lÄüEnea, Admisisiraîiiiiie; si

MAŞOVU, piaţa luare Ir 22. leriedii nefraiicuie nu se pri* Be»m5, Manus-upc nu se rt>-

trinu u!

Birenilt de a n m u r i :Irtfovi, piaţa mare Nr. 22.

Inierate mai prime6cu în Ylona: R M /M osm, Ha<wttuitttn & Yogler (Otta Mcua), Uttnrtch Hchaltk, A io tu Btmdi,U.Ihiket, A.OppeUI:,J. l)an- Mhirg; în Budapesta: A. T. fiuld- hrper, Ah fon Met ei, KcksUm Bm>uiti tnFrankftirt: O.L.Daube: înH am -

klirg: A. Steiner.Preţulfl inserţiuniloru: o seriă farmondti pe o colonă, 6 or. |i 80 cr. timbm pentru o pu­blicare. Publicări mai dese

după tarifă si învoi ii ă. Reclame pe pagina III-a o se­rii 10 cr. v. a. s6u 30 bani.

^ - liT T JL 'C r uz.

Abonamente pentru Austro-UngcriaPe unu ani. 12 fi., pe ş6se luni

6 fl., pe trei luni 3 fi.

Pentru România şi străinătate:Pe unii anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni

10 franci. Seprenum eră la tdte ofi- ciele poştale din întru şi din

«fără şi la dd. colectori.

Abonamentul! pentru Braşovo:laadminiatraţiune, piaţamare Nr. 22, etftgiulu I . : pe unu anâ. 10 fl., pe şâse luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulâ In casă: Pe unii anu 12 fl., pe fise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. v. a. s6u

16 bani.Atâtu abonamentele c&tu şi ins6rţiunile sunt a se plăti

înainte.

»Gazeta* ifrse în fie-oare di.

Nr. 206. Braçovü, Luni, Marţi 20 Septemvre (2 Octomvrie) 1888.abonamente

„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cu I Octomvrie 1888 st. v. se deschide nou

abonamentd la care învitămu pe toţi amicii şi sp ri­jinitorii foiei nostre.

Preţulu ab on am en tu lu i:Pentru Austro-Ungaria:

pe trei luni 3 li.

pe şese luni 6 fl.

pe unu anti. 12 fl.

Pcntrn România şi străinătate:

pe trei luni 10 franci,

pe şese luni 20 franci,

pe unu anîl 40 franci.

Abonarea se pote face mai uşorii şi

mai repede prin mandate poştale.Domnii, cari se voră abona din nou,

s$ binevoescă a scrie adresa lămurită şi

a arâta şi posta ultimă.

Administraţiuiiea „Gazetei Transilmiei“.

Braşovu, 19 Septemvre v.

Din incidentulă representa- ţiunei, ce au adresat’o guvernului proprietarii unguri din Ardealü în cestiunea rescumperării rega- liilorü, organulă stângei estreme, „Egyetértés“, face nisce apreţiări, cari merită luarea aminte a tutu­rora celorü ce se intereséza de sermanulă Ardealü. Ele ilustrézá ín modü bătătorii la ochi şi es- pectorările şoviniste de mai deu- nă4ile ale lui „Pesti Napló.“

Étá ce scrie numita foia în numerulă séu de Sâmbătă sub tit- lulü „Ardelenii şi rescumpérarea regaliiloră*.

„Ardélulű este copilulü vitregă alű guvernului. Gruvernulă lui Tisza, de vre-o patru*spre-4ece aní de când e la cârmă, l’a năpăstuit ne’ncetatü. Numai atunci s’a gân- ditü la elü când au fostü alegeri de deputaţi. S’a folositu de stra­nia împărţire a cercurilorü elec­torale, ca aderenţiloră séi remaşî Iară mandatü se le câştige man­date în Ardealü, séu se aducă în dietă asemeni omeni, a cárorü a-

legere în alte părţi n’a reuşită séu a fostă chiar imposibilă.“

„Alegerile din Ardealü au de- venitü vestite în totă ţ0ra. Pe ser- manulü poporă l’au coruptă cu bani, cu rachiu şi cu carne de oiă. Pe aceea parte a poporului înse, care s’a opusă unoră asemeni mijlOce menite a cumpera sufle­tele, de multe ort au téridő cu pu­terea brachiului la urnă,“

„Ardélulu este dér represen- tată în dietă aprópe esclusivü cu guvernamentali. Poporulă con- strînsu la mamelucismă, ar fi fostă în dreptă se aştepte dela guvernă celă puţină, ca după ce odată i-a confiscată libertatea politică, celă puţină se facă ceva pentru bună­starea lui materială“.

„Dér nici atâta n’a făcută. Aci se jertfesce Ardealulă pentru in­terese mai înalte ale ţerii, cum s’a întâmplată în afacerea convenţiu- nei comerciale cu România, aci se dispune asupra lui în deplină neînţelegere şi necunoscinţă a re- laţiuniloră locale vătămându-i-se condiţiunile de esistenţă. Fiecare Maghiară cunósce importanţa po­litică a Ardealului şi inima lui vede cu adencă compătimire lupta acea grea şi primejdiosă, ce este constrînsă a-o purta maghiarimea de acolo, şi mai vertosă clasa pro­prietarilor ă unguri, cu duşmanii ei

ascunşi şi declaraţi.“ţ)ice apoi că ţâra a dovedită

interesarea ei faţă cu Ardealulă nu numai prin sprijinirea Kultur- egyletului. Dér dorinţele ardelene remână totdéuna neîmplinite. Ast- felă guvernulă a respinsă cererea de a se înfiinţa în Ardeală ună institută de credită fonciară.

Câtă pentru sprijinirea indus­triei ruinate a Ardealului s’au vor­bită multe, dér de faptă nu i s’a dată nici ună ajutoră. Aşa se în- témplá şi pe teremulă instrucţiunei. „In anumite ţinuturi nemaghiare se redică scóle secundare, pe când oraşe n0oşe maghiare ca Sz. St.

Georgiulă se rogă înzadară pentru asemeni scóle.“

„Tóté aceste plângeri“ — con­tinuă „Egyetértés“ — n’au deş­teptată înclinări oposiţionale în­tre deputaţii guvernamentali ar­deleni. Nécazurile aratoré nu le-au deschisă ochii, ca se védá, unde conduce sistemulă actuală ţéra, şi mai vertosă Ardélulü. A trebuită se se ivescă o astfelă de cestiune cum este aceea a rescum­perării regalieloru, la care suntu iuteresaţî aşa de mulţi proprietari, ca în cele din urma se dea ună ţipetă durerosă şi se se hotărască a face ună pasă de protestare faţă cu guvernulă....“

IDI3ST

Din incidentulü călătoriei împăratului

Wilhelm la Roma, (fiarele germane na-

réza, că împăratulă Fridericü, pe timpulü

când, ca moştenitorii alü tronului pru-

sianü, cerceta pe Papa Piu alü IX , în

contra obiceiului, nu voi sö sărute mâna

Papei, dicéndü, că „afară de tatálü séu,

regele, n’a sărutată mâna încă nici unui

bárbatü“ şi de aceea nici Papei n’avrutü

sé i-o sérute, ci ’i strînse numai mâna.

Când în urma acésta Fridericü cerceta

din nou pe Papa, acesta se c}ice că l’ar

fi primitü ţinându-ş! mânile la spate.

fiarele berlineze primescü scirlsen-

saţionale în privinţa disposiţiuniloru mili­

tare, ce se iau la graniţele orientale şi de

medă-cli ale Rusiei. Unele din aceste

<|iare publică o ordinaţiune secretă dată

de statulü majorü din Vilna sub Nr. 1256. In sensulü acestei ordinaţiunî a-

veau sé se procure în timpulü dela 25

Augustü pănă la 30 Septemvre st. v.

8051 cai, cari amésuratü ordinului impe­

rial dela 16 Maiu 1888 Nr. 13,258,avéu a ser_

vi pentru transportarea mâncărilorfi

şi celoralalte trebuincióse pentru armată

pe séma trupelorü aflătore la graniţele

Prusiei. După o altă versiune ínsé co-

mandele cercurilorü militare dela Kiev,

Yilna, Odessa şi Moscva au primitü or-

dinü ca pănă la 10 Septemvre st. n. sé

concheme câte 10,000 de reserviştl fiă-

care comandă, va să(}ică cu totulii 40,000

de reserviştî.

Din incidentulă petrecerei în Cons-

tantinopolă a fratelui Ţarului Rusiei, semi-

oficiosulă „Journal de St.-Petersburgu

scrie: Purtarea prevenitore a Sultanului

faţă cu fratele Ţarului e fără îndoială o

dovedă despre încrederea împrumutată,

ce esistă între aceste două (puteri. In

Rusia a produsă multă satisfacţiune îm­

prejurarea, că Porta a profitată de pe­

trecerea în Constantinopolă a mariloră

principi pentru a da — de sigură în

interesulă păcii generale — espresiune

acestoră puternice şi amicabile relaţiunl.

„Bud. Corr. “ pretinde a fi autorisată

din cele mai competente locuri, ca s6

publice declaraţiunea, că tote scirile col­

portate despre cele petrecute între re­

gele Milanu şi Natalia, precum şi des­

pre cabinetulă serbă, seu schimbarea

vre-unui membru din acelă cabinetă, sunt

nebasate. Regele Milană acum mai

multă ca totdeuna este hotărîtă sâ ducă

în deplinire procesulă sSu de divorţă-

mapiarisare „Se scie că afară de rKulturegyletu-ul

ardelenescă se mai află şi ună altă „Kulturegylet“ în comitatulă Sătmarului, numită „ Szechenyiană*. Scopulü aces­tui „Kulturegylet“ ílü aflámü definitü în colonele lui „Egyetertes“ prin urmă- tórele cuvinte: „Cultura, maghiarisarea şi propagarea patriotismului maghiarű.u

E dâră de interesü pentru noi ca sé scimü, în ce constă activitatea aces­tei societăţi, ală căreia scopă este ma- ghiarisarea Româniloră din comitatulă Sătmarului? Pentru mai bună orientare estragemă următorele părţi din rapor- tulă anuală ce s’a cetită în a V-a adu­nare generală ordinară a acestei reuni­uni, ţinută în Baia mare la 28 Septem­vre n. c .:

Societatea şl-a manifestată activita­

tea ei prin:

1. Premiarea învăţătorilorü şi a sco-

lariloru. La începută acesta a fostü prin-

cipalulă ramă de activitate ală societăţii,

credendă că înveţătorii, săraci fiindü,

vorü emula în propunerea limbei statu­

lui pentru a puté dobândi asemeni pre-

FOILETONTJLÜ „GAZ. TRANS.“

(i)

Cipariu şi filologia română.Filologia este învăţătdrea spiritului

omene;scCi. Obiectulă ei este ca modali­

tăţile de manifestare a ideilorăsă le de­

ducă şi propună într’o nexiune şi ordine

sistematică. Ba mai multă. Ioană Rei-

chardţ (}>ce, că filologia nu e numai is­

toria vieţii a unui poporă, ci ea tinde,

ca pănă când istoria desvoltărei u-

nei sciinţe e pcrcursă în calea sa

de o direcţiune, care merge paralelă cu

direcţiunea de desvoltare a altei, sciinţe,

până atunci direcţiunea filologiei se se-

pareză mai multă în procesulă ei de

desvoltare, adoperându-se se întrunescă

liniile de desvoltare ale sciinţelorQ res­

pective, cart din urmă apoi se concentreză

- ca racjele s6relui în linii — în ună

puncttt centrală, pe care îlă numimă „spi-

ritulă poporului“.

Acesta rola de mamă prin tote ten­

dinţele separatistice cu cari era acusată

filologia — nu şi l’a putută perde; ci

cu admiterea ei între sciinţele a poste-

riorice valórea sa a crescută formidabilă,

ér terenulü séu progreseză vëcjêndu-lü

cu ochii. Astăzi filologia este unü ade-

vêratü arsenalü ală naţiunilorO, cărora

li se dispută originea numelui şi a sân­

gelui, şi ună fară puternicü în mânele

filologilorü spre a străbate la lumina cea

adevératá.

Avêndü în vedere importanţa filolo­

giei naţionale, precum şi dispuşi de de-

votamentulü şi pietatea filială, ce o da*

torimü memoriei celui mai distinsa cul-

tivatoră alü ei, ne permitemü a impro­

visa unü studiu filologicü, dér mai mult

dorimü a présenta lectorului pe ilustrulü

şi eruditulü filologü românü, pe Timoteiu

Cipariu, nu atâtü în resultatele sale filolo­

gice, câtü în tendinţele sale.

Hipotesele. despre originea nostrăse

dividü în doué clase principale. Aceia,

cari admitü filologia de sciinţă a priori

întru demonstrarea originei iau de basă

limba ca necasitate, căci după dânşii lim­

ba este unicula micjlocü eficace şi sigurü,

prin care ajungemü la adevérü, atribu-

indü re.spectulü cuvenitü şi istoriei. Ade­

renţii acestei scoli apoi se subdividü în

alte doué clase, după cum adecă elemen

tulü latinü,séu slavü prevalézà în limbă.

Cei ce ţinfi latinitatea limbei nostre

afirmă cu totă resoluţiunea, că originea

ei e analogă cu originea limbelorü ita­

lice; ér alţii, cari alt-cum au studiatü

cestiunea originei limbei române cu mai

puţină profunditate, séu bună-voinţă, sus-

ţintt, că légénulü creaţiunei limbei nOs-

tre cade afară de Italia.

Scola slavă afirmă, că limba nostră

e slavă, şi prin urmare, noi suntemü

Slavi. Totü creaturi de ai aoestei scoli

susţină, că suntemü de origine germană

ca p. e. Schuller ; alţii, ca Rosier, că limba

română se constitue din elemente tur­

cesc! şi grecesc!; în fine ca de compli-

mentü s’a nàscutü a cincea scolă, care

profesézà încă şi acjî credinţa, că limba

nostră e o promiscuitate Jiomatologică din

slavă, latină, grecă, turcă, italiană, ma­

ghiară etc.

A doua clasă principală ia de basă

istoria. Adepţii acestei scoli 4i°ü, că o-

riginea unui poporü şi a limbei lui nu

se pote constata numai din limbă, cu

deosebire când limba conţine atâtea ele-

mente eterogene; ci în casulă acesta îşi

iau refugiulă la istoriă. Dintre denşii

unii suntă pro, alţii contra romanităţei

şi latinităţei n<5stre, er o a treia cate-

goriă apucă calea mijlociă.

Contrarii stărue, căsuntemă descen­

denţii Daciloră, Româniloră şi Slaviloră,

primii în prevalenţă.

Epigonii romanităţei şi latinităţei

nostre susţină însă, că noi suntemă, atât

după sânge, câtă şi după limbă, descen­

denţii colonieloră lui Traiană — cu de­

osebire în ce privesce limba. După den­

şii, limba nostră este ună ramă naturală

ală limbei latine rustice, seu vulgare,

despre a care existenţă s’a scrisă şi vor­

bită cu atâta posibilitate, încâtă unii

i-au constatat şi periodele de domina-

ţiune.

Primulă Română, ce ne descopere

nouă acestă adevăra, este nemuritorulă

Petru Maioră. Transplantându-se sciinţa şi

arta olenă la Roma. — aşa ne înveţă

Petru Maioră — împrejurarea acesta a

forţată limba, ca pe organula cultu­

rală, să-’şl creeze seu însuşescă şie-şl ter-

meniii indispensabili spre propagarea ar-

I

Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVANIEI. 1888.

mii. Der — continuă raportulă — după

ce aceste premii s’au daţii în concursă,

suprema autoritate şcolară valahă gr.-cato­

lică e începută se persecute pe înveţătorii

confesionali cari au primiţii astfeliu de

premii şi în fine i-a opriţii dela concursii.

In urma acesta societatea a fostă silită

să încete cu publicarea concurseloră pen­

tru ca prin acesta să nu pună în con-

flictă pe „învăţătorii cu spirit patriotic“

cu propriele loră autorităţi şcolare. Cu

tqte acestea însă, introducerea cursuri-

loră de învăţământă de sera dau progrese

neaşteptată de mari şi acei învăţători,

cari pe lângă împlinirea grelei lor chiă-

mărl mai ţină şi cursuri de sera, nu pot

ii lăsaţi nepremiaţi. Din asta causă,

premiile menite pentru învăţători şi şco­

lari, Societatea le-a destinată pentru cur­

surile de seră. In sensulă acesta s’a in­

sinuată la societate deschiderea a 13

cursuri de sera, anume : 10 cursuri în 10

comune valahe din cerculu Avas, er cele­

lalte în Mediaşă (Aranyos-Medgyes), Apa

şi Gorbed.

2. Ajutorarea scolariloru seraci. Soci­

etatea a dată ajutore scolariloră săraci

dela scolele de stată din. Avas-Felso-

falu şi Şomcuta mare, cari din alte sate

au mersă la aceste scole spre a învăţa

limba maghiară. Sub titlulă acesta au

fostă ajutoraţi la scola de stată din Av.-

Felsofalu 33 de copii, dându-li-se cuar-

tiră, costă, haine, cărţi şi recliisitele

şcolare. Asemenea s’au dată în acestă

ană 180 fl. pentru maghiarisarea scola-

riloră dela scola de stată din Şomcuta

mare; pe lângă astea s’au ajutorată cu

haine şcolarii de totu săraci din A. Me-

diaşă. In fine societatea plâtesce didac-

trulă pentru şcolarii valachi săraci, cari

cerceteză şcolile ungurescl. Pentru cele

espuse în rubrica acesta societatea a spe-

satu în anul acesta 851 îl. 17 cr.

3. Ajutorarea şcolarilor ii seraci cu cărţi

şi r cehi site şcolare. Spre scopulă acesta

Societatea a votată 300 fi-;, a spesată însă

în acestă ană administrativă numai 205 îl.

98 cr.

4. Cursurile de înveţămentu de sera.

In anulă espirată a avută societate ase­

meni cursuri 6. Din suma de 300 fl.,

destinată pentru asemeni cursuri, s’au

spesată numai 85 fl. 67 cr. Pe basa

progresului dovedită la asemene în a-

ceste şcoli de sera, din suma preiectată

de 600 fl., s'au dată premii la înveţători

250 fl., er şcolarii s’au premiată cu 36

fl. din suma proiectată de 100.

5. Biblioteci portative a avută socie­

tatea în anulă trecută 4, în anulă acesta

înse are 8. Din suma proiectată de 500 fl.

s’au spesată pentru sporirea acestoră bi­

blioteci 404 fl. 20 cr.

6. Asilurl de copii. Cu ajutorulă ins­

pectoratului reg., cu ajutorulă comitetu­

lui administrativă ală comitatului, cu a-

jutorulu preoţiloră maghiari romano-ca-

tolici şi reformaţi, —- i-a succesă societăţii

a-şi spori numărulă asiluriloră de copii

dela 5, câte se aflau în anulă precedentă,

la 22, în cari îşi primescă educaţiunea

primă în spirită maghiară 1638 de co­

pii. In aceste asilurl de copii maghiarisarea

pretotindenea a făcută progrese surprindetore,

Societatea a dată în anulă acesta

multă mai numărose ajutore ca în a-

nulă trecută. Anume în anulă acesta

a plătită cuartiră pentru 33 şcolari,

a provărlută cu costă 23, er cu îm­

brăcăminte vre-o 40. Raportulă numără

11 scole confesionale românescl în cari

copiii au fostă ajutoraţi din fondulă a-

cestei Societăţi de maghiarisare. Ero-

gaţiunile societăţii din anulă acesta au

fostă 4939. fl.

Şoviniştii despre Fiume, v„Egyetertes“ e forte nemulţă-

mitü cu locuitorii italian! din Fiume, din ‘causă că aceştia nu voră nici decum se se inspire de „patriotismulă“ ungurescă. Etă ce scrie în privinţa acésta în numé- rulă seu dela 29 Septemvre :

Spunemă sinceră, că ne-amă sim­

ţită amară loviţi când amă văduta, că

aceşti ultraişti se sustragă dela tóté o-

bligamentele ce le pretinde dela ei pa-

triotismulă maghiară. Au demonstrată

cu aceea, că ei suntă Italieni. Nu póte

avea nimenea nimică contra limbei loră

materne şi e lucru naturală, décá pe a-

ceea o cultivă şi ţină necondiţionată la

ea. Nici n’a pretinsă nimenea dela ei

ca să renunţe de limba loră maternă.

Dór aceşti omeni au pusă în contradicere

limba italiană cu patriotismulă maghiar.

S’au pusă în posiţiă ca şi cum cetăţenii

din Fiume, cari vorbescă limba italiană,

n’ar avé nici ună obligamentă faţă cu

Ungaria, care e patria loră. Şi durere,

mare mulţime de locuitori s’au aflată,

cari s’au alăturată cu plăcere la astfelă

de declaraţiunî.

După acésta îşi esprimă „E- gyetertes“ bucuria, că o deputa- ţiune din Fiume a mersă la Bu­dapesta pentru ca se depună în numele cetăţenilor ă din Fiume o cunună de argintu pe mor mentül ă lui Franciscü Deak. Din împre­jurarea acésta deduce foia ungu- réscá, că numai o parte a locuito- rílorü italianí din Fiume ar fi duş­mani ai statului maghiarii; amin- tesce îmbunetăţirile ce le-ar ii fă­cută statulă maghiară în Fiume şi apoi continuă astfelă ;

Tóté aceste îmbunătăţiri s’au făcută

pentru aceea, pentru-că Triestulă se ţine

de Ungaria. Cetăţenii din Fiume potă

să fiă convinşi, că opiniunea publică a

Ungariei nu şi-ar bate multă capulă cu

ei, décá ar sci, că şi ei voiescă să ne

ei şi sciinţei elene. C u : augumentarea

materialului lexicală şi cu poleirea lim­

bei a succedată însă şi desfacerea idio­

mului latină în dialectă rustică şi cultă,

seu clasică. Diferinţa acesta luase di­

mensiuni ca şi acelea în fine ca pe tim-

pulă lui Quintilian alta era a vorbi lati-

nesce, şi alta gramaticesce.

Colonisarea română pe ţărmurile Mă-

rei Adriatice a începută în secolulă ală

II-lea d. Christosă; peninsula tracă pănă

la Danubiu şi Marea Negră fu împopo-

rată de Români pe la jumătatea secolu­

lui I. dp. Crist., er în Dacia s’a întâm­

plată în secolulă II-lea după Christosă.

Pe timpulă acestoră colonisărl s’a

•concepută şi formaţiunea limbei româ-

neşcl, care a continuată pănă prin seco-

lulă ală V. In periodulă acesta zace şi

prima epocă a limbei românescl şi a li-

teraturei tradiţionale.

Intre tote fiicele Romei partea cea

mai rea îşi avu aceea, care şl-o destinase

de propugnaculă în contra invadăriloră

turbate dela Nordă. înconjurată de e-

lemente eterogene, molestată de popore

pururea ostile şi isolată de ale sale su-

rori, fără protectoră în pământă străină

îşi aştepta mântuitoră. Dér vai, departe,

forte departe era. Edictulă lui Foca

şi alte încercări anterióre, precum şi

succesive, de a elimina limba latină cla­

sică din administraţiunea politică făcură

vârfă calamităţiloră.

Dór urma secolulă ală X-lea, în care

fiicele neo-latine devină fete mari, de­

vină la maturitate şi independenţă cu

privire la limbă. Acuma, decă n’au pu­

tută învinge, au sciută celă puţină a se

lupta.1

Despre noulă scripturistică ală lim­

bei nóstre în epoca de pe la secolulă

'ală X , afară de unele probe minuţidse,

nu se scie pănă de presinte nimică cu

certitudine, ci acésta ese la ivélá în e-

poca a patra a limbei românesci, care

cade prin secolulă X Y —XVI.

Studiulă limbei datézá din secolulă

ală X Y II şi încă cu lexicografia. Prima

gramatică română tipărită apare la 1780

compusă de S. Miculă şi locupletată şi

ordinată de G. Şincai. După ună pă-

trară de seclu fu retipărită la Buda de

Şincai. In ambele ediţiunl se ia de

resplătescă pentru multele jertfe ce le-

amă făcută pentru ei aşa, cum a res-

plătită Triestulă pe Austria.

Este adevărată, C ă noi avemă lipsă

de Fiume, dér nu mai puţină lipsă are şi

Fiume de noi. Şi décá statulă maghiar

ar afla de lipsă, ca „mărgăritarulă Adriéi“

să fiă locuită de poporă maghiară, de-

órece poporală ce-lă locuesce astădi nu

este poporă de încredere, fiă siguri ce­

tăţenii din Fiume, că statulă maghiară

s’ar sci îngriji, ca ună elementă maghiară

destulă de numărosă să-şi afle acolo

existenţa. Fiume a costată multe mili-

óne pe Ungaria. Nu ne pare rău de a-

ceste milióne pănă când cetăţenii lui se

voră arăta că suntă buni patrioţi. Nu

putemă însă privi cu ochi buni atunci,

când vedemă că gustă binefacerile aces­

toră multe milióne ómen! de aceia, cari

suntă plini de duşmăniă faţă cu noi.

SCXR1LE JplLEI.Cu ocasiunea proximului congresă

naţională bisericescă gr-or. probabilă că

se va discuta şi asupra cestiunei tipărirei

cărţiloră bisericescl cu litere latine. De sine

se înţelege, că la săvârşirea acestei even­

tuale reforme are să se ţină contă de

progresele filologice ale limbei române,

omiţendă pe câtă se póte cuvintele străine

şi superflue pentru noi. In privinţa acesta

„Telegrafulă Română“ e de părere, ca

începutulă să se facă cu cărţile, cu cari

vine şi tinerimea şcolară în atingere, şi

adecă cu „Orologierulu,“ „ Octoichulua,

„Apostolului şi apoi treptată cu celelalte

cărţi. Pentru-ca însă să nu se străcore în

traducerea cărţiloră pro vinci alisme, „Tel.

Rom.“ ar afla de bine, ca comisiunea, ce

se va însărcina cu lucrările acestea, să

fiă compusă din celă puţină 3 membri, aleşi

din câte ună asesoră ală senatului biseri­

cescă ală fiă-cărui consistoriu eparchială,

cari apoi sub priveghiarea archiereiloră

să lucreze continuu, aşa că în decursă

de ună ană de dile celă puţină cele 3

cărţi pomenite mai susă să se potă tipări

cu litere latine.*

* *

Confratele nostru dela „Kronstădter

Zeitung“, Redactorulă şi Directorulă de

pănă acuma ală acestei foi, Domnulă

losef W . Filtszh, s’a retrasă dela redac-

ţiunea acestei foi cu diua de 21 Sept.

a. c. Precum scimă, d-sa este alesă de­

putată dietală şi astfeliu este chemată

a-şi desvolta activitatea pe altă tărâmă.

D-nulă Filtsch declară în serisórea cu

care îşi ia adio dela cetitori, că va lupta

şi în viitoră pentru causa partidei na­

ţionale săsesc! apărândă principiile ei.

Dorimă colegului nostru ca în noua mi­

siune ca deputată să întâmpine mai pu­

ţine desamăgirl decâtă alţii, cari i-au

premersă pe acestă cale.*

________________ * *_______ ____________

principiu reducerea limbei române rnă-

cară în parte la latină, după ce româ-

nesca e ună mădularft diformată şi mu­

tilată ală latinei.

Petru Maioră luând a în basă fone­

tica limbei, e pentru anticitatea limbei ro­

mânesc!, declarând’o de ramă naturală

ală latinei rustice, prin ce devine părin­

tele fonologiei române.

Toţi trei alt-cum erau latinişti pro-

nunciati.

Apoi au urmată alţi gramatici cu

alte sisteme ortografice, aşa, că în scurtă

timpă nu aveamă mai puţine ca nouă sis­

teme ortografice.

Cea mai succesă şi bine primită însă

a fostă a lui Petru Maioră. Dânsulă e

primulă, care a introdusă codiţele în or-

tografiă ca necesitate ortografică, „cari

prin fixarea reguleloră ortografice şi cul­

tivarea conscientă a limbei cu timpulă

potă să devină eliminabile“.

După gramaticii acestei epoce apoi

urmară o droe de ei, între cari celă mai

însempată e Ioană Alexe, episcopul a

Armenopolei cu „gramatica daco-romana

sive valachica“ sa. Sistemulă său orto-

S’au mai înscrisa încă prin D-na

presidentă Susana Andreiu Mureşianu ca

membre ale reuniunei române pentru a*

jutorarea văduveloră sărace din Braşovti

şi Săcele următorele Domne: Din Bra-

şovă Paraschiva Burbea. Elena B. Capii-

ţină şi D-şora Ecaterina G. Ghiantu. Din

Dârste preotesele Maria I. Bârseam şi

Maria 1. Broşiu şi preotesa Susana N,

Soiu din Turcheşiu.*

* *„Românulă“ aduce durerosa scire,

că d-ra Iulia Hajdeu, fiica eruditului B,

P. Hajdău, a reposatu. D-ra Hajdâu

absolvase scola de înalte studii din Parisu;

nu împlinise încă 19 an! de etate şi era în

ajunulă de a primi titlulă de doctorii în

litere şi filosofiă. — Ne asociămă şi noi

la durerea nemângăiaţilora părinţi espri-

mându-le condolenţele nostre cele mai

sincere ! , -*

*

Cetimă în „România“ : „Comitetulii

naţională pentru participarea României Ia

expositia din Parisă s’a întrunită Vineri

sera. S’a deschisă o listă de subscrip-

ţiun! printre membrii comitetului, care

s’a şi acoperită cu câteva mii de lei.

Prinţulă G. Bibescu, preşedintele comi­

tetului, este neobosită pentru a face ca

ţera nostră să fiă cu demnitate repre-

sentantă la Exposiţiunea dela Parisft.“*

# *

„Epoca“ află, că autorităţile vamale

din Predeală au reuşită a pune mâna pe

o importantă contrabandă de manufac­

turi ce era destinată a fi introdusă în

România prin valea Râşnovului. Mai

multe focuri au fostă schimbate între

garezi fruntariei şi contrabandişti; nu a

fostă însă nici ună rănită; contraban­

diştii, lăsândă marfa, o luară la fugă.*

❖ *

piarulă „II Sccolou din Milano, fă-

cândă o statistică despre recolta din a-

nulă acesta din Europa, dice că recolta

României se urcă la 13 milione 50,000

hectolitri, mai multă decâtă în anulă pre­

cedenta cu vr’o 5 milione hectolitri.*

# £

Principele de Walles (Galles), moş-

tenitorulă coronei englese, a sosită Sâm*

băta trecută la BucurescI, de unde pro­

babilă că a şi plecată deja la Sinaia

pentru a visita pe Suveranii României.

Representaţiune în afacerea răscum­părării reguliloru.

Scimă că întrunirea posesori- loră de regalii unguri ţinută în Cluşiu a decisă a se presenta gu­vernului o representaţiune în afa­cerea răscumpărării dreptului de cârcîmărită. Cu compunerea ei a fostă însărcinată societatea ungu- rescă de agricultură din Ardealu.

grafică e analogă sistemului maiorianâ

cu adausulă lui „ua finală.

Cu doi an! mai târdiu apăru gra­

matica lui I. Eliade Rădulescu (1828).

după ună deceniu şi mai bine redacta

„Curierula de ambele sexe“. Punctulii

său de plecare e a lui Petre Maioră. 0* purile gramaticale şi în specială „Ciiri-

erulă“ seu delâ Petru Maioră pănă la

Timoteiu Cipariu, afară de gramatica e-

piscopului Alexe, au fostă, cari au de­

butată mai multă la sanctuarulă limbei

n6stre.

Purismulă şi intregitatea unei limbi

nu se pote conserva numai cu vorba,

seu cu gura, ci şi cu scriptura; er fac-

torulă augmentativă în materialulă lim­

bei e comerciulă său cu lumea. Starea

culturală, comercială si relaţiuni de stat

din periodulă colonisărei nostre şi a do-

minaţiunei romane în Dacia lui Traiani

suntă indicii suficiente de a admite, că

limba romană vulgară, seu neolatina ro-

mânescă sub auspiciile latinei clasice,

care se usita de limbă de stata, nu va

fi simţită lipsa acestora.

(Va urma.)

i

Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVAN IEI. 1888.

Reproducemü şi noi din acestü actü interesanta cu privire la cestiunea regaliiloră părţile cele mai însem­nate.

Representaţiunea adresată mi­nistrului de fináncé accentuéza mai întâiu importanţa răscumpărării re­galiilorü din punctă de vedere eco- nomică-naţională şi de drept privat. Apoi arată, că memorata societate a adunatü numai date din 15 co­mitate ale Ardealului/ dér că şi aceste suntü în multe privinţe de- fectuóse.

Mai departe arată cátü de mare consternaţiă şi îngrijire a produsă proiectulü guvernului între pro­prietarii unguri, care s’a mai mă­rită prin aceea, că s’a pusü în lu­crare resolvarea unei cestiunî aşa de grave în modü atátü de pripită.

In fine arată, că răscumpăra­rea regaliilorü pote se aibă trei scopuri şi idei principale a) sco­pulü naţionalfl-economică, b) sco- pulü financiarii şi c) scopulü pri­vitor ü la asigurarea dreptului pri­vată. Motivarea proiectului gu­vernului nu recunósce nici unulü din aceste trei scopuri. Se vede, că guvernulü la statorirea proiec- telorü sale a fostü condusü de

vederi economice-financiare. Inse dăcă statulü e índemnatü de a- ceste vederi, se ia dreptulü de re­galii dela proprietarii săi actuali, atunci trebue se aibă în vedere tot-odată ca espropriarea acésta se se facă în interesul puelic pe lângă o despăgubire adevărată şi dreptă. Acestü post lutü proiectulü guver­nului nü^üaimplinesce şi astfeliu între scopurile lui nu s’a luatü în vedere şi scopulü privitorü la asi­gurarea dreptului privată.

După acăstă introducere repre­sentaţiunea continuă astieliu:

Desdaunarea proiectată de înaltulă

guvernü ar aduce pentru proprietarii

dreptului de cârcimărită păgubire atátü

de mare şi de nedemnă, íncátü modü

de răscumpărare mai nefavorabilă ca a-

cesta numai în timpuri de revoluţiă şi

răpire de drepturi se póte închipui, ceea

ce astădî nu se póte aduce ca motivă

legislatoricü şi nu este permisü se se

aducă.

Proiectulü guvernului în motivarea

sa recunósce celü putinü, că dreptulü de

cárcímáritü, ca resultatü alü desvoltării

istorice a dreptului, stă pe basă corectă

şi formézá avere totü atátü de invio­

labilă ca şi alte bunuri.

Recunoscéndü ínsé acestă basă de

dreptü nu se póte lăsa din vedere, că

valórea drepturilorü de cárcímáritü arată

tendinţa de a se desvolta şi a cresce,

ceea ce şi este de totü naturalü, pentru

că sporindu-se numérulü locuitorilorü şi

desvoltându-se averea acestora, consuma-

ţiunea beuturilorü spirtuóse ţine paşi cu

acésta, astfelü că valórea venitului şi a

capitalului representatü prin drepturile

de cárcímáritü în totü anulü se urcă

hotarítü. Faptulü acesta incontestabilü nu

ílü schimbă nici aceea, că mutarea séu

încetarea unorü puncte de circulaţiă prin

căile ferate causeză pe unele locuri o

scădere a veniturilorü dreptului de cârci-

máritü, pentru că acestei scăderi cores­

punde urcarea veniturilorü în alte lo­

curi, astfeliu că pe teritoriulü întregei

ţâri urcarea sistematică şi stabilă a ve­

niturilorü dreptului de cárcímáritü nu

sufere îndoielă.

Fiindü vorba de expropiarea din

jiunctulü de vedere alü intereselorü pu­

blice a acestei averi positive şi cu ten-

denţă de a cresce, proprietarii potü pre­

tinde necondiţionată, ca să li se dea

dreptü desdaunare íntréga şi adevărata

valóre a acestei averi.

Proiectulü propune două vătămări

grave ale acestui principiu fundamentalü

corectă, pe cari a le pune în evidenţă

şi a le vindeca este scopulü principală

alü acestui memorialü. Una dintré a-

ceste vătămări este, că basa desdăunării

0 formézá singurü şi exclusivü numai

venitulü pusü sub contribuţii în anii

1882— 1886. A doua vătămare este aceea,

că au ső fiă subtrase din acestü venitü

20°/o sub titlulü de spese de ma-

nipulaţiă.

Argumentele nóstre în contra a-

cestei vătămări ne luámü îndrăsnelă a

le subşterne în cele următore:

Antéiu: principiulü, după care va­

lórea desdăunării este a se statori pe

basa contribuţiei dela 1882—1886, ílü

primimü nu ca o basă perfectă şi dreptă,

ci numai de aceea, pentru că deoparte

spre egalarea fluctuaţiunei venitului ci-

clulü de 5 ani ílü credemü coréspun-

4étorü, şi a doua pentru-că altă statis­

tică publică şi generală a veniturilorü

regale nu există, afară de conspectele

veniturilorü puse sub contribuţiă.

Dérá primindü acestă basă dreptü

cea dintéiu cheiă sistematică, ne este

imposibilii a ne mulţumi cu ea fără a

1 se căuta şi vindeca scăderile.

In acéstá privinţă însuşi guvernulü

ne arată calea şi exemplulü, că veni­

tulü pusü sub contribuţiă póte fi gresitü

şi vrednicü de îndreptare, când în §. 3,

alineatulü 2, prevede acelü casü, că' con-

tractulü seu declaraţia venitului, pe basa

căruia s’a statoritü darea, póte nasce în-

doéla, că venitulü s’a declaratü preste

măsură mare, în care casü doresce a afla

modalitatea, de a descoperi adevératulü

venitü şi a micşora în modü corespun-

détorü desdaunarea.

Ceea-ce susţine proiectulü înaltului

guvernü sub acestü punctü întru apărarea

drepturilorü legitime ale erarului pentru

representantulü financelorü, totü aceea

dorimu noi să fiă susţinut ü şi asigur atü şi

pentru proprietarii drepturilorü regale în

tóté caşurile, în care venitulü luatü de

basă pentru statorirea contribuţiei dela

1882 —1888 este maimicü ca adevératulü

venitü.

Pentru a motiva după trebuinţă a-

cestă dorinţă a nostră, trebue să atra­

gem Q atenţiunea la acele caşuri deose­

bite, care credemü că se întemplă şi în

alte părţi ale ţării, dór se întemplă mai

alesü în părţile ardelene.

In Ardélü raporturile de proprietate

s’au desvoltatü astfelü, íncátü aici nu

numai moşiile proprietarilorü celorü mari

dér şi ale celorü mijlocii şi mai mici se

aflau în parcele mici în mai multe co­

mune depărtate una de alta, şi cu deo­

sebire iobagii se aflau împrăştiaţi din-

tr’o margine a ţării la ceealaltă în mai

multe comitate şi numéróse comune, ast­

felü că nu este rarü acelü proprietarü,

care a avutü proprietate şi jobagl în

20—100 comune.

După ştergerea feudalismului aceste

părticele împrăştinte ale proprietăţii au

devenitü forte greu de esploatatü şi în

cea mai mare parte s’au datü în arendă

la arendatori mai mici, şi anume cele

mai multe caşuri împreună cu averea

nemişcătore şi dreptulü de cárcímáritü şi

de cele mai multe-orl cu acea condi-

ţiune, ca aréndatorulü să Jplătesccă şi

contribuţia după obiectele aréndii.

In asemenea caşuri declararea veni­

tului dreptului de cárcímáritü a fostü

tréba aréndatorului şi a fostü făcută de

dénsulü în modü atátü de independentü,

Íncátü proprietarulü n’a avutü nici o cu-

noscinţă despre mărimea venitului de­

claratü. Aréndatorulü ér s’a stráduitü

a statori venitulü său în sumă cátü să

póte de mică, pentru-ca darea, care ílü

îngreuna pe dénsulü, să fiă cátü se póte

de mică.

Aşadâră ín chipulü schiţatfi aici s’a

íntémplatü forte desü casulü, că fără

nici o vină a propriatarului venitulü

dreptului regalii s’a statoritü mai micü

decátü a fostü în realitate.(Va urma)

lângă Friedrichsruhe, cu ocasiunea săr- bătorei secerişului, urmátórele cuvinte:

Erna ne-a adusü la toţi mare su­

părare, a trebuitü se ínmorméntámü pe

bétránulü nostru ímpératü şi câteva luni

mai în urmă pe fiulü său, pe ímpératulü

nostru Frideric. Aici, după acele dile în-

tristătore, s’a făcuţii ârăşl sóre, pentru

că noi Germanii cu mândriă putemü

privi la ímpératulü nostru "Wilhelm II,

care este soldatü din crescetü pănă în

tălpi şi de sigurü dénsulü se va bate

cu vitejiă decă Germania va fi atacată.

Dér ímpératulü Wilhelm II iubesce forte

multü pe supuşii săi şi de aceea va face

totü posibilulü ca să menţină pacea,

pentru că aceia dintre voi, cari acum 18

ani erau cu mine în Francia, sciu ce

ínsemnézá sărbătorea secerişului când

duşmanulfl este în térá; putinü mai ră­

mâne atunci pentru sáténü, şi de aceea

nu voimü să dámü uitărei pe ímpératulü

nostru, ci vomü dice: Tráéscá ímpéra­

tulü nostru.

Principele E isiari cătră săteni.Principele Bismark a adresatü că­

tră sătenii de pe moşia sa Schönau de

Raportulü comitetului Societăţii pen­tru fondii de teatru românii

cătră Adunarea generală din Lugoşu, ţinută

la 29 Septenivre n. 1888.

Onorată adunare generală!

Comitetulü societăţii pentru fondü de teatru română face urmátorulü ra- portü:

I. Averea societăţii. Averea societă­ţii constă acli din urmátórele:

I. Obligaţiuni de statü în preţfi de 21,325 fl. 66 cr.; 2. Acţiuni de ale „Al­binei“ 7,800 fl.; 3. Acţiuni de ale „Tran­silvaniei“ 900 fl. ţ 4. Deposite la „Al­bina" 17.776 fl. 2 cr.;5. Obligaţiuni pri vate 100 fl.; 6. Bani gata 146 fl. 88 cr;

La olaltă 48,048 fl. 56 cr.După raportulü cătră adunarea ge­

nerală din 1887, ţinută în Oraviţa mon­tană, averea societăţii a fostü atunci de 44,700 fl. 44 cr. Prin urmare, din anulü trecută pănă adi, fondulü societăţii s’a sporitü cu 3,348 fl. 12 cr.

II. Restanţele Membriloru. Membrii fundatori, după lista sub •/. au rémasü datori cu 3.110 fl. Eră membrii ordinari după lista sub *//., au rémasü datori cu 599 fl. — Restanţele facü 3,709 fl.

Unü timpü lungü s’a practicatü, că membrii fundatori şi ordinari s’au sub- scrisü numai în liste. Listele s’au aflatü de neacomodate pentru ţinerea în evi­denţă, pentru manipularea cassei şi în casü de procesü, deórece după atare liste rémánü uneori câte 10—15 inşi în res­tanţă şi deórece listele n’au însuşirile u- nei obligaţiuni.

Pentru acésta comitetulü a ordonatü ca sé se tipáréscá obligaţiuni, şi rógá pe on. adunare generală ca pe viitorü nu­mai pe aceia sé-i priméscá de membri fundatori séu ordinari, cari séu plátescü tacsele, séu subscriu obligaţiunile.

S’au fácutü atarl provocări pentru plătire şi pe basa listelorü, dér nu s’a datü réspunsü; de altă parte unii res­tanţi eri au legatü împăcăciune judecăto- róscá, séu suntü prin sentinţă judecaţi, şi deci unii ar pute plăti, nu plátescü ínsé nici carnetele, deci comitetulü va fi silit sé începă şi cu esecuţiunile.

Póte că unii dintre membrii funda­tori séu ordinari s’au subscrisü mai multü din fală, decâtă din zelă naţională, şi comitetulă crede, că adunarea generală îşi va de învoirea, ca listele restanţie- riloră se se publice în jurnalele româ- nescl, căci mai bine e, ca sé nu se sub­scrie nime, décá nu vre seu nu póte plăti, decâtă prin subscriere sé causeze societăţii şi spese.

III. Diplomele. Dintre membrii fun­datori, cari au plătită taxele, 48 au că- pétata diplome, eră dintre membrii ordi­nari 34. La olaltă 82.

IV . Premiulu de 300Jl. Adunarea ge­nerală din Şomcuta mare, în şedinţa sa din 12 Aug. 1886, după punctulü 5 ală protocolului alăturată 3 •■[., a decisü, ca sé se escrie ună premiu de 300 fl. pen­tru piesa cea mai bună teatrală, şi a în­drumată comitetulü, ca şă facă o pro­punere motivată cătră adunarea generală viitóre. Comitetulă în acesta causă a adusă decisiune şi respective a fâcută propunerea din 1 Iuliu 1887 nr. 5 ală­turată sub 4 •/., dér adunarea generală din Oraviţa-montană în şedinţa sa din 26 Sept. 1887, după protocolulă mai josă alăturată sub n-rulă 6, a decisă ca a- céstá causă de nou să se desbată la a- dunarea viitóre ; pentru acésta comitetulă o subşterne şi dechiară, că şi acum îşi susţine propunerea, i l

V. Silvania. Silvania, institutulă de credită şi de economii, cu reşedinţa în Şimleu, prin scrisórea sa din 8 Martie 1888 nr. 45, a recercată pe preşedintele societăţii, după cum se vede din aclu- sulă sub 5 ■•/. — ca societatea pentru fondă de teatru română să depună din fondulă său o parte şi la institutulă Sil­vania; — dér fiindă-că comitetulă nu se simte împuternicită nici prin statute, nibî prin adunarea generală, ca să-şi schimbe modulă de manipulare usuată pănă acuma, şi anume ca să decidă în causă, comitetulă aşterne recuisiţiune la adunarea generală, — şi face numai ob- servaţiunea, că împărţindu-se fondulă la mai multe institute, s’ar îngreuna agen­dele cassarului.

VI. Comitetulü. Comitetulă presinte a fostă alesă în 28 Sept. 1885 în adu­narea generală din Bogşa montană şi fi­indcă acuma decurgă cei trei ani, pe cari a fostă alesă, comitetulă depune manda- tulă la adunarea generală, mulţămeşce pentru încrederea ce i s’a datü şi cere absolvarea sa.

Protocólele adunării din Oraviţa-mon- tană se alătură sub 6 şi 7.

Din şedinţa comitetului societăţii pen­tru, fondü de teatru română, ţinută în 21 Iuniu 1888 în Budapesta.

In numele comitetului:Iosifü Hosszú,

preş.Dr. At. Marienescu,

secretară.

SCIRl TELEGRAFICE.Hamburg, 1 Octomvre. Consi-

liarulă secretă Geferken, care este

suspiţionatu că a trimisă spre pu­

blicare memoriile împăratului Fri-

dericăf6iei „DeutscheRundschau“ ,

a fostă eri nopte arestată la gară

tocmai când a sosită din Helgo-

landa şi a fostă băgată în arestă

preventivă.

„ALB IN A " institnffl ie credită şi de economii.F ilin ln B r a ş o Y n .

Conspectului operaţiunilor* de cassâ în luna Septemvrie 1888.

Intrate:

Numărară cu 31 August 1888 fl. 11,418.61Depuneri spre fructificare . 127,670.06Cambii răscumpărate. . . 138,614.43Conturi curente . . . . 10,437.08împrumuturi pe producte . 7,987.98 împrumuturi pe efecte şi alte

împrumuturi. . . . . 15,661.39Monetă . . . ; . . . 18,968.45Interese şi provisiunl . . 4710.01Comisiuni........................... 303.78Diverse........................... 7545.65

fl. 343,317.44

JEşite :

Depuneri spre fructificare . fl. 85,779.74Cambii escomptate . . . 148,367.04Conturi curente. . . . . 18,073.83împrumuturi pe producte . 4360.91 împrumuturi pe efecte şi

alte împrumuturi . . . 6390.—M o n e tă ........................... 19,080.84Interese şi provisiunl . . 463.12Pomisiuni. . . . . . . 409.28Diverse . ....................... 9236.93Spese şi salare. . . . 641.15 Numărară cu 30 Septem. 1888. ,50,514.60

fl. 343,31744

V. Bologa, m. p. N. P. Petrescu m. p.dirigentu. adjunctu.

V. Gămulea, m. p.comptabilu.

Cursulu la bnrsa de Vienadin 29 Septemvre st. n. 1888.

Renta de auri 4 % .......................... 100.____Renta de hârtiă 5°/0 . . . , . . . 90.30Imprurautulu căilor* ferate ungare . 146.25 Amortisarea datoriei căiloră ferate de

osta ungare (1-ma emisiune) . . 97.50 Amortisarea datoriei căilonl ferate de

ostii ungare (2-a emisiune) . . —._Amortisarea datoriei căilorti terate de

ostii ungare (3-a emisiune) . . 112.50Bonuri rurale u n g a r e ......................104.50Bonuri cu clasa de sortare , . . . 104.50Bonuri rurale BanatH-Timişă . . 104.50Bonuri cu cl. de sortare..................104.50Bonuri rurale transilvane . . . . . 104.50Bonuri croato-slavone . . . . . . 104.—-Despăgubirea pentru dijma de vină

ungurescii . . . . . . . . . 99.75.Imprumutulii cu premiulii unguresc* 181.— Losurile pentru regularea Tisei şi Ser

ghedinului . ...................... .... . 122.75Renta de hârtiă austriacă . . . . 81.15Renta de argintii austriacă . . . . 81.80 .Renta de aurii austriacă . . . , , 110.50Losuri din 1860 .......................... . 140.__Acţiunile băncei austro-ungare . . . 873.—.Acţiunile băncei de creditii ungar. . 306.25;Acţiunile băncei de creditii austr . . 312.60*;'Galbeni împărătesei ...................... 5.7f ’■

Editorü şi Redactoră responsabila :Or. Aurel Mureşianu.

L

Nr. 206 G A Z E T A TR AN SILVANIEI. 1888.

Sz. 2108—1888 tlkvi. 162

Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. jbirosag mint telekkönyvi hatóság közhirré teszi, hogy

Anna Cornea szül. Stojka végrehajtatónak Badila Nikolai al. Veneczei lakos vé­grehajtást szenvedő elleni 114 írt. 50 kr. tőkekövetelés és jár. iránti végrehaj­tási ügyében a brassai kir. törvényszék (a fogarasi kir. járásbirósóg) területén lévő al. Veneczei. községében fekvő az al. Veneczei 27 sz. tjkben A f alatt foglalt

- — ~ rnr* i •___il Af\ OA1 1 / ^ 11 X* i-hrsz. ingtl.8011 (8012 (8282, 8288 „ „

a 975 tjkben foglalt.9594 hrsz. ingatl. . . .9644 „ „ . . . .

tjkben16 írtban

11 frt. 31 9

28 írt. 5 „

575, 576 hrsz. ingatl. . . 40 frt.577, 578 * 40 „

5427, 5428 „ „ . . 44 „6123, 6124 „ „ . . 34 ,3504 hrsz. ingatl.................. 64 frt.7781 „ „ .................. 28

a 367 sz.497, 498, 499, 500 hrsz. ingatlan. . . . ---

az árverést ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt ingatlanok az 1888 évi Oetober hó 22-ik napján délelőtt 10 órakor Alsó Venecze község házánál megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fognak.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10%-át vagyis készpénzben, vagy az 1881 évi LX . t.-cz. 42 §ában jelzett árfolyammal számított és az 1881 évi november hó 1-én 3333. sz. allatt kelt igazság- ügyministeri rendelet 8. §-ában kijelölt ovadékképes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881: L X . t.-cz. 170. §-us értelmében a bánatpénznek a bíróságnál elöleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismervényt átszol­

gáltatni. *rKelt Fogaras 1888 évi Junius hó 13 napján.

A fogarasi kir. jbiróság mint telekkönyvi hatóság.

PUBLICAŢIUNE.Pentru statorirea definitivă a

listei viriliştiloru în representanţa oraşului Braşovu pro 1889, sub­scrisa comisiune în înţelesulu §-lui 33 alu art. de lege X X II din 1886 — va ţine şedinţă publică MerCUIl

în 3 Octomvrie (21 Septemvrie 1888la 3 Ore postmeridiane în sala sfa­tului orăşanescu.

Cei interesaţi se aviseză despre acesta.

Braşovu, în 17 (29) Septemvrie 1888.

Iuonu Lengeru m. p.preşedintele comisiunii pentru conscri-

erea viriliştilorii.

Bursa de Bncurescî.Cotă. oficială dela 15 Septemvre st. v.

Cump. vend.

Renta română 5°/0 .................. -- —.—

Renta rom. amort. 5 % . . . 96. % 97.-

Renta convert. 6°/0.................. —.— —.—

Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 4:5.— 50. -

Credit fonc. rural 7 % • • • io?.’/. 107.*/,

>i »1 5 % • • • 97.— 97.3/,

„ „ urban 7 % . . . . 106. V« 107-—

n n n 6°/o • • • •

„ „ 5 % . . . . 94,7* 95.—

Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .

Ac. de asig. Dacia-Rom.. . .

Auru contra bilete de bancă . 1* V 4 1-7*

Bancnote austr. contra aură. . —

Aurii contra argintii seu bilete 1-7« 1-7»

Florină valore austriacă . . . 2.081/, 2.09 Vj

urea §i trenurilom iPlecarea trenurI. i'iecarea trenuruorvi:I. Dela Braşovd la Pesta :

Trenulü de persóne Nr. 307: 7 óre 10 de minute séra. Trenulü mixtă Nr. 315: 4 óre 10 minute diminâţa.

2. Dela Braşovâ la B ucurescî:Trenulü acceleratü Nr. 302: 5 óre 37 minute diminéta. Trenulü mixtü Nr. 318: 1 órá 55 minute dupá amédl.

Rugămti pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiascâ a scrie pe cuponulti manda­tului poştalii şi numerii de pe faşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“.

Se deschide abonamentu pre anulu 1888la

AMICULU FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2— 3 c6le cu ilustraţiunî frum6se; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.— mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicjilorîi din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 îl., pentru România şi străină­tate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.

PREOTULU ROMĂNU. Piaru bisericescu, scolaru şi literaru — cu ilustraţiunî. — Cursulu X IV . — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus­traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloru teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- torî şi diverse ocasiunî, mai alesu funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulu de a- menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu-_4 fi.__pentru România 10 franci — lei, platibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.

Colectanţii primescu gratisu totu alu patrulea esemplară.Numeri de proba se trim it ii ^ratisii ori-cui cere*

IMF* A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.---------------------

Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:Apologie. Disensiuni filologice şi

istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui Georg. G-abr.

Şincai. Preţuiţi 30 cr.Renascerea limbei românescî în vor­

bire şi scriere învederită. şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.

Cuvântări bisericesci la tote săr- bătorile de peste anfi, de I. Papiu. Unii volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărl biserice,scl întrece tote opurile de acesta soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă is­torică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilita respectiva sfirbătore. Preţuiţi e 2 fl.

Barbu cobzariulu. Novelă origi­nală de Emilia Lungu. Preţuiţi 15 cr.

Puterea amorului. Novelă de Pau- lina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi 20 cr.

Idealuld perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuiţi

Opera unui omu de bine Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea- lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovi­naru. Preţuiţi 15 cr.

Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.

Codreanfi craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.

Ultimulfi Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuiţi 10 cr.

Elfi trebue să se Insore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţti. Preţuit! 25 cr.

Branda seu Nunta fatală. Schiţă

din emigrarea lui Dragoşă. Novelă is­torică naţională. Preţulu 20 cr.

Numerii 76 şi 77. Naraţiune is­torică după 'Wachsmann, de Ioană Tanc o. Preţuiţi 30 cr.

Probitatea In copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve* Preţuiţi 10 cr.

Hermanu şi Dorotea după W . de Goethe, traducţiune liberă, de Cons- tantinti Morariu. Preţuiţi 50 cr.

Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuiţi 30 cr.

Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuiţi 30 cr.

PetulantulQ. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioanti St. Şuluţti. Preţuiţi 30 cr.

Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretulă M. S. Regina Româ­niei. Preţuiţi 15 cr. {

Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumii de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine ales© şi arangiate. Pre­ţuiţi redusii (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Trandafiri şi viorele, poesii popo­rale, culese de Ioanti Popii Reteganu. Unii volumii de 14 cole. Preţ. 60 cr.

Tesaurulfi dela Petrâsa seu Cloşca CU puii ei de aurfi. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţuiţi 20 cr.

Biblioteca Sătenului Românii. Car­tea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuiţi la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.

Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­prinde materii forte interesante şi amu­sante. Preţulă 30 cr.

Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.

Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.

îndreptării teoreticii şi practicii pen­tru învăţămentulii intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în- văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre- parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In li­teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman- dămă mai alesă directoriloră şi învfi- ţătoriloră ca celoră în prima liniă in­teresaţi.

Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.

Manualii de Gramatica limbei ro­mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năs&udă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.

Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.

Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi in­strucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par­tea practică forte bogată a acestui op— cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referin­ţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa

cu multă folosă de cătră preoţi, înve" ţătoii şi alţi cărturari români. Preţulă1 fl. 10 cr.

Nu mă uita. Colecţiune de vier­suri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.

Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru în­văţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan- dială. Preţulă 80 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritarulii sufletului. Carte bo­

gată de rugăciuni şi cântări bisericesci forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legă­tură de luxă 1.50—2.50

Miculii mărgăritaru sufietescii. Căr­ticică de rugăciuni şi cântări bisericesci— frumosu ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân^ă 26 cr.

Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 flor.; 100=5 fl.

Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frum6se. Cu icone fru­mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.

Epistolia D. N. Isusfi Christosfl.Preţulă unui esemplară legată şi spe­dată franco e 15 cr.

Tipografia A. M UREŞIANU, Braşovu*