ín pagina 1 2 , C O N C U R S C U P R E M II. C e i care trec testul v o r li premiaţi d efirma J E T T O U R : Decupaţi ta lo n u l?•expediaţi-l p e adresa re d a c ţie i (C lu j-N a p o c a , strada N a p o c a nr. 16 ), p în ă la data d e 1 5 februarie a .c .;

BBESS

( http://www. dntcj. ro/adevarul^

v Loredana, Samor a şi Gianina visează celebritateaCdpÍátöire,lSprirnante si faxuri

' a n o t fîn rate ;i leasing. j

CopiatorulA3 NP 6216 cu avans de numai

540 DM+TVA!

Sir. I.C. Bratiânu 16, Tel/fax:191486;

ANUL IX NR. 2503 M A R T I 9 FEBRUARIE 1999

16 PAGINI 1.200 LEI

iU S J l‘V ■.

Telefon:19 9 .2 70 sau 19 0.8 3 6.

(2093374)

A p ă d e p lo a ie ! . . .*- ILIE C Ă LI A N

A ntrunirea de la Bucureşti a Comitetului Internaţionalei

I Socialiste pentru Europa Centrală şi de Est a fost gîndită de gazde - PD şi PSDR - ca o loviturq la adresa adversarilor politici fie din Coaliţie, fie din

Opoziţie. Petre Roman se teme ca dracu de tămîie de posibilitatea, ca PDSR să acceadă în Internaţionala Socialistă, pentru că n-ar mai putea f i unicul reprezentant din Romănia fpartidul lui Sergiu Cunescu nu este periculos pentru ambiţiosul preşedinte al PD). Aşa se explică faptul că oaspeţii vor f i fo s t sfătuiţi să se ferească de partidul lui Ion Iliescu, prezentat ca neo - sau criptocomunist, un fe l de

... bau-bau est-european, mai periculos decît al comuniştilor '.din Duma rusă. Desigur, aceiaşi socialişti europeni s-ar f i putut întreba cum se împacă doctrina socialistă a PD (care se numeşte partid democrat, nu socialist) cu participarea la guvernare a unor formaţiuni de dreapta sau centru- dreapta. ■ .-

In fapt, jocUl de-a socialismul luminat ori socialismul democrat pare sâ fie pentru românul de azi mult prea subtil, după decenii în care a trăit în ceea ce se numea stat socialist. De aceea, nici interesul populaţiei pentru întîlnirea de la Bucureşti nu a fost mare. Desigur, nici nu ar f i avut pentru ce să fie, întrucît pentru Petre Roman miza era creşterea prestigiului său internaţional, chestie care nu-l prea încălzeşte p e românul de azi, strivit de cheltuielile de bloc,- creşterea birurilor şi iminenta creştere a tuturor preţurilor, odaţă cu scumpirea benzinei.

. . La rîndul său, PDSR, pentru a-i da cu tifia Partidului Democrat, se pregăteşte de o nouă moţiune de cenzură, care urmează a viza, desigur, nu numai haosul din economie - în condiţiile în care industria, comerţul, transporturile, armata sínt în'mîna a trei capi ai PD, - , dar şi protecţia

v socială, care .ar urma să f ie în permanenţă emblema programului de guvernare a PD. Or, protecţia socială nu ă fost niciodată într-o situaţie mai jenantă pentru cei de la guvernarei Nu pentru că ar f i excesiv numărul de şomeri - mai precis proporţia lor -, ci pentru că nu se mai creează locuri de: muncă, în trucît G uvernul nu reuşeşte restructurarea marilor întreprinderi de stat producătoare de pierderi, -iar, pe de altă parte, întreprinderile private mici şi mijlocii dau faliment una după alta, producînd tocmai ele noile valuri de şomeri, care nu au nici măcar

Continuare în pagina a 16-a Y

în ultimii patru ani* Primăria Cluj- Napoca a concesionat peste 16.000 de mp pentru construcţia a 18 lâcaşc de cult, dintre care 10 ortodoxe, patru greeo- catolice, respectiv cîte unul unitarian, reform at, neoprotestant (O astea D om nului) şi pentru Congregaţia „Surorile M aicii Dom nului". Concesionarea a fost făcută pe 25 dc ani, cu o taxă dc 10.000 de lei/mp (adică 400 de lei/mp/an). Pînă în prezent, toate bisericile şi-au achitat fără probleme obligaţiile contractuale către bugetul local. Cu toate acestea, Executivul Primăriei va propune joi consilierilor locali revocarea vechilor hotărîri şi atribuirea gratuită pc .99 de ani a acestor terenuri.

Directorul Direcţiei de Administrarea Domeniului Public şi Privat, Liviu Macea,

; susţine câ această iniţiativă a fost generată' dc scrisoarea primită în luna ianuarie a.c. de la conducerea Arhiepiscopiei Ortodoxă Română a Vadului Fclcacului şi Clujului, în carc se sublinia faptul că sc confruntă cu mari greutăţi financiare în încercarea de a construi noi lăcaşuri. Sc parc că numai ortodocşii se confruntă cu greutăţi financiare, restul cultelor ncsolicitînd nici un âlt privilegiu administraţiei locale.

în cazul altor culte, nici măcar nu intră în discuţie scutirile dc taxă, deoarece nu li s-a aprobat concesionarea vreunui teren (exemplu - cultul baptist). Directorul Macea susţine că baptiştii nu au un arhitect destul dc bun să le susţină cauza şi, în plus, sc cramponează dc un singur amplasamnct în Grigorescu - baza sportivă Constructorul. '

L .P .

500 de factori poştali din Regionala Cluj ar

putea fi disponibilizaţipensionarii vor fi nevoiţi să se

deplaseze la oficiile poştale pentru a-şi încasa ajutorul

social •în proiectul de lege al bugetului asigurărilor

sociale a fost prevăzută modificarea comisionului acordat Direcţie de Poştă pentru prezentarea, achitarea şi verificarea pensiilor de la 2,48 la sută la 0,9. Directorul Direcţiei dc Poştă Cluj, Petre M oldovan, afirmă câ reducerea drastică.a comisionului va duce la disponibilizarea a aproximativ 500 de factori poştali în întreaga Regională Cluj şi la imposibilitatea dc a sc plăti pensiile la domiciliul beneficiarului. Astfel,- pensiile vor fi plătite la ghişeele, la carc, oricum sc produc aglomerări în perioada dc plată a, alocaţiilor pentru copii şi a ajutorului dc şomaj. Conform declaraţiilor, comisionul dc 2,48 la sută primit de Poştă nu aducea profituri Direcţiei, ci era suma minimă necesară acopcririi.chcltuiciilor. Directorul Moldovan nc-a declarat câ dc la transformarea în 1991 în Regie Autonomă, Poşta nu a mai beneficiat dc sume alocate dc la bugetul dc stat, reuşind să sc descurce din surse proprii.

Reducerea drastică a comisionului va afecta şi o categoric socială dezavantajată, pensionarii. Aceştia vor trebui să sc deplaseze la oficiile poştale şi vor sta Ia cozi imense. în municipiul Cluj- Napoca există 16 oficii poştale, iar numărul total- al acestora în judeţ este dc 40.

Sindicatul „Poşta Română" Cluj protestează, dc asemenea, împotriva reducerii comisionului. Preşedintele sindicatului, Stclian Suciu, susţine câ, pc lîngă marea nedreptate cc sc face pensionarilor, carc vor trebui sâ sc deplaseze pentru a-şi încasa. pensiile, se urmăreşte şi „intrarea. unităţii în incapacitate de plată, imposibilitatea plăţii salariilor şi disponibilizări de personal, care ar duce la blocarea poştei".

Singura corecţie mai poate fi adusă doar în cadrul dezbaterilor şi votului în Parlament. Directorul Direcţiei dc Poştă Cluj nc-a declarat că s-au încercat intervenţii, la nivel central, la comisiile parlamentare, dar fără succes.

A n d re e a M A R C U

PDSR proclamă: “Noi sîntem alternativaProgramul ânticriză p ropu s de P D S R are accente liberale, etatiste şi populiste

PDSR ă constatat în mod independente, preşed intele prin carc se angajează ca, înpartidului Ion Iliescu 6-9 luni, să oprească declinulexprimîndu-şi convingerea că econom ic şi să înceapă“declinul democraţiei începe cu redresarea. Caracteristicaeşecul economiei”. strategică principală a

Eşecul actualei guvernări este programului PDSR este că elpentru liderii PD SR o propune renunţarea Ia lichidareacertitudine. Preşedintele P D SR —întreprinderilor nerentabile şi Cluj, Grigore Zanc, apreciază că optează pentru o intervenţie a

, guvernarea de astăzi- “e stő . -.statului îndreptată în sensul unei împotriva poporului şi lipsitâ'de - . creşteri economice asemănătoare perspectiva dezvoltării”. E1‘ . celei din perioada guvernării spune câ guvernul a renunţat la - Vâcăroiu ' .' orice strategie proprie şi a oferit .-Soluţiile luate înOrganismelor străine rolul de a \ : considerare .de PDSR îmbinăd ecide politica econ om ică m e to d e le econom iei ' deromânească. . .

în acest context, PDSR ..••-••.Caius C H I O R E A N formulează un program ânticriză

definitiv "incompatibilitatea ■ flagrantă a.actualei coaliţii cu actul de guvernare”, socotind necesar să î ş i ’ orienteze âctiviiatea în vederea elaborării

• unei strategii pentru scoaterea ţării din criză.-

. > Fostul partid de guvemămînt ' este îngrijorat şi de “compor­

tamentul dictatorial al dreptei, ' care împinge ţara spre grave

conflicte sociale”, aşa încît şi-a propus câ Obiecfiv “apărarea

.democraţiei” :. Cele două com ponente, econom ică şi politică, ale programului dat publicităţii de PDSR săptămînă trecută nu sînt ■ continuare in pagina

R e z u l t a t u l a l e g e r i l o r d in f i l i a l e l e C lu j ş i M u r e ş e s t e

u n i n d i c a t o r a l f r u s t r ă r i i c o m u n i t ă ţ i i m a g h i a r eafirmă preşedintele executiv al UDMR, Takacs Csaba

Preşedintele executiv al UDMR, Takacs Csaba, apreciază că rezultatul alegerilor de sîmbătă din filialele Cluj şi Mureş este un indicator al stării de frustrare existentă în comunitatea maghiară.

El spune că maghiarii continuă să fie priviţi ca “altfel de cetăţeni”, cu toate că reprezentanţii lor politici participă cu onestitate la actul de guvernare al ţării. In aceste condiţii, spune Takacs, maghiarii se întreabă, justificat, de ce ar trebui să continue să ia parte la administrarea ţării, mai ales că doleanţele lor etnice nu sînt luate în considerare.

în opinia Jui Takacs, responsabilii politici români ar trebui să mediteze ce au de cîştigat

dacă o altă orientare promovată dc o nouă conducere a Uniunii ar impune comunităţii maghiare “o rezistenţă pasivă” şi o lipsă de interes faţă de chestiunile administrative ale ţării. -

Reamintim câ, sîmbătă, reprezentanţii curentului din UDMR care doresc rctragcrca-dc ia guvernare au cîştigat alegerile din filialele Cluj şi Mureş. Adversarii politici ai actualei conduceri executive a i Uniunii cîştigă astfel teren în perspectiva congresului din mai. Un interviu cu preşedintele executiv al UDMR îl puteţi citi în numărul demnne.

Parlamentul European va dezbate raportul privind desfiinţarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari care călătoresc în spaţiul comunitar.

A ii: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Nichifor; Episcopii Marcel şi Pangralie; Odovania Praznicului Inlimpinirii; Calendarul greco-catolic. S.m.Nichifor. încheierea serbării

Întîmpinârii Domnului.• Mîine: Calendarul ortodox:

+Sf.Sfinţit Mc. Haralambie; Sf.Mc. Valentina; Calendarul greco- catolic: S.m.Haralambie (+202); S.Scolasiica (+547).Ii felicităm pe toţi cei care, împăr­

tăşind taina Buiezuhii, poartă unul din numele sacre, pomenile mai sus.

• PREFECTURA,CONSILIUL JUD EŢEA N: 19-64-16

•PR IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PR IM Â R IA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎM PIA TU R ZII: 36-80-01 •PR IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 - •PO L IŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27' •PO L IŢ IA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •PO L IŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÍM PIA TU R ZII: 36-82-22 •PO L IŢ IA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIV ILĂ : 982•G A R D A FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 ş i 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A M UNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961 •SALVA REA CFR: 19-85-91

INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •DERA NJA M ENTE: 921 '• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERM OFICARE: 19-87-48

SC MONTF.NAY SA: 41-51-71• R_A. A r CANAL: 19-63-02• S.C. ’SALPREST" S.A .: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA G AZELO R

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956 •G A R A CIuj-N ipoca: 952

AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 0 9 . - in te r n -4 3 -20 -01 ;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

Cluj-Napoca - 1 iu da p d a, cu plecare din Cluj-Napoca m zilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marti, miercuri, vi nai şi sîmhili la ora 11,00.• Uuj-Nspoca - Brunai (Germania),

cuplccin miercuri rea I6,30şiduninicâj ora 6Ţ0 şi Inapoicrcmarti ora 5 şi vincn ora 10.• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare

in zilele dc joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16,00. INI URMAŢII: A ntO Rara 1:14-24-26

Autogara II: 43-52-78

«FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "OORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telelőn 42-65-40.

Farmaci ai serviciu prelungit. Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8-24, Farmacia 'CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, le le im 19-1363, orar 8-22

Garda ie noapte. Farmacia nr.l, P-(a Uniră nr.37, teleim 19-46-06,orar20-8.

3ÂROM : 2 S .lO .im -2 z o n m

Cluj -»luni

Buc. Buc. Clui^ 3 012,0020,00

8,40 10,40 14,10 1830 21.00 ‘ -

11,401930

m arţi10,001K35

11,00 830 1935 17.05

93018,05

miercuri, ioi10,0020.00

11,00 830 21.00 18.30

9301930

vineri820

15,001030 7,00 16,00 12,20

19.40

8,0014,4021,50

sîmbătă62o16.30

8,40 15,00 17.30 --

' 16,00

duminică- 19,40 21,50

P reţ bilet: 392.000 Ici

ioi: Budapesta 4 Qni 11,10-13,25 P re t bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

P O LIC LIN IC A F A R A P LA T A " F A M IL IA S FÎN T Ă "

8-12 februarie Medicină generală- Dr. M.Suciu -11

(12-14), dr.S. Loga - 12 (14-16); dr.l.Boilă - 9, 10, 11, 12 (10-12), dr.L.Rasa-8(15-I7),dr.R.CotârIâ-10 (10-12), dr. V. Tâtaru- 12(12-14), dr.M.Man- 10(12-14); Homeopatie. Dr.L.Barbăalbă - 10-12 (10-12);Interne. Dr.F.Gherman - 8-10 (10-12), dr.A.Iancu -9(11-12), dr.Gh.Uza - 8 (13-14), dr.Cs.Szalcacs - 10(13-15), dr.D.Pirv-8(15-16),dr.N.Pop-11 (14- 16); Reumatologie. Dr.l.Alb-9 (12- 14), dr.C.Zotta - ‘ 12 (13-15); Ginecologie. Dr.C.Fodor- 9-11 (10- 12); Chirurgie. Dr.C. Cosma -9-11 (10- 12); Pediatrie. Dr.R.Mitca -9(13-15), dr.L.Toma-11 (10-12); Dermatologie. Dr.lí.Radu-11 (12-14),dr.S.BÎrlea-10 (15-17); Psihiatrie. Dr.C.Ştcfan-11 (14-16); Ecografie. Dr.l.Ghelian - 12 (12,30-13,30), dr.O. Anton -12(15-17), dr.E.Czucâ -8(15-17); Neurologie. Dr.M.Birlea- 10(l£l7),dr.C.Botez-11 (14-16); O.R. L. Dr.C-tin Rădulescu - 8 (12-14), dr.C.Ncuman - 9 (15-17); Ortopedie. Dr.Z.Popa-8(11-12); Psihologie. Psih.L. Boilă -11 (15,30- 17,30); Chirurgie estetică şl reparatorie. Dr.T.Mugea - 8 (16-20); Urologie. Dr.R.Vidican- 8 (13-17), 9, 10,11,12(8-13).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere de la Policlinica fără Plată.

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, ap. 12.

^ A D /q -M arţi, 9 februarie

Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00. Ştiri BBC: 6.-00, 11:00, 14:00, 18:00.6:30-9:00 Transilvania MatinaL 9:00-15:00 Patrula dc

sciviciu. 15:00-20:00 Prob Noblctn. 20:00-21:00 Top Ten - Hcrtha Bclman. 21:30-23:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factura. 01:00-06:00 Music Non-Stop. ___

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; sîmbătă: 8-1330. .

I Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cci Marc nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri; 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă; 9-13,45. SECTA DE COLECŢII SPECIALE; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi; 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MED1ATECA, ORAR; luni-joi; 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: —9-14. FILIALĂ ECONOMICO-JUR1D1CĂ (Str. Einstein nr. 14X ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi; 13-19,45; vineri; 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentm studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri; 9-14. -

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10- 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu. 22); Orar luni-vincri; 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German “ Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar juni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu BoltJga” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vincri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe socialo şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str: Clinicilor nr.28). Őrar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

REPUBLICA - Cop Land, SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20); * VICTORIA - Risc maxim, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Psycbo, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) • FAVORIT - Nume de cod: Mercury, SUA (11; 13; 15; 17; 19)* MĂRĂŞTI - Arma mortală, SUA (13; 15); Turnătorul, Franţa- premicră (17; 19).

TURDA: FOX - Afaceri necurate, SUA •

DEJ: ARTA - Picat din cer, SUA GHERLA: PACEA - 5 - 9

februarie: Afaceri necurate, SUA; 10- 11 februarie: Truman Show, SUA

Marţi, 9 februarie Programul 1: 6,00 România: ora

6 - Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Credo (r); 13,00 Mistere şi minuni (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 1999 - anul Jocurilor Olimpice Speciale - participarea României lac o m p e tiţ ia /■ — ~ -----------------organizată în ( • t e l e S p e C t a t O F

Ştirile Pro TV/Profit; 23,30 Walker, poliţist lexan; 0,15 Profit/ O propo­ziţie pe zi; 0,25 Terra 2; 1,15 Vărul din străinătate; 1,45 Grace; 2,15 Cheers; 2,45 Taxi; 3,15 Profesiunea' mea, cultura (r); 5,00 rişti şi cîştigi (r); 5,30 Roata norocului (r); 6,00 Suflet de femeie (r)..

ACASĂ: 7,00 Celeste sc întoarce (r); 7,45 Guadalupe (r); 8,30 Te

P" iubesc (r);

9 , 0 0 Dragostea

nu moare (r); 10,00 Film: Joc dublu (SUA ’84/r); -11,55 Ca la mama Acasă (r); 12,00 Vînâtorul de oameni (r); 12,45 Ultima vară (s/r);13.30 Căsuţa poveştilor (r); 14,00 Dragoste şi putere (rj; 14,45 Misteri­oasa doamnă (r); 15,30 Te iubesc (sŢ; 16,00 Ceteşte se întoarce (s); 16,45 Guadalitpe (s); 17,30 Ultima vară (s); 18,25 Ca la mama Acasă;18.30 Dragostea nu moare; 19,25 Dex, mascatul (d.a.); 20,00 Dragoste şi putere (s); 20,45 Misterioasa doamnă (s); 21,30 Surorile (s); 22,30 Film: Un om grăbit (Franţa/Italia 1977); 0,15 Vînâtorul de oameni (s).

ANTENA 1: 6,40 Agenţia de presă (rj; 6,45 Dimineaţă devreme;10.00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie (s);-l 1,25 Pericol iminent (s/r); 12,30

mai spun! (r); 13,00 TVR Info; 13,05 .Cronici paranormale (s); -13,30 Primul val (s/r); 13,50 Video-caseta Planeta vie (doc.); 14,00 Ştirile muzicală; 14,00 Convieţuiri ateieziiş ,14,30 Foişorul de foc; 15,30 (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10 Dallas; 16,30 Ştiri; 17,00 Trei Limbi străine: Franceză; 15,35 destine; 17,50 Zodiac; 18,00

Uraganul (s); 19,00 Observator;19.30 Marius Tucă Show; 21,00 Filiri: Hoţi de ocazie (SUA 1977);23.00 Observator; 23,30 Agenţia de presă; 23,35 Schimbul de noapte; 1,05 Agenţia de presă (r); 1,10 Navarro (s); 2,40 Observator (r); 3,10 Uraganul (r); 4,10 Foişorul de foc (r); 5,10 Dallas (r); 6,10 Planeta vie (0. :

■ ■ PRIMA TV: 7,00 Poveşti deiubire; 8,30 Cinemagia (r); 9,00 Prima oră - magazin matinal; 12,00 Misterele din New Orleans (r); 13,00 Focus 13; 13,10 Atingerea'îngerilor (s); 14 Celebri şi bogaţi; 15,00 Maria Mercedes (s); 16,00 Focus 16; 16,10 Tia şi Tamera (s); 16,30 Malcom & Eddie (s); 17,00 Jeny Springer (s);18.00 Focus; 18,50 Real TV; 19,00 Detectivi de elită (s); 20,00'Camera ascunsă; 20,30 Brooklen South (s);21.30 Dosarele Y; 22,30 Focus +;23.00 Ultima ediţie; 1,00 Colpo Grosso; 1,30 Focus + (r); 2,00 Real

SUA; 15,30 Ecclcsiast ’99; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 Alladin; 17,30 în flagrant-(anchetă); 18,00 TVR Info; 18,10 Niek Freno - Profesorul perfect (s); 18,35 Familia Simpson (s); 19,00 Sunset Beach (s); 19,55, Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 ’ Jurnal, meteo, .ediţie specială; 20,50 Telesport; 21,00 Film: Asphalt tango (Franţa/România . 1996); 22,40 Jurnalul de noapte. Sport; 22,55 Opinia publică; 23,55 Top ’98; 0,30 Schi alpin CM. :

Program ul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Desene animate (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Documente culturale (r); 9,55 Ultimul tren; 10,50 S.O.S. Patrimoniul (r); 11,20 Scena politică (r); 11,40 Ecranul(r); 12,10 Sunset Beach (r); 12,55 Doar o vorbă săţ-i

Desene animate; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Schi alpin CM; 20,10 Mistere şi minuni; 21,00 Sensul tranziţiei. Lignit (II); 22,00 Pelerinaje; 22,20 Schi alpin CM;23.00 Teatru TV; Dragostea pusă la încercare; 0,30 TVM. Mesager.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Dreptul la iubire (r); J0,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Film: Adio, Queens! (r); 12,30 Seinfeld (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Culoarea nopţii (SUA 1994); 14,30 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit;16.00 Cărările iubirii; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Rişti şi cîştigi; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Spitalul de urgenţă; 21,30 Lois şi Clark; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,30 Veronica; 23,00

T e a tru l M a g h ia rprezintă miinc, 10 februarie, ora 19,00: FURTUNA, dc W.Shakcspcarc.

TVM .

Redacţia nu işi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune:

| 1 |0 fereatiri deschisă spre lume

, 9 februarie 6,00 Vidco-

tqxt; 21,00 Dedi­caţii muzicale -

Blue - program erotic; 1,00 Videotext..

T E L E E U R O P Amuzica;

Videotext; 3,00 închiderea programului.

P O R T A LEXPORT - MPORT C.R.L.Marţi, 9 februarie

17,00 Rock Out The Earth; 17,30 Aventurile hti Hűek Fiim - d.a.; 18,00 Film: în afara oricărei îndoieli; 19,30, Rock Out The Earth; 20,00 Film; Farmecul adolescenţei; 21,35 O altă viaţă; 22,00 Deşertul vorbeşte - doc.; 22,30 Film Distrugătorii; 0,00 Electric

N O V A C l u jMarţi, 9 februarie

15,00 Preludiu muzical; 15,10 Serial: O singură viaţă; 15,50 Videoclipuri; 16,00 Serial: Medici la datorie; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Serial: Cele două Dianc; 17,40 Videoclipuri; 18,00 Muzică populată; 18,30 Bună scara, Cluj!; 19,30 Serial Familia Addams; 20,10 Videoclipuri; 20,15 Chemarea pămîntului; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

mZ. „r*i z â f f t

Marţi, 9 februarie ttlri: 6,40, 7, 7,40, 8,

-.40, 9,10,13,14,15, 16,17, 18.6,00-10,00 'Primul salut". 6,20 Agenda zilei. 6.50,7,50

Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 727 "Pfus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 "CD Sport" (Cătălin Berindean). 9,20 'C e mai crede lumea’, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programei cinema­tografelor. 10,00-14,00 TCDPlayer”.10.20 Reviste presei centrale. 10,40 "Divertis Rado Blitz". 10,50 ‘Rus", pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13.20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 "Cu dreptul înainte", rubrică juridică (Gabriela Ungureanu). 12,00 'Chem area muntelui" (Dan Creţa). 14,00-18.00 Caleidoscop CD. 14,30 'Ziua in cîteva vorbe", declaraţia zilei. 1520 'C e mai crede lumea", r. 16,20 "Chemarea muntefeT (Dan Creta şi Constantin Mititeanu). 17,40 "Divertis Rado Biitz", r. 18,10 "CD

Spori” (Cătălin Berindean), 'Sinteze financiare’ (Mircea Bucin). 19,00 “Retro Goid", Tiberiu Crişan. 21,24,2, 4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,05 "Franţa Muzicală , Laura Runcanu. 21,30 "Cu capsa pusă”. Tudor Runcanu şi Horaţiu Nicoară.

RadioSonic

concursuri). 19-20 "Hollywood Music & Film” (coloane sonore din filme, realizator Ioana Lascu. 20-23 "Misie by request” (dedicaţii în direct). 23-2 "Sonic Rock” (Rareş Ion): 2-6 Music NomStop.

U N I P L U S R a d i oMarţi, 9 februarie

Program informativ BBC: 6,00- 6,30; 11,00; 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30.6,00-10,00“Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 720,8,20Sport; 7,45 Vos Populi; 8,35

programú zilei la Radio sonic, meteo, Revista presei; 8,45 Punct ochit; 920 horoscop, curs valutar, informaţii utile, Programul cinematografelor; 10,00- revista presei, programe TV şi 11,00 'AnthSkess’J^rogramjxeluat cinema, o reţetă pe zi, agenda .............. ~ *-■< ■-*culturală, concursuri). 10-14 ”2ua în am iaza m are’:Urechile ciulite (comentariul zilei), Basca cu bretele.Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi ia Radio Sonic (noutăţi muzicale, concurs)’. 15-17 McSonic (dedicaji muzicale cu premii McDonâcfs). 17- 19 "Ftoiiscnte" (caleidoscop, informaţii,

-M mu*Marţi, 9 februarie

Ştiri: 8 10,12, 14,17,19,20.6-10'Cafeaua de serviciu” (maxima zilei,

nramU zilei Ia Radio Sonic, meteo,

.2 00,13.00. 14,30-18,30 "Music Expres”. 19,00-21,00 "Animaţie”. 21,30-23,00 "Casa sunetelor - o emisiune de Mihai Godoroja.

Marţi, 9 februarie „ 5:00-8:00 Bună

RMMxirdimmeaţai 8:00- Vtflm C t-ţ 1 :oo Pauzele de

dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri

. utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră;

■ 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Fabrica de hituri - realizator Alex Preda. 23:00- 24:00 Contact Gold - realizator Alexandrii Gheorghiaş. 24:00-3:00 Super'50 (r). 3:00-5:00 Discontact

( f R A D I O C L U J j )Marţi, 9 februarie

6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică prezentată de Ioana Kanya. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Studioul de Radio Cluj prezintă Dan Horea. 11,05 Tranzit - amprenta prezentului. Din sumar tehnici de oomunicare, terapii neconvenţionale. Redactor Melánia Drágán. 12,00 Radiojurnal

transilvan. 12,15 Microfonul ascultătorului. Problemele dvs. de

' natură socială îşi pot găsi rezolvare sunînd la 42.00.31. Redactor

: Cristian Zoicaş. 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paratele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară în direct. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute. Informaşi la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Doina Borgovan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 De la est la vest, de la nord la sud. Enciclopedie geografică de educaţie şi cultură. Redactor Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaelei. Poveste pentru copii. 20,10 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare - dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor oferite de Sergiu Vitatian Vaida. 21 00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Marinarii‘sechestraţi pe nava Bahai Hindi ar putea

fi eliberaţi în cursul zilei de azi.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII: .

Prof.dr. LU C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, j : 1 6 “ -18*

Dr. V A L E N T IN P O P ES C U(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 14” -16; V: 15-17 S: 9 -1 1

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma,J:18*-20 V; 16-20

PROGRAMARE: ' tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

POLICLINICAINTERSERVISAN

str. Pascaly n ri, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOC RA­FIE ♦ALERGOLOGIE4 DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - . Histerosalpingografii pentru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimic - Bacteriologic Imuno logic - Parazilolögie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anligen HBS - Elisa Test - Luminări citologice pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

ore le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 R ezerv are , c o n su lta ţ i i

c l a te l. 41.41.63. ' >

Is c. Dental ROVA- SOCOLOV

' | Calea Moţilor 106, g i ţ j j ' Tratam ente stom ato log ice

com plexe:O terapie >;:>>■;.. .O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Program ări lâ tel.: 430028 Zilnic o rar 9-19

sîmbătă 10 -13Pentru studenţi, penuim w rir: şomeri, reducere 20V«LŞfŢŞ+'

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD Dr.ANGELACĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V -1 7 -2 0

• S - 8-12. V..Tel.: 42.56.18; tei/fax;19.14.68

ALIANŢA ANT1SU1CIDL I F E L I N E

Sufletul noslru la dispoziţia ^ dumneavoastră. Telefonul g

* g f T S 9e noapte, telefonul vieţii.

- M - r i 1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DE SÂNÂTATE

MLWALĂ CLUJ stă la d ispoziţia dvs.

de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Opera Românăprezintă mîine, 10 februarie, ora 18,30: CAVALLER1ARUSTICANA.

O p e ra M a g h ia răprezintă azi, 9 februarie, ora 18,30: SÁMSON Şl DEL1LA.

STRASBOURG - A început sesiunea lunară a Parlamentului European, care va dura pina pe 12 februarie.

NEW YORK - Continuă dezbaterile Naţiunilor Unite cu privire la organizarea unei eventuale

conferinţe internaţionale referitoare la protejarea palestinierilor din teritoriile ocupate de Israel.

e . w m m m m p b o p o i i eÎM T R E T O A T E P Î R G H I I L E

“ P I C T D E N E A G R E S I U N E ” P U T E R I I D E L A M O S C O V A

á“Iniţiativele de pace politică la Moscova ale

premierului rus, Evgheni Primakov, sínt larg comentate în cercurile ziaristice din Rusia.

Se aminteşte că este vorba despre demersurile privind încheierea unui aşa-numit “pact de neagresiune” între toate pîrghiile puterii de la Moscova, pe o perioadă de jumătate de an, pînă la alegerile prezidenţiale din anul 2000.

în perioada “armistiţiului, preşedintele rus urmează sâ renunţe la drepturile sale constituţionale privind destituirea Guvernului şi dizolvarea Dumei dé Stat (Camera inferioară a

. Parlamentului federal). Executivul promite, la rîndul său, să nu pună legislativul în situaţia de a iniţia moţiuni de cenzură împotriva sa, chestiune

'ce ar putea deveni cu siguranţă premisă pentru dizolvarea Camerei inferioare.

Diima de Stat renunţă şi ea la orice iniţiativă a ^yfărei consecinţă juridică ar putea fi dizolvarea

anticipată a camerei Totodată, Duma se angajează să suspende declanşarea procedurii de destituire a preşedintelui rus.

Din declaraţiile făcute dc majoritatea senatorilor din cadrul Consiliului Federaţiei (cCamera superioară a Parlamentului rus) reiese clar că

aceştia sînt gata să sprijinejniţiativa lui Evgheni Primakov.

“Un astfel de apel la soluţionarea paşnică a tuturor problemelor, atît a celor politice, cît şi celor economice, merită toată consideraţia noastră”, a declarat preşedintele Consiliului Federaţiei, Egor Stroev. Poziţia liderului Camerei superioare a fost susţinută de majoritatea senatorilor din Adunarea Federală.

Guvernatorul regiunii Saratov, Dmitri Aiaţkov, consideră că “semnînd acordul de néagresiune” între toate pîrghiile puterii de stat şi partidele politice s-ar putea apropia de zona economicului, rezultînd o politică bună”.

Deşi Consiliul Federaţiei nu abundă în sceptici; unii dintre senatori sînt convinşi de caracterul tardiv al încercărilor de a stinge “pasiunile” politice. Dar faptul că înşişi senatorii de stînga nu resping ideca “pactului” şi sînt gata, cu unele rezerve, să sprijine propunerile premierului fac previzibilă poziţia favorabilă a Consiliului Federaţiei. -

Dificultăţile vin, ca dc obicei, din partea preşedinţiei. Şeful statului în persoană nu a comentat, deocamdată, iniţiativa premierului Primakov. Poziţia lui Boris Elţîn în această problemă este “făcută publică” dc către diversele

structuri de la Kremlin, fiecare dintre acestea interprctînd în felul său evenimentele şi posibilele reacţii ale preşedintelui, ceea ce permite să se creadă că Boris Elţîn a ştiut de iniţiativa premierului înainte ca acesta sâ trimită “propunerea sa” Dumei, dar, în aceeaşi măsură se poate afirma şi contrariul. La Kremlin, lucrurile nu sînt însă suficient dc clare. Serviciul de presă al preşedinţiei ruse a anunţat, săptămîna trecută, că preşedintele s-a pronunţat întotdeauna pentru concilierea şi pacea socială ceea ce nu presupune că sînt susţinute demersurile premierului. Dar, potrivit aceleiaşi declaraţii, şeful statului se împotriveşte oricărei îngrădiri a drepturilor (sale n.n.) constituţionale prevăzute pentru orice pîrgKie a puterii. Or propunerile lui Evgheni Primakov vizeazp îngrădirea unor prerogative ale tuturor instituţiilor de putere, inclusiv ale preşedintelui. Şeful Cancelariei de la Kremlin, Nikolai Bordiuja, nu vede nici o contradicţie în poziţia preşedintelui, expusă de secretarul său de presă, Dmitri Iakuşkin. “Scrisoarea premierului în vederea asigurării stabilităţii politice în ţară în perioada preelectorală nu ne-a luat prin surprindere”, a declarat acesta.

Observatorii scenei politice ruse sînt dc părere că Administraţia prezidenţială va lua o poziţie definitivă şi clară faţă de “pactul de neagresiune”

o dată cu “victoria” medicilor asupra “ulcerului perforat” al preşedintelui, absent din această cauză de la Kremlin.

în Dumă, propunerile premierului au fost sprijinite doar de membrii fracţiunii “Casa Noastră - Rusia” şi cei ai “Regiunilor ruseşti”, liderii majorităţii de stînga fiind mai sceptici “In perioada preelectorală, cînd c în toi lupta între partidele politice, semnarea unui acord dc neagresiune pare puţin probabilă”, este de părere unul din liderii Partidului Comunist, Valentin Kupţov.

Adoptînd o asemenea poziţie, stînga din Dumă a căzut în ambuscadă. Deputaţii din Dumă sprijină cabinetul Primakov, întrucît, rcfuzînd iniţiativele premierului, ar tăia orice posibilitate de colaborare cu executivul. Dar sâ spună un “da” răspicat “pactului” ar însemna sabotarea unora din poziţiile prevăzute în programele lor electorale. Iar maratonul pentru noua legislatură a Dumei de la Moscova deja a începui în această situaţie, asupra deputaţilor va influenţa aici nu rezonabilitatea politică, ci logica luptei pentru mandatul de deputat. Unii analişti sînt sceptici în privinţa succesului propunerilor lui Evgheni Primakov şi cred că şi această iniţiativă ar putea avea soarta tuturor încercărilor de pînă acum, carc s-au soldat, din păcate, cu... eşecuri.

e n m s e h t i w h i m h

P S T E R N f l t f M Sp j E x p r e s s " )

Hubert V edrine este ministrul Afacerilor Externe ăl Franţei din 1997, dar lucrează la Palatul Elysee din 1981, fiind “nu doar un diplomat în sensul clasic al cuvîntului, ci şi un expert în probleme mondiale”.

L ’EXPRESS: D iplom aţia este făcută din m ize v izib ile şi din confruntări spectaculoase, mai ales cînd izbucnesc crize. Dar în spatele

•acestui teatru public, alcătuit din întîlniri şi din reuniuni la nivel înalt, din călătorii, se ascunde o competiţie adesea m ult mai im portantă şi

^hotărîtoare pentru viitorul lumii. Care sînt, la ora actuală, zonele cenuşii care scapă, în general, de sub reflectoarele mass-media?

HUBERT VEDRINE: Diplomaţia . este mai întîi percepută ca un instrument de gestiune a crizelor. Kosovo, Irak, pentru a mă referi la cele mai actuale, în schimb, opinia publică percepe mai puţin mizele de fond şi pe termen lung ale unor negocieri mai discrete sau mai complexe. De pildă, să ne gîndim la Europa: la ora actuală se manifestă un interes mai puternic pentru “Agenda 2000” r adică finanţarea Uniunii pentru anii 2000-2006 - şi mai puţin pentru reforma instituţională, ale cărei consecinţe vor fi totuşi foarte dureroase. Un alt exemplu luat din istorie: după cel de-al doilea război mondial, cînd Churchill a considerat c â ,Npentru echilibrarea Consiliului dc Securitate al ONU, era necesar ca Franţa să aibă un mandat în Consiliu, el a impus o hotărîre carc, după o jumătate de secol, are încă repercusiuni asupra vieţii internaţionale. Există deci urgenţe şi mizele dc fond, care, uneori, nu vor apărea clar decît după 5 ,10 sau 20 de ani de Ja începerea negocierii.

î: Să revenim Ia reform a instituţională a Europei. Noi am cunoscut Europa celor 6, creată după Tratatul de Ia Roma, apoi Europa celor 9, a celor 12, iar acum din ea fac parte 15 ţări. Cum vede Franţa viitorul?

R: Vedem deja că, în 15, funcţionarea Europei este greoaie, cu atît mai mult cu cît flecare instituţie se

“perfecţionează”. Cînd două sau trei ţări au o idee identică, ele întîmpină mai multe dificultăţi decît anterior în a atrage de partea lor pe celelalte, carc sînt ele însele mai diferite. Chiar atunci

. cînd Franţa şi Germania sînt dc acord, a se crea pc această bază o majoritate dc idei sau o minoritate de blocaje nu este nici normal nici automat. Vă imaginaţi deci care va fi situaţia cînd vor exista 20,25 sau 30 dc ţări membre.

î: Treizeci!R: Da. Poate chiar mai multe.

' Trebuie să avem în vedere administrarea problemelor imediate şi să ne gîndim pc termen lung. Multe ţâri din Est care, îa ora actuală, nu sînt în situaţia de a intra în Uniune, nici chiar sâ fie candidate, au vocaţia, pe termen scurt, să participe la ea. De aceea, încă din 1999 trebuie să ne gîndim la reforme instituţionale şi să reglem entăm probleme care, practic, nu se vor ridica înainte de anul 2015 sau 2020. Pentru prevenirea unei paralizii a Europei, care

. se prefigurează, noi am propus, după m icile progrese înregistrate la Amsterdam, trei soluţii: reforma C om isiei, o nouă repartizare a drepturilor de vot ale ţărilor membre şi extinderea votului majorităţii calificate. Dar noi ştim deja că acest lucru nu va fi suficient pentru a face operaţională o Europă în 30. Va fi nevoie dc un sistem central de reglementări a politicilor comune şi de acţiuni cu geometrie variabilă.. î: Aţi evocat, pe bună dreptate, împrejurările în care a intrat Franţa în Consiliul dc Securitate al ONU. Nimeni nu contestă actuala prezenţă, dar acest organism , nu mai este reprezentativ pentru lumea actuală. Printre mizele mai puţin vizibile ale dip lom aţiei ex istă şi aceea a legitimităţii acestui organism, foarte important, fiindcă este singurul care, poate recurge la forţă pentru a asigura o reglementare a situaţiilor de criză pe plan mondial.

R: într-o lume în care există 185 de state, Consiliul de Securitate actual nu m ai,este suficient dc reprezentativ. Dorinţa Germaniei şi a Japoniei de a face parte din el ni se parc legitimă. Dar Consiliul nu poate fi doar acela al

em isferei Nord! -Marile zone de civilizaţie - America Latină, Africa, Asia, în afară dc China, lumea arabă -*■ vor trebui să fie reprezentate într-un fel sau altul. Pe dc altă parte, dreptul dc veto trebuie să fie păstrat. Dar, atunci, cum sc va putea evita paralizia cînd vor fi 25 de ţări? Soluţia nu a fost încă găsită. în toată această dezbatere, Franţa îşi manifestă propria disponibilitate.

î: E xistă anu m ite voci care /preconizează un mandat european în

Consiliul de Securitate. Oare acesta nu ar putea însemna concretizarea Europei politice?

R: Acest lucru va putea fi conceput cînd politica externă şi de securitate

• comună europeană va deveni o realitate. Noi sîntem încă departe dc aşa ceva! Azi, acest lucru ar fi prematur şi artificial. Pentru a se ajunge aici, în prealabil va trebui edificată politica comună. A preconiza încă dc pe acum un mandat european în Consiliul de Securitate, aceasta ar însemna sâ punem carul înaintea bolilor iar, în cazul nostru să dăm vrabia din mînă pe cioara dc pe gard. "

î: Să rămînem puţin pe terenul diplomaţiei clasice. SUA, care au trecut de la rangul de “superputere” Ia acela , după form ula dv., de “h iperp u tere” , au in ten ţia , nedeclarată, de a da o nouă definiţie N ATO , care ar fi fără lim ite geografice. Cum se va rezista unui asemenea tăvălug?' R: Aceasta este, intr-adevăr una din

tentaţiile Americii. O constatăm în toate organismele de reglementare a situaţiei economice mondiale: G7, FMI, OMC şi în NATO, bineînţeles. în cazul Consiliului de Securitate situaţia este ceva mai d iferită. Cum sp o t fi contracarate aceste tendinţe cînd sînt abuzive? Printr-o activitate regulată şi perseverentă pentru un multilatcralism real, împotriva unilateralismului, pentru o multipolaritate echilibrată, împotriva unipolarităţii, pentru diversitatea culturală, împotriva uniformităţii. Nimic • din toate acestea nu se va face în mod automat, iar influenţa noastră în lume nu creşte singură. Este nevoie de o strategie, o tactică, o metodă. Este însă posibil. Dovada o constituie faptul că,

la ora actuală într-o lume în care există 6 miliarde de locuitori şi 185 dc ţări, noi nu sîntem, în pofida dimensiunii teritoriului nostru şi a numărului populaţiei noastre, o putere medic, ci una dintre cele cîteva puteri cu o influenţă mondială. Esenţial este ca voinţa noastră să pornească dc la un diagnostic real şi să acţionăm pîrghiile juste.

î: Cînd aţi înţeles că Statele Unite sînt o hiperputere?

R: Ea s-a manifestat pc etape pc parcursul ultimului deceniu. în 1990- 91, odată cu izbucnirea războiului din ,Golf şi cu destrămarea URSS. Apoi, jodatâ cu alinierea pc plan planetar, cel ‘puţin într-un prim val, la economia dc .piaţă, versiunea ultraliberală americană. Şi, în sfîrşit, supremaţia mondială crescîndă fără precedent pc care-au atins-o industriile lor culturale.

Lupta pentru influenţa mondială sc dezvoltă pe plan diplomatic, dar şi pe toate' celelalte: economic, monetar, juridic, audiovizual, lingvistic, cultural. In procesul mondializârii, devine din ce în ce mai dificil să ne apărăm sursele noastre de creaţie. A se vedea situaţia cinematografiei sau a audiovizualului în Europa.

î: în sch im b, lu p ta ju r id ică m ondială este ignorată sau grav subestimată.

R: Aveţi dreptate. Triumful mondial al econom iei de piaţă în versiune am ericană a dus la proliferarea mecanismelor juridice şi judiciare şi a provocat o creştere spectaculoasă a rolului avocaţilor. Or, noi asistăm în acest domeniu şi Ia .o expansiune a sistem u lu i juridic britanic, în detrimentul sistemului juridic romano- german. “Genele” lor sînt diferite. Viitorul va fi diferit în funcţie de faptul dacă sistemul juridic britanic va triumfa pretutindeni sau dacă va fi păstrată o pluralitate. De pildă, Franţa este semnatara unui număr de peste 6.000 dc acorduri internaţionale. între 1919 şi 1939 ea a încheiat 14 acorduri pe an, între 1945-49,40 dc an, iar apoi ritmul a crescut neîncetat. Pe plan comercial numărul litig iilor cresc, în m od excepţional.

Problema se ridică de asemenea si în

cazul tribunalelor penale internaţionale. Din cauza faptului că nu am urmărit prea îndeaproape - elaborarea reglem entării carc stă la baza Tribunalului Internaţional cu privire Ia fosta Iugoslavie, creat totuşi din iniţiativa noastră, acesta a fost copiat exclusiv după modelul mecanismelor anglo-saxonc. Noi am reuşit, într-o a doua fază, să corectăm lucrurile. Şi pc acest plan există o problem ă dc identitate, dc drept, o nevoie dc diversitate.

î: Statele Unite duc de asemenea o acţiune mai puţin frontală dar, fără îndoială foarte eficientă pe lîngă elitele mondiale. Ele fabrică influenţă formîndu-lc în universităţile lor.

R: într-adevăr, în fiecare an, ele primesc sau recrutează 600.000 dc studenţi străini. Aceasta înseamnă că ele deţin.nişte pîrghii în toate ţările lumii. Recent, mi s-a vorbit despre o misiune americană în Franţa carc recrutează studenţi haiticni carc-şi termină studiile superioare la noi şi li sc propun un al treilea ciclu dc studii în SUA şi stagii în întreprinderi.

Este doar un exemplu din miile dc cazuri. Iar ele au dreptate, din punctul lor dc-vcdcrc. Nu veţi găsi practic nici un guvern în carp unul sau mai mulţi factori dc răspundere sâ nu fi fost formaţi în SU A . A cesta este dc asemenea un clement formidabil dc putere. Tocmai pentru a ne restabili şansele noastre faţă dc această mişcare noi am lansat, cu Claudc Allegrc,. agenda “E dulfrance” pentru a îmbunătăţi şi a coordona în străinătate ofertă franceză dc pregătire la nivel înalt.

Noi primim 125.000 dc studenţi sttăini carc pot deveni puncte de sprijin ale influenţei noastre. Fireşte, în toate acestea, se pune problema limbii. Noi nu ezităm sâ difuzăm ideile noastre în alte limbi, dar; totuşi, să nu ezităm sâ o apărăm pc a noastră. Sâ ne batem pentru ca franceza sâ rămînâ o limbă vorbită (azi de către 140 milioane de persoane), o limbă utilă dc comunicare. Aşa după cum, pentru cultura noastră, - în general, o parte 'esen ţia lă a, răspunsului eficient rezidă în politica noastră audiovizuală externă.

Románia primeşte sem nale pozitive din partea Cehiei ş i Ungariei privind neintroducerea vizelor.

1990 - S-a constituit CPUN ca nou organ legislativ şi al p u te r ile stat avînd ca scop

principal asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor, la 20 mai 1990

_Sîntem pentru strîngerea curelei, dar peste mijlocul şi nu în jurul gîtului românilor”

Uniunea Vatra Românească va milita pentru alegeri anticipateI n 11111 rr» o l / » A / i n A —I I — — I _ t i »• M _ . . . r . • 'în u ltim ele două z ile ale

sfirşitului de săptămînă au avut Ioc la Tîrgu-M ureş lucrările C on siliu lu i n aţion a l de coordonare al Uniunii Naţionale Vatra Românească (UNVR). Reuniunea, la care au participat reprezentanţii a 30 de filiale, dintre care unele din Republica Moldova, a analizat activitatea filialelor şi stadiul desfăşurării conferinţelor judeţene de alegeri, a supus discuţiilor programul de activitate pe 1999 şi a decis desfăşurarea, în perioada 15-16 mai, a Conferinţei naţionale a Uniunii Vatra Românească la Tîrgu-Mureş. Un capitol aparte a fost dedicat analizei situaţiei p o lit ic o -e c o n o m ic e din Románia. Reuniunea a adoptat, şi o Declaraţie în care se spune că, avînd în vedere situaţia cconomico-socială explozivă cc ar putea genera acţiuni de masă incontrolabilc, carc ar pune în primejdie stabilitatea României, U N V R con sid eră că “este necesară canalizarea tuturor

nemulţumirilor, neîmplinirilor şi frustrărilor spre alegeri generale anticipate, singurele care pot salva democraţia şi stabilitatea României”. Declaraţia consideră măsurile fiscale luate în ultimul timp, la disperare, ca aberante, în ea, UNV R se declară hotărit pentru reformă, dar “în interesul populaţiei şi nu a unor grupuri de interese”. După ce se denunţă “în că lca rea repetată a Constituţiei de către preşedintele României, Guvern şi majoritatea parlam entară” , D eclaraţia U N V R se mai arată îngrijorată de “atacurile concertate menite

statutul ei a fost de societate culturală. La o întrebare privind partea în carc se va implica, răspunsul a fost relevant: UNVR nu va putea susţine o coaliţie în care există UDMR, considerat “o nenorocire şi un cancer al vieţii politice româneşti, nu pentru câ este un partid al unei anumite etnii, ci pentru câ, neagă prin ideologie şi acţiune însăşi fiinţa României”. Trăim o etapă de prăbuşire a încrederii populaţiei în cei pe care i-a votat în 1996. N e confruntăm cu o disoluţie a autorităţii fără precedent, că o corupţie pe măsură, cu o criză a

sâ destabilizeze cele trei instituţii valorilor morale şi cu o mizerie fundamentale: armata, biserica şi _ materială carc ameninţă biologicşcoala.” “Actualul algoritm, un troc deosebit de greţos, este o luptă murdară pentru ciolan, care a adus România şi mai aproape d c d ezastru ”, a enunţat p reşed in te le Z eno Opriş la conferinţa dc presă care a urmat reu n iu n ii. D e aceea , Vatra Românească se vede nevoită să sc implice, chiar dacă pînă acum

însăşi-flinţa neamului. Ar fi bine dacă guvernanţii ar conştientiza acest pericol. Dacă nu vor accepta acum ideea alegerilor generale, în anul 2000 riscă sâ dispară de pe scena politică, a avertizat Zeno Opriş. “în ceea ce priveşte reforma, noi sîntem pentru strîngerea curelei, dar în jurul mijlocului şi nu în jurului

gîtulăi acestui popor nefericit. Preşedintele UNVR a repetat aceste idei în faţa unei mulţimi de 2.500 - 3.000 de persoane care a umplut ieri seară Sala polivalentă din Tîrgu-Mureş. Dl Opriş a denunţat “pierderea finală a pariului cu agricultura, care s-a transformat într-un atentat la existenţa fizică a românilor, monomaniile legate de achiziţionarea de elicoptere Cobra în condiţiile în care nă sînt bani de medicamente pentru copii şi bâtrîni, agitaţiile mentale incontinente ale unor miniştri care, fie câ refuză să dialogheze cu minerii, fie că îi ameninţă că vor trage în ei, riscînd să arunce ţara într-un război civil”. Pe fondul continuu al unor lozinci antiguvernamentale virulente - pentru a folosi un eufemism - Zeno Opriş a repetat câ Uniunea Vatra Românească, va face tot ce îi stă în putinţă pentru a converti nemulţumirea socială crescîndă pe calea democratică a alegerilor.

Dorin SUCIU

Parlamentul a 1999 un deficit

Parlamentul a aprobat, ieri, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor din proiectul de buget şi a acceptat reducerea deficitului bugetar de la 2,4 la 2% din PIB, ca umare a suplimentării veniturilor, prin aplicarea Ordonanţei de Urgenţă 50 privind regimul accizelor la tutun, alcool şi cafea.

Parlamentul a acceptat amendamentul C om isiilor reunite de buget-finanţe, conform căruia veniturile bugetare erau sporite cu 2.128 miliarde de lei, ca urmare a aplicării Ordonanţei 5 0 .'

Cheltuielile au fost menţinute la sírnia prevăzută, dc Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar scâzînd astfel cu 0,4% din PIB. Conform hotărîrii plenului celor două Camere, în 1999 veniturile vor fi dc 86.884,4 miliarde'de leii cheltuielile de 93.384,4 de lei, deficitul bugetar de 6.500 miliarde de lei. Ministerul

-Finanţelor prevăzuse iniţial ca veniturile să fie de 84.756,4

aprobat pentru bugetar de 2%

din PIBmiliarde, iar deficitul bugetar de 8.628 miliarde lei.

Plenul Parlamentului a respins amendamentul propus de PDSR privind majorarea cheltuielilor cu 2.964 miliarde de lei şi creşterea deificitului bugetar cu 0,6 la sută din PIB.

Deputatul PDSR Florin Georgescu a spus că, prin creşterea cheltuielilor bugetare, va fi stopată scăderea nivelului trai al populaţiei, iar senatorul Marin Stclian a susţinut că această sporire a cheltuielilor poate fi realizată dacă vor creşte taxele vamale. ' ; t

Ministrul Finanţelor, Dccebal Traian R em eş, a respins propunerea PDSR, afirmînd câ nu poate permite creşterea deficitului bugetar, sarcina principală a ministerului pe care-1 conduce fiind p ia i& datoriei externe a României. Rem eş . i-a. acuzat pe reprezentanţii opoziţiei Câ datoria externă a fost contractată încă dc pc vremea Guvernului PDSR.

C o n s t a n t i n e s c u

ş i P l e ş u a u

p a r t i c i p a t l a

f u n e r a l i i l e

s u v e r a n u l u i

h a ş e m i tPreşedintele României,

Emil C onstantinescu şi m inistrul A facerilor Extcmc, Andrei Pleşu, au plecat, luni dimineaţă, spre Amman, pentru a participa la funeraliile naţionale ale suveranului haşem it, Hussein ibn Talal, decedat duminică, la vîrstă dc 63 dc an i, in form ează surse concordante dc la Bucureşti şi Amman.

Şeful statului şi ministrul dc E xterne au fost întîmpinaţi la aeroport dc ambasadorul României la Amman, Vasile Sofincti.

La ceremoniile funerare au fost prezenţi ccl puţin 40 dc lideri din întreaga lume, în semn dc omagiu pentru unul dintre c e i mai importanţi lideri ai acestui secol, carc a marcat istoria Iordaniei şi a Orientului Mijlociu timp de 47 de ani de domnie.

Diaconescu nu acceptă apariţia unor grupări în interiorul PNTCD

P reşed in te le PNŢCD* Ion Diaconcscu a afirmat, ieri, că protocolul lansat în numele a 20 d c deputaţi ţărănişti, dar n csem n at, e s te “o glum ă proastă”, după cum s-a pronunţat şi premierul Radu Vasile şi a precizat că în şedinţa BCCC va fi examinată responsabilitatea ce revine celor care figurează drept susţinători ai documentului publicat într-un cotidian central.

Ion Diaconcscu a arătat că protocolul, nesemnat de nici un ţărănist, arc un conţinut “total contradictoriu”, pentru că susţine unitatea partidului, dar face “apologia separării” în PNŢCD, prin intermediul unui şrup, ceea ce este “un nonsens’ . Liderul PNŢCD a apreciat că “tot acest protocol conţine cuvinte iară nici o noimă”, calificîndu-1-drept “ceva cu totul neserios”. Totuşi,

^Diaconescu a remarcat câ, în cazul în care documentul este asumat, lansarea sa constituie im gest de nesocotire a*disciplinei de partid şi acest fapt va face ob iec tu l u nei analize a conducerii partidului.

Purtătorul de cuvînt al

PNŢCD, Remus Opriş, consideră “o d iversiun e” protocolul celor 20 de ţărănişti, deoarece “nim eni nu a

I revendicat-apartenenţa la acest grup”. El a arătat că, mai întîi, a apărut zvonul câ premierul işi va constitui propriul partid, apoi, imediat după ce Radu Vasile a infirmat această idee, a fost lansată inform aţia privind conturarea unui grup în interiorul.PNŢCD.

Opriş apreciază drept “o manevră murdară” intenţia celor dornici dc parvenire politică de a confisca numele lui Comeliu Coposu pentru a Iovi în unitatea partidului, referindu-se la faptul câ autorii protocolului susţin că platforma lor respectă linia

. Coposu. Purtătorul de cuvînt a amintit că, atunci cînd un grup de ţărănişti au părăsit PNŢCD şi au creat PNŢ, aceştia I-au acuzat pc Comeliu Coposu că a părăsit linia Maniu-Mihalache.

Susţinătorii protocolului invocă respectarea lin iei Comeliu Coposu şi, în opinia lui Opriş, acest fapt a avut un precedent, “fiind folosită de

frustraţi ca să-şi m otiveze distanţarea de partid”. El a adăugat că Virgil Mâgureanu a recurs Ia aceeaşi motivaţie cînd şi-a construit partidul. Remus Opriş a spus că toţi cei care tensionează viaţa internă a PNŢCD şi susţin ideea creării unui grup în partid se plasează alături de Virgil Mâgureanu.

în presă a fost publicat un_ protocol în 14 puncte, nesemnat, dar însoţit de o listă cuprinzînd num ele a 20 de deputaţi. Documentul anunţă crearea unei platforme-program ce respectă linia C om eliu C oposu şi elaborarea unei structuri paralele în partid, prin desemnarea unui lider şi înfiinţarea unor departamente separate înp n t c d . . *

Deputatul PNŢCD Constantin Drumen a recunoscut câ este

autorul protocolului nesemnat prin care se anunţa crearea unei

structuri paralele în partidDeputatul PNŢCD Constantin

Drumen a recunoscut, ieri, printr-un comunicat, că este autorul protocolului nesemnat, prin care un grup de 19 deputaţi susţinea crearea unei strOcturi paralele în partid şi a precizat că textul publicat reprezintă notiţe proprii, de care nu au avut cunoştinţă ceilalţi parlamentari.

“Lucrarea este strict personală şi nu este menită să constituie o platformă-program pentru un anumit grup de parlamentari”, susţine Drumen, precizînd că nu cunoaşte modul în care textul a ajuns în presă. Printre cei 19 parlamentari figurează numele lui Sorin Lepşa, lonuţ Gherasim, Laurenţiu Dumitraşcu, Florin T udose, Ulpiu Micle, Dan Nichita, Gabriela Radu şi Liviu Petreu, care au negat fiecare în parte orice im plicare în redactarea acestui text. Ei s-au întîlnit în cursul zilef de luni cu preşedintele Ion Diaconescu pentru a lămuri situaţia şi l-au indicat ca unic au tor pe Constantin Drumen. ,

Deputatul L a u m ţiuDumitraşcu a precizat, că -,u a fost consu lta t în privinţa

P U N R î i c e r e p r e m i e r u l u i

s ă n u s e a n g a j e z e I a

B u d a p e s t a c ă v a î n f i i n ţ a

0 u n i v e r s i t a t e m a g h i a r ă

i n R o m á n i aPUNR îl avertizează pe premierul Radu

Vasile “să n u ’cadă în capcana diplomaţiei ungare’ şi să nu s e angajeze, în timpul vizitei pe care a început-o în Ungaria, că va susţine înfiinţarea universităţii m aghiare. Printr-o scrisoare deschisă, preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, îi am inteşte că instanţa a d ed ara t ilegală hotărîrea guvernamentală de înfiinţare a Universităţii "Petofi-Schiller" şi îl previne că =UNR va ataca în Justiţie orice altă propunere ie înfSnţare a unei universităţi maghiare. ‘Avem învingerea că nu veţi repeta greşelile şi erorile lolitice s ă v îr ş i te de p re d e c e s o ru l lumneavoastră, domnul Victor Ciorbea, care n urmă cu mai bine de un an de zile a făcut, u de la sine putere, promisiuni legate de rfiinţarea unei aşa-z ise universităţi de stat ăn nba maghiară pe teritoriul României’, se arată1 sc riso a re . Valeriu T abără îi mai cere ■emierului să protejeze piaţa agricolă internă ; produsele ungureşti.

PDSR proclamă: “ Noi sîntem alternativa”urmare din pagina 1

piaţă cu atributele statutului de a acţiona în situaţii de criză. O primă măsură va fi supravegherea pe o perioadă de 6-12 luni a preţurilor la bunurile de consum şi reglementarea strictă a preţurilor la energie şi Ia combustibil. în acelaşi timp, vor fi stimulate investiţiile prin reduceri de impozite şi taxe, privatizare rapidă cu şanse egale acordate investitorilor români şi străini şi protecţia pieţei interne. Cel puţin pînă Ia redresarea agriculturii, PDSR se pronunţă pentru revizuirea politicilor vamale impuse de acordurile cu CEFTA şi ■ Uniunea Europeană, în scopul protejării şi dezvoltării producţiei proprii.

ín domeniul protecţiei sociale, PDSR se angajează să indexeze lunar pensiile cu un procent de 80 la sută

din inflaţie şi sâ mărească salariile bugetarilor cu 75 la sută din indicele de creştere al preţurilor bunurilor de consum, în paralel cu o reducere de 40 Ia sută a aparatului birocratic. De asemenea, afirmă că va găsi resurse pentru dublarea cuantumului alocaţiei pentru copii.

Zanc spune câ programul partidului său este conceput pentru a fi discutat cu partidele guvernamentale şi aplicat pînă nu este prca tîrziu. La actuala rată a descreşterii economice, el afirmă că, în curînd, situaţia va fi atît dc gravă îneît sâ te angajezi să guvernezi ar însemna să-ţi asumi mari riscuri.

PDSR îşi va intensifica activitatea de convingere a opiniei publice că reprezintă alternativa. “Nu este adevărat că întreaga clasă politică este vinovată pentru dezastrul actual. Vinovaţi sînt politicienii coaliţiei de

guvernămînt, iar noi dorim ca oamenii sâ înţeleagă că PDSR este alternativa”, declară Zanc.

Partidul care a guvernat pînă în 1996 trage un semnal de alarmă şi în privinţa deteriorării climatului democratic. Ion Iliescu vede în modul de acţiune al guvernanţilor împotriva minerilor şi în încercarea de a asocia mişcarea grevistă cu activitatea unor partide semnul unei intenţii de restrîngerc a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, în scopul păstrării puterii cu orice preţ. “Iată de ce consider că lupta pentru apărarea democraţiei- democraţie aşa cum este ea definită în Constituţie, şi nu cum o interpretează unul sau alţii dintre vremelnicii conducători ai ţării- este un obiectiv fundamental al PDSR, Ia fel ca şi reconstrucţia economică a ţării”, declară Iliescu.

documentului şi consideră că autorul ar trebui să fie sancţionat "nu pentru rea-credinţă, ci pentru inocenţă”, pentru că textul este “prost conceput şi contradictoriu". "Iniţial am crezut că este vorba de o diversiune, pînă cînd am aflat însă numele autorului", a spus Dumitraşcu. ' k.

Orice im plicare în a c e s t demers a fost negată şi de Sorin Lepşa, Gabriela Radu, Ulpiu Micle, Florin Tudose şi Liviu Petreu. Gabriela Radu consideră protocolul drept “o tîmpenie" şi i- a cerut lui Drumen să difuzeze un comunicat de dezminţire pentru că şi-a permis să fo lo sească numele altor parlamentari fără să îi consulte. Ulpiu Micle a declarat că “toată chestia" a pornit de la Drumen. “Nu am ştiut de acest protocol, iar Drumen nici măcar nu a fost autorizat să facă apa ceva", a arătat Micle. El a menţionat că parlamentarii nominalizaţi în finalul protocolului au mers la preşedintele Diaconescu şi au explicat situaţia “ca să nu cadă de fazan i”. Deputatul Florin Tudose a precizat că nu a avut cunoştinţă de text şi că i-a reproşat lui Drumen faptul că l-a nominalizat fără a-| consulta.

Ideea structurării unui nou grup în PNŢCD a fost lânsată după ce un grup de deputaţi ţărănişti, printre care Constantin Drumen, Mihai Calimete, Dan Barbaresso, s-au întîlnit, marţi seara, cu

' premierul Radu Vasile. Surse ţărăniste au declarat că, la aceste discuţii, premierul i-a sfătuit pe deputaţi să-şi îmbunătăţească modul de acţiune în PNŢCD.

Unii au înţeles, însă, că ar putea structura un grup în partid, care să-şi asume linia politică a lui Corneliu Coposu.

Apoi a apărut textul unui protocol nesemnat, în 14 puncte, dar care cuprindea, în final, numele a 19 deputaţi, care anunţau e lab o ra rea unei platform e - program şi constituirea unei structuri paralele în PNŢCD du -lid e r şi departamente interne proprii.

Preşedintele ion Diaconescu, precum şi premierul Radu Vasile au calificat acest demers drept “o glumă proastă".

încheierea expoziţiei "British Contemporary Writers" ("Scriitori britanici contemporani), organizată de Muzeul Literaturii Romane şi BritishCouncil.

Astăzi vor fi anunţate nominalizările pentru Gala Premiilor-UNITER.

Se impune un scurt istoric. în vederea colectării 'd e fonduri necesare continuării amplului şi

costisitorului proiect de restaurare a Catedraleiarhiepiscopale, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului,Feieacului şi Clujului; în colaborare cu.Muzcul Naţional de Artă Cluj şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, a organizat o expoziţie de pictură, expoziţie vernisată luni, 7 decembrie 1998. Este inutil să insist asupra succesului de care s-a bucurat expoziţia CATEDRALA, cele 36 de lucrări purtînd nume din cele mai prestigioase ale artei plastice româneşti. Sînt de amintit nume ca: Ion Pacea, Vasile Pop, Ion Sălişteanu, Viorel Nimigeanu, Alexandru Mohi, Radu Maier, Leonid Elaş, Sorin Dumitrescu, Alexandru Cristea, Mihai Baudac, Mircea Bălău, Marcel Lupşe, Carol Nerbert, Eugen Fátachi, Cristina Popovici, Ioan Sbîrciu, Liviu Suhar, Maria Truţă, Bogdan Vlăduţă, Teo Mureşan, Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Miron Duca, Teodor Botiş, Manuéla Botiş, Iosif Berindeiu, Mariana Bojan, Margareta Catrinu, Voichiţa Căprariu, Alexandru Chira, Constantin Flondor, Silviu Oravitzan, Costin Neamţu, Teo

^M ureşan, valori incontestabile ale penelului.Ultimul act al expoziţiei s-a consumat ieri, 8

februarie, în saloanele Muzeului Naţional de Artă Cluj-Napoca. Prin tragere la sorţi, repartizarea lucrărilor expuse către instituţiile şi colecţionarii particulari a avut următoarea desfăşurare: Constantin Asăvoaie, director executiv Misiunea Creştină pentru închisori - lucrări de Costin Neamţu, Ioan Sbîrciu, Alexandru Cristea, Alexandru Chira, Viorel Mârgineanu, Radu Maier,

- Voichiţa Căprariu, Sorin Dumitrescu şi Liviu Suhar, Constantin Flonder, Teodor Bobiş, director.

■ sucursala BRD Bistriţa - lucrări de Miron Duca,

Viorel Nimigeanu, Mariana Bojan; Călin Plăian, lucrări semnate dc Cristina Popovici, Ion Sălişteanu şi Teodor Botiş; Liviu Traian Topşa, director sucursala BRD Cluj-Napoca, lucrări de Teodor Botiş şi Iosif Berindeiu; Ion Ţiriac s-a ales cu o lucrare dc Carol Nerbert; Vasile Tulbure, director Regionala CFR a obţinut o lucrare de Silviu Oravitzan; Leonard Strizii o lucrare de Teo Mureşan; Ioan Rus, director Ţiriac Holding Transilvania - o lucrare semnată Alexandru Mohi; Gábriel Ruga o lucrare dc Leonid Elaş; Sică Puşcoci, impresar, s-a ales cu o lucrare a tinerei plasticicne Ramóna Porumb; Marian Puşcoci a “tras” lozul cel mare cu o lucrare de Ion Pacea; Marius Piţigoi a intrat în posesia unei lucrări de Maria Truţă; Vasile Onaca, inginer SC ONCOS SA - tablou aparţinînd Margaretei Catriniu; Adrian Năstase, deputat, a cîştigat un Marcel Lupşc; Ştefan Moţ un tablou de Mircea Bălău; Alexandru Lăpuşan, deputat, o lucrare semnată Eugen Patachi; Corneliu Gros, director sucursala BRD Tîrgu Mureş, o lucrare de Manuéla Botiş; Ştefan Dimitriu, director SC Napoca SA, tablou aparţinînd plasticianului Bogdan Vlăduţă; Gheorghe Dima, director Prodvinalco, o lucrare de Mihai Bandac; Florin™ Cîrstea un tablou de Marin Gherasim; Alexandru Apahidean, director SC Turism Transilvania SA, un excelent tablou de Vasile Pop.

Aceştia sînt fericiţii cîştigători. Adevăratul cîştigător este însă Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feieacului şi Clujului, lucru subliniat şi dc preot Ioan Bizău, consilier misionar social: “în această licitaţie s-au întîlnit, fericit, două realităţi spirituale, definitorii pentru ceea ce înseamnă evoluţia noastră ca persoane şi comunitate, două calităţi spirituale, cultul şi

cultura. Cultul s-a întîlnit prin lucrările ample de restaurare ale Catedralei Arhiepiscopale din Cluj- Napoca. Cultura a venit în’întîmpinarea acestei nevoi prin generozitatea cu totul deosebită a celor 34 dc artişti plastici care şi-au oferit lucrările în mod gratuit. Dincolo de însemnătatea economică a sumei pe care am strîns-o, stă şi rămîne gestul suprem pe care l-au făcut oamenii, înţelepciunea artiştilor, a celor de la Muzeul Naţional de Artă, a oamenilor de presă, fără de care nu am fi putut organiza acest eveniment” .

D em osten e S O F R O N Foto:/. PETCU

. ^ 7

J a z z l a i n t e r f e r e n ţ a s t i l u r i l o r

jr|

Serile de jazz pe care ni -le propune cu generozitate Diesel Club, trebuie să repet acest lucru, mă duc cu gîndul la serile similare din marile baruri occidentale. Sînt seri de neuitat, în care primează numele de referinţă, primează calitatea, actul muzical cunoscînd perfecţiunea.

Senzaţia aceasta am avut-o din nou în concertul din 7 februarie, organizat împreună cu cei de la Connex, în care invitaţi au fost Mircea Tiberian (pian), Venteslav Blagoev (trompetă, Bulgaria), Horst Nonnenmacher (bas) şi Maurice de Martin (drums, ultimii doi din Germania), reuniţi sub un

inspirat nume, Interzone Jazz. Formaţie ce îşi propune şi reu şe ş te , meritul le aparţine în exclusivitate, jazz la interferenţa stilurilor. Este un parcurs de la muzica cultă europeană la folclorul eu ropean , e st-eu ro p ean mai bine spus, la improvizaţie, caz în care avem de a face cu perfecţionişti. In cei patru artişti avem acei buni cunoscători ai artei improvizaţiei în jazz, rod al unor îndelungi experienţe concertistice şi solistice din cele mai diverse. Mircea Tiberian a colaborat cu * muzicieni de marcă, Larry Coryell, Tornász Stanko, Marty Cook, Ed Schuller, Gildas Scouamec, Nicolae

Simion, Peter Perfido, nume ce reprezintă tot atîtea stiluri şi curente jazzistice. Maurice de Martin este şi el cunoscut românilor. Este bursier DAAD, cu specializarea în, surpriză, folclor românesc, predă percuţia ca profesor invitat, s-a făcut remarcat prin formaţia Broteher Virus, vestită în Germania anilor ’90. Nonnenmacher are parte de o carte de vizită impresionantă, cu numeroase concerte şi invitaţii alături de mari nume ale jazzulul mondial. Nu departe de ei este Blagoev, pentru care trompeta nu are taine. Le-am (re)descoperit calităţile interpretative duminică, 7 februarie, în compoziţii semnate Mircea Tibérian şi de Martin într-o seară din cele mai reuşite. - ' :

D e m o ste n e S O F R O N

î n p r e m i e r ă a b s o l u t ă l a L i b r ă r i a§ | . | p w w i í í c t w w '.

“ U n i v e r s i t ă ţ i i ”

Viziunile interpretative; ale pianistului - v Vlad Dimulescu

::ae

m m »

M l l t ,

' v >H f V -■ h

‘* ; r * - ___ ,»

MUÉSémmM i\ ,, ; K a k ■■ - j

Librăria “Universităţii" a avut parte ieri, 8 februarie, de un eveniment discografic deosebit, onorat de o asistenţă aleasă şi selectă. Open Harmony şi Cartimpex SA au lansat com pact-discul şi c a s e ta Vlad Dimulescu, primul CD din seria Tineri muzicieni români, cu lucrări de Enescu, Chopin şi Brahms.

Prezenţa maestrului Dimulescu ne-a prilejuit un interviu în exclusivitate, din care pentm dvs. redăm acum un singur pasaj, elocvent însă: “Pentru mine Clujul

reprezintă un punct de reper însemnat pentm cariera mea pianistică. Acum 14 ani, în 1985, exista aici un concurs naţional de pian, un concurs pe care l-am cîştigat şi care m-a lansat în viaţa m uzicală ro m ânească şi

. internaţională. Aceasta este, pe de o parte, istoria. Pe de altă parte, am întîlnit aici un colectiv de muzicieni în ;

. faţa cărora mă închin, pentm că ei reprezintă extremă intelectualităţii muzicale ardelene".

D e m o ste n e S O F R O N Foto:!. PETCU

T A L O N P E N T R U D E D I C A Ţ I I M U .. D e 45 de ani Radio Cluj salută Transilvania! .

Cu ocazia sărbătoririi a 45 de ani, Radio Cluj vă oferă p D â n i M ^ ) ) } ) l l gratuit, m uzică uşoară (de luni pînă vineri, între orele 13,15 - 13

/ 8 ,00-9 ,15 ş i 20 ,00-22 ,00 , niercuri, între orele 20-22). v S S S f c W i f t r Completaţi talonul si expediati-1 pe adresa:

RAD IO CLUJ STR.' D O N A T H N R . 160 3400 CLUJ-NAPOCA Toţi cei care com pletează aceste taloane vor participa'la

15 Martie 1999 Premiu special în valoare de 5 .000 .000 lei, iar Marele Premiu va

Num ele şi prenumele celu i care face dedicaţia . 7

Z I C

osib50)

o trs avea

tdresrătur

: A L E G R A T U I T E

litatea să dedicaţi celor dragi,>au, populară (dum inică, între orele

gere la sorţi, unde va fi atribuit un valoarea de 10 .000 .000 lei.

a: ;Data difuzării dedicaţiei M uzică uşoară 1 1 M uzică Donulară f~j Semi TEXT A N U N Ţ Ziarul din care aţi decupat talonul

a

-V ■ -

-.. -

'

Nu răspundem pentru conţinutul textului * Melodiile sînt alese de realizatorul em isiu ii i

P r o f e s o r u l H l i r c e a

Z B R E H G I j E f t l a 8 5 d e a n i

L-am cunoscut p e profesorul M ircea , Zdrenghea tn toamna anului 1957, p e atunci incă lector, in aceeaşi toamnă a venit la mine să-mi spună că este propus să fie avansat ia postul de conferenţiar şi m-a întrebat dacă ■ s-a discutat şi la partid problema avansării domniei sale şi dacă partidul are ceva obieepi. După această dată it întilneam adesea alergînd pe coridoarele facultăţii, întotdeauna în criză de timp. Venea mereu la acad. Emil Petrovici, pe care îl conducea la Institut sau acasă, dueîndu-i geanta. Destul de des îl vizita şi pe profesorul Ioan Pătruţ. Cu ocazia acestor vizite la catedra noastră, ne vedeam şi noi. La una ' din întîlniri îmi spunea “tovarăşe Vinţeler, văd că' eşti apreciat pe linie obştească, eu te sfătuiesc să nu te opreşti aici, să te apuci să scrii! Uite, am primit o carte de profesorul R. Budagov, din Moscova, despre sintaxa limbii române, te roagă fă-i o recenzie!’’ M-am bucurat foarte mult, i-am fo s t şi-i s în t recunoscător. A fost primul om de la facultate care s-a apropiat de mine ca un părinte. Cîte discuţii nu am avut noi pe diverse tem e de romanistică,' de lingvistică generală şi chiar de slavistică! Toate acestea, pentru mine, la început de carieră, au fost benefice.

Mircea Zdrenghea s-a născut la 30 ian. 1914, în perioada cînd începea primul război mondial. Urmează şcoala primară în satul natal Sebesei, sat amintit dc Lucian Blaga în scrierile sale. Gimnaziul îl continuă Ia Scbcş- Alba, iar liceul la Orăştic, şcoală de mare prestigiu. Aici au învăţat Aurel Vlaicu, Petru Groza, apoi St. Paşca, Stâncioiu, acad. Ioan Baciu şi multe alte personalităţi care s-au afirmat în ştiinţa şi cultura românească. în 1932, Mircea Zdrenghea devine student la Facultatea dc Litere şi Filozofie din Cluj. ’ Diipâ încheierea studiilor universitare funcţionează cîţiva ani ca profesor în învâţâmîntul prcuniversitar Ia Cristur, Orăştic, Sibiu, Cluj. în anul 1939/40 îl întîlnim asistent Ia Catedra de lingvistică generală, începuse războiul, concentrări, front. Revine între 1945-1947 asistent la Catedra dc literatură română veche, apoi Ia Catedra dc limba română, unde urcă toate treptele gradelor universitare şi dc unde se pensionează în 1979.

Zeci de generaţii dc studenţi au audiat cu plăcere cursurile ţinute dc profesorul M. Zdrenghea. Ccl mai mult a predat Limba română contemporană şi Lingvistică generală, precum şi o seric dc cursuri speciale. Primul curs, Morfologie a fost xeroxat în două ediţii, 1970 - 1972. A colaborat la lucrarea Analize gramaticale şi stilistice, 1959 - 1966, la Probleme de analiză morfologică, 1971. A tradus textul latinesc, a scris introducerea şi comentariile la Elementa linguae Daco-romanae sive Valachicae, de S. Micu şi Gh. Şincai.

Profesorul Mircea Zdrenghea a scris şi publicat numeroase studii şi articole pc probleme actuale ale lim bii române, ale limbilor romanice sau ale limbii latine. Amintim doar cîteva: Articol sau pronume; Există adjective posesive în lim bile rom anice?; în legătură cu evoluţia sistemului vocalic al limbii române; Este vocativul un caz?; O nouă clasificare a părţilor de vorbire şi multe altele. A participat la anchete dialectale din localităţile Văii Sebeşului, a condus zeci dc lucrări dc diplomă şi de gradul întîi, a fost referent Ia o serie de teze de doctorat, a participat cu comunicări interesante la simpozioane şi congrese.

Profesorul Mircea Zdrenghea este ultimul reprezentant, în viaţă, a Şcolii lingvistice clujene de la Facultatea de Litere. Întîlnirile cu Domnia sa sînt întotdeauna prilej de destindere şi de informaţii despre corifeii Şcolii clujene. A fost contemporan şi a lucrat cu toţi marii lingvişti clujeni: Sextil Puşcariu, N icolae Drăgan, George G iuglca, Emil Pefrovici, St. Paşca şi mulţi alţii. în numele foştilor studenţi, colegi, colaboratori etc. îi dorim Domnului Profesor sănătate si mulţiani! O . V I N T E L E R

Zeci de ţărani din Botoşani au protestat in faţa Prefecturii cerînd contravaloarea sfeclei de zahăr pe care au livrat-o Fabricii d e zahăr Bucecea.

Comisia de aplicare a Legii fondului funciar din Suceava

va anula titlurile de proprietate’ emise ilegal.

P rim a ru l a c u z ă u n „fu r t calificat” la P re fe c tu ra Cluj

RABP a p lan ta t pe în tu n e ric ş i prost I I s tîlp i* « c o r p u r ile d e lic te ” z a c în s u b s o lu l Pre fe ctu rii •

O nouă ceartă s-a iscat între P rim ăria C lu j-N ap o ca şi Prefectura . Cluj, prin .plantarea' celor 11 (nu 13, cum au scris organele de presă!) stîlpişori din fa ţa clădirii P refec tu rii Cluj. Scopul declarat al plantărilor în acea zonă este ca trotuarul să nu m ai s e r v e a s c ă pen tru parcarea maşinilor Prefecturii. Directoarea Direcţiei de Control a Primăriei, M inodora Fritea, su s ţin e că a tî t m aşin ile P re fec tu rii, c ît ş i c e le a le Consiliului Judeţean (de după colţ) s în t p a rc a te ilegal pe trotuar. Dacâ-lucrurile stau aşa, normal ar fi fost ca pînă acum ce le d o u ă in s titu ţii s ă fie am endate. Directorul Fritea a recunoscut vina Primăriei, care din .sp irit d e co leg ialita te ' a tre c u t cu v e d e re a a c e s te nereguli.. Stiipişorii au fost amplasaţi în n o a p te a d e s îm b ă tă sp re dum in ică d e c ă tr e harnicii s a la r ia ţi ai R A D P-ului ca re

lucrează, ăe vede treaba, non­stop . Dar, se pare că viaţa stilpişorilor a fost scurtă, în a c e e a ş i noap te (furtunoasă) aceştia dispârind. Primarul s-a ară ta t revoltat de ace s t .furt calificat", pentru care a cerut P o li ţ ie i ' d e sc h id e re a unei anchete. în cadrul conferinţei de p resă de ieri de la Primărie, acesta a prezentat autorizaţiile pe b a z a c ă ro ra s -a u făcut .p lan ta ţiile " pe Bdul 21 Decembrie 1989 şi în care se prevedea ca execuţia să aibă loc' în 5 februarie a.c. ( adică, vineri). Colonelul în rezervă Alexandra Dima, şef Serviciu gospodărie co m u n a lă , p re c iz e a z ă că am enajarea urbană din acea zonă a costat 4,913 milioane de lei (preţul unui stîlpişor fiind de 350.000 de lei, iar manopera RADP pentru cei 11 de 1,663 milioane de lei).

Directorul Prefecturii, Viorel Stănicâ, a precizat că, la rîndul s ă u , P re fe c tu ra a făcu t o

- l l t f g rz M . J | | . w I r ţ S m . i

plîngere la Inspecţia de Stat în Construcţii împotriva RADP, care a efectuat acele lucrări fără acceptul administratorului clădirii. Directorul Stănică declară că parcarea maşinilor pe trotuarul din faţa palatului administrativ al Prefecturii es te perfect legală, avînd în vedere extrasul de Carte Funciară şi Hotărîrea de G uvern s e p rec izează că imobilul s itu a t în Bdul 21 D ecem brie 1989 nr. 58, în sup rafa ţă to tală de 986 mp (suprafaţă^ construită 906 mp, restul fiind terenul de sub clădire, plus trotuarul) este proprietatea Statului Român, în administrarea operativă a Prefecturii Cluj.

„Ceea ce s-a făcut pe întuneric şi sîm bătă este tipic 'pentru Primărie. Este nejustificată graba cu care au fost amplasaţi acei stîlpişori, plâtindu-se cel puţin dublu muncitorilor RADP, care au primit spor de noapte şi de sărbătoare. în plus, treaba a fost prost făcută, opt dintre stîlpişorii plantaţi la o adîncime de 15 cm au căzu t, iar ceilalţi s-au înclinat", a precizat directorul Stănică, care a mai subliniat că stîlpişorii cu pricina au fost „culeşi" de către portar şi depozitaţi în ’subsolul comun al P refecturii şi Consiliului Judeţean.

L.P.

După o zugrăveală cu cîntec

Primăria vrea să ne refacem (singuri) gardurileîn ciclul: "O iniţiativă năstruşnică pe

sâptăm înă'. Primăria Cluj-Napoca propune creditarea dujenilor care trebuie, de voie, de nevoie, să-şi repare gardul. Inspectorii Primăriei au constatat că ó bună parte a împrejmuirilor ce delimitează proprietăţile cetăţenilor de domeniul public sînt neglijate, nefiind întreţinute şi reparate corespunzător. Directorul direcţiei de Gospodărie Comunală, Mihai Mureşan, invocă legislaţia tn vigoare, conform căreia proprietarii sînt obligaţi s ă .

efectueze lucrări de refaţadizare a imobilelor, dar şi de reparare a împrejmuirilor. în plus, oamenii cu iniţiativă au luat, deja, legătura cu patra firme: FtADP, SC Napoca, TCI, ACI,. în vederea proiectării şi realizării gardurilor. P en tru a c e s te socie tă ţi „cam pania de îngrădire" ar fi mană cerească, reprezentînd o su rsă importantă de venit. Cu toate verificările făcu te p înă în m om entul propunerii, directorul Mureşan nu a putut să precizeze cîte garduri sínt vizate pentru

reparaţii şi valoarea aproximativă a unui metru liniar de gard. Singura problemă care rămîne este finanţarea acestor lucrări, de zeci de milioane de léi, în condiţiile In care oameni nu au bani. Dar, şi pentru acest neajuns Primăria a găsit remediu. Propunerea este ca aceste lucrări să fie suportate din bugetul local, după care sumele respective să fie recuperate de la cetăţeni în 12 rate lunare. Se pare că ideea lansată nu a fost deloc rumegată, pentru că atunci s-ar fi aflat că nu se pot angaja cheltuieli de la bugetul local decît pentru ceea ce ţine strict de Primărie; şi nu pentru perso an e particulare. în concluzie, cheltuiala în sine este nelegală!

, , .. . . . . . . . . , ;. V. „ ■ • L.P.

R e g i a A u t o n o m ă d e T e r m o f i c a r e

Cluj-Napoca /

ne ajută să trecem iarna cu bineN e cunoaştem!

N c p o m e n e ş t i d e f i e c a r e d a t ă c â n d î n c a s a t a e f r i g s a u d c l a r o b i n e t n u c u r g e a p ă c a l d ă .

N c p o m e n e ş t i d e c î t e o r i p l ă t e ş t i c h e l t u i e l i l e d e î n t r e ţ i n e r e . ~ -

V o r b e ş t i d e s p r e n o i c e v a m a i p u ţ i n a t u n c i c î n d î n c a s a t a c c a l d , i a r a p a c a l d ă c u r g e n e c o n t e n i t .

V o r b e ş t i m a i p u ţ i n d e s p r e n o i a t u n c i c î n d î ţ i a d u c i a m i n t e d e a f r i i î n c a r e s e t r e m u r a d e I r i g ş i c â n d t r e b u i a s â n e a l i n i e m l a p r o g r a m e s t r i c t e d e f u r n i z a r e a a p e i c a l d e .

N e c u n o ş t i c a R e g i a A u t o n o m ă d e T e r m o f i c a r e C l u j - N a p o c a .

T i m p d e p r e a m u l ţ i a n i a m f o s t o p r e z e n ţ ă t ă c u t ă i n c a s a t a .

P r e a m u l t t i m p a m a c c e p t a t s ă f i m p r i v i ţ i d o a r c a c e i c a r e “ î n c h i d ” s a u “ d e s c h i d ” r o b i n e t u l d e a p ă

c a l d ă , c a r c “ n e d a u ” s a u “ n u n e d a u ” c ă l d u r ă .

î n s p a t e l e , a c e s t e i i m a g i n i , f o r m a t e î n a n i i d c f r i g ş i l i p s ă d e c o m u n i c a r e , s c a f l ă o m î n ă d c o a m e n i a c ă r o r m e s e r i e e s t e d e “ a d a ' c ă l d u r ă ” .

O a m e n i c a r e s e l u p t ă c u t e m p e r a t u r i l e s c ă z u t e , l i p s a d e p r e s i u n e a g a z u l u i , î n t r e r u p e r i l e d e c u r e n t .

O a m e n i c a r e t r e b u i e s ă m e n ţ i n ă î n f u n c ţ i u n e î n o r i c e c o n d i ţ i ie c h i p a m e n t e l e c a r e f u r n i z e a z ă c ă l d u r a ş i a p a c a l d ă d e c a r e d e p i n d d o u ă ' t r e i m i d i n p o p u l a ţ i a m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a .

O a m e n i c a r e t r ă i e s c a l ă t u r i d e t i n e , l o c u i e s c î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i c a ş i t i n e , i a r n e m u l ţ u m i r i l e , d o r i n ţ e l e ş i s p e r a n ţ e l e l o r s u n t a c e l e a ş i c u a l e t a l e .

O a m e n i c a r e c r e d c ă v o m t r ă i î m p r e u n ă v r e m u r i î n c a r e v a f i m a i b i n e p e n t r u n o i t o ţ i .

CONCURSM a l B I N E

p e n t r u N O I

T O I I. . . . 9

Iată de ce, începnd cu luna februarie 1999, Regia A utonom ă de Term oficare C luj-N apoca îţi oferă

' posibilitatea de a-ţi reduce cheltuielile pentru energie term ică.

Timp de 4 luni, cîte trei dintre asociaţiile de locatari care onorează factura pentru, energie termică până cel mai tîrziu în data de 25 a lunii în care a fost prim ită factura, vor beneficia de o reducere cu 5% a contravalorii facturii urm ătoare (asociaţiile vör fi alese prin tragere Ia sorţi şf.vor fi anunţate direct şi în presa scrisă locală).

Factura pe luna februarie va fi redusă cu 5% pentru 3 asociaţii de locatari dintre cele care plătesc factura pentru luna ianuarie pînă cel mai tîrziu în data de 25 februarie. ' ,

Factura pe luna martie va fi redusă cu.5% pentru 3 asociaţii de locatari dintre cele care plătesc factura pentru luna februarie pînă cel mai tîrziu în data de 25 martie.

Factura pe luna aprilie va fi redusă cu 5% pentru 3 asociaţii de locatari dintre cele care plătesc factura pentru luna martie pînă cel mai tîrziu în data de 25 aprilie;

Factura p e luna mai va fi redusă cu 5% pentru 3 asociaţii de locatari dintre cele care plătesc factura pentru luna aprilie pînă cel mai tîrziu în data de 25 m ai.

'1358523

fl. ATHANASIU: "DACĂ POŞTAŞII REFUZĂ PLATA PENSIILOR, VOM FACE NOI PLĂŢILE LA DOMICILIU"

-Pensiile vor fi plătite Ia domiciliu de către factorii poştali şi în cursul lunii februarie, iar M inisterul Muncii şi Protecţiei Sociale va plăti Poştei Române acelaşi comision ca pînă acum, în ciuda reducerii prevăzute de M inisterul Finanţelor .în proiectul bugetului asigu­rărilor sociale pe 1999, a declarat, ieri, ministrul de v resort, Alexandru Athanasiu. Potrivit proiectului, sumele destinate comisionului pe care MMPS trebuie să-l plătească P oştei Române pentru distribuţia la dom iciliu a pensiilor şi a ajutoarelor sociale ar urma să scadă, determinînd reducerea de la 2,48 la sută lâ 0,9 la sută a acestuia. Pînă la aprobarea bugetului asigurărilor sociale pe 1999, Poşţa Română încasează comision potrivit reglementărilor bugetului pe anul trecut. “Atît am avut alocat, atît vom cheltui. în cazul în care M inisterul Finanţelor ne va da fonduri de la bugetul dc stat, noi sîntem de acord cu mărirea comisionului; Pînă la urmă, dacă poştaşii vor refuza să. presteze acest serviciu, vom face noi plăţile la domiciliu”,

a spus ministrul Muncii. Athanasiu a adăugat, că, deocamdată, nu a fost stabilit sistemul efectuării plăţilor- pensiilor şi a altor prestaţii începînd din luna martie, începînd cu 1999, dcficituV- bugetului dc asigurări sociale nu mai poate fi acoperit prin împrumuturi dc la bugetul de stat. în cazul în care proiectul de buget va fi aprobat de Parlament în actuala formă, fondurile Poştei Române sc vor diminua substanţial, intrucît jumătate din bugetul acesteia se bazează pe comisionul plătit de Minister. Reducerea prevăzută în pro­iectul dc buget ar determina, potrivit sindicatelor şi admini­straţiei Poştei, incapacitatea dc plată a salariilor şi o im­portantă reducere de personal.

r

Dacă C.L. va fi de acord

Clujenii vor fi amendaţi pentru spâlarea autovehiculelor pe

domeniul publicExecutivul Primăriei propune să fie pedepsiţi contravenţional

toţi cetăţenii care îşi vor repara, izola şi spăla maşinile pe spaţii aparţinînd domeniului public (trotuare, alei, platforme situate în faţa garajelor, parcări, carosabil, curţi interioare ale imobilelor de locuit etc.). Directoarea Direcţiei de Control din Primărie, Minodora Fritea, susţine că pentru a putea stopa acest fenomen în masă trebuie să fie introduse amenzi, pentru disciplinarea clujenilor care distrug domeniul public prin aceste activităţi. Cuantumurile propuse sînt dc la 500.000 pînă la un milion de lei pentru - repararea, vopsirea şi izolarea autovehiculelor în alte locuri decît cele amenajate şi de la 200.000 la 500.000 de lei pentru spălarea autovehiculelor şi deversarea apei rezultate din această activitate pe domeniul public. ' .

Directorul Fritea precizează câ la baza acestei propuneri stau 25 de reclamaţii scrise şi alteIe...tcIefonice primite dc la cetăţeni. în acestea au fost semnalate situaţii în care respectivele operaţiuni erau desfăşurate în zone intens populate, în cartiere de blocuri, în faţa imobilelor, pe căile de acces, alei, în faţa garajelor amplasate pe domeniul public, în parcările deţinute cu abonament. , \ . .

L.P.

BULETIN INFORMATIV R.A.T.9 feb ruarie

I. Programul de furnizare:- a apei calde - între orele 5°°-23c°

- a încălzirii - între orele 0 “ -24 “Programul de furnizare a apei calde poate suferi modificări

In funcţie de presiunea gazului metan.II- •

Zone în care azi 9 februarie 1999 nu se va furniza energie termică: '.

> zona str. Anina nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 19,21, str. Inului nr. 2, 4, 6, 8, 10;

str. Grădinarilor nr. 12, 14, 16; str. Tulcea nr. 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30; str.

[ Dunării nr. 52, 53, 55, 57, 59, 60, 62, 65, 69, 71; str. Oltului nr. 82,84. Intervalul de timp: 8T-15’°. Motivul: cuplare

schimbătoare de căldură.IÜ. Temperaturi prognozate:

9 februarie 1999: - temp. ziua (max., min.) +2 / -6• temp. noaptea (max., min.) -6 I -12

10 februarie 1999 - temp. ziua (max., min.) + 2 1 -6- temp. noaptea (max., min.) - 6 1 *12

11 februarie 1999 - temp. ziua (max., min.) +2 / -6* - temp. noaptea (max., min.) -6 / -12 -

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8*16; sîm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACJIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. 2 i i l M t i i t e : ,

$ 0

m m

Î î i i

0 #

w s r n m m M m v m m . H áJÜ . - ....... ... ii. V * w...................... _ ; . , , , „

Firmă de difuzare presă-cârteW . . . # • , - . „ . .

a n g a je a z ă

V ÎN Z Ă T O R ICererile se vor depune la sediul firmei din

P-ţa. Unirii nr.21.

Telefon: 19-68-58, orele 8-16.

Consiliul de Administraţie al !

S.C. 0 M N IC 0 N S T R Ü C T S .A .C L U I - N A P O C A

> c o n v o a c ă |

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor la data de 24.02.1999, ora 9,00 la sediul societăţii din B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104 pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei 15.02.1999, cu următoarea Ordine de zi:

1. Inform are asupra a c tiv ită ţii S .C . ÖMNICONSTRUCT S.A. de la începutul anului 1998 şi pînă la 31.12.1998;

2r M odificarea structurii C on siliu lu i de Administraţie;

3. Diverse.în cazul în care la data primei convocări nu se

întruneşte cvorumul legal, următoarea convocare va avea loc în data de 25.02.1999, ora 9,00 în acelaşi loc.

Formele de mandatare, materialele informative şi alte informaţii se pot primi la sediul societăţii, telefon: 197.541. . >- ’ .

Societatea Comercială

vCluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 16,organizează CONCURS pentru ocuparea posturilorde: .. ,;:’V •.,> ■}. " j"-A . ;

Ş E F B I R O U M A R K E T I N GCondiţii de participare:

- absolvent studii superioare economice;- minim 3 ani vechime jn specialitatea marketing;- posesor carnet de conducere categoria B;- disponibilitate pentru munca de teren.

- Posibilităţile de salarizare sînt atractive.A N A L I S T - P R O G R A M A T O R

Condiţii pentru participare:- absolvent studii superioare de specialitate;- minim 3 ani vechime în specialitate.Cererile însoţite de Curriculum vitae'se vor depune

la sediul societăţii - Biroul Personal, pînă la data de 2 0 .0 2 ; 1 9 9 9 . v ’ . V ' , .

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon432.884 int. 180 - Biroul Personal.

s.c. s a r a Y prqductiqn S.Acaută pentru Filiala de la Cluj-Napoca un

D I R E C T O R D E F I L I A L Ă_ Cei interesaţi pot trimite un curiculum vitae

la num erele de fa x : (01)2403070 sau (01)2403071. . '

S.&. 'Hafaatact S./4.B-dul 21 Decembrie nr. 95-97

organizează C O N C U R S pentru angajarea lăcătuşi m ecanici la F.P.L. BACIU.Condiţii:

- specialist în utilaje alimentare specifice industriei laptelui (pasteurizatoare, separatoare etc.); j

- categoria 4 - 6; " > . |- domiciliul stabil în Cluj-Napoca. . c Concursul va avea loc în data de 15.02.1999, ora 10,

la F.P.L. Baciu. Deasemenea angajează tinichigiu construcţii pe o perioadă de 3 luni (pensionar).

Cererile se depun la biroul Personal-Salarizare la sediul societăţii, B-dul 21 Decembrie nr. 95-97.

S.C; TRfiNSILVd CLUJ S.fi.cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Horea nr. 7 anunţă convocarea Adunării Generale a Acţionari lor cu următoarea ORDINE DE ZI:

1. Aprobarea programului de restructurare conform Ordonanţei de Urgenţa nr. 9/1997;

2. Diverse. •Şedinţă va avea Ioc la sediul societăţii în data de 24

februarie 1999, oră 10,00. •în cazul în care A.G.A. nu va îndeplini condiţiile

statutare în vederea întrunirii, ea va fi reprogramată pentru data de 25 februarie 1999, ora 10,00, cu aceeaşi ordine de zi. (135BS26)

(1359977)A d e v ă r u ld e C l u j

DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM OEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM DEALER AUTORIZAT CONNEX GSM

Oa.

§ '£CO .

fiZ§

. S B

: I

Pe 1 februarie intră în lumea telefoanelor mobile şi a computerelor. V Vino la noul magazin Sota în Cluj, în bulevardul 21 Decembrie nr. 5, la magazin uf SORA.

Până în 20 februarie ai conectare gratuită în reţeaua Connex iar telefoanele Bosch 608 şi Ericsson 628 le poţi cumpăra lâ preţuri promoţionale. m - ; ^ Fii pregătit.w

S O T AC O M M U N I C A T I O N S C o . m n wT el: 0 9 2 6 5 9 0 9 0 / 0 9 2 6 5 9 0 0 9 . / : ■ - - ^ ^ ■ . - .

' (2093455) ■- CONNEX QSM DEALER AUTOREAT COMt4EX GSM DEACER AOTOftgAT COMHeX GSM DEALER AUTORgAT CONNEX GSM

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; símbátá 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-T6; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

D i n 1 f e b r u a r i e

t e p r i c e ş t e

televiziunea fiecărui clujean

S . C . A L B A P A M S . A . A L B Aangajează J U R I S T |

C o n d i ţ i i - studii de specialitate; §■ ■: u; - - minim 2 ani vechime în funcţie;

- transport asigurat auto.R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e I a t e l e f o n

8 1 3 . 4 9 5 , i n t . 1 2 3 .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Matiş Avram anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l “Debitare materiale lemnoase”, situat în comuna Gilău, str. Branişte nr. 105. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (313235)

• Angajăm electrician, vîrstă ' 2 5 -3 0 ani. T el. 2 6 -5 2 -6 2 . 313260)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Moigrădean Nicolae şi Moigrădean Maria anunţă începerea demersu­rilor pentru obţinerea autori­zaţiei de mediu pentru obiec­tivul extindere imobil Ia adresa Cluj-Napoca str. Cutinului nr. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul j\PM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (426597)• Vancea Ovidiu medic, este

căutat, d e 'u n prieten din străinătate. Telefonaţi la 01/33- 06-43-1. (426602) / ■ ■ V;

PIERDERI

• Pierdut carte de identitate seria B 513684 apaiţinînd firmei T şi M .Promedia SRL. Se declară nulă. (426600)

• Pierdut carte de identitate autoturism seria A nr. 0546966. Se declară nulă. (426605)

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Ferencz Ileana. O declar nulă. (426614)

• SC Olar SNC anunţă pierderea certificatului de înmatriculare nr. J12/1958/1992. Se declară nul. (313234)

• Pierdut talon nr. 781094 a autoturismului 4CJ 6483, pro­prietar Tegzeşiu Mircea. îl declar nul. (313236)

• Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 11109 a maga­zinului Stepp de pe str. Tomis nr. 3. Se declară nulă. (313238)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie, pe numele Prisăcaru Rodica Simona. Le declar nule. (313267)

• Pierdut legitimaţie de călă­torie RATUC, pe numele Bálint Etelca. O declar nulă. (313275)

• Biener Ileana pierdut con­tract de închiriere cu număr 600968. îl declar nul. (4671188)

DECESECOMEMORĂRI

vmzAiuCUMPĂRĂRI

• Vînd teTen în-localitatea Mărceşti la un preţ convenabil. Mărccşti nr. 31. (426617)

• Vînd urgent casă cu grădină 1400 mp, varianta M ănăştur Zorilor, preţ42.000 dolari, negociabil. Tel. 15-00-03. (341147)

• Vînd apartament confort sporit compus din două camere, situat în Guj- Napoca, str. Năsâud. Informaţii după ora 16 la tel. 41-10-21. (341200)

• Vînd apartament 3 camere confort II în Gheorgheni. Preţ 130 milioane. Tel. 15-19-62.(341208)

• Vînd apartament 3 camere, ga­raj, str. Tatra. TeL12-I2-31. (M)

• Vînd Ford Taunus an 1984, 2000 cmc şi camionetă Barkas cu un defect mic. Tel. 14-06-36. (426590)

• Vînd Iveco Dayli 2500 Diesel 1986, înmatriculat marfa convena­bil. Tel. 09244-30-34. (313253)

• Vînd Dacia 0 km (faţă nouă) preţ 36.500.000 lei sau schimb cu Dacia mai veche + diferenţă. Tel. 092-34-59-90. (426595)'

• V în d V W G o lf III,1993,70.000 km, 10.900 DM şi Peugeot 405,1994, 11.800 DM. Tel. 094-50-12-98. (426619)

• Vînd VW Vento 1994 T. D. , persoană fizică. Tel. 092-44- 30-34. (313252)

ÎNCHIRIERI• Doi .studenţi caută locuinţă

de închiriat la preţ acceptabil. Tel. 18-28-19 între orele 19-21. (341207) . .

• Caut garsonieră de închiriat confort I, ofer 100 DM pe lună. Tel. 13-80-62. (426581)

DIVERSE

• Cumpăr Dacie în stare bună an de fabricaţie 1994. Tel. 19-09-61. (426599)

• Vînd Mercedes 190 E 1993 recent înmatriculat. Tel. 094-54-05-50. (426620)

Vînd Renault 5 cu 4 uşi, stare perfectă, an fabricaţie 1979, un dulap cu 2 uşi, furnir nuc, un acordeon, preţ convenabil; Tel. 13-61-93. (341219)

• V înd Fiat Tempra an fabricaţie 1991. Pret 7.900 DM. Tel. 16-86-32. (341221) ■

• Reparaţii electrice şi electronice auto. Reparaţii sistem de încălzire. Tel. 14-00-77. (426606)

* SC Romaris SRL anun­ţă onorata clientelă, deschi­derea unui nou magazin în cartierul Mărăşti, pe B-dul 21 Decembrie, nr. 135, înce­pînd cu data de 10.02.1999.(313261)-

• Firmă germană caută colaboratori (magazine auto, service-uri auto, parcuri auto) în vederea furnizării ia comandă de piese auto direct din Germania pentru autoturisme, autoutilitare şi camioane de fabricaţie vest- europcne şi japoneze. Relaţii la tel. 092-39-20-79, teL/fax 01-210-50-30. (2093456)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Romcopy Impex SRL, Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Brutărie, situat în satul M ihăieşti com una Sînpaul, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99. (341192)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Universitatea Bogdan Vodă anunţă începerea demersu­rilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul sediu firmă situat în str. Moţilor nr. 119. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (341224)

? Cursă regulată Cluj-Napoca- . Budapesta tur-retur, plecare la ora 8 din faţa Operei Maghiare din Cluj, în fiecare zi, din Budapesta plecare de la Nyugati. Tel. 064-19-87-09; 092-39-76- 49. (426489)

• Centrul Bugetar nr. 5-Şcoala nr. 2 anunţă concurs pentru ocuparea postului de contabil şef care va avea loc în data de 23 februarie 1999. Condiţii: studii superioare economice, vechime 5 ani. Dosarele vor fi depuse la secretariatul şcolii pînă la data de 19 februarie 1999, orele 12. Inform aţii te l. 19-87-54. (426613)’

• Angajez vulcanizator. Str. Dorobanţilor nr. 114.(313237)

• Angajez contabilă şi vînză­toare în magazin alimentar. Tel. 43-17-04, orele 16-18. (313242)

• Pierdut căţeluşă Dog German, 6 luni, neagră cu pată albă pe piept şi zgardă roşie. Se află sub tratament medical. Se oferă recompen­să 200 dolari. Tel. 15-18-66,092-28-63-09. (313226)

• Pierdut cîine Brac Ger­man, femelă sub tratament medical, în zona str. Republicii. Recompensă. Tel. 19-99,-47. (313266)

Pierdut carte de identitate a autovehiculului Dacia 1310 nr. A 0857541 seria 0 1 0849 / 28.07.1994 pe numele Beteag Apostolescu Nicolae. O declar nulă. (341190)'. • Pierdut carnet de student şi legitim aţie de călătorie pe numele Borda Daniela. Le declar nule. (341193)

• Pierdut carnet de student pe numele Micle Andă. îl declar nul. (341196) - ,

• Pierdut certificat de înmatri­culare CX 160418 eliberat în 1.09.1997, -pe numele Dragea Emiliu. îl declar nul. (341201)

• Pierdut autorizaţie sanitară pe numele SC Novoroteam SRL. O declar nulă. (341204)

• Pierdut femelă Rottweiler; 2 ani, recompensă. Tel. 14-35-31.(341205)

• Pierdut legitim aţie de călătorie MEN pe numele Groza Monica. O declar nulă. (341209)

• Pierdut cod fiscal R9983133 pe firma SC Simetrix Net SRL. II declar nul. (341222)

• Pierdut cod fiscal 6894830 pe numele Incze Maria. îl declar nul. (426582)• Pierdut carnet student pe num ele Cenan Casandra. îl declar nul. (426601)

• Un ultim omagiu celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic BUDAE TRAIAN din Măguri. îl conduc pe ultimul drum marţi 9 februarie 1999 soţia Ana, fiicele Lucreţia şi Maria, ginerii Zaharie şi Simion, nepoţii Dănuţ şi Mariana. Dumnezeu să-l odihnească. (341194)

• Cu multă durere anun­ţăm că dragul nostru soţ, tată şi bunic ing. COSMA GHEORGHE, în vîrstă de 80 ani, pensionar CFR, a încetat din viaţă. Înmormîn- ta rea va avea loc în data de 10 februarie 1999 ora 15 Ia Cimitirul Central. Familia.(341206)

• Cu adîncă durere anun­ţăm dispariţia fulgerătoare a iubitei noastre mamă şi buni­că SOFIA MARIŞ (Fica) de 75 ani. Dumnezeu să o odihnească în pace! Maria şi Raluca Bica. (341211)

• Cu durere în suflet anun­ţăm încetarea din viaţă în data de 7 februarie 1999 a celui mai drag fiu CRIŞAN ADRIAN NICOLAE în vîrstă de 37 ani. Chipul şi sufletul tău va rămîne veşnic în inima mea. Mama. Înmor­mîntarea va avea loc mier­curi 10 februarie ora 11 Ia Cimitirul Central. (341225)

• Colectivul de salariaţi din RA Termoficare Cluj- Napoca este alături de colega noastră Anca Drăgan în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (341203)

Cu durere în suflet anunţăm că după o lungă şi grea suferinţă a plecat din­tre noi scumpul nostru soţ, tată şi bunic RAŢIU IOAN, în vîrstă de 73 ani, din Sânicoara. Înmormîntarea va avea loc miercuri 10 fe­bruarie, ora 13 în localitatea Sânicoara. Soţia Mărioara, fiul Liviu cu soţia Mia, ne­poţii Ionuţ şi Ioana. Dumnezeu să-l odihnească în pace!. (426583)

• După o nemeritatâ sufe­rinţă a trecut în eternitate MARIA DĂNESCU, pen­sionară CFR. Vor trece anii, va trece veacul, dar chipul său luminos, blîndeţea şi puritatea sufletului său vor rămîne mereu vii în inimile noastre. Înmormîntarea va avea loc miercuri 10 februa­rie, la ora 13, în Cimitirul din str. Crişan. Soţul Vasile, fiul Mircea, nora Rodica, nepoata Camelia, sora Eftimia. (426591) -•

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei bunici COCUŢ MARIA. înhuma­rea va avea loc în ziua dc 10 februarie, orele 13, în Cimitirul Mănăştur. Nepoa­tele Georgiana, Ramóna şi Alina. Odihnească-se în pace. (426622)

• Anunţăm încetarea din viaţă a ing. EMANUIL PALAMARESCU în vîrstă de 88 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 februarie 1999, ora 12 de la Capela Cimitirului Central. Familia. (313246)

• Cu durere în suflet vă anunţăm că a plecat dintre noi, după o lungă şi grea suferinţă, bunul şi dragul nostru soţ, tată şi bunic, prof. univ. PA VEL GHEORGHE, în vîrstă de 70 de ani. Miercuri, 10 februarie 1999, de Ia orele 10,45 vă avea Ioc un miting de doliu în holul Casei Universitarilor, iar slujba de înmormîntare se va oficia de îa orele 12,30 in cimitirul de pe str. Crişan. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (313251)

• Cu sufletele îndoliate ne despărţim de scumpul nos­tru tată, socru şi bunic, HOSU NICOLAE, în vîrstă de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 11 februarie 1999, orele 11 Ia Cimitirul Central. Familia.(313262)

Soţia Iuliana, fetele Anuska şi Ilonka, nepoata Ilonka împreună cu ginerii, cu adîncă durere aduc la cunoştinţă trece­rea în lumea umbrelor a celui ce a fost KIMPAN MIHÁLY, morar din Horoatu Crasnei judeţul Sălaj. Odihneşte-ţe în pace tată drag. Amintirea ta va fi o pildă de viaţă şi conduită pentru noi, înmormîntarea a avut loc în comuna Horoatu Crasnei judeţul Sălaj în ziua de 8 februarie 1999, ora 14. (426593)

• Colectivul catedrei de Matematică din Universi­tatea Tehnică este alături de colegul Radu Peter în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condo­leanţe familiei îndurerate. (341198)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• Familia Doina şi .Traian Pnngâ, regretă • profund încetarea din viaţă a profe­sorului universitar doctor-' MIRCEA ŢOCA, strălucit şi erudit intelectual, care s-a dedicat cu profund de­votament amplului domeniu a istoriei artelor şi a susţinut îndeaproape formarea a numeroşi specialişti. Sîntem alături de dragii copii Vlad şi Smaranda. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (341210) ________

• Ne despărţim cu mare durere, prin plecarea sa în eternitate de iubitul nostru prieten de „o viaţă, GHIORGHIŢÂ PAVEL. Sîntem alături de Garofiţa şi de copii în marea încer­care. Dumnezeu să-t odih­nească în pace. Familia I. Glodeanu. (341212)

• Cu durere în suflet ne despărţim de omul de omenie,,-cuscrul nostru GHEORGHE PAVEL, căruia îi vom păstra o vie amintire. Şîntem alături de Garofiţa, Marius, Sorin şi familiile lor în aceste momen­te grele prin care trece. Odih- nească-se în pace. Familia L. Rusu. (341213)

• în aceste momente grele, cînd, după o lungă şi grea suferinţă s-a stins din viaţă dragul meu prieten şi cuscru GHIORGHIŢÂ PAVEL, sînt cu tot sufletul alături de tine, Garofiţa şi de copii. Dumnezeu să-l odihnească. Lenuţa Tîrnovean. (341214)

• Dragă Garofiţa, în aceste momente grele, cuvintele nu-şi au rostul. Sînt cu tot sufletul alături de tine şi-ţi împărtăşesc durerea. Dumnezeu să te întărească şi pe dragul nostru GHIORGHIŢÂ să-l odih­nească. Ileana Vlad. (341215)

• Sîntem alături de iubita noastră prietenă Garofiţa Pavel în aceste momente de grea încercare la trecerea în nefiinţă a soţului său drag şi a prietenului nostru GHIORGHIŢÂ. Dumnezeu să-I odihnească. Nadia şi Toderică Belteag. (341216)

• Ne alăturăm durerii Carofiţei şi copiilor în ma­rea suferinţă pricinuită dc pierderea dragului nostru prieten prof. dr. ing. GH. PAVEL. Familiile Mareş, Trifu şi loanoviciu. (341217)

• Sperăm că, cuvintele lui Iisus “Ferice de cei cc plîng, căci ei vor 11 mîngîiaţi”. Să fie pentru Smaranda şi Vlad Ţoca o mîngîiere în aminti­rea tatălui drag şi o certi­tudine pentru viitor. Vecinii de la scara IV. (341223)

• Un ultim adio celui mai drag frate, cumnat şi unchi ADRIAN. Dana, Sorin şi Meda. (341226) 1

v "Un pios omagiu Ia trecerea în eternitate a prietenului şi- vecinului nostru drag' profesor universitar doctor inginer PAVEL GHEORGHE. Carofiţei şi copiilor, sincere condoleanţe. Familiile Popa Paul şi Ilea ÂureL (426580)

• Sîntem alături de Liviu şi Mia în marea durere cauzată de dispariţia tatălui şi socrului RAŢIU IOAN din Sânicoara. Sincere condoleanţe! Prietenii ăe la “DP-Consult”. (426584)

• Decanatul, Corpul pro­fesoral şi studenţii Facultăţii de Farmacie exprimă since­ra compasiune d-lui conf. dr. Marius Roşea şi familiei la stingerea neasemuitei fiinţe mama-căreia îi aduc un pios omagiu. (426586)

• Sîntem alături de d-nul conf. dr. Marius Roşea în aceste momente grele prici­nuite de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul Catedrei de Chimie Anor­ganică. (426587)

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic TIMŞA IOAN, răpus de o boală nemiloasă la numai 51 de ani. Înmormîn- tarea va avea loc azi, 9 fe­bruarie ora 13, in localitatea Sînnicoara. Familia îndure­rată. (426588)

• Sîntem alături de colegii noştri Vescan Maria . şi Alexandru în marea dnrere pricinuită de decesul mamei şi soacrei. Sincere condo­leanţe. Colectivul Atelieru­lui de Multiplicare al UT- CN. (426592) -

• Sîntem alături de familie în greaua durere pricinuită dc moartea celui care a fost prof.dr.ing. GHEORGHE PAVEL. Colegii de la Catedra TCM Universitatea Tehnică. (426596)

• Sîntem alături de colega noastră Georgeta Chioran în marea durere pricinuită de pierderea tatălui său drag. Colegii de serviciu. (426603)

• Regretăm profund dis­pariţia din viaţă a priete­nului, consăteanului şi cole­gului PETER IOAN. Sîntem alături de familia îndoliată. Familia Mihuţ. (426604)

• Sincere condoleanţe din partea conducerii şi salaria­ţilor SCC Transilvania SA, colegului Lippai Arpad la pierderea soţiei dragi. (426608)

• Sîntem alături dc Dorin Dobocan şi familia sa la trecerea în nefiinţă a bunicii dragi din Bonţida. Gina Biriş cn familia. (426609)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compa­siune familiei Pavel Ia dece­sul dragului lor soţ, tată, socru şi bunic. Familia Lazăr. (426610)

• Sincere condoleanţe d-nei ing. Cosmin Adriana la pier­derea tatălui drag. Sîntem alături de întreaga familie. Colectivul de muncă de la SC Auto-S SRL. (426611)

• Sîntem alături de naşa şi prietenii noştri, in greaua pierdere suferită prin trece­rea în nefiinţă a soţului şi tatălui drag, prof. univ. dr. ing. GHEORGHE PAVEL. Familia prof. dr. Mihai Mureşan. (313256)

r.. .....

• Filiala din Cluj a UAP din România anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a prof. univ. dr. MIRCEA TOCA, membru al Filialei Guj, distins critic de artă care prin întreaga sa activitate şi operă a con­tribuit Ia dezvoltarea artei plastice clujene şi căruia îi vom păstra o neştearsă amintire. Sincere condo­leanţe familiei. (426616)

• Generaţiile de ingineri din SC Armătura ŞA aduc un ultim şi pios omagiu celui care a fost prof. univ. dr. ing. GHEORGHE PAVEL, distinsă personali­tate a tehnicii româneşti, dascăl deexcepţie, om de aleasă omenie. 'Rămîneţi veşnic în sufletele noastre. Dumnezen să vă odihnească în pace. Familiei îndoliate, sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune. Conducerea SC Armătura SA Cluj-Napoca. (313272)

• La trecerea în eternitate a distinsului profesor universitar GHEORGHE PAVEL sîntem alături de îndoliata familie căreia îi transmitem profunda noastră compasiune. Sanda şi Dorn Pop. (426618)

• Sîntem alături de veri- şoarele noastre în durerea pricinuită de pierderea bunicii COCUŢ MARIA. Nepoţii Daniela, Lucian şi Andreea. Odihnească-se în pace. (426621) '

• Conducerea Sucursalei Judeţene Cluj a Băncii Comerciale Române este ală­turi de doamna ec. Lucreţia Pop, împărtăşindu-i marea durere,-la încetarea din viaţă a tatălui iubit şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (313240)

• Sîntem alături, în gînd şi suflet, de colega şi prie­tena noastră Lucreţia Pop, împărtăşindu-i marea dure­re la trecerea în nefiinţă a tatălui iubit, iar pe familia greu încercată o asigurăm de întreaga noastră compa­siune. Sincere condoleanţe şi Dumnezeu să-I odihnească în pace. Colegii din Banca Comercială Română, Sucursala Judeţeană Cluj. (313241)

• Un ultim onor şi omagiu pentru cel care a fost col. (r) POP VIOREL, iar fami­liei îndoliate îi transmitem sincere condoleanţe. Familia col. (r) ing. Găină Sever. (313247)

* Dragă Anca, deşi cuvin­tele nu te pot alina în aceste momente de mare tristeţe, totuşi să ştii că sînt cu gîndul şi sufletul alături de tine şi mă rog ca mama ta iubită să se odihnească în pacc. Sincere condoleanţe, Doina. (313248)

• Sincere condoleanţe fa­miliei Cocoţ, pentru greaua pierdere prin decesul neaş­teptat a celei ce a fost colo­catara noastră COCUŢ MARIA. Dumnezeu s-o odihnească! Asociaţia de locatari bl. I, str. Eremia Grigorescu. (313254)

Deplîngem plecarea pre­matură dintre noi a distin­sului umanist, reputat critic de artă şi prieten, prof. dr. MIRCEA ŢOCA. Aminti­rea şi generozitatea lui vor rămîne mereu vii în sufletele noastre. Sinceră compa-sinne familiei. Societatea pentru Studii Umaniste “Simion Bărnuţiu”. (313263)

• Senatul Universităţii Tehnice din Guj-Napoca, ca­drele didactice şi salariaţii sînt profund îndureraţi, aflînd de încetarea din viaţă a prof. dr. ing. GHEORGHE PAVEL, distins dascăl şi om de ştiinţă. Prin dispariţia sa, învăţămintul superior tehnic suferă o grea pierdere. Transmitem, profunda com­pasiune şi sincere condo­leanţe familiei îndurerate.(313264)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compa­siune domnului director Pop Virgil, la moartea tatălui drag. Colectivul SC Orizont Observator SA.(313265)

• Istoricii de artă şi arheo­logii Institutului nostru au aflat cu profundă durere vestea dispariţiei celui care a fost prof. dr. MIRCEA ŢOCA, eminent critic şi istoric de artă, dascăl a numeroase generaţii, distins coleg, prieten şi colaborator, căruia îi aducem un ultim omagiu. Sincere condolean­ţe Smarandei şi lui Vlad, iubiţii săi copii şi familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pacc. Institu­tul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Aca­demiei Române. (313270)

• Şocaţi de moartea fulge­rătoare şi cu inimile pline de compasiune ne alăturăm durerii nemărginite a celor doi fii Vlad şi Smaranda la despărţirea de bunul tată, prof. dr. MIRCEA ŢOCA, Om de aleasă cultură, re­marcabil istoric şi critic de artă, dascăl şi publicist de excepţie, coleg şi prieten de neînlocuit Ne plecăm frun­ţile în amintirea sa vărsînd o lacrimă pentru sufletul săli. Catedra de Istorie Me­die şi Istoriografie a Facul­tăţii de Istorie-Filosofie. 1313271)

• Cu inimile cernite de durere ne despărţim de cel care a fost distinsul dascăl şi om de ştiinţă, prof. dr. ing. GHEORGHE PAVEL, trecut în nefiinţă în urma unei boli necruţătoare. îi vom păstra o veşnică amin­tire. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiu­ne familiei îndurerate. Consiliul Facultăţii Con­strucţii de Maşini. (313273)

• Cu inimile îndurerate aducem un ultim omagiu colegului nostru prof. dr. ing. GHEORGHE PAVEL, distins dascăl şi om de ştiin­ţă, decedat în urma unei boli necruţătoare. î i vom păstra o veşnică amintire. Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiane familiei îndurerate. Colecti­vul Catedrei de M aşini- Unelte şi Roboţi Industriali. (313274)

Colectivul Catedrei de Ştiinţa şi Tehnologia Mate­rialelor de Ia Universitatea- Tebnică din Cluj-Napoca se desparte cn multă tristeţe de distinsul coleg, prof. dr. ing. PAVEL GHEORGHE la tre­cerea sa în nefiinţă. Aminti­rea dascălului de excepţie şi a optimismului Iui va rămîne îndelung în memoria noastră. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (313276)

• Sîntem alături de prietenii noştri Lucreţia şi Zache, în marea dureré' pricinuită de pierderea tatălui drag. V iorica şi Viorel Ani. (313277)

Sîntem alături de priete­na noastră Lucreţia Pop, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. între­gii familii sincere condo­leanţe. Auriţa şi Cornel Brătian. (313278) -

• Sîntem alături de prie­tena noastră Lucreţia Pop, in marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. întregii familii sincere con­doleanţe. Familia Haragîş. (313279)

• Sîntem alături de colegii noştri Kati şi Nicu Hosu, în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Colegii de la Carbochim. (313281)

• îndurerate gînduri la dispariţia bunului nostru prieten, prof. dr. ing, GHEORGHE PAVEL. Con­doleanţe familiei. Familia Livin Dcacn. (313282)

• La dispariţia lui MIRCEA ŢOCA, eminent profesor şi om de cultură, coleg şi prieten, sincere condoleanţe copiilor săi, Smaranda şi Vlad, întregii familii. O marc şi irecupc-rabilă pierdere ne întristează sufletele. . Familia Lăptoiu. (313244)

• Sincere condoleanţe la plecarea dintre noi a celui care a fost MIRCEA ŢOCA, distins om de cultură şi profesor, prieten deneînlocuit şi neuitat.Smaranda şi Vlad fiţi mereu împreună, să rămîneţi mereu tari. Vasile Muscă. (313245)

• Rectoratul Universităţii "Babeş-Bolyai” aduce un ultim omagiu prof.univ.dr. MIRCEA ŢOCA, personali­tate proeminentă a catedrei universitare, a cercetării de istoria artei şi a criticii de artă şi prezintă sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. (F)

• Sîntem alături de cole­gul nostru Liviu Raţiu, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Cole­gii de la SC Dromet SA şi de Ia SC Signaldrum SRL. (313249)

• Transmitem sincere condoleanţe familiei Pop Zaharia şi Lucreţia la moar­tea tatălui drag. Florenţa şi Nicu Secaşiu. (313255)

■ • Sincere condoleanţe îndureratei fam ilii prof. univ. Pavel," pentru pierde­rea bunului nostru prieten, GHEORGHIŢÂ. Fam ilia lonuţ. (313258)

• Un pios omagiu şi profunda recunoştinţă, Ia trecerea în eternitate a profesorului universitar dr.ing. Gheorghe PAVEL, distins dascăl şi om adevărat Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Mihăi Tripa (G)

• Sincere condoleanţe fam iliei Pavel, pentru dispariţia bunului nostru prieten, GHEORGHIŢÂ.- Familia Petricean. (313257)

• Sincere condoleanţe familiei prof. Pavel, pentru pierderea bunului nostru prieten GHEORGHIŢÂ. Familia Lăpădean. (313259)

• Sincere condoleanţe fami­liei Pop Lucreţia şi Zaharia Ia pierderea tatălui drag. Familia Liviu Turdean. (F)

Sîntem cu tot sufletul alături de vo i prin p lecarea lui GHEORGHE din viaţa voastră. Sincere condoleanţe fam iliei Pavel. Iucj, Kati şi A lin . (341197)

• Sîntem alături de colegul nostru D ănescu M ircea la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Colegii de la B. F. M. şi B. F. C. Cluj. (426585)

• Azi, 9 februarie 1999, se împlinesc 14 ani de Ia trecerea în nefiinţă a neuita­tei IRINA ZORZOLAN, soţie, mamă, bunică. Dormi întru Domnul. Nu te vom uita cît vom trăi. Soţul, copii şi nepotul. (341195)

* S-a împlinit un an de durere şi lacrimi de la trece­rea în nefiinţă a drágulni nostru soţ, tată, socru, bunic LÂPUŞTE VASILE. Doru din sufletele noastre este tot mai marc şi fără alinare. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi linişte. Familia îndurerată. (426589)

• • Reamintim celor carcl-an cunoscut şi apreciat pe prof. dr. MIHAI MANASIA, nefrolog de excepţie, că se împlinesc 4 ani dc la trecerea în eternitate. Familia dr. Manasia. (426615)

• Au trecut trei ani de la­crimi şi durere de la trece­rea în eternitate al iubitului nostru părinte, socru şi bunic, TONEA TEODOR. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Familia îndurerată. (313268)

* Mulţumim din tot sufletul tuturor acelora care au fost alături de noi jn marea durere pricinuită de pierderea iubitei noastre ROBU MARIA. Familia îndoliată. (313239)

• Mulţumim tuturor celor care prin prezenţă, anun­ţuri, telegrame, coroane, flori şi telefoane au fost alături de noi, la trecerea în eternitate a profesorului universitar MIRCEAVIOREL POPESCU.Familia. (313243)

ADEVĂRULde Cluj

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

J W ö * m m '"

Hocheistul rus Oleg Kostrikov, 27 ani, a murit ieri in unna unei hemoragii cerebrale suferită în timpul unei partide desfăşurate în acest week-end în cadrul Campionatului de hochei al Rusiei.

w p i t n f r t n a . r e a y w j n g ^

Parmei cu scorul de 2-4 am etapei a 20-a, antrenorul J ^ e n h - ‘ ■

Marcello Lippi. şi-a da t dem isia.

I T A L I A - 2 0Lucescu şi interiştii săi au jucat din nou pe teren

propriu, ceea ce echivalează, aproape simptomatic, ' cu o nouă victorie la scor. R. Baggio şi Simeone au deschis tabela, după care Djorkaeff a realizat un hattrick deosebit de important pentru psihicul francezului. Tot un hattrick a realizat şi argentinianul .parmezan" Crespo care se apropie amehinţător, cu 14 reuşite, de liderul în clasamentul golgeterilor, conaţionalul său, Batistuta, marcator a 18 goluri. Cele trei reuşite ale lui Crespo, la ca ras -a adăugat golul marcat de Chiesa, au demolat Juventusul chiar

pe prt privi *prrn, cori'rm'nri faptul *-1 Uppi & Co se alia intr-o criză evidenta, iar şansele pentru cîştigarea unui nou titlu de campioană sînt definitiv compromise. Singura şansă a Juventusului rămîne Liga Campionilor Europeni. Indiscutabil, marea surpriză a etapei s-a consumat la Venezia. întărite cu ex-interistul Recoba şi cu Maniera îritr-o formă deosebită, gazdele au învins fără drept de apel

S P A N I A - 2 1Etapă relativ calmă în Primera Division", gazdele

luîndu-şi partea leului. In altă ordine de idei. oaspeţii nu au reuşit decît o victorie, respectiv cea obţinută de lidera FC Barcelona în compania ultimei clasate, Extremadura. Celelalte patru puncte c îştigate de echipele vizitatoare, au însemnat tot atîtea egaluri dintre care surprinde neplăcut cel reuşit de Valencia în compania lui Deportivo La Corn na, astfel că echipa lui Adrian Ilie a ratat şansa de a se apropia la un singur punct de catalani. în schimb, punct important smuls de echipa la care evoluează Filipescu, Betis, pe terenul Zaragozei. Real Madrid a transformat în ultimul minut de joc un egal într-o " victorie şi a s ta g ra ţie lui R aul, marcatorul tuturor celor trei goluri madrilene. Astfel, Raul a devenit noul lider al golgeterilor. din Spania, cu 13 reuşite . Celta Vigo, echipa ca re îm parte tre a p ta a doua a clasam entului cu Real Madrid şi Valencia, a furnizat scorul etapei cu ţ z r Villarrealul lui Craioveanu. .Rezultatul (C • zilei" a fost cel din partida Salamanca- »j§<Atletico Madrid. Gazdele, cu Stelea * în zi de excepţie au reuşit o victorie superbă în faţa jucătorilor antrenaţi de tehnicianul italian Ariggo Sacchi, dar poziţia în clasam ent a Salamancăi este în continuare una periculoasă.

Rezultatele etapei a 21-a:• Valencia-Deportivo La Coruna 0-0• A laves-Oviedo 2-2 (Gerard 35, Desid 59 -

C esar 68, 89)• Real Sociedad-Tenerife 1-1 (De Pedro 62

pe nalţi - Paz 25)• Espanyol-Mallorca 1-0 (Benitez 42)• Celta Vigo-Villarreal 4-1 (S anchez 42,

Salgado 79, Penev 86 penatty, Revivo 90 -

Roma antrenată de cehul Zdenek Zeman, revelaţia începutului de campionat. Venezia, multă vreme deţinătoarea .lanternei roşii" în „serie A”, se află m om entan în tr-o zo n ă relativ liniştită a clasam entului. Sam pdoria a devenit oficial candidată" cu mari şanse la retrogradare după egalul realizat pe propriul teren, într-o partidă cu Cagliari în care a avut „parte" de eliminările lui Franceschetti şi Ortega. Vieri, o dată şi Salas. de două ori au marcat în poarta Perugiei, menţinînd Lazio în trena liderei Fiorentina, incapabilă să treacă de Milan în faţa propriilor tifosi.

Rezultatele etapei a 20-a:• Fiorentina-Milan 0-0• Venezia-Roma 3-1 (Recoba 1, Maniera

48, Ballarin 66 - Di Biagio 68)• Intemazionale-Empoli 5-1 (R. Baggio

6, Simeone 17, Djorkaeff 35 penalty, 66, 90 - Carparelli 57)

• Lazio-Perugia 3-0 (Vieri 42, Salas 45 76)

• B ologna-B ari 3-1 (Signori 37, Andersson 47, Kolyvanov 92 - Knudsen ' 6)

• Salernitana-U dinese 1-2 (Pierini 47 autogol - Locatelli 39, Amoroso 46)

• Sampdoria-Cagliari 0-0• Vicenza-Piacenza 1-0 (Ambrosetti 10)• Juventus-P arm a 2-4 (Tacchinardi 14,

Fonseca 73 - Crespo 34, 40, 58, Chiesa 38)

C lasam ent: Fiorentina 42, Lazio 41, Milan, Parma 37, Internazionale 34, Udinese

30, Roma, Bologna 28, Juventus 27, Bari 25, Cagliari 24, Venezia, Perugia 22, Piacenza, Vicenza 19, Sampdoria 17, Salernitana 16, Empoli 15.

Golgeteri: Batistuta (Fiorentina) 18, Crespo (Parma) 14, Muzzi (Cagliari), Signori (Bologna) 12, Delvecchio (Roma), Amoroso (Udinese), Salas (Lazio) 11.

(C.B.)

Moises 26)• Real Madrid-Valladolid 3-2 (Raul 17 penalty,

51 penalty, 90 - Vizcaino 65, Klimowicz 87) ,• Extremadura-FC Barcelona 1-2 (Dure'19 -

Enrique 29, Kluivert 82)• Racing Santander-A thletic Bilbao 2-0

(Preciado 25, Munitis 90)• Zaragoza-Betis 2-2 (Aragon 22 penalty,

Gonzalez 28 - Finidi 37, Alfonso 57)• Salamanca-Atletico Madrid 2-1 (Lanna 33,

Alonso 42 - Correa 24 penalty)Clasament: FC Barcelona 40, Celta Vigo, Real

A N G L I A - 2 4• Aston Villa - Blackburn 1-3 (Joachim 69’ -

South gate 32’ autogol, Ward 62’, Dunn 64’);.• Chelsea - Southampton 1-0 (Zola 11’);• Leeds - Newcastle 0-1 (Solano 63’);• Leicester - Sheffield Wednesday 0-2 (Jonk

48’, Carbone 78’);• Liverpool - Middlesborough 3-1 (Owen 9’,

Heggem 44', Ince 45’ - Stamp 86’);• Nottingham - Manchester United 1-8 (Rogers

6’ - Yorke 2’, 66', Cole 7’, 49’, Solskjaer 80', 88’, 90’, 90’);

• Tottenham - Coventry 0-0; '• West Ham - Arsenal 0-4 (Bergkamp 35’, S

Overmars 45’, Anelka 83’, Parlour 87’); V i ,• Derby County - Everton 2-1 (D. Barton 51’,

85’ - Barmby 38’). —- ; - - ■ . ;• Charlton • Wimbledon s-a disputat luni.Clasament: Manchester United 50, Chelsea 46,

Arsenal 45, Aston Villa 43, Liverpool 38, Derby 37, Leeds 36, Wimbledon 35, West Ham 33, Middlesborough 32, Tottenham 31, Newcastle 31, Leicester 30 etc.

în cursul meciului de pe "City • .Ground", la scorni de 4-1 pentru Man United, comentatorul BBC afirma că, după modul cum joacă, nu vede cine i-ar putea opri pe “diavolii roşii" din cursa pentru titlu. Deşi trecuse mai b in e 'd e o oră, spectatorii... n u i ? A văzuseră încă nimic! După ce Rogers î p anulase golul.de deschidere al lui Yorke, Cole a repus oaspeţii în avantaj după cîteva zeci de secunde, măm P e rech ea de culoare din atacul echipei lui Alex Ferguson a punctat B f l i din no'u după pauză şi lucrurile ţ ^ . păreau limpezite. în minutul 79,“omul din Trinidad" a fost înlocuit cu Ole Gunar Solskjaer. O schimbare de rutină, pentm a “trece vremea"?Norvegianul a dovedit că nu, marcînd imediat ce a fost introdus în teren, din-nou cu două minute înaintea încheierii timpului regulamentar şi de î> .*\ ^ două ori în prelungirile dictate de " , v.arbitru pentm a stabili scorni celei

•mai categorice victorii în deplasare de la crearea Superligii în 1992! Graţie victoriei contra lui Derby de miercuri (în avans, meciul fiind programat în etapa intermediară din 5/6 aprilie), United s-a desprins la 4 puncte în fruntea clasamentului.

Chelsea s-a agăţat de coada liderei cu un gol reuşit dintr-o lovitură liberă magistral executată de Zola, dar’echipa lui Vialli s-a chinuit pentru a păstra rezultatul. Forma ascendentă a cam pioapei a fost probată de o nouă victorie categorică în curtea concitadinei West Ham. Deşi Bergkamp, Overmars şi Anelka s-au aflat din nou pe lista marcatorilor, Arsene Wenger umblă să-l transfere pe Dani (Daniel Garcia Lara) de la Mallorca. Clubul spaniol a spus că atacantul catalan afirmat la... Real Madrid şi Zaragoza -{!) va fi disponibil doar din vară, dar Arsenal încearcă să-l ia pînă atunci “pe împrumut”, în schimb Aston Villa, mult timp lideră nedisputată, a încasat a doua înfrîngere consecutivă, căzînd pe locul 4 în clasament. Căpitanul gazdelor, Gareth Southgate, a deschis scorul cu un superb “cap" în poarta proprie, iar John Fillan a dovedit din nou că decizia fostului goalkeeper al Angliei, Tim Flowers, de a-şi cere transferul la alt club e justificată, apărînd excelent. Cînd, săptămînă trecută, John Gregory a figurat printre posibilii succesori ai lui Hoddle, antrenorul lui Villa s-a eschivat spunînd că cineva din federaţie a aruncat o privire fugară asupra clasamentului şi a avansat numele său. Să fie aceasta soluţia lui Gregory de a scăpa de presiune? în fine, duminică, Dérby County a reuşi. - .

m mf a a ° i

JPt e P T ;

I S f v ^ mpag

■

o victorie cu care saltă pe locul 6 în clasament, menţinîndu-se în cursa pentru un loc în Cupa UEFA. ■ „.

Radu C. MUNTEANU

T U R C I A - 1 9

O L A N D A - 2 0Sîmbătă s-a reluat şi campionatul din “ţara

lalelelor", programînd etapa cu numărul 20. De altfel, din cele şa se partide programate iniţial, s-au disputat numai cinci, meciul Cambuur Leeuwardeen

' - Feyenoord Rotterdam fiind amînat Motivul - starea deplorabilă a gazonului. Practic, sîmbătă şi duminică nu au jucat marile echipe ale campionatului, Ajax, PSV, Vitesse şi ... evident Feyenoord. Surpriza etapei s-a consumat la Tilburg, unde ocupanta locului 10 în clasament, .Willem a dispus în propriul fief de una dintre candidatele ţa titlu, â C Heerenveen, cu 3-2, Valk de la gazdé fiind autorul victoriei, prin. golul marcat în minutul 77. Ultima clasată, Walwijk, a început promiţător partida cu Maastricht marcînd două goluri în primele 16 minute, dar la final la bela de marcaj indica 2-2. încet - încet Fortuna Sittard s e depărtează de zona nisipurilor mişcătoare, reuşind să cîştige în etapa aceasta în dauna unei alte suferinde de puncte.

Madrid, Valencia 37, Mallorca 35, Deportivo La Corona 34, Athletic Bilbao 33, Atletico Madrid 32,' Oviedo 31, Real Sociedad, Betis 30, Zaragoza 29, Espanyol 27, Racing Santander 25. Villarreal 24, Valladolid 20, Tenerife, Salamanca 19, Alaves, Extremadura 17. -

Golgeteri: Raul (Rea! Madrid) 13, Urzaiz (Athletic Bilbao), Rivaldo (FC Barcelona) 12, Kovacevici (Real Sociedad), Dely Valdes (Oviedo), ClaudiaLopez (Valencia) 11.

Cristian BARA

Nac Breda. AZ Alkmaar revine în lupta pentru un loc în cupele europene, fosta cîştigătoare a Cupei “Oraşelor tîrguri" demolînd pe Twente, chiar pe terenul acesteia, lată rezultatele complete ale etapei:

Ca şi în campionatul Olandei şi în cel al Turciei etapa de sîmbătă s-a disputat “minus" o partidă, duelul de pe Stadionul “Aii Sami Yen”, dintre campioana Galatasaray şi Bursaspor fiind amînat, motivele nefiindu-ne cunoscute. Se poate spune câ a fost o etapă care a aparţinut aproape în totalitate oaspeţilor, aceştia obţinînd 4 victorii în deplasare, performerele numindu-se Altay Izmir, care în mod surprinzător-a învins categoric pe Trabzonspor, Kocaelispor, care a depăşit, “lanterna roşie" a clasamentului şi, la fel ca şi în etapa precedentă, Dan Stîngaciu a avut o evoluţie foarte bună, el păstrînd după 180 de minute de joc plasa porţii neatinsă. După ce a realizat scorul etapei a 18-a, Istanbulspor a “bătut măr” pe Samsunspor. Pentru Pronea şi echipa sa, Erzurumspor, se păstrează acea medie de două goluri primite pe meci, un lucru nu tocmai pozitiv, dacă luăm îp calcul situaţia nu tocrpai roză a clubului şi partidele de foc care vor urma, respectiv deplasarea de la Fenerbahce şi meciul “acasă” cu Beşiktaş. Lidera

F R A N Ţ A - 2 3Această etapă a readus-o pe Marseille pe prima

poziţie a clasamentului, “olimpicii-,adjudecîndu-şi cele trei puncte în partida de la “Velodrome” cu Bastia. Italianul Ravanelli a reuşit o “dublă" şi a fost coautor la cel de-al treilea. De la întoarcerea lui Giresse ca antrenor la Toulouse, echipa nu a mai cunoscut înfrîngerea de trei etape, isprava din

• Willem Tilburg - Heerenveen 3-2 (Ceesay a c e a s t ă etapă de la Auxerre dîndu-lei speranţe în. . Laurent 76)"_ .. „ nnnlinimra /«q nr rlir» T/mi ir» tonfotnra rtr rlo n

campionatului, Fenerbahce Istanbul, s-a “jucat” ca la antrenamente cu Genclerbircigispor, clubul la care evoluează compatriotul nostru Viorel Moldovan situîndu-se în “Top 10" îri Europa în ceea ce priveşte eficacitatea, dar şi apărarea , lată rezultatele etapei şi clasamentul:

• B eşiktaş - Antalyaspor 2-1 \• Dardanelspor - Ankaraguku 3-0;• Trabzonspor - Altay Izmir 0-3; : -• K arabukspor - Kocaelispor 0-1;• Sam sunspor - Istanbulspor 0-1;• A danaspor - Erzurumspor 2-0;• Sakaryaspor - Gaziantepspor 6-2;• Genclerbirligi - Fenerbahce 0-3;Partida G ala tasaray - B u rsaspor a fost

amînată.C la sa m e n t: Fenerbahce, B eşik taş 44,

Galatasaray 40, Trabzonspor 37, Kocaelispor 34, Istanbulspor, Antalyaspor 31, Genclerbirligi 27, Gaziantepspor-, Bursaspor 24, Altay Izmir, Sam sunspor 21, Ankaraguku, Adanaspor 20, Erzurumspor 18, Sakaryaspor 14, Dardanelspor 13 şi Karabukspor 11 puncte.

Cristian FOCŞANU

• PSG - Sochaux 2-1 (Mandar 23, Rodriguez 50- Bouger 63) ...

• Rennes - Bordeaux 1-1 (Weiser 87 - Wiltord 36) _

• Le Hâvre - Monaco 1-2 (Christanval 66 autogol- Ikpeba 63, N’Diaye 68)

• Lyon - Nancy 2-1 (Grassi 62, Job 66 - Cascarino 12) -

Marseille - Bastia 3-1 (Isa 33, Ravanelli 41 82

55, Galasaek 70, Walk 77 - De Nooijer .46, Samardzic67) - -

• Walwijk RKC - Maastricht 2-2 (Hoogendrop4 şi 16 pen. - Emerson Perez 71)

• Nec Nijmegen - De G raafschap 1.-1 (De Gier 71 - Viscaal 54)

— • Fortuna Sittard - NAC Breda 2-0 (Hamming 47, Langerak Jeffrey 87). •- —

• Twente - AZ Alkmaar 0-3 (Van Galen 14, Langerak 34 şi Huiberts 75).

Clasament: Feyenoord (18) 43, Vitesse 37, Ajax 34, Heerenvéen 33, PSV, Roda, AZ Alkmaar 31, Tw ente 30, NEC, Willem 28, U trecht 25, Maastricht, Leeuwardeen 21, Fortuna 20, De

. Graafschap 19, Sparta Rotterdam 15, NAC Breda 13 şi Waalwijk 11.

" Cristian FOCŞANU

continuare celor din Toulon în tentativa lor de a evita retrogradarea. Pe Stadionul “Beaujoire" din Nantes, Atlantique a pus ia “zid" campioana SC Lens după doar o repriză. în continuare PSG se - “chinuie” cu adversari mediocrii, gen Sochaux chiar pe “Parc des Princes". Derbyul rundei s-a disputat la Rennes, unde Stade de Rennes a remizat în favoarea Marseille-ului cu Bordeaux, golul care a readus-o pe fotoliul de lider pe Olympique a fost reuşit în minutul 87 de Weiser. Monaco este în aşteptarea englezului Hoddle, recent demis de la naţionala Albionului. în această etapă, echipa din Principat a reuşit să obţină trei puncte în deplasarea de la Le Hâvre. Dar iată rezultatele, marcatorii şi clasamentul după această etapă:

• Nantes - Lens 2-0 (Monterrobio 28, Devinaud 45) . ;... ■'

Metz - Lorient 3-0 (Meyrieu 34, Boffin 35, Hariavilles 72) ' < Y . - -

• Auxerre - Toulouse 1-2 (Danjou 54 - Oceano 38 pen,, Petrovic 55) ’.

• Montpellier - Strabourg 1-1 (Rodriguez 43 - Zitelli 69) ‘

Clasament: Marseille'51, Bordeaux 49, Lyon, Nantes 38, Rennes 37, Monaco 35, Montpellier 32, Auxerre 31, Bastia 30, Lens 29, PSG, Metz 28, Strasbourg 25, Nancy 24, Le Hâvre 22, Toulouse 21, Lorient 20 şi Sochaux 17 puncte. Sochaux are două partide mai puţin disputate", respectiv cu Lyo/r şi Monaco. ■__ •

- Cristian FOCŞANU

I chet NBA. Rezultate înregistrate duminică:íróit-Indiana 107-98, . . .íwYork-Miami 79-83. <,'A. lakers - Utah 9'1‘jOO,IffM Jersey - Atlanta 79-69.

Baschet NBA. Rezultate înregistrate duminica:Phoenix - Denver 115-108, Seattle - Portland 91-88,

/ Golden State - Dallas 99-102,L.A. Clippers - Cichago 84-89,

" Sacramenío - Vancouver 109-87.

< - - v -r - m m —mnmrt

H o tă r î r i l e g u v e r n a m e n t a l e î n g r o a p ă

e d u c a ţ i a f i z i c ă ş c o l a r ă !

{Atentat la sănă ta teâ f 'copiilor noştri1 Sintagma “La noi ca la nimenea” s-a îmbogăţit cu o nouă Isi măreaţă faptă guvemamental-ministerială ce nu poate trece {neobservată. Devenim unici în lume, în sens negativ desigur.I în domeniul educaţiei fizice şcolare ne îndreptăm spre o ’■ contrapcrformanţă, la ale cărei urmări nici nu vreau să mă gîndesc.

! Dar a postula din această toamnă o singură oră de educaţie fizică pe săptămină, maximum două, în funcţie de atitudinea

l directorilor de şcoli sau licee este nu numai o enormă prostie,I |ci şi o dovadă de tembelism. Copiii noştri nu ştiu să umble

I corect, ţinuta este deficitară, alergatul anapoda, lucru care se i reflectă cel mai bine în situaţia încoiporârilor pentru satisfacerea |stagiului militar. Tot mai mulţi tineri sînt respinşi penţru- f deficienţe şi afecţiuni motorii şi psihice. Măsurile guvemamcntal-

ministeriale, motivate financiar, au şi alte urmări. Tot mai puţini | copii se îndreaptă spre sportul de performanţă, văduvind ramuri şi discipline sportive în care, cîndva, eram în frunte. Iată cum,

| dintr-un singur condei, luăm copiilor noştri una din marile bucurii, § mişcarea, întrecerea şi competiţia şcolară, posibilitatea de a

Jse educa în spiritul fair-play-ului desăvîrşit şi a corectitudinii! .Sportivei j | :

| Tema trebuie extinsă. Ce se întîmplă cu specialiştii care râinîn 0 • | pe drumuri, prin pierderea catedrelor şi orelor de educaţie fizică {şi sport? Avem şi un răspuns, ne bucurăm de succesele lor . I profesionale, obţinute peste hotare! Şi la acest capitol, România feste foarte bine reprezentată internaţional prin antrenori, profesori, mascuri, fizioterapişti, kinetoterapişti, jucători,... Ne pierdem valorile dar se pare câ acest lucru nu interesează pc nimeni. Mă întreb: ce se va întîmplă cu următoarele generaţii de specialişti în educaţie fizică şi sport, cu actualii studenţi, ce şanse au ci? Cum şi unde vor valorifica cele învăţate? Avem şi în acest c a z i un răspuns: numai peste hotare.

Educaţia fizică şcolară a ajuns o Cenuşăreasă în curtea ministerului de resort şi a guvernanţilor. Situaţia în carc mă gîndesc la cele scrise de ilustrul profesor luliu Haţieganu (cred ' câ la nivel ministerial s-a auzit de acest nume), cuvinte valabile ; şi în zilele noastre: “Educaţia, fizică cea adevărată are ca scop protecţia sănătăţii şi integrităţii fizice a indivizilor”;“O naţiune se perpetuează prin vigoarea integrală a trupului şi a sufletului. Această vigoare se conservă şi se sporeşte prin educaţia fizică”; “Educaţia fizică este o metodă excelentă de regenerare şi de renaştere. Astfel, educaţia fizică pentru toţi şi pentru toate este şi o daţorie naţională”; “Gimnastica şi sportul nu mai sînt astăzi la modă, nici lux, nici comedie, nici exhibiţie, ci sînt concepţii de viaţă, curente s, de cultură. Omul oraşeior, legat cu cătuşele culturii, sclav al zidurilor, rob al îmbrăcămintei începe să uite să umble, pierde din uşurinţa de locomoţie, se anchilozează, rugineşte, devine o figură deformată, o statuie, bust, fără picioare şi fără mîini”...

Guvernanţii noştri nu au uitat să umble. Ei umblă, dar în străinătate, fiindu-le tot mai străine realităţile noastre. Au ajuns g statui, figuri deformate şi îmbuibate de atîta bine. Le calcă pc urme, din păcate, copiii noştri.

D em osten e Ş O F R O N

P r i n f a x d in U n g a r i a

F.C. “U" - C.K.S. LWOW(Ucraina) 1-0 (1-0)

• Studenţii clujeni au obţinut, duminică, prima victorie din seria dc amicale premergătoare începerii returului. Partida s-a disputat pe terenul nr. 4 al Complexului sportiv D.V.S.C. D ebrecen, unul desfundat (mocirlos) şi care, evident, a solicitat ta maximum jucătorii celor două formaţii. Spre cinstea lor, clujenii nu au făcut rabat de la efort, angrenîndu-se încă din primul minut al întîlnirii în jocul bărbătesc şi atletic prestat de fotbaliştii ucraineni (deosebit de masivi). C.K.S. Lwow a avut posesia balonului în proporţie de 60%, însă “U” a jucat mai pragmatic. în cele din urmă tehnicitatea şi imaginaţia şi-au spus cuvîntul.

• G olul “Şepcilor-roşii”, unicul al partidei (deşi numai în repriza a doua Liviu Mihai a ratat două monumentale ocazii) a fost opera lui Tîmovean, care, bine lansat de Cioloboc, după o preluare eleganţă, a catapultat balonul - din interiorul careului de 16 m - în vinciul porţii ucrainene.

• Dan Anca a început jocul în următoarea alcătuire: Mîmc - Aştilean, Velţan, Stroc, Truşcă, Sărmăşan - Bican, Cioloboc, T îrnovean - Şandru, Pop Gábriel. Au mai jucat în repriza a doua, cu excepţia Iui Tipica şi Dan M ugurel, toţi ce ila lţi jucători deplasaţi la Hortobágyi Mata.

• Seara înainte dc cină, întreaga delegaţie clujeană s-a. deplasat la piscina Hotelului Epona pentru o binemeritată destindere. Doar era duminică!

Codin S A M O I L Ă

P .S . Deplasare facilitată de S.C. Paul & Co.

> o v - .v\ »•«-••••

Plictis si lehamite9

Hotărît lucru Ia Juventus Torino - obligaţiile de jucători de fotbal profesionişti sînt îndeplinite sub forma celui mai cronic... plictis. Marele noroc câ “la vecchia donna” nu sc află situată în zona rctrogradantă. Am urmărit-o duminică pe micul ecran în compania “brînzarilor” de la Parma şi criza prelungită prin carc trece, ca şi plictisul unor jucători mi s-au părut şi mai acute. Am crezut atunci, în min. 15 cînd a “picat” golul lui Tachinardi (şut întîmplător, norocos, cu carc nu se va mai întîlni, balonul catapultat Ia vinclu în dreapta surprinzîndu-1 pc Buffon) că s-a schimbat ceva. Fals,, golul n-a reuşit să-mi schimbe impresia de plictis, de... lehamite. Peste toate, indescifrabil, Marcello Lippi, în aşteptarea plecării, “sudează” ţigară de la ţigară. Plictisul este în floare şi pentru el.

S te le a , g ra n d e de S a la m a n c aMeci greu pentru Salamanca în compania titratei Atletico Madrid.

Meci greu şi prin poziţia de deţinătoare a “lanternei roşii” înaintea disputei. Victorie din greu trudită pentru Salamanca, rezultatul final de 2-1 pentru gazde fiind gata-gata sâ se transforme în “remiză” sau chiar înfringere, dar magistrale au fost intervenţiile lui Bogdan Stelea, adevărat grande de Salamanca, victoria echipei sale fiind victoria lui, a excelentelor sale reflexe în două situaţii cînd nu-ţi rămîne decît varianta scoaterii balonului din plasă. Bogdan Stelea a anulat varianta. ' -

A d ria n llie şi D en is Ş e r b a n ... sp ectato ri

Campioană absolută a ratărilor în partida de sîmbâtă cu Deportivo la Coruna, formaţia Valencia a... ratat cu nonşalanţă victoria. Campion al ratărilor Lopcs, secondat de Angloma, situaţii mari cît roata carului fiind irosite. Accidentaţi, Adrian llie şi Denis Şerban au urmărit partida ca... spectatori. “Cobra”

măcar de-ar fi fost validă şi altul decît 0-0 ar fi fost scorul înscris pe tabela de marcaj. N-am înţeles de ce după ce l-a tot încălzit pe margine pînă să “dea în foc”, Claudio Rănicri nu l-a aruncat în bătălie pc Gabi Popescu. în gînd i-am zis două dc noroc.

R o m e o V . C Î R T A N

Sub s e m n u l c e lo r c in c i c e r c u r i ...

9 februarie• Cu trei decenii şi jumătate

în urmă, în 1964, Jocurile O lim pice de iarnă de la Innsbruck (Austria) au ajuijs Ia ultima zi. Lumea sportivă a com entat pc larg v ictoria senzaţională a schiorului austriac Josef “Pepi” Stiegler (creditat cu puţine şanse), înaintea marilor favoriţi americani William Kidd şi, respectiv, James Heuga în proba dc slalom special, carc pînă la urmă au fost nevoiţi a se mulţumi cu medaliile de argint şi, respectiv de bronz. La patinaj viteză campionul mondial al' probei dc 10.000 m, suedezul Jonny Erling Martin Nilsson a reuşit a cuceri medalia dc aur (cu timpul dc 15:50,1 min.), iar proaspătul campion european de la O slo, norvegianul Knut Johannesen (de data aceasta 16:06,5 min.) a fost devansat şi de com patriotul său, Fred Anton Maier (16:06,0 min.). Bucuria suedezilor a fost dublată şi de victoria ştafetei lor în proba dc 4x10 km , în dauna formaţiunilor fin landeze şi sovietice. Ultima probă dc schi, cca de săritură (dc pc trambulina marc) i-a revenit norvegianului Thoralf Engen, iar turneul dc hochei s-a terminat cu victoria finală a “zbomaici” sovictjcc. ,

L Á S Z L Ó F r .

Vesti din fotbalul tuidean• Preşedintele formaţiei F.C.

Aricşul, Dorel Corpodcan, arc subliniat în agenda sa dc lucru numele unor posibili jucători viitori turdeni. Aceştia sînt: Lclian Rus (Mureşul Luduş), Pârvu (Unirea Dej), însă nu este exclusă nici aducerea ceferiştilor clujeni Benke, Gâvruş şi Matiş. Pentru obţinerea acestor ultimi trei jucători, preşedintele Corpodean va adopta tactica grilei, care i-ar putea pune pe aceştia în postura dc jucători cu statut definitiv Ia FC Arieşul

sau, dc cc nu, tactica unui împrumut avantajos. întotdeauna un om dc afaceri precum preşedintele Dorel Corpodcan ştie sâ acţioneze la cluburile dârîmatc din punct dc vedere financiar. Doar este economic dc piaţă", nu?

• Noul antrenor al echipei dc fotbal Cimentul Turda, Viorel Pintilic, îi arc în vizor pc Florin V ilt şi A lin Takacs, care momentan activează doar cu numele la Turdeana Casirom. Cooptarea celor doi în curtea

cim cntistâ survine într-un moment delicat, ştiut fiind faptul. câ Turdeana a fost în ultimul timp decimată, ultimul plecat fiind chiar antrenorul lonuţ Popa. , • în acest w cck -cnd , pc

Stadionul CFR din Turda, s-a reuşit, în sfîrşit, organizarea unei selecţii Ia fotbal, selecţie în carc erau vizaţi sportivii născuţi după anul 1984. Unul din iniţiatorii acestei selecţii, dl Ştefan “Lao” ' a afirmat că pînă în momentul dc faţă această selecţie a fost o reuşită la nivelul oraşului, carc şi aşa duce o acută lipsă dc tinere speranţe.

A lin B O T I O C

Popicăresele din Gherla cîştigă în faţa vicecampionilor

1 în cadrul etapei a treia a returului Ligii Naţionale de popice echipa fem inină CONSTRUCTORUL Gherla a susţinut, la sfîrşitul săptăminii trecute, o întîlnire importantă pentru configuraţiaclasamentului. Formaţia de pe Someş a întîlnit cunoscuta echipă braşoveană, Metróm, fosta campioană naţională, o grupare sportivă carc dă nu mai puţin de trei popicărese lotului naţional! Fetele din Gherla, însă, nu au ţinut cont dc “faima” adversarei şi după cca mai bună evoluţie în actualul campionat au cîştigat în faţa mult mai experimentatei echipe de la poaleîe Tîmpei cu scorul de 2.406 - 2.403 (3,5 - 2,5). Un frumos succes, pentru carc sportivele pregătite de antrenorii Iosif Nagy şi Elisabeta Racz merită sincere felicitări. De la CONSTRUCTORUL cele mai bune rezultate au obţinut Adina Mureşan - 433 p.d. şi ludita Berciu - 429 p.d., iar de la Metróm Braşov s-a remarcat titulara naţionalei feminine de popice, Beraru cu 426 p.d.

( S Z .C s .)

Jandarmii, ca Pristanda, la datorie!

Bieţii jandarmi acum, după ce au intrat în epoca de aur de după Costeşti, cad dintr-o zăpăceală în alta. La Costeşti cică au fost prea blînzi şi prea graşi în faţa», loviturii de stat! Unde eşti Coane Leonido, să-ţi vezi urmaşii!?! Duduiţi binişor de noul ministru, jandarmii, vrînd să fie scrofuloşi la datorie, au mai făcut o boacănă. Trimişi la meciul de hochei Steaua - Sport Club Miercurea .d uc ci n-au fost instruiţi. N-au ştiut bunăoară că un puc ajuns în tribună rămîne' la cel ce l-a prins, iar meciul continuă cu un alt puc. Jandarmii, vrînd să-şi facă datoria, vorba lui Pristanda, au tăbârîţ pe nevinovatul care n-a binevoit să mai înapoieze pucul. A urmat o încăierare generală. Jandarmii, cred, aveau în faţă doar Costeştii şi şefii lor şi erau puşi pe fapte mari. Şi din nimic s-a iscat balamucul. S-au împărţit pumni, palme, au avut loc îmbrînceli, tribuna fiind gata să ia foc. Ba mai mult, au fost agresaţi cameramanii de la PRO TV; li s-au luat filmele şi au fost făcute ferfeliţă. Să nu mai existe “documente”, ca la Costeşti! Hotăriţi, jandarmii erau gata să-şi dea viaţa fără să ştie pentru ce) Haplea sau Păcală ar fi rîs dc ei cu gura pînă la urechi.

Prin anii ’50 nişte sportivi de-ai noştri au fost pentru prima oară la Paris. La masa festivă, de după meci, li s-a pus în faţă cîte un bol cu... ceva apă colorată. Băieţii au crezut că e suc, sírop, o, băutură răcoritoare şi au început să bea. Au fost avertizaţi câ era apă de spălat pc mîini! Nu le-a spus nimeni, ca jandarmilor!, despre ce e vorba. E râu cînd nu ştii unde te afli, de ce şi clim trebuie să procedezi... ■ ’■

Viorel C A C O V E A N U

C o m u n ica t d e P re s ăConsiliul Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Cluj,

luînd act de numeroasele atacuri şi denigrări, din mass- media, ia adresa instituţiei noastre, a persoanelor care conduc Asociaţia, unele îndreptate şi asupra membrilor Consiliului, cu scop vădit de a crea o imagine care să denatureze realitatea, a hotărît elaborarea prezentului COMUNICAT, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

1. Grupul format din cei trei foşti membri ai Asociaţiei (Oriaş loan, Stăvar llie şi Deac Petru), * care au fost legal excluşi din Asociaţie, potrivit prevederilor statutului, a folosit unele organe de presă, ca instrument în realizarea scopurilor murdare ce urmăresc în principal răzbunarea) calomnierea şi destabilizarea Asociaţiei.

2.. Acţiunea de denigrare a degenerat în calom nie şi a devenit o adevărată obsesie pentru grupul sus menţionat Din păcate, în unele organe de presă, calomniile celor trei s-au bucurat de credibilitate şi neadevărurile au văzut lumina tiparului, în contradicţie cu deontologia profesională, de a fi ascultată şi partea adversă. în context cu cele subliniate, Consiliul AJPS Cluj

a hotărît să nu se mai implice în această polemică împinsă pînă la paroxism şi să renunţe definitiv la reacţii sau replici, indiferent de provocările ce vor mai fi avansate prin mass-media..

3. Informăm opinia puhlică şi m ass-m edia câ urmare a

-num eroaselor . calom nii, reclamaţii etc. trimise dc grupul sus-menţionat, Asociaţia a fost verificată de organe de control financiar, de organe din conducerea A .G .V .P .S; întocmindu-se acte de control, prin care sc infirmă acuzaţiile ce s-au d oved it a fi fa lse , şi - tendenţioase.

4. Asigurăm pe această cale atît mass-media, opinia publică, dar deopotrivă şi pe protagoniştii acestor atacuri, că A.J.P.S. Cluj este pregătită cu probe

indubitabile şi că va recurge la Instanţele Judecătoreşti, prom ovînd acţiun i penale îm potriva grupuluisus-m enţionat, so lic itîn d deopotrivă sancţiuni penale, cît şi daune morale.

5. Am ajuns la concluzia că timpul consumat cu rezolvarea unor reclamaţii repetate - cc nu au nimic comun cu adcvăruhşi corectitudinea - inclusiv cu replici şi dezminţiri în presă, este mai preţios pentru activitatea curentă, pe care nu ne permitem să o neglijăm, - cu riscul asumat că vom recurge la a pune stavilă la-acuzaţiile iresponsabile, prin interm ediul Instanţelor Judecătoreşti. "• .

6. A .J.P.S. Cluj constată unitatea de vedere şi acordul total din partea celor trei filiale din Cluj, Gherla şi Turda în legătură cu hotărîrea Consiliului A.J.P.S. Cluj.

7. Â.J.P.S. Cluj, rămîne fermă în apărarea intereselor tuturor membrilor pescari ai Asociaţiei.

Consiliul A.J.P.S. Cluj

N .R .: Cu acest comunicat punem punct divagaţiilor pe această temă. Nu mai primim alte ‘drepturi la replică’’.

C oncernul germ an DaimlerChrysler Ae ros pace AG (DASA) a sem nat un contract în vederea modernizării a 22 de avioane de vînâtoare MIG-29 ale armatei poloneze.

Banca de Credit Industrial şi Comercial majorează, începînd de azi

ratele dobînzilor pentru depozitele la termen, constituite de clienţi.

Bucureştenii au o părere mai/prea bună despre noi!

Preşedintele CCIRB crede că economia Transilvaniei a fost ajutată de istoriePrezent ieri la C luj, G eorge C ojocaru,

preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a ' României şi municipiului Bucureşti (CCIRB) şi

director al RomExpo a participat la o scurtă conferinţă de presă. Domnia, sa a avut numai complimente pentru comunitatea locală de afaceri. Cojocaru a declarat „CCIA Cluj este una din camerele cu care ne mîndrim, care s-a integrat în com unitatea econom ică locală. A cest lucru dovedeşte că la Cluj s-a dezvoltat un climat de afaceri sănătos. D e asemenea, Expo Transilvania, al doilea marc organizator de tîrguri din ţară după RomExpo, are un program deosebit de ambiţios”. Preşedintele CCIRB a amintit că a luat cunoştinţă de planul ExpoTransilvania de a-şi extinde şi moderniza spaţiul de expunere şi a promis că va sprijini acest proiect în Consiliul de Administraţie al CCIRB.

Cojocaru a spus că â venit la Cluj şi pentru a pune bazele unui program de cooperare între RomExpo şi ExpoTransilvania pentru ca, pe viitor, să se evite suprapunerea unor m an ifestări. cxpoziţionale similare. El a menţionat că acest luciu nu va însemna dispariţia concurenţei dintre

cele două societăţi. Referindu-se la Transilvania, preşedintele CCIRB a declarat câ şansele acesteia de a-şi însănătoşi economia sînt mai mari decît în regat. El a spus: „v-a ajutat istoria”. Cît despre oamenii dc afaceri transilvăneni, el a comentat „oameni serioşi. Judecaţi încet, dar bine”. ,

La noi, capitalismul abia amijit

Cea mai mare parte a conferinţei de presă a fost dedicată discuţiilor purtate pe marginea protestului Camerelor de Comerţ (publicat de ziarul nostru săptămîna trecută), protest generat de proiectul de buget pe anul 1999. G. Cojocaru a spus că guvernul nu dă dovadă că ar avea o strategic clară, că ştie încotro duce economia ţării. El a declarat că investitorii nu sînt încurajaţi sau dirijaţi să investească în vreun anumit domeniu în care administraţia consideră că România deţine avantaje. Ramurile în care există tradiţie şi posibilităţi de dezvoltare ar trebui sprijinite,

în opinia lui Cojocaru „puterile occidentale, care

au împins Europa de Est în zona comunismului, şi organismele financiare internaţionale trebuie să conştientizeze faptul-că, sînt datoare moral României, ţară care este punctul dc rezistenţă al stabilităţii politice şi sociale în regiunea balcanică

' şi sud-est europeană. Este necesar ca acest pol de stabilitate să fie menţinut. în baza acestor realităţi, România are dreptul la un tratament financiar preferenţial din partea organismelor financiare internaţionale care ar putea recşalona datoria externă”.

Cojocaru a realizat un „tablou al economiei noastre” în care capitalul care deşi abia „a mijit”, în loc sâ fie susţinut este sufocat de un sistem fiscal care departe de a fi un instrument, se dovedeşte un...„bir”. Preşedintele CCIRB a subliniat problemele.oamenilor de afaceri care, alături de regimul fiscal, trebuie să facă faţă unei legislaţii „mişcătoare” şi interpretabile şi unui sistem financiar bancar fragil şi neprietenos. La acestea se adaugă faptul că administraţia nu ţine cont de părerile patronatului şi nu ia în considerare. sugestiile venite din această direcţie.

•, C .B E R I N D E A N

^ j g ş i a g B M p f•Tr'TnnritttmiW f " Bat:* I T W »

m

m a mf

i m ®i l i lf l i tl i ®

Cit

Ambient instal sl-a deschis porţile! I

Ieri şi-a deschis porţile Tîrgul internaţional de instalaţii Ambient. Instal, primul tîrg din

. calendarul expoziţional din acest an al Expo Transilvania. La deschidere au fost prezenţi Al. Fărcaş, V.R. Constantinescu, G. Funar, N. Ruja, G. Dejeu, M. Costin şi numeroşi reprezentanţi ai comunităţii locale de afaceri. De asemenea, a onorat cu prezenţa acest eveniment domnul George Cojocaru, director al RomExpo şi preşedinte al Camerei de Comerţ a României. Datorită succesului de care se bucura actuala ed iţie , organizatorii au fost nevoiţi să subînchirieze spaţiu de expunere. Suprafaţa toală a expoziţiei depăşeşte 1.350 mp şi găzduieşte nu mai puţin dc 90 de expozanţi.

Cei interesaţi vor găsi aici instalaţii de încălzire şi condiţionare, instalaţii sanitare, electrice, de gaz, corpuri de iluminat, armături sanitare, maşini, utilaje şi echipamente pentru

instalaţii în construcţii, ţevi, robinete etc. Cea mai mare parte a firmelor expozante sînt din judeţul Cluj (37 la sută), restul fiind din Bucureşti, Oradea, Arad, Bistriţa, Braşov, Mediaş, Timişoara, Satu-Mare, Miercurea Ciuc ş.a.. Caracterul internaţional al tîrgului este asigurat de prezenţa a patru firme din Ungaria. Majoritatea expozanţilor de la Ambient Instal sînt fie reprezentanţe, fie distribuitori ai unor' companii din Italia, Franţa, Ungaria, Belgia, Spania, Germania, Israel etc.

Tîrgul va fi însoţit pe parcurs de conferinţe şi simpozioane susţinute de specialişti şi la care se vor dezbate aspecte inedite din. domeniul instalaţiilor. Ajuns la a opta ediţie tîrgul va putea fi vizitat pînă vineri, 12 februarie. Organizatorii mizează pe prezenta a peste 15.000 de vizitatori.,

C . B E R I N D E A NFoto: I. PETCU

Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională în anul 1998:

50 de tem e, 82 de cursuri, 850 de participanţiV • înfiinţat în iunie 1997, în cadrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, Centrul de Formare şi

Perfecţionare Profesională (CFPP) urmăreşte perfecţionarea şi specializarea personalului diverselor societăţi | comerciale, precum şi recalificarea celor aflaţi în căutarea unul loc de muncă. în primul său an de activitate, CFPP a organizat 34 de cursuri, la care au participat circa 550 de persoane, iar, In 1998, cele 82 de cursuri au însumat aproximativ 850 de participanţi. Cursurile din acest an au la bază 60 de teme structurate po domeniile solicitate de către agenţii economici. •

în 1998 tcm dc ccic mai solicitate au fost: proceduri şi tehnici, financiar-valutare, managementul expediţiei internaţionale, managementul materialelor, perfecţionarea personalului cu activitate în dom eniul resurselor umane, secretariat performant, limba engleză şi germană, iniţiere PC.

D l Mircea Şerban, şe f de birou al Centrului de Formare şi Perfecţionare Profesională, consideră câ, în 1998, activitatea CFPP s-a ridicat peste cele mai optimiste aşteptări avînd în vedere atît numărul marc de cursuri organizate ariul trecut cît şi faptul că, în ciuda unei oferte

relativ mari de cursuri (provenind de la diverse societăţi), mulţi agenţi economici au apelat, totuşi, la Centru. „Chiar dacă directorii diverselor firme sînt conştienţi de utilitatea acestor cursuri pentru angajaţii proprii şi ar dori ca aceştia să participe, problemele care apar, în destul de multe -pazuri, sînt de ordin financiar. Astfel, cu toate câ preţurile pe care le solicităm nu sînt mari, múlté firme nu îşi permit nici măcar aceste cheltuieli” a mai declarat dl Şerban.

D e menţionat că, dacă într-un an şi jumătate de funcţionare, cursurile Centrului au fost exclu siv de perfecţionare

profesională, începînd cu 1999 oferta CFPP va cuprinde ş i cursuri de formare profesională. în acest sens, s-a întocmit un protocol pentru constituirea unui comitet de educaţie profesională, din care fac parte: CCIA Cluj, ISJ Cluj, DMPS Cluj, Prefectura Cluj, şase Grupuri şcolare industriale. Tot, anul acesta sc intenţionează extinderea colaborării cu alte instituţii de formare şi perfecţionare profesională, iar, în plan extern, încheierea unui parteneriat cu firme şi Camere de Comerţ din Germania.

Alin T U D O R

Este la dispoziţia dum neavoastră

■ Servicii de RENT-A-CAR.■ Rezervări şi emiteri bilete de avion pentru orice destinaţie, cu plecare din Bucureşti sau Budapesta. '■ Vacanţe şi călătorii; agent autorizat al companiei britanice ThomasCook.■ Rezervări hoteluri în ţară şi străinătate.■ Asigurări de călătorie.

^ n o a v o o *

^ V 3400 Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Str. Gh. Doja nr. 7, Tel./Fax: 4+40 64 194498

• 4-440 64 196069e-mail: jettour@dntcj.ro; http://www.dntcjo/jettour

PATRU ANOTIMPURIPREMIU: Reducere 500.000 lei la un serviciu sau produs turistic

achiziţionat de la JETTOUR.

Cursuri organizate de CFPP în luna februarieÎNTREBARE: Enumeraţi cel puţin 3 companii aeriene care operează din Bucureşti cu destinaţia finală Kuala Lumpur.RĂSPUNS: . . . . . . . . . . . . ...... ......

1. Calculaţia costurilor şi a rezultatelor <-perioada: 9 -1 2 februarie2. Contribuţii ale bursei şi băncii comerciale la manágementnl

riscului în tranzacţiile de afaceriperioada: 16 - 19 februarie3. Managementul competenţelor şi selecţia de personal perioada: 1 7 - 1 9 februarie (plus încă două zile în martie ’99)4. Formare ghizi de turism ^perioada: 19 februarie-3 0 martie' • *5. Contracte comerciale - legislaţie perioada: 2 2 - 23 februarie .

6. Dezvoltarea abilităţilor de vînzare (curs pentru agenţi comerciali)

perioada: 23 - 26 februarie *7. Limba engleză (nivel mediu) - 36 de ore perioada: 19 februarie - 30 martie8. Limba engleză (începători)"-40 de ore perioada: 22 februarie -1 2 aprilie9. Operare PC (iniţiere Windows ’95, Excel) perioada: în fiecare săptămînă, dc luni pînă vineri.

N u m e ................ . . , . .r . .......... . . . . . . . . . .Prenume ................. . . . . .V îrstă Adresa: s tr .......„n r .. . . . . . . . b l .. . : sc. . . . . . . . ap.localitatea .........;...

... etaj ...c o d .. . . . . . . . . . .

tel . . . . . . . . . . . . .Funcţia ......

P r o f é s i a . . . . . . ......V

( A .T .)

DEBUCUREŞTI

VALORIf e b r u a r i e 1 9 9 9

r Ü*rwnir*soe»tete I VN l Prined |V ar| Cump. | Vlre. | Hr.aet | VsLMabflal |Nr.(rCategoria 1(21 sociala ti)

f

AUW ALRO SLATINA 2500C 53199.8 - 525a 5350 190* 101,558,5a 5;ATBrr* ANTIBIOTICE IASI 1000 1200.8 12a 121 1745 ■ 20.963.32C M

ARCTIC GĂIEŞTI 1000 16888 165< 171 6504< 109,846,91C 3/AUTOMOBILE DACIA PIItST 1000 599.1 - 58< 59< 36149 216.585.55C 164AZOMURESTG. MUREŞ 1000 269 1 261 26! 7745Í 20.B46.98C 3L

AGR BANCAAGRiCOLA 1600C 35055.0 3S10C 3570 150É 52.863.00C 14TÍ.V* BANCA TRANSILVANA C LUJ 1000 2048.7* - 20a 20» 74711Í 1,530,680.75C aNVR* - NAVROM GALAŢI 2500C 6342- 640Í 65a 218C 13.826.65C 47CMPacr1 COMPASI3U - 1000 699.4. 71C 72< 1785; . 12.486.08C itELN* ELCONDZALAU 1000 849.1! 84Í CD -■4 1078; 9,158,08C 2CEU* ELEC TROAPARATAJ bucurc 1000 1406.3. 141C 143C - 1396 19.637.86C 16

‘ EXC* EXCELENT BUCUREŞTI 1000 1002.1£ 100C 101 344< 3,451,5a 1:OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 604.9" -1 61C 62C 1402: 8.482.68C 210LTW* OLTCHIM RM.VAIC EA 1000 456.5? -i 45C 45 5553; 25,354,43C 42INX OTELiNOX TARGOV1STE 2S00C 330C 3 6 a asa Crcucr* FOUCOLOR BUC URESTI 1000 440C 44a 44» 163É 7.207,2aASP* mhvm ASTRA romana Ptoerr 1000 945.5! 93C 96C 2228Í 21,072,520 12RBR* RULMENTUL BRAŞOV 1000 227.62 22? 235 28045 6.384.42C 12SNCHEt ŞANTIERUL NAVAL cowstakt 25G0C 2640.ee 2 6 a 295CTC et* TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 5617.2S 560C 60QC 286€ 16,099,150 23TBM* TU RB3 MECANIC A BUC URES25000 27230.77 2650C 2900C 13C 3,540,000 4

Total categoria 1 2,200,045,586 646Categoria a »4 ( 108 sodebb)

X. AEM* v AEM TIMIŞOARA 25000 . 23000.0C A 2310C 245CC 240 5.520,000 6ARS AEROSTAR BAC AU 25000 4300.00 -1 4300 470C 335 1,440,500 5AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 1Q4S7.8S -2 10000 1050C 190 1,987,000 4ALB * . ALBAPAM ALBA IULIA 1000 686.97 3 670 70C 4923 3,381,950 4AlM* ALIMENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 1322.70 0 1330 1390 3924 5,190,260 7M X ' AM20 OTOPENI 25000 7750.00 0 7650 850C 39 302,250 1

M ie ' AMEP AMEWCAN PACKAONGTCCUC 1000 232.31 3 232 278 14886 3.458,096 4'htK? AMONIL SLOBOZIA 1000 119.77 1 119 122 2614 • 313,066 2

AriY AMYLON SIBIU 1000 460.00 0 430 560 0 0 0APC * VAE- APC AROM BUZĂU 1000 433.02 0 427 450 3532 1,532,612 6APS* APSA BAIA MARE 1000 400.00 4 325 425 7741 3,096,400 2ARM* ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 670.48 2 660 670 »5178 ’ 3,471,730 7ART* ARTROM SLATINA 25000 1850.00 -10 1850 1900 ■ 115 212,750 3As\r**“ * ASTRA VAGOANE ARAD 25000 4850.00 0 0 0 OPRITAAUR AURORA TG.FRUMOS IASI 25000 19762 50 0 20000 23600 0 0 0ALĂr BANCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 17084 72 1 17000 17200 1283 21,919,700 23BRC* BERCENI BUCUREŞTI - 1000 890 00 0 • 890 930 17262 15,363,180 21Bra*i* BERMAS SUCEAVA 1000 985 71 1 970 1000 667 657,470 5CHr“ ** C£»«> JtOTtLKRA aHTSCONnNEKTA 1000 758.72 0 750 760 OPRITACRS* CARBID-FOX TARNAVENI 1000 399.49 0 385 400 0 0 0CBC* CARBOC HIM C LUJ-NAPOC A25000 731571 -2 7150 7750 105 768.150 3CPL CARMETAPtAST DEVA 25000 12723.93 -15 12300 15000 585 7,443.500 7CRH* CARNEARAD 25000 1150 00 -3 1120 1250 100 115,000 1CAS CASIROM TURDA 1000 90.12 0 85 99 0 0 0CER" CERCON AACtU. CAMMA-TTJftZ» 1000 295 00 -2 295 320 183 53,985 1CPI? CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 13500.00 1 12500 14300 40 540,000 1CRT CIORAPI TILtSOARA 1000 390.10 0 347 395 1 0 0 0cir* C1 PRO M PLOIEŞTI 1000 369.78 3 365 369 1857904 687,009,288 43CMB’ CMB BOCSA 25000 25000.00 0 0 18000 0 0 0CUF COMELF BSTRJTA 25000 2500.00 -2 2550 3000 34 80,000 1CON CONDOR DEVA 25000 2500.00 0 2500 2900 0 0 0COS'" COVB DE OTELURI SPEC. tMomn25000 1238.93 0 1220 1250 OPRITADOR" DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 1209.95 1 1180 1220 2644 3,199,100 7ELC* ELEC TROC ERA MCA TURDA25000 7000.00 0 6050 7250 0 0 0ECT ELECTROCONTACT BOTOSA25000 1400.00 0 1210 1400 0 0 0EPT ELBCTRO PUTERE C RAJOVA 1000 - 166.29 -7 160 173 77974 12,966,469 40ETN ELECTROTEHNIC A BUC URS25000 9000.00 -18 9100 10000 79 711,000 2EPN* EMA PIATRA NEAMT 1000 570.00 -2 570 640 1768 1,007,760 5ENP* COMP. ENERGOPETROL tm>25000 9200.00 3 9500 9600 156 1.435.200 4ERM* ERMAT PU0IEST1 25000 2000.00 0 2250 a 0 0 0ÉFN* EUROFINANC ES TARGOVIST 1000 525.00 0 400 610 0 0 0FĂU*” FAUR BUC UREŞTI 25000 3700.00 0 • 2800 0 OPRITAFELr FELEAC UL C LUJ-NAPOC A 1000 ■. 540.00 8 520 550 20 10.800 1FSP* FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 2600.00 0 2750 3000 0 0 0FOR" FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 1028.23 22 880 900 860566 884.861.400 19FTN* FORTUNA BUCUREŞTI 25000 12600.00 0 12600 13500 0 0 □FRL* - FRIAL CONSTANTA, 25000 22500.00 -3 22300 24400 40 900.000 1

. GRX1 GR1MEXTG. JIU 25000 1690 00 0 1760 1950 - 0 0 0HDJ * HIDROJET BREAZA 25000 2800.00 -2 2800 3500 80 224.000 3• HTR HÍTROM VASLUI 25000 8422 98 0 8450 9000 1873 15.776.250 34IAI .Al F O ZALAU 25000 1358 47 0 1360 1680 0 0 0UP" MTACT BUCUREŞTI 1000 6900 00 4 6900 7500 200 1,380.000 2us’ MSAT BUCUREŞTI 1000 7373 33 0 7300 7600 600 4,424.000 5DA* NDAG RARA ARAD 1000 103 52 -4 100 120 3092 320.074 7jRM NDUSTRlASARMEi o»>»n*rv*u25000 1250 00 0 1300 140) ■0 0 0NT* NT ERN ATON AL SiNAlA 1000 2046.36 -0 1980 2200 2634 5,390.100 0RS M P IRIS BARLAO 1000 80/ 08 1 770 850 809 652.930 2URL* MARALACT BAIA MARE 1000 114 00 0 0 109 842 95.988 2WEF* MEFIN SINAIA 25000 3134 43 0 2950 3500 0 Ö 0ALP* MOBILA ALFA ORADEA 1000 200 00 0 200 219 591 118.200 2MOB* MOBIS SEBES 25000 3000.00 0 0 3000 0 0 0MOL* MOLDO MOBILA IASI 1000 154 00 0 154 16Ó 562 86.548 1MOS MDLDOSIN VASLUI 25000 2450 00 -7 2450 2700 455 1.114.750 4MPF MOPAF VRANCEA 1000 116 12 -6 106 120 29463 3.421.106 11MPN1 MO PAN TG MUREŞ 1000 1069 00 -1 1070 1130 4981 5,324.700 5MPR MDPARIV RAMNCU VALCEA 1000 406 23 -3 412 43ÖÍ 1614 655.650 6WPG* MO RĂRIT PANIFICAŢIE GALA1000 1303 82 -1 1310 1350 3123 ' 4,071.820 10MVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 8700 00 5 8700 9900 10 87,000 1KV L* NĂMOL OLTEN1TA 1000 160 46 0 160 175 12346 1.981.049 9he r*~ 4EPTUN CAMPINA 25000 1097 25 0 1030 1350 0 0 04TX SiETEX OSTRfTA 1000 39649 -1 39D 425 3717 1.473.738 104CL* NICOLINA IASI 25000 2446 20 0 2250 2600 0 0 0PAN =AN EG RANO C LUJ-NAPOC A25000 24248 33 21 18000 20500 63452 1.538.604.800 108PCA“* =ECOARAD 1000 1255 70 0 0 0 OPRITĂPEI 3ETROLEXPORTIMPORT BUC1000 300527 27 1 299000 307000. 275 62.645.000 152PTS ET ROLSUB suf>i>o<jMekRCMj 1000 1338 37 -2 1340 1410 1200 1.606.040 10PTR ETROS PLOIEŞTI 25000 9496 16 2 9150 9700 . 599 5.688.200 8PPL* =RODPLAST BUCUREŞTI 25000 16385 00 0 16400 16800 OPRITAl/AC ■RODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 1074 91 0 1060 1100 1108 1.191.000 8PMB* ERŐMET BEC LEAN 25000 1600 00 0 1400 1550 0 0 0RAF* WO ONEŞTI 25000 4967 08 -1 4950 5000 120 596.050 3ROB* ROBINETE INDUSTRIALE bac 25000 3600 00 0 3600 4000 39 140.400 1jAN > AN EVIT ARAD 10000 1401 68 0 1400 1600 0 0 0SNO ÎANTIEP.UL NAVAL ORŞOVA25000 14000 00 0 14000 17000 79 1.106.000 7ăNT* »AN HERUL NAVAL TULC EA 25000 2403 13 0 1900 2200 0 0 0aEM îEMANATOAREA BUC URES T25000 2825 53 -19 0 2700 282 796.800 4ăCD ÎICOMED BUCUREŞTI 1000 149381 1 1490 1510 56138 83.859.480 100*DT*~ sIDERTRANS CALARASI 1000 332 80 0 321 350 0 0 0âLCf ÎILCOTUB ZALAU . 25000 7500 00 0 7600 83 CO 0 0 0jlN*“ 5INTEROM C LUJ-NAPOC A 25000 3950 00 0 3800 4250 OPRITAîTZ* INTEZA ORADEA 1000 339 25 0 335 342 21927 7.438.825 14aRT* sIRETUL PAŞCANI 1000 1155 66 0 1150 1160 0 0 cSOF* ÎOFERT BAC AU 1000 101.00 -2 102 107 500 50.500 15MS îOILCS DEJ 25000 810 00 0 740 000 320 259.200 1STR* ÎTRATUSMOB BLAJ . 10C0 170 00 13 .160 180 SOOC 850,000 1n-tR*^ rOMIRIS IASI 25000 1270.00 0 1000 1580 0 0 0rRfj* rREAWÎ TUI CEA 25000 7800 00 0 7800 8750 109 850.200 3rRS* rURISM 25COO 17300 00 0 1710Ó' 17900 0 0 0JCM* JCM. RES1TA 25000 2400 40 0 2000 2800 0 0 0JAM* JAMT ORADEA 1000 550 00 -3 500 580 472 259.600 ?JPS JPSOM OCNA MUREŞ 25CQ0 1600 00 0 1500 1800 0 0 0JTN JTON ONEST! 25000 8650 00 1 8650 10000 42 363.300 1JZT* JZT EL PLOIEŞTI 25000 3700 00 0 3700 4250 35 129.500 1ZC** JZUC PLOIEŞTI 25000 2850 00 0 2850 3000 OPRITA/ES /ES SIGHIŞOARA 2ÎXXX) 13100 00 0 13200 14500 0 0 0JAP /INALCOOL PRAHOVA 1000 1371 02 10 1300 1350 23714 32,512.290 13IHB -AHARUL BUZĂU 1000 206 05 -1 206 222 7252 1.494.306 9□ M IWTUB ZlMNiCEA 25000 6239 95 1 6250 7000 199 1.241.750 6

Total categoria a n-a 3,477,234,760 806Total categoria 1 ♦ II 3,677,280,346

In fo rm a ţii le r e fe r i to a re l a B u rs a d e V alori B u cu re şti ş i I a R a ţ a de v a lo r i m oM B are

RASDAQ p ro v in de l a S.C. INTERDEALER CAPITAL IKVEST S JL T e l 43321Z

(îursijri pe piaţa valutară anunţate de BNR

n dala de 8.02.1999

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cd activitate în judeţul Cluj, la

depozitele în leDENUMIREA VAMTQSrabAl Yariaţie faţă ée

dua precedenţi {%) CURSUL ÎS LEI_ n p rc n a n P f îz ip p - °/n

DOLAR AUSTRALIA AUD '0.56* 7*65,00DOLAR CANADA CAD O.lfi* 8193 J)0

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 Juni 9 luni53

12 luni 54

FRANC ELVEŢIA CHF lJtSR 845 7 JX) BANCOREX 10 55 57 , 58 59 60COROANA DANEMARCA UKk O.S4te 1843,00 BRD* 10 . 50 52 53 54 55

URA STERLINA GBF • ' 0.44R 19906 JK) 10 53 54 55 56BA* 10 55 57 58 59 60

VEN JAPONIA JTY 04>2te* 107,16 Banc Post * 10 • 56 55 - 55 56 60 .COROANE NORVEGIA NOK 0JS* . 1586,00 Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

COROANE SUEDIA SLK 0.32 tt 1 547,00 Bucureşti 8 51 - 55DOLAR SUA USD flJM* Transilvania 10 V 55 55 50 47 45

DST DST 036* 16988 JXI Românească 10 56 57 58 59 59 -, CEC 10 50 51 52 50

EURO . ' EUR 13700J» 10 48 50 52 54 56CvJNwUe Urtlor participante In EURO tdlxl) 60 60 50 50 50

SH1L1NG AUST RIA ATS ' 0.50H 9*6 JK) ALIANŢA .12 58 60 61 62 63BJJ?. 11 54 56 58 59 60

FRANC BELGIA BEF 0.58 te 340 fiO NAPOCA(dob. fluduarti) 14 ’

60 . 61 - ' -MARCA GERMANA HEM «-«te fOŐSfiO 55 57 51 50

PESETAS SPANIA ESP 0J6te 82 34MARCA FINLANDEZA FIM 0.56 te 2304JX) - p e r s o a n e ju r id ic e - %FRANC FRANŢA FRF 0.52te 2089J)0 Banca ta vedere 1 tună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniLIRA IRLANDA * 1EF 0.5 5 te 17395j00 BCR* 10 50 51 52 53 54

LIRA ITALIA UT 0.42 te 7fi8 BANCOREX 10 55 57 58 59 60BRD* 10 50 52 53 54 55

GULDEN OLANDA NLG 0.54 te 6217,00 . BA* 10 . 55 57 58 59 60ESCUDQSPORTUGHEZ FIE O.SSte 68 4 Banc Post* 10 40 42 43 44 45

11 AUR (prcf ín Iei) ■'0.23 te 113177 JH) , BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61Bucureşti 8 50 52 ‘ - • - .

Cursuri de schimb valutar Cluj-Napoca - 8.02.1999

Transilvania 10 47 48 45 42 • 40Românească 10 53 54 55 56 56

CEC 12 - - - 3510 48 50 52 54 56

Casa da schimb valutar

1

USD OEM :(d. «ai) - 60 60 50 50 50BJ.R. 10 50 51 52 53 54

O % V c V NAPOCAtMtiattl) 14 55 57 51 * 50MACROGROUP 12.280 12.400 7.080 7.150 LOtALCOOP 10 56 50 - - -

PLATINUM 12.250 12.420 7.050 7.160* d o b în d a s e cap tta llzeaza “ : * “** cu p la ta doblnzii la-exp irare . • * ' v .. N otă: M odificarea dob înzilo r s e co m u n ică prin fax red ac ţie i p înă la o ra 12 .

CAMBIO 12.260 12.440 7.080 7.200PRIMA 12.230 12.430 .7.000 . 7.150

Notă: Cursuri afişate la ora 15°°. La accaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia dc la un punct de lucru la altul.

■

Piátá mobiliară RASDAQ - 8.02.1999

CMNA as hu

IBTUPOBR

sioR: te»**PROFI MI UL

W8RTUFEURISROAT~CAROTHAJi

SOCIETATE COKCRCIALACOMV&X (1909360)CERBUL (1332210)

ROBINSON PREOfclAL i (112/941) :MAHMOSM (21003/3)

VWALCCXX DEVA {2117776)CHlfcfrOKEX PLtASA ___ (13OQG00)____DELFNCÖM (2351539) ,

FARMAVET (256)BUCUR OBOR BUCUREŞTI<iâ) iNORD (1556154)

CAR8 (1103055)PHOENIX (643251)ALTOR (1520249)

COM TEXT (1864838)A 8IGURAREA ROMANE ASCA - AS8<CJM (336200)

ALPROM( 1541764)SANEX< 199028)

RCMPORTMET (1643/05)CHINDIA (918859) ;

GENERALCOM BUCUREŞTI _____ (361200)ELECTROMAGNETICA- BUCURESFU414118) :PETKOMIDIA (1860/12)PRACTIC BUCUREŞTI (27/4512)COMCEREAL (8220/3/)

CLASlCOR (66498)COMCfc REAL Ei A CA U (8255646) QAHAiOVII A M3RARÍT

; FttNtFICATI£(70l)COMCEREAL (8062599) SERVACROMEC BUCAU ' v (1152/40) I

PREFAB (1916198)OM NA (1357932)

ASTRAL BUCUREŞTI (355011)T.M.C. (2338505)LIPSCA (361226)

TABCO T ULCEA (2364482) ; POIANA BRAŞOV (1099108)

PREBET (1/83841) VNALCOCL SUCEAVA '

S1DERMA (449183) jTE» INOf-RIG (202212)

PRCCALMENT (2200021) 1METALUL (2125442)

: FERONERA( 170925/)NT EX BRAS O/ (1088/53)

TURiSMFELtX BAX.E FEL|3TTURIST SEMEN IC (ia58906)

FtOMÂRTA (406000) :CAKMETCHIM (1058515)

T UROAG (2055843)JUSBRASOV (1109309)

-Í s- I ... . * ■■■ ■<' f -

• ' . T O P 5 0 . . y-

NR.TRANZ. CANTITATE PREfMINM PREŢMAXM PREŢ MEDIU PREŢINCHDERE VALOARETOTALA MEDIAPRECEDENTA VAR. PREŢ MEDIU (%)58 214.7/0 lopoo 10.000 10.000.00 10.000 2,14/.700.OOp 9.9/5 50 ♦ 02411 21.4/7 30.000 93.000 80.638.78 93.000 1,731 jB 79.000 32500 00 ♦148.12

• ' 17 722.574 1.500 1JWO 1400-46 1.700 1427.982 800 1.61231 ♦6.4128 001.840 1.300 1.350 1338.12 1.360 1.206.786.510 1338 58 50367 2JJ34.612 360 3GO 360.00 360 ' 732.465.440* 380.00 ' t'. 42m1 17.64/ 25.500 25.500 25600.00 25,600 449.998.600; 25500.00 017 ./ 44,111 8.300 8.800 a>0/.48 8.300 3/9J/43.600 0.414.50 ♦2.177 4S4.875 830 840 830.04 830 377463.250 820.70 ♦0 03

.4. 141,101 , 2.600 2.860 2A74 ai 2.660 363223.400 2579.55 .. 52111 33.878 10.000 11.500 10.017.27 11.600 339366.000 9.998 45 . «0.193 BXI30 41.000 41.000 41XXXXOO 41.000 329409.000 >'36.410 05 ♦ 15.796 327.720 850 1.000 998.21 850 327.141.600 999.53 5.13

• 13 •• .25 47 . 7.ÖOO 8.600 . 8.468.29 6.600 216339,500 053139 ♦ 5.446 7.715 21.000 25.000 24976.67 25.000 192.695.000 25500.00 -0.09to Pf 12.360 : 13.500 16.000 14426.42 ; 15.000 179548.60 14.112.08 - ♦2.9422 10.189 15.000 15.500 15.402.43 15.500 157.750.500 15.493.82 5.0720 222302 «00 : 820 «94.87 810 164.860.870 828 89 •10 1714 72.461 2.100 2.150 2.104 90 2.100 152523.100 2.104 «9 ♦0.01

148335 290 1.025 1.022 8/ 1.025 151483.575 200 00 ♦252.7!9 56.144 2.600 2.600 2J6CX3.00 2.600 143374.40b 2.610 99 5.4212 77.479 1,700 •: .1J50O 1.794.54 1.700 139038.800 :V 1.796 04 5.0826 15.187 8.500 8.900 8873 83 8.500 131.729.500 8853.79 \ -2.034 4.844 24JMO 28.000 26/100.82 .28400 124.463JDOO 28.40637 . -6 6510 11.472 9.900 10.000 9.999.66 10.000 114.716.100 10.00000 5.00■: 8 128.000 800 800 BOO.OO 800 100.800.000 BOO.OO O3 502.755 120 200 199.56 200 100.330.600 195.67 ♦ 115 • 240.836 360 - 420 • 402.15 400 90.651490 370 00 . ♦8.6914 117.755 600 850 810.35 820 95.422.340 406.33 ♦99 4311 177.526 480 500 49246 490 87.424.040 489 38; ♦0.639 14.516 5.500 8.000 5998.79 6.000 875/8.500 5.94 7.11 ♦0.8710 2.827 ■ 2/.000 28.500 27562.28 28.000 77518.500 2/83122 5.071 120.000 630 630 630.00 630 75.600.000 630.00 01/ :: 6.119 0.600 12 00 12.138.03 12.600 74272.600 11829.02 ♦2.61. 1 22.000 3.100 3.100 3.100 00 3.100 68200.000 # 2.726.07 ♦ 13.723' 10,478 8.500 . «.500 840000 6400 «8.107.000 6500.00 •«3310 160.591 390 410 392.43 390 63520.130 390.00 ♦0.622 75.000 • : 836 835 8:15.00 835 82325.000 830.00 ♦OHOS 156.514 330 400 399.79 400 . 62572.910 ” 396.139 ♦0.78

’ 1.096 66.000 55X)0O 66400.00 06,000 60280.000 55500.00 05 14.770 3./00 4.000 3499.39 4.000 59.071.000 3.997.11 ♦0.06..4 ■ 52.013 flOO 1.000 : 1400.00 1.000 52513.000 150000 09 343.315 140 140 140.00 140 48.064.100 140 00 0: - 4 -• 67.279 700 700 700 00 700 4/595300 700.82 -0.124 38.770 1,200 1.300 1202.58 1.200 46.624.000 1200 00 ♦021■,v 6 3.060 . 14.500 14 00 14600.00 14.500 44660.000 14806.56 -223 *3 6.068 7.300 7.300 7300.00 7.300 44296.400 7.100 00 ♦ 2.82• - 1 7.942 6,600 , 5.600 5400.00 5,500 ■ *3.681.000 5500 00. 07 87.849 460 - 470 466.43 470 40575.020 464.90 ♦0.3168.281 ::: eoo 800 60000 600 40968.«OO 600.00 O47.115 840 840 840.00 840 39576.600 840.00 0

1993 - în cadrul unei întilniri cu Biroul executiv central şi Grupările parlamentare ale FDSN şi Senat şi Camera Deputaţilor, primul ministru Nicolae Văcâroiu a prezentat activitatea Guvernului în perioada de după 20 noiembrie 1992

1997 - Prim-vicepreşedintele PSM, Adrian Păunescu, a demisionat din toate funcţiile deţinute în partid în semn de

protest faţă de inactivitatea şi automulţumirea în care se complăceau cadrele de conducere

Momentele de sărbătoare, de bucurie împărtăşită, a noastră şi a celor de pe lîngă noi, par să se ţină lanţ. După ce, 2 ilele trecute, îi primeam în paginile ediţiilor noastre cu numerele 2.500 şi 2.501 pe prietenii ziarului care au dorit să ne felicite, a fost de această dată rîndul nostru să ne facem o plăcută datorie din a sprijini,-prin forţele noastră, împlinirea faptei celei bune. Care niciodată nu rămîne nerăsplătită... '

i a c e a t i @ a 2 9 - a

Aşadar, ieri, “Adevărul de Cluj” a finalizat cea dc a 29-a acţiune umanitară pentru România - “ H ilfe für Rumănien” - iniţiată din 1990 încoace dc familia dr. Maria- Rodica şi H ans-Joachim GROVE, proprietarii Galeriilor de artă contemporană ROM-

ART din Braunschwcig şi Wcndeburg (Germania), Cetăţeni de onoare ai municipiului Cluj-Napoca. Astfel, la Centrul de plasament familial nr. 1 “Prichindel” din Cluj-Napoca am predat 50 kg de

. faină albă şi griş, donaţie a morii “Runingen” din Braunschwcig -

personal a dlui director Hoppcnworth pentru acţiunea “ Hilfe für R um ănien” ;aceleiaşi instituţii de ocrotire i-au _mai fost trimise 3 kg de diferite medicamente donate prin cabinetul dnci dr. Hofmann din regiunea Braunschwcig, lenjerie dc pat, bomboane, gel pentru

îngrijirea mîinilor, un ceas dc perete, jucării pentru copii şi alte articole, de la donatori • particulari (foto I)• SecţieiOncopcdiatrie de Ia Institutul Oncologic “Prof. dr.. Ion Chiricuţâ” i-au fost trimise (şi predate, în prezenţa noastră) 25 kg dc faină şi griş (din partea aceleiaşi mori din Braunschwcig), ceai, bomboane,

lenjerie dc pat, peste 8 kg dc medicamente, unele pentru tratament specific, un ceas dc' perete etc. (foto 2) • în fine, acţiunea de ajutorare s-a extins şi dincolo de graniţele judeţului: la solicitarea dr. Gligore Bcldean, directorul Spitalului din Galda de Jos (Alba), în care sînt internaţi bolnavi cu afecţiuni neuropsihice, Galeriile ROM- ART au adunat şi expediat 18 kg dc medicamente, dc marc

valoare pentru tratarea celor amintiţi. Coletele au fost preluate, în cursul zilei dc ieri, dc dl cercet. şt. pr.I Dumitru Suciu, care se va îngriji dc transportul acestora la destinaţie (foto 3). Valoarea totală a celei dc a 29-a acţiuni umanitare - particulare! - organizate dc ROM-ART este de 8.000 DM, inclusiv taxele de transport.

Michaela BOCU F o to : I. P E T C U

Carnet turdean • Carnet turdean • Carnet turdean • Carnet turdean * Carnet turdean • Carnet turdean • Carnet turdean

Numărul pensionarilor de boala este în continua creştere

Cabinetul dc expertiză medicală şi recuperare a capacităţii dc muncă înregistrează un număr dc peste 2.000 dc pensionari dc boală. După cum nc-a informat dr. Ioan Podar, principalele afecţiuni pentru carc turdenii ies la pensie sunt cele cardio­vasculare: hipertensiuni arteriale, valvo lopatii dc diferite nuanţe, afecţiuni neurologice (accidente vasculare cerebrale, afecţiuni ale coloanei vertebrale, epilepsii). Alte afecţiuni des întîlnitc la pensionarii turdeni sunt cele ale aparatului locomotor (fracturi dc membre carc depăşesc peste 180 de zile dc concediu medical, accidente dc circulaţie cu fracturi dc bazin sau fracturi dc toracc, accidente dc muncă, reumatismul cronic etc), traumatismele profesionale care duc la surditate sau chiar orbire, afecţiuni alergice legate dc locul dc muncă (folosirea dc substanţe toxice), afecţiuni ale aparatului digestiv (hepatite, ciroze, pancreatite), afecţiuni oftalmologicc (infecţii în cadrul diabetului zaharat, atrofii ale nervului optic, cataracte senile, glaucom). Un lucru deosebit pentru medicii cabinetului turdean dc expertiză medicală il reprezintă cazurile tot mai frecvente de afecţiuni psihice întîlnitc în rindul tinerilor, depresiile fiind la ordinea zilei. Tot în creştere este şi TBC-ul, “boala sărăciei”, care la Turda parc să fie foarte frecventă. Nu lipseşte nici cancerul, carc atacă dc la vîrstc tinere chiar, cele mai multe cazuri semnalate fiind dc neoplasme la sini.

Boala nu ocoleşte pc nimeni, pensionarii turdeni fiind de vîrstc din cele mai diferite, cuprinse între 16-70 ani Condiţiile dc muncă, nivelul dc trai, dar şi unele afecţiuni cronice moştenite pc calc creditară par să fie principalele cauze ce duc la pensionarea unui număr tot mai marc de turdeni.

Jurnaliştii turdeni au trecut la fapteVineri, 5 februarie, în clubul Teatrului de mai precis în fiecare joi, de la ora T8.00,

Stat din Turda a avut loc întîlnirea între întîlniri la carc vor fi invitaţi toţi jurnaliştiireprezentanţii mass-media din oraş. Această turdeni, indiferent de publicaţia sau posturileîntâlnire s-a organizat în cadrul deja format audio-vizuale (locale, judeţene sau naţionale)

la care’îşi desfăşoară activitatea. Aceste întâlniri vor avea scopul de a ridica gradul de profesionalism al tuturor confraţilor de breaslă din Turda, implicaţi în activitatea de informare a publicului.

în încheiere s-au propus tematici pentru viitoarele mese rotunde între jurnaliştii turdeni, la care sâ participe şi diferiţi invitaţi. Printre tematicilc propuse ar fi: împărţirea responsabilităţilor asupra materialelor redactate, organigrame ale agenţiilor media, compartimentarea pc redacţii, invitarea unui profesor de la Facultatea de Drept pentru a explica unele probleme juridice ce apar în domeniul mass-media, implicarea unui agent media în viaţa comunităţii, drepturi de autor etc. *- .• p .• > •

Clubul Presei din Turda s-a aflat săptămînă trecută la a treia întîlnire, aceasta din urmă fiind însă prima la care participarea a fost mai numeroasă. Tinerii jurnalişti turdeni speră ca în urma acestor întîlniri să se realizeze o unitate puternică între mijloacele mass-media şi să se obţină o colaborare cât mai fructuoasă cu instituţiile din oraşele Turda şi Cîmpia Turzii. . • . ■

al “Clubului Presei”, dc această dată participînd jurnalişti dc la cele trei posturi de radio (Transilvania, Radio 21, Uniplus), de la cclc două publicaţii locale (Obiectiv şi Realitatea) şi reprezentanţi locali ai cotidienelor judeţene (Adevărul de Cluj, Ziarul dc Cluj şi Monitorul dc Cluj), precum şi un jurnalist turdean dc Ia Radio Cluj. La o întâlnire anterioară s-a hotărît înaintarea p o r cereri din partea tuturor redacţiilor locale către primarii şi comandanţii de Poliţie din Turda şi Cîmpia Turzii, pentru organizarea unor conferinţe dc presă săptâmînale, cu scopul dc a informa cât mai exact asupra activităţii acestor instituţii. Până la ora actuală, a răspuns acestei ccrcri doar primarul din minicipiul Cîmpia-Turzii, carc a fost de acord cu organizarea unei conferinţe de presă, însă doar o dată la două săptămîni, motivînd acest lucra prin volumul redus de informaţii adunate într-o săptămînă. Jurnaliştii turdeni nu au fost dc acord cu propunerea venită din partea primarului, votînd în unanimitate formularea unei noi cereri pentru organizarea unei conferinţe dc presă săptâmînale.

Tot săptămânal s-a decis să aibă loc ş i ' întîlnirilc dintre reprezentanţii mass-media,

G r i j p a . c o n t i n u ă s ă - ş i f a c ă d e c a pChiar dacă în Cluj sc vorbeşte despre o domolire

a gripei, Ia Turda, “boala sezonului” continuă să facă victime. Staţia de salvare a înregistrat de joi

; şi până vineri 110 apeluri, dintre care 34 au fost doar cazuri de gripă. După cura ne-a declarat şefa 'secţiei dc Boli Contagioase, dr. Valéria Zuga, la sfîrşitul săptămînii trecute se înregistrau 45 de bolnavi internaţi, cu complicaţii serioase. Datorită numărului redus de paturi care există-în'secţia infecţioase a spitalului turdean, nu se mai reuşeşte să sc facă faţă numărului mare dc bolnavi care apar zilnic. Cu toate acestea, până Ia ora actuală, la secţia de Boli Contagioase nu a fost refiizat nici un caz, folosindu-se paturi scoase din pivniţa spitalului şi înghesuite apoi prin saloane.

v Săptămînă trecută s-a înregistrat chiar şi un deces la un bolnav în vîrstă de 72 ani, suferind şi dc alte boli cronice, complicaţiile gripei flindu-i' fatale. Majoritatea cazurilor internate au vîrstă de peste 60 de ani, vîrstă pentru care complicaţiile gripei sunt foarte serioase şi greu de tratat. De

asemenea, după cum nc-a informat dr. V. Zuga, costul acestui tratament este ridicat, iar fondurile limitate ale spitalului nu permit achiziţionarea noilor tipuri de antibiotice, cu un spectru mai larg şi cu rezultate mai rapide, secţia dc contagioase

•din Turda folosind încă tipurile clasice de antibiotice (penicilină, ampicilină etc).

Microbul gripei a contaminat şi personalul medical al secţiei dc Boli Contagioase din spitalul - turdean. Dr. Valéria Zuga ne-a declarat că, la începutul sezonului, ar fi trebuit să se primească vaccinul antigripal pentru a proteja personalul medical cc intră în contact cu bolnavii infccţioşi, însă acest lucru nu s-a întîmplat. Din acest motiv, de la explozia gripei încoace, asistentele şi medicii de Ia Contagioase s-au îmbolnăvii rînd pe rînd. Singurul lor mijloc de apărare împotriva gripei râmînînd doar masca de tifon şi injecţiile intravenoase cu vitamina C.

întrebată cum se proccdează în cazul copiilor bolnavi de gripă, dr. Zuga ne-a declarat că aceştia

au fost trimişi Ia clinicile dc pediatrie dm Cluj, evoluţia stării copiilor necesitând o supraveghere continuă, lucra imposibil dc realizat la Turda, din cauza lipsei unui serviciu medical de garda incadrul secţiei de Boli Contagioase. -

Cu toate că numărul cazurilor de bolnavi de gripă a crescut dr. Valéria Zuga a spus ca necunoscîndu-se exact numărul dc bolnavi din . teren, mulţi fiind trataţi ambulatoriu de către circumscripţiile sanitare sau medicii dc familie, nu se poate declara decât un început dc epidemic. - Spitalele din Turda şî Câmpia -Turzii inca se afla în carantină, iar farmaciile sunt încontinuu asaltate de persoane panicate, cozile mterminabilela paracetamol, algocalmin ş. u t i g r # “ întîlnite zilnic. Săptămînă aceasta se p decisivă în evoluţia gripei pe piani local aşteptându-se ori o extindere ori o stopare a epidemiei. •• '

" B rînd u şa FAUR

Aparenţele înşalăCînd la SC "Cimentul" cuptoarele de ars

clinker nu funcţionează, coşurile lor nu emană fum. Unii cred că, în acest caz, societatea nu funcţionează. Aparenţele înşală. Nici acum coşurile de la “Cimentul” nu fumegă. Asta nu înseamnă ca aici nu se munceşte. Se munceşte.

- Ca de fiecare dată, în acest anotimp specifica ing. Traian Rusu, directorul “Cimentului”, activitatea de producţie încetează. Se continuă, îh schimb, activitatea de reparaţii a utilajelor care să asigure o activitate productivă viitoare, lipsită de asperităţi.

- Anul trecut, în ce condiţii s-a derulat activitatea productivă?

- Aş putea spune, cu mici excepţii, în condiţii bune. >

- Aveţi argumente? * ' :- Noi am preconizat să ne închidem la finele

anului .trecut cu un profit în valoare de 10 miliarde de lei. Cu certitudine, aşa va fi.

La SC “dimentul”, prin venitul de cheltuieli pentru acest an, s-au prevăzut Investiţii în valoare de 5 milioane de dolari. Ponderea investiţiilor vizează dezvoltarea producţiei de ciment. Cu alte cuvinte, va fi modernizată o moară de ciment, a instalaţiilor de expediţie, modernizarea unei linii de ciment şi în cadrul acesteia, modernizarea unei mori de pastă, a transportului pastei, a unui cuptor de clinker, transportul şi reutilizarea prafului provenit de la electro filtre, dotarea cu echipamente mobile, continuarea modernizării sistemelor de informaţii ş.a.

După cum am mai fost informaţi a mai luat fiinţă, de curînd, filiala denumită Gypsum Turda SRL. Menirea acestei filiale este de-a continua şi, de ce nu?, de a dezvolta producţia ipsosului. La această filială au fost transferate 320 persoane de la societatea "Cimentul".

- Dezvoltările preconizate vor atrage după ele diminuaréa sau creş terea numărului de personal? J

- Viitorul va scoate în relief o posibilitate sau alta. Cert este însă că, datorită unei cauze obiective - scăderea drastică a activităţii în construcţii - vînzările au scăzut foarte mult. Din acest motiv, un segment important de salariaţi de la SC “Cimentul" şi de la Filiala Gypsum, se află, în această perioadă, în şomaj temporar. Lucrează- acum compartimentul expediţie şi bineînţeles, cei de la reparaţii utilaje. ■ T •

Momentan, cel puţin aşa sperăm, cimentiştii se confruntă cu un alt mare neajuns din cauza principalilor beneficiari - Industria Sîrmei şi unele mine de pe Valea Arieşului - care le consumă anual 80% din producţia de v a r ajungîndu-se în imposibilitate de plată' producţia de var a fost sistată. Ion CORDOŞ

1998 - Constantin Dudu Ionescu a anunţat, în faţa Comisiilor parlamentare de apărare, ■ finalizarea Strategiei de sgpuntate naţională şi a Strategiei militare a României.

CSAT a hotărît, ieri, ca Brigada de Apărare a Ordinii Publice să treacă din structuraP o l i ţ ie i în s u b o r d i n e a Comandamentului

Naţional al Jandarmeriei.

i f p f ; . ■ a n s á m i i n t s r ffj

Nu există dreptate.Fără pretenţia de a transforma zisa în

axiomă, sînt încredinţat că am la îndemînă gorgan de exemple pentru a mi se da crezare. în 'parte, pentru că mintea omenească nu-i deprinsă cu absolutizările şi mereu lasă portiţă de îndoială.

Mai marele Bisericii Catolice - Papa - a făcut a nu ştiu cita i ~ vaită prin cele ţări. Şi pentru a ; dovedi lumii că este ăl mai tare v din parcare şi-a încordat muşchii nedreptăţii şi le-a tras-o, cui credeţi? chiar americanilor. în timp ce binecuvînta pe Clinton, preşedintele care a umblat “nepotrivit” pe sub fusta Monicăi (un gest omenesc, lăsat de Ziditor pentru bucuria muritorilor), punea pile pentru a-l scăpa de scaunul

pentru a împărţi dreptate pămîntească. Iar legăturile directe cu divinitatea n-ar trebui să învrednicească nesocotirea Legilor. Iar Papa, prin gestul lui, a recunoscut,că ucigania nu-i chiar atît de condamnabilă

ca fustangeala.Pe listă nedreptăţilor strigătoare la cer

se înscrie şi declaraţia lui Miron Cozma. Adică i se frînge în 14,5. de Justiţie! Refuzînd să mai apară, în faţa completelor de judecată, Mcest răzvrătit

electric pe unul din cei mai odioşi (şi nu numai) se crede deasupra legilor,criminali din State. Bill i-a pupat mina a ordinii (oricare ar fi ea) şi se zdrobeşte(şi) pentru această necuviinţă, arătîndu-se cel puţin diplomatic năpădit de fericire că-l are în ogradă pe Sanctitatea Sa. Aici se cuvine să precizăm că nu avem nimic cu Papa, doar că noi nu credem că a fost învestit

cu cărămida în pieptul obrăzniciilor. E drept că şi justiţia noastră lasă de dorit, dar nu Cozma este cel.chemat să-i cîntărească valorile. Că cere drepturi minerilor (şi luceferi sieşi) e una, .şi să sfideze tot ce mişcă in ţara asta e alta!

în numele morţii. ortacilor (autocondamnaţi la subteran chinuit) a împrăştiat dihonie, a bătut, a omorit, a ordonat masacre. De cinci ori a trecut prin bobotaie mulţimi şi se pare că

n-are de gind să se oprească. ’ Cred că este tipul de om care, ajuns preşedinte (Doamne fereşte!) s-ar odihni un pic şi ar ordona invadarea altor meleaguri. Aşa, de-al dracului!

Nedreaptă mai este şi moartea unor vlăstare în accidente de circulaţie, după

cum nedreaptă a fost şi dispariţia regelui haşemit. Sigur, întrebarea poate fi firească: cît să mai fi domnit? Zece ani, unul singur, o zi...? nimic şi nimeni nu i-a mulţumit pe iordanieni. S-au tînguit lui Alah şi, iată, autoritatea (lor) supremă nu i-a ascultat.

Dacă scapă de justiţie criminali în serie, dacă alţii îşi şterg ciubote de la preşul intrării in Şeitan şi nu la Palatul de Justiţie şi dacă mor conducători realmente îndrăgiţi, îmi spuneţi unde este dreptatea? v ",

Radu VIDA

Caii au murit electrocutaţi şi căruţaşul a’ fost internat la spital

’. Szalma György József, elev al unui liceu industrial din Cluj conducea căruţa trasă de doi cai intre colonia Becaş şi satul Gheorgheni. Tînărul (17 ani) a văzut pe drum nişte cabluri de înaltă tensiune căzute de pe stîlpii de susţinere.

In momentul în care caii au trecut peste cabluri, ei s-au electrocutat şi au" murit instantaneu. Naivul căruţaş a vrut să elibereze drumul de

acele fire şi a încercat cu mijloace proprii să le îndepărteze. Urmările sînt de la sine înţeles. Szalma György s-a electrocutat şi a fost

internat la Chirurgie I, Cluj-Napoca.

Bătaia nu e ruptă din cer ~

în satul Căprioara din comuna Recea-Cristur, a avut loc o altercaţie în locuinţa lui Lingurar Gălăţean. Altercaţie este prea frumos spus deoarecff, în fapt, oamenii s-au îmbătat şi unul dintre ei, mai nervos, a luat o secure lovindu-i pe alţi doi. Agresorul, Lingurar Severin (26

de ani) a provocat multiple plăgi şi traumatisme lui Lăcătuş Augustin şi lui Lăcătuş Iuliu, astfel îneît momentan este

cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii _de vătămare corporală.

Biserici jefuiteVineri, 6 februarie, Dobocan

Vasile, '19 ani, se afla la un magazin de antichităţi de pe strada Napoca şi încerca să vîndă nişte obiecte bisericeşti, de cult. Poliţia l-a arestat deoarece s-a constatat că. obiectele pe care Dobocan vroia să le valorifice fuseseră anterior

furate de la.trei lăcaşuri de cult din Cluj: Biserica Greco- Catolicâţ Bob, Biserica Greco-Catolică Schimbarea la Faţă şi Seminarul Greco- Catolic de pe str. Moţilor.

Toate aceste obiecte bisericeşti aparţineau patrimoniului naţional şi au fost evaluate la 40 milioane de lei. Asupra lui Dobocan VaSile s-a emis un mandat de arestare preventivă deoarece tocmai fusese condamnat tot pentru o infracţiune de furt; Sentinţa de condamnare nu a fost definitivă, D.V. a atacat-o, apelul urmînd a fi soluţionat în curînd. Se pare însă că instanţa va mai avea ceva treabă în dosarul lui Dobocan.

Andreea MOSORA

Loredana, Sam or a ş i Gianinavisează celebritatea

Loredana, Gianina şi Samora Gabor sînt, într-un fel, o raritate. Odată pentru faptul că sînt triplete, apoi pentru că sînt foarte frumoase şi deosebit de sensibile. Acum 20 de ani, cînd mama lor trebuia sâ nască, se aştepta la un singur copil. Surpriza a fost de trei ori

»mai mare... N-au fost despărţite prea mult niciodată, au împărţit pe din trei momentele cele mai fericite sau clipele grele. De ziua lor de naştere, primesc cadouri identice, la şcoală era obligatoriu să stea în aceeaşi bancă. Gianina şi Loredana seamănă foarte bine, Samora e puţin diferită. Fetele sint din Jucu, dar au terminat liceul ş i acum lucrează în Cluj-Napoca. Cum umblau ele pe stradă, într-o zi, patronul unei agenţii de modă le-a remarcat şi le-a propus să lucreze ca manechine.

R: Cum e în trei?Loredana: .Noi ne-am obişnuit de cînd

eram foarte mici cu ideea că sîntem trei. Părinţii noştri au făcut tot posibilul să creştem ca orice copii, ne-au iubit şi ne iubesc pe toate trei deopotrivă.

R: Nu le-a fost greu, financiar vorbind, să înmulţească totul cu trei? '

Gianina: Nu le-a,fost uşor, dar s-au descurcat. întotdeauna am fost îmbrăcate frumos şi, dacă nu erau decît două hăinuţe identice pe măsura noastră, mai bine nu cumpăram. Ţin minte că ieşeam la plimbare şi lumea de pe stradă se tot uita la noi. Oamenii ne fotografiau sau ne filmau, eram ceva deosebit pentru ei.

R: Aveţi ceva deosebit, înafară de faptul că sînteţi gemene. Despre ce este vorba?

Loredana: încă din copilărie ne-a plăcut, la toate trei, să ne expunem.Ne îmbrăcam în hainele părinţilor în faţa oglinzii, în fiecare zi descopeream ceva nou: un nij, un fard, pantofii cu tocuri, noi coafuri.

Samora: Ne uitam la televizor, în special la emisiunile despre modă şi ne-am dat seama că asta vrem să facem şi noi. Cînd am crescut, am făcut toate trei un curs de manechine, dar nu am avut ocazia să intrăm pe deplin

*în lumea modei. Acum avem speranţe, patronul Agenţiei “Gelinni",'care ne-a şi descoperit pe stradă, se ocupă foarte serios de noi.

R: Cît de 'tare semănaţi la fire? Gianina: Foarte mult. Ne plac aceleaşi

lucruri, culori, muzică, filme, oameni...Sîntem

romantice şi sentimentale.R: Totuşi, vă deosebiţi cumva... kSamora: Mie îmi place sportul, în special_

caratele. Surorile mele au alte pasiuni.' Gianina cîntă, Loredana pictează şi creează modele de haine.

R: Ce întîmplări amuzante aveţi din şcoală, legate de “trei”...

Loredana: Profitînd de asemănarea noastră, încercam de multe ori să răspundem una în locui alteia. Adevărul e că învăţam fiecare trei lecţii diferite şi ne înţelegeam să răspundem în funcţie de ce ştim mai bine. In timp, profesorii s-au prins şi ne ascultau întotdeauna pe toate trei deodată.

R: Vă deosebeşte lumea ?Gianina: Prietenii foarte apropiaţi, da.

Avem semne distinctive, trei aluniţe dispuse . diferit pe faţă. Cunoscuţii, dacă ne văd separat, ne confundă. " ,

R: N-aţi avut probleme sentimentale din cauza confuziei?

Samora: Deocamdată, niciuna dintre noi n-a întîlnit omul pe care să-l iubească. Din cauza faptului că noi. sîntem atît de legate, puţini au fost cei care să se apropie, sufleteşte, de noi. N-am avut niciodată prietene, de . exemplu. '

Loredana: Un alt motiv pentru care n-am reuşit sâ rămînem cu cineva este faptul că sîntem pretenţioase.

Gianina: Bărbatul ideal ca iubit trebuie să arate bine (înalt, solid), să fie elegant, politicos şi să nu mintă; Adevărul, oricît de crud ar fi, trebuie spus. Din păcate, astfel de oameni sînt rari. . : . '

R: Ce e aşa de ciudat să fiţi trei? Loredana: între noi este un fel de

comunicare mai puţin obişnuită. Pe lîngă faptul că simţim dacă una dintre noi e tristă sau la necaz, avem şi o chestie mai deosebită. Visăm, de cele mai multe ori, acelaşi vis toate trei. De obicei, înainte să ni se întîmple ceva rău. De exemplu, înainte ca Gianina să aibă un necaz sentimental ...

R: Ce planuri de viitor aveţi? Gianina: Cel mai mult ne-am dori o

carieră de excepţie ca manechine. Apoi, am contribui, dacă am putea, la alinarea suferinţelor celor săraci şi nefericiţi. Cel mai mult de la viaţă ne dorim să fim fericite, toate trei.

Corina GĂMAN

in 7 în 7

Berbec (20 martie - 18 aprilie)Semne bune pentru berbeci în această

săptămînă, din cauza planetei Jupiter, care vă guvernează! Dragoste, noroc, profesie- toate sînt domenii în care vă merge la superlativ. Totuşi aveţi grijă unde^vă manifestaţi.

Concurenţii voştri sînt leii...Taur (19 aprilie - 19 mai)Cineva din trecut revine în viaţa voastră.

Respectiva persoană are legătură cu nişte realizări financiare pentru carc a pus umărul şi ea(el). De această dată, norocul nu va ţine cu voi. Staţi departe de trecut, deci ocoliţi persoana

demult.Gemeni (20 mai - 19 iunie)Visurile gemenilor pot deveni realitate în

această săptămînă. Condiţia este să ştie exact ceea ce vor. Ei au energia necesară, precum şi noroc în îndeplinirea oricăror dorinţi. Sfatul astrologului este să nu ia decizii dc schimbare

în domeniul coafurii sau al înfăţişării deoarece vor fi dezamăgite. Rac (20 iunie - 21 iulie)Racii care au fost harnici şi au lucrat din

greu de la începutul acestui an pot să sc bucure. In sfîrşit, rezultatele sc vor vedea. în sensul că vă paşte... celebritatea. După faimă, vor veni şi banii, mulţi - pe măsura muncii şi talentului.

Leu (22 iulie - 21 august)Pînă Ia sfirşitul lunii februarie, leii vor face

0 călătorie lungă. Poate fi .vorba şi de o altfel de călătorie, una în mintea şi conştiinţa nativilor lei. Problemele carc sc vor ivi sînt analizate prin prisma trecutului. Nu este cazul să vă învinovăţiţi singuri pentru tot cc s-a întîmplat

rău în viaţa voastră.Fecioară (22 august - 21 septembrie) Fecioarele carc au (o) un partener (parteneră)

vor avea ocazia, la sfirşitul acestei săptămîni, să sc convingă dc un lucru pc carc probabil că-1 bănuiau. Şi anume, că sînt înşelate. Persoana iubită mai umblă şi în alic părţi... Soluţia.

trebuie văzută cu realism: despărţirea.Balanţă (22 septembrie - 21 octombrie) O cunoştinţă (prieten, coleg) arc dc gind să

vă facă viaţa coşmar! Cei din jur profită dc faptul câ sînteţi o persoană bună la suflet, dar acum aveţi prilejul să vă manifestaţi enervarea, în viaţa dc familie, dc asemeni posibile conflicte cu persoanele dc sex opus.

Scorpion (22 octombrie - 21 noiembrie) Micile detalii sint hotăritoarc pentru

scorpioni în această săptămînă. O cină romantică, dichisită cu luminări şi muzică poate face mai mult dccît orice gest pentru cucerirea persoanei iubite. La •scrvici sau la

şcoală nu neglijaţi amănuntele. Veţi descoperi că cel mai neînsemnat lucru vă poate fi dc marc folos.

Săgetător (22 noiembrie - 20 decembrie) Aveţi o săptămînă carc va sta sub semnul

bunei dispoziţii. Cîteva evenimente (zile de naştere ale prietenilor sau rudelor) vă dau ocazia să vă distraţi. Tot ceea cc părea sumbru săptămîna trecută, acum vă dă prilejul să rîdcţi.

O veste din străinătate vă face să vă gîndiţi cu optimism la viitor.

Capricorn (21 decembrie - 19 ianuarie)Familia este locul unde capricomii trebuie

să aibă grijă cum sc comportă. Se anunţă certuri cu părinţii, reproşuri că ar cheltui nejustificat banii. Stările confiictualc sc pot atenua, dacă cel incriminat are iniţiativa unei curăţenii

generale. Oboseala şi stresul de Ia servici ating apogeul, dc aceea cel mai bine ar fi să vă luaţi cele mai uşoare sarcini.

■Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie) Fermecător şi plin dc umor, vărsătorul are

toate şansele să cucerească pc oricine! Ideal ar fi ca în această săptămînă, să facă tot posibilul să se împace cu o persoană de acelaşi sex, pe care a silpărat-o în trecut. Este garantat că

respectiva nu va putea rezista prea mult în supărare. De altfel, este o persoană influentă, de al cărei ajutor nu,vă puteţi lipsi.

, Peşti (19 februarie - 19 martie)Acţiunile voastre din trecut premerg spre o

avansare. Oamenii^din jur vor să vă vadă şef, într-o situaţie dificilă, cînd .este foarte posibil să vă frîngeţi gîtuL în concluzie, nu ac. :ptaţi, deocamdată nici un post, chiar dacă tentaţiile

materiale sînt mari. Veţi pune în pericol liniştea voastră şi a celor ce vă iubesc.

- , r ... SERENAG rafică: Vali M.

Numeroşi şefl de stai şi suverani din lumea întreagă au asistat, Ieri. la Amman, la funeraliile regelui Hussein al iordaniei, prezenţa lor dovedind emoţia suscitată de decesul monarhului iordanian şi respectul de care acesta a beneficiat in cadrul comunităţii internaţionale.

Adevărul de Ctu

Hussein- In memóriám. Cetăţenii care vorcomemoreze moartea regeluihaşemit al lordantei Hussein, sînt aşteptaţiazi şi mîine la restaurantul "Oriental" (în aceste zile închis pentru public) din

str. Napoca nr. 6-8, între orele 14.20

Parlamentul a adoptat articolul din proiectul de buget care prevede suspendarea în 1§09 a facilităţilor fiscale pentru investitori şi exportatori

Camerele reunite ale Parlamentului au adoptat, ieri, cu 226 de voturi “pentru”, 121 voturi “împotrivă” şi patru abţineri, controversatul articol 6 din proiectul bugetului de stat pe 1999, care prevede suspendarea în acest an a facilităţilor fiscale pentru investitori şi exportatori.

în faVoarea suspendării facilităţilor pentru investitori şi exportatori s-au exprimat parlamentarii coaliţiei majoritare, iar împotrivă cei ai opoziţiei şi ai PAR. - . '

Dezbaterile la articolul 6 au fost reluate cu întîrziere, după ce grupul parlamentar PDSR a cerut o pauză pentru consultări.

Cererile de eliminare a celor trei aliniate ale articolului au fost respinse, iar, înaintea votului final asupra întregului articol; senatorul PDSR Oliviu Gherman a cerut să se consemneze că anularea celor două legi care prevedeau facilităţile pentru investitori şi exportatori reprezintă un act anticonstituţional. ,

A p ă de p lo a ie !...urmare din pagina 1'

mărunta satisfacţie a compensaţiilor salariale. întristător este şi faptul că ultima moţiune a PDSR (care a profitat cu abilitate de însăşi criticilc formulate de PD în legătură cu funcţionarea Coaliţiei) nu a dovediţ ó abordare convingătoare a soluţionării dificultăţilor dc pînă acum.

O singură concluzie se poate desprinde din ultimele evoluţii ale stîngii socialiste: nici una din aripile ci nu nc convinge că ar putea scoate ţara din marasm. Oricît s-a agitat în Guvern, PD s-a dovedit şi cl interesat mai mult de ciolanele algoritmice, ncrcuşind în doi ani să ofere public un program clar. Pc dc altă parte, PDSR - indiferent cc-spun unii lideri despre alegerile anticipate - nu arc posibilitatea dc a reuşi sâ obţină o revigorare semnificativă a situaţiei, mai ales că nu ar fi tocmai el care să realizeze o creştere spectaculoasă a investiţiilor străine, o similară creştere a producţiei şi productivităţii muncii etc.

Deocamdată, şi din partea Coaliţiei, şi din partea Opoziţiei nu avem programe clare, carc sâ nc mobilizeze. Doar apă dc ploaie!...

Parlamentul a majorat cu două miliarde de lei veniturile bugetare care ar urma să provină din creşterea accizelor

Parlamentarii au mai adoptat, luni, încă două articole - art. 7 şi art. 8 - din proiectul de buget pentru 1999, dintre carc unul prevedea creşterea veniturilor bugetului de stat cu aproximativ două miliarde de lei ca urmare a aplicării Ordonanţei 50/1998 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte.

Parlamentul a adoptat un nivel al veniturilor de aproape 87 de miiiarde de lei faţă dc aproximativ 85 de miliarde cît era preconizat iniţial.

Deputaţii şi senatorii nu au

reuşit, însă sâ hotărască dacă vor da dreptul ordonatorilor secundari dc credite să stabilească numărul de posturi, salariile dc bază şi indemnizaţiile de cdnducerc, alături de ordonatorii principali.

Amendamentul a fost propus de către Comisiile de învăţămînt ale Parlamentului şi a fost susţinut de către parlamentarii din opoziţie şi de ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei- Marga, care s-a pronunţat pentru descentralizarea sistemului, ca clement important în<rcalizarca

reformei. Această propunere a fost criticată de către ministrul Finanţelor Decebal- Traian Remeş. El a spus că o astfel de propunere este “ilegală”, deoarece legislaţia în vigoare prevede că ordonatorii principali de credite defalcă pentru aparatul propriu şi pentru unităţile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale.

Votul pentru acest articol.va fi acordat, astăzi, odată cu reluarea dezbaterilor proiectului de buget pentru 1999.

m u .In al treilea joc do verificare, susţinut de

FC "U* în cantonamentul de la Hortobágyi Mata fotbaliştii dujeni au dispus cu scorul de 4-0 (O-O) de formaţia Újváros, prin golurile marcate de Truşcă (2), Tîmoveanu şi Ghenţi. Partida s-a disputat pe o ninsoare abundentă şi un teren mocirlos. Vom reveni cu amănunte. Codin SAMOILĂ

i ip i iiü m n m uEB3SEHE 3Ieri, In prima rundă a turneului feminin de

handbal de la Sibiu, "U" URSUS (locul 7) a fost învinsă la limită: 24-23 de Silcotub Zalău, liderul campionatului. Alte rezultate ale zilei: Hidrotehnica-ILSÂ 32-27, Agecom - Oţelul 26-29, Fibrex - CHtchim 24-25, Ciserom - Rulmentul 28-30.-

Spitalele din Cluj răm în în carantină pentru încă două săptâm îni

Inspectoratul pentru Sănătate Publică Cluj a decis, ieri, că toate spitalele din judeţ vor ’ rămîne în carantină incă două săptâmîni, deşi nu s-au înregistrat forme grave ale Infecţiilor respiratorii şi nici decese. Elevii clujeni au inceput, ieri, şcoala, dar cadrele medicale din şcoli efectuează un triaj zilnic al acestora. în ultimele trei zile, la Spitalul de Boli Infecţioase au fost internate 28 de persoane bolnave de gripă. S-au mai înregistrat 19 cazuri de viroză respiratorie ş i1 6 cazuri de pneumonie.*

f

tBMIasallşSii tí® I® iamtae t » intra în grevă ele aveitisnrant

Liderul sindicatului Sanitas Cluj, Dorina Bota, a declarat, ieri, că sindicaliştii vor demara, începînd de luni, 15 februarie, greva dc avertisment, în cazul în care negocierile cu Ministerul Sănătăţii vor eşua.

Dorina Bota spune că membrii de sindicat nu vor întrerupe lucrul pc perioada grevei de avertisment, ci vor purta doar banderole. Din data. de 17 februarie, personalul mediu sanitar îşi va opri activitatea, între orele 10.00 - 12.00, urmînd

Dupárce#Bucurestiulí»a« dat-o rîn*barăîHcerînd: prea»

ca, din data de 22 februarie, să fie declanşată greva -generală. Principala revendicare a sindicaliştilor este aplicarea Legii privind salarizarea bugetarilor. “Conform normelor metodologice, personalul mediu sanitar beneficiază dc o creştere mai mică dc 25 la sută, în timp ce procentul de majorare a salariaţilor, serviciului TESA şi a celor din Ministerul Sănătăţii este de 70 la sută”, a conchis Dorina Bota.

FPS Cluj va încerca să privatizeze ICIS-ulDirecţia Teritorială Cluj a FPS scoate la vînzare ’

prin licitaţie cu strigare pachetul de acţiuni de 47,21 la sută deţinut la cunoscuta societate clujeană Iris. Aceasta va avea loc pe trei martie, iar în caz ■de nereuşită licitaţia sc va relua după o săptămînă. • Iris produce articole din porţelan, fiind cca mai veche fabrică din ţară. Societatea are un capital social de 15,2 miliarde lei. în primul semestru a l. anului trecut ea a înregistrat o cifră de afaceri de 46,4 miliarde de Iei şi un profit de aproape 39 milioane dc Iei. Privatizarea Iris a fost trecută m - sarcina FPS Cluj după ce Radu Sârbu a hotărît. descentralizarea FPS si a însărcinat direcţiile

teritoriale ale fondului cu privatizarea tuturor societăţilor cu un capital social mai mic de 18 miliarde de lei. Pînă acum, Iris a mai fost scoasă -la privatizare de către centrala FPS de la Bucureşti, ■ însă, în ciuda faptului câ ofertanţi au existat, toate tentativele de a vinde cele 47 de procente s-au

/soldat cu eşecuri. Sorin Naş a declarat că, în opinia- . sa, eşecurile de pînă acum au drept cauză fixarea unui preţ de pornire prea mare, care a speriat investitorii. Preţul cerut de FPS CÍuj este de 1.700

. lei/acţiune, preţ care ridică valoarea întregului pachet la 12,2 miliarde de Iei. în afară de FPS, structura acţionariatului de la Iris mai include

asociaţia salariaţilor (PAS) care deţin 30,8 Iá sută din acţiuni şi mici acţionari (PPM) cu 21,9 Ia sulă. Pe de altă parte, trebuie spus câ societatea nu s-a dovedit a .fi una prea atractivă. Potrivit unor declaraţii din ale lui Radu Sârbu, care a făcut parte din Consiliul de Administraţie de la Iris,

. fabrica a derulat un program de retehnologizare care, cel puţin pe termen.scurt, a creat o serie de probleme. Oricum este de menţionat câ cei de la Iris au reuşit să-şi menţină piaţa externă, fiind, conform datelor furnizate de CCIA Cluj, unul din exportatorii importanţi ai judeţului Cluj.

. C. BERINDEAN

Preşedintele a schimbat foarfecă

George Cojocaru, preşedintele Camerei de Comerţ a României, a ratat, ieri, în încercarea de a tăia panglica la tîrgul Ambient Instal, alături de prefectul Fărcaş. După mai multe tentative nereuşite, cl a primit un neaşteptat sprijin din partea „coautorului” la operaţiunea de tăiere. Alexandru Fărcaş, cu simţul umorului, după cc a tăiat panglica; i-a împrumutat foarfcca sa lui George Cojocaru care s-a achitat în cele din urmă dc sarcina cu... ghinion. v V .-

BDF - luminată... a giornoVremurile de glorie par să fi revenit la Banca

Dacia Fclix. Schimbarea acţionarului principal a adus, pe lîngă speranţă, şi... lumină pe faţada sediului central din Cluj-Napoca. Etajul I al clădirii este iluminat a giorno. „Temelia” băncii rămîne, însă, sub semnul clarobscurului!

Hot-iine... urbanLiniile fierbinţi, indiferent câ sînt în Cluj-,

Napoca sau aiurea; costă dc-i zvîntâ pc părinţii zurbagiilor. Multe familii, din proprie iniţiativă, şi-au pus „sub observare” telefoanele, pentru a nu-şi da şi avansul, şi chenzina la RomTelecom. Pătimaşii nu pot fi opriţi, însă. Unii, pentru a-şi satisface dorinţa de a vorbi (fără oprelişti), apelează numere obişnuite din cartea de telefon, în speranţa că vor găsi o persoană fixată pe aceeaşi lungime de undă. La Incognito au soşit veşti conform cărora părinţii au pus piciorului prag şi cenzurează nu numai telefoanele care ies, ci şi pc cele care intră. Vai de obraznici care încep dialogul cu: „Ce porţi în seara asta?”!

Protocol... zeroDirectorul Expo Transilvania a fost, ieri, o

gazdă excesiv de amabilă cu unii şi indiferentă, pînă la impoliteţe, cu alţii. în timp ce primarul Funar şi suita au fost întîmplnaţi la intrare şi conduşi spre sala dc conferinţe, prefectul Alexandru Fărcaş, reprezentantul Guvernului adică, a fost lăsat să rătăcească, de unul singur, printre standuri. Pînă la urmă, prefectul a ajuns la locul „vernisajului” fără concursul amfitrionilor. Sugerăm conducerii S.C. Expo Transilvania măcar un dram de echidistanţă şi de bun simţ! . .

* Donaţie unicăUn ungur din Cluj şi-a sacrificat singura

carte în limba română din biblioteca personală El a făcut acest gest, în favoarea românilor din Ucraina, dar şi pentru a-i demonstra Iui Dan Bnrdaşcu, de la Primărie, că se ţine de cuvînt. Ungurul cu pricina, un coleg dc breaslă, nu a putut fi refuzat! Ulterior, el ne-a declarat câ a strecurat, între file, o declaraţie: „Din partea unui ungur din Transilvania”. Omul cu pricina ne-a rugat sâ nu-i dăm numele, ca să nu suporte oprobiul conaţionalilor.

Iarăşi iese Dejeu la rampăViceprimarul Grigore Dejeu va deveni, din

nou, om cheie, în ce priveşte meciul lui Funar cil Mureşan dc la Alimentara. Primarul şi-a anunţat intenţia de a-şi delega vicelc pentru a redeschide parterul Halei Agroalimentare. Acţiunea ár urma să aibă loc luni, 15 februarie, după ce consilierii vor fi fost dc acord cu noua lovitură de teatru. Rămîne de văzut dacă membrii C.L; îşi. vor da acordul pentru reluarea ostilităţilor! Cît despre Dejeu, el s-a mai ars o dată cu eliberarea (condiţionată) a autorizaţiei. Nici unii, nici alţii nu ştiu cită răspundere le revine în plata celor 900 milioane dc Iei executate de la bugetul local în faţa societăţii comerciale cu care se războieşte primarul.

i IUE CÂLIAN (redactor şef); REOAc P A: Ctu^Nap°ca str. Napoca 16 ^VALÉR CHIOREANU (redactor şef adjunct): Xeleí° a"®: .P“bllci^ te ten7ax- S______ __________ _ . . _ _ ■ ___Cantabilitate: 19.73.07. Cultura,

H Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 . judecătoria I Cluj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului

' Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 O 0 din i.03 1991 cod fiscal R 204469

MARIA SÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). ^ o n t? b*,‘ta t° ;_Tel.19.16.81; fax:19.28.28; Eveniment, P<

! E-maif:adevcJ@mail.dntcj.ro

t.Vv. ,

-Secretar de redacţie: tHorea PETRUŞ

__________ 19:73.07;\ Cultură,E venim ent, Politic 19.74.90, S o c i a l i i - - - ------- ----------------— _Economic 19.75.07; Sport; 19.21.27; r - lDifuzare, Mica publicitate: 19.49.81 .

Tel/fax- X Subredacţia Turda: tel/fax; 31.43.23; TIPAItlIL EXECUTAT LA ^ GaKH îi2"d 19.74.18 | / Subredacţia Dej: tel/fax; 21.60.75