an prooroc ii avea peel. $i Idsandu-1 pe el, s'au dus.

§i

$i

§i

www.dacoromanica.ro

219

5. Pi lda despre eel poftiti la nunta. (Matel 23-;Luca 19, ; 21'57'.

$i Iisus iardsi le-a graft lor in pilde :AsemAnatu-s'a impAratia cerului omului imp&

rat care a Maul nunta fiului sat Si a trimis peslugile sale sa cheme pe cei chemati la nuatd.Dar nu vreau sa vie. Iardsi a mai trimes pe alteslugi, zicand : Ziceti celor chemati : lata cA antgatit pranzul meu; juncii mei si toate cele hra-nite ale mete s'au junghiat i toate sunt gataveniti la nunta Dar ei, nebdgand-in-seamd,s'au dus : unul la holda sa, altul la negutatoriasa. far ceilalti, prinzand pe slugile lui, i-au pe-depsit i i-au omorat pe ei. $i auzind Impartialacela, s'a maniat; i trimitand ostile sale, a per-dut pe ucigasii aceia i cetatea lor o a ars. A-tunci a zis slugilor sale: latA, nunta este gata,dar cei chernati m'au fost vrednich Deci mergetila rdspantiile canoe i pe cati yeti afla, chemati-ila nuntd. Si iesind slugile acelea la rasp"antii, auadunat pe toti cati au aflat, i buni i rail i s'aumplut nunta de ceice sedeau. far impAratul, in-trand sa vadd pe ceice sedeau, vdzut-a acolo peun om care nu era imbeacat in haind de nuntA,

i-a zis lui: Prietene, cum ai intrat aici nea-\rand haind de nuntd?" lar el faced. Atunci im-.paratul a zis slugilor ,Legandu-i Jul manilapicioarele, luati-1 pe dansul aruncati intru in_tunericul cel mai din afaM acolo va fi plange-rea i scrasnirea dintilor. Ca multi sunt chemati,dar putini

:

alesi".

gi

$gal

www.dacoromanica.ro

220

§ 90. Ziva de Marti din Slotimana Patimilor.

1. Uscarea zmochinului. (Matei 21, nro; Marcu 11, 10-28).

$i a doua zi, trecand, ucenicii au vazut zmo-chinul uscat din radacina, i s'au minunat zicand :Cum indata s'a uscat zmochinul lc $i aducandu-siaminte Petru, a zis lui lisus: Invatatorule, vezi,zmochinul pe care l-ai blestemat, s'a uscat". $iraspunzand lisus, le-a zis lor Aveti credinta inDumnezeu, ca amin zic Aloud : De yeti avea cre-dinta si nu và yeti Indoi, ci veti crede ca ceveti zice lui va fi, fi-va voua orice i nu numaicea a zmochinului veil face, ci i muntelui aces-tuia, de veti zice: ridica-te i te arunca in mare,va fi. Pentru aceasta zic voua : Toate cate ce-reti, rugandu-va, sa credeti ca yeti lua i va fi

$i cand stall de on rugati, iertati mice a-yeti asupra cuiva, ca i Tata] vostru cel din ce-run sa ierte voua gresalele voastre. Iar daca voinu veti ierta, nici 'fatal vostru cel din ceruri nuva ierta voud gresalele voastre.

2. Banui dajdiei. (Matei 22, - ; Marcu 12,Luca 20, -).

.Atuuci, mergand fariseii, sfat au facut ca sa-1prinda pe el in cuvant, $i pandindu-I, au trimesiscoade, care se prefaceau pe sine a fi drepti, casa-1 prinda pe el in cuvant i sa-1 dea stapanirii

puterii dregatorului. $i au trimes pe uceniciilor, impreuna cu irodianii, zicand Invatatorule,stim ca adevarat esti si calea lui Dumnezeu intru

:

;

voud.

:

;

ai

www.dacoromanica.ro

221

adevar inveti, i nu-ti este tie grija de nimeni,at nu cauti la Iata oamenilor. Deci spune-nenoua, ce ti se pare : Se cade a da dajdie Chesarului, sau nu ?" Iar lisus, cunoscand viclesugullor, a zis : Ce ma ispititi, fatarnicilor ? Aratati-mibanul dajdiei 1 Jar ei au adus lui un dinar. Si,

le-a zis lor : Al cui este chipul acesta i scrip-

tura cea de pe el ?" Zis-au lui : Ale Chesarului".Atunci le-a zis lor : Dati dar inapoi celece suntale Chesarului, Chesarului. si pe cele ce suntale lui Dumnezeu lui Dumnezeu".

$i auzind, s'au mirat, i lasandu-1 pe el, s'au dus.

3. Infrangerea saducheilor. (Male 22, -;Marcu ; 12, ,. ; Luca 20, 127-40,-

Inteacea zi, apropiindu-se unii din saduchei,care zic ca nu este Inviere, 1-au intrebat pe el,zicand : Invatatorule, Moist a scris noua : De va

nit' ;IA iwal, A

itAlLti

1

t'un ij 9r7

:orsc.

www.dacoromanica.ro

222

muri fratele cuiva, avand femeie, i acesta. vamuri fart feciori, sa ia fratele lui pe femeia aceia,

sa ridice samanta fratelui sari". Deci erau lanoi sapte frati, i cel dintai, insurandu-se, amurit, i neavand samanta, a !Mat pe femeia safratelui saw $i a luat al doilea pe femeia aceia,

acela a murit lard. de feciori. $i al treilea aluat-o pe ea i asisderea cate sapte, i n'aulasat feciori si au murit. Iar mai pe urma de totia murit i femeia. Deci la inviere a carui dintreacei sapte va fi femeia ? CA toti au avut-o peea ?" Iar lisus, raspunzand, le-a zis lor : VA ra-taciti nestiind Scripurile, nici puterea lui Dum-nezeu. Fiii veacului acestuia se insoara si se ma-rita, iar ceice se invrednicesc a dobandi acelveac i invierea din morti, nici se insoara, nicise manta, ch nici sa moarA nu mai pot, ci ase-menea cu ingerii sunt i fiii liii Dumnezeu sunt,End fii ai invierib Iar cum ca se vor scula mortii,

Moisi a aratat la rug 1), precum zice : DomnulDumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac

Dumnezeul lui Iacov. lar Dumnezeu nu esteDumnezeul mortilor, ci al viilor, ca toti lui viaza.Deci voi mult va rataciti". $i auzind noroadele,se mirau de invatatura lui. $i raspunzand oare-care din carturari, au zis : Invatatorule, bine ai

$i nu mai IndrAznea nimenea de aci sa-1

&Amine pe el nimic.

1. Mel e vorba de locul din cartea Eairii 3, 6, uncle Dumnezeuvorbit lui Moisi din rugul care ardea gl nu se mistuia.

;

zis".

*i

*i

4i

*i

www.dacoromanica.ro

223

4.Cea mai mare porunei (Mates 22, S440 ; Marcu, 12, :

Luca 20, 40).

Iar fariseii, auzind cd a astupat gurile sadu-cheilor, s'au adunat ImpreunA. $i apropiindu-seunul din carturari, care ii auzize pe ei prigonin-du-se cu dansul, i vazand cd bine le-a rdspunslor, 1-a intrebat, ispitindu-1 pe el, si zicand : In-vdtAtorule, care poruncd este mai mare in lege?"Iar lisus i-a rdspuns lui, cd mai Mai de toateporuncile este : Auzi Israile, Domnul Dumnezeulnostru, Domnul unul este, si sd iubesti pc Dom-nul Dumnezeul tau din toatd inima ta si din totsufletul Mu $1 tot cugetul tdu si din toatd tdriata. Aceasta este cea dintai si mai mare poruncd.Iar a doua, asemenea acesteia : Sd iubesti peauroapele tdu ca pe tine. Mai mare deckacestea altA poruncd nu este. Intru aceste cloudporunci toatä legea i proorocii atarna" 1). $i azis lui carturarul: Bine, Invdtdtorule, adevdratai zis, cd unul este Dumnezeu si nu este altulafard de dansul. $i a-I iubi pe el din loath inimasi din tot cugetul si din tot sufletul si din toatdtaria ; si a iubi pe aproapela ca troop pe sine,mai mult este deck toate prinoasele i jertfele".Iar Iisus, vAzand cd cu intelepciune a raspuns,i-a zis lui : Nu esti departe de impardtia luiDumnezeu". $i nimeni mai mult nu IndrAzneasA-1 intrebe pe el.

Aqua In amass se coveted taste oelelalte invapturi.

insuti

1.

www.dacoromanica.ro

224

5. Hristos, fiul lui David. (Motel' 22, .r ; Marcu 12,Luca 20, 41r44.

$i InvatAnd Iisus in biserica, Hind adunati fa-

riseii, i-a intrebat pe ei lisus, zicand : Cum ziccarturarii ca Hristos este Fiul lui David ? Ce vise pare voila de Hristos ?al cui fiu este?" Zis-aului: Al lui David". Zis-a lor: Dar cum Davidcu duhul 11 numeste pe el domn zicand : Zis-aDomnul Domnului meu : $ezi deacireapta mea,pand ce voi pune pe ord. jmaii tiii asternut pi-cioarelor tale ? Deci daca David II numeste peel Domn, cum fiu al lui este ?" nimenea nuputea sa-i raspunda lui cuvânt, nici a mai in-draznit cineva din acea zi sd-1 mai intrebe ped. i norodul cel mult ii asculta pe el cu dul-neat!.

6. Mustrarea impotriva fariseilor. (Matei 23,Marcu 12, - ; Luca 20, 45-44.

$i tot norodul ascultand, atunci lisus a graftnoroadelor i ucenicilor sai, zicand :

Pe scaunul lui Moisi au sezut carturariifariseii. Deci toate cate vor zice voila sapaziti si faceti, iar dupa lucrurile lor nu faceti,ca ei zic i nu fac. Ca leaga sarcini grele i cuanevoie de purtat, i le pun pe umerii oamenilor,iar ei nici cu dege ul lor nu vor sa le miste peele. $i toate lucrurile lor le fac ca sa fie vazutide oameni ca-si latesc filacterille lor si-si maresccepragele hainelor lor i iubesc sederile cele

1. ifilacterille erau pieta Heil de piele care se Int:Isamu In jurul

...;

i

;

sipaziti,

1)

_

www.dacoromanica.ro

225

mai !Mai la ospdturi i scaunele cele mai de susin sinagogi i inchinaciunile prin targuri si a sechenia de oameni Ravi, Ravi. Acestia vor luamai multa osanda, iar voi sh nu vh numiti Ravi,ca unul este dascalul vostru Hristos, iar voi totifrati sunteti. Si tata sa nu chemati voila pe pa-mant, ca unul este Tatal vostru cel din ceruri.Nici sa va numiti invatatori, ca unul este lava-tatorul vostru Hristos, lar celce este mai mareintre voi, sa fie voila sluga. Ca celce se va inaltape sine, se va smeri, i celce se va smeri pe sinese va inalta.

Vai voua, carturarilor i fariseilor fatarnici ! cämancati casele yacluvelor, Wand rugaciuni lungiintru fatarie. Pentru aceasta mai multa osandayeti lua. Vai you'd, carturarilor i fariseilor Mar-nici I cd inchideti imparatia cerurilor inaintea oa-menilor ; cà voi nu intrati, nici pe ceice vor sàintre nu-i lasati. Vai vouà, carturarilor j fariseilorfatarnici I ca incunjurati marea i uscatul ca safaceti un ucenic, i dace se face, il faceti pe elfiul Gheenei, indoit deca t pe voi. Vai vouà, po-vatuitori orbi care ziceti c a celce se jura pe bi-serica nimic nu este ; iar celce se va jura peaurul bisericii vinovat este. Nebuni i orbi 1 cace este mai mare ? aurul ? sau biserica care sfin-teste pe aur ? $i : celce se va jura pe altar, ni-mic nu este, iar celce se va jura pe darul ce

Duntli sau la maul. De ele erau priesø nigte buriltele de piele, pecare wren cerise cuvinte din St Scripturi Cepragele hainelor auntpoalele hainelor ler, pa care le purtau re.firate §1 eu clueuri gi leagterneau larg la InchinAciunile dela ruglciune.

15

www.dacoromanica.ro

226

este deasupra lui vinovat este. Nebuni i orbicä ce este mai mare ? darul ? sau altarul caresfinteste pe dar ? Deci cela ce se jurd pe altar,se jurd pe el si pe toate celece sunt deasupralui. $i celce se jurd pe bisericd, se jurd pe ea sipe celace locuieste inteinsa. $i celace se jurd pecer se jurd pe scaunul lui Dumnezeu i pe celacesade pe el. Vai voud carturarilor i fariseilor fa-tarnici cd zeciuiti izma i mararul i chimenul,si ati lasat cele mai grele ale legii judecata simila i credinta ; acestea se Padua sd le facetiacelea sd nu le Mean. Povdtuitori orbi, care stre-curati tantarul i inghititi camila! Vai voud car-turarilor i fariseilor fatarnici ! cd curdtiti parteacea din afara a paharului si a blidului, iar pedinduntru sunt pline de rapire si de nedreptate !Farisee oarbe I curdteste Intel partea cea, dinduntrua paharului si a blidului, ca sd fie si cea dindin afard carat Vai voud carturarilor i fari-seilor fatarnici, cä vd asemanati mormintelor celorvdruite, care din Mara se aratd frumoase, iar pedinduntru sunt pline de oasele mortilor si detoed. necurätia ! Asa i voi, pe din afard vaaratati drepti oamenilor, iar pe dinduntru suntetiplini de fatarie i fara-de-lege. Vai valid cartu-rarilor i fariseilor fatarnici ! cà ziditi morminteleproorocilor i impodobiti gropile dreptilor, i zi-ceti: De-am fi lost in zileie pdrintilor nostri, n'amfi lost partasi lor intru sangele proorocilor. Dreptaceia inivä mArturisiti de voi cd sunteti fii aicelor ce au omordt pe prooroci. i voi umpletimdsura parin6lor vostri. Serpi, pui de naparci I

I

:

www.dacoromanica.ro

227

cum veti scApa de judecata Gheenei! Pentruaceasta, latA, eu trimet la voi prooroci i fine,lepti i carturari, i dintre dan§ii yeti ucideyeti rdstigni §i dintre daunt yeti bate in soboa,rele voastre §i-i yeti goni din Gras in oras, ca savie asupra voastra tot sangele drept, care s'avarsat pe ()Muter dela sangele lui Avel celdrept, pana la sangele Zahariei, fiul Varahiei1),pe care 1-ati ornorat intre bisericd i intre altar.Amin graiesc voud, vor veni acestea toate pesteneamul acesta.

Ierusalime I lerusalimel celace ai omorat peprooroci §i ai ucis cu petre pe cei trimesi la tinelde cate ori am vrut sa adun pe fiii tai, in ce chip&lune gaina pull sal sub aripi i n'ati vrut I WA,se last voila casa voastra pustie. Ca zic vouA,de acum nu ma yeti mai vedea, pand chid vetizice : Binecumintat este celce vine Infra numeleDomnului I

7. Banul vaduvei. (Marcu 12, 41-39; Luca 21, 3-0,

sezand Iisus in preajma gazofilachiei, priveacum norodul anima bani in gazofiLachie ; si multibogati aruncau multe. S venind o vaduva saraca,a aruncat doi filed, ce este un codrant 1). *1 che,mand pe ucenicii sal, le-a zis lor : Amin zic voud,ca aceastd vaduva saraca a aruncat mai mulldecat toil ceice au aruncat in gazofilachie ; cd

1. Acest Zaharia e a rhiereul Zaharia, nets din !acanthi* leas.cum eitim In 2 Cronice 34, 20-22.

1. Attica doi Mari fac tut codrant. Codrantul era banul Roma-niter numit quadrans, Edith un start dinteun ban mai mare. Ceidoi bani ai vaduvei abia Idneau cut asset alert.

--

Si

www.dacoromanica.ro

228

toti din prisosinta lor au aruncat,iar aceasta dinlipsa sa, toate cate a avut aruncat, toata a-vutia sac'.

8. lisus vesteste ruina templului. (Matei 24,Marcu 13, 1-2 ; Luca 21, rey

Si iesind el din biserica, mergea. $i s'au apropiatcare dansul ucenicii lui, ca sA-1 arate lui zidirilebisericii. $i unul din ucenicii lui i-a zis : Invdtd-torule, vezi ce fel de petre i ce fel de zidiri I"lar lisus le-a zis lor : Vedeti toate aceste zidirimari ? Amin grille= you& nu va ramanea aicipeatrA pe peatra care sa nu se risipeasau.

Si sezand el pe Muntele Maslinilor, in preajmabisericii, I-au intrebat pe dansul deosebi Petrusi Iacob i loan si Andrei : Spune-ne nond candvor fi acestea si care este semnul cand acesteatoate se vor savarsi, si al venirii tale si al sfar-saului veacului ?".

9. lisus prezice ruina lerusalimului §1 sthrsitul lumil.(Matei 24, C; Marcu 13, ,-; Luca 11-).

lar Iisus, raspunzand lor, a Inceput a zice :Cautati sd nu va amageasca cineva, cA multivor veni intru numele meu zicand Eu suntHristos", i pe multi vor insela ; i vremea s'a apro-Mat" ; ci sa nu mergeti dupa ei. $i aveti sd au-ziti de rAzboaie i vesti de razboaie. Cautati sa nuva inspdimantati, ca se cuvine Mate acestea shfie ; ci Inca nu va fi atunci sfarsitul. Ca se vascula neam peste neam i imparatie peste

vor fi foamete si dumb. i cutremure

a

im-phratie, i

t

www.dacoromanica.ro

229

pe alocurea i spaime i semne marl din cervor fi. Ci acestea toate vor fi Incepatura dure-rilor. Iar mai inainte de toate acestea, vor punepeste voi manila lor. Deci paziti-va pe voi in-siva. Atunci v vor da pe voj in necazuriva vor omori pe voi, ca va vor da pe voi insoboare i veti H batuti In adunari, i inainteadomnilor si a imparatilor yeti sta pentru mine,spre marturie lor. $1 in toate neamurile se cu-vine mai Altai sa se propoveduiasca evanghelia.Iar cand vd vor duce pe voi dandu-va, sa nuva ganditi dinainte, ce yeti grai nici sa cugetati ;ci ceiace se va da voua intr'acel ceas, aceia sagraiti ; cd nu yeti fi voi ceice veil grai, ci DuhulSlant. Ca eu va voi d voila gura i intelepciunecareia nu-i vor putea grdi, nici sta impotrivatoti care se vor pune voila impotriva. $1 veti fidati si de pdrinti si de frati si de rudenii 0 deprieteni i va vor omora pe voi. si va da hatepe hate la moarte, i tale pe fiu 0 se vor sculafiii asupra parintilor vor omora pe ei i yetifi urati de toti pentru numele meu. Si par dincapul vostru nu va pieri. Intru rdbdarea voastrayeti dobandi sufletele voastre.

$i atunci se vor zminti multi si se vor vindeunul pe altul si se vor urd unul pe altul. $imulti prooroci mincinosi se vor scula i vor in-sela pe multi. $1 pentru inmultirea faradelegii, seva riot dragostea multora. Dar celce va rabdapana in sfdrsit, acela se va manta $i se va pro-povadui aceasta evanghelie a imparatiei in toata

pie

www.dacoromanica.ro

230

lumea, intru mArturie la toate neamurile, i atunciva veni sfarsitul.

lar cand veti vedea Ierusalimul incunjuran-du-se de ostasi, atunci sa stiti c. s'a apropiatpustiirea lui. Deci, cand veti vedea uriciuneapustiirii, care s'a zis prin Daniil Proorocul, standIn locul cel slant (celce citeste sA inteleagA),atunci ceice vor fi In Iudeia sd fuga la munti,

ceice vor fi in mijlocul lui sd se dea in laturi,ceice vor fi prin sate sa nu intre inteinsul1).

CA zilele izbandirii sunt acestea, ca sA se impli-neascA toate cele scrise. lar vai celor ce vor avea inpantecesicelor ce vor apleca in acele rile! CA vafi nevoie mare pe pAmant si manie asupra noro-dului acestuia. Si vor cAdea intru ascutitul sd-biei, si se vor duce robi in toate neamurile, gIerusalimul va fi cAlcat de neamuri, pand se vorimplini vremile neamurilor. Ci rugati-vA ca sd nufie fuga voastrA iarna, nici Sambata. CA va fiin zilele acelea necaz ca acela care n'a lost pandacum din inceputul zidirii, pe care a zidit-o Dum-nezeu, i nici va mai fi. Si de nu ar scurta Dum-nezeu zilele acelea, nu s'ar mantui tot trupul ; cipentru cei afesi, pe care i-a ales, va scurta zi-lele acelea. Atunci, de va zice voila cinevaaici este Hristos, sau acolo, sa nu credeti. CAse vor scula hristosi mincinosi i prooroci min-cing, g vor da semne mari l minuni, Mat,

1. In millocul ierusallmului. Derenul zice sä nu intro atunci In-Ina Inteleg aceete emigrate nu ratline Zespre lemma'

Una, el deepre Iudeia intreagi.2. Niece vor (Waco aunt cele co ii vor apleca peptul ler ea ad

alApteze.

2)

tr'fneut. Afj

iatA,

ei

;

www.dacoromanica.ro

231

de va U cu pitfall. sa amageasca i pe ceilar voi vd paziti, ca iata, mai inainte am spusvoua toate. Deci, de vor zice voila : iata, inpustie este", sa nu iesiti ; iata, in camari", sanu credeti. Ca precum fulgerul iese dela rasarit

se arata pana la apus, asa va fi i venireaFiului Omului. Ca unde va fi trupul cel mort, 1)acolo se vor aduna vulturii. lush' indata dupanecazul acelor zile, soarele se va intuneca i lunanu-si va da lumina sa, i stelele vor cadea dincer, i puterile se vor clati. $i vor fi semne insoare si in lund si in stele, si pe pamant mai-J-nire limbilor, cu nedumerire, sunet Wand marea

valurile, mai murind oamenii de frica si deasteptarea celor ce vor sa vie in lume, ca pu-terile cerului se vor clati. $1 atunci se va aratasemnul Fiului Omului pe cer,2) i atunci vor plangetoate semintille parnantului, i vor vedea pe FiulOmului, venind pe nourii cerului, cu puterecu slava multa. $1 va trimete pe ingerii sai cuglas mare de trambita i vor aduna pe cei alesiai lui din cele patru vanturi, dela marginile ce-rurilor pana la marginile lor. Deci, incepandacestea a se face, cautati in sus si ridicati ca-petele voastre, ca se apropie rescumpOrareavoastrd.

Asisderea i precum a lost in zilele lui Lot :mincau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zi-

1. Trupul mart e oresuI teruaalimului. Filed edzut In pleatsmulto, deei mort au Banat., vrajmnati se vor ammo asupraea paafirile de pradi asupra hoitului thr.

2. Semnul Fiutut Omukei e emcee. Ea se va Rata pe oar.

Ai

lui,

aleei.

fl

el

www.dacoromanica.ro

232

deau. Iar in ziva in care a egit Lot din Sodomaa plouat Mc gi peatrd pucioasd din cer, gi a per-dut pe toti. Intr'acest chip va fi in ziva in careFiul Omului se va ardta. Inteacea zi, celace vafi deasupra casei '), i vasele lui in casd, sa. nu sepogoare in casd sh le ia pe ele, nici sd intresA ia ceva din casa sa ; gi celace va fi in cimp,asemenea, sa nu se intoarcd inapoi ia hainasa sau ia ceva din casa sa.

Si le-a zis lor pine : Vedeti zmochinulcopacii cand mlddita lui este moale i infrun-zeste, stiti cd aproape este vara, asa i voi, candyeti vedea to ate acestea, sä stiti ca aproape este,langa usi".

Amin gallon voud: nu va trece neamul a-cesta, pand and vor fi toate acestea. Cerul sipamantul vor trece, iar cuvintele mele nu vortrece. Iar de ziva aceia i ceasul, nimeni nu stie,nici ingerii din ceruri, nici Fiul 2), lard numai Tata!meu singur, cd precum a fost in zilele lui Noe, asava fi fi venirea Fiului Omului. Si precum era in zi-tele cele"de mai inainte de potop : mancau gi beau,se insurau si se mdritau, rand in ziva intru carea intrat Noe in corabie i n'au stiut, rand anda venit potopul fi i-a luat pe toti; asa va fivenirea Fiului Omului. Atunci, de vor fi doi incamp, unul se va lua i unul se va lase; doudmacinand la mean, una se va lua i una se va

I. La Evrei aeoperigurile easelor erau drepte gi se putea etadeaaupra lor.

2. Ouvintele nici Fizz/ Broome In Biblia Sffintului Sinod, dar seand In greeegte.

salti toti

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

233

lAsa, si din doi care vor fi intr'un pat intr' acea-sth noapte, unul se va lua si altul se va rasa.Aduceti-va aminte de femeia lui Lot.

Ci luati aminte de sine-vd, ca sd nu se in-greuieze inimile voastre cu satiul minicar!! i cubetia i cu grijile lumii i Fara de veste sd vieasupra voastra ziva aceia, PAziti-vd, priveghiati

vA rugati, cd nu stiti cind va veni vremeaaceia. Cad ca o cursd va veni peste toti ceicesed pe lata a tot pAmAntul, Priveghiati, dar, inMara vrernea rugindu-vd, ca sd va invrednicitia scapa de toate cele ce vor sd fie si a stainaintea Fiului Omului ; ca un om care se ducedeparte, läsindu-si casa sa si dand slugilor saleputere i fiecdruia lucrul lui i portarului porun-cind ca sä privegheze. Privegheati, dar; cd nusti(i cand va veni domnul casei, seara sau lamiezul noptii sau la cantatul cocosilor sau dimi-neata. Ca nu cumva, venind fArd de veste, sA

va afle pe voi dormind. Iar cele ce va zic, tu-turor Privegheati I

10) Pilda celor 10 fecioare (Matei 25, 1

Atunci se va asemAna impdrAtia cerurilor cuzece fecioare, care, luandu-si candelele sale, auiesit intru intimpinarea mirelui. Si cinci dintreele erau intelepte, iar cinci nebune. Cele nebune,luandu-si candelele sale, n'au luat cu sine unt-delemn, iar cele intelepte au luat untdelemn invasele sale, cu candelele sale. Si zabovindu-semirele, au dormitat toate si au adormit. Tar lamiezul noptii s'a facet strigare : Tata mirele

zio:

si

www.dacoromanica.ro

234

vine! Iesiti intru intimpinarea lui 1" Atunci s'ausculat toate fecioarele acelea i i-au impodobitcandelele sale, iar cele nebune au zis celor in-telepte: dati-ne noun din untdelemnul vostru,ca se sting candelele noastre". Si au raspunscele intelepte, zicand: nu cumva nu ne va ajungenoud i voila, ci mai bine mergeti la ceice \randsi vä cumpärati your. lar mergand ele sa cum-pere, venit-a mirele, i cele ce erau gata, auintrat cu el la nuntd, i s'a inchis usa. lar maipe urma au venit i celelalte fecioare zicand :Doamne, Doamne, deschide noud". Iar el, it-punzand, a zis : Amin zic your, nu va stiu pevoi".

Drept aceia priveghiati, ca nu stiti ziva, niciceasul intru care Fiul Omului va veni.

11) Pilda talantilor (Matei, 25, -).

Ca imparoia cerului este in ce chip un om, du-candu-se departe, a chemat slugile sale si le-adat lor avutia sa ; si unuia i-a dat cinci talantiiar altuia doi, iar altuia unul ; fiecdruia dupe pu-terea lui, i s'a dus indata. S plecand celce-luase cinci talanti, a negutatorit cu dansii si afacut alti cinci talanti. Asisderea i cel cu doia dobandit i acesta alti doi, iar celce luaseunul, ducandu-se, a sdpat in Omani si a ascunsargintul domnului sail. lar dupe multh vreme,a venit domnul slugilor acelora si a facut soco-teala cu dansii, i venind celce a luat chicktalanti, a adus alti cinci talanti, Send: Doam-ne, cinci talanti mi-ai dat tu mie ; iata, alti

www.dacoromanica.ro

235

cinci talanti am dobandit cu ei". Zis-a lui Dom-nul sail,: Bine, sluga build i credincioasA, pesteputine ai lost credincios, peste multe te voi pune,infra Intru bucuria domnului tau". Si venindcelce a luat doi talanti, a zis: Doamne, doitalanti mi-ai dat mie ; iata, alti- doi talanti amdobandit cu ei". Zis-a lui domnul sAu : Bine,slugA bund i credincioasa, peste putine ai lostcredincios, peste multe te voi pune; infra Infrabucuria domnului tau". $i venind i celce a luatun talant, a zis: Doamne, te-am stiut cd estiom aspru; seceri unde n'ai semanat i aduni deunde n'ai risipit, i temandu-mA, m'am dus deam ascuns talantul tau in pAmant ; iata si altau". $i raspunzand domnul sAu, i-a zis lui:, Sluga viclearth i Prima, ai stiut cd secer unden'am semAnat i adun de unde n'am risipit ?Pentru aceasta dar se cuvenea sA fi dat argin-tul meu schimbAtorilor, i venind eu, a fi luatal meu cu dobanda. Luati dar dela el talantulsi-1 dati celuice are zece talanti, cd tot celui ceare i e va da si-i va prisosi, iar dela celcen'are i ceiace i se pare cd are i se va lua deladela dAnsul. i pe sluga cea netrebnicA, arum-cati-1 Intru intunerecul cel mai din alma, undeva fi plangerea i scrasnirea dinfilord.

12) Judecata de apoi (Matei, 25, sf-o; 26, ,-,).

Iar and va veni Fiul Omului intru slava sa,toti sfintii ingeri cu amid, atunci va sedea

pe scaunul slavei sale si se vor aduna inaintealui toate limbile va desparti pe anon until

si

gi

gig

www.dacoromanica.ro

236

de altul, precum desparte pastoral oile din iezi,va pune oile deadreapta sa, iar iezii deastanga.

Atunci va zice imparatul celor deadreapta lui :Veniti binecuvantatii Parintelui meu, de moste-niti imp aratia care este gatita voila dela inte-meierea lumii, ca am flamanzit l mi-ati dat deam mancat, am insetat i mi-ati dat de am Mut,strain am lost si m'ati primit, gol §1 m'atiimbracat, bolnav am lost si m'ati cercetat, intemnita am lost si ati venit la mine". Atuncivor raspunde lui dreptii zicand Doamne, candte-am vazut Hartland i te am hranit, sau insetatsi ti-am dat de ai Mut, sau cand te-am vazutstrain si te-am primit, sau gal i te-am imbracat,sau cand te-am vazut bolnav, sau in temnitaam venit la tine ? i raspunzand imparatul, vazice lor : Amin zic vouä, intrucat ati facut unuiadintfacesti frati ai mei prea mid, mie ati lacut".Atunci va zice i celor deastanga lui : duce-ti-va dela mine, blestematilor in focal cel vesnic,care este gatit deavolului i ingerilor lui, ca amflamanzit si nu mi-ati dat sa mananc, am Insetatsi nu mi-ati dat sa beau, strain am lost si num'ati primit, gol si nu m'ati imbracat, bolnavin temnita si nu m'ati cercetat pe mine". Atuncivor raspunde i ei, zicand : Doamne, cand te-amvazut fldmand, sau Insetat. sau strain, sau gol,sau bolnav, sau in temnita si n'am slujit tie?"Atunci va raspunde lor, zicand : Amin, graiescvoila ; intrucat n'ati facut unuia dinteacesti preamici, nici mie n'ati facut, i vor merge acestiain munca vesnica, iar dreptii in viata vesnica"

.si

:

si

si

www.dacoromanica.ro

237

§ 91. In Mercurea Patimilor.(Matei 16, 1-5, 14'10 Marcu 16, in; 10-11; Luca 22, n6).

i erau Pastile i Azimele dupd cloud zile;arhiereii i cdrturarii cdutau cum sd-1 omoare

pe el, prinzandu-1 cu viclesug, ea se temeau de no-rod. $i a fost, and a savdrsit Iisus toate cuvin-tele acestea, a zis ucenicilor : $titi cd dupdcloud zile vor fi Pastile i Fiul Omului se va dasa se rastigneasca. Atunci s'au adunat arhiereii

cdturarii i bdtrdnii norodului, in curtea arhie-reului ce se numea Caiafa. $i sfat au facut sdprinda pe Iisus cu viclesug i sd-1 omoare. $iziceau : Nu in ziva praznicului, ca sd nu se facdturburare intru norod.

Iar Satana a intrat in Iuda ce se chema Isca-rioteanul, care era din numeral celor 12. $i mer-gaud, a grdit cu arhiereii h cu voievozii, cum1-ar vinde pe el lor. $i le-a zis lor : Ce-mi yetida mie i eu ii voi da pe el voila ?" Iar ei, au-zind, s'au bucurat i i-au fagdduit sd-i dea luibani. $i i-au pus lui 30 de arginti. $i el s'a là-&lull lor si de atunci cduta vreme cu prilej, casa-1 vanda pe el lard de norod.

1. Iisus a pflpoveduit In Ierusalim In trei zile dearfindul : Dumf.raid, Lunt si Mull In aceastfi din urtnd si, cum 1i era obiA in)stage, s'a tres din non pe Muntele Mdalinilor bi a petrecut laprietenul situ [Asir Tn Vitania. In ziva d &femur), nu s'a aratat InIerusalim. A fest sins rind arbierii M Cu ai Ior an pus la saledeplin ea sd-I omoare. Atunci a'a dus si luda ea sd-I vaned In +poila lerusadm n'a venit deck Joi, dupli unseal, pentru a rainedPactele eu ueenieli sdi.

sai

gi

www.dacoromanica.ro

238

§ 92. Santa Cind. Ziva de loi

L. Pregitirea. (Matei 26, Irv); Marcu 14, 12-25; Luca 2210)

Si a venit ziva azimelor intru care se cadeasa se jertfeasca Pastile 2). Iar in ziva cea dintaia azimelor, au venit ucenicii 'la lisus zicandUncle voiesti sa gatim tie sa mananci Pastele ?"$i a trimes pe doi din ucenicii sal, pe Petru i peloan, si re-a zis lor :" Mergeti de gatiti nota Pas-"tile sa mancam". Iar ei i-au zis lui : Uncle vo-lesti sd gatim ?" Iar el le-a zis Mr: lata, intrand-voi in cetate, va va Intampina pe voi un omducand un vas de lut cu apa ; mergeti dupa clan-sul in casa in care va intra. $i ziceti stäpanuluicasei : Invatatorul zice tie :" Vremea meaproape este; la tine voi face Pastile cu uceniciimei; uncle este salasul intru care sa manancPastile cu ucenicii mei ? $i el va va arata voilaun foisor mare anernut ; acolo gatiti ?"

$i au iesit ucenicii lui si au venit in cetate,.si au aflat precum le zisese lor, si au earn Pas-tile. $i facandu-se seara, a venit cu cei 12, sicand a sosit ceasul, a sezut, i cei 12 apostoli-cu el. $i le-a zis lor : Cu pofta am poftit sä ma-nanc aceste Past cu voi mai nainte de patimamea : ca zic coal, ca de acum nu voi mai manca

1. Mud au egit din Egipt, Evreii aveau maneare pregatitg sipane nedospitii sau azime. De aeeia, la vremea Pagtelui, ei mfineautot pane nedospitg, M plod tn skit( de azi, aga fan. Pastele erasiirbetoarea lor intru amintirea egirii din robin Egiptului.

2. Be Meen sci an jertfeased Paytile, fiindea atunei theme iamb-lie time un miel.

a-

0,

I

www.dacoromanica.ro

239

dintr'acestea, pAnd cand se vor implini intru im-paratia lui Dumnezeu".

2. Spalarea picioarelor. (loan 13,

Iar mai nainte de Praznicul Pastilor, stiindIisus ca i-a venit ceasul ca sa se mute din lumeaaceasta catre Tata], iubind pe ai sal care eraulume, i-a iubit pe ei pana in sfarsit. Si cifia fdcandu-se, cand diavolul acum pusese in inimaIudei, a lui Simon Iscarioteanul, ca sd-1 vandape el, stiind Iisus ca toate i-a dat lui Tata].In mani, si cum ca dela Dumnezeu a iesit, si laDumnezeu merge, s'a sculat dela dna, i i-a pusvesmintele, i luand Iota, s'a incins. Dupa aceiaa turnat apa in spalatoare; si a inceput a spalapicioarele ucenicilor, si a le sterge cu Iota cu careera incins 1), Deci a venit la Simon Petru,acela i-a zis lui : Doamne, au tu vei sa-mi spell-picioarele ?" Raspuns-a Iisus si i-a zis lui : Ceiacef ac eu tu nu stii acum, dar vei cunoaste dupaacestea". Zis-a Petru lui : Nu vei spala picioa-rele mele in veac 1" Raspuns-a lisus lui : De nute voi spala pe tine, n'ai parte cu mine". Zis-a,Simon Petru lui : Doamne, nu numai picioarele,ci i manile i capul". Zis-a Iisus lui: Cel spalatn'are trebuinta lard numai picioarele a le spalaci este curat tot, si voi curati sunteti, dar nu top",

1. timer Bristol], daci a dat Inviltatura cii celce viva ad fie maimare ad fie tuturor alugd, acum trace si la fapti i aratil ucenicilor

prin spillarea picioarelor, oil a fi mai mere nu inseamne se pri-meed slujbele altora, ci sä fii In stare a face slujbe pentru altii.Va fi cu atilt mai mare cake poste face slujbal pentru toti.

Siii,

0

www.dacoromanica.ro

240

stia pe celce vrea sal vanda pe el. Pentruaceia a zis : Nu toti sunteti curati.

Deci, dupa ce a spalat picioarele lorpus vesmintele sale, sezand iarasi, a zis lorEunoasteti ce am facut voua ? Voi pe mine machemati Invatatorul i Domnul si bine ziceti ,ca sunt-Deci daca eu, Domnul i Invatatorul, am spalatpicioarele voastre, i voi datori sunteti unul al-tuia a spala picioarele. Ca pilda am dat voua.ca, precum eu am facut vouä, i voi sA faceti.Amin, amin zic voua : Nu este sluga mai marecleat domnul sAu, nici solul mai mare decat celce1-a trimis pe el. De stip acestea, fericiti sunteti,de le veti face.

Nu pentru voi toti graesc. Eu stiu pe care i-amales, ci ca sa se implineasca Scriptura : Celacemananca pane impreuna cu mine, a ridicat asupramea calcaiul sau. De acum zic voila mai naintede a se face, pentruca, atunci cand se va face,sa credeti ca eu sunt. Amin, amin graiesc voua,celace primeste pe care voi trimete, pe minema primeste, iar celace ma primeste pe mine,primeste pe celace m'a trimes pe mine"

3. Vanzarea lui Iuda. agatei 26, -; Marc, 14,Luca 22, iris; loan 13s

Acestea zicand Iisus, s'a tulburat cu duhul,a marturisit Iisus si a Zis : Amin, amin graiescvotia, ca unul din voi ma va vinde, celcemaraud. cu mine. Deci ucenicii priveau unul laaltul, nepricepandu-se pentru cine graieste.

1

Ca

i si-a

;

§i

Si

www.dacoromanica.ro

241

intristAndu-se foarte, fie-care dintr'in0i au inceputa zice lui : ffNu cumva eu sunt, Doamne ?". larel, raspunzand, a zis : Celace a intins cu minemana In blid, acela vrea sa ma vanda. Ci FiulOmului va merge, precum este scris pentru el.Dar vai omului aceluia prin care Fiul Omuluise vinde t Mai bine ar fi lost lui, de nu s'ar finascut omul acela". Si raspunzand luda, celce1-a vandut pe el, a zis : Nu cumva sunt eu,Invatatorule ?" Zis-a lui : Tu (insuti) ai zis".

4. Mezarea Tainei Sfintei Impartaqiri. (Matei 26,26-28 Marcu 14, - ; Luca 29,

Deci, mancand ei, luand lisus panea

1. La Panda evreiesc se mAnta miel feint pi verdeturi. Ape atrebuit ad manatee pi Daus. Dupd cc s'a Meet serest..., rum se areaprin =totals mfinednd ei adied mancaserä ce era rdnduit pentru

16

12-10).

. , .,tsg.

R2. C4ALI

Y.. ,,,-iy. fr. - --,,- c oi

,r w,m,_;... 4 aiii ....... -t i M ILC . ...._.'- en6 , -ece-.46ifieltEd FaaalahLtia!,:talAJWCP.L

rcin

I 0

www.dacoromanica.ro

242

binecuvantand, a frant si a dat ucenicilor si azis : Luati mancati, acesta este trupul meu,carele se dA pentru voi; aceasta faceti intrupomenirea mea". $i luand paharul, dupd ce acinat, multamind, a dat lor zicAnd : Beti dintruacesta toti, cA acesta este sangele meu, al legiicelei noi, care pentru multi se varsd spre iertareapacatelor, i zic voud a de acum nu voi mai

bea dintr'aceastd roada a vitei, pand in zivaaceia cand o voi bea pe aceasta cu voi notaintru impArAtia Tatalui meu".

5. lisus descopere din nou pe Iuda. (Luca 22 -, ;loan 13, -).

Iata insd mAna vdnzdtorului meu cu mineeste la masa. $i ei au inceput a se intreba intresine, care ar fi dintre ei celace va sa facd

pram:lieu] Papal., dup 5. aceasta liens a agent noun rani:Wielda Sfintei Impartnairi, prin °Sanaa. impala ai Wawa effngelutSAu, in chipul pftnti al al vinulul,

prnzfee.

.san

s ar- sd:W .. . . ."4.- 1:-t Irk > v

. '., It-1; .....

. _Ikee: ..,7:05 : :1,ir".

; 3. aria re 45; F

.......,,

www.dacoromanica.ro

243

aceasta ? $i era unul din ucenicii lui culcat pesanul lui Iisus, acel pe care-I iubea Iisus. DeciSimon Petru a facut semn acestuia sh in-trebe cine ar fi de care graieste. i cazand 1),acela pe pieptul lui lisus, a zis lui : Doamne,cine este V' Raspuns-a lisus Acela este caruiaeu, intingand pAnea, o voi da". i intingandparka, a dat-o lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul.Si dupa pane, atunci a intrat inteinsul Satana.Deci a zis Iisus lui : Ce vrei sa faci, fal mai ingraba". $i aceasta nimeni din ceice sedeau lamasa n'au cunoscut, pentru ce i-a zis lui. Ca uniisocoteau, de vreme ce pungA avea Iuda, cA Iisusii zice CumpArd cele ce ne trebuiesc la praznic"sau sA dea ceva similar. Deci, dupa ce a luatel panea, IndatA a esit. $i era noapte cand a esit.

6. Naintelegere Mitre apostoli pentru marire.(Luca 22,

$1 s' a facut i prigonire intre clayish (Intre apostoli),care dintre ei s'ar !Area a fi mai mare. Iar elk-a zis lor

Imparatii paganilor ii domnesc pe ei i ceice-istapanesc pe ei facatori-de-bine se cheama. Iarintre voi nu va fi asa, ci celce este mai mareintre voi sa fie ca cel mai mic ; si. celce esteincepator ca celce slujeste. CA cine este maimare ? celce sade sau ceice slujeste ? Au nu celcesade ? lar eu sunt in mijiocul vostru ca celceslujeste. Iar voi sunteti care ati petrecut cu mine

1. Ached apleanda-se pe pleptul lui Iisue.

24-80),

:

:

www.dacoromanica.ro

244

Intru ispitele mele. S eu va rânduiesc vouAimpArdfie, precum mi-a randut mie Tata meu,ca sa mâncafi l sa beti la masa mea IntruimpArAfia mea l sa sedeti pe 12 scaune, judecandcele 12 semintii ale lui Israil".

§ 93. Cavantarea Domnului dupa Mina Chit

1. Iisus vesteste plecarea Sa. Porunca cea mare.(loan, 13-j.

Zis-a lisus : Acum s'a proslavit Fiul OmuluiDumnezeu s'a proslavit intru el. Duca s'a pros-lAvit Dumnezeu intru el, si Dumnezeu 11 vaproslavi pe el intru sine si indata 11 va proslavipe el.

Fiilor Inca putin sunt cu voi. auta-ma-vefisi, precum am zis Iudeilor, cd unde eu merg,voi nu puteti veni acum, i voua, zic acum :

Porunca noua dau voila, ca sà va iubiti unulpe altul, precum eu v'am iubit pe voi, ca i voisa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vorcunoaste toll ca sunteti ucenici ai mei, de yetiavea dragoste intru voi.

2. Domnul vesteste 1epAdarea lui Petru (loan 13,-se ; Luca 22, ergs).

Zis a Simon Petru lui : Doamne, unde mergi ?"RAspuns-a Iisus lui : Uncle merg eu, nu poti veniacum dupa mine ; iar mai pe urma vei veni dupamine". Zis a Petru lui : Doamne, pentru ce nupot veni dupA tine acum ? Cu tine sunt gata

si,

www.dacoromanica.ro

245

sa merg i in temnita si la moarte. Sufletulmeu pentru tine voi pune". liaspuns-a Iisus lui:,,Sulletul tau pentru mine vei pune ? Amingraiesc tie : nu va canta cocosul pana ce de treiori te vei lepada de mine, ca nu m flit pe mine.

Simone, Simone I iath Satana v'a cerut pe voisa va cearna ca graul. lar eu m'am rugat pentrutine, ca sa nu peara credinta ta ; i tu oarecand,Intorcandu-te, intareste pe fratii tai".

Si le-a zis lor : Cand v'am trimes pe voi fagde punga i fait de traista i fard de indite-minte, au ati avut lipsh de ceva ? Iar ei au zis :De nimic". Zis-a drept aceia lor : Acum dar,celce are punga, sa o ia, asisderea i traistd; iarcelce n'are sabie, vanda haina sa sA-si cum-pere. Ca zic voud cd Inca aceasta ce este scrishse cade sa se implineasca intru mine, care zice :Si cu cei fara-de-lege s'a socotit, pentruca celepentru mine sfarsit au". lar ei au zis : Doamne,lath aid cloud saber. Si el le-a zis : Destuleste".

3. Unirea cu Iisus prin credintä (loan 14, j-),

Sh nu se turbure inima voastra. CredetiIntru Dumnezeu, fi intru mine credeti. In casaTatalui meu multe locasuri sunt ; iar de nu, asfi zis voud : voi sA merg sa gatesc .voua loc.Si de voi merge sa gatesc voila lod iaräfl voiveni i va voi lua pe voi la mine, ca unde sunteu, si voi sa fiti. Si unde eu Imerg titi, i calea

Zis-a Toma lui : Doamne, nu slim unde

sA-si

lor

sting.

www.dacoromanica.ro

246

mergi ; si cum putem sa Sim calea ?" Zis-au Iisuslui Eu sunt calea, adevörul si Mate ; nimeninu vine la Tata faro numai prin mine. Dem'ati fi cunoscut pe mine, si pe Tatal meu ati ficunoscut ; si de acum 11 cunoasteti pe el i 1-ativazut. Zis-a Filip lui Doamne, arata noud peTatAl, i ne va ajunge noua. Zis-a Iisus lui : Deatata vreme cu voi sunt, i nu m'ai cunoscut pemine, Filipe ? Celce m'a vazut pe mine, a vazutpe Tatal ; si cum tu zici : arata noua pe Total ?Nu crezi ca eu intru Tatal, i 'fatal intru mineeste ? Graiurile care eu graiesc voila, dela minenu le graiesc ; iar Tata], celace petrece intru mine,acela face lucrurile. Credeti mie cd. eu intru Tatal,

Tatal intru mine este ; iar de nu, pentru lu-crurile acestea credeti mie. Amin, amin graiescvoua, celace crede Intru mine, lucrurile care eufac si7ace1a va face, si mai marl decat acesteava face ; cd eu la Tatal meu merg. $i orice veticere intru numele meu, aceia voi face, ca sa seproslaveasca. Tatal intru Fiul. Orice yeti cere Intrunumele meu, eu voi face".

4. Unirea cu lisus prin dragoste (loan 14,

De ma iubiti pe mine, poruncile mele pa-$i eu voi ruga pe Tatal i alt Mangdietor va

da voua, ca sa ramaie cu voi In veac, Duhul a-devarului, pe care lumea nu-1 poate primi, canu-1 vede pe el, nici II cunoaste pe el ; iar voiii cunoasteti pe el; ca cu voi petrece i Intru voiva fi i nu vd voi lasa pe voi sdrmani ; voi veni

:

:

z'ti.

si

www.dacoromanica.ro

247

la voi. Inca putin, i lumea pe mine nu ma vamai vedea, iar voi md yeti vedea pe mine, caeu viu sunt, i voi yeti fi vii. Intru acea zi yeticunoaste voi, ca eu sunt Intru Tata] meu, i voiintru mine, si eu intru voi Celace are poruncilemele, si le pazeste pe ele, acela este care maiubeste pe mine, si celace md iubeste pe mine,iubi-se-va de Tatal meu, i eu ii voiu iubi pe el,si ma voiu arata lui, Zis-a lui luda, nu Iscario-teanul : Doamne, ce poate fi cd noud vrei citearafi, si nu lumii 7" Itaspuns-a lisus si au zis lui :De ma iubeste cineva pe mine, cuvantul men vanazi, i Tatal meu va iubi pe el, si la el vomveni, i locas la dansul vom face. Celce nu maiubeste pe mine, cuvintele mele nu le pdzeste,

cuvantul care auziti nu este al meu, ci al Ta-talui celui ce m'a trimes pe mine. Acestea am zisvoua, la voi petrecand, iar Mangaietorul, Duhulcel Sf ant, pe care-I va trimite Tatal intrd numelemeu, acela pe voi va va invite toate, i vaaduce-aminte voila toate cele ce am graft voila.Pace las voua, pacea mea dau you'd, nu precumlumea da, eu dau voud. SA nu se turbure inimavoastrd, nici sd se spaimanteze. Auzit-ati ca. euam zis voud : merg, i voi veni la voi. De m'atiiubi pe mine, v'ati fi bucurat, caci am zis voud:merg la Tata! ; ca Teal meu mai mare decalmine este. Si acum am zis voila, mai nainte, nanda nu fi, ca atunci cand va fi, sa. credeti. Nu voimai grai multe cu voi, ca vine stapanitorul lumiiacesteia i intru mine n'are nimic, ci ca sa cu-noasca lumea cA iubesc pe Tatal, i precum mia-

11

gi

www.dacoromanica.ro

248

poruncit mie Tatal, asa fac. Sculati-va sa mergemde aict".

5, Roadele unirii cu Iisus (loan 15, 1-1).

Eu sunt buciumul vitei cel adevarat i Tatalmeu lucratorul este. Toata vita care nu aduceroada intru mine, o scoate pe ea, si toata careaduce roada, o curateste pe ea, ca mai multaroada sa aduca. Acum voi curati sunteti, nentrucuvantul care am grait voud. Ramaneti intrumine si eu Infra voi. Precum vita nu Nate saaducd roadd din sine singurd, de nu va ramaneain bucium, asa nici voi, de nu yeti ramaneaintru mine. Eu sunt buciumul vitei, voi vitele,celace ramane intru mine si eu intru el, acestaaduce roada multa, cä taxa. de mine nu putetiface nimic. De nu ramane cineva Intim mine, sescoate ifard ca vita si se usuca, i o aduna peea §i in foc o arunca i arde. De veil ramaneaintru mine, si cuvintele mete de vor ramaneaintru voi, orice yeti vrea yeti cere, si se va face

Intru aceasta s'au proslavit Tatal meu, caroada multa sa aduceti i sa Ara faceti uceniciai mei. Precum m'a iubit pe mine Tatal, i euv'am iubit pe voi, ramaneti intru dragostea mea.De yeti pazi poruncile mele, yeti ramanea intrudragostea mea, precum eu poruncile TatAlui meuam earn. si raman Intru dragostea mea. Acesteaam grait voud, ca bucuria mea intru voi sa ra-male, i bucuria voastra sa se Implineasca. Aceastaeste porunca mea, ca sa va iubiti unul pe altul,

voud.

--

www.dacoromanica.ro

249

precum eu v'am iubit pe voi. Mai mare dragostedecat aceasta nimeni nu are, ca cineva sufletulsail sail pue pentru prietenii sae Voi prieteniimei sunteti, de yeti face cAte eu poruncescDe acum nu va mai zic voua slugi, ca. sluga nustie ce face domnul salt, ci pe voi v'am zis prie-teni, cetoate cate am auzit dela Tata! meu amaratat voila. Nu voi m'ati ales pe mine, ci euv'am ales pe voi i v'am pus ca voi sa mergeti

roada i aduceti si roada voastra va ramanea,ca mice yeti cere dela Tatal intru numele meu,sa dea voua. Acestea poruncesc voua, ca sa vaiubiti unul pe altur.

6. Troia in prigoniri. (loan 14, ; 16,

De va uraste pe voi lumea, stiti ca pe minemai inainte decat pe voi m'a urat. De ati fi dinlume, lumea ar iubi pe al sau, dar pentruca dinfume nu sunteti, ci eu v'am ales pe voi din lume,pentru aceasta uraste pe voi lumea. Aduceti-vdaminte de cuvantul care am graft voila : nu estesluga mai mare decAt domnul ski. De m'augonit pe mine si pe voi va vor goni ; de aupazit cuvAntul meu, si al vostru vor pazi. Ci

acestea toate vor face voila pentru numele meu,caci nu stiu pe celace m'a trimes pe mine. Den'as fi venit i a fi graft lor, Scat n'ar avea,iar acum raspuns n'au pentru pacatul lor. Celcema :waste pe mine si pe Teal meu uraste.De n'as fi facut lucruri intru ei, care nimenialtul n'a facut, pacat n'ar avea, iar acum au si

voila.

si

,).

www.dacoromanica.ro

250

vazut i m'au urat i pe mine si pe Tatäl meu.Ci ca sa se Implineasca cuvantul cel scris In legealor : m'au urat in zadar". lar cad va veni Man-gaietorul pe care eu voi trimite vale dela Tatal,Duhul adevarului, carele dela Tatal purcede,acela va marturisi pentru mine ; Inca i voi mar-turisifi, ca din Inceput cu mine sunteti.

Acestea am graft voua ca sa nu va zmintiti.Scoate-va-vor pe voi din sinagogi, i va venivremea, ca tot celce va va ucide pe voi, sa i separa ca aduce slujba lui Dumnezeu i acesteavor face voua, ca n'au cunoscut pe Tatal, nicipe mine. Ci acestea am graft voua, ca, daca vaveni vremea, sa va aduceti-aminte de ele, caeu am spus voua. Si acestea voila din Inceputn'am spus, cad cu voi eram. lar acum mergla celace m'a trimis pe mine, si nimeni din voinu ma intreaba : uncle mergi? ci pentruca acesteaam graft voua, Intristarea a umplut inima voastra".

7. Mangaierea prin venirea Sfantului Dull fl bird-inta viitoare (loan 17.).

Ci cu adevarat zic voua : de folos este vouaca sb. ma duc eu, ca, de nu ma voi duce eu,Mangaietorul nu va veni la voi, iar de ma voiduce, II voi trimete pe el la voi, i venind acela,va vadi lumea de pacat si de dreptate si dejudecata. De pacat, caci nu cred intru mine, iar dedreptate, cad la Tata] meu merg si nu ma yeti maivedea pe mine, iar de judecata, caci stapanito-

ca

www.dacoromanica.ro

251

rul lumii acesteia s'a hideout. Inca multe am azice voug, ci nu puteti a le-purta acum. Iar candva veni acela, Duhul adevarului, va povatui pevoi la tot adevArul, ca nu va grAi dela sine, cicAte va auzi, va grAi, i cele viitoare va vestivoua. Ace la pe mine ma va slAvi ca dintr'almeu va lua i va vesti voua. Toate cate are'Fatal, ale mele sunt. Pentru aceasta am zis cädintr'al meu va lua i va vesti voua. Patin si numA yeti vedea i iarasi putin i ma yeti vedea,cA eu merg la Tatal".

Deci au `zis unii din ucenicii hit intru sine :ce este acestea ce zice nota : Patin 0 numa yeti vedea, i iarAsi putin i mA yetivedea", 0, cum ca eu merg la TatAl meuDeci ziceau: Ce este aceasta ce zice : putin ? Nustim ce graieste". Deci au cunoscut Iisus cA vreausa-I intrebe pe el si a zis lor : De aceasta vAintrebati intre voi cAci am zis : putin si nu mAveil vedea, i iarasi putin i ma yeti vedea 7.Amin, amin graiesc vouA, cA voi veti plangeva vett tangui, iar lumea se va bucura,voi vA yeti intrista, ci intristarea voastrA infrabucurie se va intoarce. Femeia, cAnd naste,intristare are, caci a sosit ceasul ei ; iar dacenaste copilul, nu-si mai aduce aminte de scarletpentru bucuria cA s' a nascut om in lume.Deci l voi intristare acum aveti, ci lards vA voivedea pe voi, 0 se va bucura inima voastra,bucuria voastrA nimeni nu o va lua dela voi. Siinteacea zi pe mine nu ma vett intreba nimic.Amin, amin graiesc voila orice yeti cere dela

:

?"

i.

si

si

www.dacoromanica.ro

252

"Fatal intru numele meu, va da voud. PAnd acumn'ati cerut nimic intru numele meu; cereti i yetilua, ca bucuria voastra sa fie deplina. Acestea inpilde am grail vouà, ci va veni ceasul cand nu voimai grai in pilde voua, ci aratat pentru Tatal voivesti vouä. Intr'acea zi in numele meu yeti cere,

nu zic voila ca eu voiu ruga pe Tatal pentru voi,Ca insusi Tatal iubeste pe voi, caci voi pe minem'ati iubit, i ati crezut cà eu dela Dumnezeuam iesit. Iesit-am dela Tatal si am venit in lume ;-laths las lumea i merg la Tatal".

Zis-au lui ucenicii: lath acum aratat graiestinicio pilda nu zici. Acum stim ca tii toate i nu-titrebuie ca sa te intrebe cineva; prin aceasta credemca dela Dumnezeu ai Raspuns-au lor Iisus :Acum credeti? Iata, vine ceasul i acum a sosit,

ca sa va risipiti fiecare la ale sale si pe mine singurma yeti lasa ; dar nu sunt singur, ca Teal meu cumine este. Acestea am graft voua, ca intru minepace sa aveti. In lume necaz yeti avea ; ci in-drazniti, eu am biruit lumea".

8. Rugaciunea arhiereasca a lui Iisus (loan, 17, 1-).

1. lisus se round pentru ELAcestea a graillisus, i si-a ridicat ochii sai la cer si a zis : PA-rinte, a venit ceasul : proslaveste pe Fiul tau, ca

Fiul tau sa te proslaveasca pe tine. Precumai dat lui stapanire a tot trupul, ca tot ce ai datdui, sa le dea lor viata vesnica, i aceasta esteviata cea vesnica, ca sa te cunoasca pe tine unul,adevaratul Dumnezeu, i pe care ai trimes peIisus Hristos.

0

iesit".

gi

A

www.dacoromanica.ro

253

Eu te-am proslavit pe tine pe !taut ; lucrutam savarsit, care ai dat mie ca sa-1 fac, i acum,ma proslaveste tu, Parinte, la tine Insult cu slavape care ant avut-o la tine mai nainte pand a titifi lumea.

2. Thus se rottgli pentru ucenicii sdi.Aratat-amnumele tau oamenilor, pe care i-ai dat mie dinlame. Ai tai erau i mie i-ai dat pe ei ; cu-vantul tau au pazit. Acum au cunoscut ca Matecate ai dat mie, dela tine sunt, pentruca cuvin-tele care ai dat mie, le-am dat lor i ei le-auprimit, si au cunoscut cu adevarat ca dela tineam iesit, si au crezut ca tu m'ai trimes. Eu pen-tru acestia ma rog ; nu pentru mine ma rog, cipentru acestia pe care i-ai dat mie, ca ai tai suntale mele toate ale tale sunt si ale tale ale mele.51 m'am proslavit intru dãnii, i nu mai sunt inlume, iar acestia in lume sunt i eu la tine vin.Parinte Ante, pazeste-i pe dansii intru numeletau, pe care-i dat mie, ca sa fie una, precumnoi. Cand eram cu ei in lume, eu Ii pazeam peei intru numele tau ; pe care i-ai dat mie, i-ampazit, i nirneni dintre dansii n'a pierit, fara nu-mai fiul perzarii ; ca sa se implineasca Scripture.Iar acurn la tine yin, i acestea graiesc in lume,ca sa alba bucuria mea deplin intru ei. Eu amdat lor cuvantul tau, i lumea i-a urat pe eicaci nu sunt ei din lume. Nu ma rog ca sa-i ieipe ei din lame, ci ca sa-i pazesti pe ei de celviclean caci ei din lame nu sunt, precum i eudin lurne nu sunt. Sfinteste-i pe ei intru adevarultau; cuvantul tau adevar este. Precum pe mine,.

i

si

si

www.dacoromanica.ro

254

m'ai trimes in lume, i eu i-am trimes pe ei inlume. $i pentru dAnsii eu rnA sfintesc pe mineinsumi, ca i ei sa fie sfintiti intru adevar.

3. lisus se roagd pentru toti credincio$ii. Sinu numai pentru acestia ma rog, ci i pentruceice vor crede prin cuvantul lor intru mine, catoti una sa fie ; precum tu, Parinte, intru minesi eu intru tine, ca i acestia intru noi una sa,fie; ca sa creadd lumea cd tu m'ai trimes. $i euzlava pe care mi-ai dat-o mie, am dat lor ; ca safie una, precum si noi una suntem ; eu intru ei

tu intru mine, ca sa fie ei desdydrsit intru una,ca sA cunoascd lumea cd tu m'ai trimes i i-ai

iubit pe ei, precum pe mine m'ai iubit. Parinte,pe cari i-ai mie, voiesc ca, unde sunt eu, i aceiasa fie cu mine ; ca sA vada slava mea, care aidat mie, pentruca m'ai iubit pe mine mai na-inte de intemeierea lumii. Parinte drepte, i lumeape tine nu te-a cunoscut, iar eu te-am cunoscut,

acestia au cunoscut, cd tu m'ai trimes pe mine,si am aratat lor numele tau, voi arata, cadragostea cu care m'ai iubit pre mine, intru dansiisa fie i eu intru ei.

CAPITULUL VIII.

Patima Domnului nostru lisus Written.

§. 94. In gradina Ghetsimani.(Matei 26, 90-48 ; Mama 14, Luca 22, ; loan 18,1).

Acestea grAind lisus i dand lauda, a iesit,impreuna cu ucenicii sai, de cealalta parte de

si-1

26"42

§i

0

0

; ,-,

www.dacoromanica.ro

255

pardul Cedrilor. Si iesind, a mers, dupa obicei,In Muntele Mdslinilor, in satul ce se numesteGhetsirnani, i s'au dus dupa el i ucenicii lui.Atunci le-a zis lor Iisus Toti va yeti zmintiIntru mine In noaptea aceasta, 0 scris este:Bate voi pastoral si se vor risipi oile turmei".Dar dupa ce voi invia, voi merge mai nainte devoi In Galileia.

$i raspunzand Petra, a zis lui: Desi toti sevor zminti intru tine, eu insa niciodata nu mavoi zminti". Zis-a lisus lui: Amin, zic tie, cdInteaceasta noapte, mai nainte de a canta coca-sul de doua ori, de trei ori te vei lepada pe mine".Zis'a Petru lui: De mi s'ar intampla §i a muriimpreuna cu tine, nu ma voi lepada de tine".Asisderea Inca §i toti ucenicii au zis.

$i au venit in satul al carui nume este Ghet-unde era o gradina, intru care au intrat

ucenicii lui. $i sosind la loc, a zis lor : $e-deli aci pana voi merge sa ma rog acolo ; ru-gati-va, ca sa nu intrati in ispita". $i a luat cusine pe Petru i pe Iacov i pe loan, si a in-ceput a se spaimanta si a se mahni. $i a zislor ; Intristat este sufletul meu pana la moarte.Ramaneti aici si priveghiati". $i mergand putinmai nainte, s'a departat dela dansii, ca de oaruncatura de peatra, si a cazut cu fata sa pepamant si se ruga, de este cu putinta, sa treacadela dansul acel ceas. $i Ava Parinte,toate sant tie cu putinta ; de este cu putinta,teach' dela mine paharul acesta, insa nu voiamea, ci a ta sä fie".

simani,ei i

Aires::

www.dacoromanica.ro

256

$i a venit cAtre ucenici si i-a aflat pe dansiidormind, si a zis lui Petru: Simone, dormi? Nuputusi un ceas sd priveghezi impreuna cu mine ?Priveghiati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita,ca duhul este osdrduitor, iar trupul neputincios.

Iardsi, a doua oars. mergAnd, s'a rugat zicand;Pdrintele meu, de nu poate trece acest pahardela mine, ca sa nu-I beau pe el, fie voia ta".$i intorcandu-se, i-a aflat pe dânsil iarasi dormind.de intristare, ca erau ochii lor ingreuiati, si nustiau ce sa-i raspunda.

$i lasdndu-i pe ei, mergand, iarasi s'a rugat,a treia card, acelas cuvant zicand. $i i s'a ara-tat lui Inger din cer intarindu-1 pe el. 51 Hind

www.dacoromanica.ro

257

intru nevointa, mai cu deadinsul se ruga. Si seMeuse sudoarea lui ca picaturile de sange cepica pe pamant. $i sculandu-se dela rugaciune,atunci a venit la ucenicii sth i le-a zis lor :Dormiti de acum i va odihniti, iata, s'a apropiatceasul i Fiul Omului se va da in Smile paca-tosilor. Sculati-va sa mergem iata, s'a apropiatcelce m'a vandut".

§ 95. Prinderea lui lisus(Matei 26, 40-.59 ; Mara! 14, 43'-45 ; Luca 21; 47-48 ; loan 18,3).

Si Inca graind el, iata, a venit Iuda, unul dincei 12. (Caci el stia locul, cà de multe ori Iisusse aduna acolo cu ucenicii sal). Si a venit im-preuna cu el norod mutt, cu sabii i cu fusti,trimesi acolo de arhierei si de batranii norodului,cu felinare i cu faclii i cu arme. Iar celce-1vanduse pe el le (Muse semn zicand : Pe carevoi sdruta, acela este ; prindeti-1 pe el 0-1 duceticu paza". Si venind, indata s'a apropiat de Iisus

i-a zis lui : Bucura-te Invatatorule V Si 1-a

sarutat pe el. Iar Iisus i-a zis lui :Prietene, pentruce ai venit ? Judo, cu sarutare vinzi pe FiulOmului ?" Iar lisus, stiind toate cele ce erau savie asupra lui, ieind, le-a zis lor : Pe cinecautati ?" Raspuns-au lui : Pe Isus Nazarineanul".Zis-a lor Iisus : Eu sunt". $i sta i Iuda, celce-1vanduse pe el impreuna cu dânii. Deci, dupace a zis lor ca eu sunt", s'au intors ei inapoisi au cazut jos. $i iaräi i-a intrebat pe ei : Pecine cautati ?" Iar ei au zis : Pe Iisus Naza-

17

;

ei

www.dacoromanica.ro

258

rineanul". Raspuns-a Iisus si a zis : Am spusvoua ca eu sunt ; deci, de ma cautati pe mine,lasati pe acestia sa se ducat`, ca sa se implinea-sca cuvantul care a zis : Pe care i-ai dat mie,n'am perdut dintrinsii pe niciunul".

Atunci, apropiindu-se ei, au pus manile pelisus i 1-au prins pe el. 5i ceice erau pe langael, vazand ceiace vrea sa fie, i-au zis lui: Doa-mne, lovi-vom cu sabia ?". Iar Simon Petru, a-valid sabie, a scos-o pe ea si a lovit pe slugaarhiereului i i-a taiat urechia lui cea dreapta.Si era numele slugii Malh. Iar Iisus, raspunzand,a zis : Lasati, pana aici. Intoarce sabia ta inlocul ei, ca toti ceice scot sabie de sabie vormuri. Au ti se pare ca nu pot ruga acum pe Tatalmeu i sa-mi puie mie inainte mai mult decat 121e-gheoane de ingeri? Paharul care mi-a dat mie Ta-tal, au nu-1 voi bea pe el ? Dar cum se vor impliniScripturile, care zic ca asa se cade sa fie ?"atingandu-se de urechia lui, 1-a vindecat pe el.

Inteacelas ceas, a zis lisus celor ce veniserala ensue arhiereilor i voivozilor bisericii i ba-tranilor : Ca la un talhar ati ieit, cu sabiicu fusti sa ma prindeti pe mine ? In toate zilelehind eu cu voi in biserica, n'ati intins manileasupra mea ; ci acesta este ceasul vostru i sta.pánirea intunerecului, ci ca sa se implineasca Scrip-turile.

Atunci, lasandu-1 pe el, toti au fugit. Iar untanar oarecare mergea dupa el, imbracat cu giul-giu pe trupul gol, si I-au prins pe el tinerii. Iarel, lasand giulgiul, gol a fugit dela ei.

Si

si

www.dacoromanica.ro

259

§ 96. Iisus inaintea Arhiereilor.Natal 26, woe ; Marcu 14, -; Luca 22-55 ; loan 18, -).

1. Inaintea lai Ana. Deci oastea i cdpete-nia cea peste o mie si slugile Iudeilor au prinspe lisus si 1-au legat pe el. $11-au dus pe el intaila Ana, ca era socrul lui Caiafa, care era ar-hiereu al anului aceluia.

$i mergea dupd Iisus Simon Petru i celIaltucenic, iar ucenicul acela era cunoscut arhiereu-lui, §i a intrat impreuna cu Iisus in curtea arhie-reului. Iar Petru a statut afara la usa. Deci aiesit cellalt ucenic, care era cunoscut arhiereului,si a zis portaritei si a bagat inauntru pe Petru.

Deci arhiereul a intrebat pe lisus de uceniciilui si de invatatura lui. Raspuns-a Iisus lui : Eude fata am grait lumii. Eu totdeauna am invatatin sinagoga si in biserica, unde toti ludeii seaduna, i intru ascuns n'am grail nimic. Ce maintrebi ? intreaba pe ceice au auzit ce am graftlor. lata, acestia stiu cele ce am grail lor.

$i acestea zicand el, unul din slugile ce stauinainte, a dat palma lui lisus zicand : Asa ras-punzi arhiereului ?". Raspuns-a Iisus "De amwait rau, marturiseste de rau; iar de am graitbine, ce ma bati ?"

2. Inaintea lai Caiafa. Deci 1-a trimes pe :elAna legat la Caiaf a arhiereul, unde cdrturariibatranii erau adunali. $i era Caiaf a, celce a sftuit pe Iudei cd de folos este sa moara un ompentru norod.

Jar arhiereii i batranii §i tot sfatul cautau mar-turie mincinoasti asupra Iui Iisus, ca sa-1 omoare

lui::

si

www.dacoromanica.ro

260

pe el. Si n'au allot. Ca multi marturiseau min-ciuni asupra lui si nu erau asemenea mArturiilelor. Iar mai pe urmd, venind cloud mdrturii min-cinoase, au zis : Acesta a zis : pot sa stric bi-serica lui Dumnezeu si in trei zile sd o zidesc peMusa. Cd noi 1-am auzit pe el zicand : Eu voistrica aceasta biserica Mete de mani, si in treizile alta nefacuta de mani voi zidi". Si nici asanu era asemenea mdrturia lor. Si sculandu-searhiereul in mijloc, a intrebat pe Iisus zicand ;Nimic nu raspunzi la ceiace acestia marturisescasupra ta ?" Iar el tacea i nimic nu rdspundea.Iarasi 1-a intrebat pe el arhiereul i i-a zis lui :Te jur pe Dumnezeul cel viu, ca sa spui noudde esti tu Hristosul Fiul lui Dumnezeu cel Bine-cuvantat." Zis-a Iisus lui : Tu ai zis, eu sunt,Insd zic , voud : De acum yeti vedea pe E ulomului, sezand deadreapta puterii i venind penourii cerului.

Atunci arhiereul si-a rupt hainele sale zicand:A hulit ; ce ne mai trebuiesc alte mdrturii? Iata,acum ati auzit hula lui. Ce vi se pare you'd'?"Iar ei rdspunzdnd au zis :Vinovat este mortii."

Atunci au scuipat in obrazul lui i cu pumniiI-au Data iar altii ii dau palme zicand : Proo-roceste noud, Hristoase, cine este cel cete-a ?".$i alte multe, hulind impotriva lui, ziceau.

§ 97. LerAdarea lui Petru(Matei 26, , -; Marcu 14, 541 ern; Luca 22, -.62; loan

18, 17-18; 23-25)

Si Wand ei foc in mijlocul curtii, cd era frig, era

www.dacoromanica.ro

261

Simon Petru impreuna cuslugile, stand si incalzin-du-se la thc. $i Hind Petru jos, in curie, a venit unadin slujnicile arhiereului, portarita. $i vazand pe Pe-tru incalzindu-se, cautand la el, a zis : 51 tu erai cuIisus Nazarineanul." Dar el s'a lepadat fnainteatuturor, zicand : Femeie, nu-1 niu pe el, nicipricep ce graiesti tu." $i a ent afara inainteacurtii, n a cantat cocosul. Si esind el la poarta,I-a vazut pe el alta, n a zis celor de acoloacesta era cu Iisus Nazarineanul." $i iarAsi s'alepadat cu juramant, ca nu niu pe omul acesta.

trecand ca un ceas, altul, rudenie fiind al ce-lui ce i-a that Petru urechea, intarea zicand :Adevarat, i acesta cu el a fost, ca Galileianeste". lar peste putin, apropiindu-se ceice stau,au zis lui Petru : Adevarat i tu dinteinsii esti,ca i graiul tau aratat te face pe tine. Atunci aInceput a se blestema si a se jura, ca : nu niu peomul acesta de care ziceti. $i a doua oara acantat cocosul. $i intorcandu-se Domnul, a cau-tat spre Petru. S si-a adus aminte Petru de cu-vantul care i-a zis Iisus lui : ca, mai nainte dece va canta cocosul de douA ori, te vei lepada demine de trei ori. $i a inceput a plange. $1 esindafara Petru, a plans cu amar.

§ 98. Vinerea Patimilor.

1. Lima inaintea Sfatului Evreilor. (Matei ;

Marcu 15,-, ; Luca 22, A.

Iar daca s'a facut ziva, s'au adunat batraniinorodului i arhiereii i carturarii, si 1-au dus pe

§1.

Si

--

: tin

www.dacoromanica.ro

262

el la soborul lor zicand : De esti tu Hristosul,spune-ne nour. $i le-a zis lor : De voi spunevoud, nu yeti crede. $i de va voi intreba, nu-miyeti raspunde, nici ma veti slobozi. De acum vafi Fiul Omului sezand deadreapta puterii luiDumnezeu". Si au zis toti : Dar tu esti Fiul luiDumnezeu ?". Iar el a zis catre ei : Voi ziceti,ca eu sunt". Iar ei au zis : Ce ne mai trebuieInca märturie7 Ca noi singuri am auzit dingura lui".

2. Iuda, mustrat de cuget, se ucide. (Matei 27.a).

Atunci, vazand Iuda, celce 1-a vandut pe el,cd judecat spre moarte, caindu-se, a intorscei 30 de arginti arhiereilor i batranilor, zicandGresit-am de am vandut sange nevinovat". larei au zis: Ce este nouä7 Tu vei vedea". $iaruncand argintii in biserica, s'a dus de acolo.$i mergand, s'a spanzurat. lar arhiereii, luandargintii, au zis : Nu se cuvine a-i pune pe acestiain corvana, de vreme ce pret de sange este". 5isfat facand, au cumparat cu ei tarina olarului ,pentru ingroparea strainilor. Pentru aceia s'anumit tarina aceia tarina sangelui" Oita in zivade astazi. Atunci s'a implinit ceiace s'a zis prinProorocul Ierernia ce zice : Si au hat 30 dearginti, pretul celui pretuit, care s'a pretuit defiii lui Israil, i i-au dat pe ei tarina olarului,precum mi-a spus mie Domnul".

s'a

www.dacoromanica.ro

263

3. Haus inaintea lui Pilot (Matet 27, 1; 1114Marcu 15, rE ; Luca 23, 1-4; loan 18, 18-38).

5i sculandu-se toata multimea lor, legandu-Ipe Iisus, 1-au dus dela Caiafa in divan, si 1-audat domnului Pilat din Pont. $i era dimineata.$i ei n'au intrat in divan, ca sa nu se spume,ci ca sa manance }Delete, Esit-a drept aceiaPilat la ei §i a zis : Ce para aduceti asupraomului acestuia ?". Raspuns-au i i-au zis : Den'ar fi lost acesta facator-de-rele, nu 1-am fi datpe el tie". Deci a zis lor Pilat : Luati-1 pe elvoi si, dupa legea voastra, judecati-1 pe el". 51

au zis lui Iudeii Noma nu ne este cu putinta sAomoram pe nimeni,2) ca sa se implineasca, cuvan-tul lui Iisus pe care 1-a zis, insemnand cu cemoarte vrea sa moara.

$i au inceput a-1 Vara pe el, zicand : Peacesta 1-am aflat razvratind neamul i oprimt ada dajdie Chesarului, zicand ca el este Hristosimparat". 51 a intrat iara4i in divan 2) Pilata chemat pe Iisus i i-a zis Jui Tu esti imparatulIudeilor ?". Respells a Iisus lui : Dela tine tuzici aceasta, sau altii au grait tie pentru mine ?".Raspuns-a Pilat : Au doara eu Iudeu sunt? Nea-mut tau i arhiereii te-au dat pe tine mie. Ce aiMut ?". Raspuns-a Iisus : Imparatia mea nu estedin lumea aceasta. De ar fi fost din lumea aceasta

1. Evreli attain de multe oriel pedeapea au moarte In legea lor,der acum se atlau sub etapanirea Romanilor id nu puteau ucidepe nimenea, fad intittrirea calor mai marl. De aceia, fling pricindde a ucide pe Deus, dupli.mun siieoteau si, s'au des la Pilat.

2. Divanul era eurtea de judentd a lui Pilat, pe care Romani'0 numeau praetorium.

*i

www.dacoromanica.ro

264

impArAtia mea, slugile mele s'ar fi nevoit ca sänu fiu dat Iudeilor. lar acum impargia mea nunu este de aici". Deci a zis Pilat lui : Au imparatesti tu 7". Raspuns-a lisus : Tu zici cd imparatsunt eu. Eu spre aceasta m'am] ndscut spreaceasta am venit in lume, ca sa marturisescadevarul. Tot celce este din adevär asculta glasulmeu". Zis-a Pilat lui : Ce este adevarul 7". $iaceasta zicand, iardsi a esit la Iudei si a zis lor :Eu nicio vinA nu aflu intru el". $i and grdiauasupra lui arhiereii i batranii, nimic nu raspundea.Iar Pilat iaräsi I-a intrebat pe el zicAnd : Nimicnu raspunzi ? Vezi ate mArturisesc asupra ta".Iar Iisus mai mult nimic n'a rAspuns, incAt semira Pilat. Iar ei se harem:, zicAnd cd Mildrednorodul, Invatand peste toga Iudeia, incepAnddin Galileia pand

4 lisus inaintea lui Trod. (Luca 23, c).

lar Pilat auzind de Galileia, a intrebat auGalileian este omul 7a $1 intelegand a este dintinutul lui Irod, I-a trimes pe el la Irod, fiind siel la Ierusalim intr'acele zile. Iar Irod, vazandpe lisus, s'a bucurat foarte, cd de multa vremedorea sa-1 vada pe el, pentrucd auzea multe deel i nadajduia sa vada vreun semn facandu-sede el. a 1-a intrebat pe el cu cuvinte multe : iarel nimic nu i-a raspuns kn. $i stau arhiereiicarturarii cu deadinsul parandu-1 pe el, Iar Irod,impreund cu ostasii sal, batjocorindu-I i razandu-si de el, I-a imbrAcat inteun vesmant luminat

i,

aid.

si

al

www.dacoromanica.ro

265

I-a trimes iarasi la Pi lat. Si s'au facut prieteniPilat i Irod inteaceiasi zi unul cu altul, cd mainainte erau invrajbiti intre Musa

5. Evreii vor pe Varava. (Matei 27,Marcu 15, .; Luca 23, -; loan 18, ,19, ).

Iar Pi lat, chemand pe arhierei i pe boieripe norod, a zis Care ei : Mi-ati adus pe omul,acesta, ca pe celace razvrateste norodul, i WA,eu, inaintea voastrA intrebandu-1, nici o vinA n'amaflat in omul acesta, de care il parati pe el. Cinici Irod, cd v'am trimes pe voi la el. $i iatA,niciun lucru vrednic de moarte nu este fAcutde dansul. Deci, certandu-1, 11 voi slobozi.

nevoie avea sd le slobozeasca lor la praznicun vinovat. $1 aveau atunci un vinovat vestitce se numea Varava. $i strigand norodul, ainceput a cere sA le fact precum pururea lefacea lor. Deci adunându-se ei, a zis lor Pilat :Ci este void obicei, ca sa va slobozesc pe unulla Pasti ; deci voiti sA vA slobozesc voila peImpartial Iudeilor ?". Ca stia cd pentru pizmA1-au dat pe el. $i sezand el pe scaun la judecatd,a trimes la dansul femeia tIll zicand : Nimic

dreptului, acestuia, cd multe am pAtimitastdzi in vis pentru dansul". Iar arhiereiibatranii au plecat pe noroade ca sa ceark peVarava, iar pe lisus pearza.

$i rdspunzand dregatorul, a zis lor : Pe caredintr'amandoi voiti-sa vd slobezesc voua ?". $i astrigat toatA multimea zicand : Ia-1 pe acesta i ne

-g,;

Si

gsi

s1-1

si

www.dacoromanica.ro

266

slobozeste noua pe Varava, care era talharpentru o zarva oarecare i ucidere ce facusein cetate, prim impreuna cu sotii lui, era aruncatin temnita. i iarasi Pilat a gait catre ei, vrandsa slobozeasca pe lisus : Dar ce voiti sa facacestuia, pe care-1 ziceti imparatul ludeilor ?". Iarei strigau zicand; Rastigneste-I, rastigneste-I peel l" Tar el a treia oara a zis catre ei: Dar ceMu a facut acesta ? Nicio vina de moarte n'amaflat intru el. Deci, certandu-I pe el, il voislobozi. lar ei stau cu glasuri mari cerandu-I peel sa se rastigneasca, si se intareau glasurile lorsi ale arhiereilar.

Deci atunci a luat Pilat pe lisus i 1-a batut.Atunci ostasii dregatorului, ducand pe Iisus indivan, adunat-au la dansul toata multimea osta-silor. $i dezbracandu-I pe el, 1-au imbracat cuhlamida rosie. Si impletind cununa de spini, aupus in capul lui, i trestle in dreapta lui, i in-genunchind inaintea lui, Ii bateau joc de el zi-cand : Bucura-te, imparatul Iudeilor, si-i dau lui

scuipand asupra lui, au luat trestia si-/bateau pe el peste cap.

Deci a esit iarasi Pilat afara si a zis lor : Jata,aduc voila pe el afara, ca sa cunoasteti ca Intrudansul nicio vina nu aflu". Deci a esit Iisusafara, purtand cununa cea de spini i haina mo-horata, i Pilat le-a zis lor : Jata omul V lardaca I-au vazut pe el arhiereii i slugile, au stri-gat zicand : Rastigneste-1, rastigneste-1 pe el I"Zis-a lor Pilat : Luati-1 pe el voi s1-1 rastigniti,caci eu nu allu intru el vina". Raspuns-au lui

panne. i

si

www.dacoromanica.ro

267

Iudeii : Noi lege avem, i dupd legea noastradator este sä moard, cad s'a facut pe sine Fiual lui Dumnezeu". lar dacd a auzit Pilat acestcuvant, mai mull s'a temut. Si a intrat in divaniardsi si a zis lui Iisus : De unde esti tu ?" IarIisus rdspuns nü i-a dat lui. Deci a zis Pilat luiMie nu-mi grdiesti? Au nu stii cd putere am .

sd te rastignesc i putere am sä te slobozescRdspuns-a lisus : N'ai avea nicio putere asupramea, de n'ar fi lost dat tie de sus. Pentru aceastacelce m'a dat tie mai mare pdcat area, Din-tr'aceasta cAuta Pilat slobozeasca pe el. IarIudeii strigau zicand : ,De vei slobozi pe acesta,nu esti prieten Chesarului. Tot celce se face pe

74

.gek:

C,

sA-1

www.dacoromanica.ro

268

sine imparat sta impotriva Chesarului". DeciPilat, auzind cuvantul acesta, a scos afara pelisus si a sezut pe scaun la judecata, in loculce se cheamA Pardosit cu petre", iar evreiesteGavata".

$i era Vinerea Pastilor i ceasul ca la al sa-selea. $i a zis ludeilor IatA imparatul vostruIar ei au strigat : Ia-1 I ia-1! rastigneste-I pe el !"Zis-a lor Pilat : Pe imparatul vostru sa-1 rastig-nese ?" Raspuns-au arhiereii : N'avem imparatfArd numai pe Chesarul". Deci vazand Pilat canimic nu foloseste, ci mai mai% galceava seface, luand apa, si-a spalat mantle inaintea no-rodului zicand : Nevinovatsunt de sdngele drep-tului acestuia ; voi veti vedea". $i raspunzdndtot norodul, zis : Sdngele lui asupra noastra

-si asupra feciorflor nostri I".Deci Pilat, a judecat sa se facA cererea lor.

$i a slobozit lor pe cel aruncat in temnitä pentruzarva i .ucidere, pe care-1 cereau ei, iar pelisus 1-a dat dupa voia Im.

$i dacA 1-au batjocorit pe dansul, au dezbra-cat de pe el hlamida i 1-au imbracat in hainelesale si 1-au dus pe dansul sa-1 fastigneasca.

6. Pe drumul crucii (Matei 27, ..; Marcu 15,Luca 23, 28M3 ; loan 19, 17).

$i ducandu-si crucea sa, au esit ia locul ce secheamA al Capafanii, care se zice pe evreiesteGolgota. $i esind afarA, au aflat pe un om Chi-rinean, anume Simon, ce trecea venind din fa-rina, tatAl lui Alexandru si al lui Ruf ; pe acesta

-n;

:

a

www.dacoromanica.ro

269

1-au slit i au pus pe el crucea ca s'o shod dupa:lisus.

$i mergea dupa el multime multa de norod flde femei, care plAngeau si se tanguiau pentrudAnsul. $i intorcandu-se lisus catre ele, a zisFiicele Ierusalimului, nu ma plangeti pe mine,ci pMngeti-va pe voi I pe fiii vostri I CAvin zile in care vor zice : Fericite suntcele sterpesi pantecele care n'au glad i tatele care n'auaplecat. Atunci vor incepe a zice muntilor : ca-deti peste noi ; i dealurilor: acoperiti-ne pe noi.CA de fac aceasta cu lemnul cel verde, dar cucel uscat ce va fi ?"

$i duceau impreuna cu el si alti doi facatori-de-rele, sd-i pearza. $i venind la locul ce se nu-meste Golgota, care se zice locul Capatanei, I-audat lui sa bea yin amestecat cu mime si cufiere, i gustand, nu vrea sal bea.

7. Rfistignirea. (Matei 27, ; Marcu 15, . ;Luca 23, -; loan 19,

Acolo l-au rastignit pe el si pe facatorii-de-rele, unul deadreapta i altul deastdnga, si inmijloc pe Iisus. $i s'a implinit Scriptura carezice : $i cu cei lard de lege s'a socotit". lar lisuszicea : _Cadge, iarta-le lor, cd nu stiu ce fac".$i impartind hainele lor, au aruncat sorti. farostasii, daca au rAstignit pe Iisus, au luat hai-nele lui si au facut patru parti, fiecarui ostas oparte, si camasa ; si era camasa necusutA, desus tesuta peste tot. $i au zis Mire dansii : Sanu o sfasiem, ci sa aruncam sorti pentru dansa

WA,.

-

www.dacoromanica.ro

270

a caruia va fi ; ca sa se implineascl Scripturace zice : Impartit-au hainele mele lor i pentrucatnap mea au aruncat sorti". Deci osta0i a-cestea au facut. Si sezänd, ii pazeau pe el acolo,§i era ceasul al treilea.

$i a scris Pilat §i titlu 1 1-a pus pe cruce. $i

era scris : lisus Nazarineanul, Impdratul ludellor.Si pe acest titlu multi din Iudei 1 au cetit, c'aciera aproape de cetate locul unde s'a rastignitIisus. $i era scris evreiqte, elineste i latineste.Deci arhiereii ludeilor au zis lui Pilat : Nu scrieImpdratul ludeilor, ci cum ca el a zis: Impdratsunt al ludeilor". liaspuns-a Pilat : Ceiace amscris, am scris".

:5° 7Cs., . a,

V ., -of -

X g'

1

rII°

1

at.it,57;tirelij

www.dacoromanica.ro

271

Iar ceice treceau II huleau pe dansul, cratindcu capetele lor i zicand : ! celace strict bisericasi in trei zile o zidesti, mantuieste-te pe tine in-suti; de esti Fiul lui Dumnezeu, pogoard-te depe cruce". Asisderea Inca si arhiereii, batjoco-rindu-1 impreund cu arturarii cu Muth sicu fariseii, ziceau : Pe altii a mantuit, iar pesine nu poate sa se mantuiasca ? De este im-pdrat al lui Isfail, pogoare-se acum de pe cruce

credem inteinsul. Nadajduia spre Dumnezeu ;izbaveascd-1 acum pe dansul, de-I voieste pe el,ea a zis cd Fiul lui Dumnezeu sunt".

Si ii Menu ras de dansul i ostasii, apropiin-du-se si of et aducandu-i lui i zicand : De estitu imparatul Iudeilor, mantuieste-te pe tine in-suti". Asisderea i unul din talharii cei rästignitiIi hulea pe dansul zicand : De esti tu Hristosul,mantuieste-te pe tine si pe noi !" Iar rdspunzandcellalt, ii certa pe el, zicand : Nu te temi tu deDumnezeu ca inteaceiasi osanda esti ? $i noidupd dreptate, cd cele vrednice dupd faptelenoastre Mani, iar acesta niciun ran n'a lacer.

$i zicea lui lisus : Pomeneste-ma, Doamne,cand voi veni intru imparatia ta V $i Iisus i-azis lui : Amin zic tie, astäzi vei fi impreund cumine in rai I"

$i era ca la al saselea ceas, i intuneric s'afacut peste tot pamantul pand la al noudlea ceas.

soarele s'a intunecat.5i erau acolo i femei multe, privind de de-

parte, care merseserd dupd Iisus din Galileia,slujind lui, care, si cand erau in Galileia, mer-

si

si sa

,$i

www.dacoromanica.ro

272

geau dupd el si slujeau lui, i altele multe, carese suisera cu el in lerusalim. $i sta latiga crucealui Iisus, mama lui, i sora mamei lui, Maria alui Cleopa, mama lui Iacov celui mic si a luiIosi, si Maria Magdalina si Salomi, mama fiilorlui Zevedei.

Deci Iisus, vazand pe maica sa i pe uceniculpe care-1 iubea, stand, a zis mamei sale : Fe-meie, iata pe tau :" Dupd aceia a zis uceni-oului : Tata pe mama ta I" $i dintru acel ceas aluat-o pe dansa ucenicul intru ale sale.

Iar in ceasul al noualea, a strigat Iisus cuglasmare zicand : Eli, Eli, lama sabahtani ? adica,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu :pentru cem'ai lasat?" Iar oarecare din ceice stau acolo,auzind, ziceau : Pe Ilie striga acesta".

pupa' aceia, stiind lisus ca toate s'au savarsit,ca sa se implineasca Scriptura, a zis : Mi-i sete".$i era acolo un vas plin de otet ; i indata aler-gaud unul dintrinsii i land un burete, 1-a um-plut de otet, i puindu-1 intr'o trestle, 1-a adapatpe el. Iar ceilalti ziceau : Lasa sa vedem, auveni-va Ilie sd-1 mantuiasca pe el ?"

Deci, daca a luat lisus otetul, a zis : Savar-situ-s'a !" $i strigand cu glas mare, a zis :rinte, in manile taie imi incredintez duhul meu"$i plecandu-si capul, dat duhul.

$i iata, catapeteasma bisericii s'a rupt in doudde sus pans jos, si pamantul s'a cutremuratpetrele s'au despicat, i mormintele s'au deschis

multe trupuri ale sfintilor, ce adormiserd, s'au

fiul

:1

Pa-

si-a

si

si

www.dacoromanica.ro

273

sculat ; i esind din morminte, dupd invierea lui,au venit in &Arita Cetate i s'au ardtat multora.

$i vdzand sutasul, celce sta in preajma lui, cdasa strigand si-a dat duhul, a slava pe Dum-nezeu si a zis : Cu adevdrat, omul acesta fiual lui Dumnezeu a lost" ; i ceice erau Impreundcu el, pdzind pe lisus, vdzand cutremurul i celece s'au fAcut, s'au infricosat foarte zicanddevdrat, Fiu al lui Dumnezeu a fost acesta".

$i tot norodul ce venise impreund la privealaaceia, vdzand celece se fäcuserd, bdtandu-si piep-turile lor, se intorceau. $i stau toti cunoscutii luide departe, i femeile care veniserd dupd el dinGalileia, privind acestea.

8. Scobornrea de pe cruce i ingroparea lui Hsu&(Matei 27, 578! Marcu 15, 1247 ; Luca 23, 50'50 ; loan 3142)

1. Iar Iudeii, ca sd nu rdmaie pe cruce tru-purile SambMa, de vreme ce Vineri era (ca eramare ziva Sambetei aceleia), au rugat pe Pilatca sa le zdrobeasca lor fluierile ridice. Deciau venit ostasii i celui theta i-au zdrobit fluie-rile si celuilalt ce s'a rdstignit impreund cu el.lar la Iisus venind, dace i-au vizut pe el cdatunci murise, nu i-au zdrobit lui fluierile, ci unuldin ostasi cu sulita coasta lui a impuns i indataau esit singe i apd. $i celce a vazut a mArtu-risit i adevdratä este marturisirea lui, i acelastie cd adevarate zice, ca i voi sä credeti. Cas'au facut acestea, ca sd se implineascd Scriptura:Os nu se va zdrobi dintr'insul. Si iardsi altd

18

:

i sd-i

A-

www.dacoromanica.ro

274

Scripturd zice : Vedea-vor pe care 1- au im-puns.

2. $i iatd, seard fdcandu-se, de vreme ce eraVineri, care este mai nainte de Sambata, a venitun om bogat din Arimateia, oras al Iudeilor, nu-mele lui losif, barbat bun si drept, sietnic cubun chip, care si el fusese ucenic al lui Iisus, darintr'ascuns, pentru frica ludeilor, (acesta nu se in-sotise la sfatul i fapta lor), care si el asteptaimpärMia lui Dumnezeu, si indraznind, a intrat IaPilat si a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s'a miratde a murit asa curand. $i chemdnd pe sutasul,1-a intrebat pe dansul de a murit de mult. $i in-telegand dela sutasul, a ddruit lui losif trupul.$i a venit i Nicodim, celce venise la lisus noap-tea mai nainte, aducand amestecdturd de smirnasi de aloi, ca la o sutd de litre. $i au luat trupullui Iisus. $i Iosif, cumpardnd giulgiu i pogordn-du-1 pe el, I-a infasurat cu giulgiul, si I-au

pe el in giulgiuri de mirezme, precum esteobiceiul Iudeilor a ingropa. $i era gradina in lo-cul unde s'a rdstignit, si in gradina mormant nou,care era sdpat in peatra, intru care nimeni nicio-data nu se pusese. Deci acolo, pentru Vinerea

cad aproape era mormantul, au pus pelisus. $i prävälind o peatra mare pe usa mormdn-tului, s'au dus. $i era ziva de Vineri si se luminaspre Sambata. $i erau acolo Maria Magdalinacealalta Marie, *nand in preajma mormantului.$i au vdzut mormantul si cum s'a pus trupul lui.$i intorcandu-se, au &it mirezme i miruri,Sambata s'au odihnit MIMI prune&

lintluit

ludeilor,

si

si

www.dacoromanica.ro

275

§ 99. Sambata Patimilor(Matei 27, 61 I-013.

Iar a doua zi, care este dupa Vineri, s'au adu-_nat arhiereii i fariseii la Pilat, zicind : Doamne,adusu-ne-am aminte ca inselatorn1 acela a zis,inca Hind viu : Diva trei zile ma voi scula". Deciporunceste sa se intareasca =Marital pana atreia zi, ca nu cumva, venind ucenicii lui noaptea,sa-1 lure pe el si sa zica norodului ca s'a sculatdin morti, i va fi ratacirea cea de apoi mai readeck cea dintai." Zis-a lor Pilat : Aveti straja,mergeti de intariti cum stiti lar ei, mergind, auIntarit mormantul, pecetluind peatra impreund custraja.

CAPITULUL IX.

Invierea Domnului.

§ 100. In dimineata zilei de Duminicd. AflareaInvierii.

(Matei 28-8; Manx 16, ,-, ; Luca 23, 56 0 24, r ;loan 20, J.

$i iata, cutremur mare s'a facut, ca ingerulDomnului, pogorandu-se din cer i venind, a pra-valit peatra de pe usa i edea deasupra ei. $iera vederea lui ca fulgerul, i Imbracamintea luialba ca zapada. $i de frica lui s'au cutremurat

.ceice pazeau i s'au facut ca niste morti.Iar Sambata tarziu, Mtn] ceiace lumina spre

!".

www.dacoromanica.ro

276

una a Sambetelor 9, au venit Maria Magdalinacealalta Marie a lui Iacov, §1 Salami sa vadd

I. Circintale e a, in graial remora se de a/i trigeamnfidiimbeird arzw, pe viral sJ lumina *prig siva cea amid.% seiptd-mánii, adici : epre Duminicà. Muriel veneau femeile la mormfint.

a

-:`;41

-www.dacoromanica.ro

277

mormantul, si au cumparat mirezme ca sa meargasa-1 unga pe el. $i foarte de dimineata, Incaintuneric fiind, aducand mirezmele celece gatise,au venit la mormant rasdrind soarele. i ziceauna catre alta Cine va pravali noua peatrade pe usa mormantului r $i cautand, au %rantpeatra pravalita, si era mare foarte. $i intrand,n'au aflat trupul Domnului Iisus. Deci Maria Mag-dalina a alergat si a venit la Simon Petru si lacellalt ucenic, pe care-1 iubea Iisus, i le-a zis lor :Au luat pe Domnul din mormant si nu stimunde 1-au pus pe el.

$i a lost, cand se mirau ele de aceasta, latA,doi barbati au stdtut inaintea lor in vesmintestralucitoare. $i infricosandu-se ele, plecandu-sifetele la clamant. au zis catre dansele : Nu vatemeti voi, cad stim ca pe Iisus cel rastignitcautati. Ce cautati pe cel viu cu cei morti? Nueste aici, ci s'a sculat, precum a zis. Aduceli-väaminte cum a zis voua, Inca find in Galileia,zicand cd trebuie sa se dea Fiul Omului Inmanile oamenilor pacatosi i sd se rastigneascasi a treia zi sa invieze. Veniti de vedeti loculmule a zacut Domnul. S degrabd mergand, spu-neti ucenicilor lui i lui Petru, ca s'a sculat dinmorti, i lath, va merge mai nainte de voi inGalileia ; acolo yeti vedea pe dansul, precuma zis voua ; iata, am spus

§ 101. Petru i loan la mormânt.(Luca 24, ; loan 20,

Si si-au adus aminte de cuvintele lui, i esind

i

11

voua.

:

cd),

www.dacoromanica.ro

278

degraba dela mormant, cu fried i cu bucuriemare, au alergat sa vesteasca ucenicilor lui. Deciau esit Petru i cellalt ucenic i veneau la mor-mant. i alergau amandoi Impreuna, i cellaltucenic a alergat inainte, mai curand decat Petru,si a venit mai intai la mormant. $i pIecandu-se,a vazut giulgiurile zacand, dar n'a intrat '). AVenit si Simon Petru, urmandu-i lui, si a intratIn mormant si a vazut giulgiurile zacand, simahrama care a lost pe capul lui, nu cu giulgiu-rile zacand, ci deosebi invaluita intr'un loc. Deciatunci a intrat i cellalt ucenic, care venise intdila mormânt, si a vazut g a crezut. Ca Inca nustiau Scriptura, ca trebuia sa invieze el din morti.$i s'au intors ucenicii iarasi la ai sai. $i Petru s'adus de acolo, mirandu-se intru sine de cele cese facuse.

§ 102. lisus se arata Mariei Magdalinei.(Marcu 16, 9 ; loan 20,

ar dupd ce a inviat lisus, dimineata, in zivacea (nigh a saptamanii, s'a aratat intdi MarieiMagdalinei, dintru care scosese sapte draci. larMaria sta la mormant, plangand afara, si plan-gaud, s'a plecat in mormant. $i a vazut doi in-geri in vesminte albe sezand, unul de catre cap

altul de catre picioare, unde zacuse trupul luiIisus. $i au zis ei aceia Femeie, pentru ceplangi 7" Zis-a lor : Pentruca au luat pe Dom-

1. Mormintele de atunci nu erau ea cele de azi, el ea o ciauti,siipatä In peatrá, in care se putea intro.

si

www.dacoromanica.ro

279

nul meu si nu stiu unde 1-au pus pe dansul". Siacestea zicand, s'a Tutors inapoi si a vazut pelisus stand, si nu stia ca Iisus este. Zis-a ei IisusFemeie, ce plangi ? pe eine cauti ?" Iar ei, pa-randu-i-se cg este gradinarul, a zis lui : Doamne,de I-ai luat tu pe el, spune-mi mie undel-ai puspe dansul, i eu 11 voi lua pe Zis-a ei lisus :Marie I" i intorcandu-se aceia, a zis lui: Ra-vuni", ce se zice Invatgtorule". Zis-a ei IisusNu te atinge de mine. ca. Inca nu m-am suitla Tata!, ci mergi la fratii mei si le spune lor :Ma sui la 'Fatal meu i Tatal vostru i ,pumne-zeul meu i Dumnezeul vostru".

§ 103. lisus se aratá Sfintelor femei.(Marcu 16, 9 ; Matei 28, 8-1).

Si acelea (remade) esind, au fugit dela mor-mormant, ca erau cuprinse de cutremur si despaimg i nimanui nimic n'au spus, ca se temeau,si au alergat sg vesteascd ucenicilor lui. Si candmergeau ele sà spuie ucenicilor lui, iata lisusle-a intampinat pe dansele, zicand : Bucurati-vd !"Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele luis'au inchinat lui. Atunci le-a zis lor Iisus : Nuvà temeti I Mergeti i vestiti fratilor mei, ca samearga in Galileia, i acolo ma vor vedea". Siintorcandu-se dela mormant, au spus a cestea toatecelor 11 i tuturor celorlalti.

§ 104. Necredinta apostolilor.(Marcu 16, Ira ; Luca 24, 9.-11; loan 20, Id

Si a venit Maria Magdalina, vestind uceni-

:

:

eP.

n

www.dacoromanica.ro

280

cilor, care pldngeau si se tanguiau, ca au vazutpe Domnul i acestea a zis ei. $i aceia, auzindea este el viu si a fost vazut de dansa, n'aucrezut. Si intorcandu-se dela mormant i celelattetemp, au spus acestea toate celor 11 si tuturorcelorlalti. $i s'au parut inaintea lor ca o minciunacuvintele lor, si nu le credeau pe dansele.

§ 105. Vestea Invierii la Evrei.(Matei 28, 111-15,

tar mergand ele, iata, unii din strejari'venindIn cetate, au vestit arhiereilor toate cele ces'au facut. $i adunandu-se impreund cu batranii,

sfat facand, arginti multi au dat ostasilor zi-cand : Spuneti ca ucenicii lui, noaptea venind,1-au furat pe el, dormind noi. $i de se va auziaceasta la dregatorul, noi 11 vom potoli pe el sipe voi fara de grija va vom face. Iar ei, luandargintii, au facut precum i-au invätat. 51 s'a ves-tit cuvdntul acesta intre Iudei pand astazi.

§ 106. lisus se arata la doi ucenici pe drumulspre Emaus.

(Marcu 6, -,.; Luca 24, 18-46).

pupa aceia s'a aratat intealt chip la doi din-tre dansii, care mergeau la o tarina. $i iata, doidintre ei mergeau inteaceiasi zi la un sat, careera departe de Ierusalim ca la 60 de stadii, alcarui nume era Emaus. $i aceia vorbeau intresine de toate cele ce se intamplase. $i a fost,cand vorbeau ei si se intrebau, i Josh; Iisus,

si

www.dacoromanica.ro

281

apropiindu-se, mergea impreuna cu dânii, iarochii lor se tineau, ca sa nu-1 cunoasca pe el.$i a zis catre ei : Ce sunt cuvintele acestea decare va intrebati intre voi mergand i pentru cesunteti tristi ?" i raspunzand unul, al carui numeera Cleopa, a zis catre el : Tu singur esti ne-mernic (strain) in Ierusalim si nu stii celece s'aufacut intru el in zilele acestea". a el le-a zislor : Care ? Iar ei au zis lui :" Cele pentru lisusNazarineanul, care era barbat prooroc, puternicin lucruri si in cuvant inaintea lui Dumnezeu fia tot norodul ; cum dat pe el arhiereiiboierii nostri spre judecata de moarte i 1-au ras-tignit pe dansul. Iar noi nadaiduiam ca acela estecelce va sa izbaveasca pe Israil, ci cu toate acesteaa treia zi este astazi de cand s'au Mout acestea.Ci i niste femei dintr'ale noastre ne-au spai-mantat pe noi, care au lost la manecate la mor-mant, i neaftand trupul lui, au venit zicand cd

vedere de ingeri sa fi vazut, care zic cà esteel viu. $i s'au dus unii dintre noi la mormantsi au aflat asa precum i femeile au zis. Iar peel nu 1-au vazut. $i el a zis catre ei : O nepri-ceputilor fi zabavnici cu inima a crede toatc ateau graft vela proorocii I Au nu trebuia a patimiacestea Hristos si a intra intru slava sa 1" $i in-cepand dela Moisi si dela toti proorocii, talcuialor din toate Scripturile celece erau pentru el.a s'au apropiat de satul la care mergeau, si else facea a merge mai departe. $i 1-au indemnatpe el ,zicand : Ramat cu noi, cad catre seara este

s'a plecat ziva". 51 a intrat sa ramaie cu

I-au

damn.

It

ci

51

www.dacoromanica.ro

282

$i a fost, cand a sezut el cu ei, luand panea, abinecuvantat, i frangand, a dat Mr. $i Ii s'audeschis lor ochii i I-au cunoscut pe dansul. $iel s'a fAcut nevAzut de dansii. $i a zis unul carealtul : Au nu era inima noastrd arzand intru noi,cand grdia noud pe cale i cand ne talcuiaScripturile !".

§ 107. lisus se are to tuturor ucenicilor.(Luca 24, Se43; loan 20, le2.9)

Si sculandu-se intr'acel ceas, s'au tutors in le-rusalis si au aflat adunati pe cei 11 i pe ceiceerau cu dansii, care ziceau: S'a sculat Domnulcu adevArat i s'a aratat lui Simon". 5i ei po-vesteau celece se fdcuse pe cale si cum s'a cu-noscut de dansii intru frangerea panii. $i acesteagraind ei, hind seara in ziva aceia, care era ceadintai a sAptdmanii, i usile fiind Incuiate, undeucenicii erau adunati de frica Iudeilor, a venitlisus insusi si a statut in mijlocul lor si le-a zislor : Pace voila I" Iar ei spaimantandu-se si in-fricosandu-se, li se parea ca vad duh. $i le-a zislor : Cpunteti turburati pentruce se suie gan-duri inrinimile voastre ? Vedeti manile i picioa-rele mele ca insumi eu sunt. Pipäifi-m i vedeticd duhul came si oase nu are, precum ma ye-deti pe mine avand. $i acestea zicand, le-a ara-tat lor manile i picioarele i coasta sa, i s'aubucurat ucenicii vAzand pe Domnul. $1 Inca ne-crezand ei de bucurie i mirandu-se, le-a zis lor :Aveti ceva de mancare aid 7" Iar ei i-au dato parte de peste fript i dinteun fagure de miere.

p

www.dacoromanica.ro

28

$i luand, inaintea lor, a mancat. $i a zis lor tAcestea sunt cuvintele pe care le-am grail catrevoi, Inca Hind cu voi, ca trebuie e se plini toatecele scrise in legea lui Moisi i in prooroci si inpsalmi pentru mine". Atunci Ie-a deschis mintealor ca sa inteleaga Scripturile. Si le-a zis lorAsa este scris i asa trebuia sa patimeasca Hris-tos si a treia zi sa invieze din morti, t sa sepropoveduiasca intru numele lui pocainta i ier-tarea pacatelor in toate neamurile, incepand de-la Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora. $1iata, eu trimet Idgkininta Tatalui meu intru voi,iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, pana ceva yeti imbraca cu putere de sus.

Deci le-a zis lor Iisus iarasi : Pace voud Pre-cum m'a trimes pe mine Tata], l eu va trimetpe voi". $i acestea zicand, a suflat i le-a zislor Luati Duh Slant. Carora veti ierta pacatelese vor ierta lor i carora le yeti tinea vor fitinute".

§ 108. lisus se aratä celor 11 i lui(loan, 20, -).

lar Toma, unul din cei 12, care se zice Grea-man", nu era cu dansii cand a venit Iisus. Deciau zis lui ceilalti ucenici : Am vazut pe Dom-nul. Iar el le-a zis lor : ,,De nu voi vedea inmantle lui semnul cuielor, si de nu voi punedegetul meu in semnul cuielor, i de nu voipune mana mea in coasM lui, nu voi crede".

$i dupa 8 zile, iarasi erau inauntru ucenicii lui,si Toma cu dansii. Venit-a Iisus, Hind usile in-

Toma.

www.dacoromanica.ro

284

cuiate, si a stAtut in mijloc si a zis : Pace voua".Apoi a zis lui Toma : Adu-ti degetulthuincoace

vezi mantle mele, i adu mana ta, i o punein coasta mea, si nu fii necredincios, ci credin-dos". $i a raspuns Toma si a zis lui : Doinnulmeu i Dumnezeul meu!" Zis-a Iisus lui : Pen:truca m'ai vaunt pe mine, Tomo, ai crezut; fericitlceice n'au vAzut si au crezut". Multe Inca i altesemne a facut lisus inaintea ucenicilor sal, carenu sunt scrise in cartea aceasta ; iar acestea s'auscris ca sa credeti ca Iisus este Hristos, Fiul luiDumnezeu, i crezand, viata sa aveti intru nu-mele lui.

§ 109. lisus se aratä apostolilor la lacul Ge-nisaretului.

tMatei, 28, ; loan' 21, 1-14).

Jar cei 11 ucenici au mers in Galileia. Dupdacestea iarAi s'a aratat pe sine lisus ucenicilorsal la Marea Tiberiadei, i s'a aratat asa. Erauimpreund Simon Petru i Toma, care se ziceGeamAn i Natanail, cel din ucenicii lui.; $i le-azis lor Simon Petru : Ma. duc sA flues ,peste".Zis-au ei 1M Mergem i noi impreuna cu tine".$i au iesit i s'au suit in corabie indata, i lute-acea noapte n'au prins nimic. Iar daca s'a facutdimineat A, a statut lisus la tarmuri, dar nu stiauucenicii ca Iisus este. Deci a zis lor Iisus : ,,Fiilor,nu cumva aveti ceva de mancare"? Flaspuns-aului : Nu'. Iar el a zis : Aruncati mreajadeadreapta parte a cordbiei i yeti alIa". Si auaruncat si nu mai puteau sa o traga pe ea de

lor

www.dacoromanica.ro

285

multimea pestilor. Zis-a drept aceia uceniculacela, pe care-I iubea Iisus, lui Petru : Domnuleste". Iar Simon Petal, auzind cd Domnul este,s'a Indus cu iota (cà era gol), i s'a aruncatin mare. lar ceilalti ucenici cu corabioara auvenit, (cad nu erau departe de pamant, ci cala. 200 de coti), tragand mreaja cu petii. Deci,daca au iesit la pamant, au vazut jeratecstand si peste pus deasupra i pane. Zis-a lorIisus : Aduceti din pestii care ati prins acum".S'a suit Simon Petru si a tras mreaja la uscat,plind de pesti mari : 153, si atatia hind, nu s'arupt mreaja. Zis-a lor lisus: Veniti de pran-ziti ! i nimeni nu cuteza din ucenici sd-1 in-trebe pe el : Tu cine esti ?" stiind c Domnuleste. $i a venit Iisus 0 a luat panea gi le-a datlor, i pestele asisderea, Cu aceasta, acum a treiaoara s'a aratat lisus ucenicilor sai, dupd ce s'asculat din morti.

§ 110. Domnul agent din nou pe Petru invrednicia sa.(loan 21, -),

Deci, daca au pranzit, a zis lui Simon PetruSimone al lui lona, md iubesti mai mult decatacestia"? Zis-a lui : Asa Doamne, tu tii ca teiubesc". Zis-a lui iaras a doua card:, Simoneal Iui lona, ma iubesti ?" Raspuns-a lui : AsaDoamne, tu tii cä te iubesc" Zis a lui : Pasto-reste oile mele". Zis-a ki a treia card : Simoneal lui Iona, ma iubesti ? i s'a mahnit Petru ca i-a

www.dacoromanica.ro

286

zis Yeti a treia oara : Ma iubesti ?" $1 a zis lui :Doamne, tu toate le stii; tu stii ca te iubesc". Zis-alisus lui ; Paste oile mele. Amin, amin, zic tie:cand erai mai andr, te incingeai pe tine insuti,

umblai unde vreai ; iar dupd ce vei imbatrani,vei Intinde manile tale, si altul te va duce undetu nu voiesti". Si aceasta a zis, insemnand cuce moarte va slavi pe Dumnezeu. Si acesteagraind, a zis lui : Urmeaza mie". Iar intorcan-du-se Petru, a vazut pe ucenicul pe care iubealisus mergand dupa el, care se si culcase la cindpe pieptul lui i zisese : Doamne, cine este celaceva sa te vanda ?" Pe acela vAzandu-1 Petru, azis lui lisus : Doamne, dar aceasta ce ?" Zis-aIisus lui : De voi vrea sa ramaie acesta pana voiveni, ce-ti este tie ? Tu urmeaza. mie". Deci aiesit cuvantul acesta intre frati, ca ucenicul acestanu va muri, i n'a zis Iisus lui : Nu va muri, ciDe voi vrea sa ramaie acesta pana voi veni, ce-tieste tie ?" Acesta este ucenicul care marturisestepentru acesta si a scris acestea, i tiu ca ade-varata este marturisirea lui. Sunt Inca i allelemulte Gate a facut lisus, care, dace s'ar fi scrisate una,nici in lumea aceasta mi se pare cd n'arincept cartile ce s'ar fi scris.

§ 111. Cele din omit mated ale lui lisus.(Matei 28, IC20 ; Marcu 16, -).

Iar cei 11 ucenici au mers in Galileia, inmuntele unde le-a poruncit lor Iisus. Si vazandu-1

si

www.dacoromanica.ro

287

pe el, s'au inchinat lui, iar unii s'au indoit $iapropiindu-se Iisus, le-a graft lor zicand : Datu-mi-s'a loath puterea in cer i pe pAmAnt. Dreptaceia, mergand in toata lumea, propoveduitievanghelia la toatA zidirea i nväta4i toateneamurile, botezdndu-i pe ei in numele Tatalui0 al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-i sdpazeasca toate cafe am poruncit vouà. Celce vacrede si se va boteza, se va maIntui; iar celcenu va crede, se va osandi. $i celor ce vor credeaceste semne vor urma: intru numele meu dracivor scoate, in limbi pout vor grai, serpi vor lua,§i de vor bea ceva de moarte, nu-i va vatamape ei, pe bolnavi manile isi vor pune si binele va fi. $i lath, eu cu voi sunt in toate zilele,Wind la sfdrsitul veacului.

§ 112. Iisus se aratà in lerusalim.(Marcu 16,-u ; Luca 24, 4C49)

lar dupa aceia, sezand ei, cei 11, Ii s'a artistsi a imputat necredintei lor §i impetrith inimii,a celor ce vazut pe el ca a inviat, n'aucrezut. $i le-a zis lor :

Acestea sunt cuvintele care am grail carevoi, inca fiind cu voi, cd trebuie a se implinitoate cele scrise in legea lui Moisi 0 in proorocisi in psalmi pentru mine. Atunci le-a deschismintea for ca sa inteleaga Scripturile. $i le-a zislor : Asa este scris i asa trebuia s pätimeascaHristos si a treia zi sä invieze din morti, i sase propoveduiasca intru numele lui pocainta

au

www.dacoromanica.ro

288

iertarea pacatelor in toate neamurile, incepanddela Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora.

iata, eu trimet fagaduinta Tatalui meu intruvoi, iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, panace va yeti imbraca cu putere de sus.

§ 113. Inältarea Domnului.(Marcu 16, -; Luca 22, -.

Si i-a scos pe ei afara pana in Vitania,ridicandu-si manile sale, i-a binecuvantat pe dansii.Deci Domnul, dupa ce a grail cu dansii, candi-a binecuvantat pe ei, s'a departat dela dansiisi se Malta la cer si a sezut deadreapta luiDumnezeu. lar ei, inchinandu-se lui, s'au Tutorsin Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toatavremea in biserica, laudand i binecuvantand peDumnezeu. Iar ei, esind, au propoveduit pretu-tindenea, Domnul impreuna lucrand i cuvantuladeverindu-1, prin semnele ce urmau. Amin.

GREELI DE INDREPTAT

Cu incepere dela § 76, pag. 165, s'a strecuratgresala ca doua § poarta tot nr. de 75, si aceastagresala merge asa pand la sfarsit. Cititorul poateIndrepta aceasta gresala, dar poate visa i asa,cad nu supara ochiul, socotind pe al doilea 76, celgresit, ca 76 bis. Deci in total sunt 114 §, in locde 113, cum a esit din pricina numaratorii gresite.

Cuvintele Multe inca i altele binevestea noro-dului maogaindu-1" dela pag. 32 se vor pune lasfarsitul § 13, pag. 36.

$i

§i

www.dacoromanica.ro

TABELA CUPRINSULUI

Prefara

Fag.

5

PARTEA I

DELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA EIREADOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRH

CAPITULUL I.

Povestirea Evangheliel Inainte de NastereaDomnului

§ 1. Inceputul Evangheliei . 92. Iisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu 103. Vestirea Nasterii Sfantului loan Botezatorul 11

4. 13unavestire 13- 5. Sfanta Fecioara Maria se duce la Elisaveta 15

6. Nasterea Sfantului loan Botezatorul 167. Stromosii Domnului Hristos dupa trup . 18

CAP1TULUL IL

Viata Domnulul Hristos Oita la inceputul propo-veduirii Sale

§ 8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos . 209. AduCerea lui lisus in biserica. Intampinarea lui de

catre Simeon si Ana 2410. Magii dela Rasarit 2611. Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor 2812 lisus la varsta de 12 ani in lerusalim 30

.

.

. . . . .

.

.

. . .

. .

. ..

.

..

.

.

.

,.

www.dacoromanica.ro

290

PARTEA 11

VIATA LUI IISUS, DELA PAIREA LA LUCRAREAOWEASCA. PANA LA FLORIL

CAPITULUL

Inaintea propoveduirii Mantuitorului, LucrareaSfantului loan Botezatorul. Pag.

§,13. Propoveduirea Slantului loan Botezatorul 3314. Botezul lui lisus. Shirt neamului sau dupa Sfantul

Luca 3615. Postut i ispitirea lui lisus 3816. Noua martunsire a lui loan despre lisus inaintea

solilor Evreilor din lerusalim 3917. Cei dintai ucenici ai lui lisus . 41

18 Nunta din Cana Cabin& 43

CAPITULUL IV.

Intaiul Pa§te al Donna lui.§ 19. Alungarea vanzatorilor din biserica 45

20. Vorbirea lui lisus cu Nicodim . 4621. loan si ucenicii sai 4822. lntemnitarea lui loan . 5023. Vorbirea lui lisus cu Samarineanca 5124. Noua intoarcere a lui lisus in Galileia. Vindecarea

slujitorului imparatesc25. Venirea lui lisus dela Nazaret la Capernaum . 5726 Chernarea celor dintai apostoli din Galileia 5927. Minunile lui lisus in Capernaum. Vindecarea unui

indracit si a soacrei luiPetru. Multe alte minuni. 5928. Intaia propoveduire in Galdeia. Pescuirea minunata.

Vindecarea unui lepros 6129. Vindecarea slabanogului din Capernaum 6430. Chemarea lui Matei la apostolie. OspaMI din casa

acestuia. Invataturile date atunci 6631. Intrebari despre post. Vinul nou In foi vechi . 67

. 32. Femeia bolnava de scurgerea sangelui. Vindecareafilo& lui lair 68

33. Vindecarea a doi orbi si a unui mut . 70

Ill.

.

.

5E

.

,

.

.. . . .

. .

.. .. . .

.. . .. .

. . .

.. .

..

.

. .

.

..

..

.

.

.

www.dacoromanica.ro

- 291 -

CAPITULUL V.

Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe OmaniDela Pa*tele al II-lea Edna la al III-lea.

§ 34. Vindecarea slabanogului dela scaldMoarea Vitezda.., 71

. 35. Invatatura lui lisus despre inviere . . 73

. 36 Legatura lui lisus cu 'fatal ceresc. Dumnezeirea sa. 74. 37. Intoarcerea iar In Galileia. Zmulgerea spicelor . 75. 33. Vindecarea omului cu mana uscata. lisus savarseste

multe minuini . 76. 39. Alegerea a 12 apostoli 79. 40. Cuvantarea de pe Munte 79

1. Fericirile , . 802. Vaiurile . . 813. Sfinnrea apostolilor 894. Implinirea legii . 825. lertarea nedreptatilor . . 836. Curatia. Zminteala. Despartenia 847. Juramantul . 858. lubirea vrajmasilor . . . 559. Milostenia si rugkiunea . 86

10. Postul . . 8911. Adevaratele contort . 8912. Curatia gandului . . 8913. Trebuie sa urmam numai lui Dumnezeu 9014. SA ne infranam a judeca pe atilt . 9115. Puterea rugaciunii . . 9216. Calea cea stramta si proorocii cei mincinosi. 9217. Insemnatatea faptelor . . 93

§ 41. Vindecarea slugii suta,ului . . . 94. 42 Invierea fiulut vaduvei din Nain 96. 43. Trirnesii lui loan Boterttorul la lisus . 96

9 l44. Femeia cea pacatoasi .. 45. Sfintele femel . . . 101. 46. Vindecarea unui indrarit orb si mut. Barfeala fari-

sei or. Pácatul frnpotriva Duhului Slant . 102. 47. Semnul lui lona. Duhul cel necurat . . 104. 48. Mama si rudeniile lui lisus . . . 106. 49. Invatatura in pilde. Pilda Samanatorului . . 106. 50. Pilda neghinei, a musturului si a aluatului . 109

,..: Pill?.

.

.

.

.

.. .

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

292

§ 51. Pildele comorii ascunse in larina, a margaritarului rn asi a navodului 111

52. Potolirea furtunii . 112

53. lndracitii din Gadara . 113

54. lisus dispretuit in Nazaret 115

55. Noua lucrare in Galileia . 11656 Trimeterea apostolilor la propm eduire. Instiintarile

date lor de lisus . 1161. Campul de lucru al apostoliei lor .

2. Chipul izbandirii 1173. Purtarea fata de primirea care li se face 117

4. Greutatile i prigonirile 1175. Increderea in Dumnezeu 1196. Nevoia de lupta si de lepadare de sine 1197. Rasplata fagaduita celorce primesc ori asculta

pe apostoli. . 121

§ 57. Uciderea Sfantului loan Botezatorul58. Intoarcerea apostolilor. Intaia inmultirea a panilor. 12

59. lisus merge pe mare . 125, 60. lisus Ponea vietii 127

61. lisus dezvaluie fatarnicia fariseilor 133

CAPITIMUL. VI.

Anal III din lucrarea Domnului Hristos pe pamint.Dela Pa*tele al III-lea pana la Florii.

§ 62. Femeia Cananefana . . . 137

63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli . 138

64 A doua mmultire a panilor . 139

65. Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui loan. Aluatulfariseilor . . . . . 140

, 66. Vindecarea orbului din Betsaida . . 14267. Maturisirea lui Petru la Ceiareia . . 14..68. lisus vesteste intaia oara despre patima Sa. Purtarea

crucii . 14369. Schimbarea la fata . . 145

, 70. Vinde area lunaticului . . .

, 71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa. Banul dajd ei 149. 72. Invataturi felurite despre: 1. Datoria calor mari de

a fi ca cei mici ; 2. Despre zmmteala si ()ma

.

11C

121

.

, .

.

. .

.. 1 7

- -.

.

.

.

..

. .

.

.

,

.

.

.

, .. .

, .

,. .

,

www.dacoromanica.ro

- 293

perduta ; 3. Despre dolana frateasca ; 4. lerlarea pair.

nedreptatilor 1501. Ucenicii sunt munciti de gauche maririi 1502. Pacatul zmintelei. Pilda cu oaia pierduta 1513. Mustrarea frateasca . 1534. leriarea jignirilor si a nedreptatilor indurate 154

§ 73. Datoria noastra catre Durnnezeu . 15574. Rudeniite lui lisus ii indeamna sa mearga la leru-

sal m 156a 75. Cei 10 leprosi . 157

76. lisus la sarbatoarea carturilor . 1571. Iuvatatura Sa dumnezeiasca 1572. lisus i calcarea Sambetei . 1583. Dumnezeirea chemarii lui 1384. Apropiata plecare a lui lisus din lume 1595. lisus izvorul vietii 159

6. Simtirea multimii7. Sfatul Evreilor 160S. Femeia pacatoasa 1609. lisus lumina lunni i impotriva fariseilor 161

10. lisus vesteste intoarcerea sa catre Parintele 162

11. Adevarata slobozenie 163

12. Diavolul uciga i Tatal Ininciunii . 164

13. Dumnezeirea lui lisus 165

§ 76. bis Vindecarea orbului din nastere 165

77. Pastorul cal bun 168

78. Trimiterea celor 70 de.

cenici. O sindirea oraselornepocatte. Intoarcerea calor 70. A doua cu-treierare prin ludeia 170

79 Pilda despre Samarineanul milostiv 172

80 Puterea rugaciunii 174

1. Rugaciunea Domnului 174

2. Pilda prietenului 174

3. Pilda judecatorului nedrept 174

4. Pilda vamesului si a fariseului 175

81. Marta si Maria 176

82. Ream lucrare a Domnului in Pereia 176

1. Mustrari impotriva fariseilor 176

2. Pilda bogatului neintelept . 178

3. Pilda slugilor veghetoare . 178

160

. . .

.

..

. .

.

.

.

.

. .

.

,. . ...

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

..

.

. .

. .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

294 -PAC.

4. Focul din cer. Botezul suferintei 1805. Pi Ida zmochinului fara rod 1806. Vindecarea femeei garboabe . 1817: Poarta cea stramta . 1818. Vrajmasia lui Irod . 1829. Vindecarea bolnavului de pica . 183

10. Sa nu cautam locurile cele malts In adunari 18311. Pi Ida calor poltiti la ospat . 18412. Dispretuirea bunurilor lumii 18513. Pi Ida turnului si a irnparatului razboinic 185

§ 83, Iisus la sarbatoarea Inotrii in lerusalim 18684. A doua lucrare a lui lisus in Pereia 187

1. Pi Ida oii si a drahmei pierdute 1882. Pada fiului risipitor 1883. Pilda iconomului necredincios . 1904. Pi lda saracului Lazar si a bogatului nenflostiv 191

5. Chipul venirii Imparatiei lui Dumnezeu si cumva fi Imparatia lui cea vesnica 192

6. Nedesfacerea casatoriei. Fecioria 1937. .Lasati pruncii sa vie la mine !" . 1948. Bogatul doritor de lata vesnica. Primejdia bo-

gatiilor Plata celor ce urrneaza Domnului . 1949. Pilda lucrator) or viei 197

. 85. Invierea lui Lazar 1981. Lazar prietenului Domnului, bolnav2. Moartea lui Lazar . 1993. Iisus mangaie pe surorile lui Lazar . 1994. Domnul inviaza pe Lazar . . 2005. Urmarile invierei lui Lazar. Mania si uneltiele

Evreilor i fariseilor asupra lui lsus 20186. Mergerea lui lisus la orasul Efrem 201

1. fisus pleaca din Betanta 2012. Plecerea la lerusalim. lisus vesteste Patima Sa 2023. Cererea fitlor 111 Zevedei . 2034. Waal dela lerihon 2045. Zacheu vamequl . 2046. Pilda rnnalelor 2057. Cei doi orbi la Orel din lerihon

. 87. Ospatul de despartire . 207

198

206

.

.

.

.

..

. .

.

.

.

.

.

,

.

.

.

. .

. ..

.

.

.

.. .

.

.

www.dacoromanica.ro

295 -

PARTEAINCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI IN IERU-SALIM. PATIMA, INVIEREA I INALTAREA SA.

rAPITITLUL VII.Dela Emil pana la Patima Domnului. Pag.

§ 88. Mergerea dela Vitania la lerusalim . 2091. La Vitfaghi . . . - 2092. Intrarea Domnului cu marire in lerusalim 2103. lisus plange asupra lerusalimului . 2114. Alungarea Schimbatorilor din templu . 2125. Pagani, cari doresc sa vada pe lisus 2136. lisus se turbura. Olasul din cer .

7. Invartosarea inimii Evreilor . 2148. Adanca descoperire . 215

89. Lunea Patimilor . . 2161. Blestemarea zmochinului .

.2162162. Sfatul Evreilor rere socoteala lui lisus

3. Pi Ida celor doi fii . .

222222222222122029004;31

4. Pi Ida lucratorilor viei . .

5. Pi Ida despre cei poftiti la nunta .

. 90. Ziva de Marti din Saptamana Patimilor .

1. Uscarea zmochinului2. Banul dajdiei3 Infrangerea saducheilor4. Cea mai mare porunca5. Hristos hul lui David6. Mustrarea impotriva fariseilor 224

7. Banul vaduvei . 227

8. lisus vesteste ruina templului 2289. lisus prezice ruina lerusalimului si sfarsitul lumii. 228

10, Pi Ida calor 10 fecioare . 233

11. Pi Ida talannlor . . 234

12. Judecata de apoi . . 235

. 91. In Mercurea Patimilor . . 237

. 92. Sfanta Cina. Ziva de Joi . 238

1. Pregatirea . 238

2. Spalarea picioarelor 239

3. Vanzarea lui luda . 240

4. Taina Sfintei Impartasiri 241

5. luda descoperit din nou .

6. Apostolii poltitori de marire 243

213

220221223224

242

.

.

.

.

.

.

. .

.

.

.

.

. .

.

.

.

.

.

.

111

.

www.dacoromanica.ro

296 -rag.

§ 93. Cuvantarea Domnului dup. SI. Cina . 2441, lisus vesteste plecarea sa. Porunca cea mare 2442. Domnul ves-este lepadarea lui Petru3. Unirea cu lisus prat credinla 2454. Unirea cu lisus prat dragoste 2465. Roadele unirii cu lisus . 2486, Taria in prigoniri 2497. Venirea Sfantului 2508. Rugaciunea arhiereasca a lui lisus 252

CAPITULUL VIII.

Patima Domnului Nostra lisus firistos§ 94. In gradina Ghetsiumini 254

95. Prinderea lui lisus 25796. lisus inaintea arhiereilor 259

, 97. Lepadarea lui Petru . 260, 98. Vinerea Patirnilor 261

1. lisus inaintea Sfatului Evreilor 2612. luda se ucide 2623. lisus inaintea lui Phut 2634. lisus inaintea lui hod 2645. Evreii vor pe Varava 2656. Pe drumul Crucii 2697. Rastignirea 2698. Scoborarea de pe cruce 273

# 99. &IMAM Patimilor 275

CAPITULUL IX.

Invierea Domnului§ 100. In dimineata zilei de Dumineca. Mama Invierii 275, 101. Petru si loan la mormant 277

102. lisus se arata Mariei Magdalinei 278103. lisus se arata Slintelor femel 279

, 104. Necredinta apostotilor 279105. Vestea Invierii Ia Evrei 280106. lisus se arata la doi ucenici pe drumul spre Emaus 280107. lisus se arata tutwor uceniulor 282108. hsus se arata celor 11 si lui Toma 283109, lisus se arata apostotilor la lacul etului 284110. Domnul aqua din nou pe Petru in vrednicia sa 285111. Cele din urma aratari ale lui lisus 286

, 112. lisus se arata in lerusalim 287, 113. Inaltarea Domnului 288Oreseli de indrep at . 288

.

.

244. .. .

. .

.Dull .

.

, . . . ..

.

. . .

.

..

.

.

.

.

. .

.

.

.

.

.

.

.

. .www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro