cei patru pasi patru pasi in acordarea primului ajutor

7/27/2019 Cei Patru Pasi Patru Pasi in Acordarea Primului Ajutor

1/29

Cei patru pasi patru pasi in acordarea primului ajutorScoaterea de urgenta a victimeiTehnica: Ridicarea Rautek

Cei patru pasi patru pasi in acordarea primului ajutorSituatiile in care este necesar primul ajutor pot fi foarte diferite, dar cel care acorda primul ajutorva trebui sa urmeze patru pasi, indiferent de situatie.

Cei patru pasi importanti sunt:1 Luarea masurilor de siguranta.2 Evaluarea starii victimei.3 Solicitarea ajutorului.4 Asigurarea primului ajutor.

Luarea masurilor de siguranta Evaluati situatia si verificati daca exista pericole potentiale (de exemplu trafic, incendiu,electricitate etc.) Nu va apropiati de locul accidentului decat atunci cand sunteti sigur ca viata nu va este pusain pericol. Incercati sa inlaturati pericolele la care sunt expuse victima si cei din jur. Daca nu sunteti in siguranta, contactati serviciile de urgenta. Asteptati la distanta sigura, pana la sosirea ajutorului calificat.

Luarea masurilor de siguranta in caz de accident rutier

Indicatii pentru cel care ofera primul ajutor:

Respectati intotdeauna Codul Rutier. Reduceti treptat viteza si sa nu franati brusc pe masura ce va apropiati de locul

accidentului rutier.

Opriti masina intr-un loc sigur, pe banda de refugiu, pe marginea drumului sau in afaralui.

Puneti-va vesta reflectorizanta.

Folositi semne de avertizare (precum triunghiul reflectorizant), pentru avertizarea celorcare se apropie de locul accidentului.

Nu incercati sa traversati o autostrada.

Fiti atent la cablurile electrice de pe jos si asigurati-va ca nimeni nu se apropie de acestecabluri si ca nu sunt atinse.

Incercati sa preveniti un posibil incendiu, oprind contactul electric din vehiculeleimplicate in accident si nelasand pe nimeni sa fumeze in imediata apropiere.


2/29

Aveti in vedere faptul ca airbag-urile care nu s-au activat, se pot umfla brusc.

Incercati sa imobilizati vehiculele accidentate, tragand franele de mana.

Scoaterea de urgenta a victimei

Ca regula generala, nu ar trebui sa miscati victima din locul accidentului, decat dacapericolul este iminent si nu poate fi controlat, daca nu se pot lua masuri de siguranta sinumai daca nu va expuneti niciunui pericol. Daca este necesar, mutati victima in cel maiapropiat loc sigur.

Daca victima este constienta, explicati-i ce veti face si rugati-o sa coopereze. Daca esteposibil, imobilizati gatul victimei in timpul deplasarii. Rotiti cat mai putin posibil gatul,capul si corpul victimei.

Incercati sa aplicati tehnicile corecte, chiar daca deplasarea victimei este prioritateanumarul unu.

Protejati victima de frig sau caldura, dar deplasati-o doar daca a stat prea mult in frig sidaca acest fapt poate avea urmari grave. Acoperiti victim cu o haina sau o patura pentru a

o proteja de frig. Puteti folosi si o patura termoizolanta.

Pentru a proteja victima de caldura, faceti umbra cu o jacheta, patura sau umbrela sau pursi simplu asezati-va in asa fel incat sa faceti umbra cu propriul corp.

Tehnica: Ridicarea Rautek

Asezati bratele victimei de-a lungul trunchiului sau. Ingenuncheati in spatele capului victimei. Treceti o mana sub gatul victimei si pe cealalta oasezati intre omoplati. Ridicati-i cu grija capul si umerii si apropiati-va. Ridicati spatele victimei in pozitie sezand. Sprijiniti-i umerii. Treceti ambele maini pe sub subsuorile victimei si apucati-I un antebrat. Tineti-o strans deantebrat cu o mana si de incheietura mainii cu cealalta. Ridicati-va pe vine, fara sa dati drumul bratului victimei. Victima se afl a acum intrepicioarele dumneavoastra. Apasati bine mana victimei pe pieptul acesteia. Ridicati-va cu spatele drept si trageti victima in sus. Mergeti cu spatele, tarand victima. Fiti

atent la obstacolele din spate. Exista si alte tehnici de mutare a victimelor.

Arsurile

Ce observati?


3/29

In cazul arsurilor superfi ciale, pielea este rosie, usor umflata si dureroasa. Daca arsuraeste mai adanca, se formeaza si basici. Aceste arsuri sunt extrem de dureroase.

Daca straturile din profunzime ale pielii au fost arse, rana in sine nu este dureroasa,

deoarece au fost distrusi si nervii din locul respectiv. Arsura este uscata, poate aveaculoarea neagra, cu aspect de pergament, sau alba. Oricum, pielea din jurul ranii, maiputin arsa, este foarte dureroasa.

Ce trebuie facut?

1. Raciti arsura cat mai repede posibil, cu apa rece sau putin calduta, de la robinet sau de ladus, de exemplu.2. Raciti timp de 1520 de minute, sau pana cand durerea mai scade.

3. Indepartati hainele si bijuteriile, daca nu sunt prinse de piele.4. Dupa ce ati racit arsura, aplicati o compresa sau o tesatura curata, umeda.5. Daca au aparut basici, nu le spargeti.6. Nu ungeti arsura cu creme cand acordati primul ajutor.7. Sfatuiti victima sa mearga la medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie de protectieimpotriva tetanosului.

Atacul cerebral

Ce observati?

Semnele atacurilor cerebrale nu sunt intotdeauna usor vizibile. De exemplu, victimaacuza amorteala sau lipsa de vlaga subita la nivelul fetei, bratului sau piciorului, adesea inaceeasi parte a corpului. Uneori, victima poate devein brusc confuza sau nu mai poatevorbi sau sustine o conversatie cu usurinta. Alte victime au tulburari de vedere, acuzaameteala sau nu-si mai pot mentine echilibrul. Altele au o durere de cap brusca.

Ce trebuie facut?

Daca banuiti ca o persoana a avut un atac cerebral, verificati sistematic daca este capabila

sa realizeze urmatoarele activitati fara probleme:

1. Cereti victimei sa rada sau sa-si arate dantura. Uitati-va atent daca gura este stramba sauunul din colturile gurii este mai jos decat celalalt.2. Cereti victimei sa inchida ochii, sa-si ridice ambele brate simultan la orizontala si sa intoarcapalmele in sus. Verificati daca unul din brate cade sau nu este ferm.3. Cereti victimei sa repete o propozitie simpla. Verifi cati daca vorbeste clar sau se balbaie.


4/29

Daca victima nu este capabila sa efectueze una dintre aceste activitati, este posibil sa fi suferit unatac cerebral.

Nu subestimati situatia chiar daca victim neaga ca s-ar simti foarte rau. Victima are nevoie

urgenta de ajutor.1. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, dacasunteti singur.2. Ajutati victima sa se odihneasca si nu-I permiteti sa faca efort. Asezati victim intr-o pozitieconfortabila (de exemplu in pozitie sezand sau semi-sezand).3. Verifi cati periodic daca victima este constienta si respira normal.

Bebelusii si copii

Exista doar cateva diferente fata de instructiunile pentru suport vital de baza pentruadult:

bebelus: mai putin de 1 an

copil: intre 1 an si inceputul pubertatii

Puteti folosi aceeasi procedura pentru resuscitarea bebelusilor si copiilor, ca la

adulti.

Pentru bebelusi si copii, nu este necesara aplicarea unei presiuni la fel de intense

atunci cand efectuati compresiile toracice. Apasati sternul cam la o treime din

adancimea cutiei toracice.

Folositi doua degete pentru a efectua compresiile la bebelusi.

Folositi una sau ambele maini pentru a efectua compresiile la copii. Este mai bine sa

folositi ambele maini la copiii mai mari sau daca nu sunteti o persoana foarte

puternica.

In mod evident, este nevoie de un volum mai mic de aer pentru a executa

ventilarea corecta a bebelusilor si copiilor. Va puteti da seama ca ati suflat sufi cient

aer, cand cutia toracica a victimei se ridica.

Compresia toracica si respiratia gura la gura

Informatii generale

Tehnica: Compresii toraciceTehnica: Respiratia gura la guraResuscitarea fara respiratie gura la gura (RCP doar cu compresii toracice)

Informatii generale


5/29

Cand inima inceteaza sa mai bata, sangele nu mai circula prin corp. Din aceasta cauza,organele vitale nu mai sunt alimentate cu oxigen. Creierul este cel mai afectat. Faraoxigen, celulele

creierului mor in cateva minute. Daca victim a suferit un stop cardiac, este foarteimportant ca procedura de resuscitare sa fi e efectuata cat mai repede posibil.

Sansele de supravietuire dupa resuscitare sunt mici. Cu toate acestea, numeroase studiiarata ca resuscitarea imediata are efecte pozitive. Sansele de supravietuire ale victimei sedubleaza sau chiar se tripleaza daca un martor actioneaza imediat.

Resuscitarea este o combinatie de compresii toracice si respiratie gura la gura.Compresiile cardiace furnizeaza inimii si creierului o cantitate foarte mica, dar vitala, desange. Respiratia

gura la gura alimenteaza cu oxygen circulatia sanguina. Resuscitarea mai este cunoscutasi sub numele de RCP (resuscitare cardio-pulmonara).

Ce observati? Victima nu are reactii si nu respira normal.

Ce trebuie facut?1. Cereti cuiva sa cheme serviciile de urgenta si spuneti-i sa aduca imediat un defibrilatorelectronic automat (daca exista). Faceti dvs. toate acestea daca sunteti singur.2. Incepeti cu 30 de compresii toracice.3. Apoi faceti respiratie gura la gura, de doua ori.4. Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura.

5. Nu intrerupeti procedura resuscitarii. Verifi cati starea victimei doar atunci cand reincepe sarespire normal.6. Continuati resuscitarea pana cand: soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea; victima incepe sa respire normal; obositi.

Verificati cavitatea bucalaDaca toracele victimei nu se ridica in timpul primei respiratii gura la gura, inainte de a efectua adoua respiratie, verifi cati: cavitatea bucala a victimei. Scoateti orice obiect care poate obstructiona caile respiratorii;

pozitia capului. Acesta trebuie sa fi e sufi cient inclinat pe spate, cu barbia ridicata corect.

Nu efectuati mai mult de doua respiratii gura la gura intr-o singura repriza. Acestea trebuieurmate de compresiile toracice.

Tehnica: Compresii toracice Ingenuncheati langa victima. Podul palmei drepte in mijlocul cutiei toracice a victimei.


6/29

Puneti podul celeilalte palme deasupra. Incrucisati-va degetele. Aveti grija sa nu apasati victima pe coaste, partea superioara astomacului sau partea inferioara a sternului. Asigurati-va ca umerii dvs. se afl a chiar deasupra pieptului victimei. Cu mainile intinse,apasati perpendicular, cam 45 cm.

De fi ecare data dupa ce apasati, permiteti pieptului sa revina la pozitia initiala. Astfel, se vapune in miscare fl uxul de sange catre inima. Nu schimbati pozitia mainilor de pe stern. Compresia si eliberarea ar trebui sa aiba aceeasi durata. Efectuati 30 de compresii toracice conform procedurii descrise mai sus, la o frecventa deaproximativ 100 de compresii pe minut. Asta inseamna ca trebuie sa efectuati 2 compresii la maiputin de o secunda. Aplicati 2 respiratii gura la gura.

Tehnica: Respiratia gura la gura Aplecati capul victimei spre spate si ridicati-i barbia. Puneti o mana pe fruntea victimei.Strangeti narile victimei intre degetul mare si aratator.

Cu mana cealalta, mentineti-I barbia ridicata si deschideti-I gura. Inspirati normal, aplecati-va in fata si acoperiti gura victimei complet, cu gura dvs. Expirati uniform aerul in gura victimei si verifi cati, in acelasi timp, daca se produce ridicareacutiei toracice. O respiratie trebuie sa dureze cam o secunda. Mentineti capul victimei aplecat si barbia ridicata. Ridicati-va capul si verifi cati daca pieptulcoboara dupa ce ati introdus aerul. Inspirati din nou si efectuati o a doua respiratie gura la gura. Repozitionati-va corespunzator mainile si continuati cu alte 30 de compresii toracice.

Ventilatia gura la nas constituie o alternativa in cazul in care respiratia gura la gura este dificil derealizat.

Resuscitarea fara respiratie gura la gura (RCP doar cu compresii toracice) Multe persoane, chiar si personalul medical califi cat, recunosc ca se feresc sa faca

respiratie gura la gura. Este bine sa se efectueze chiar si numai compresii toracice, decatnimic. Sansele de supravietuire ale victimei vor creste, chiar daca resuscitarea nu includesi ventilatie. Daca nu puteti sau nu doriti sa efectuati ventilatia gura la gura, limitati-vadoar la compresiile toracice.

In mod evident, compresiile toracice combinate cu respiratia gura la gura raman cea maibuna metoda de resuscitare.

Defibrilarea externa automata

Informatii generale

Atunci cand inima nu mai bate si circulatia sangelui se opreste, inseamna ca victima afacut stop cardiac. Cu toate acestea, in numeroase cazuri, s-a constatat ca ritmul cardiacpoate fi inca

prezent. Insa acest ritm este anormal, contractiile inimii devenind haotice, necontrolate.Inima nu mai este capabila sa pompeze sangele.


7/29

Functionarea DEA (defi brilator extern automat) se bazeaza pe socurile electrice, care potcorecta ritmul cardiac anormal. Daca se actioneaza rapid, ritmul cardiac poate reveni lanormal. Procedura poarta numele de defibrilare.

DEA este un dispozitiv computerizat, care analizeaza ritmul cardiac al victimei. Pe bazaanalizei, dispozitivul decide daca este necesara administrarea unui soc electric. DAE suntextrem de precise si vor declansa un soc electric doar daca este necesar. Exista defibrilatoare semi-automate sau complet automate. La dispozitivele semi-automate,operatorul uman trebuie sa apese butonul pentru socuri electrice. Defi brilatorul completautomat declanseaza singur socurile electrice.

Chiar daca defi brilarea da rezultate, este foarte importanta continuarea procedurii deresuscitare. Defibrilatorul nu inlocuieste compresiile toracice si respiratia gura la gura.

Sansele de supravietuire ale victimei vor creste daca persoana care ofera primul ajutorincepe resuscitarea si defi brilarea in primele minute de la instalarea stopului cardiac. Cutoate acestea, in majoritatea tarilor europene, serviciile de urgenta ajung la locul

accidentului in aproximativ 8 minute. Din aceasta cauza, este necesar ca populatia sainvete cum sa foloseasca un defi brilator.

Ce observati?

Victima nu are reactii si nu respira normal. Avem la dispozitie un DEA.

Ce trebuie facut?

1. Continuati resuscitarea pana cand va este adus defi brilatorul.2. Porniti imediat defi brilatorul. Daca exista o persoana care acorda primul ajutor, aceastatrebuie sa continue resuscitarea in acest interval de timp. Urmati instructiunile pe care le afiseaza defi brilatorul.3. Dezveliti pieptul victimei si atasati electrozii asa cum arata ilustratia de pe ambalaj sau de peelectrozi.4. Asigurati-va ca nimeni nu atinge victim in timp ce defi brilatorul analizeaza ritmul cardiac.5. Daca este necesar un soc electric, asigurati-va ca nu se afl a nimeni in apropierea victimei sica nimeni nu atinge victima. Apasati butonul pentru declansarea socului, atunci candaparatul va solicita acest lucru. Un dispozitiv complet automat va administra singur soculelectric.6. Daca dispozitivul va solicita sa incepeti procedura de RCP, incepeti imediat resuscitarea.Alternati 30 de compresii toracice cu 2 respiratii gura la gura.7. Urmati instructiunile dispozitivului, pana cand: soseste personalul califi cat, care poate continua resuscitarea; victima incepe sa respire normal;


8/29

obositi.8. Opriti resuscitarea daca victima incepe sa respire normal. Nu opriti dispozitivul, si mentinetielectrozii pe pieptul victimei. Daca victima nu-si recapata cunostinta, asezati-o in pozitia desiguranta.

Masuri preventive Inainte de a atasa electrozii, stergeti pieptul victimei, daca acesta este ud. Radeti sau tundeti parul in exces, daca electrozii nu adera la piele. Dezlipiti orice fel de plasturi de pe pieptul victimei. Daca victima are pacemaker, nu puneti electrozii deasupra acestui dispozitiv, ci lateral, saudedesubt. Un pacemaker este usor identifi cabil, pielea prezentand o ridicatura in locul in care seafl a acesta. Nu apropiati electrozii de bijuteriile metalice. Daca este posibil, scoateti bijuteriile metalicecare ar putea atinge electrozii.

Degeraturile

Cauze

expunerea indelungata la temperaturi in jur de 0C, cu umezeala si vant expunerea indelungata la temperaturi negative, fara umezeala si vant

Tipuri de degeraturi

superficiale: se limiteaza la piele profunde: depasesc pielea si afecteaza tesuturile profunde (muschi, oase, tendoane, nervi,

vase de sange)

Ce observati?

1. degeraturile superficiale: furnicaturi in zona afectata; durere medie;

piele cu pete albe, mobila pe tesuturile profunde; articulatii cu mobilitate pastrata.

2. degeraturile profunde: piele alba, tare, rece, nedureroasa, imobila fata de structurile profunde; articulatii cu mobilitate pierduta.


9/29

Ce trebuie facut?

In cazul degeraturilor superficiale se poate actiona pe loc, pielea degerata se incalzesteprin punerea ei in contact cu pielea care are temperatura normala, mainile se pun la

subsuoara, barbia si urechile se aseaza in palme, picioarele se aseaza langa abdomenulsalvatorului. Contactul cu pielea calda se mentine pana cand pielea afectata isi recapata culoarea

normala.

NU! - frecati cu gheata sau zapadaNU! - aplicati lotiuniNU! - asezati zona degerata langa o sursa de caldura

In cazul degeraturilor profunde:

se scoate accidentatul din zona cu temperatura scazuta si se aduce la adapost; se dau bauturi calde si nealcoolizate;

se infasoara in haine calduroase;

nu se intervine pe zona degerata;

se transporta cat mai rapid la spital.

Durerea toracica

Ce observati?

Victima acuza dureri toracice. Durerea poate iradia in alte locuri din partea superioara acorpului (de exemplu brat, umar, gat, mandibula sau stomac). De obicei, acest simptommerge mana in mana cu insufi cienta respiratorie, transpiratia, ameteala sau lesinul. Unelevictime au senzatie de greata si tendinta de a voma.

Ce trebuie facut?

Nu subestimati situatia chiar daca victim neaga ca s-ar simti foarte rau. Victima are nevoie urgenta de ajutor.

1. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile deurgenta, daca sunteti singur.2. Ajutati victima sa se odihneasca si nu-I permiteti sa faca efort. Asezati victimaintr-o pozitie confortabila (de exemplu in pozitie sezand sau semi-sezand).3. Verifi cati periodic daca victima este constienta si respira normal.


10/29

Hemoragia

Ce observati?

Victima prezinta o rana deschisa cu hemoragie grava. Sangele tasneste sau curge

continuu din rana.

Ce trebuie facut?

Opriti sangerarea, aplicand presiune direct pe rana.

1. Evitati contactul cu sangele victimei. Cereti victimei sa aplice singura presiune asupra ranii.Ajutati victim sa se aseze usor in pozitie culcata.2. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dvs. serviciile de urgenta, dacasunteti singur.3. Apasati rana direct, cu ajutorul mainilor. Puneti-va manusi de unica folosinta, daca aveti.Puteti pune si o bucata curata de panza (prosop) peste rana.4. Daca rana continua sa sangereze, apasati mai tare.5. Apasati pe rana pana la venirea serviciilor de urgenta.6. Spalati-va pe maini dupa ce ati acordat primul ajutor.

Puteti aplica si un bandaj pentru compresie, in scopul opririi hemoragiei.

Tehnica: Bandajul compresiv

Scoateti bandajul din ambalaj. Puneti o compresa pe rana. Infasurati bandajul strans in jurul compresei, pentru a exercita presiune asupra ranii. Legati capetele bandajului. Daca rana continua sa sangereze, mai infasurati un bandaj deasupra primului. Nu scoatetiprimul bandaj.

Asigurati-va ca bandajul este suficient de strans pentru a opri hemoragia, dar fara a bloca

circulatia sangelui. Daca tesuturile situate spre extremitatea membrului afectat capata o

nuanta albastruie sau victima se plange de amorteli ale zonei respective, puteti slabi putin

bandajul, dar nu-l scoateti complet.

Puteti folosi si alte bandaje sau o bucata de tesatura curata pentru a asigura presiune asupra ranii.

Inecul


11/29

Cauze:

Epuizare: la persoanele care cad in apa sau nu stiu sa inoate

Soc: prin contactul corpului cu apa foarte rece

Consecinte:

Caile respiratorii sunt inundate cu apa

Se produce stop respirator apoi si cardiac

Ce trebuie facut?

1. Evacuarea apei din plamani: Victima rasturnata cu fata in jos este prinsa de

salvator pe la spate de abdomen, cu mainile facute chinga, ridicata de la sol si

scuturata pentru ca apa sa se scurga in afara.

2. Daca respire, victima este culcata apoi pe sol, cu abdomenul in jos si cu capul

asezat pe o parte

3. Daca nu respire se aseaza in pozitia cunoscuta pentru efectuarea manevrelor

de resuscitare.

Insolatia

Cauze:

Cea mai obisnuita forma de insolatie este cauzata de expunerea prelungita la soare. In cazul unei insolatii, temperatura corpului depaseste 40 grade C. Este o situatie grava,

trebuie sa se actioneze rapid, altfel se poate ajunge la deces.

Ce observati?

ameteala, sete, dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, greata, contractiimusculare, pierderea cunostintei, febra.

Ce trebuie facut?

1. duce-ti persoana in cauza la umbra si stropiti-o cu apa rece pentru a scadea temperaturacorpului.2. administrati-i lichide nealcoolizate persoanelor3. Persoana trebuie transportata la spital pentru control.

Leziunile ale capului, gatului si spatelui


12/29

Ce observati?

Aveti motive sa suspectati o rana la cap, gat sau spate, daca victima:

a fost implicata intr-un impact brusc, precum un accident rutier sau o cadere;

este sau devine ametita, somnoroasa, agitata sau intra in stare de inconstienta; nu-si poate aminti exact ce s-a intamplat;

prezinta o durere de cap puternica si persistenta, ii este greata sau incepe sa vomite, esteirascibila, se comport ciudat, sau are convulsii;

are leziuni severe la cap;

acuza amorteala sau furnicaturi;

simte dureri la gat sau spate, sau nu-si poate sustine spatele ori gatul.

Ce trebuie facut?

1. Linistiti victima si incercati s-o convingeti sa nu se miste.2. Cereti unui martor sa cheme serviciile de urgenta. Chemati dumneavoastra serviciile deurgenta, daca sunteti singur.3. Imobilizati victima doar daca aceasta este de acord sa coopereze.4. Daca victima este agitata, nu incercati, contra vointei sale, sa-i imobilizati capul sau gatul.

Tehnica: Imobilizare Ingenuncheati in spatele capului victimei. Introduceti cu grija ambele maini sub gatul victimei, fara sa-I miscati capul.

Sprijiniti-i gatul si fi xati-i capul pana la sosirea serviciilor de urgenta.

Leziuni ale oaselor, muschilor si articulatiilor

Ce observati?

Victima s-a accidentat la maini, brate sau picioare (activitati sportive, lovitura sau cadere). In multe cazuri, victima nu isi poate misca in mod normal membrul accidentat saumembrul respectiv nu poate sustine greutatea corpului. Rana provoaca dureri mari si sepoate inflama. In unele cazuri, membrul sau articulatia are un aspect anormal.

Ce trebuie facut?

Daca nu sunteti sigur de gravitatea leziunii, este recomandabil sa presupuneti ca membrulprezinta fracturi si sa transportati victima la o unitate medicala.


13/29

Daca zona leziunii prezinta o hemoragie importanta, incercati sa opriti sangerarea prinpresiune directa sau bandaj pentru compresie.

1. Nu incercati sa repozitionati membrele care au aspect anormal sau par dislocate.

2. Scadeti temperatura din zona leziunii aplicand gheata. Nu aplicati gheata direct pe piele.Infasurati gheata intr-un material (cum ar fi un prosop). Daca nu aveti gheata la indemana,aplicati un pachet rece.3. Nu raciti leziunea pentru prea mult timp. Nu raciti leziunea mai mult de 20 de minute la fiecare aplicare.4. Nu imobilizati membrul accidentat daca stiti ca ajutoarele medicale vor ajunge peste putintimp. Sfatuiti victima sa nu se lase cu greutatea corpului pe piciorul accidentat sau dureros. Dacaleziunea s-a produs la mana, brat sau umar, rugati victima sa tina bratul lipit de piept. De obicei,aceasta masura este suficienta si mai putin dureroasa decat aplicarea unui bandaj sau a unei atele.

Leziunile pielii

Ce observati?

Victima prezinta o rana deschisa la nivelul pielii (julitura sau taietura).

Ce trebuie facut?

1. Evitati contactul cu sangele victimei sau cu alte fluide organice. Daca rana nu sangereazagrav, spalati-va pe maini cu sapun lichid si apa, inainte de a acorda primul ajutor. Puneti-vamanusi de unica folosinta, daca aveti.2. Daca rana nu s-a oprit deja din sangerat, opriti sangerarea prin aplicarea presiunii directe.3. Spalati rana sub robinet, cu apa rece, curata. Daca nu exista apa curenta in imediataapropiere, folositi alta sursa de apa potabila.4. Jetul de apa trebuie sa curga direct pe rana, pentru a inlatura impuritatile. Continuatispalarea, pana cand toate impuritatile sunt inlaturate. Nu frecati rana pentru a o curata.5. Dupa spalare, stergeti zona din jurul ranii daca este nevoie, dar nu atingeti rana.6. Acoperiti rana cu o compresa sterila.Daca nu aveti comprese, folositi o bucata de tesaturacurata si uscata.7. Sfatuiti victima sa mearga la un medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie deprotectie impotriva tetanosului.8. Spalati-va pe maini dupa ce ati acordat primul ajutor.

Otravirea


14/29

Ce observati?

Victima a inghitit o substanta toxica sau o supradoza (alcool, droguri, medicamente).

Ce trebuie facut? Daca este nevoie de ajutor, alertati serviciile de urgenta sunand la 112. Descrieti derularea evenimentelor. Furnizati informatii despre substantele toxice si

victima

Nu provocati varsatura si nu-i oferiti apa, lapte sau alte remedii, fara recomandarea

personalului medical calificat. NU STII natura toxicului si poti agrava ranile produse detoxic.

Pozitia de siguranta

Ce observati?

Victima nu are reactii, dar respira normal.

Ce trebuie facut?

1. Intoarceti victima in pozitia de siguranta.2. Cereti cuiva sa alerteze serviciile de urgenta. Daca sunteti singur, mergeti sa cautati ajutor.3. Verifi cati regulat respiratia victimei.

Tehnica: Pozitia de siguranta

Daca victima este inconstienta si respira normal, intoarceti-o in pozitia de siguranta. Capul trebuie sa fi e aplecat pe spate, iar gura orientata spre sol. Astfel, caile respiratorii

vor ramane libere, iar, daca vomita, voma nu va patrunde spre plamani.

Daca este cazul, scoateti ochelarii victimei.

Ingenuncheati langa victima.

Asigurati-va ca are ambele picioare intinse.

Pozitionati bratul victimei (de pe partea pe care v-ati asezat), perpendicular pe trunchiulsau. Indoiti bratul din cot, in sus, cu palma tot in sus.

Asezati-i cealalta mana peste piept. Puneti mana victimei pe obrazul afl at pe partea pecare v-ati asezat, cu palma spre exterior. Mentineti-i mana in aceasta pozitie.


15/29

Cu mana care v-a ramas libera, apucati-i genunchiul de pe partea opusa. Ridicati-ipiciorul, dar fara sa-i desprindeti laba piciorului de pe sol.

Trageti piciorul ridicat catre dvs. Intre timp, nu dati drumul la mana de pe obraz. Rotitivictim catre dvs., asezand-o pe o parte.

Asezati-i coapsa in asa fel incat soldul si genunchiul sa formeze un unghi drept.

Impingeti capul spre spate, pentru a mentine caile respiratorii deschise.

Asigurati-va ca gura victimei este orientata spre sol. Astfel, se evita pericolul sufocarii cusange sau voma.

Daca este nevoie, potriviti-i si mai bine mana de sub obraz, pentru a mentine capul pespate.

Verifi cati continuu respiratia.

Aceeasi tehnica se poate folosi si pentru a aseza un copil sau un bebelus in pozitia de siguranta.Daca este necesar, puteti puneti o pernita sau o patura facuta sul in spatele bebelusului. Aceasta iiva mentine corpul mai stabil.In cazul unei femei gravide, atunci cand o asezati in pozitia de siguranta, este de preferat s-ointoarceti pe partea stanga.

Sufocarea

In cele mai multe cazuri, sufocarea apare in timp ce mancam. Bebelusii si copiii se

sufoca adesea atunci cand inghit obiecte, precum monede sau jucarii mici.

Din moment ce sufocarea se produce in timp ce mancam, in general mai sunt si alte

persoane de fata. Aceasta inseamna ca va fi cineva care sa acorde imediat primul

ajutor.

Intrebati victima, Te sufoci?

Ce observati?

Victima raspunde la intrebare (de exemplu, spunand da).

Victima poate inca sa vorbeasca, tuseste si respira.

Ce trebuie facut?

1. Incurajati victima sa continue sa tuseasca.

2. Nu faceti nimic mai mult.

3. Stati langa victima pana incepe sa respire normal.


16/29

Ce observati?

Victima nu poate raspunde (sau da doar din cap) si este constienta.

Victima nu poate vorbi, respira sau tusi. In unele cazuri poate sa respire extrem

de greu sau sa incerce sa tuseasca. In aceste cazuri, viata sa este in pericol.

Ce trebuie facut?1. Bateti victima de cel mult 5 ori pe spate. Dupa fi ecare lovitura, verifi cati daca

situatia a revenit la normal.

2. Daca bataile pe spate nu ajuta, efectuati pana la 5 apasari abdominale.

3. Daca nici acestea nu ajuta la rezolvarea problemei, alternati 5 batai pe spate cu

5 apasari abdominale.

4. Daca victima isi pierde cunostinta, asezati-o cu grija pe sol. Chemati imediat

serviciile de urgenta. Incepeti apoi resuscitarea, mai intai cu 30 de compresii

toracice.

5. Efectuati 2 respiratii gura la gura. Daca pieptul victimei nu se ridica la prima

ventilatie, inainte de a trece la urmatoarea respiratie, procedati in felul urmator:

Verifi cati cavitatea bucala a victimei. Scoateti orice obiect care obstructioneaza

caile respiratorii.

Capul trebuie sa fi e sufi cient aplecat pe spate, iar barbia ridicata

corespunzator.

Nu efectuati mai mult de 2 respiratii inainte de a reveni la compresiile toracice.

6. Continuati resuscitarea pana cand:

soseste personalul califi cat, care

poate continua resuscitarea;

victima incepe sa respire normal;

obositi.

Tehnica: Batai pe spate

Pozitionati-va in spatele victimei, un pic lateral.

Sprijiniti pieptul victimei cu o mana si aplecati-o mult in fata. Astfel, obiectul va

fi eliminate daca nu este intepenit si nu se va deplasa mai adanc, in trahee.

Bateti cu putere, de cel mult 5 ori, spatele victimei, intre omoplati. Folositi podul

palmei libere. Scopul fi ecarei batai este sa disloce obiectul strain.

Dupa fi ecare bataie, verifi cati daca au fost eliberate caile respiratorii. Daca

obiectul iese, atunci nu mai este nevoie sa bateti victima pe spate.

Tehnica: Apasari abdominal

Pozitionati-va in spatele victimei si apucati-o cu ambele brate, in pozitie

imbratisata, in zona partii superioare a abdomenului.

Inclinati victima in fata.

Strangeti un pumn si pozitionati-l intre buric si varful inferior al sternului.

Tineti bine pumnul cu mana cealalta. Trageti pumnul cu putere, catre dvs. si in


17/29

sus. Repetati procedura de maximum 5 ori.

Trimitere la un medic sau la spital:

Apasarile abdominale pot produce leziuni interne grave. Victimele carora li sau

efectuat apasari abdominale ar trebui examinate de medic.

Chiar daca victima nu se mai sufoca, este posibil ca o parte din obiectul strain sa fi

ramas in trahee. Victimele care continua sa tuseasca, au difi cultati la inghitire, sau

care simt ca un corp strain este inca blocat in trahee ar trebui sa mearga la un

medic.

Sufocarea la bebelusi si copii

Aceste tehnici pot fi folosite pentru copiii cu varste de peste 1 an.

Pentru bebelusi, inlocuiti compresiile abdominale cu compresiile toracice.

Pentru acestea, folositi aceleasi tehnici ca in cazul compresiilor toracice pentru

bebelusi. Apasarile toracice trebuie efectuate mai puternic, dar mai rar.


18/29


19/29

Mic ghid de acordare a primului ajutor

Unii dintre noi probabil se pierd cu firea la vederea unei rni deschise sau n faa

unei persoane cu convulsii. Sunt momente cnd este nevoie de stpnire de sine,

dar i de cunoaterea unor msuri salvatoare.

Accidentele casnice, frecvente

Dei casa este locul unde teoretic ar trebui s ne simim n siguran, statisticile arat c aici sepetrec foarte multe accidente, unele care pot pune viaa n pericol. Astfel, tot mai multe persoaneajung la Urgen din cauza accidentelor produse n locuin, cei mai expui fiind copiii ivrstnicii.

Potrivit datelor statistice, accidentele casnice sunt motivul principal pentru care copiii sub trei ani

ajung la camera de gard, aproximativ 70 la sut din cei care i pierd viaa n astfel de incidentenefericite avnd sub patru ani. n cazul celor mici, sunt frecvente arsurile, acestea aprnd nurma contactului cu lichide fierbini, curent electric i cu diverse substane chimice.

Arsurile se sting cu ap rece

Peste 75 la sut din arsuri sunt produse de contactul cu flacra. n aceast situaie, victima trebuiescoas de sub aciunea sursei de cldur, iar dac este cuprins de flcri, va fi nvelit ntr-optur, pentru stingerea focului. Partea ars trebuie rcit imediat cu ap rece, timp de cinci-zeceminute. Rcirea trebuie s se limiteze doar la zona ars, n caz contrar existnd risculhipotermiei.

Hainele se vor ndeprta, cu excepia celor care s-au lipit de piele, dup care arsura se va acopericu un pansament steril sau, n lipsa acestuia, cu un cearaf curat. Este total contraindicataplicarea de creme, uleiuri, unguente sau de smntn pe zona ars, deoarece, prin uscare,acestea vor forma o crust sub care se pot dezvolta uor infecii, care vor ntrzia vindecarea.

Ce trebuie s conin trusa de prim ajutor

Din trusa de prim ajutor de acas nu trebuie s lipseasc pansamentele, feele i compreselesterile, plasturii-pansament, medicamentele antipiretice, antiinflamatoare (ibuprofen) iantiacide, penseta, vata, termometrul, alcoolul medicinal, alcoolul iodat sau betadina, rivanolul,tabletele de cloramin i apa oxigenat. Pentru dezinfectarea plgilor nu se folosete alcoolulmedicinal, ci apa oxigenat.

Pansamentele sterile nu trebuie s lipseasc din trusa de prim ajutor de acas

Electrocutarea poate da tulburri cardiace


20/29

Prima msur care se impune n caz de electrocutare este desprinderea persoanei de sursa decurent, n caz contrar, curentul electric putndu-se propaga, transformndu-l pe salvator nvictim. Pentru aceasta, se vor folosi obiecte nemetalice, din lemn, din plastic sau mnui decauciuc.

Odat victima ndeprtat de sursa de curent, se va chema Salvarea, iar pn la venirea acesteia,persoana va fi acoperit cu o ptur i va fi ntoars pe o parte. n cazul n care victima nu mairespir i nu mai are puls, se vor ncepe masajul cardiac i respiraia artificial (se efectueaz 30de compresii pe torace, urmate de dou respiraii artificiale, pn la restabilirea semnelor vitale).n urma electrocutrii, pe lng arsuri pot aprea tulburri cardiace sau neurologice.

Cum lum pulsul?

Pulsul este unda de snge care este mpins de contracia inimii ctre artere. Pulsul poate fi simitpe traseul arterelor mari: la gt (artera carotid), la antebra (artera radial), la coaps (arterafemural) sau la tmple (artera temporal). Cu trei degete ale minii drepte se apas anul de

lng ncheietura minii stngi. Nu trebuie apsat prea tare, deoarece este posibil ca pulsul s nufie simit.

La un adult sntos, numrul normal de pulsaii este ntre 70 i 80 pe minut. Pentru a lua pulsulde la nivelul gtului, degetul arttor i cel mijlociu localizeaz mrul lui Adam, dup care voraluneca lateral, (n stnga sau n dreapta) pn se simte pulsul. Atunci cnd pulsul este prea slabi nu se simte, trebuie ascultate btile inimii, punnd urechea pe partea stng a toraceluivictimei.

Msuri n caz de hemoragii

Contrar a ceea ce se tia, n sngerrile nazale medicii nu recomand ntinderea pe spate, innd omn ridicat. Capul trebuie inut uor aplecat, pentru ca sngele s nu ajung n gur i n cilerespiratorii, apoi se preseaz nara care sngereaz, timp de zece minute. Dac sngerarea nu seoprete, este necesar prezentarea la medic.

n cazul n care hemoragia este localizat n alte pri ale corpului, aceasta va fi oprit prin doumetode: prin aplicarea de pansamente sterile (sau de prosop curat) compresive pe ran ori directcu mna, n cazul n care nu dispunem de acestea, sau prin aplicarea unui garou din bandelastic.

Garoul se va aplica sub ran n cazul n care sngele curge ncontinuu i are o culoare mai

nchis (de cauz venoas) sau deasupra, atunci cnd sngele nete i e deschis la culoare(sngerare arterial). Cnd nu se pot distinge cauzele sngerrii, garoul poate fi pus i sub plag,i deasupra acesteia.

Cauz: aproape 15 la sut din arsuri sunt produse de lichidele fierbini.

Specialistul nostru


21/29

Dr. Adrian Dumitrescumedic specialist pediatrie,Vicepreedinte Societatea Romn de Homeopatie

Printre cele mai frecvente urgene medicale la copii se numr cele respiratorii (bronitele ipneumoniile acute, astmul bronic n criz, reaciile alergice supraacute) i cele

gastroenterologice (diareea si gastroenterita acut - vrsturile). n afar de starea infecioas,starea de urgen este dat de deshidratarea care apare prin pierderea rapid de ap i deelectrolii din organismul copilului.

Crampele severe i durerea abdominal constant, nsoite de febr, pot indica o apendicit acut.Alte urgene sunt cele neurologice (reprezentate de convulsii febrile, meningite, pierderea striide contien). Dac apare cianoza, dac febra este mai mare de 39,50 C sau cnd convulsiiledepesc patru sau cinci minute, copilul trebuie consultat imediat de un medic. Intoxicaiilemedicamentoase i septicemia sunt alte urgene medicale.

ABC-ul resuscitrii poate salva viaa

Cunoaterea tehnicilor corecte de resuscitare este esenial pentru orice persoan care acordprimul ajutor. Resuscitarea primar urmrete: A) eliberarea cilor aeriene, B) respiraiaartificial i C) masajul cardiac extern.

A Eliberarea cilor respiratorii

Se ndeprteaz orice obiect care ar putea incomoda micrile respiratorii. Dac este cazul, sedesfac hainele prea strmte i se ndeprteaz proteza dentar, dinii rupi sau alte obiecte care arputea ngreuna respiraia. Dac victima este incontient, este posibil s i nghit limba. nacest caz, capul va fi meninut pe spate, cu brbia n sus, ridicndu-se limba.

n cazul n care victima vars, va fi ntoars pe partea dreapt, cu mna stng sub obrazul drept.Piciorul drept trebuie inut ntins, iar cel stng, flexat. Dac victima este o femeie gravid, nultimul trimestru de sarcin, va fi aezat pe partea stng.

B Respiraia artificial

Odat ce cile respiratorii au fost eliberate, trebuie observat dac victima respir sau nu. Pentruaceasta, este nevoie de urmrirea micrilor n zona pieptului i de apropierea obrazului lanivelul nasului i al gurii victimei. Tehnica ventilaiei artificiale trebuie instituit imediat dacvictima nu respir, este incontient i nu are niciun fel de micri.

Se ngenuncheaz lng victim, cu o mn i se va menine acesteia gura uor ntredeschis, iarcu cealalt se va susine fruntea i se vor astupa nrile. Apoi, se inspir profund, iar buzele se vorlipi etan pe gura victimei, insuflnd aer timp de dou-trei secunde.


22/29

n acest timp, se urmrete toracele victimei. Dac acesta se ridic, tehnica este eficient. Seateapt pn cnd toracele revine, apoi se repet manevra. Cnd este imposibil deschidereagurii, se poate recurge la respiraia gur la nas, efectuat dup aceeai tehnic, fr a astupanrile, ci meninnd nchis gura victimei.

C Masajul cardiac externTehnica presupune aplicarea unei presiuni ritmice pe mijlocul toracelui. Victima trebuie s steantins pe spate, pe o suprafa tare, iar palmele salvatorului,una peste alta, vor fi aezate lanivelul jumtii inferioare a sternului, unde se vor aplica presiuni ritmice. Frecvenacompresiilor trebuie s fie de o sut pe minut.

Masajul cardiac extern se va asocia resuscitaiei artificiale. Se efectueaz 30 de compresiitoracice, urmate de dou respiraii artificiale i se continu acest raport de msuri pn larestabilirea semnelor vitale.

Manevra Heimlich, n caz de sufocare

n cazul necrii cu mncare sau cu diverse obiecte, care rmn la nivelul laringelui, blocndcile respiratorii, se poate recurge la metoda Heimlich. Dac victima este contient, cel careacord primul ajutor o va cuprinde cu braele n zona toracelui, aplicnd o compresie puternic lanivelul sternului. Manevra se repet dac nu d rezultate din prima ncercare.

n cazul n care victima este n stare de incontien, ea va fi culcat pe spate, cu capul ntorsntr-o parte, efectundu-se compresii sub stern. n cazul n care copilul s-a necat cu mncare saua nghiit un obiect, se va suna la 112 pentru a chema Salvarea n caz c manevrele de resuscitarenu vor reui. Copilului i se va deschide gura, iar, n cazul n care bucata de mncare se poatevedea, se va ncerca scoaterea acesteia, ns numai cu degetul mic.

Ce poi face n caz de...

NEC: Dup ce este scoas din ap, victima trebuie aezat cu faa n jos, pentru evacuarea apeidin plmni. Dac respir, va fi culcat la sol, cu capul pe o parte. Dac nu respir, trebuieaezat cu faa n sus i se ncepe resuscitarea cardiorespiratorie.

OTRVIRE: n cazul nghiirii de substane toxice, de alcool sau de medicamente n exces, seva suna de urgen la 112, furniznd informaii despre chimicalele respective. Singurele msuricare se pot pune n practic sunt cele oferite prin telefon de medicul de la Salvare.

INTOXICAIE CU CIUPERCI: Pn a ajunge la Urgen, se poate recurge la producereavrsturilor nghiind ap cald i srat sau iritnd faringele cu vrful degetelor.


23/29

FRACTURI, ENTORSE, LUXAII:Nu se va ncerca reaezarea oaselor, aceast manevrfiind de competena ortopedului. Ca prim metod de ajutor, se poate pune o atel improvizatcare s cuprind articulaiile de deasupra i de dedesubtul leziunii.

PLGI: Rana trebuie dezinfectat cu ap oxigenat sau cu rivanol i apoi se va aplica un

pansament steril. Nu se va folosi niciun unguent.

LEIN: Dac nu este vorba despre un stop cardiorespirator, se pot ridica pentru o perioadscurt picioarele victimei, lucru care asigur irigarea organismului cu snge.

SUBSTANE CHIMICE N OCHI: Se spal ochii cu ap rece de la robinet timp de un sfert deor.

Specialistul nostru

Dr. Bogdan Opria

coordonator SMURD Bucureti

Cel mai important lucru este s se apeleze 112 i s se rspund la ntrebrile puse de operatorulSistemului Apelului Naional Unic de Urgen. n cazul unui accident rutier, victima nu semobilizeaz i se ncearc meninerea capului n axul corpului, pentru a evita lezarea coloaneivertebrale cervicale. Obligatoriu, se ateapt sosirea echipajelor de intervenie.

n caz de hemoragie, aceasta poate fi limitat prin instituirea unui pansament compresiv (maimulte comprese, dup care se folosete o fa pentru a le comprima ct mai puternic). Folosireagaroului este actualmente prohibit.

Excepie: ampuatiile posttraumatice sau dac persoana a fost instruit s recunoasc naturasngerrii: arterial sau venoas. n cazul electrocutrilor, primul ajutor este limitat la oprireasursei de curent, pentru scoaterea victimei de sub influena acestui agentul vulnerant, dup carese apeleaz 112.

Dac salvatorul nu are noiuni de acordare a primului ajutor, el poate face victimei mai multru.

Infarctul i accidentul vascular, urgene medicale

Durerea intens n piept, simit ca o presiune sau ca o greutate, nsoit sau nu de ameeli, stare

de lein, grea, vrsturi i de palpitaii, poate anuna un infarct. La debutul acestor simptome,se recomand punerea sub limb a unei tablete de nitroglicerin. n absena nitroglicerinei, sepoate lua o aspirin de 100 mg.

Salvarea trebuie chemat imediat, pentru tratament de urgen. La rndul lui, accidentul vascularcerebral este anunat prin senzaia de amorire a minii, piciorului sau a muchiilor feei, prindificultatea de a vorbi sau de a nelege cuvintele, tulburri de vedere, pierderea echilibrului,


24/29

ameeal i prin durere de cap instalat brusc. Odat aprute aceste simptome, este vital s fiechemat Salvarea. Dac victima intr n stop cardiorespirator, trebuie nceput resuscitarea.

S.O.S., urgene la copii!

ocul anafilactic - este o reacie sever produs fie de nepturi de albine, viespi, pianjeni, fiede unele alimente (alune, nuci, cpuni, pete, lapte, ou) sau de administrarea unormedicamente. Se manifest prin umflarea feei, buzelor, gtului i prin erupii cutanate. Vizita lamedic este necesar dac micuul face pentru prima dat oc anafilactic.

n cazul n care exist antecedente de alergie, i se va administra doza de epinefrin (adrenalin),cu ajutorul dispozitivului autoinjector prescris de medicul pediatru.

Lovituri la cap - sunt frecvente mai ales n primii ani de via. Sunt periculoase czturile de lanlimi mari, deoarece pot aprea fracturi craniene sau leziuni ale organelor interne. n acest caz,copilul va fi dus imediat la camera de gard, mai ales dac apar stri de vom i pierderea

cunotinei.Pn a ajunge la medic, n cazul n care s-a produs o sngerare, aceasta va fi opritapsnd cu un prosop curat. Pentru umflturi se vor pune comprese cu ap rece.

Otrvire cu diverse substane - n cazul n care un copil a nghiit un medicament sau orice tipde substan chimic se va suna la 021/210.62.82, numr de urgene toxicologice (Toxapel) dincadrul Spitalului Clinic de Urgen pentru Copii Grigore Alexandrescu" din Bucureti, la oriceor din zi i din noapte. Aici, printele va primi indicaii n funcie de tipul de substan ingerat.

Corp strin n nas - Se va ncerca extragerea obiectului cu o penset dac acesta este vizibil. ncaz contrar, medicul ORL va face aceast operaiune.

Convulsii - la copii sunt frecvente convulsiile febrile. Se manifest prin rigiditate i prinpierderea cunotinei. Copilul se va aeza pe podea sau pe o suprafa tare. Se va ncercareducerea febrei, dup care se va suna la Salvare.

Durerea intens n zona toracelui poate anuna un infarct

Cuburi de zahr, n caz de hipoglicemie

Cei mai expui crizelor de hipoglicemie sunt bolnavii de diabet. Acestea se recunosc dupsimptome precum senzaia de frig, tremurturi, foame, dureri de cap i tulburri de vedere.Pentru formele moderate, bolnavului i se va da un cub de zahr sau un suc cu zahr.

Dac se urmeaz tratament cu insulin, n hipoglicemia sever, n cazul n care bolnavul ipierde cunotina, se poate recurge la injectarea de glucagon. Diabeticii trebuie s aib asupra loro legitimaie care s arate c au diabet zaharat i tipul tratamentului pe care l urmeaz.

Cum gestionm neplcerile verii


25/29

LEIN CAUZAT DE CLDUR:

Persoana trebuie transportat la umbr i aezat culcat, cu picioarele mai sus cu 30 cm dectrestul corpului. Sub cap nu se va pune nimic. Pe frunte i pe ceaf se vor pune comprese reci.Dup ce i revine, persoanei i se va da s bea ap mineral sau uor srat. Ambulana trebuie

chemat n cazul n care starea de lein se menine.

ARSURI SOLARE:

n cazul arsurilor uoare, se aplic pe zona afectat comprese cu ap rece. Dac au aprutbicue, acestea nu se vor sparge,deoarece se pot infecta.

INSOLAIE: Se manifest prin puls accelerat, ameeli, dureri de cap, temperatur ridicat,putndu-se ajunge chiar la pierderea cunotinei. Se va ncerca reducerea temperaturii corpuluiprin nfurarea pacientului ntr-un cearaf umezit cu ap rece.

DESHIDRATARE: Setea intens i strile de slbiciune sunt cteva dintre simptomeledeshidratrii. Persoana afectat va fi dus ntr-un loc rcoros i i se va da s bea ap plat cuadaos de sare (o linguri la un litru de ap) sau ap mineral.

ine sub control criza de astm!

Bolnavii de astm ar trebui s aib un plan de tratament pentru posibilele crize, stabilit de medicn funcie de severitatea bolii i de medicaia de control. Acesta este de obicei sub form de sprayi se administreaz cu camera de inhalaie. Din sprayul de criz se inhaleaz cte dou pufuri lafiecare 20 de minute. n absena acestuia, este necesar prezentarea la medic.

Specialistul nostruDr. Tudor Ciuhodaru

coordonatorul Unitii de Primire Urgene de la Spitalul Clinic de Urgene Iai

Simptomul caracteristic n infarctul miocardic este durerea toracic de intensitate mare, aprutde obicei la efort, dar nu numai, cu caracter de constricie, cu durata de peste 30 de minute, icare nu cedeaz la repaus sau dup administrarea de nitroglicerin sublingual. Se apeleaz 112,iar pacientul, dac este contient, va putea mesteca jumtate de comprimat de aspirin (250 mg.).

Persoanele din preajm vor urmri semnele vitale ale bolnavului, iniiind resuscitarea primar la

nevoie. Accidentele vasculare cerebrale se pot manifesta variat, prin tulburri de vorbire, devedere i prin ameeli. Pacientul se va opri de la orice efort fizic, va sta n repaus, ntins pe spate.Pn la sosirea Ambulanei, se vor urmri semnele vitale ale pacientului, pentru a iniiaresuscitarea n caz de stop cardiorespirator.

Creierul poate rezista n jur de opt minute fr oxigen.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


26/29

In caz de accident in primul rand este necesar sa stim ce trebuie ce trebuie si ce nutrebuie facut. Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste cunostinte sepoate intampla ca, in loc sa ajute, dimpotriva, sa accentueze suferinta, putand chiarprovoca aparitia unor complicatii care sa intarzie vindecarea. Dar nu numai atat, unajutor incorect acordat poate duce la pierderea definitiva partiala sau chiar totala a

capacitatii de munca a accidentatului.

Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa dea dovada de calm si stapanirede sine. Este necesar sa fie indepartate persoanele care provoaca panica siimpiedica astfel acordarea rapida a masurilor adecvate de prim ajutor. Daca celcare acorda ajutor nu a fost de fata la momentul producerii accidentului el trebuiesa se orienteze asupra naturii acestuia, cerand informatii fie de la persoanele din

jur, fie, in masura in care este posibil, chiar de la cel accidentat. Aceasta informareeste deosebit de importanta deoarece indica masurile rapide care trebuie sa seadreseze simptomelor principale prezentate de accidentat.

In acordarea primului ajutor este recomandabil sa limitam pe cat este posibil

orice manevra care accentueaza suferinta accidentatului sau bolnavului, miscarilestrict necesare trebuie sa fie blande, precise si simple. De exemplu, transportul unuiaccidentat trebuie organizat cu prudenta si indemanare, astfel incat sa nuzdruncine, sa nu agraveze suferinta. In caz de traumatism (lovitura violenta,cadere) este absolut necesar sa nu se mobilizeze regiunea traumatizata, sa nu seefectueze tractiuni sau alte manevre asupra ei. Nu sunt indicate nici incercarile de apune osul in pozitia normala in caz de fracturi. Acestea sunt manevre dificile carenecesita o pregatire speciala.

In conditiile practicarii crescande a sporturilor de munte accidentul a devenit unfapt inerent, caruia trebuie sa-i dam o atentie din ce in ce mai sporita. Pentru cainterventia sa fie prompta si sa poata fi acordat un prim ajutor de calitate,anuntarea unui accident trebuie sa cuprinda: locul, posibilitati de acces, conditiimeteo, ora la care s-a petrecut accidentul, numarul accidentatilor, diagnosticulprezumtiv, daca pana la ora anuntarii i-a fost acordat primul ajutor, datele celuicare anunta accidentul (nume si prenume, adresa, locul de la care facecomunicarea). Ordinea urgentei acordarii primului ajutor, in caz ca avem de-a facecu un grup de accidentati, este urmatoarea: cazurile de asfixie, hemoragiile,politraumatisme si fracturi, urgente medico-chirurgicale (otraviri, abdomen acutetc.). Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde pe muntesi actionam fara sa avem asupra noastra materiale tehnice de transport, esteabsolut necesar sa cunoastem cateva din mijloacele improvizate folosite latransportul accidentatului. Acestea pot fi confectionate din: o coarda ce se va folosipentru a transportul in spate al accidentatului, confectionarea din coarda saucordelina impletita a unei targi, confectionarea unei targi dintr-un hanorac in care s-au introdus bete rezistente, o ranita careia i s-au facut doua gauri pentrutransportul in spate al accidentatului, o craca solida ce poate fi folosita la transportprin tarare etc.

Doua reguli de baza pentru cazul ranirii unui alpinist, avand ca urmare durerea sisocul:


27/29

- nu se va administra nici un fel de medicament (morfina, tranchilizante, aspirina,etc.);- se va pansa, imobiliza, impacheta, instala, transporta ranitul cu suficienta grijapentru a reduce suferinta la minimum.

In cazuri bine justificate se pot utiliza anumite medicamente care-i permit

alpinistului iesirea din situatii critice, pentru a ajunge la loc sigur, pentru a seaclimatiza mai bine cu la altitudine.

Luxatiile nu pot fi reduse decat de medic.Fracturile vor fi imobilizate in pozitia cea mai buna, adica in axul membrului

respectiv, eventual cu o usoara tractiune.Nu se dau bauturi alcoolice unui ranit sau unui socat. In lupta contra frigului se

pot utiliza bauturi pe cat posibil calde, in cazul unui ranit in stare de constienta, farasoc si fara traumatisme abdominale.

Respiratia artificiala

Succesul reanimarii este conditionat de trei imperative:

- rapiditatea interventiei; este vorba de secunde. O victima revine rareori la viata,daca n-a respirat timp de 5 minute;- necesitatea absoluta a unei bune permeabilitati a cailor respiratorii prinimpiedicarea limbii de a intra in faringe si a obtura aceste cai;- continuitatea efortului de reanimare. Reanimarea trebuie continuata pana candvictima isi regaseste propria sa autonomie respiratorie si circulatorie sau pana laconstatarea decesului de catre un medic.

Se recomanda trei metode de respiratie artificiala:- gura la gura sau eventual gura la nas;- prin compresiune toracica, intr-un ritm de 12 inspiratii pe minut, prin metodaSilvester: ranitul culcat pe spate pe o suprafata tare, umerii ridicati cu 15 cm, astfel

incat sa fie mai jos si intors pe o parte. Salvatorul in genunchi, in spatele victimeiridica pentru respiratie bratele acesteia la verticala, apoi le intinde la orizontalacatre spate; pentru expiratie, antebratele sunt stranse la piept, pe care salvatorul ilcomprima cu putere, cu ajutorul propriei sale greutati.- prin metoda Nielsen: victima sta pe burta, antebratele indoite, mainile una pestealta, barbia pe maini, capul bine indoit pe spate. Salvatorul asezat pe un singurgenunchi la capul victimei. Expiratia: palmele salvatorului pe spinarea victimei lanivelul omoplatilor, salvatorul face sa basculeze intreaga sa greutate inainteapasand cu bratele ramase intinse si verticale. Inspiratia: se face intr-o miscaretripla impusa de coate: tractiune catre fata, ridicare si apropiere de linia mediana.Atentie: capul victimei sa nu se dezlipeasca de mainile placate pe sol.

Masajul cardiac externIn caz de stop respirator si cardiac, respiratia artificiala nu este suficienta si

trebuie insotita de masajul cardiac extern.Medicamentele pentru reanimarea respiratorie nu se administreaza decat de

catre medic.

Transportul- ranitul trebuie ferit de frig si de dureri;


28/29

- se controleaza respiratia: se va evita asfixia prin inghitirea limbii sau voma;- in caz de hemoragie: se va folosi si se va verifica pansamentul sau garoul;- in caz de ranire la piept: pozitia semiasezat;- in caz de ranire la abdomen: pozitia culcat, genunchii usor ridicati;- in caz de ranire la coloana vertebrala: se culca ranitul pe un plan dur (schiuri,scandura etc.);

- in caz de ranire la craniu: pozitia de securitate (culcat pe spate, in pozitie joasa sibine imobilizat, un picior indoit din genunchi);- in caz de ranire la picioare: capul spre vale.

Netransportabili sunt:- cei cu stop respirator; se incearca mai intai respiratia artificiala;- cei in stare de soc; se incearca aducerea intr-o stare satisfacatoare;- cei cu leziuni locale importante (raniri, fracturi, hemoragii); trebuie luate masuriinainte de transport.

In caz de coma trebuie reduse la minimum preparativele si ingrijirile generale sisa se faca transportul cat mai repede posibil.

TRUSA MEDICALA la munte

Pentru traseele obisnuite de o zi, alpinistii trebuie sa ia cu ei in rucsac:- fasa;- leucoplast;- pansament;- aspirina;- pomada contra arsurilor de soare;- alifie pentru buze.

Va prezentam, in continuare, o lista cu continut minim al unei truse medicalealcatuita de F.R.T.A.:- 2 pachete pansaplast;- 100 g vata;- 2 pachete pansament;- 1 buc. leucoplast;- 5 pastile algocalmin;- 1 tub aurocilina;- 1 pastila Burrow;- sulfamida praf;- piramidon, aspirina;- saprosan;- apa oxigenata, tinctura de iod.

In ture mai indelungate, aceasta lista se completeaza cu:- fenisan;- jecolan;- codenal;- ser antiviperin (in termos cu gheata);- seringa;- atele;


29/29

- bicarbonat de sodiu;- talazol, mexaform;- garou de cauciuc;- ceai de menta, tei, musetel;- pomada impotriva arsurilor de soare;- creme pentru protectia pielii;

- alcool medicinal;- vitamine;- antibiotice;- somnifere.

O trusa sanitara cat mai completa a fiecarui turist care urca pe munte, ar trebuisa contina:Algocalmin - 10 tablete, algocalmin fiole - 5 buc, antinevralgice -10 tablete, aspirinatablete - 10 buc, bioxiteracol spray, tetraciclina unguent, saprosan pulvis - 1 cutie,furazolidon - 10 tablete, nitroglicerina - 5 flacoane, calmogastrin - 10 tablete,carbune medicinal -10 tablete, femiramin - 10 tablete, alcool sanitar, rivanol, apaoxigenata, alcool iodat, fase diferite - 2,3 bucati, comprese sterile - 2 pachete, vata

- 50 g, leucoplast - 1 rola, pansament gen "Romplast" cu rivanol, garou cauciuc - 80cm, ace de siguranta, ac si ata, foarfeca.

cei patru pasi patru pasi in acordarea primului ajutor

Documents