cartush

totusi,unde se va aseza

fotografia?

Imprimarea 3Do soluţienu tocmai pe placul arhitecţilor

Copycenter-ulo sursă bună de cashflow

Cât de departe vreasă ajungă Heidelbergpe piaţa printuluidigital

Cartea nu dispareSe rescrie digital

voci

ghidghid

trendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrend

segmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegmentsegment

tehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehnotehno

esenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţialesenţial

trendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrendtrend

statusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatusstatus

utilutilutilutilutilutilutilutilutilutilutil

cuprins

28

36

40

24

totuşi,unde se va aşeza

fotografi a?

O anumită frustrare începe să se insinueze în interiorul utilizatorilor fervenţi de camere digitale. Cu cât numărul fotografi ilor creşte, cu atât ea devine mai pronunţată.

Pe alte meleaguri, copycenter-urile merg pe principiul auto-servirii. La noi, nu prea există o diferenţă clară între copy center şi centrele care oferă servicii de printare.

Impr

imar

ea 3

D,

o so

luţi

enu

toc

mai

pe

plac

ul a

rhit

ecţi

lor

Editorial

Feedback

Eveniment

jargon

Online

La zi

2

3

45

13

12

4

"Printul digital este în tendinţe. Este viitorul, locul unde se poate face business."

Ambalajele nu şi-au spus nici pe departe ultimul cuvântO vorbă din popor spune că ambala-jul vinde marfa. Iar uneori îi este mult superior.

Lumea imprimării se sch imbă ire-versibil, sub infl uenţa tehnologiilor digitale. La fel și liderii acesteia

Gabriel Pantelimon,Xerox Romania

Petre Carp,Master Print Super Off set

O familie de termeni uzuali în vocabu-larul celor serios implicaţi în producţia de ambalaje.

Necesitate şi accesoriu în egală măsură, acest suport de plastic a de-venit o realitate omniprezentă

Publicitatea clasică și presa scrisă se reinventează sub presiunea mediu-lui digital

Consultă ofertele de vânzare deech ipamente second-hand

Cum a devenit un argument în vânza-rea produsului, depăşindu-şi condiţia de paravan de protecţie?

O terminologie pe val

De ce iubim ambalajele?

Cât de departe vrea să ajungă heidelberg pe piaţaprintului digital?

Cardul, în tranziţiede la cip la PIn

Print vs online - un parteneriatnecesar, deocamdată

Anunţuri de vânzare

Accesează www.cartush.ro pentru a fi la curent cu cele mai recente oferte de echipamente second-hand

"Am înţeles la timp că nu putem trăi la nesfârşit doar de pe urma unui nume."

14

15

46

43

19

22

20Cartea nu dispare.Se rescrie digital

focusfocus

1aprilie-mai 2011/ /

aplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicataplicat16

38

Cartush este o publicaţie editată de Semantika Publishing | Bd. Dimitrie Cantemir nr 20 | cod poştal 040245 | Bucureşti | Tel: 021 335 53 01 | www.cartush.ro | [email protected]

De fi ecare dată când suntem în fața unui început suntem tentați să facem un inventar al semnifi cațiilor cifrei unu. Ne așezăm în fața sa și căutăm raporturile cele mai convena-bile. Atracția sa este mare, spiritul benefi c, conotațiile nelimitate. Este, în egală măsură, o cifră restrictivă și neîndurătoare. Confruntarea cu ea nu te va lăsa nesch imbat.

Toți ajungem, la un moment dat, într-o poziție de start și nu ne afl ăm întâmplător acolo. Pregătim atent și meticulos lucrurile sau acționăm dintr-un impuls de moment ori alimentați de dorințe mai vech i. Oricum ar fi , la momentul startului dăm un examen scurt și categoric, ce nu prea lasă loc de ezitări. Trebuie să marcăm reușit momentul, astfel încât să fi e unul și bun. Ne găsim, așadar, sub presiunea primului pas și a dorinței de a fi cât mai performanți. Stăm față în față cu potențialul numărului unu.

Unu este minimalist și mistic. Este plin de certitudine. Este resortul suprem și march ează mai categoric decât orice altă cifră. Este reper și origine. Împinge la exclusivism și denotă excelență. Este unitatea de măsură primordială. Dă tonul și punctează poziții și statut. Unu este inocență și curaj, dar este și teamă. Este fundament, locul de unde pornește totul.

Suntem la numărul unu și am trăit sub energia acestuia pe tot parcursul creării primei ediții. I-am simțit din plin presiunea, dar și încărcătura unică. Toți, până la unul. Aproape că regretăm înch eierea acestei primei etape. Suntem deja pe drumul spre a doua ediție și a sa încărcătură dublă. Dar asta este deja altă poveste, ce va fi spusă peste două luni. Până atunci, trăim încă intens acest început împreună cu voi. Sunteți la primul contact cu numărul unu al unei reviste ce expune lucruri care să vă invite la reevaluari și vă stârnească poft a de a lua oricând un start proaspat.

editorial

2 aprilie-mai 2011/ /

CIFREDE ÎNCEPUT

Citeşte Cartush

5%

13.500 800.000¤

este procentul cu care a scăzut numărul insolvenţelor în primul trimestru din 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010

de vizitatori a avut site-ul www.cartush.ro în primle 3 luni ale anului 2011

este valoarea celei mai mari achiziţii din 2011 în categoria imprimării digitale

la birou şi acasă, alături deo cafea bunăori de câte ori ai nevoie deo idee nouăpentru a şti ce face competiţiaînainte de întâlnirile strategicecând ai de gând să faci investiţiide fi ecare dată când cauţi unpartener de business sau de dialog

13aprilie-mai 2011/ /3aprilie-mai 2011/ /

fă cunoştinţă cu revista şi poves-tea primului număr în editorial şi vezi, pe scurt, ce ţi-a pregătit ediţia tipărită a Cartush în cuprins

citeşte despre ambalaje aşa cum nu ai mai facut-o până acum şi afl ă de ce le iubim şi ce este esenţial în această zonă. continuă să citeşti şi afl ă că nu şi-au spus ultimul cuvânt şi sunt în trend

ascultă două voci ce vorbesc pe tonuri bine acordate cu business-urile pe care le conduc-priveşte lumea prin ochii unui exponent al unei mărci cu istorie veche în vocabularul local, directorul Xerox România şi urmăreşte traiectoria nouă a unei tipografi i cu experienţă, în interviul cu Petre Carp

focus - răspunde la întrebarea unde se va aşeza fotografi a înainte de a citi materialul de fond, apleacă-te mai bine asu-pra subiectului împreună cu Marcel Eremia şi Silviu Voicilă şi apoi mai răspunde încă o dată. ia în calcul şi ce se întâmplă pe online cu centrele foto şi gândeşte-te la soarta miilor de fotografi i pe care nu le-ai mai scos din computer

vezi ce se întâmplă în acest moment şi afl ă lucruri esenţiale dacă vrei să investeşti şi să fi i la zi - majorare preţuri Kodak, noua presă digitală de la Muller Martini, lansare Canon inkjet Dreamlabo, licenţă imagistică digitală R.R. Donnelly, premiile Heidelberg, cutter-ul Duplo, presă digitală Bizhubpress de la Konica Minolta, impri-mante de format mare de la Ricoh

cumpără, vinde, contactează sau ia, pur şi simplu, pulsul momentului. verifi că preţuri şi vezi cum arată piaţa echipamentelor second hand. ai la dispoziţie o listă lungă de anunţuri

print vs online, război sau armistiţiu temporar? va ieşi vreun învingător categoric sau fi ecare va domina pe teritorii diferite? afl ă care-i mersul în trend

reorientează-te asupra copy-center-elor printr-un ghid ce înfăţişează noua Mecca a furnizorilor de echipamente

descoperă cine stă în calea imprimării 3D pentru a impune un trend în lumea mache-telor arhitecturale

afl ă ce status atinge Heidelberg prin parteneriatul cu Ricoh

conectează-te la prezent. învaţă ce-i nou în jargon şi ce se poartă pe online

vezi într-un studiu aplicat cum soluţia print on demand va salva cartea

descoperă stilul tehno în care a evoluat cardul de la cip la PIN

învaţă care sunt termenii la modă într-un segment cu tradiţie

dacă nu ai ajuns acolo, vezi ce s-a întâmplat la fi ecare eveniment recent la care ar fi meritat să dai o fugă, chiar dacă unul s-a ţinut în Orientul Mijlociu, iar altul în Germania. dacă ai fost acolo, trimite-ne şi impresi-ile tale

URMĂREŞTE FIRUL PORTOCALIU, BIFEAZĂ ARTICOLELE ÎN ORDINEA ÎN CARE LE CITEŞTI, FĂ O FOTOGRAFIE ŞI TRIMITE-NE-O LA [email protected]. ÎŢI VOM CREA O HARTĂ PERSONALĂ DE CONŢINUT PE CARE O VOM PUBLICA ÎNTR-O RUBRICĂ INTERACTIVĂ SPECIALĂ ÎN NUMĂRUL VIITOR. FEEDBACK-UL TĂU E FOARTE IMPOR- TANT PENTRU NOI.

FOLOSEŞTE-ŢI SMARTHONE-UL ÎMPREUNĂ CU O APLICAŢIE QR, SCANEAZĂ CODUL ALĂTURAT ŞI NOTEAZĂ CELE MAI RELEVANTE / UTILE / INTERESANTE ARTICOLE DIN ACEASTĂ EDIŢIE. EVALUAREA TA VA INFLUENŢA CONŢINUTUL URMĂTORULUI NUMĂR

Cum să foloseşti

În conformitate cu termenii acordu-lui, R.R. Donnelley va oferi licență unor produse precum Apollo și altor tehnologii de imagistică digitală, astfel încât KBA le va încorpora în portofoliul său de prese digitale. Noile produse ce vor purta marca KBA vor fi introduse pe piață în mai 2012, cu ocazia evenimentului Drupa Inter-national Print Show, care va avea loc la Düsseldorf. Detalii suplimentare privind această cooperare vor fi pu-blicate ulterior. “R.R. Donnelley și KBA au fost mult timp lideri și inovatori în industriile în care își desfășoară activitatea”, a spus Th omas J. Qu inlan III, președintele și șeful executiv al departamentului de PR al companiei R.R. Donnelley. “Această colaborare va

aduce benefi cii clienților și va permite inovațiilor R.R. Donnelley să fi e livrate și segmentelor cărora nu ne adresăm încă. Încercând să extindă industria gamei de produse, KBA a traversat ul-timele 18 luni evaluând atât tehnologi-ile de imprimare digitală actuală, cât și pe cele de viitor, din întreaga lume”, spune Helge Hansen, CEO la compania KBA. În analiza noastră era evident că cei de la R.R. Donnelley erau cei mai potriviți pentru colaborarea cu noi, datorită tehnologiei de imprimare digitală folosită, experienței și perspec-tivelor. E mai mult decât un acord de service și vânzare pentru tehnologia existentă. Așteptăm cu nerăbdare să contribuim la stimularea acestei indus-trii cu noi platforme digitale.”

Conceptul a fost prezentat în Japonia pe 15 februarie şi va merge spre vânzare în septembrie 2011. Se aşteaptă de la Canon ca, în scurt timp, să-şi dezvăluie planurile prin care echipamentul va ajun-ge şi în Europa. Preţul cu care va apărea în Japonia este de 50 milioane de yeni (aproximativ 370,000 £). În specifi caţiile tehnice ale noului echipament se remarcă noul capul de imprimare. Proiectat pe baza tehnologiei Canon Fine, acesta produce imagini de înaltă calitate şi încurajează productivitatea. În plus, este specializat să realizeze, la o singură traversare a suprafeţei hârtiei, care poate ajunge până la 30,5 cm lăţime, o densitate mai mare a culorii. Alte aspecte de luat în considerare sunt setul de cerneluri cu şapte culori suplimentare (CMYK,LC,LM LB) şi hârtia special creată. Producătorii susţin că DreamLabo poate reproduce fi del atât imagini cât şi detalii de text şi poate fi folosit pentru aplicaţii extinse, de la cele clasice până la servicii “print-on-demand”.

Producătorul american va majora preţurile începând cu 1 mai 2011, în toate regiunile lumii. Această mişcare este impusă de creşterea pe plan global a preţurilor principalelor materii prime şi componente folosite în producţia de plăci offset. “Kodak înţelege difi cul-tatea clienţilor confruntaţi cu creşterea costurilor pentru multe dintre consuma-bilele utilizate în procesul de tipărire, de la cerneală şi hârtie şi până la energie”, a declarat Doug Edwards, directorul general al departamentului de soluţii prepress al companiei. “Într-o perioadă în care toate companiile se confruntă cu

costuri suplimentare în derularea afaceri-lor, noi vom lucra îndeaproape cu clienţii noştri pentru a-i asigura că nevoile lor în ceea ce priveşte cerinţele de afaceri sunt îndeplinite cât mai efi cient posibil.” Creşterile costurilor pentru plăcile digi-tale se vor situa într-un interval de 5-10%, în timp ce pentru cele convenţionale procentele vor fi de 15-20%. Detaliile cu privire la noua structură a preţurilor vor fi comunicate în luna aprilie tuturor clienţilor şi distribuitorilor. Toate an-gajamentele contractuale curente vor fi onorate, menţionează un comunicat ofi cial al companiei.


la zi

NOUA GENERAŢIE ÎN IMPRIMAREA DIGITALĂ

Kodak majorează preţurile plăcilor

DreamLabo, din septembrie 2011

Compania R.R. Donnelley & Sons şi KBA AG Germania au anunţat un acord pentru dezvoltarea, fabricarea şi vânzarea unei noi generaţii de soluţii în materie de imprimare digitală cu jet de cerneală pentru aplicaţii din zona imprimării comerciale, a ziarelor sau a ambalajelor.

Canon a creat un sistem inkjet de mare viteză pentru aplicaţiile foto. DreamLabo 5000 imprimă 20 de pagini în format A4 în 72 de secunde, iar calitatea procesului promite să o depăşească pe cea obţinută prin intermediul halo-genurii de argint.

ACORD

EFECTE POST RECESIUNE

LANSARE

Creşterea preţurilor

materiilor prime a impus majorarea preţurilor

cu 5-20%

R.R. Donnelley & Sons datează din 1864 și a fost, pentru mult timp, cel mai mare producător american de hărțiN

OTĂ

“print-on-demand”.

425.000 ¤ este preţul la care va fi comercializat echipamentul pe piaţa japoneză

Prelungirea înscrierilor a fost justifi cată prin interesul crescut generat de competiţie. Heidelberg a anunţat premii în valoare de 50.000 euro, distribuite pen-tru două categorii: Companii sustenabile şi Soluţii pentru viitor. Gala decernării premiilor va avea loc în iunie 2011.Premiul pentru mediu ia în calcul utiliza-rea sustenabilă a resurselor şi energiei, protecţia mediului şi practicile manageri-ale care au în vedere impactul asupra me-diului. Aceste aspecte ale sustenabilităţii pot fi relaţionate cu o întreagă companie sau se pot referi la soluţii excepţionale din segmentele prepress, imprimare, post-imprimare, logistică şi cultură organizaţională. Câştigătorii sunt un e-xemplu pentru industria în care activează şi ar trebui să îi încurajeze pe ceilalţi să adopte practici şi soluţii sustenabile pentru afacerea pe care o conduc. Premiile Heidelberg sunt deschise pentru toate tipurile de furnizori de echipa-mente pentru imprimare, care operează cel puţin cu un tipar offset. Numărul echipamentelor nu este însă la fel de relevant ca: volumul de producţie, raza de activitate a procesului de producţie, pre-cum şi mărimea centrelor de imprimare. În competiţie se pot înscrie centrele de

imprimare din orice regiune a lumii, care folosesc toate tipurile de substrat (hârtie, folie sau carton).

Juriul va include reprezentanţi ai industriei de imprimare, cercetători din zona mediului, precum şi din cadrul asociaţiilor pentru mediu. Aceştia vor examina lucrările înscrise şi vor selecta câştigătorii în funcţie de cele două mari categorii ale concursului.

Este necesar un grad ridicat de fl exibilitate atunci când condițiile pieței de profi l se sch imbă și se dezvoltă rapid. Muller Martini a prezentat o soluție pentru această tendință cu un nou model de presă digitală. VSOP folosește o tehnologie prin care dimensiunile de imprimare pot fi sch imbate rapid și ușor, fără a fi necesară modifi carea sistemului de imprimare – cele două "sleeve-uri" sunt singurele componente care trebuie sch imbate în scopul de a regla dimensiunea de imprimare. Acesta este un avantaj real pentru diminuarea costurilor, ținând cont de faptul că formatul de imprimare se sch imbă constant. Presa VSOP oferă aceleași avantaje precum cele ale unui ech ipament off set- spre e-xemplu, costurile reduse ale plăcilor de imprimare. Prin utilizarea plăcilor de imprimare off set pot rezulta economii considerabile în comparație cu alte proceduri de im-primare, cum ar fi imprimarea prin fl exografi e. Alte avantaje pentru management-ul comenzilor includ fabricarea rapidă și ușoară a plăcilor și economisirea resurselor de timp pentru setarea mașinii. Un sistem de sch imbare rapid permite mașinii să fi e pregătită pentru procesul de imprimare atât în afara, cât și în timpul unui ciclu de funcționare, iar setările mașinii pot fi memorate într-o bază de date integrată, astfel încât materialele realizate anterior pot fi tipărite din nou, în orice mo-ment.


la zi

Muller Martinideschide sezonul lansărilor din 2011

Heidelberg premiază cu50.000 euro iniţiativele eco

Cerinţele pieţei se schimbă tot timpul, în special atunci când vine vorba de ambalaje fl exi-bile şi etichete, astfel încât este nevoie de un răspuns prompt din partea producătorilor. În cadrul expoziţiei internaţionale Gulf Print & Pack din Dubai, Muller Martini a demon-strat modul în care tipografi ile se pot adapta la aceste evoluţii prin presa digitală VSOP.

Termenul-limită pentru înscrierile la premiile Heidelberg ECO Printing a fost prelungit până la fi nele lunii februarie, după ce furnizorii avuseseră la dispoziţie patru luni să se înscrie.

EVENIMENT

COMPETIŢIE

Este necesar un grad ridicat de fl exibilitate atunci când condițiile

partea producătorilor.

VSOP este acro-este acro-este acro-

nimul de la Variable Variable Variable Sleeve Offset PrintingSleeve Offset PrintingSleeve Offset Printing şi

desemnează o tehnologie desemnează o tehnologie desemnează o tehnologie care permite schimbarea care permite schimbarea care permite schimbarea cu uşurinţă a dimensiuni-cu uşurinţă a dimensiuni-cu uşurinţă a dimensiuni-

lor unei lucrări fără a fi lor unei lucrări fără a fi lor unei lucrări fără a fi necesară schimbarea necesară schimbarea necesară schimbarea

întregii unităţi de întregii unităţi de întregii unităţi de tipar.

prem

iu: 5

0.00

0 ¤

2 ca

tego

rii:

solu

ţii a

vang

ardi

ste

/ com

pani

i sus

tena

bile

fest

ivita

tea

de d

ecer

nare

: iun

ie 2

011

Trendul actual încorporează tehnologia cut-sheet digitală în fl uxul de lucru. Duplo, prin noul echipament lansat, respectă acest mers şi, foarte important, mizează pe simplitate.

Cutter-ul automat de birou recent lansat de Duplo este foarte potrivit pentru realizarea cărţilor de vizită. Disponibil din luna martie 2011, Ultra Cut 130 taie 130 de cărţi de vizită pe minut, ceea ce înseamnă că 500 de cărţi de vizită pot fi obţinute în mai puţin de patru minute. Echipamentul poate suporta până la 350 gsm şi se pretează multor materiale folosite în cărţi de vizită, cărţi poştale şi hârtie fotografi că. Duplo îl recomandă

drept cel mai rapid produs din gama sa. Ultra Cut 130 poate îndeplini şi funcţii auxiliare de biguire şi perforare, pe baza unor accesorii care sunt uşor interşanjabile. Stiva de care dispune are 25 mm, având capacitatea de a primi 500 de carduri.


Imprimante de format mare, cu scanner color încorporat

Cutter de birou automat

bizhubPress C8000 promiteo jumătate de milion de imprimări pe lunăPrin lansarea presei digitale Bizhub Press C8000, Konica Minolta abordează sectorul de print comercial, speculând trendul diversifi cării cererilor înregistrate recent în domeniu.

PRODUCTIVITATE

REC

OR

D

500 de cărţi de vizită pot fi tăiate în 4

minute

Scannerul color oferă o varietate de opţiuni, în timp ce dispozitivele încorporează cele mai recente caracteristici de securitate, fi ind capabile să proceseze dimensiuni de hârtie variate, de la A4 la A0, cu lungimi de până la 15 metri. Echipamentele vin confi gurate cu câte

două role, un sistem de intrare/ieşire a documentelor de mare capacitate şi, opţional, cu o casetă, în care se pot în-cadra 250 de coli A3. Scannerul color in-tegrat permite verifi carea imaginilor color în format mare. Pe baza acestei opţiuni, operatorii pot adăuga foarte simplu comentarii, pot rula funcţii de scanare şi distribuire. Dispozitivele oferă scanare către e-mail, directoare sau adrese URL. Documentele scanate pot fi previzuali-zate înainte de a fi transmise, în timp ce opţiunea de scanare către USB/SD permite scanarea şi salvarea documente-lor originale pe un dispozitiv de memorie USB sau pe un card SD. Înainte de imprimare, documentele pot fi vizualizate în miniaturi full-color, prin intermediul unui Document Server. Funcţia de mărire şi micşorare a documentelor în format digital permite validarea conţinutului destinat tipăririi, ceea ce reduce canti-tatea de deşeuri. Un ecran simplifi cat, cu taste mai puţine şi cu un font mai mare permite operatorilor cu defi cienţe vizuale să lucreze cu încredere. Meniul se poate seta la alegere, în 18 limbi. Cu ajutorul ghidului touch-panel, operatorii pot învăţa, pas cu pas, procedurile de schimbare a tonerului de cerneală sau cum să rezolve alte probleme.

Bizhub Press C8000 imprimă până la 80 de pagini pe minut și are o capacitate de alimentare de până la 10,760 de foi, producând, în medie, un volum de 500,000 de imprimări lunar. Ech ipat cu un motor nou, cu opt fascicule laser și cu o rezoluție color de opt biți, la 1200 dpi, Bizhub Press C8000 aduce îmbunătățiri stabilității culorii și a calității pe tiraje mari. Presa folosește procesul digital activ de optimizare a afi șajelor de la Konica Minolta (SEAD II), care combină o serie de funcționalități ce garantează reprodu-cerea culorilor ch iar și la viteze mari de producție. Presa digitală dispune de tehnologia Itbit, care servește la îmbunătățirea calității textului și la stabilitatea imaginii. Cu ajutorul acesteia, se poate controla densitatea culorii și se pot regla tonurile, în funcție de întrebuințarea produsului și de hârtia utilizată. Astfel se elimină consumul de timp, înregistrându-se automat o creștere a producției. Aceste instrumente automate de manage-ment al culorii facilitează fl uxurile de lucru și permit operatorilor să se concentreze asupra calității. Bizhub Press C8000 folosește, de asemenea, a treia generație de toner polimerizat, Simitri HD+, cu fi xare la tempera-turi scăzute, ch iar și pe hârtie groasă. Gama de suport media a fost extinsă cu un nou model de hârtie care are

o grosime de până la 350gsm și oferă posibilitatea imprimării pe duplex, pe substraturi de până la 300gsm. În plus, față de temperatura scazută de fi xare, generația de toner Simitri HD+ elimină ondularea hârtiei. Bizhub Press C8000 este prima presă digitală color de la Konica Minolta care a încorpo-rat sistemul de alimentare cu hârtie printr-o bandă antrentă pneumatic. Există, de asemenea, și un sistem care detectează și împiedică șifonarea hârtiei în interiorul mașinii. Printre alte opțiuni automate se numără și ORUM (Unitatea de Management pentru Înlo-cuirea Operatorului) care optimizează timpul de înlocuire a subansamblelor principale ale ech ipamentului, atunci când este cazul. Asemenea întregii game Konica Minolta de sisteme de producție profesională, Bizhub Press C8000 oferă o paletă largă de opțiuni de fi nisare, incluzând un stivuitor de mare capacitate, precum și posibilități de perforare, fălțuire sau broșare.

Noul Bizhub Press C8000 este un sistem inovator, care oferă imagini de o calitate extraordinară și o stabilitate a imaginii comparabilă, din punct de vedere calitativ, cu cea din imprimarea offset

Pauline Brooks, Konica Minolta UK.

Ricoh Europa a lansat în luna februarie două echipamente multi-funcţionale, Afi co MP W2401 şi MP W3601, specializate în producţia documentelor de format mare. Aceste unităţi compacte oferă siguranţă întregului proces, de la imprimare şi copiere, până la sca-nare şi arhivare.

în timp ce dispozitivele încorporează cele mai

MU

LTIF

Un

CŢI

On

ALI

TATE

la zi

Leykom introduce pe piaţa industriei publicitare instalaţii bazate pe sisteme încorporate şi interactive, oferind o metodă creativă şi economică pentru iluminare!

De-a lungul anilor, LED Art, partener Leykom, a oferit un portofoliu plin de soluţii exce-lente şi s-a dezvoltat pe piaţa signalisticii comerciale prin concepte inovatoare şi sofisti-cate de iluminare. LED Art vine, acum, în întâmpinarea dumneavoastră, cu un nou produs - benzile cu iluminare laterală! Cu dimensiuni de 5 mm x5 m, aceste benzi au fost special concepute pentru iluminarea casetelor de mici dimensiuni, casete ce vor beneficia şi de un transformator profesional Led Art, atât indoor, cât şi outdoor. Obiectivul principal al le-durilor este de a creea un feedback între om şi instalaţie, în funcţie de mediu şi de emoţia dorită, formând astfel o atmosferă placută. Ledurile impresionează prin jocul de culori şi imagine, punând într-o lumină modernă şi atractivă aplicaţii, proiecte, spaţii, galerii, cluburi, festivaluri, cazinouri etc.


promo

O premieră mult aşteptată

LED Art + Leykom = Iluminatorul modern!

Un interior mai rafinat cu foliile ReflectivÎntotdeauna în fruntea tehnologiei de producţie şi imprimare, Reflectiv este într-o permanentă evoluţie, oferind în mod regulat cele mai rafinate şi com-plexe folii decorative.

Beneficiind de tehnologii avansate ce includ capete noi de printare, cerneluri revoluţionare, precum şi a treia generaţie a senzorului media Omas, Designjet Z6200 se prezintă ca fiind un echipament mult mai rapid, cu o calitate a printuri-lor net superioară şi cu un cost total de mentenanţă semnificativ redus.

Imprimanta vine cu o gamă mult mai largă de media suportată, inclusiv backlit, dar şi cu un set nou de cerneluri cu opt culori şi trei variante de negru /gri, ce îmbunătaţesc semnificativ gamutul de culoare. Printre culorile noi, se numără şi chromatic red, magenta şi gri deschis. HP Designjet Z6200 contribuie activ la creşterea productivităţii afacerii dumneavoastră! Datorită vitezei crescute de trecere a materialului prin imprimantă, de până la 140 mp /oră, acum puteţi atinge cu uşurinţă termenele impuse chiar şi de cei mai exigenţi clienţi, deoarece Z6200 este cea mai rapidă imprimantă din clasa ei. Acum, printerul Z6200 este disponi-bil prin intermediul Leykom. Pentru detalii suplimentare, contactaţi departamentul comercial Leykom sau vizitaţi noul web site www.leykom.ro.

Reflectiv oferă o gamă largă de grafice, aducând o notă chic spaţiilor dumneavoastră şi un plus de origi-nalitate. Leykom lansează noile modele de folii Reflectiv, folii de înaltă performanţă, ce personalizează cu stil ferestre sau pereţi din sticlă, asigurând intimitate şi păstrând luminozitatea spaţiilor. Aceste folii sablate, cu modele fine şi elegante, au un aspect îngheţat şi oferă un design plăcut.

Reflectiv sablat fibre verticale (INT 510) şi Reflectiv sablat fibre orizon-tale (INT 500) sunt folii ce decorează într-un mod futuristic spaţiul. Reflectiv sablat vitralii clasice (INT 480) şi Reflectiv sablat vitralii modern (490) personalizează camera cu bun gust şi armonie, iar Reflectiv sablat pătrate intercalate (468) se joacă cu atmosfera din cameră într-un mod încântător

Foliile garantează un impact artistic impresionant şi se aplică foarte uşor pe orice suprafaţă din sticlă: ferestre ale clădirilor, compartimentări de birouri, obiecte pentru decoraţiuni din sticlă, uşi etc. Portofoliul Reflectiv conţine produse premium, accesibile tuturor, respectând standardele stricte de cali-tate, fiabilitate şi durabilitate.

Hewlett Packard, unul dintre cei mai mari producători de echipamente la nivel mondial, a lansat de curând imprimanta color Designjet Z6200, urmaşul printerului de succes Z6100. HP Z6200 este noua soluţie oferită de HP prin intermediul Leykom pentru furnizorii de servicii de imprimare şi laboratoarele de producţie fotografică, care doresc să creeze aplicaţii indoor de calitate superioară, cu impact mare, în culori precise, repetabile şi de durată, inclusiv grafică pentru vitrine, fotografii/lucrări artistice, desene, hărţi şi randerizări.

Pentru detalii suplimentare referitoare la produsele prezentate în această pagină, contactaţi departamentul comercial Leykom sau vizitaţi noul web site www.leykom.ro

Fără concurenţă în ceea ce privește spaţiul de amplasare, format şi preţ, seria 920 de la Ryobi este unica maşină de tipar din lume de format 640 x 920. Utilajul este efi cient atât la tiparul poster A1, cât şi la formatul classic DIN-A4 – 8 pagini. Maşina compactă necesită un spaţiu de amplasare cu 23 % mai mic decât o maşină de format 70 x 100 cm. Seria 920 este disponibilă începând cu 2 grupuri de culoare şi până la 10, inclusiv grup lăcuire şi inversor. Acest utilaj oferă o reducere impresionantă a energiei consumate, o bună cali-tate a tiparului şi o productivitate ridicată, prin reglajele rapide şi viteza ridicată.

Performanţă economică impresionantă – ideal pentru tiparul A1;

Compatibilitate cu o plajă largă de tipuri hârtie, de la 0.04 mm la 0.6 mm;

Costuri scăzute ale materialelor, consumului energetic şi ale spaţiului de amplasare;

Mecanism de încredere pentru tipar de mare viteză;

Cilindri tipar şi transfer de diametru dublu ;

Sistem de alimentare cu bandă cu vaccum pentru un bun transport al hârtiei;

Control de precizie al apei şi cernelii;

Control al densităţii;

Program cerneluire Ryobi

Lăcuire inline pentru o bună productivitate şi creşterea valorii adăugate;

Sistem de managemental producţiei;

Sistem de tipărirecu tehnologie LED –UV;

Inversor automat pentru creşterea productivităţii;

Permite reducerea costurilor plăcii de tipar, a con-sumului electric, a cernelii şi cauciucului de către clienţii care folosesc în mod normal formatul de tipar A1.

Comparaţia cu o maşină de format B1 (datele variază în functie de modelele comparate)

Placă: 27 %

Consum electric: 37 %

Spaţiu de amplasare: 23 %

Creşte productivitatea, graţie multiplelor funcţii automate şi a vitezei înalte de funcţionare


promo

Format A1 de înaltă performanţă

Prin

t Pr

ess

Nou de la Ryobi

Car

acte

rist

ici t

ehni

ce

Avantaje

online


Standul virtualPromovează-te fără bani

Cât de protejat eşti?

ww

w.lu

lu.c

omw

ww

.eve

ryth

ing2

prin

t.co

m

Vrei să-ţi publici ideile? Lulu.com e o platformă care îţi găzduieşte gratuit creaţiile, şi care te poate ajuta să le pui într-o variantă imprimată (carte, album sau calendar).

Te-ai gândit că arti-colele de pe blog, postările de pe Twitter sau Face-book pot prinde viaţă în paginile unei cărţi? Everything-2print.com te ajută să transformi virtualul în palpabil. Alegi sursa, pui un titlu, creezi coperţile, apoi o trimiţi la printat.

Nu ai nevoie de diplome în PR şi nici să arunci cu bani pentru a face vâlvă pe inter-net. Câteva metode de modă veche sunt de ajuns.

Promovarea online este radical diferită de cea clasică. Succesul se traduce prin prezența necondiționată în blog-uri, publicații sau oriunde poți agăța produsul cu un link. Cum nu toți avem buget pentru PR-iști specializați, trebuie să dislocăm ceva creativitate.

Căutarea persoanelor/entităților care se pot entuziasma natural în fața servici-ilor tale este primul pas. Dacă dai peste lideri de opinie, cu atât mai bine, căci ei au un public fi del, dornic să afl e și să se identifi ce cu preferințele și preocupările lor.

Un lucru esențial este și identifi carea surselor care vorbesc despre concurență. O alertă Google poate fi foarte utilă în acest sens. Vei afl a astfel o serie de adrese de blog-uri și site-uri de presă care prezintă concurența, deci sunt interesați de domeniu.

Nu ignora comunicatele de presă. În prezent, există multe site-uri special dedicate, și cele mai multe trimit gratuit comunicate prin neswlett ere care ating locuri în care nu ai sperat să ajungi vreodată.

Dacă vrei, poți fi și mai abil. Transformă-te într-o sursă pentru presa specializată. Pentru asta, trebuie să știi să creezi materiale interesante și relevante, fără a exagera cu promovarea. Jurnaliștii nu se dau niciodată în lături să publice ceva cu iz de noutate și cârlig la public. Posibilități există. Trebuie doar să devii o voce de urmărit, ceea ce nu-i de ici, de colo.

Învaţă despre

tipografi a online

62% 74%42%dintre companii declară că au pierdut cel puţin un telefon mobil în ultimul an; aproape toate au menţionat că tele-foanele nu aveau nici parolă, nici vreun alt sistem de protecţie a datelor.

dintre companii susţin că au pierdut în ultimul an date şi documente confi denţiale stocate pe computere. 40% dintre acestea au suportat consecinţe usturătoare, traduse în principal prin pierderi fi nanciare.

dintre companii s-au confruntat cu atacuri cibernetice sau au pierdut date importante stocate electronic de-a lungul ultimelor 12 luni, cos-tul recuperării fi ind de zece ori mai mare decât cel al unor sis-teme de protecţie.

Ce faci în criză?

www.preparemybusiness.orgCca 40-60% din afacerile lovite de dezas-tre nu-şi mai revin niciodată. Pentru a diminua nefericita statistică, SBA a lansat un site care învaţă antreprenorii cum să prevină şi să depăşească evenimente nefaste. Lista e lungă: cutremure, incendii, inundaţii, căderi majore de energie şi altele, cu care sperăm să nu ai de-a face vreodată. Şi dacă, totuşi, mai bine să fi i pregătit. Sau măcar să ai o idee, căci prevenţia nu-i chiar un sport naţional preferat.

Evenimentele virtuale pot deveni principalele instrumente de interacţiune ale noii generaţii de antreprenori. Scutesc resurse şi, dacă sunt bine gândite, merg direct la ţintă.

Dacă business-ul tău are nevoie de expunere și contacte noi și nu te ține punga să plătești standuri la târguri, e timpul să speculezi spațiul virtual. Expozițiile online și webinarele- seminare ținute în timp real pe internet- presupun costuri sensibil mai mici. În plus, aduc informații prețioase despre vizitatori, iar feedback -ul este mai relevant. În timp ce prezența în cadrul unui târg convențional poate costa între câteva mii și câteva zeci de mii de euro, suma

necesară pentru înch irierea unui spațiu virtual este de câteva sute de euro, în funcție de opțiuni. Expozițiile sunt organizate de creatorii unor comunități virtuale care au construit spații online dedicate. Expozanții pot interacționa zilnic cu mii de vizitatori virtuali, de al căror trafi c sunt responsabili organizatorii ce promovează intens evenimentul în zone relevante. Interacțiunea

se petrece în timp real, prin intermediul unui soft ce facilitează comunicarea directă între vizitator și expozant. Cei interesați adresează întrebări în timp ce vizionează produsele expuse. În funcție de suma alocată, expozanții pot opta pentru un design special de stand virtual, poziționări privilegiate și posibilitatea de a ține webinarii. Este esențial ca persoanele desemnate să interacționeze cu vizitatorii să aibă bune competențe profesionale, să fi e buni comunicatori și, obligatoriu, foarte familiarizați cu stilul și dinamica limbajului online. Și supra-aglomerarea trebuie luată în considerare. Nimeni nu-și dorește să aștepte la coadă pentru a primi un răspuns, mai ales pe internet.

Va mai trece ceva timp până să ajungem la bugetele de investiții de dinainte de criză. Până la deblocare, consultă ofertele de ech ipamente second hand de pe cartush.ro. Oferta este vastă, domeniile variate, prețurile la vedere. Site-ul permite interacțiunea directă între ofertant și cel interesat și comunică săptămânal ofertele noi printr-un newslett er bine targetat. Consultă ofertele și dacă nu ai restrângeri fi nanciare. O economie nu strică niciodată, și nu știi ce alte oportunități ți se ivesc.

Oferte echipamente second-handwww.cartush.ro

necesară pentru înch irierea unui spațiu virtual este de câteva sute de euro, în funcție de opțiuni. Expozițiile sunt organizate de creatorii unor comunități virtuale care au construit spații online dedicate. Expozanții pot interacționa zilnic cu mii de vizitatori virtuali, de al căror trafi c sunt responsabili organizatorii ce promovează intens evenimentul în zone relevante. Interacțiunea


jargon

În soft ware-ul grafi c, comanda resample înseamnă modifi carea volumului datelor de imagine, în momentul modifi cării dimensi-unilor în pixeli sau a rezoluţiei unei imagini. Reeșantionarea unei imagini are drept rezul-tat, de cele mai multe ori, scăderea calității acesteia, deoarece pixelii sunt fi e recreați, fi e eliminați. Excepție fac acele cazuri în care rezoluția unei imagini este modifi cată fără a afecta dimensiunile pixelilor.

Adobe Photoshop - pach etul soft ware destinat aplicațiilor grafi ce – poate realiza reeșantionarea unei imagini prin mai multe metode:

Cel mai apropiat pixelO metodă rapidă, dar mai puţin precisă, care multiplică pixelii dintr-o imagine. Această metodă poate fi utilizată la ilustraţiile care conţin much ii fără efecte anti-alias, pentru a menţine much iile bine defi nite şi pentru a produce un fi şier mai mic. Cu toate acestea, metoda poate produce efecte de linii zimţate, care devin vizibile atunci când distorsionaţi sau scalaţi o imagine pentru a efectua mai multe manipulări asupra unei selecţii.

BiliniarăO metodă care adaugă pixeli, făcând media valorilor de culoare din pixelii înconjurători. Aceasta produce rezultate de calitate medie.

BicubicăO metodă mai lentă, dar mai precisă, bazată pe examinarea valorilor din pixelii înconjurători. Prin utilizarea unor calcule mai complexe, metoda Bicubic produce gradaţii tonale mai mici decât metodele Cel mai apropiat pixel sau Biliniar.

Bicubică mai netedăO metodă efi cientă pentru lărgirea imaginilor, pe baza interpolării de tip Bicubic, dar proiectată pentru a produce imagini cu margini mai puţin pregnante.

Bicubică mai precisăO metodă efi cientă pentru a reduce dimensiunea imaginii, pe baza interpolării de tip Bicubic cu îmbunătăţire a clarităţii. Această metodă menţine detaliile în imaginea re-eşantionată. Dacă metoda Bicubică mai precisă creşte prea mult claritatea unor zone dintr-o imagine, încercaţi metoda Bicubică

Până mai ieri, companiile trimiteau materiale promoţionale identice către un public segmentat pe baza unor criterii sumare. În ziua de azi, însă, pentru ca prospectul să devină client, brandurile trebuie să-l facă să se simtă special. Mediul online permite companiilor să descopere interesele utilizatorilor în funcţie de subiectele accesate pe internet, iar apoi să-şi adapteze oferta la fi ecare în parte. Dar oportunităţile de micro-targetare oferite de mediul virtual nu ameninţă marketing-ul pe suport imprimat, ci vin chiar în prelungirea acestuia. pURL este un acronim pentru expresia “personalized Uniform Resource Locator” şi desemnează o adresă web personalizată pentru un anumit utilizator. PURL-urile sunt folosite în campaniile de marketing integrate, care sunt gândite să ofere o rată mai mare de transformare a clienţilor potenţiali în cumpărători. Modul de funcţionare al acestora este simplu: un material tipărit printr-o tehnologie digitală este trimis către un potenţial client. Materialul, care poate fi o broşură sau un pliant, conţine adresa pURL pe care compania a creat-o special pentru acest client. Dacă articolele promoţionale trimise poştal conţin un URL Personalizat (PURL), prospectul se poate conecta la pagina de web a companiei pentru a-i vizualiza oferta. În plus, aceste pagini pot fi o sursă generoasă de informaţii despre preferinţele clientului, fapt care permite o targetare mult mai exactă.

poate fi rata de suc-ces a unei campanii de marketing direct atunci când se folo-sesc adresele pURL

pURL - O interfaţă antrenantă între materialulpublicitar convenţional şi marketing-ul virtual.

SPO

T C

OLO

R /

PR

OC

ESS

CO

LOR

RE EŞAnTIOnAREA

SPO

T C

OLO

R /

PR

OC

ESS

CO

LOR

În domeniul imprimării, o culoare spot este o culoare care este obţinută dintr-o singură cerneală, printr-o singură trecere. Imaginile rezultate prin amestecul cernelurilor spot colors au un colorit mai viu şi consistent. De asemenea, cernelurile spot colors pot fi utilizate pentru realizarea unor efecte de culoare deosebite, precum cele metalice sau fl uorescente. Trebuie ştiut că fi ecare culoare spot necesită propria placă pe presă, iar în cazul realizării unei imprimări cu ambele tipuri de culoare, costul tipăririi va creşte.

Spre deosebire de culorile spot, culorile proces sunt reprezentate ca procente din culorile primare CMYK. Variaţia acestor procente oferă un număr foarte mare de posibilităţi. Marea majoritate a materialelor imprimate se realizează folosind culorile de acest tip, însă există o gamă de culori care nu pot fi reproduse cu ajutorul culorilor proces, iar în acest caz sunt folosite culorile spot. Una dintre cele mai importante companii care a implementat un sistem de culori spot, acceptat la nivel mondial, este Pantone. Dintr-o gamă de 14 culori, Pantone a realizat un set compus din mai multe nuanţe ale acestora. Fiecare nuanţă are un nume unic care este urmat de una din literele C(hârtie cu coating), U(hârtie fără coating) sau M(hârtie mată). Acestui sistem i se adaugă culorile Pantone metalice şi cele pastel. Datorită gamei extinse de culori ale sistemului Pantone, unele sunt mai cu-rate şi mai strălucitoare, fapt care le face să nu poate fi reproduse cu ajutorul culorilor proces. Companiile mari îşi construiesc identitatea brandurilor din portofoliu, fo-losind culori spot care nu se pot obţine din culori proces. Chiar dacă, astfel, costurile de realizare a materialelor tipărite cresc, folosirea culorilor spot împreună cu cele proces asigură produselor o cromatică care le scoate în evidenţă în faţa consumatorilor.

Unei imagini i se poate creşte rezoluţia prin adăugare de pixeli, caz în care vorbim despre up-sam-pling sau supra eşantionare. Procesul invers se numeşte downsam-pling sau sub eşantionare şi corespunde scăderii numărului de pixeli, respec-tiv ştergerii informaţiilor din imagine.

Citește la pagina 2o

cum au infl uențat pURL-urile

interacțiunea dintre print și online

Impor

tăm, nu inventăm

Chiar şi în aceste vremuri încercate, nu renunţăm la porţia de terapie pe care ne-o oferă cumpărăturile și nici la mirajul temporar în care ne învăluie imaginea și promisiunile produselor pe care le luăm acasă. Comportamentul nostru fl uctu-ant obligă brandurile la mişcări nesfârşite de reinventare. Mărcile trebuie să aibă mereu iniţiative surprinzătoare pentru a ne captiva şi angaja, iar producătorii de ambalaje trebuie să răspundă în timp real, noilor noastre exigențe. Dacă o companie vrea să lanseze o linie de produse-pilot ori una sezonieră, tehnologiile de print digital îi sar în sprijin cu soluţii rapide şi creative. Ambalajele şi etich etele concepute prin aceste metode vin în cantitatea dorită de retailer şi pun la dispoziție variante cromatice generoase. Dar, cel mai important, permit abordarea unei estetici personalizate, adaptate publicului-ţintă. Spre deosebire de sistemele de imprimare off set şi serigrafi ce, digitalul permite crearea unui prototip asupra căruia se poate interveni pentru sch imbări de aspect ale produsului. În plus, ech ipa-mentele digitale nu includ costuri suplimentare pentru procurarea matriţelor, deci timpul de fabricare şi investiţia iniţială sunt reduse dramatic pentru producţia pe termen scurt. Conform unui studiu realizat de InfoTrends, un nume recunoscut în consultanţă şi analiză a pieţei, piaţa globală a ambalajelor obținute prin tehnologii de print digital a înregistrat, în 2009, o cifră de afaceri de 2.95 miliarde dolari, fi ind estimată totodată o creştere de până la 4.5 miliarde dolari în 2014. Analiştii companiei au descoperit că 85% din soluţiile de imprimare digitală folosite sunt cele electrofotografi ce, iar restul de 15% sunt pe bază de cerneală. Acestea sunt destinate majoritar industriilor alimentare şi farmaceutice, băuturilor şi bunurilor de consum, dar se aplică şi la cutiile

de carton, conservele de metal şi pentru ambalaje fl exibile. Iar faptul ca imprimarea digitală e adaptabilă la multiple tipuri de suport indică posibilităţi de câştig vaste pentru furnizorii acestor tehnologii. Mai nou, datorită inovaţiilor tehnologice de dată recentă, ambalajul impri-mat digital a devenit anticamera unei comunicări virtuale detaliate a produsului – şi a marketingului, prin telefonie mobilă sau online.

Imprimarea ambalajelor cu coduri QR este o soluţie economică. O companie poate oferi informaţii riguroase despre produsele sale fără a fi nevoită să dimensioneze ambalajul sau etich eta în aşa fel încât să le cuprindă.

În Japonia anilor ‘90, Denso Wave, subsidiară a mărcii Toyota, crea codurile QR (quick response) pentru o monitorizare îmbunătăţită a inventarului. De atunci, acestea şi-au făcut loc şi în alte aplicații, fi ind adoptate şi în altfel de proiecte. Totuşi, conceptul este încă foarte tânăr, nefi ind exploatat la scară largă, deşi în ţara asiatică ele s-au încetățenit, părând un instrument fi resc şi fi ind omni-prezente pe clădiri, pe display-uri publicitare, pe postere şi reviste. Prin fotografi erea codului QR al unui produs cu ajutorul telefonu-lui mobil, potenţialul client este conectat la pagina virtuală a fi rmei producătoare, unde poate afl a detalii suplimentare despre acesta. Mai mult, pentru accesarea site-ului respectiv, consumatorii trebuie să se înregistreze, fapt care oferă producătorului o bază de date semnifi cativă pentru o targetare ulterioară personalizată şi pentru efectuarea tranzacţiilor online. Marks&Spencer se numără printre primii producători din Marea Britanie care au introdus codurile QR pe ambalaje. Consumatorii au fotografi at cu telefonul mobil markerele de pe ambalajele sucurilor din gama Food To Go, iar cu ajutorul unui URL au accesat relatări anecdotice şi informaţii din culisele realizării produsului, precum şi ofertele zilnice existente pe site-ul mărcii. De curând, şi McDonalds a im-plementat această tehnologie pe ambalaje pentru a oferi clienţilor

acces la detalii nutriţionale despre meniurile consumate de aceştia, precum numărul de calorii şi de lipide sau ingredientele alergene.

Iar dacă virtualul ameninţă să trimită zona de print pe un palier secundar, codurile QR asigură o remiză favorabilă ambelor părţi. Companiile au început să le integreze în reclamele transmise poştal către consumatorii casnici. Fotografi indu-le sau poziţionându-le în faţa unui webcam, aceştia pot accesa site-urile sau reţelele de socializare unde sunt prezente. În plus, ei pot descărca cupoane de reducere cu telefonul mobil, fără a mai exista riscul de a le pierde sau de a le uita acasa atunci când se deplasează la magazinele care le pun la dispoziţie.

Ambalajele nu şi-au spus nici pe departe ultimul cuvânt

Viitorul estepavat cucoduri QR

O vorbă din popor spune că ambalajul vinde marfa. Iar uneori îi este mult superior, am completa noi. Alegem zilnic între zeci de produse cu înfăţişare tentantă şi chiar nu contează dacă acestea întrunesc sau nu calităţile promise de ambalaj.

trend


Imprimarea ambalajelor cu coduri QR este o soluţie economică. O

McDonalds a implemen-tat această tehnologie pe ambalaje pentru a oferi clienţilor acces

la detalii nutriţionale despre meniurile

consumate de aceştia, precum numărul de

calorii şi de lipide sau ingredientele alergene.

Prin fotografi erea codului QR cu ajutorul telefonului mobil, potenţialul client este conectat la pagina virtuală a fi rmei producătoare, unde poate afl a detalii suplimen-tare despre produs.

Piaţa globală a ambalajelor obţinute prin tehnologii de print digital a ajuns, în 2009, la 2.95 miliarde dolari, fi ind estimată o creştere de până la 4.5 miliarde dolari în 2014.

Citește despre cele mai la îndemână tehnici de fi nisare a

ambalajelor la pagina 43

de Cora Manole

segment

Dacă plănuiești să scoți un ambalaj performant, ești conștient, probabil, că rezultatul va depinde în mod covârșitor de materialul folosit. Riscul de a da greș se diminuează dacă ții cont de diferențele dintre multele opțiuni de hârtie și carton și de cum reacționează acestea la imprimare. Esențiale sunt și capacitățile acestora de a proteja produsul și de a în-curaja un design mulțumitor. Acestea sunt doar câteva criterii esențiale. În România, când se vorbește despre un ambalaj nou, se vorbește în primul rând despre durabilitate și cost. Așteptările pe care le au companiile de la produsele lor ridică sau coboară valoarea ambalajelor ce acoperă produsele cu care ne întâlnim zi de zi în spațiile comerciale. În timp ce pentru produsele mișcate în volume mari este căutat un cost cât mai redus al ambalării, în zona pre-mium, ce țintește un public ceva mai avid de a consuma și imagine, pe lângă produsul propriu-zis, calitatea materialelor joacă unul din rolurile principale în poziționarea ceva mai înaltă. În funcție de exigențele impuse de strategia fi ecărui produs, brand-managerii poartă discuții cu producători de ambalaje, designeri, tipografi sau alți furnizori relevanți, pentru a

identifi ca soluția de material cu cel mai mare potențial

de succes. Pentru am-balajele din hârtie și

carton, tehnologia de imprimare este esențială. Este bine de știut ce substra-turi, cerneluri și solvenți respectă dura-bilitatea am-balajelor, mai

ales că fi ecare dintre ele este

trecut prin foarte multe procese până

la fi nisare. Pe lângă criteriile încetățenite de

alegere a materialului, intră în joc unele de sorginte mai nouă, dar pe care marile companii sunt aproape obligate să nu le ignore, prin responsabilitatea socială pe care o etalează. Deși ambala-jele din hârtie reprezintă mai puțin de 5% din emisiile de carbon ale produsului, responsabilitatea față de mediul înconjurător ridică ștach eta calității hârtiei alese. Fibrele folosite, calitatea reciclabilă a materialului și a componenților folosiți, biodegradabilitatea și greutatea produsului devin, astfel, factori-ch eie în alegerea tipului de hârtie sau carton.

O terminologie pe valSBS, CRB, CUK, UKB. O listă de acronime care, pentru mulţi dintre noi, n-au nicio noimă la prima vedere, reprezintă, la fel de fi resc, o familie de ter-meni uzuali în vocabularul celor serios implicaţi în producţia de ambalaje.

cu cel mai mare potențial de succes. Pentru am-

balajele din hârtie și carton, tehnologia de imprimare este

dintre ele este trecut prin foarte

multe procese până la fi nisare. Pe lângă

criteriile încetățenite de alegere a materialului, intră

Terminologia apa-

rent complicată a materialelor

şi conceptelor de ordin nou este,

de cele mai multe ori, preluată ca atare

în limba română, incapabilă, deocamdată, să

genereze corespondenţi viabili. Pentru moment,

nu facem decât să preluăm şi să adoptăm formule

lingvistice străine ce denominează concepte nou

apărute. În limbajul uzual al tipografi lor şi al altor

branşe care sunt nevoite să manevreze denumiri fără

corespondent în limba română, termenii sunt adaptaţi

uneori la voia întâmplării, alteori sunt prescurtaţi

hilar. Brand managerii din multinaţionale păstrează

terminolgia originală, fi ind mai familiarizaţi cu

amestecarea fi rească a limbii române cu ter-

meni şi sintagme provenite din limba ţărilor

care dau tonul în inovaţie şi lansarea

de concepte noi.

Impor

tăm, nu inventăm

Pentru a promova o ima-gine pozitivă, McDonald’s şi-a schimbat la sfârşitul anului 2010 toate am-balajele pentru produse, în toate cele 118 ţări în care se găseşte. Campania a fost menită să im-prime o imagine mai favorabilă asupra produse-lor. Deşi este un fast-food, McDon-ald’s se laudă cu produsele 100% naturale şi proas-pete. Tocmai de aceea, acum, toate ambalajele produselor sunt reciclabile în proporţie de 90%.

În Europa, se produc în jur de 7 milioane de tone de carton. Majori-tatea este folosită la ambalarea produselor.

În România, există o singură fi rmă specializată în ambalarea produselor. Ea poartă numele de Ampro şi a luat naştere în 2005. În 2008 a luat bronzul la Pentawards, pentru excelenţă în design-ul de ambalaj. Aşa cum se recomandă, compania are un profi l creativ şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii de promovare a produselor.

Ce propune piaţa la

capitolul cartoane

de Roxana Farc

Solid bleached Sulfate (SbS) este un material rezultat din lemn dur, de primă generaţie, a cărui pulpă este trecută printr-un proces de înălbire. Este rafi nat şi format dintr-un singur

strat, alb pe ambele părţi şi are o suprafaţă netedă. Este alegerea ideală pentru imprimarea imaginilor de mare calitate rezultate din print-ul offset, fl exografi e şi gravură. Comparativ cu

alte tipuri de cartoane pentru ambalaje, este cel mai scump, deoarece permite imprimarea la viteză mare şi conferă ambalajului o calitate foarte bună. Este rezistent la presiuni, dar nu şi la rupere. Se utilizează mai mult în ambalarea produselor de îngijire personală, în industria farmaceutică, în industria textilă, în media şi la ambalarea ţigărilor.

Coated Recycled board (CRb) este materi-alul cel mai folosit în industria ambalajelor. Este făcut dintr-un amestec de hârtie şi fi bre reciclate şi cutii care nu mai sunt folosite şi este 100% reciclabil. Are mai multe straturi şi este cel mai întâlnit în situaţiile în care este nevoie de un ambalaj ieftin, cu o componentă reciclabilă. Este folosit pentru fabricarea cuti-ilor a căror calitate principală este rezistenţa la rupere şi care nu necesită o imprimare de calitate. Rigiditatea sa îl face să fi e printre sub-straturile preferate pentru ambalarea produse-lor granulate (orez, mâncare pentru animale, detergent etc.). CRB are o calitate mai mare de absorbţie a umezelii, de aceea necesită o imprimare cu cerneluri foarte rezistente.

Coated Unbleached Kraft (CUK) este trecut prin aproape aceleaşi procese ca şi SBS. Diferenţa constă în faptul că are două sau trei straturi şi o componentă care îi dă o rezistenţă mai mare. Primul strat este alb, iar restul sunt maro. Este mai ieftin decât SBS şi excelent pentru pro-dusele alimentare. Cel mai des este folosit la ambalarea cerealelor, a alimentelor congelate, snacks-urilor, multi-pack-uri, electronicelor şi articolelor sportive. Există şi o variantă de CUK care este rezistentă la apă, fi ind utilizată pentru fabricarea cutiilor pentru băuturi.

Uncoated Kraft boxboard (UKb) se aseamănă cu CUK, din punct de vedere al producţiei. Are două straturi, cel de deasupra având o concentraţie mai mare de fi bră dură din lemn, fapt care îi dă netezime. Din moment ce e nea-coperit de straturi suplimentare, UKB poate fi o alternativă ieftină, în mediile în care culoarea maro şi proprietăţile eco nu deranjează. Este potrivit pentru ambalarea alimentelor, a produselor pentru grădinărit, a echipamentelor electronice şi a produselor care nu necesită un ambalaj durabil. Calitatea redării grafi cii nu se compară cu cea a materialelor acoperite cu straturi de protecţie, dar există o serie de alte moduri creative de a pune în valoare culoarea şi aspectul mai brut acestui carton.



aplicat

Piaţa de carte s-a segmentat, iar publicaţiile de nişă au dobândit un statut de sine stătător în faţa literaturii mainstream. Editurile specializate au nevoie de tehnologii rapide, economice, pentru volume adaptate la targetul stabilit. de Cora Manole


Mașinile de tipărit

digitale oferă profe-

sorilor o soluţie mai

economică pentru

crearea unui suport

de predare antre-

nant: compilarea

porţiunilor relevante

dintr-un manual sau

din surse diferite într-

un număr controlat

de exemplare.

Literatura tehnică este unul dintre destinatarii cei mai generoşi ai printului on demand, având în vedere faptul că mai toate produsele vândute sunt însoţite de un manual de instrucţiuni. Manualul e reactualizat mereu şi necesită un timp de producţie rapid.

Editurile mainstream

încă deţin monopolul

pieţei de carte, insufi -

cient compartimentată

în acest moment.

Off set-ul, metoda de tipărire clasică, obligă la tiraje mari care să acopere investiţiile. Invariabil, numărul de exemplare rezultat este în surplus, ceea ce provoacă o risipă de hârtie şi de bani. Iar dacă editarea pe rotativă nu mai răspunde noilor cerinţe din industria de carte, o alternativă de luat în calcul stă în tiparul digital.Ech ipamentele de tipărire digitală sprijină actorii secundari ai pieţei de carte, răspunzând unor nevoi de editare specifi ce. Metoda off set se pretează numai proiectelor editoriale de masă. Procesul de tipărire implică bugete masive pentru expediere, depozitare şi retururi. În plus, aproximativ 40% din cărţi sunt publicate în excedent, ceea ce înseamnă, printre altele, și un prejudiciu pentru mediul înconjurător. Dacă recesiunea a împins off set-ul într-un impas economic, nu acelaşi lucru este valabil pentru tehnologiile digitale. Cererea dinamică de servicii print on demand (POD) extinde orizontul de profi t al centrelor de imprimare şi editurilor. Ea consacră totodată o nouă categorie de business: tipografi a digitală. Studiile de piaţă indică printul şi aplicaţiile color drept principalul motor al afacerilor POD, aspect care alimentează cererea de hârtie coated şi digitală. Spectrul pieţelor cărora le sunt destinate serviciile POD este foarte divers, iar fi ecare aplicaţie îşi are propriile ramifi cări: de la cărţi şi manuale până la jurnale şi albume foto, de la cataloage până la calendare şi broşuri.

Câteva pieţe unde offset-ul e depăşitPiaţa educaţională este un stimul robust pentru industria tiparului digital. Mașinile de tipărit digitale oferă profesorilor o soluţie mai economică pentru crearea unui suport de predare antrenant: compilarea porţiunilor relevante dintr-un manual sau din surse diferite într-un număr controlat de exemplare. Manualele de gimnaziu şi liceu trebuie aprobate de Ministerul Educaţiei din fi ecare ţară înainte de a fi inte-grate în circuitul academic. Ech ipamentele din industria POD permit realizarea unui volum-eşantion redus, la preţuri mult mai accesibile comparativ cu off set-ul. Datorită rolului auxiliar pe care îl îndeplinesc, inclusiv manualele alternative sunt publicate digital, în ediţii limitate. Iar dacă stocul disponibil se epuizează, ele pot fi retipărite în funcţie de numărul comenzilor afl ate pe rol. Cărţile autopublicate constituie un impuls puternic pentru piaţa print on demand. Bunăoară, dacă un debutant într-ale scrisului se lovește de reticenţele marilor edituri în a-şi asuma riscuri, singura sa opţiune este să tipărească prin autofi nanțare, folosind tiparul off set. Altfel, ar fi nevoit să publice mii de copii, pentru a acoperi investiţia tipografi ei în matriţe. Procesul este îndelungat, iar ch eltuielile pentru tipărirea, depozitarea şi promovarea cărţilor – foarte ridicate. Soluţiile POD simplifi că însă un astfel de demers într-un timp de producţie rapid, în cantități controlate şi la preţuri ceva mai priete-noase. Literatura tehnică este unul dintre destinatarii cei mai generoşi ai printului on demand, având în vedere faptul că mai toate produsele vândute sunt însoţite de un manual de instrucţiuni. Manualul e reactu-alizat mereu şi necesită un timp de producţie rapid. Tiparul digital este conceput pentru a personaliza conţinutul lucrărilor publicate într-un in-terval scurt. Şi categoria cărţilor comerciale şi profesionale (medicinale, juridice etc.) accesează frecvent serviciile POD, pentru realizarea unor tiraje conforme cu targetul nişat. Studiile estimează în 2014 o creştere a cererii de hârtie glasată, de mare densitate, pentru producţia materi-alelor de marketing – broşuri, fl yere, rapoarte anuale, coperte şi cărţi poştale.

HP Indigo, un răspuns cât se poate de actualEch ipamentele HP Indigo sunt o investiţie accesibilă şi rapidă, fi ind în acest moment singura soluție digitală care poate livra calitate de imprimare comparabilă cu cea off set. Pot printa 1.400 de suporturi pentru o serie amplă de aplicaţii, cu grosimi variind de la 40 grame pe metru pătrat până la 350 de grame pe metru pătrat. Gama de materiale cuprinde o varietate de su-porturi: hârtii cretate și necretate, carton, hârtii autocolante și autocopiative, texturate, metalizate, folii PVC. Pe lângă imprimarea conţinutului, funcţiile lor corespund şi proceselor de stivuire, laminare şi copertare a cărţilor. Printurile realizate pe ech ipamentele HP Indigo se pretează la toată gama de fi nisaje suportate de tiparul tradițional: lăcuire, plastifi ere, biguire, fălțuire. Mașinile de tipar HP Indigo pot fi dotate cu până la 7 culori, având abilitatea de a reda 90% din codul Pantone. Pentru corecţia de imagine, soluţiile HP Indigo sunt deseori completate de pach etul de soft uri HP SmartStream. De asemenea, ech ipamentele răspund impunerilor ecologice globale. Fluxul de lucru continuu şi pretabilitatea la tiraje mici și medii atrag un consum de cerneală şi hârtie sensibil redus, spre deosebire de off set. Cu ajutorul tehnologiei HP oricine poate personaliza conținutul cărților și poate tipări în funcție de cerere, eliminând astfel costurile și pierderile asociate cu tiparul tradițional de carte.

Book on demand, o piaţă încă tânără în RomâniaCompania Printman distribuie mai multe versiuni HP Indigo în ţară: HP Indigo 7500, HP Indigo 3550, HP Indigo 5500, HP Indigo W7200. Mădălina Mocanu, coordonator de marketing la Printman, susţine însă că rolul companiei în relaţia cu clienţii nu se rezumă la furnizarea unei infrastruc-turi de top: "Ne implicăm în elaborarea planului de marketing al clienților şi în implementarea acestuia. Procesul de vânzare nu se înch eie odată cu instalarea ech ipamentului şi cu instruirea operatorului". Ea completează însă că tiparul la cerere se afl ă într-o fază de pionierat în România. Teoretic, distribuţia soluţiilor print on demand pe o piaţă prea puţin familiarizată cu aceste servicii ar trebui să pună probleme. "Nu întâmpinăm difi cultăţi în promovarea soluţiilor HP Indigo. Tiparul digital se dezvoltă continuu. La această situaţie contribuie atât contextul economic, cât şi faptul că preţul ech ipamentelor şi costul unitar sunt mai accesibile", argumentează Mădălina Mocanu. Lista de clienţi ai distribuitorului include, în ordine alfabetică, tipo-grafi ile Everest, Interbrand, RH Printing și Time4Print. Odata cu instalarea HP Indigo, fi ecare dintre aceștia și-a extins portofoliul de produse (tipar de date variabile și aplicații foto). Editurile alimentează cererea de servicii POD, însă soluţiile digitale sunt mai degrabă folosite ca adjuvanţi ai tiparului off -set în tipografi i. Editurile mainstream încă deţin monopolul pieţei de carte, insufi cient compartimentată în acest moment. Dar oportunităţile nu lipsesc în acest sector. Tiparul digital poate fi folosit şi de marile edituri pentru colecţiile de nişă, care sunt publicate în tiraje reduse şi nu se vând la acelaşi nivel ca titlurile celebre. Importarea sistemelor digitale şi a strategiilor de implementare a acestora poate stimula descentralizarea pieţei de carte şi consolida poziţia serviciilor de print pe piaţă. Hârtia glasată, color, utilizată pentru literatura promoţională (fl yere, broşuri, pliante, afi şe, cataloage) nu duce lipsă de comenzi. Cererea este stimulată din zone disparate, iar volumele executate variază; la fi nal, totuşi, numărul mare al solicitanţilor elimină riscurile demarării unei afaceri POD.

hewlett Packard este în acord cu pronosticurile


Studiile prognozează un trend crescător, până în 2014, pentru echipamentele de mari dimensiuni, create pentru tipar de volum.

Amazon merge pe web to print

Ne implicăm în elaborarea planu-lui de marketing al clienților şi în implementarea acestora. Procesul de vânzare nu se înch eie odată cu instalarea ech ipamentului şi cu instruirea operatorului".

Mădălina Mocanu,marketing managerPrintman

Sistemele POD răspund excelent exigenţelor cromatice din segmentul cărţilor ilustrate şi albumelor foto care au nevoie de calitate offset. Ele îşi pot proba efi cienţa şi pentru revistele de mică circulaţie sau cu o prezenţă predominant virtuală, care emit conţinut imprimat pentru un număr limitat de abonaţi. Un exem-plu relevant este stilul practicat de librăriile online precum Amazon, care trebuie să onoreze miile de comenzi zilnice de carte.În 2006, Amazon instala o serie de soluţii HP Indigo pentru serviciile sale web-to-print. Librăria virtuală a fost unul dintre primii cumpărători ai aplicaţiei software HP Indigo Produc-tion Manager.Acesta controlează setările interne ale reţelelor de maşini de tipărit HP Indigo şi efectuează corecţia de im-agine. Achiziţia s-a desfăşurat într-un moment de conştientizare globală a inadecvării tiparului offset la cerinţele unei pieţe de carte în plină descen-tralizare. Mai mult, ea a marcat un nou tip de relaţionare business to business, între furnizorii de soluţii print şi furnizorii de servicii print on demand. Primii au migrat de la o abordare centrată asupra produsului către una orientată pe client. Cei din urmă nu mai sunt simpli semnatari ai facturilor de primire. Ei benefi ciază de consilierea sursei sale de sisteme digitale în crearea unor strategii de prospectare generatoare de profi t. Anul acesta, între 16-18 martie, a avut loc Summit-ul HP, unde a fost relevat faptul că cererea de soluţii HP a crescut anual cu 50%, din 2007 şi până în prezent. De asemenea, HP deţine o cotă de piaţă de 70% în segmentul cărţilor şi albumelor foto, iar ponderea paginilor tipărite cu echipamentele acestei mărci creşte cu 600 de procente anual.

aplicat

hP Indigo 7500 este proiectată pentru un volum mare şi are o capacitate de imprimare între 120 de pagini A4 color pe minut şi 240 pagini A4 monocrome sau în două culori pe minut.

hP Indigo 5.500 are un debit ridicat, tipărind aproximativ 272 pagini monocrome pe minut, 136 pagini bicolore pe minut şi 68 pagini în patru culori.

hP Indigo W7200 se adresează, în principal, presei scrise: până la 960 de pagini monocrome tipărite pe minut, 480 pagini bicolore/minut şi 240 ppm în patru culori

status


Anul trecut, presa vehicula ideea unei fuziuni între giganţii Heidelberg şi ManRoland, dar reprezentanţii ambelor companii au infi rmat zvonurile. Apa-rent, Heidelberg s-a orientat către o strategie bazată pe parteneriate, însă a refuzat să înch eie parteneriate directe cu competitorii. Conform analiştilor, consolidarea pieţei este iminentă, fi ecare dintre cele trei nume grele ale tiparului, Heidelberg, KBA și ManRo-land explorând diverse modalităţi de colaborare cu companiile de pe piaţa digitală. Strategia Heidelberg vizează concentrarea pe diferitele oportunităţi ale industriei de imprimare, fi e ele off set sau digitale. 2011 a însemnat pentru Heidelberg demararea a două parteneriate importante. Asocierea cu Efi , pentru distribuirea ech ipamente-lor Vutek, deși are rezonanță doar în piața nord-americană, este o mișcare ce subliniază strategia de abordare integrată a pieței, iar parteneriatul cu Ricoh demonstrează că cele două segmente, digital și off set, pot conlucra. În ceea ce privește parteneriatul cu EFI, referitor la distribuția ech ipamentelor Vutek în SUA, argumentul principal al companiei a fost că piaţa imprimării digitale de format mare prezintă oportunităţi de creştere economică, iar Heidelberg are fl uxul de lucru potrivit, managementul de culoare, serviciile şi consumabilele Saphira necesare pentru a integra aceste tehnologii în mediul producţiei de imprimare. Colaborarea dintre Ricoh şi Heidelberg reprezintă o oportunitate pentru ambele companii de a-şi dezvolta afacerile off set, precum şi de a oferi fl exibilitate clienţilor, care vor utiliza cele mai noi tehnologii de imprimare digitală. Imprimantele off set au acces la o gamă limitată de substraturi de imprimare, în timp ce

Heidelberg oferă aplicaţii pentru stra-turi de cea mai bună calitate, precum şi cerneluri speciale. Prin adăugarea tehnologiilor de imprimare digitală ale companiei Ricoh în portofoliul Heidel-berg, imprimantele profesionale vor fi capabile să ofere avantaje precum imprimarea variabilă a informaţiilor, livrarea instantanee a imprimărilor ur-gente şi producţia efi cientă şi rentabilă în termen scurt. În încercarea actuală de a reintra pe piaţa ech ipamentelor digitale, Heidelberg a ales o nouă abor-dare, axată pe cerinţele pieţei. Compa-nia nu se va concentra pe segmentele de produse profesionale sau „high volume” ale industriei și nici nu are în vedere piaţa competitivă a ech ipamen-telor offi ce. Segmentul vizat este cel al ech ipamentelor cu viteze cuprinse între 60 și 90 de pagini pe minut, cu un volum cuprins între 80.000 şi 300.000 de pagini/lună și cu prețuri în jurul a 100.000 euro. Analiștii pieței consideră că evitarea unei zone pe care în acest moment și-o dispută ech ipamente ca HP Indigo, Xerox iGen4 sau Canon Image 7010, Nexpress Kodak şi Xeikon, vor asigura, de data aceasta, o intrare în forță a companiei germane pe piața printului digital. Totodată, strategia companiei vizează produsele cu o calitate ech ivalentă cu cea a produselor off set proprii, în patru culori, pentru a-şi asigura performanţa segmentu-lui de print digital. Parteneriatul cu Ricoh poate însemna și o desch idere către alte aplicații. Deşi este lider în furnizarea de sisteme de fi nisare pentru imprimarea comercială, Heidelberg nu avea conexiuni cu partea de fi nisare pentru tipar digital însă, prin interme-diul colaborării cu Ricoh, compania

s-ar putea concentra pe sistemele de imprimare cu jet continuu de cerneală. În ultimă fază, strategia Heidelberg ar putea fi aceea de a deveni un furnizor ch eie de sisteme de fi nisare pentru segmentul digital.

Heidelberg nu este la prima experienţă de abordare a tehnologi-ilor digitale în parteneriat. În vederea extinderii afacerilor în zona imprimării digitale, compania germană a derulat o serie de cercetări şi a luat în vizor toate segmentele cu potenţial de digitalizare. Un prim demers a fost parteneriatul cu Kodak pentru dez-voltarea echipamentului Nexpress. În realizarea acestui proiect, Heidel-berg a contribuit cu experienţa şi cunoştinţele de offset şi inginerie, în timp ce Kodak a venit cu tehnologia pentru toner şi grafi ca imaginilor. Cu toate acestea, produsul fi nal Nexpress avea un cost de producţie apropiat de cel planifi cat pentru vân-zare şi nu se potrivea cu necesităţile pieţei, deoarece nu putea fi conectat la sistemele de fi nisare inline şi nici nu putea lucra cu mai mult de un substrat. Echipamentul nu se plia pe nevoile clienţilor tradiţionali ai Heidel-berg, care căutau produse mai ieftine, prin urmare proiectul Nexpress a fost mai mult o ambiţie legată de inginerie şi nu de realizarea unui produs cerut de piaţă. Asocierea dintre Heidelberg şi Kodak a eşuat, proiectul Nexpress a fost preluat în cele din urmă doar de Kodak, care a corectat defectele de inginerie iniţiale, iar acum, produsul este unul extrem de competitiv.

Lecţia unui parteneriat eşuat

“Prin adăugarea în portofoliul nost-ru off set a tehnolo-giei Anicolor, vom furniza clienţilor o combinaţie off set de cea mai bună calitate, cu tehnologie digitală încorporată. Prin îmbinarea celor două aplicaţii, livrăm soluţii pentru imprimare de date variabile, dar şi termene de livrare mai scurte, împreună cu soluţii de efi cien-tizare a costurilor şi calitate foarte bună a imprimării off set”Bernhard Sch reier, CEO Heidelberg

Heidelberg oferă aplicaţii pentru stra-turi de cea mai bună calitate, precum şi cerneluri speciale. Prin adăugarea

Într-un moment în care unul dintre cei mai mari producători de echipamente de imprimare la nivel global anunţă că va distribui în SUA imprimantele de format mare Vutek ale EFI şi încheie un parteneriat strategic în domeniul preselor digitale cu Ricoh, este evident că lumea imprimării se schimbă ireversibil, sub infl uenţa tehnologiilor digi-tale. Cu toate acestea, intenţiile Heidelberg nu vizează extin-derea, ci mai degrabă furnizarea unor servicii complete.

Cât de departe vreasă ajungă heidelberg pepiaţa printului digital?

de Roxana Stamati


Microtargetarea, noua mantrăMarketingul online promite apăsat că-l va depăşi pe cel convenţional. Pe internet, sunt foarte la modă campaniile orientate spre micro-targeting, care depistează in-teresele utilizatorilor în funcţie de subiectele accesate de aceştia pe internet, făcând posibilă afi şarea de reclame cu relevanță pe conturile lor virtuale. La polul opus, până nu demult, materialele publicitare transmise prin poştă aveau un conţinut identic pentru toţi prospecţii. În acea lume pe cale de dispariţie, deși publicul-ţintă era o entitate cu multe variabile, era subscrisă unui mesaj uniform. Așa părea convenabil atunci, iar obiceiul tinde să se păstreze, rațiunea numărului mare de persoane atinse justifi când probabil această strategie cantitativă. Consumatorul contemporan a devenit însă mai vanitos și are nevoie să fi e diferenţiat de ceilalţi pentru a scoate banii din buzunar. Cum mediul online permite mult mai ușor fi rmelor să descopere şi să folosească informaţii referitoare la naţionalitatea, rasa, religia, sexul şi interesele utilizatorilor pentru a-şi adapta oferta într-o manieră cât mai exactă, și mesajele devin mai personalizate. Rezultatul este că brandurile îşi lărgesc şi fi delizează portofoliul de clienţi, iar cifrele de afaceri se ajustează în consecință. Pe de altă parte, publicitatea convenţională nu a fost folosită până în prezent pentru prinderea unui segment de public foarte restrâns şi cu atât mai puţin pentru un singur individ, din rațiuni de costuri și profi l al produsului promo-vat, care, de cele mai multe ori, are atribute universale, potrivite pentru încurajarea unui consum de masă. O persoană poate fi uşor atrasă de spotul unei companii specializate într-o linie de produse, fără ca acestea să corespundă însă nevoilor sale. Chiar dacă este înţesat cu reclame, spaţiul public nu va permite nicicând țintirea unui public foarte restrâns. El nu poate fi delimitat în sensul adaptării la grupuri-ţintă, decât în situații și contexte rare, fapt ce se poate dovedi destul de nerentabil pentru cei ce investesc sume serioase în publicitate.

QR codes, augmented reality, PURL şi print LCD- jargon obligatoriu pentru supravieţuireFrenezia și generozitatea spațiului virtual nu certifi că, deocamdată, că printul digi-tal se zbate în fața unui deznodământ implacabil. Ba dimpotrivă, online-ul ar putea fi o soluție complementară, un pact cu acesta oferindu-i suportului imprimat acea continuitate și prospețime de care are nevoie.

Fascinaţia, funcţionalitatea şi rapiditatea mediului virtual ridică inevitabil întrebări asupra relevanţei promovării pe suport imprimat. Pentru a con-vinge publicul că sunt indispensabile, publici-tatea clasică şi presa scrisă se văd nevoite să se împrietenească tot mai mult cu acesta. de Cora Manole

Un parteneriat necesar,deocamdată pRint

trend


Pornind de la antiteza dintre marketin-gul online și cel convențional, ancorat puternic de suportul imprimat, se cuvin a fi menționate câteva instru-mente noi de abordare, ce pun într-o nouă lumină abordările conformiste, considerate depășite de foarte mulți cam înainte de vreme. Metoda de imprimare Variable Data Printing face posibilă tipărirea unui conţinut masiv, în care elemente precum textul, grafica şi imaginile pot varia în aşa fel încât să răspundă preferinţelor fiecărui client. Mesajul primit de prospect cuprinde un URL Personalizat (PURL), prin care acesta se poate conecta la pagina web a companiei spre a vizualiza oferta. Dacă un produs îi va surâde, şi-l va achiziţiona online. Mai mult, PURL-ul oferă companiilor informaţii valoroase despre nevoile consumatorului, fapt care facilitează o targetare punctuală.

Internetul oferă acces nelimitat – şi de cele mai multe ori gratuit – la informaţii dintre cele mai diverse, dar un click nu se compară cu o pagină răsfoită. De altfel, marii jucători din presa scrisă n-au niciun interes să capituleze în faţa mirajului lumii virtuale, cu atât mai puţin cu cât impunerea unui preţ pentru lecturarea conţinutului online este un proces lent şi impopular. Totuşi, experimente mai recente au dovedit că printul şi online-ul pot avea o căsnicie fructuoasă în mass-media. Cel mai neașteptat este că şi inovaţiile virtuale au încă mare nevoie de suportul imprimat pentru a produce efectul Abracadabra. Formula magică este adusă de conceptul aug-mented reality. Prin fotografierea sau filmarea unui cod QR (quick response), această tehnică ingenioasă transformă o imagine statică într-o animaţie 3D. Cum virtualul asigură o promovare mai puţin costisitoare decât publici-tatea tradiţională, firmele de renume văd clar avantajele însoţirii cu noile jucării mediatice de impact. Entertain-ment Weekly a început să-şi răsfeţe cititorii cu ecrane LCD de circa 5 cm, încorporate în paginile publicaţiei. Atunci când acestea sunt deschise, pe micile ecrane rulează clipuri video ale unor branduri renumite, Coca Cola fiind unul dintre primele care a achiziționat spațiu de expunere. Numărul din decembrie 2009 al revistei Esquire l-a avut pe copertă pe Robert Downey Jr. Coperta avea inserat un cod QR care, ulterior descărcării unui reader special şi odată plasat în faţa

unei camere web, înfăţişa vedeta dis-cutând pe marginea filmului "Sherlock Holmes". Deși ceva mai reținut, și presa autohtonă începe să cocheteze cu astfel de iniţiative. Ele se mențin, deocamdată, mai degrabă la nivel de experiment. Exemplul cel mai con-cludent este parteneriatul dintre Ziarul Financiar şi Opel. După ce şi-au plasat telefonul mobil în dreptul codului QR de pe macheta publicitară a modelului Opel Movano din ziar, cititorii au putut urmări pe ecranul acestuia un clip video despre etapele care au precedat imaginea fixă. Top Gear a dezvoltat, la rândul său, un proiect similar anul trecut. Prin poziţionarea ultimului număr al revistei în faţa unui webcam, fanii au privit trailerul episodului filmat în România care urma să fie difuzat pe Antena 3. Pentru Cartea Dragostei, Avon, brandul de produse cosmetice, a creat o aplicaţie care deschide secţiunea din site dedicată ediţiei aniversare. Odată aşezat în faţa camerei web, markerul de augmented reality, imprimat pe coperta patru a cărţii, deschidea calea spre noul decor al site-ului şi spre animaţii ce prezen-tau inovaţiile companiei de cosmetice.

Revista italiană Comunican-do, specializată pe aplicaţii, idei şi tendinţe în print, este renumită pentru layout-ul său sofisticat, care îmbină filamente aurii cu indentaţii lucioase şi gofrate şi inserţii de catifea cu reclame acoperite de folii lenticulare ce arată imaginea în relief sau în 3D.

În 2006, revista cu tar-get feminin Tango crea precedentul copertelor tridimensionale în România. Fotografia vedetelor copertei din numărul octombrie, Jojo şi Daniel Buzdugan, a fost acoperită de folii lenticu-lare. La o simplă mişcare a publicaţiei sau a privitorului, imaginea personajelor se transforma în cea a două parfumuri Bulgari – Pour Homme şi Pour Femme. Fabricarea copertei tridi-mensionale a avut loc la o tipografie din Paris şi a durat două luni, iar pentru supra-punerea prin alipire la corpul revistei au fost necesare două săptămâni.

Presa scrisă are încă forţa de a-şi specula propriile resurse de promovare, indepen-dent de online. De la lăcuirea selectivă sau totală a copertelor până la fălţuirea sau ştanţarea acestora. De la inserţiile volumetrice de materiale textile sau inscripţionarea metalică şi până la utilizarea cernelii dimensionale. De la coperte sau machete publicitare embosate până la cele 3D. Toate acestea fac încă furori şi menţin suportul imprimat în atenţie.

Ediţia din octombrie 2010 a revistei Wallpaper înfăţişa pe copertă imaginea bruiată a Isabellei Rossellini. Una dintre paginile publicaţiei avea încorporat un mic ecran din acetat transparent care, desprins şi aşezat în faţa fi-gurii de pe copertă, crea iluzia mişcării.

Agenţia de publicitate DDB Brasil a creat "The Living Book" sau "The Twitter Book" pentru librăria virtuală Editoras. Paginile cuprindeau coduri QR care, scanate, trimiteau spre conţinutul online al magazinului.

Soluţia augmented reality se poate aplica şi clădirilor. Dar, cel mai im-portant, centrelor comerciale, ca un substitut ingenios pentru mesh-urile inestetice. Faţada complexului N Building din Tokyo a fost placată cu QR codes. Trecătorii pot fotografia suprafaţa cu telefonul mobil, iar aplicaţia de citire a codului permite deschiderea site-ului magazinului. Mai mult, un reader conceput special pentru iPhone permite vizualizarea promoţiilor, a traficului intern şi chiar descărcarea unor cupoane de reducere.

În 2009, Google a identificat 100.000 de firme aflate în topul căutărilor. Prin urmare, a iniţiat campania "Favorite Places on Google", care oferă fiecărei afaceri un cod QR unic. Fotografierea acestuia îi conectează pe trecători la ferestre virtuale cu informaţii despre firmă.

grafi că şi de tipar. Tot el explică şi metodele de creare a cardurilor cu bandă magnetică. "Există mai multe procedee. În primul rând, cardul poate fi prefabricat cu bandă magnetică şi livrat fără a se face intervenții suplimentare, în așa numita formă blank. În acest caz, el este trecut doar prin etapele de printare, encodare şi eventualele operaţii post-print. A doua variantă – şi totodată cea mai utilizată – este realizarea unei folii care conţine benzi magnetice. Acestea se aplică pe suportul de PVC sau de carton. Apoi urmează laminarea industrială, prin ech ipamente destinate exclusiv pentru acest proces. Ultima etapă este tăierea la format a cardurilor, cu ajutorul unei ştanţe speciale. Cardurile astfel reali-zate sunt supuse ulterior unor operaţii precum embosarea, aplicarea cernelii răzuibile şi supraprintarea."

O piaţă extinsă pentru tipografi i şi copy-centere Studiile arată că piaţa cardurilor este în creştere. Acest fapt le este oportun atât furnizorilor de soluţii de print, cât şi tipografi lor şi centrelor de imprimare. Grup Transilvae răspunde cererii ascendente de carduri cu ech ipamentele MGI. Potrivit lui Remus Fărcaş, investiţia minimă pentru un fl ux de producţie bazat pe soluţiile MGI porneşte de la 150.000 euro. Împreună cu sisteme complementare, acestea pot fi folosite inclusiv pentru realizarea cardurilor bancare, având un fl ux de producţie aprobat de Visa şi MasterCard. "Nivelul de productivi-

tehno


Hotărârea Uniunii Euro-pene de a înlocui cardurile magnetice cu cele inteligente s-a sprijinit pe argumentul combaterii fraudei. Într-o primă fază, noua formulă a fost primită cu admiraţie monosilabică. Cumpărăturile se derulau rapid, fără introducerea codului PIN, prin simpla apropiere a cartelei de terminalul POS. Dar, la scurtă vreme după implemen-tarea smart-cardurilor, s-au constatat limitările acestora în protejarea con-turilor. E adevărat, aveau o memorie mult mai generoasă decât umilul lor predecesor. Însă consumatorii erau mai expuşi la furtul de date dacă acestea circulau liber în numeroase reţele, fără constrângerile impuse de un cod de autentifi care personal. Din acest motiv, organizaţiile fi nanciare şi producătorii de carduri şi-au concentrat eforturile pe găsirea unor soluţii sigure. De exem-plu, prevederea unei sume-limită care poate fi extrasă din cont în momentul tranzacţiei. Sau punerea în circulaţie a cardurilor care necesită introducerea codului PIN. În SUA, ţară care nu a trecut la cartelele cu circuit integrat, compania Dynamics Inc. a introdus cardul cu bandă magnetică 2.0. Acesta conţine un computer manevrabil prin butoane sensibile la atingere. 2.0 este disponibil în două versiuni. Hidden Card îi permite posesorului să-şi dezac-tiveze numărul de cont şi PIN-ul până la următoarea folosire a cartelei, lucru care-l protejează în caz de furt. A doua variantă a cartelei este Multi-Account, care găzduiește mai multe conturi şi aplicaţii.

Anatomia unui cardCardurile clasice (sau cele hibrid, care combină banda magnetică şi cipul) nu riscă totuşi să devină piese de colecţie prea curând. Ţări din afara Comunităţii, precum Turcia şi SUA, folosesc numai cartele cu strat mag-netic, motiv pentru care băncile nu se grăbesc să implementeze noua formulă. Integrarea smart-cardului e un proces de durată, care implică investiţii ma-sive în infrastructuri adaptate şi în edu-carea publicului, mai ales pe pieţe unde consumatorii sunt obişnuiţi cu plata în numerar, iar numărul comercianţilor care acceptă terminale POS este scăzut. În plus, cardurile non-bancare nu sunt vizate de directiva Comisiei Europene şi îşi pot păstra confi guraţia clasică. Ce înseamnă aceasta? "Cardul este compus din mai multe straturi. Unul sau două sunt printabile, adică cele din PVC, şi se tipăresc în sistem off set sau digital. Un alt strat din PVC îndeplineşte mai multe funcţii: de suplimentare a grosimii, de suport pentru cip-ul RFID (Radio Frequency Identifi cation) sau pentru alte elemente de securizare a cardului. Un card clasic mai are două folii transparente tot din PVC, care constituie un suport pentru alte elemente de protecţie – banda magnetică, hologramă etc.", explică Remus Fărcaş, director asociat la Grup Transilvae, furnizor de sis-teme de imprimare pentru industria

"Companiile din domeniile tipografi e şi copy-center au mai multe atuuri în comparaţie cu un start-up, mai ales dacă e folosită aceeaşi maşină pentru tipărirea plasticului şi a hârtiei sau a car-tonului, în sistem digital sau off set"

Remus Fărcaș,director asociat Grup Transilave

Credit şi debit. Cupoane de reducere şi abonamente telefonice. Bonuri gratuite şi alimentare cu benzină. Există un card pentru fi ecare dintre aceste aplicaţii. Sau un card care să le înglobeze pe toate. Necesitate şi accesoriu în egală măsură, acest suport de plastic a devenit o reali-tate omniprezentă, care reuşeşte însă să ne ia mereu prin surprindere.

în tranziţie de la cip la PIN

de Cora Manole


Cardul a apărut în SUA, odată cu extinderea reţelelor de magazine şi ca un instrument de recunoaştere a clienţilor loiali. În primele două decenii de existenţă, cardurile erau folosite la nivel regional şi bazate pe relaţiile dintre bănci şi comercianţi locali. Ele erau concepute sub forma unor bonuri valorice prin care clienţii puteau achiziţiona produse de la vânzătorii acceptanţi. Compania Farrington Manufacturing din Boston a inventat plăcile metalice pe care erau inscripţionate numele şi adresa cumpărătorilor fi deli.

La fi nele anilor '40, Frank McNamara şi Ralph Schneider au creat primul card pentru plăţi în restaurante, iar ulterior pentru călătorii, pe care l-au denumit Diners Club Card. După numai un deceniu, cartela număra 200.000 de posesori, iar valoarea plăţilor efectuate se ridica la 325.000 de dolari, cu un profi t net de 60.000 de dolari. În anii '50, furnizorul de servicii fi nanciare American Express a inaugurat cardurile din plastic, cu plastină metalică şi informaţii embosate. În aceeaşi decadă, Bank of America a emis primul card universal, BankAmericard. Acesta putea fi utilizat pentru cumpărarea tuturor tipurilor de produs de la comercianţii acceptanţi şi a fost exportat la scurtă vreme în Marea Britanie, Franţa şi Canada. BankAmericard a intrat sub tutelajul consorţiului bancar National BankAmericard Corporation, care i-a schimbat denumirea în Visa. Principalul său rival, MasterCard, a fost eliberat de concernul Interbank Card Association, care, ulterior, s-a numit MasterCard International. Simultan cu avansul tehnologic, al internetului şi al mijloacelor de comunicare, au evoluat şi confi guraţia şi aplicaţiile cardului. Au apărut cardurile cu bandă magnetică, iar în anii '70 japonezul Kunitaka Arimura a patentat conceptul de card cu circuite integrate – cunoscut astăzi drept card inteligent.

ISTORIA CARDURILOR, un rezumat

Procesul de producţie al cardului IC începe cu impri-marea, laminarea şi turnarea prin injecţie. Urmează inserarea altor aplicaţii, precum banda magnetică şi hologramele. Apoi, modulul smart-cardului (circuitul integrat care stochează şi procesează informaţia) este testat şi încorporat în suprafaţa sa. Ciclul se încheie cu personalizarea cardului prin laser, embo-sare şi module de transfer termic.

Carduri cu cip

După ce au fost aplicate cu succes pe ambalaje, re-viste şi clădiri, codurile QR (quick response) testează şi piaţa cardurilor. Producătorii de carduri au prilejul să-şi extindă orizontul furnizând companiilor cartele cu inserţii QR. Producătorul american Plastic Printers a introdus coduri QR pe linia sa de carduri Plas-tic Business Card. Prospecţii unei companii pot fi direcţionaţi către site-ul acesteia prin simpla scanare a codului QR de pe card.

pre-print coating, pentru a asigura o compatibilitate perfectă cu substraturiledisponibile pe piaţă (PVC, ABS etc.);

imprimare UV în4-6 culori, incluzând micro text şi modele Guilloche

imprimare de date variabile: text, coduri de bare şi imagini;

un coating UV local sau total, pentru protecţia cardului;

cerneală de securitate, fosforescentă

imprimarea panoului de semnături

o citire şi o scriere pe dungile magnetice încorporate;

texturi imprimate cu un uşor efect în relief (lemn, piele etc.)

control automat al calităţii / trimiterea cardurilor defecte într-un comparti-ment special.

Echipamentul MgI jetcard poate realiza într-o singură trecere următoarele procese

Carduri QR

tate al ech ipamentelor MGI se traduce în aproximativ 1.200 carduri pe oră. Fiind fl uxuri de producţie digitală, ele sunt depăşite de tehnologia off set, însă cu numai 50.000 de carduri", precizează Remus Fărcaş. Ech ipamentele MGI sunt totuşi adaptate să suporte o operațiune extrem de populară în categorie: cardurile personalizate. Băncile şi entităţile comerciale includ personalizarea cardurilor în strategia de promovare a propriei imagini şi de atragere a consumatorilor. "Fluxurile de producţie a cardurilor prin ech ipamentele MGI pot genera carduri integral personalizate, care se ridică la tiraje de 500.000, procedeul de printare fi ind digital, în tehnologie inkjet sau laser." În România, BCR a lansat, în 2009, un card personalizat pentru studenţi, cu cinci teme la alegere: sport, călătorii, timp liber, muzică, design. În 2010, BRD a emis, la rândul său, cardul de debit "A la carte", cu micro-procesor, pe care poate fi imprimată fotografi a preferată a clientului. "A la carte" este inspirat după modelul eliberat în 2005 de Abbey Bank (devenită, între timp, Santander), din Marea Britanie. ING şi Garanti Bank au împins lucrurile mai departe, lansând carduri cu oglindă. Sunt şanse ca o astfel de cerere să determine apariţia centrelor de imprimare carduri? Directorul asociat al Grup Transilvae se arată sceptic cu privire la şansele de succes ale unei afaceri în această zonă: "Cei din domeniile tipografi e şi copy-center au mai multe atuuri în comparaţie cu un start-up, mai ales dacă e folosită aceeaşi maşină pentru tipărirea plasticului şi a hârtiei sau a cartonului, în sistem digital sau off set".

a codului QR de pe card.

toate detaliile pe www.transilvae.ro

Rabla la Pantonare 2011Știai că după 1-2 ani

paletarele nu mai sunt

conforme?


voci

În care dintre cele trei categorii de clienți vizați de Xerox s-a simţit cea mai mare fl uctuație a cererii de ech ipamente de-a lungul intervalului recesionar? Simt nevoia să fac o scurtă reaşezare a pieţei în care activăm noi. Dacă ne uităm la piaţă şi folosim un triunghi, apoi tragem două linii paralele cu baza, vom obţine în partea de sus triunghiul mic, care este reprezentat de clienţii mari, care sunt strate-gici pentru noi. Acolo, avem undeva spre 200 de clienţi majori, pe care îi împărţim în pieţe verticale. Guvernul este una din verticalele de acolo, iar celelalte verticale sunt instituţiile fi nanciar-bancare, telecomunicaţiile, producţia (sau manufactur-ing, cum i se mai spune în business), utilităţi, artă grafi că. Partea de mijloc include clienţi, să le spunem medii, după care, înspre bază, trapezul cel mare reprezintă partea de retail, de consumatori sau clienţi de acasă: small offi ce-home offi ce. Haideţi să vorbim despre aceste trei categorii. Piaţa de imprimare din România a scăzut foarte mult, de fapt piaţa a scăzut la nivel mondial, cu mici fl uctuaţii, mai

ales în 2009. Cifra ofi cială depinde de fi rma de cercetare, iar din datele pe care le avem noi, aceasta a scăzut cu un procent de 65% în 2009 faţă de 2008. Această scădere de 65% se referă la vânzarea de ech ipamente. Businessul implică mai întâi vânzarea de ech ipamente şi apoi post-vânzare consuma-bile, piese şi alte tipuri de servicii. Dacă ar fi să mă refer la aceste zone de servicii, cred că s-a simţit mai mult în zona de vârf, în verticala de Guvern, pentru că acolo au scăzut foarte mult vânzările de ech ipamente. Guvernul, după cum ştim toţi, şi-a redus ch eltuielile în ultimii doi ani. Instituţia a avut acţiuni specifi ce, însă până şi unele proiecte mari au fost amânate şi nu au mai avut loc ach iziţii majore. Deci zona de sector public, unde şi noi aveam un aport important în cadrul businessului, a scăzut foarte mult.În ultimii ani, piaţa s-a mişcat mult mai bine. Poate nu în 2009, când a fost un an foarte greu pentru toată lumea, dar din 2010 au început să se mişte celelalte verticale fi nan-ciar bancare, mai ales spre a doua jumătate a anului, şi zona de întreprinderi medii. Acolo lucrurile au început să se mişte mult mai repede. De fapt, acolo s-au întâmplat foarte

multe lucruri. Unii au stat cu och ii numai pe proiectele foarte mari, au aşteptat bine-mersi să vină şi nu au venit. Cine a încercat totuşi să facă acest business de zi cu zi în întreprinderile medii a avut de câştigat, ch iar şi într-un an greu. În a doua jumătate a anului trecut se vede un reviriment în această zonă a clienţilor medii şi în anumite industrii verticale.

Cu care dintre aceste trei segmente aveţi contact direct şi cu care dintre ele acesta este mediat prin intermediul unor parteneri sau distribuitori?Contact direct avem cu partea de sus a pieţei, unde se afl ă clienţii strategici. Celelalte categorii sunt mediate de parteneri. Dar, ch iar şi în vârful triunghiului încercăm să lucrăm tot prin parteneri. Direcţia noastră strategică este de a lucra cât mai mult prin parteneri. Tot ceea ce înseamnă proiecte de imprimare, de obicei sunt parte a unor proiecte mult mai largi, alături de infrastructură IT, alături de soluţii soft ware mai complexe de top management pe care nu le oferim noi. Încercăm, ch iar şi pentru clienţii majori, să ne raliem lângă integratori de sisteme

Este viitorul, locul unde se poate face business.

Lucrurile încep să se mişte.Bineînţeles, nu cu viteza cu care eram obişnuiţi în 2007-2008, dar lucrurile încep să se mişte, după doi ani grei şi, mai ales, după un 2009 în care industria tipografi că şi cea de imprimare au fost rău lovite. Aşadar, venim dintr-o groapă.

Priveşte declinul recent al pieţei, dar şi semnele sale de revenire cu detaşarea optimistă, specifi că unui reprezentant de vârf al companiei ce poartă un nume devenit substantiv comun în limbajul uzual, cu mult timp înainte de intrarea sa ofi cială pe piaţa românească.Gabriel Pantelimon vorbeşte despre Xerox şi relaţia sa cu o zonă destul de încercată, despre parteneri şi statut, des-pre proiecţii şi realitate.

Printul digital este în tendinţe.

de Radu Mihai


puternici care să ofere şi hardware-ul sau soft ware-ul Xerox aferent imprimării sau zonei de imprimare necesare. Pe de altă parte, atacăm şi ţinem contact direct cu clienţii din verticalele mari pentru că serviciile noastre sunt externalizate cu valoare adăugată. Nu neapărat în Guvern, deşi şi Guvernul începe să se uite către externalizare din ce în ce mai mult şi sperăm că asta o să fi e o zonă importantă pe viitor. Dar în zona fi nanciar-bancară, de exemplu, ţinem legătura direct cu băncile sau cu com-paniile de asigurări şi încercăm să le oferim posibilitatea de a externaliza tot ceea ce ţine de zona de imprimare.

Partenerii dumneavoastră au o activitate bazată în exclusivitate pe brandul Xerox? Unii au activitate bazată în exclusivi-tate pe brandul Xerox, unii nu.

În contextul ăsta, în ce măsură feedback -ul pe care îl primiţi de la clienţi prin intermediul lor este alterat de această intermediere? Feedback -ul trebuie luat aşa cum este. Atunci când ne asociem cu o companie, demarăm un parteneriat bazat pe încredere. Deci nu contează cum este, e un feedback venit de la cineva care este mai aproape de piaţă decât noi şi îl luăm aşa cum este, apoi încercăm să analizăm şi să avem reacţiile potrivite. Aici avem probleme legate de faptul că acest feedback este trecut prin fi ltrul altor vendori. Parte-nerii sunt oameni corecţi, care intră într-un parteneriat corect.

În ce măsură portofoliul dvs de ech ipamente este pentru ei o armă de a ieşi din criză sau, dimpotrivă, o povară?De fapt, ce înseamnă un parteneriat? Înseamnă că vendorul, pe de o parte, îşi face treaba din punct de vedere al portofoliului, inovează, oferă din ce în ce mai multe facilităţi pentru clienţii fi nali. Acesta trebuie să fi e fi ltrul: clientul fi nal este cel important în tot jocul, iar partenerii trebuie să asigure zona de acoperire. Bineînţeles, în acest parteneriat trebuie să fi e câştig reciproc. Ca dovadă, avem parteneri monobrand de ani de zile, ch iar de 20 de ani, pentru că a fost un relație bazată pe încredere, stabilă, şi ne-am

sch imbat tot timpul informaţii. Pe de altă parte, multibrand-ul este o reali-tate. În ziua de azi, foarte puţini rămân în zona asta. Noi ne mândrim că avem monobrand pentru că partenerii noştri monobrand au făcut business bun cu Xerox şi fac în continuare, ceea ce este foarte bine. Ne uităm şi la partenerii multibrand, aici este calitatea, efortul, performanţa fi ecărui vendor de a convinge, pe de-o parte clienţii, iar pe de altă parte partenerii, că portofoliul este mai bun sau că ei câştigă mai bine cu portofoliul tău decât cu al celorlalţi. Aici este un joc în permanenţă, în care noi trebuie să ne facem treaba profe-sionist, atât pentru clienţii fi nali, adică să oferim promovarea şi produsele de care clientul fi nal are nevoie, cât şi pentru partener, ca el să câştige mai bine din interacţiunea şi din partene-riatul cu Xerox.

Recent, aţi anunţat semnarea unui contract cu Asesoft . Acest contract vizează un interes mai mare al companiei către zone de online, de vreme ce Asesoft este proprietarul celei mai mari reţele de comerţ online?Facem o analiză continuă a acoperirii prin parteneri şi încercăm să jucăm după diferite principii, în funcţie de cât de bine acoperim piaţa, dar avem în vedere şi performanţele partener-ilor noştri. În momentul în care am făcut o analiză asupra unui potenţial nou distribuitor, am luat mai multe în considerare: reţeaua de reselleri, performanţele din ultima perioadă. Bineînţeles, faptul că Asesoft deţine în momentul acesta o reţea online, respectiv eMag, sau o reţea de retail - Flanco, a adus un plus în momentul în momentul analizei. Dar nu acela a fost principalul obiectiv. Noi aveam nevoie de un partener mai puternic pentru tot ce înseamnă zona de jos: small offi ce, home offi ce, şi acolo ne-am propus să aducem o îmbunătăţire.

Pe ce categorie de ech ipamente comercializaţi ech ipamente online sau exclusiv online?Online–ul este, bineînţeles, într-o tendinţă crescătoare, deciziile se iau din ce în ce mai mult online, ch iar dacă vorbim despre clienţii majori. Ei fac o cercetare imediată şi cred că fi ecare dintre noi, în momentul în care vrem

În 2007-2008 am avut companii care erau interesate în a folosi soluţii web-to-print şi în a oferi soluţii clienţilor, atât posibilitatea unei comenzi de print, cât şi a unei plăţi electronice, on-line. În ultimii doi ani, aceste proiecte au murit uşor-uşor. Mă aştept să revină în atenţie.

să facem o ach iziţie, mergem să facem o primă cercetare online. Nu aş putea să spun care ar fi procentul din cifra noastră de afaceri în această categorie, însă este clar că este pentru noi o zonă prioritară. Dacă mergeţi pe site-ul nostru, o să vedeţi că avem un segment dedicat magazinelor online, cel puţin şase la număr, care oferă şi produse Xerox. Noi ne îndrumăm clienţii să meargă acolo, deoarece este o zonă prioritară şi vom utiliza tot mai multe resurse pentru creşterea vănzărilor prin acest segment.

Care este cota de piaţă a Xerox în România în zona de ech ipamente de producţie alb-negru şi cum a variat ea în ultimii 3 ani?În accepţiunea Xerox, ech ipamentele de producţie sunt cele ce pot scoate peste 90 de pagini pe minut. Xerox a fost şi încă este lider de piaţă în ceea ce înseamnă ech ipamentele cu viteze de peste 90 de pagini pe minut, care oferă, pe lângă viteza superioară, şi posibili-tatea de fi nisare complexă: de broşare online, de legare cu bandă termică. Aici ne-am păstrat cota de piaţă. Am fost dintotdeauna un lider de piaţă, am fost cei care au dat ritmul în această zonă, foarte puţini vendori reuşesc să aibă un portofoliu complet pentru imprimarea în zona de retail până la acoperirea unor volume mari de producţie lunare. Acolo suntem lideri de piaţă. Nu putem să punctăm cu o cifră, nu o avem în acest moment.

Există cineva care face studii asu-pra cotelor de piaţă?Există, însă noi avem un parteneriat la nivel global în acest moment cu IDC. Noi ach iziţionăm de la ei studii şi ştim în orice moment care este situaţia pieţei, la nivel trimestrial. Dar acestea sunt pentru uz intern, nu pentru uz extern. E important pentru munca noastră să ştim dacă suntem pe direcţia bună sau nu. Iar în zona de producţie suntem pe linia cea bună. În ceea ce priveşte piaţa produselor pentru alb-negru, aici, mai ales în zona de producţie cifrele scad, iar volumele de color cresc.

Există un specifi c al pieţei româneşti pentru zona de imprimare digitală? Comparativ cu alte pieţe vecine, spre exemplu, există un


ech ipament preferat sau o categorie de ech ipamente pe care companiile de aici le preferă?În zona de producţie piaţa noastră este foarte segmentată. Nu sunt jucători foarte mari, cum se întâmplă în Polo-nia, spre exemplu, sau în Cehia, Turcia şi Israel. Acolo sunt jucători atât pentru piaţa de imprimare tranzacţională: extrase de cont, facturi lunare, dar şi pentru zona de artă grafi că (broşuri color, manuale), în timp ce la noi nu există jucători mari. La noi piaţa de producţie este foarte segmentată, sunt numai jucători mici, de aceea produsele sunt mai degrabă din gama de entry-level. Evident, există motive legate de criza economică din ultimii doi ani, dar se putea observa şi înainte. Ech ipamentele din zona de top se vînd mai puţin, indiferent dacă sunt alb-negru sau color. Un ech ipament care lucrează 180 de pagini pe minut, care e foarte mare, sau un ech ipament cu 100 pagini full color pe minut se vând mai greu aici pentru că jucătorii sunt foarte mici şi au volume mult mai mici de producţie. În alte ţări sunt jucători mari care centralizează volume mari şi au nevoie de astfel de ech ipamente. Aş spune că acesta este principiul, piaţa noastră este foarte fragmentată.

De unde vine această fragmentare, vine de la punctul fi nal, de la canti-tatea de material tipărit, care nu se poate centraliza sau de la o reticenţă a furnizorilor români care, mai degrabă, s-ar duce către tehnologii off set?Sigur, tehnologia off set în România este bine aşezată. Vedem din ce în mai mult specialişti în tehnologii off set care aruncă priviri şi către tehnologia digitală. Volumele descentralizate sunt o realitate şi ei trebuie să facă faţă şi să se uite în zona de tipar digital. Aş spune că recesiunea şi scăderile de volume au participat la această segmentare. În al doilea rând, deşi noi am încercat să educăm piaţa, de-a lungul timpului nu cred că au fost idei serioase de business pentru acest segment. Mai degrabă, imprimarea digitală sau desch iderea unei afaceri referitoare la imprimarea digitală a fost văzută ca ceva în tendinţe, modern şi, eventual, cu un câştig foarte mare pe un termen foarte scurt, decât aşezarea pe o bază de business pe termen lung. Am avut de-a lungul timpului jucători mari pe piaţă, dar au dispărut, ceea ce îmi spune că managementul

acelui business nu a fost pus pe baze de termen lung. În Cehia, Polonia, Turcia vedem business-uri de impri-mare digitală date din generaţie în generaţie, crescute pentru a fi lăsate copiilor, eventual pentru a fi vândute unui concern internaţional şi aşa mai departe. Acest lucru nu se întâmplă la noi. Noi încercăm să facem nişte bani dintr-o anumită afacere, pe care, dacă nu mai merge, o sch imbăm, dar nu încercăm să facem un management profesional şi pe termen lung. Există totuși potenţial. Aici se poate face business. Avem exemple nenumărate din lumea întreagă. Printul digital este în tendinţe, datorită shortrun-urilor, scăderii de volum şi segmentării. Este viitorul şi aici se poate face business.

Apropo de shortrun-uri, aveţi clienţi în rândul editurilor?Lucrăm, bineînţeles, şi cu edituri. Acolo este însă o continuă luptă de educare. Este decizia clienţilor dacă într-adevăr vor să intre în această zonă sau nu. Nu s-au arătat mulţi interesaţi, deocamdată. Dar, iarăşi, vorbim după nişte ani grei. Eu cred că, odată cu revirimentul pieţei şi al economiei, lumea se va uita din nou cu atenţie la ce înseamnă imprimantă digitală cu volum.

Autorităţile române şi nu numai comunică creşteri de 1,5-2% pe acest an şi ch iar de două ori mai mari pe anul viitor. Împărtăşiţi acest punct de vedere?După cum s-a prezentat ultima parte a anului, şi aş vorbi aici de ultimele 6 luni din 2010, deci începând cu trimestrul 3, continuând cu trimestrul 4 şi uitându-mă acum la primele 3 luni, le-aş da dreptate. Lucrurile încep să se mişte. Bineînţeles, nu cu viteza cu care eram obişnuiţi în 2007-2008, dar lucru-rile încep să se mişte, după doi ani grei și mai ales după un 2009 în care indus-tria tipografi că și cea de imprimare au fost rău lovite. Așadar, venim dintr-o groapă. Creşterea ar trebui oricum să se vadă. Nu pot să spun dacă creşterea va fi de 1,5 sau 4% în 2012, dar se va vedea un reviriment. Mişcări în piaţă se văd deja, clienţii sunt interesaţi să tranzacţioneze, să ach iziţioneze, să înceapă să lucreze. Încep, uşor-uşor, să se mişte.

Care este clientul care se apropie cel mai mult de fi losofi a Xerox?Avem avantajul şi, pe de altă parte,

fericirea de a ne adresa tuturor clienţilor, deşi, tradiţional, suntem, să spunem, o companie business-to-business(B2B). Totuşi, avem un portofoliu care se adresează şi consumatorilor de acasă, care îşi pot lua o multifuncţională, o imprimantă pe care să o folosească. Nu aş vrea să fac neapărat o diferenţiere între clienţi, pentru că noi încercăm să îi tratăm pe toţi la fel şi încercăm să le oferim por-tofoliul Xerox în egală măsură. Acum, dacă ne referim la serviciile externali-zate, pentru că sunt cele pe care noi le oferim direct, aş spune că în ultimii doi ani, zona de clienţi majori a primit foarte bine tot ce înseamnă gestio-narea fl otei de ech ipamente de birou, gestionarea unui mediu de imprimare. Am mai avut anunţuri, anul trecut am câştigat 10 clienţi mari în zona de ser-vicii externalizate. În România, dar şi în Europa Centrală şi de Est, în Turcia sau Israel compania a ocupat locul unu în ceea ce priveşte serviciile externali-zate. Aş spune că, în ultimii doi ani, au mers foarte bine serviciile externali-zate şi sunt în continuare un pilon al strategiei noastre pe viitor. Suntem o companie premium, pe de altă parte. Încercăm şi reuşim să menţinem un nivel de profesionalism ridicat, cu valoare adăugată. Toţi clienţii, indife-rent dacă sunt din zona de small offi ce-home offi ce sau majori, vin către noi pentru că ştiu că acolo există calitate, inovaţie, există ech ipamente care apar mereu în portofoliul nostru. Şi, nu în ultimul rând, serviciile post-vânzare au o calitate foarte înaltă.

Există vreun client local care să fi devenit studiu de caz în reţeaua Xerox?Sigur, noi am vrea să prezentăm mulţi clienţi pentru că lucrăm cu foarte multe tipuri, inclusiv cu cei mai mari din România. Din păcate, nu este numai la latitudinea noastră, trebuie să avem şi acceptul clientului ca să dăm aceste informaţii. Am înch eiat săptămâna trecută, spre exemplu, un contract cu Emporiki Bank, informație care este deja şi în presă şi pe care o împărtăşim în întreaga rețea.

Cât de bine cunoscute credeţi că sunt serviciile și conceptul de web-to-print în România?Vorbeam mai devreme de online. Cine are nevoie, găseşte. Nu aş spune că sunt foarte bine cunoscute.

De fapt, ce înseamnă un par-teneriat? Înseamnă că vendorul, pe de o parte, îşi face treaba din punct de vedere al portofo-liului, inovează, oferă din ce în ce mai multe facilităţi pentru clienţii fi nali. Acesta trebuie să fi e fi ltrul: clientul fi nal este cel important în tot jocul, iar partenerii trebuie să asigure zona de acoperire.

voci


Există cazuri de antreprenori care să pornească afaceri susținute de acest concept?Am avut cazuri. Dar nici ch iar în cadrul acestor companii specializate în imprimare digitală, care vând print color, de exemplu, nu sunt foarte bine conturate aceste concepte. Din nou, face parte din discuţia despre ce vrem să facem cu business-ul respectiv, dacă este o ch estie pe care vrem să o creştem pe termen lung sau vrem doar să facem nişte volume, să câştigăm nişte bani. Web-to-print este o facilitate acordată clienţilor fi nali. Revin la ce spuneam: trebuie să existe un management profe-sionist al unei astfel de companii care vinde print digital. Acest web-to-print este o componentă profesionistă care poate să ofere acces la cât mai mulţi clienţi, la productivitate şi uşurinţă în utilizare pentru clienţi, dar şi timp de răspuns faţă de aceştia. Lucrurile nu se mişcă aşa cum ne-am dori, deşi noi avem soluţii de web-to-print în portofoliul nostru, cu care încercăm să mergem către piaţă, pentru a o educa. Vorbim din nou de perioada aceea de doi ani difi cili. Poate în momentul ăsta e un pic greu, dar sunt sigur că lucru-rile vor începe să se mişte.

În 2007 se întrezăreau astfel de oportunităţiExact la asta mă refer, la exemplele de atunci, din 2007-2008, când am avut companii care erau interesate în a folosi soluţii web-to-print şi în a oferi soluţii clienţilor- atât posibilitatea unei comenzi de print, cât şi a unei plăţi electronice, on-line. În ultimii doi ani, aceste proiecte au murit uşor-uşor. Mă aştept să revină în atenţie.

În ţările vecine sunt implementate astfel de soluţii Xerox?Există în ţările mai mari din regiunea noastră, cum ar fi Turcia, Polonia, Ce-hia, Ungaria, nu în Bulgaria sau Serbia, acolo nu avem. În ţările mari există jucători puternici şi aceştia folosesc deja web-to-print.

Ţine poate de faptul că nici con-sumatorul nu cunoaşte un astfel de serviciu, nu are încredere, prin ur-mare nu l-ar folosi. Ce credeţi că ar trebui să se întâmple, cum ar trebui implementat un astfel de sistem?Volumele, la noi, sunt segmentate, sunt mici. Pe nişte volume mici şi segmen-tate ţi-e şi foarte greu să vii cu soluţii sofi sticate, complexe. În primul rând,

aş zice că un semnal trebuie primit din piaţă, de la clienţi. Un al doilea semnal ar trebui să vină atât de la noi, de la vendori, cât şi de la proprietarii de business şi cei care oferă print. Este vorba de aplicaţii cât mai complexe. Nu pentru un print A4 simplu ai nevoie de web-to-print, ci pentru aplicaţii de genul fotobook-uri și, de ce nu, carte. E nevoie să împingem cât mai mult aplicaţiile către clienţi şi să le spunem ce se poate face în zona aceasta de print digital, pentru că nu vrem doar cărţi de vizită, nu vrem doar un A4 colorat, acestea sunt lucruri simple. Dar se pot face albume foto, broşuri personalizate, iar în zona de educaţie se pot face multe lucruri.

Centrele universitare sunt un posibil loc unde s-ar putea aplica aceste soluţii?Absolut! Pentru noi, zona de educaţie, în special universităţile, au fost un potenţial client, pentru că acolo sunt într-adevăr aplicaţii specifi ce: cursuri, scrisori personalizate către studenţi, pach ete de tipul „welcome kit”. Chiar şi aici încercăm să lucrăm cu parte-nerii. Alte companii poate lucrează în contact direct, dar strategia noastră nu este de a acoperi piaţa în mod direct, ci de a acoperi piaţa prin parteneri, şi vom rămâne în această zonă. Şi, ca să revin la încă o coloană de susţinere a strategiei, spuneam, mai devreme, de serviciile externalizate, iar cea de-a doua coloană este reprezentată de parteneriate şi creşterea acoperirii prin parteneri. Chiar şi pentru segmentele verticale de sus.

Se simte o desch idere mai mare a universităţilor private faţă de cele de stat către adoptarea de soluţii de imprimare?Da, de la cei din privat care au, proba-bil, fonduri şi bugete mai mari. De-pinde, acum nu putem să generalizăm, dar, într-adevăr, cele din privat se uită mai rapid către astfel de soluţii şi avem clienţi de acolo. Dar, pe de altă parte, avem proiecte interesante şi cu universităţile de stat.

În zona de producţie publicitară, oamenii cred că anii electorali sunt anii în care consumul creşte. Este valabil acest lucru şi în ceea ce priveşte clienţii Xerox?Eu aş face referire la faptul că suntem într-o economie în care lucrurile se leagă. Nu activăm izolat. Este clar că,

în momente de campanie electorală, numărul de materiale informative transmise către cetăţenii care vor urma să aleagă creşte. Comunicarea creşte, mai ales comunicarea pe hârtie, bineînţeles, pentru că este unul din vehicule şi creşte şi el. Răspunsul este da, clar. După doi ani răi, bineînţeles că momentul alegerilor este văzut ca un potenţial reviriment în industria tipografi că. Vorbim deja de semne pozi-tive după primele trei luni şi gândim pozitiv că vor veni alegerile, s-ar putea să avem volume de imprimare în plus în această perioadă. Dar nu acolo este baza noastră, deși este un eveniment de unde rezultă nişte volume. Noi trebuie să facem un business serios în afara lui, trebuie să avem un business stabil şi nu să stăm să aşteptăm nişte vârfuri. Tre-buie să ne aşezăm businessul pe baze serioase, de zi cu zi, să fi m la clienţi, să lucrăm cu partenerii, cu clienţii din cele trei zone de care vă spuneam, fi e că vorbim de clienţi mari, fi e că vorbim de clienţi medii sau cei de acasă. Numai aşa putem avea un business pe termen lung. Dacă stăm şi aşteptăm eventualele evenimente de genul acesta, poate e o expresie delicată, “dăm tunuri” pe moment şi pe urmă ne tre-zim că business-ul cade la un moment dat pentru că el nu este pus pe baze serioase. Pe de altă parte, evenimentele pot fi pozitive sau negative, vedem ce catastrofă a avut loc în Japonia recent, şi acest eveniment are infl uenţe la nivel global. Multe componente ale ech ipamentelor sunt făcute în Japonia, dar în momentul în care ai business-ul pe baze serioase poţi să treci cu bine şi mult mai uşor peste evenimente tragice de genul acesta. În momentul în care sunt plusuri, acestea sunt binevenite, pentru că aduc un aport incremental la ceea ce deja faci.

Care sunt zonele din ţară care stau cel mai sus pe harta vânzărilor Xerox?Aş menţiona Clujul. Partenerul nostru din Cluj a obţinut anul trecut locul 1 în cadrul reţelei noastre de parteneri. Mai sunt oraşele Bacău, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Sibiu. În general, principalele oraşe mari. Dacă ne uităm la o listă a oraşelor clasifi -cate după mărime, se suprapune cu ce înseamnă potenţialul pentru business.

După doi ani răi, bineînţeles că momentul alegerilor este văzut ca un potenţial reviri-ment în industria tipografi că.


focus

A face fotografi i a devenit, în ultimul deceniu, un gest refl ex. Obicei cotidian născut, încurajat și apoi rapid propagat de accesibilitatea amplifi cată a mijloacelor. Aproape orice telefon mobil are încorporată o cameră foto pe care utilizatorii o

folosesc compulsiv, imortalizând automat orice frântură de viață. Pe lângă gadgetul încorporat în telefonul mobil, prezența camerei foto digitale printre obiectele purtate curent nu mai este o excentricitate și nici apanajul exclusiv al celor pasionați. Camera foto digitală purtată în geantă este deja o normalitate. Abundența, varietatea și accesibilitatea camerelor foto digitale a dus, inevitabil, la o cantitate infl aționistă de fotografi i îngrămădite și apoi uitate pe spații electronice de stocare. Cultul afi șării în rețelele sociale online și spațiile virtuale dedicate, ce permit stocarea și expunerea fotografi ilor personale au potențat și mai mult apetitul utilizatorilor de camere digitale. Foamea de a prinde, stoca și arăta tot ce ți se întâmplă a condus inevitabil la o banalizare a fotografi ei și a aurei oarecum exclusiviste și foarte personale cu care era încărcată odată. Fotografi a a devenit un obiect de consum rapid. Și totuși, cumva, o anumită frustrare începe să se insinueze în interiorul utilizatorilor fervenți de camere digitale. Cu cât numărul fotografi ilor crește, cu atât ea devine mai pronunțată. Plăcerea relaxantă a răsfoirii vech ilor albume foto, acelea ce-și au locul precis în bibliotecă, redevine o nevoie ce anunță începutul căutării unor gesturi intime, pierdute sau doar uitate. Vech ea dorință revine, ce-i drept, deocamdată, mai mult la nivel de intenție. Totuși, simțim tot mai des că acele fotografi i ce vorbesc pe îndelete despre viața fi ecăruia dintre noi au nevoie să fi e ex-puse altfel. Măcar o parte din ele cer un altfel de tratament și au nevoie să stea acolo unde își pot spune pe de-a-ntregul povestea. Pe hârtie.

totusi, undese va aseza

ZÂMbIŢI, VĂ ROgAveţi motive. Paradigma

se schimbă. Revenim uşor, dar sigur, la fundamente.

Reinterpretăm vechiul prin nou, regăsim natura, ne reîntoarcem în familie şi reaşezăm fotografi a pe hârtie. Ne reformulăm pe

baze mai fi reşti.


Aparatele foto digitale ne-au eliberat de robia fi lmului și ne-au dat mână liberă să facem milioane de fotografi i. Fotografi i descărcate sistematic în calculator, ce ocupă tot mai mult spaţiu şi pe care le dăm uitării, mai devreme sau mai târziu. În primă fază le stocăm în memoria computerului. Apoi le mutăm pe CD/DVD/stick memorie/hard extern. Mai apoi ne întrebăm dacă le vom pierde odată cu uzura acestor dispozitive. Trendul se sch imbă însă, și, ca o ironie a trecerii timpului, începem să simțim nevoia de a ne re-aduce fotografi ile la vedere, pe hârtie, pentru a le arăta și simți mai bine. Statisticile arată că fotografi ile imprimate cu aju-torul unor ech ipamente profesionale au o durată de viață de peste 100 de ani. În ultimul deceniu au fost dezvoltate numeroase soluţii de imprimare la îndemână care, nu numai că prezintă posibilitatea conservării fotografi ilor în timp, dar permit şi vizualizarea lor în orice moment, fără a fi necesară uti-lizarea unui dispozitiv adiţional, cum se întâmplă în cazul calculatorului. Totuşi, care este cea mai convenabilă și accesibilă cale de a transforma fotografi ile virtuale în amintiri la îndemână? Soluţiile pentru transpu-nerea fotografi ilor pe alte suporturi nu sunt încă foarte ofertante, iar unele,

ch iar dacă sunt propuse de marile nume ale domeniului, dau mai multe bătăi de cap decât simpla și comoda stocare pe un dispozitiv electronic. Pentru a-şi păstra fotografi ile în afara calculatorului, şi pentru a le şi putea vizualiza cu ușurință, cei interesați au de ales, în prezent, între imprimarea la domiciliu sau la centrele profesionale şi ach iziţionarea unor suporturi digitale.Pentru a transfera fotografi ile pe hârtie acasă, este sufi cient să ai o imprimantă semiprofesională, care poate fi ach iziţionată din orice magazin de retail pentru electronice, de tip online sau clasic. Preţurile nu sunt foarte mari, variază între 160 şi 600 de lei, iar stocul de consumabile poate fi reînnoit în orice moment, piaţa fi ind de-a dreptul saturată. Un dezavantaj al acestei opţiuni este timpul necesar selectării imaginilor din noianul de fotografi i strânse, dar și timpul alocat imprimării, fără a mai fi luat în calcul cel necesar pentru aranjarea fotografi ilor în albume foto. Numărul fotografi ilor realizate cu aparate foto digitale a atins cifre considerabile, ch iar și pentru un utilizator moderat: numai într-o vacanță de o săptămână, un posesor de cameră foto digitală face, în medie, între 300 și 800 de poze. Pe lângă vacanțe, utilizatorii își folosesc

Pentru a câștiga clienți tineri și pen-tru a-i redobândi pe cei furați de mirajul stocării fotografi ilor pe computer, concep-tul de centru foto este obligat să țină pasul cu exigențele utilizatorului actual de cameră foto și să-i vină în întâmpinare cu soluții care să-l surprindă și să-l ademenească.

camerele foto la aniversări, eveni-mente sau în alte situații cotidiene care cer a fi imortalizate, rezultând astfel un număr covârșitor de imagini, de ordinul miilor, anual. Nu-i de mirare că parcurgerea și selecția fotografi ilor devine uneori un stres incomod, cu care utilizatorii de camere foto nu vor să aibă de-a face, fapt care justifi că amânarea imprimării capturilor cele mai reușite, cele pe care le-ar plăcea să le privească și să le arate cunoscuților pe hârtie, nu pe un monitor rece sau pe site-uri de fotografi e care abundă în imagini similare. Soluţia cea mai la îndemână pentru imprimarea foto-grafi ilor digitale rămâne deocamdată centrul foto. Pentru a câștiga clienți tineri și pentru a-i redobândi pe cei furați de mirajul stocării fotografi ilor pe computer, conceptul de centru foto este obligat să țină pasul cu exigențele utilizatorului actual de cameră foto și să-i vină în întâmpinare cu soluții care să-l surprindă și să-l ademenească. Centrele foto trebuie să dispună de tehnologii recente, să expună o vari-etate mulțumitoare de ech ipamente și suporturi de imprimare care să dea libertatea potențialului client să opteze pentru dimensiuni și formate atipice. Importante sunt și opţiunile de person-alizare a albumelor foto, acestea

Conform unui test realizat de Wilhelm Imaging Research, cel mai important laborator independent de cercetare în domeniul foto/fi lm, soluţiile de imprimare foto ale companiilor HP, Canon, Kodak şi Epson oferă fotografi ilor o rezistenţă la decolorare de până la 200 ani.

Fotografi ile imprimate cu dispozitivele Kodak rezistă 24 de ani în ramă, respectiv peste 100 de ani fără protecţie.

Imprimantele foto Epson garantează fotografi ilor înrămate o rezistenţă de până la 104 ani şi peste 100 de ani celor expuse liber.

Pozele imprimate cu ajutorul echipamentelor HP au o rezistenţă de 200 de ani, dacă sunt păstrate în ramă şi 100 de ani fără a fi protejate.

O fotografi e imprimată azirezistă 200 de ani

Mai avem chef să facem pe clienţii centrelor foto? Şi dacă da, au devenit acestea sufi cient de prompte, deştepte, convenabile şi potrivite noilor noastre aşteptări?

Mai scoatem fotografi ile din calculator?

de Roxana Stamati

putând fi aranjate, după preferințele estetice și rigorile de arhivare ale clien-tului, în calendare, postere, albume foto personalizate sau ch iar cărți. În prezent, în centrele foto din capitală, preţurile pentru serviciile de imprimare diferă în funcţie de suportul personalizat ales, un album foto putând ajunge la 142 de lei, în funcţie de materialele folosite şi dimensiuni. „Piaţa este în continuă dezvoltare”, spune Cristian Misch ie, de la In-terbrand, companie care, deși este specializată în producția publicitară clasică, oferă, pentru a fructifi ca în întregime competențele tehnologice ale ech ipamentelor, și servicii de realizare de albume foto profesio-nale la comandă. Deşi compania nu a promovat intens acest serviciu, Cristian Misch ie afi rmă că majoritatea clienților care apelează la serviciile de imprimare foto ale Interbrand sunt, în general, companii, şi mai puţin persoane fi zice. “Piaţa de imprimare foto este mare, dacă ne raportăm la automatizarea serviciilor de legătorie a albumelor și la apariţia site-urilor profesionale care fac totul la comandă. Totuși, cererea pentru astfel de produse creşte vertigi-nos doar în perioada sărbătorilor, când majoritatea clienţilor sunt în căutare de cadouri personalizate de calitate, după cum precizează directorul Interbrand.Deși inovatoare, soluţiile digitale pentru păstrarea fotografi ilor sunt încă destul de reduse numeric. Compani-ile specializate în tehnologii digitale pentru fotografi e au dezvoltat produse care să vină în întampinarea nevoii de imprimare a fotografi ilor digitale. Sony a lansat recent un cadru digital, Sony DPP-F700, care serveşte ca ramă digitală, dar şi ca dispozitiv care transformă fotografi ile virtuale în unele imprimate, cu ajutorul impri-mantei încorporate. Ech ipamentul poate imprima fotografi i de 10x15 cm şi este mai rentabil decât o imprimantă semiprofesională simplă, ajungând la un preţ de 554,12 RON.Tot în categoria soluţiilor digitale intră ramele foto digitale simple, cu capacităţi de stocare serioase şi avantaje reale de economisire a tim-pului. Acestea sunt dotate cu difu-zoare, suport USB, memorie internă sau telecomandă şi au capacităţi de stocare cuprinse între 128 Mb şi 2 GB. Dintr-o perspectivă punctuală, preţurile depăşesc costurile pentru realizarea unui album foto imprimat, fi ind cuprinse între 138,1 şi 796 RON,

însă avantajul este că fotografi ile pot fi sch imbate mereu cu altele mai recente.Pe scurt, dacă te bate gândul să aduci pe hârtie măcar o mică parte din fotografi ile stocate în fi șierele calculatorului de-a lungul ultimilor ani, trebuie să scoți din buzunar nu numai ceva bani, dar și să te înarmezi cu răbdarea de a selecta un număr decent de fotografi i din probabil miile pe care ți le desfășoară slide-show-ul soft u-lui de afi șare. Dacă te nemulțumesc parametrii de imagine, vei fi tentat să mai faci ceva intervenții de culoare, lumină, contrast sau format în soft -ul dedicat prelucrării fotografi ilor, lucru care îți va ocupa timp bun. Vei căuta apoi un centru care să îți dea siguranța că va reuși să redea așa cum te aștepți povestea fotografi ilor tale sau vei prospecta piața pentru a-ți ach iziționa o imprimantă performantă. După ce vei imprima fotografi ile, vei simți nevoia să le expui cum se cuvine și vei căuta un suport pe măsură. Acesta, la rândul său, va ocupa un spațiu în casa ta oricum aglomerată. Față de simpla descărcare în computer și revizitarea fotografi ilor din când în când prin accesarea acestora pe un monitor, pare un efort cam mare. Este însă un efort care tratează cu respectul cuvenit demersul de imortalizare a ceva ce părea că merita revăzut cândva. Este, în același timp, și o formă de temperare a lăcomiei cu care obișnuim să apăsăm butonul declanșator al camerei digitale, sub justifi carea fără noimă că trebuie să facem și să avem cât mai mult pentru a avea de unde alege. Este, până la urmă, o formă de respect față de noi înșine și, de ce nu, față de un suport care nu și-a arătat defi nitiv limitele și a cărei plasticitate nu a fost încă egalată de performantele rame digitale sau monitoarele și soft urile computerelor de ultimă generație. Măcar din când în când, ar trebui să ne plecăm și să păstrăm rostul venerabilei hârtii.


Parcurgerea şi selecţia foto-grafi ilor devine uneori un stres incomod, cu care utilizatorii de camere foto nu vor să aibă de-a face, fapt care justifi că amânarea imprimării.

focus


Chromatone este o afacere foarte tânără, ce-și poartă cu încredere nume-le atent ales pentru a semnala zona de specializare, respectiv imprimarea de fotografie. Silviu Voicilă, proprietarul afacerii, spune că lucrează deopotrivă cu fotografi profesioniști și cu amatori, evitând să puncteze o pondere exactă a acestora. Indiferent de experiență, statut și buget, atunci când vrea să-și imprime fotografiile, acest tip de client caută imprimante speciale, care au capacitatea de a reproduce culorile într-un spectru cât mai mare. Această funcție, împreună cu calitatea hârtiei fotografice, asigură o reproducere a i-maginii de înaltă fidelitate. “Aici se face diferența între tehnica de imprimare foto și alte metode de imprimare, unde se folosesc doar patru culori”, explică Voicilă.Chromatone a intrat în această piață de doar cinci luni de zile. Din acest motiv, proprietarul nu se hazardează să se raporteze în discurs la statistici perso-nale și susține că nu își face iluzii legate de o creștere imediată. Își afirmă însă, cu fiecare cuvânt, slăbiciunea pentru fotografie. A intrat, de altfel, în această afacere, pasionat fiind de exercițiul fotografiei. A investit în echipamente și, după spusele sale, în cea mai bună hârtie care se folosește la această oră în lume și și-a pus la bătaie întreaga disponibilitate. “Mă implic personal în relația cu clienții. Am o flexibilitate pe care poate ceilalți nu o au. Ei au mulți angajați, au alte rigori, pe când eu pot să stau și până la trei dimineața.”Investiția în laboratorul foto digital a costat în jur de 10 000 de euro, iar acesta speră să recupereze suma în aproximativ doi ani, deși nu este foarte optimist. “Piața este destul de amărâtă, și nu doar din cauza crizei economice. E o criză culturală a României, lumea nu consumă artă, iar dacă o face, o face de la distanță. Lipsa de exercițiu și, evident, sărăcia spun tot despre această stare de fapt.”Chromatone nu insistă pe căutarea activă a clienților. Aceștia se aduc unii pe alții, iar fluxul de lucru pare mulțumitor. Clienții vin și din provincie, dovadă că mediul on-line funcționează. “Din provincie au venit clienți mai în vârstă, cu fotografii pe

Se poate scoate profit din pasiune?

Totuşi, unde se va aşeza fotografia?

În Bucureşti există, după părerea lui Silviu Voicilă, o piaţă consistentă a fotografiei, raportată la numărul celor ce au ales această îndeletnicire. Din perspectiva serviciilor de

imprimare a fotografiilor, piaţa este însă îngrijorător de mică, aproape insesizabilă.

...Ceilalţiau alte rigori,eu pot sta şi până la3 dimineaţa

de Maria Savu


film, lucru care m-a bucurat enorm. Le-am scanat filmele și le-am imprimat ca și când ar fi ieșit din laborator, pe hârtie baritată.” Voicilă crede, asemenea multor nostalgici ai filmului foto, că fotografia a pierdut acel “ceva” de când s-a digitizat. “A câștigat în multe alte privințe, dar a pierdut din farmecul imprimării pe hârtie. Înainte se făcea imprimare analogică, și o făceau doar câțiva, pentru că nu toți se pricepeau. În schimb, acum, ai acces foarte ușor la fotografie prin intermediul telefonului mobil și prin aparate ieftine. Lumea s-a obișnuit să privească pe monitor, pe facebook, sa le pună pe site-uri de fo-tografie, mulți au pierdut din plăcerea de a imprima pe hârtie și e păcat, pentru că expresivitatea fotografiei se manifestă cel mai bine pe hârtie.”

...Câteva lucruriindispensabilePentru a obține o fotografie reușită prin imprimare, sursa contează enorm. Deși aparatele foto au evoluat dramatic, calitatea și parametrii imaginii variază simțitor de la o marcă la alta. Voicilă îi sfatuiește pe clienții săi să nu intervină asupra imaginii sursă, decât dacă vor să editeze culorile. După spusele sale, echipamentul și soft-ul pe care le folosește permit optimizarea imaginii, indiferent de mărimea la care aceasta se realizează. Voicilă este convins că o bună experiență în color manage-ment și un know-how solid contează într-o proporție de peste 60% în rezultatul final, în timp ce 40% depinde de performanțele echipamentului de imprimare. “Pentru a evita surprizele neplăcute, recurg întotdeauna la realizarea unui print martor. Clienții rămân uimiți, pentru că ei văd fișierele acasă, pe un calculator necalibrat, așa că, de multe ori, văd o imagine frumoasă, dar care nu are mare legătură cu realitatea. Dacă ești foto-graf cu pretenții și expui într-o galerie, vrei să se vadă acolo munca ta, nu alta. Așa că nu pot lăsa totul la întâmplare, pe mâna unui operator obosit sau plictisit. Trebuie să am și să păstrez un anumit nivel de expertiză.”Deși expertiza și dotarea tehnologică sunt vitale, fără un suport de impri-mare corect nu se pot obține niciodată rezultate. Chromatone lucrează cu materiale profesionale Harmann by Hahnemuhle. Prețurile acestora sunt în jur de 15-16 mil./100 de metri de rolă. “Îmi place să folosesc pentru fotografia

alb-negru o hârtie baritată, cum se folosea înainte.” Această hârtie are un substrat de sulfat de bariu care-i dă un un miros specific. Folosită pe modul monocrom al imprimantei, asigură imaginii obținute o durată de viață de peste 150 de ani. Pentru hârtiile mate, Chromatone aplică un coating care protejează printul de influența facto-rilor externi și îl protejează împotriva razelor UV. Coating-ul se poate aplica fie printr-un spray special, fie printr-o substanță lichidă care poate fi ori pulverizată, ori întinsă cu pensula sau cu o rolă specială.

...Detalii de zi cu ziDupă aprecierile lui Voicilă, cererea de imprimare de fotografii pe suporturi canvas-pânză este mai mare decât cea pe hârtie tradițională, punând acest aspect pe seama unui curent la modă. Pentru că rezultatul este foarte deco-rativ, nu orice fotografie se pretează la transpunerea pe canvas. “Spre deosebire de printurile pe hârtie, țin să înrămez canvasul cu mâna mea. Îmi place să împăturesc într-un anume fel colțurile, cu multă grijă, pentru a nu se murdări sau deforma.”Firma nu oferă servicii de înrămare, însă colaborează cu un furnizor cu experiență. “Vreau să reduc timpul pierdut de clienți și le spun ce pot să fac în plus pentru ei: cașerare sau înrămare. Nu iau niciun ban în plus pe înrămare, cât îmi cere furnizorul, atât îi cer clientului, pentru că ar fi caraghios sa pun ceva peste, dacă nu este munca mea.”Chromatone oferă si servicii de scanare, însă numai de film fotografic, operațiuni pe care le realizează cu aju-torul unui flatbed ce permite abordarea de dimensiuni de până la A4. Formatele cele mai cerute la imprimare sunt A3 și A2, deși acestea pot merge și până la 1.10 m, atât cât permite lățimea imprimantei din curtea Chromatone. Această lățime este însă folosită rar, și numai dacă fișierele respectă un standard de calitate. “Orice imprimantă are o rezoluție hardware, iar dacă lucrezi cu un fișier de 150 dpi, driver-ul tot la 600 va printa. E bine să folosești un soft specializat, ca să nu se mai piardă din calitate. Eu folosesc un soft care calculează singur metoda optimă de a duce singur fișierul la 600 dpi, chiar dacă el are doar 72 de dpi.” Softul folosit de Chromatone se numește Qimage- “este o soluție ieftină, dar asta

nu înseamnă că e slabă”, precizează Voicilă. Acesta insistă pe faptul că este foarte important ca fișierul sursă să fie lăsat în pace de către clienți. Cel care printează trebuie să aibe responsa-bilitatea acestuia, pentru că rezoluția finală ține de print, nu de fotograf. “ Cel care se ocupă de print trebuie să știe ce să facă cu fișierul. Altfel ar fi foarte simplu: aduceți-mi totul la 300 dpi și eu printez. Și atunci, pentru ce mai iau banii omului?”

...Un decalaj durerosFotografiile imprimate la Chromatone ajung, de regulă, în galerii. Altele ajung pe pereții din casele clienților sau devin cadouri. În România se vinde, însă, foarte puțină fotografie. “Au existat câteva încercări de a vinde fotografie. A existat o galerie care alegea fotografii printr-o selecție și apoi le vindea. A dispărut însă, și fiecare vinde cum poate. Să scoți bani din fotografie în România este o utopie. Fotografia este ținută ori de plăcere sau pur și sim-plu în galerii, în expoziții, iar asta nu înseamnă că ai un profit material. Se mai vinde în tot felul de circumstanțe, scopuri de binefacere, dar acestea sunt cazuri excepționale. Foarte rar poți vinde fotografie, poate doar dacă ai reușit să colaborezi în mod curent cu reviste și faci fotografii comerciale pentru acestea”.Voicilă crede că Europa nu se compară cu America în ceea ce privește piața de fotografie, dar acest spațiu beneficiază, totuși, de o mișcare consistentă în ca-tegoria fotografiei de artă, aceasta fiind căutată și cumpărată. “Fotografia nu e privită în Occident ca o artă de mâna a doua. Poți să ai profit și să trăiești bine din asta. Știu un caz concret în Olanda, unde se printează zeci de metri liniari de rolă pe zi doar pentru distribuția la nivel național. În țările europene occi-dentale există centre mari de impri-mare, iar în SUA, nici nu mai vorbesc, în fiecare orășel există câte-un atelier.”

Decizia de a lua Canon imagePRO-GRAF iPF8300 nu a existat de la început. “Am avut de ales între HP Z3200, Canon imagePROGRAF iPF8300 sau Epson 9900. Am avut două luni la dispoziție, timp în care am consul-tat forum-uri și am vizionat mai multe tutoriale care prezen-tau comparativ diferitele grade de luminozitate și cum se modifică gamutul acoperit de imprimantă.”

Imprimanta are 12 culori și costă 1500 de euro.

Pentru modul monocrom, im-primarea se face numai din negru și tonuri de gri. Modul monocrom oferă rezistență imprimării, uneori chiar de trei ori mai mare decât în alte variante de culoare.

Echipamentul lucrează cu car-tușe mari, de 700 de ml, cu care se pot imprima miide metri liniari.

focus


Cei ce păstoresc centre foto caută soluții pentru a le menține pe linia de plutire și-și păstrează credința că o fotografi e imprimată nu va fi niciodată comparabilă cu una digitală. Online-ul este, deocamdată, cel mai la îndemână instrument de menținere pentru centrele foto ce vor să țină pasul cu vremurile, pentru că omul contemporan caută să-și rezolve nevoile, dilemele și dorințele prin doar câteva click-uri.

La o simplă căutare pe Google, descoperi că, în România, există surprinzător de multe centre foto online, raportat la statisticile care arată că imprimarea fotografi ilor se mai face doar din capriciu, nostalgie sau numai atunci când se impune, deci numai în cazuri excepționale. Dacă stai să cercetezi mai atent, îți dai seama, fără a sonda prea mult, că, din numărul total de centre foto online existente, active sunt doar jumătate, restul fi ind doar niște urme fantomatice ale unor încercări de business-uri care au existat cândva sau funcționează sporadic. Cei ce sunt activi lucrează cu un public atent targetat, a cărui atenție este întreținută prin sublinierea unor avantaje com-petitive mai mult sau mai puțin relevante. Dacă există diferențe sesizabile între centrele foto online, ele stau în numărul de servicii oferite, dimensiunea fi rmei și, după spusele proprietarilor, în cali-tatea serviciilor. Fiecare dintre ele are însă o perspectivă diferită asupra modului în care se diferențiază de concurență. Spre exemplu, pentru MyPoster.ro, diferențele și totodată atu-urile cu care se recomandă constau în

inovarea permanentă a serviciilor, în relaționarea cu clienții și în consecvență. „Calitatea, prețurile bune și termenul rapid de livrare sunt atribute banale, cu care se laudă orice fi rmă”, crede Ciprian Furtună, director asociat MyPoster. La Fotoland, un alt centru foto online, lucrurile stau diferit. Benefi ciile subliniate sunt tocmai termenul de execuție, livrare și fl exibilitatea. Proprietarii consideră că nu-i nimic depășit în aceste promisiuni: o persoană care apelează la un serviciu online se așteaptă ca pro-

dusul comandat să-i fi e livrat cât mai repede posibil. Centrele foto online nu

au nevoie de sedii

Totuşi, unde se va aşeza fotografi a?

Direct la sursaContrar aparenţelor, centrele de imprimare foto n-au dispărut chiar de tot. N-o duc prea grozav, însă nici n-au ajuns la fundul sacului. Online-ul pare să fi e însă o carte de pus în joc. Chiar dacă nu este garantul incontestabil al succesului, prezenţa pe internet păstrează încă miza deschisă. de Roxana Farc

Această zonă a atras, inevitabil, un nume greu al categoriei foto. Pe lângă

centrele foto clasice, Kodak a lansat o platformă de imprimare foto online.

Sub sloganul „Smart foto solutions”, site-ul recent inaugurat mizează în

promisiuni pe standardele de calitate Kodak. Comenzile sunt livrate prin curier, în

maxim 48 de ore.

Investiţiile totale pentru deschiderea unui centru foto online pot ajunge la 100.000 de euro

benjamin Lotan, un student ameri-can care a luat în serios succesul fondatorului Facebook, a pus de curând pe picioare Social Print Shop, un business care are la bază o idee aparent banală, dar care speculează inteligent preocupările şi vanităţile utilizatorilor de reţele speciale.

Reţelele sociale sunt mai vizitate decât site-urile porno. Sunt primele surse la care apelează, mai nou, fi rmele, pentru a-şi promova imaginea şi chiar pentru a se lansa pe piaţă. Sunt raiul publicităţii şi, ne place sau nu, infl uenţa lor asupra publicului este în continuă creştere.Facebook are mai mult de 500 de milioane de utilizatori activi şi, în fi ecare lună, 250 de milioane de oameni iau contact cu el prin inter-mediul altor site-uri. Platforma s-a dezvoltat şi continuă să se dezvolte. Inspirat de freamătul tot mai mare al reţelelor americane, dar şi de modelul comportamental al fonda-torului Facebook, transpus recent pe peliculă, un student american, Ben-jamin Lotan, s-a gândit să speculeze nebunia Facebook şi Twitter într-o afacere de succes. A pus bazele unui site, numit Social Print Shop, care permite doritorilor să imprime pozele tuturor prietenilor de

Dacă tot ai mulţi fani, poate ţi-ar plăcea să-i vezi şi altfel

spațioase și nici de investiții costisitoare în acestea. Prin natura serviciului livrat, acest lucru devine irelevant. O firmă care oferă imprimare foto online, cu livrare la domiciliu, nu se adresează trecătorilor de pe stradă, ci acelora care știu exact ce vor și sunt familiarizați cu mediul online. Cu toate acestea, investițiile totale pentru deschiderea unui astfel de business pot ajunge la 100.000 de euro, dar, ca în orice demers lucrativ, input-ul financiar inițial depin-de de anvergura țintită. „Noi vrem să ne extindem, şi vom continua să o facem, prin investiții în echipamente, tehnologii şi soluţii ino-vatoare, precum şi prin accederea pe pieţe noi, cu cerinţe noi, adică în așa numitele pieţe verticale”, spune Ciprian Furtună referindu-se la perspective viitoare de dezvoltare. Principala sa investiţie a fost aplicaţia software care gestionează comenzile şi generează front-end-ul vizibil pe internet. La modul estimativ, aplicaţia a necesitat o sumă comparabilă cu cea necesară pentru echiparea completă a unui print-center de capacitate medie. Ciprian Furtună crede că, mult mai important decât numărul clienților sau decât valoarea comenzii pe care o aduc, este calitatea acestora. Mai exact, “calitatea” în care

pe Facebook pe postere cu rezoluţie HD de 51 pe 102 cm. Afacerea este abia la început, dar pare a avea mare succes. Momentan, site-ul Social Print Shop oferă utilizatorilor posi-bilitatea de a imprima postere cu prietenii de pe Facebook şi Twitter, albume Facebook şi Tumblr (o platformă de microblogging), mini-albume şi stickere. Firma oferă trans-port internaţional, costurile nedepăşind 25 de dolari. Site-ul, guvernat de sloganul „Facem lucruri frumoase cu pozele tale!”, se bucură de un impact încurajator pentru stat-utul său viitor şi, de curând, a început să atragă interesul investitorilor.

...Ce se alege de fotografia româneascăExistă, fără doar și poate, un spec-tru variat al categoriilor de foto-grafi, însă Marcel Eremia lucrează mai ales cu cei cu vechime în domeniu- Alex Gâlmeanu, Andrei Iliescu, Andrei Pandele, Cosmin Bumbuț, Cristian Crisbășan, Dinu Lazăr, Iosif Kiraly, Mihai Moiceanu, Narcis Virgiliu, etc. - cei pe care el îi consideră un fel de stâlpi ai fotografiei actuale și care s-au obișnuit să viziteze AME design ori de câte ori vor să-și transpună fotografiile pe hârtie sau pe alte suporturi de expunere. Cel mai adesea, fotografii își imprimă pozele atunci când urmează să participe la expoziții. Sunt însă și situații în care aceștia transferă fotografiile pe hârtie pentru uz personal. Comerțul cu fotografie printată este deocamdată precar în România, deși unele fotografii se vând ca urmare a expozițiilor. Unele fotografii sunt vândute prin agenții specializate și galerii de artă, iar altele sunt realizate, încă de la bun început, cu scopul precis de a fi vândute. Sunt însă și cazuri în care fotografii, ca să-și crească reputația și să fie mai bine văzuți de public și de către cei din branșă, inițiază expoziții personale. Numărul maxim de expoziții de fotografie desfășurate

vin: de parteneri B2B, de specialişti, artişti fotografi, graficieni sau organi-zatori de evenimente.Deși site-urile dedicate imprimării foto online arată destul de diferit, promisiunile și aspectele funcționale pe care se bazează fiecare dintre ele pentru a-și atrage clienții nu depășesc sfera convențională. Rapiditatea de procesare a comenzii- câteva click-uri și, în maxim o zi, primești pozele la domiciliu- sau calitatea materi-alelor folosite sunt atribute necesare pentru o poziționare corectă, însă nu suficiente pentru a suscita acea fre-nezie care să evanghelizeze publicul potențial și nu numai.

O nişă discretă, cu ceva speranţe“Se fac foarte multe cursuri, workshop-uri foto, şi fotografii ies ca pe bandă, cum ieşeau pe vremuri inginerii sau doctorii”, punctează în debutul întâlnirii Marcel E-remia, a cărei firmă a abordat, printre alte servicii, şi zona imprimării de fotografie. Acesta apreciază că, în momentul de faţă, există foarte mulţi fotografi tineri, de care nu a auzit nimeni şi care ar putea fi interesaţi de serviciile AME design, deşi este foarte probabil ca aceasta să nu fie foarte cunoscută în rândurile acestora.

de Radu Mihai

Social Print Shop a avut deja parte de două mari proiecte: site-ul Mashable, un portal specializat în domeniul media digital şi social, şi-a tapetat biroul din New York cu feţele tuturor celor 500.000 de fani, iar compania Bacardi a făcut acelaşi lucru, transpunând pe afişe figurile fanilor paginii lor de Facebook.

focus


Totuşi, unde se va aşeza fotografia?

în București este de trei-patru pe lună. În funcție de mărimea spațiului, la expoziții sunt expuse, în medie, între 20 si 100 de fotografii. Bugetele alocate pentru imprimarea fotografiilor variază, după spusele lui Eremia, de la câteva sute de euro la câteva mii de euro, în cazul expozițiilor mai mari. Clienții AME design sunt, în principal, fotografi care imprimă imagini fie din resurse financiare proprii, fie cu ajuto-rul unor sponsorizări.

...De ce are nevoie o fotografie bună“Fotografii mai tineri nu prea cunosc soluțiile de imprimare. De cele mai multe ori, au văzut fotografii impri-mate la alte expoziții, însă nu cunosc deloc procesul din spate. Nu știu că, de fapt, este vorba despre expunere plus developare și totul este aplicat ulterior pe un suport rigid cum ar fi o spumă poliuretanică. Unii au impresia că este vorba despre o imprimare directă pe un material gros de 5-10 mm și n-au auzit, de pildă, despre noțiunea de cașerare”, constată Eremia, împărtășind din experiența și interacțiunile sale în acest domeniu. Ca atare, când vin la AME design cei nou intrați în branșă spun cam ce ar vrea să obțină și primesc mai multe soluții, în funcție de buget și pretenții, primind, dacă este cazul, și oferte de finisare și înrămare.

Laminarea este o intervenție uzuală chiar obligatorie în tehnologia inkjet cu cerneală pe bază de apă, deși este contestată de cei cu exigențe ridicate în privința rezultatelor imprimării. Inkjet-ul de bună calitate destinat aplicațiilor fotografice se face și cu cerneluri pe bază de apă, de aceea necesită laminare de protecție. “La aplicațiile inkjet cu cerneală pe bază de apă, dacă cineva venea și atingea imaginea cu palma transpirată, putea sa creeze probleme, pentru că se dizolva cerneala. De aici și nevoia acoperirii cu folie de laminare de protecție.” Laminarea este un proces care poate fura din plasticitatea imagi-nii imprimate, alterând adesea zonele de culoare, contrastul și luminozitatea. Materialele fotosensibile, special gân-dite pentru imprimarea fotografiilor, nu necesită laminare, pentru că durabili-tatea culorilor, în condiții de arhivare, ajunge și la 200 de ani, după spusele lui Eremia. In condiții de iluminat de muzeu, durabilitatea este de 100 de ani, însă aceasta se diminuează în funcție

de natura aplicației, până la câțiva ani, ca în cazul casetelor luminoase care sunt aprinse non-stop. “Acestea sunt datele tehnice enunțate de firmele producătoare de material, însă noi avem printuri mai vechi de șase ani de zile, care rezistă fără probleme, și mă refer aici la casete luminoase. Din acest motiv, noi n-am încercat să promovăm aceste printuri ca fiind printuri indoor, pentru că poate clientul vrea să le expună în fața magazinului, și atunci nu mai este print indoor. Le recomandăm doar acolo unde distanța de privire este mică, unde calitatea se cere a fi foarte bună.”

În privința formatului ales de fotografi, există mai mulți factori de influență. Cel mai important este legat de proporție, iar aceasta este dată de camera folosită: 2/3 sau 4/3, în funcție de formatul senzorului aparatului foto. Mulți merg pe această variantă, pentru a nu mai recurge la reîncadrări. “Noi le sugerăm, pentru optimizarea costurilor, încadrarea pe rolă de 1,27 m, asta în ca-zul în care nu vor să cașereze imaginea obținută. Dacă vor să și cașereze, opti-mizarea este dată de formatul plăcilor de Foam, care este de 1/1,40 m. Dacă se împart în două sau în patru, rezultă formate de 1/0,7 m sau 0,5 /0,7 m, aces-tea fiind, în general, formatele cele mai căutate, datorită costurilor mai reduse”, explică Eremia.

...Creativitate în detri-mentul volumuluiÎn acest moment, nu există alte materi-ale fotosensibile în afara hârtiei (mată, lucioasă și metalică) și filmului de casetă luminoasă. “E puțin probabil să apară alte materiale care să înlocuiască, spre exemplu, pânza, apreciază cu scepticism Eremia. El consideră că hârtia metalică este imbatabilă în acest moment. “Hârtia metalică nu prea are echivalent în zona inkjet-ului sau pe alte tehnologii. Scoate culori vii și se pretează foarte bine pentru subiecte care au textură metalică: mașini, cea-suri, bijuterii sau chiar peisaje. Există o abundență de peisaje în niște culori fantastice, iar hârtia metalică poate pune cel mai bine în valoare aceste culori.”Orice schimbare viitoare a materialelor ar cere investiții foarte mari din partea producătorilor, iar zona imprimării foto a fost și este în cădere foarte mare, întrucât firmele foarte mari și-au

diminuat activitatea din cauza apariției digitalului. Filmele foto nu prea se mai vând, întrucât utilizatorii au trecut ma-siv la camere foto digitale. Furnizori de materiale foto sensibile au rămas tot cei mari- Kodak, Fuji- aceștia stând încă fără probleme în picioare. Ei produc hârtie în continuare, căci aceasta este încă cerută, fie că este vorba de mini laboratoare sau de centre de imprimare de mari dimensiuni. “S-a produs, la un moment dat, un boom al camerelor digitale, nimeni nu mai își imprima fotografiile, toți le vedeau pe moni-tor, le trimiteau prin email-uri sau le postau pe bloguri și facebook. “Acum, lumea a început parcă să înțeleagă că o fotografie transpusă pe un print, obținut fie prin inkjet sau tehnologie foto, e altceva. Se pare că și mini labo-ratoarele au reînceput sa printeze în cantități mai mari. Mă îndoiesc, totuși, că vor apărea niște materiale noi care să suplinească oferta de materiale foto sensibile. Există o categorie de mate-riale speciale, foarte flexibile, utilizată mai mult în publicitate, în sisteme de tip roll-up. Acest material este extrem de greu de rupt, mai ales atunci când este nevoie de o întindere mai intensă, unde hârtia obișnuită s-ar rupe . Sistemele roll-up cu imagini printate pe acest tip de material stau foarte drept comparativ cu un print pe un suport de poliester clasic care are tendința să se îndoaie la margini, nemaivorbind de calitatea imprimării pe acest suport”, mai precizează Eremia.

datorită tonurilor continue reale (nu există punct de raster), rezoluţia aparentă este de 4000 dpi, având detalii redate extrem de fin, cum ar fi degradeurileviteza de 44mp/oră este la rezoluţia de 4000dpidatorita inserarii emulsiei fotosensibile în materialul expus, aspectul printului este uniform neexistând ca în alte tehnologii diferenţe de reflexii în funcţie de culorile din imaginedensitatea culorilor foarte mare

necesită materiale fotosensibile (nu se poate imprima pe alte tipuri de materiale)nu se poate imprima faţă/verso (emulsia există pe o singură faţă a materialului)deoarece imaginea tipărită se ”vede” numai dupa developarea materialului, trebuie sa fie implementat un control strict al manage-mentului de culoare altfel riscând costuri mari de procesare (ceea ce, în final, nu este un dezavantaj pentru client).

Durst Lambda 130tehnologie: expunere cu trei laseri RGB in tonuri continueprocesare: chimica traditionala RA4latime de impri-mare: 127cmviteza de imprimare: 44 mp/ora



ghid

Se iau: un spațiu închiriat sau cumpărat, 50.000 de euro, 10 angajați, 5 echipamente (de copiere, printare și de finisare) se alege aria de servicii și tipul clienților. Rezultă un copy center. E o rețetă ce pare ușor de încercat, dar, nimic nou, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

În România, există trei categorii de copy centere: entry-level, medium level și high level. În funcție de nivel, investițiile cresc exponențial cu serviciile puse la bătaie. Pentru prima categorie, care mizează pe servicii basic (copiere, printare, proiectare și toate activitățile conexe), investiția ajunge undeva la 20.000 de euro fără TVA. Echipamentele necesare sunt o multifuncțională A3 color, un plotter, un scaner A0, o mașină de pliat și alte echipamente adiționale.În timp, afacerea se poate dezvolta. Prin oferirea suplimentară de ser-vicii de grafică, investiția se ridică la 34.000 de euro, fără TVA, pentru că afacerea necesită mai multe echipamente. Pentru a atinge nivelul maxim, un copy center ar avea nevoie de o investiție de peste 100.000 de euro. Aceasta acoperă achiziția a minimum zece echipamente, printre care și un scanner de carte, o imprimantă cu solvent și un laminator mare. Aceste prețuri sunt ori-entative și se referă strict la achiziționarea echipamentelor. Există și copy centere a căror investiție inițială se rezumă la câteva mii de euro, dar și unele care debutează în forță, cu o investiție de 300.000 de euro. Costul deschiderii unui copy center variază în funcție de tipul și de configurația echipamentelor pe care le achiziționează și se poate situa între 50.000 și 100.000 de euro, alocați pentru echipamente de imprimare color, alb-negru, stații de lucru și echipamente de finisare.

În ce constă configurația basic a unui echipament achiziționat? Ga-briel Istrate, production printing project manager la Konica Minolta România, explică: „De regulă, echipamentele solicitate de aceste unități sunt echipamente office, care trebuie să aibă în configurație un feeder față-verso, o unitate duplex și o placă de rețea. Acestea acoperă necesitățile standard ale unui copy center. Bineînțeles, există posibili-tatea personalizării echipamentului, în funcție de cerințele specifice ale fiecăruia.”Conform firmelor care furnizează echipamente, se pare că, de cele mai multe ori, nu se achiziționeză componente de finisare, ci se preferă ca finisările să se facă separat. Există, desigur, și situații în care copy centerele sunt dotate cu echipamente profesionale, dar atunci când sunt vizate volume mari de lucru și lucrări complexe, precum albume, lucrări de diplomă etc.

O altă configurație pe care trebuie s-o aibă un echipament achiziționat de un copy center este o capacitate mare a modului de alimentare și a sistemului de colectare a colilor. Ceea ce trebuie să aibă în vedere o persoană care vrea să investească în deschiderea unui copy center este că, pentru început, este necesar un multifuncțional A3 laser, color sau un plotter A0, depinzând de profil.

Copycenter-ul

Pe alte melea-guri, copycen-ter-urile merg pe principiul auto-servirii. Clientul merge cu un abonament sau plăteşte prin sistem POS şi îşi copiază sin-gur documen-tele. Apelează la angajaţi doar dacă are nevoie de ceva mai compli-cat. La noi, nu prea există o diferenţă clară între copy center şi cen-trele care oferă servicii de prin-tare.

de Roxana Farc

"Nu cunoaştem cazuri de copy centere care să întâmpine dificultăţi de business, atât timp cât sunt corect amplasate. Pentru a avea succes, este bine ca acestea să fie localizate în zone în care există cereri: instituţii publice, universităţi, biblioteci etc. Succesul depinde de gradul de adaptare la condiţiile pieţei."Gabriel Istrate, Konica Minolta

Răzvan Corcodel, Xerox România

Corneliu Ştefan Eşanu, ZSpotMedia

"Rata de succes a unui copy center, în condiţiile actuale de piaţă, depinde de foarte mulţi factori. Aceasta poate să crească foarte mult în cazul centrelor care îşi promovează serviciile, care îşi dezvoltă o forţă de vânzări adecvată şi care oferă aplicaţii deosebite, cum ar fi datele vari-abile şi aplicaţiile foto."

"Un copy center despre care pot spune că a evoluat destul de bine în ultimii ani este localizat lângă facultatea de arhitectură din Bucureşti. Achiziţiile le-a făcut pas cu pas, în funcţie de cerinţele clienţilor care îi treceau pragul. Asta i-a adus stabilitate şi cash-flow. În general, rata de succes depinde de performanţa echipamentelor, locaţie, raport calitate-preţ, gama de ser-vicii, furnizori şi flexibilitate."

Ce spun furnizorii


Pe lângă clasifi cările conformiste derivate din

anvergură și investiții, un copy center poate fi

evaluat și după target-ul pe care și-l propune. Am-

plasarea lui depinde în mod direct de clienții aleși.

Țuchi, un copy center din București, și-a orientat

toate punctele de lucru în zona ASE-ului.

Serviciile pe care le oferă sunt bazate pe cererile

studenților: multiplicare de documente, printare,

lami-nare, copertarea lucrărilor de diplomă și tot

ce implică fi nisarea acestora. Țuchi este prezent pe

piață de 10 ani și nu se plânge de lipsa clienților.

Centrele de copiere sunt o afacere profi tabilă, dacă sunt gestionate abil și ex-ploatate la capacitate maximă. Dome-niul permite aplicații multiple și, cu puțină imaginație, poți adăuga lunar un nou serviciu. Totul se rezumă însă la pro-fi tabilitate. Conform lui Flaviu Pastor, din punctul de vedere al volumului de cereri, copierea documen-telor primează, reprezentând 70% din volumul total. În schimb, din perspec-tiva cifrei de afaceri, copierea și printarea sunt la egalitate. Asta ar însemna, la o primă vedere, că serviciile de imprimare sunt mai scumpe decât cele de copiere.

Originalitatea și unicitatea pe piață a cântărit mult în notorietatea afacerii Agrafa. Cunoscută inițial sub numele de pucu.ro, ca prima aplicație online din România pentru design-ul și producerea cărților de vizită, aceasta a insistat nu numai pe promovarea online, dar și în media convențională, având chiar un spot publicitar difuzat la radio.Agrafa a fost, până de curând, o companie care activa doar în mediul online, cu sediul central în București. „De circa 3 luni am deschis un sediu-pilot

în Timișoara și pregătim un altul în Pitești. Cărțile de vizită au rămas în continuare produsul de bază, fi ind urmate de produsele publicitare tipărite, afi șe, pliante, mape, etichete”, spune Mihai Baciu, managing direc-tor al Agrafa. Firma fi ințează din 2004, iar conducerea afi rmă că există un plan de investiții și dezvoltare foarte bine pus la punct, pentru următorii 3 ani.

Investițiile medii făcute de cei care își deschid un copy

center, în România, se încadrează undeva între 50.000

și 100.000 de euro, iar cele mai mari, care oferă o

diversitate de servicii, preferă să rămână într-o singură

locație și să-și extindă numărul de servicii. Strategia

lor nu se bazează pe formarea unei rețele de puncte

de lucru. Doar cei mai mici preferă să-și deschidă mai

multe puncte de lucru, în locații-cheie.

O altă modalitate prin care un copy center poate re-

zista pe piață o reprezintă investițiile foarte mari. Un

exemplu este Expres Printing, din Cluj. Activitatea

lor este concentrată mai mult pe imprimare și nu pe

copiere, iar formatele mari reprezintă sub 20% din

producție. Tipăresc tablouri pe pânză, oferă produse

media speciale (folii din plastic sau magnetice) și elemente de securizare a produselor."Cele mai cerute produse sunt cărțile de vizită, afi șe,

pliante, fl uturași, mape de prezentare, newslettere,

plicuri personalizate, cam tot ce ține de zona asta. E-

xpres Printing este o companie la început de drum și

se afl ă într-un proces de implementare a unor soluții

de automatizare a producției și de deschidere a unui

canal web2print", se prezintă Dacian Badea, director

executiv Expres Printing.

Toată lumea cunoaște lanțul de magazine Diverta.

Sub sloganul “Mereu ceva nou”, Diverta a lansat în

2008 un nou concept de magazin: un spațiu de shop-

ping structurat pe trei zone de interes, vânzând cărți,

CD-uri de muzică, fi lme, jucării, jocuri video, IT și

papetărie. Mai nou, magazinul a deschis și propriul

centru de copiere.

Sub numele de Serv Point, copy center-ul se găsește

în București, în Mall Vitan, Plaza și Băneasa Shop-

ping City și în mall-urile Iulius Mall din Cluj și

Timișoara. „Primul centru deschis a fost în Mall

Vitan și a avut la bază doar servicii legate de printare

și copiere. După un an a fost implementat și serviciul

de personalizare”, a declarat Flaviu Pastor, director

de marketing și PR al Diverta.

Echipamentele folosite de copy centerele din România sunt, în general, proprietatea exclusivă a investitorilor. Serviciul pay- per-click nu este la fel de popular ca în străinătate. Doar cei de la Diverta l-au adoptat de curând:

"Până acum un an, cumpăram echipamente de printare și copiere la 2-3 ani, pentru a fi la nivelul așteptărilor clienților noștri, dar, din cauza condițiilor economice am decis să adoptăm echipamente de printare prin varianta pay-per-click. Consider că am făcut un pas foarte important în această direcție, deoarece plătim cât vindem – costul fi nal este un pic mai mare, dar justifi cat”, încheie Flaviu Pastor, director de mar-keting și PR al Diverta.

Clienţii infl uenţează amplasarea

Cerere mare pe formate mici

Investiţiile nu sunt de neglijat

Miza câştigătoare pe online

Shoppingul merge bine cu copycenter-ul

Pay-per-print, un concept timpuriu

„Există o împărţire între color şi alb-negru, volumul de cereri fi ind mai mare pe alb-negru. Ca importanţă în cifra de afaceri, colorul deţine cam 45%. Volumele au scăzut foarte mult în ultimul an, dar dau semne că şi-ar reveni, Cât despre cererile pentru serviciile de impri-mare personalizate (pe tricouri şi alte produse), acestea reprezintă doar o treime din volumul total de lucru.”


trend

În ciuda rezistenței convingerilor personale, prejudecăților și fricilor în fața sch imbării ale multora dintre noi, tehnologia înaintează rapid și ne pune în fața unor opțiuni pe care nu prea mai avem cum să le evităm. Nimeni nu mai poate contesta și nici fugi din fața unei realități care înfățișează doar începutul unei sch imbări de paradigmă: mare parte a lucrurilor create fi zic prin talentul şi priceperea umană au acum un corespondent de obținere prin intermediul tehnologiei. Acest fenomen începe să invadeze simțitor arii de activitate de altfel foarte conservatoare, care pun pe un soclu înalt priceperea de neegalat a mâinii umane. Comoditatea, siguranța și rapiditatea pe care le promit noile tehnologii îi fac ch iar și pe cei mai rezistenți să depună armele și să înceapă să guste, treptat, din avantajele propuse de noul eden. Un caz aparte ce vorbește despre această tranziție se regăsește în arhitectură, mai precis în proiectarea şi realizarea de mach ete, pentru care, deloc surprinzător, s-a găsit o alternativă în imprimarea 3D. Totuși, cât de vastă este aplicabilitatea formatului 3D în domeniul imprimării? Ech ipamentele de imprimare 3D simplifi că acţiunea de mach etare a unui obiect, fi ind capabile să producă o replică tridimensională a acestuia printr-un proces rapid, care constă în apli-carea unor straturi succesive de material. Procesul este foarte simplu: dintr-un fi şier digital de tip CAD se citesc detaliile obiectului, iar acesta este imprimat cu ajutorul unui material special fi e ABS, metal, sticlă, nylon sau plastic.Un avantaj al acestei tehnologii este modalitatea economică de realizare a unui model imprimat 3D, prin serviciile de print-on-demand online. Simplitatea serviciului îl face accesibil, indiferent dacă este vorba despre pasionaţi răzleți sau fi rme specializate în design. Procesul decurge rapid: comanda se plasează online, se trimite fi şierul cu prototipul dorit, iar mach eta este livrată prin curier în decurs de câteva zile. O astfel de

platformă print-on-demand pentru prototipuri tridimensionale există şi în România prin spotdesign.ro, unde preţul se calculează automat şi se comunică înainte ca fi rma să proceseze comanda. Trebuie menționat că, la aceste servicii, au prioritate studenţii din instituţiile de învăţământ de stat sau particulare de Artă, Design, Arhitectură şi Urbanism. Ach iziţia unui astfel de ech ipament reprezintă însă o investiţie fi nanciară consistentă, având în vedere că preţul unei imprimante 3D variază între 10.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de materialele pe care le foloseşte şi dimensiuni. Pe piaţa din România, Mons Medius distribuie ech ipamentele de imprimare 3D Dimension, realizate de Stratasys FDM. Potrivit reprezentanţilor companiei, există interes pentru aceste ech ipa-mente, însă persoanele care doresc ach iziţionarea lor provin în general din domeniile industriale, auto sau din cele ale cercetării industriale.

Din moment ce imprimarea 3D a penetrat tot mai multe domenii, nu putea să evite tocmai arhitectura, un domeniu ce accesează în mod curent tehnici de simulare și prezentare tridimensionale. Însă, tocmai în această zonă profesională, scepticismul este cuvântul de ordine, deoarece bună parte a arhitecților nu cunosc și nici nu își doresc să se afunde în detaliile funcţionale ale ech ipamentelor de imprimare și, prin urmare, sunt destul de reticenţi în a face investiţii în astfel de tehnologii. Soluţia imprimării 3D le-ar putea permite însă arhitecţilor să realizeze părţi şi ansambluri din diferite materiale cu proprietăţi diferite, într-un singur proces de construcţie. Trebuie totuși spus că produsul imprimat necesită apoi o prelucrare migăloasă, complicată, care consumă timp, iar costurile aferente devin destul de incomode. Astfel, dacă preţurile pentru imprimarea tridimensională a unor prototipuri simple sunt re-duse, acestea pot depăşi de peste trei ori preţul unui prototip tradiţional, în cazul mach etelor arhitecturale. De pildă, preţurile pentru mach etele

Imprimarea 3D, o soluţienu tocmai pe placul arhitecţilorAceia dintre noi care sunt mai conservatori spun că ceea ce iese din mâna unui om nu va putea fi niciodată reprodus cu exactitate de o maşinărie, indiferent cât de sofi sticată şi evoluată ar fi aceasta. de Roxana Stamati


imobiliare tradiţionale nu sunt standardizate. O casă obişnuită, cu parter plus unul sau două etaje, costă câteva sute de euro, în timp ce un cartier de vile sau blocuri poate ajunge la câteva mii, în funcţie de dimensiuni, materiale şi accesorii, dar şi de nivelul de detaliu.

Arhitecții par a exprima, cel puțin pentru moment, o părere unanimă: imprimarea 3D nu va substitui prea curând modalităţile tradiţionale de realizare manuală a machetelor. Argumentele pentru care arhitecţii nu se simt încă atrași să abordeze tehnologia de imprimare 3D sunt gama de culori restrânsă, necesitatea unei prelucrări adiţionale imprimării propriu-zise şi costurile destul de mari ale echipamentelor, implicit ale serviciilor de acest gen. Arhitecții sunt de părere că tehnologia 3D pentru imprimare este mai potrivită în designul de produse, unde cerințele de simulare și prezentare a prototipului sunt diferite și ceva mai restrânse față de machetele pentru construcții, unde nivelul de detaliu este mai accentuat.

Tehnologia imprimării 3D reprezintă o alternativă şi totodată o ameninţare puternică pentru machetarea manuală din numeroase do-menii, precum inginerie şi construcţii, producţia de încalţăminte, design industrial, bijuterii, automobile, stomatologie şi industria medicală. Asemenea machetelor originale create în decurs de săptămâni sau chiar luni, produsele rezultate în urma imprimării 3D simulează aspectul, consistenţa şi funcţionalitatea produsului prototip. Totuși, la un moment dat, va deveni evident că, cel puțin pentru anumite domenii, impri-manta 3D are avantaje certe faţă de alte tehnologii de fabricaţie, fiind mai rapidă şi uşor de utilizat și furnizând rezultate superioare. Imprimarea 3D este, fără îndoială, o soluţie de viitor, în special pentru realizarea rapidă a prototipurilor, zona în care a avut deja un impact puternic, dar şi în medicină sau arte. Echipamentele de imprimare 3D vor fi îmbunătăţite și perfecționate până în punctul în care vor fi capa-bile să reproducă fidel produse funcţionale şi nu numai prototipuri, prin accesarea unei game extinse de culori şi materiale. Până atunci, însă, tradiționaliștii vor continua să-și folosească mâinile și experiența dobândită prin ani de exercițiu. Generația mai tânără, însă, dependentă fiind de facilitățile tehnologice și din ce în ce mai străină de deprinderi de lucru ce presupun manufactură și exercițiu practic îndelung, va adopta fără ezitări tot ceea ce îi va ușura efortul și va intra în acord cu dinamica sa de viață, strâns legată de online, gadgeturi și schimbare.

NASA a testat imprimarea 3D pe Staţia Spaţială Internaţională, iar în viitor va achiziţiona o imprimantă 3D pentru a produce piese ale navelor spaţiale în timpul misiunilor din spaţiu.

Shapeways, o firmă din New York, imprimă peste 10.000 de pro-duse unice lunar; clienţii comandă bijuterii, cadouri sau gadget-uri, pentru a le comercializa.

EOS, furnizor german de servicii de imprimare 3D, primeşte comenzi de la producători de maşini, firme de aeronautică sau chiar dentişti. Compania poate realiza până la 450 de coroane dentare pe zi, în variante ajustate în funcţie de pacient.

O artistă din Olanda a folosit un material nonconformist pentru opere de artă realizate cu imprimanta 3D. Aceasta a creat cu cenușă umană un prăjitor de pâine, un mini-aspirator şi o scară.

NZcorporation - are în prezent cea mai mare gamă de imprimante 3D- ZPrinter 150, ZPrinter 250, modelele 350, 450 şi 650);

Stratasys, cu printerul Dimen-sion uPrint Plus- pentru aplicații multicolore

Solido3D- echipamentul SD300 Pro 3D este singura imprimantă 3D care foloseşte tehnologia de laminare LOM (Laminated Object Manufacturing)

Hewlett Packard a intrat recent pe această piață prin lansarea modelulului HP Designjet 3D. În realitate, HP nu realizează propriu-zis echipamentul, acesta fiind produs de Stratasys şi folosindu-se doar de tehnologia proprie, Fused Deposition Modeling

Pentru imprimarea 3D, site-urile de tip print-on-demand percep taxe de 0,8 - 0,95 ¤/cm cub. Preţurile variază în funcţie de cro-matica aleasă, în variantă alb sau color.

Pentru imprimarea 3D a unei machete standard pen-tru o casă P+1, spre exemplu, un beneficiar ar putea plăti peste 2000¤, adică de trei ori mai mult faţă de preţurile per-cepute pentru acelaşi proiect de un arhitect specializat pe machetare, care sunt cuprinse între 400 şi 700¤. Calculul a fost realizat pentru o machetă standard, la scară 1: 50, de dimensiunile 20 x20cm, cu o înălţime de 10 cm, fără mobilier interior, fără taxele adiţionale pentru transport.

La Universitatea din Warwick, SUA, sunt imprimate părţi ale corpului uman, prototipuri destinate studiului. Medicii şi inginerii instituţiei vor să înlocuiască pulberea folosită la imprimarea 3D cu compo-nentele chimice ale oaselor umane, astfel încât să poată obţină componentele bionice necesare pentru a înlocui oase rupte sau deteriorate.

Răşina stereolitografică (SLA). Modelul SL 7870 de la Huntsman creează un aspect asemănător sticlei, iar materialul este stabil în mediile cu umiditate ridicată

Materialul Acura Peak Plastic, proiectat de 3D Systems, este rigid şi stabil în medii cu temperatură sau umiditate ridicată

Caută în această ediție pagina care ilustrează

imprimarea dimensională cu efect tactil

Tehnologiapoate salva vieţi

CE SE POATE FACE CU IMPRIMAREA 3Dlucruri la care nu te-ai gândit

Mat

eria

le s

peci

ale

Prod

ucăt

ori


Am înţeles la timp că nu

putem trăi la nesfârşit doar

de pe urma unui nume.

Petre Carp este doar cu 10 ani mai mare decât tipografi a al

cărui departament de vânzări îl conduce. Nu se sfi eşte să

admită că citeşte cărţile preferate pe un Kindle, dar crede

cu tărie în viitorul mesajului tipărit. A reuşit să revitalizeze

vânzările Master Print Super Offset în perioada de recesiune

mizând pe pragmatism şi pe o poziţionare surpriză.

Care este retrospectiva pieței pe care o face un manager de 30 de ani care conduce departamentul de vânzări al tipografi ei?Dacă ne uităm la ultimii 21 de ani, putem spune că, la începutul anilor ‘90, existau capacități mari de producție pentru cât se tipărea atunci. Tipografi ile erau de stat și aveau parte de o conducere defectuosă. Tipografi a noastră a apărut în anul 1992, împreună cu o serie de alte tipografi i particulare. Am ach iziționat inițial o mașina de tipar Gestetner de format A4, cu dimensiuni apropiate de cele ale unui birou. Acea mașina de tipar valora la vremea respectivă aproximativ 300 de mărci și cu ea produceai astfel încât să susții 3- 4 angajați. Într-o piață civilizată, o fi rmă care deține o astfel de mașină nu poate să răzbată. Chiar și așa, același lucru s-a întâmplat și cu alte fi rme. Toate companiile din domeniu care au o vech ime de 15-16 ani pe piață așa au început. Niște fi rme din astea cu mașini de mâna a doua s-au bătut cu tipografi i de stat, care aveau experiența și ech ipamentele necesare. În câțiva ani de zile, toate fi rmele acestea particulare au câștigat piața. În momentul de față au rămas puține tipografi i de stat puternice. Aici nu includem tipografi a Monitorul Ofi cial, care are alte standarde. Monitorul Ofi cial e o companie care nici nu știu dacă funcționează pe baze economice, și totuși scoate pe profi t.

Într-un mod oarecum paradoxal, tipografi ile care domină piața în acest moment repetă scenariul anilor 90, de data aceasta ei jucând rolul tipografi ilor de stat. Nimeni nu s-a ghidat după raportări,

voci

de Maria Savu


studii de piață sau analiza exactă a competiției. Efi ciența muncii e un subiect oarecum tabu. Sunt multe lucruri care încep să facă astăzi diferența, și cred că, în 2011, tipografi -ile ar trebui să se uite la ch eltuieli. Au făcut acest lucru și în 2010, dar au făcut-o superfi cial. Nimeni nu se uită la imaginea de ansamblu, nu sunt incluse în discuție probleme legate de cât de ieft in sau scump produc ceea ce vând. Toți privesc spre aspectele cele mai accesibile lor și se rezumă la primul pas: cumpăr hârtia cu 950 de euro sau cu 870 de euro? Este cel mai ușor lucru de rezolvat. Dar trebuie să înțelegi ce e cel mai profi tabil pentru tine, să pro-duci, să vinzi carte legată sau revistă? Sau faci numai print comercial? Mă interesează lucrări de 500 de pliante A4, A5? Aici au început lucrurile să se sch imbe în ultimul timp, și cred că va exista un fi ltru foarte puternic pentru fi rmele care vor rămâne în piață și care vor conta în continuare.

Cum se realizează procesul de vân-zare în domeniul tipografi c? Există departamente de vânzări, este o vânzare proactivă?În ceea ce ne privește, vânzările s-au derulat în felul următor: în 2009 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de lei. Cifra reprezintă un vârf pentru noi. La momentul respectiv, nu aveam un departament de vânzări și am experimentat diferite soluții pentru vânzări care să suplinească funcțiile unui astfel de mecanism, dar toate au fost nereușite. Atunci am realizat că noi nu putem să trăim doar de pe urma renumelui pentru că, totuși, nu suntem atât de importanți pe piață încât să fi m în conștiința celor care vor să tipărească. Am conside-rat că este cazul să adăugăm aportul unui departament de vânzări, care să funcționeze cu oameni bine plătiți, ca ei să-și atingă țeluri destul de înalte, pe baza unor reguli clare. Atunci am pus pe picioare un departament de vânzări, care astăzi are patru vânzători și un om pentru licitații. Acest departament a acoperit 25% din vânzări în anul 2010. Fără ei, lucrurile ar fi stat mult mai rău. În ceea ce ne privește, anul trecut, cifra de afaceri a fost mai mică față de 2009, dar cantitatea tipărită e aceeași.

Volumul de cerere a fost practic același, dar a fost o presiune legată de preț?Da, piața a resimțit o foarte mare pre-

siune pe preț. Tendințele au fost foarte ciudate. Probabil că în momentul în care mulți se simt nevoiți să ducă lunar la bancă sume mari, apar și deciziile acestea ciudate. Unii se mulțumesc să lucreze aproape pe nimic, doar ca să le circule o sumă de bani, pe care, la un moment dat, îi direcționează către zonele unde sunt urgențe de plată. Dar varianta aceasta este foarte periculoasă pentru că, pe de-o parte, subminezi piața și tu te afl i la un moment dat în postura cumpărătorului, consumatoru-lui de tipar. În postura asta, știi bine că, odată ce ai simțit un preț și te-ai lovit de el, e greu să accepți să vină cineva să ți-l ridice la peste 20- 30%, ch iar dacă, îți aduce, poate, niște argumente logice. Te orientezi după preț, în măsura în care calitatea e acceptabilă. Presiunea a fost extrem de puternică și prețul a scăzut. Probabil că dacă prețul scade, înseamnă ca e o tendință naturală.

Ce a determinat scăderea prețului? A fost o psihoză, un fel de teamă a oamenilor care au crezut că va scădea cererea atât de mult și au început să oferteze? Cine a impus diminuarea prețului: tipografi ile sau clienții?Clienții. A fost, la un moment dat, un început de an foarte, foarte prost, așa l-am perceput eu, cel puțin, și atunci s-a creat o panică. Clientul, pur și simplu, s-a văzut în situația în care a trebuit să scadă la rândul lui toate ch eltuielile, a fost conștient că poate nu e posibil, dar el a încercat. Astfel, neexistând transparență totală în preț, adică fară să se știe ce înseamnă preț, ce acoperă el, care este marja de acoperire și toate lucrurile acestea, pur și simplu a venit până la urmă un producător avid de bani care a vândut mai ieft in. Deși, în mod normal, fără a fi forțat de împrejurări, nu ar fi făcut acea întelegere. Și așa, încet, încet, s-a făcut o presiune pe piață care a dat startul acestei concurențe mari, care există acum.

În momentul de față, puteți să împărțiți clienții pe categorii de busi-ness sau aceștia formează un peisaj destul de eterogen? Portofoliul de lucrări se împarte în două categorii: revistele și printul comercial. 40% din volumul anual este acoperit de cele peste 30 de titluri pe care le tipărim, iar restul revine printului comercial. În urmă cu 3 ani,

procentul era invers. Revistele au fost puternic lovite de recesiune. Chiar și revistele de nișă, categorie pe care se sprijină portofoliul nostru, au fost obligate în ultimii ani de zile să scadă tirajele, iar aceasta a însemnat mai puțini bani pentru noi. Există o capaci-tate de producție pe care o controlăm foarte precis, iar un tiraj mai mic poate aduce pierderi consistente. Costurile fi xe îți infl uențează prețurile în funcție de tiraj. A rămâne cu o capacitate de producție neacoperită, iar acest procent este de aproximativ 50%, este un peri-col foarte mare pe termen mediu.

În ce procent este ocupată acum capacitatea de producție a Master Print ?Raportat la o perioadă de un an, este o medie de 65%. Acest procent este infl uențat de mai multe lucruri. Dacă am mai angaja oameni, am putea să infl uențăm capacitatea de producție. Sunt ore nefolosite pe mașinile respec-tive, pentru că nu am angajat oameni care să lucreze în sch imbul doi. N-am facut asta pentru că nu am vrut să ne asumăm riscul de a încărca nivelul ch eltuielilor. Atunci când a început criza în țară, pe noi ne-a prins cu un fond de salarii mare. Atunci aveam 80-90 de angajați, iar în momentul acesta avem sub 60. Și acest lucru contează foarte mult. Din nou, se ajunge la o ch estiune de management al costurilor: important nu e să fac o revistă, ci în cât timp pot să fac o revistă. Câte reviste de un anumit tip pot să produc și la ce costuri? Câți oameni sunt angrenați? Pe ce utilaje? Managementul interior al lucrărilor este una dintre cele mai sensibile ch estiuni într-o tipografi e. Trebuie să existe un mecanism cât mai simplu și cât mai logic în interior, ca lucrurile să meargă și timpul să fi e folosit în favoarea ta. În acest domeniu, timpul este placa turnantă a succesului.

Lucrul în tipografi ile din România a început cu marje

imense şi cu o lejeritate totală în business. Nimeni nu îşi

punea întrebări esenţiale acum zece ani. Tu trebuia să

vii, să fi i oarecum organizat, să fi i serios, să-i faci omului

lucrarea în tipar, să respecţi deadline-ul şi să iasă bine.

Acestea erau marile probleme în tipografi e, pe care acum

le rezolvă orice maistru de producţie un pic mai hotărât.

Nu trebuie să fi i un mare manager pentru a rezolva pro-

blemele de genul acesta.

În acest dome-niu, timpul este placa turnantă a succesului. Dacă mie îmi ia trei ore să produc o revistă sau îmi ia dublu, diferența este atât de mare, încât pot să înch id sau să rămân pe piață, ch iar dacă nu pare un aspect atât de impor-tant.


Dacă mie îmi ia trei ore să produc o revistă sau îmi ia dublu, diferența este atât de mare, încât pot să înch id sau să rămân pe piață, ch iar dacă nu pare un aspect atât de important.

Ați menționat că aveți un om care se ocupă exclusiv de licitații. Despre ce este vorba?Sunt licitații publice ale statului. Din fericire, piața tipăriturilor este printre puținele piețe care are o imagine bună în conștiința publică și asupra căreia nu planează dubii legate de incorectitu-dinea procedurilor. E o piață pe care, dacă reușești să o înțelegi, poți să câștigi mult. Nu poți să o acoperi tot timpul cu clienți de pe piața privată a

tiparului. Licitațiile publice sunt aseme-nea unui lac cu mulți pești, unde vin foarte mulți să pescuiască și, dacă vrei să reușești, trebuie să știi să folosești ustensilele necesare. Dacă există un mangement corect al lucrărilor poți să abordezi aceste joburi, unde prețul este unul din criteriile cele mai importante. Odată înțeles acest lucru, și cu niște marje mai mici decât piața de impri-mare comercială, cred că se pot acoperi 15-20% din capacitatea de producție. Volumul de licitații publice într-un an de zile este foarte mare. E o piață de zeci de milioane de euro. Noi suntem încă la stadiul de a o înțelege. Am câștigat ceva pe piață, dar abia acum ne construim o strategie.

Care este categoria de lucrări cea mai cerută la aceste licitații?Orice. De la lucruri foarte simple, până la reviste, cataloage, broșuri de orice fel. Licitațiile sunt anunțate online, avem la dispoziție un portal la care noi suntem abonați și pe care îl urmărim. Un angajat de-al nostru urmărește toate lucrurile acestea și el practic asta face, se ocupă de licitații. Diferența este că, pentru o licitație venită pe acel ca-nal, trebuie să lucrezi un pic mai mult, implică multe proceduri, nu este o negociere prin telefon, trebuie să com-pletezi nenumărate formulare, hârtii

etc. Criteriile de califi care sunt foarte importante. Este un sistem complicat. Dacă oferi cel mai mic preț tot timpul, s-ar putea să dai peste o lucrare extrem de pretențioasă pe care să nu o poți face. Dacă se cere tipărirea unui album, cu siguranță că nu cel mai mic preț va fi neapărat varianta câștigătoare. Dar dacă este vorba despre o revistă pentru poliția de frontieră, s-ar putea ca cel mai mic preț să decidă adjudecarea licitației. E o piață mare, pe care trebuie doar să o înțelegi și să te servești de-acolo. În general, sunt contracte care nu se rezumă doar la a tipări acum ceva și luna viitoare nimic, sunt con-tracte pe un an, doi ani sau ch iar patru ani de zile.

Cum gestionați creșterile de preț ale materiei prime? Se refl ectă în prețul fi nal?Da. Sau cel puțin așa ar trebui să se întâmple. În ultima vreme au fost foarte multe creșteri de prețuri la hârtie, încât a fost ch iar complicat să-l faci pe cumpărător să înțeleagă și să accepte acest lucru. 50 de euro începe să fi e o sumă la care clientul se uită și nu acceptă așa ușor o majorare a prețului. Creșterea prețului hârtiei, de la producător, ar trebui să se revadă direct proporțional în prețul fi nal al produsului. Este greu de spus câți au acest comportament. Nu e o soluție ca tipografi a să fi e tot timpul un tampon care să absoarbă toate creșterile pentru că, scăzându-i marja la un moment dat, nu o să mai poată să păstreze un ritm pe care clientul îl cere. Poate, după aceea, vine clientul și întreabă de ce a ieșit prost lucrarea. Pentru că nu s-au mai putut folosi cele mai bune materiale.

Ce înseamnă să iasă prost o lucrare, din moment ce inițial a ieșit bine? Unde s-a produs dezech ilibrul? Unde s-au redus costurile ca să iasă prost?Procesul tipografi c e foarte complex. Mașina scoate produse de calitate pentru că cineva alocă mult timp și resurse, adică este întreținută și se

folosesc produse de calitate. În rest, lipsa investițiilor în mașina de tipar, adică: valuri, reglaje, substanțe de bună calitate, timp de curățat mașina zilnic sau la anumite cicluri de curățare, toate acestea cumulate, în fuga după bani sau în lipsa timpului efectiv, te fac să nu le mai poți lua în seamă. Atunci, ușor, ușor, vei da greș. Procesul tipografi c nu e ca cel de la imprimantă, apeși pe buton și mașina știe cum să meargă. Factorul uman contează, și atunci când nu investești în el și nu îl susții, lucrarea iese prost. Prost înseamnă lucrarea murdarită, culorile proaste, înecate, potrivirea necorespunzătoare. Toate acestea se pot întâmpla nu neapărat din lipsa de interes a tipografului. Poate să fi e mașina, care nu mai funcționează op-tim, și trebuie intervenit cu operațiuni de mentenanță.

Cum vedeți ascensiunea mediul digital în detrimentul suportului imprimat?Pe biroul meu stă un dispozitiv pe care unii spun că nu ar trebui să îl vezi în mâinile unui tipograf: un e-book reader. Nu putem ignora realitatea. Probabil, mediul digital va înlocui o parte consistentă a mesajelor impri-mate. E o realitate pe care, dacă nu o acceptăm, nu o vom putea sch imba. Mediul electronic e dușmanul nostru numărul unu, dar nu îi pot fi contestate avantajele pe care le aduce. Merită să fi e acolo pentru anumite produse, dar nu pentru oricare. Nu cred că orice carte trebuie citită electronic. De asemenea, nici ziarele. În publicitate cred că există, într-adevăr, o parte pe care trebuie să o împarți pe hârtie și alta într-un mediu de genul telefonu-lui, internetului. Cu cât o să fi e mai ușor accesul la internet, probabil că anumite segmente din partea tipărită vor dispărea. Spre exemplu, nu înțeleg logica formularisticii tipărite. De ce să trebuiască să alergi cu o foaie de hârtie undeva când poți să o trimiți pe internet?

Licitațiile publice sunt asemenea unui lac cu mulți pești, unde vin foarte mulți să pescuiască și, dacă vrei să reușești, trebuie să știi să folosești ustensilele necesare.

Am avut ghi-nion, pentru că, în momentul în care am început să cumpărăm utilaje cu adevărat bune, a scăzut piaţa. Am fost oarecum în contra timp. Dacă am fi făcut mişcarea aceasta cu 3 ani mai repede, era mai bine.

Nu există un sindicat al tipografi ilor. Poate există formal, dar, efectiv, nu îţi arată în vreun fel benefi ciile. Nu spun să facem un cartel şi să lucrăm toţi cu acelaşi preţ - nici

nu este legal, dealtfel - dar nici să ajungi să-l faultezi pe celalalt pentru o bucurie meschină. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, celălalt va reacţiona. Şi vom

ajunge toţi cu picioarele rupte.

Procesul tipografi c nu e ca cel de la imprimantă, apeşi pe buton şi maşina ştie cum să meargă. Factorul uman contează, şi atunci când nu investeşti în el şi nu îl susţii, lucrarea iese prost. Prost înseamnă lucrarea murdarită, culorile proaste, înecate, potrivirea necorespunzătoare.

voci

esential


Pentru că se străduiesc să fie eco

Pentru că evocă destul de bine materiale şi texturi naturale

Pentru că ne oferă senzaţii tactile neaşteptate

Lăcuirea simplă este cea mai ieftină metodă de finisare. În esență, este un fel de cerneală fără pigment și necesită o unitate de imprimare și o presă sepa-rate. Poate fi aplicată în timpul imprimării materialului sau după imprimare; tehnica din urmă oferă un luciu mai pronunțat. Lăcuirea simplă poate avea un aspect lucios, mat sau satinat și poate i se poate adăuga pigment de culoare. Dacă se vrea o finisare mai artistică, se poate aplica un strat de lac mat peste unul lucios. Acest contrast dă materialu-lui impresia de adâncime. Un imens dezavantaj al acestui tip de finisare este că nu permite o claritate a scrisului.

Lăcuirea UV constă în aplicarea unui lichid peste material și us-carea lui cu lumină ultravioletă. Este una dintre metodele preferate în finisarea materiale-lor imprimate. Adaugă o notă de eleganță suprafeței, iar pe lângă aspectul plăcut, oferă o rezistență mai mare la zgârieturi și este un proces accesibil pentru toate buzunarele. Poate da ma-terialului imprimat efecte foarte reușite, la costuri foarte mici. Lăcuirea UV poate fi folosită numai pe hârtie cu pre-coating sau foarte fină, iar în cazul în care nu este supus unui nivel corespunzător de lumină UV, materialul poate rămâne lipicios în urma finisării.

Deși face parte din aceeași familie, mai ales datorită denumirii, lăcuirea pe bază de apă diferă de lăcuirea UV. Procesul este similar, numai că acest tip de lăcuire este făcut inline (are loc direct după imprimarea materialului cu cerneală). Oferă materialului un luciu mai mare, claritate și o uscare mai rapidă. În plus, hârtia finisată prin lăcuirea pe bază de apă nu se îngălbenește în timp, cum se întâmplă în cazul celei trecute prin lăcuire simplă. Singura problemă a acestui proces de finisare este că nu permite o aplicare locală. Materialul poate fi lăcuit doar în întregimea lui.

O altă metodă folosită în fi-nisarea materialelor imprimate este laminarea. Ea poate fi de două tipuri: cu aplicare sub formă de peliculă sau de lichid (care se usucă instant pe suprafața materialului). Cea mai întâlnită formă de laminare este cea cu film de plastic, foarte întâlnită în cazul materialelor care necesită o mai bună protecție împotriva deteriorării. Uneori, materi-alele sunt laminate pentru a mări contrastul și culoarea materialului imprimat. La-minarea oferă o durabilitate mai mare suprafeței pe care este folosită, dar este o metodă costisitoare.

Precedat de văz şi miros, simţul tactil poartă un rol crucial în preferinţa pentru o marcă sau alta. Am-balajul a fost, iniţial, o barieră convenţională între cumpărător şi produs, având un rol pur funcţional. A devenit însă repede un punct de sprijin esenţial în vânzarea produsului, depăşindu-şi condiţia de simplu paravan de protecţie. Purtător imediat al identităţii şi mijloc continuu de promovare, el este astăzi un loc incitant de joacă şi experiment, ba chiar şi obiect de adoraţie pentru consumeriştii foarte ataşaţi de anumite branduri. Ambalajul şi coperta sunt cele mai dinamice şi directe interfeţe, uşi deschise prin care marca invită şi intră în relaţionare cu publicul său. Sunt suporturile unde tehnologiile sunt mereu invitate să dea probe de spectaculozitate. Şi reuşesc foarte bine, de vreme ce atin-gerea unei suprafeţe prelucrate artificial ne creează senzaţii şi percepţii cât se poate de autentice şi, uneori, chiar ataşamente inexpli-cabile.

Cum se induc aceste

Lăcuirea UV Lăcuirea simplă Lăcuirea pe bază de apă Laminarea

senzaţii?

De ce iubimambalajele?

Pentru că ştiu să ne trezească pofta

de Roxana Farc


eveniment

Vizitatorii show-ului au putut vedea echipa-

mente şi tehnologii fl exografi ce lansate

recent, precum şi soluţii offset pentru

gravură şi imprimare digitală puse la lucru

la faţa locului de producătorii specializaţi.

Printre expozanţii cu nume sonore care

au bifat în lista de companii prezente s-au

numărat Esko Artwork, Canon şi Xerox.

Dem

onst

raţi

i liv

e pe

ntru

indu

stri

aam

bala

jelo

r di

n O

rien

tul M

ijloc

iu

Cel mai animat stand a fost, de

departe, cel al companiei germane

KBA care, împreună cu agenţia de

vânzări Giffi n Graphics, au prezen-

tat vizitatorilor exemple de aplicaţii

ale echipamentului 52UV Genius.

Standul a fost vizitat preponderent de

reprezentanţi de companii din Arabia

Saudită, Kuweit, Siria şi Liban.

Vizitatorii au putut consulta o serie eterogenă de soluţii

de imprimare a ambalajelor, pe o gamă extinsă de

materiale - hârtie, folii metalice, plastic sau folii pentru

laminare. Printre produsele care au atras atenţia a fost şi

noua cutie de carton 100% reciclabilă, D-Board, produsă

de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill. de compania De-Mill.

Vizitatorii show-ului au putut vedea echipa-Vizitatorii show-ului au putut vedea echipa-Vizitatorii show-ului au putut vedea echipa-Vizitatorii show-ului au putut vedea echipa-

mente şi tehnologii fl exografi ce lansate mente şi tehnologii fl exografi ce lansate mente şi tehnologii fl exografi ce lansate

gravură şi imprimare digitală puse la lucru gravură şi imprimare digitală puse la lucru gravură şi imprimare digitală puse la lucru gravură şi imprimare digitală puse la lucru

la faţa locului de producătorii specializaţi. la faţa locului de producătorii specializaţi. la faţa locului de producătorii specializaţi.

Printre expozanţii cu nume sonore care Printre expozanţii cu nume sonore care

au bifat în lista de companii prezente s-au au bifat în lista de companii prezente s-au au bifat în lista de companii prezente s-au

numărat Esko Artwork, Canon şi Xerox.numărat Esko Artwork, Canon şi Xerox.


Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-uri, i-pad-uri şi reţele sociale, domeniul imprimării poate fi , în continuare, plin de surprize. Pentru a întreţine şi încuraja dinamica acestei categorii de business, expozanţii au distribuit fără reţinere cata-loage cu aplicaţii pop-up şi mostrare cu substraturi noi. Totul, pentru a evidenţia cum calitatea ima-ginilor imprimate nu poate fi egalată de suporturile digitale.

Prima ediţie a digi:media a evidenţiat parteneriatul realizat în

premieră între Manroland şi Oce, care au decis să participe la

eveniment cu un stand comun. Cele două companii au ales să

se asocieze pentru a promova efectele potenţate ale îmbinării

tehnologiei offset Manroland cu cea digitală de la Oce.

Un nou format de târg pentruindustria imprimării: digi-media

Prima ediţie a show-ului digi:media a avut loc în perio-ada 7-9 aprilie în Dusseldorf,

Germania. Noul format de târg a mizat în diferenţiere

pe cele 13 seminarii şi work-shop-uri susţinute de 170 de speakeri. Evenimentul a fost foarte bine primit- 6.100 de

vizitatori din 29 de ţări au vizitat târgul, unde au putut trece în revistă propunerile

celor 170 de expozanţi.

Prima ediţie a digi:media a eviden








se asocieze pentru a promova efectele poten






Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-uri, i-pad-uri şi reţele sociale, domeniul imprimării uri, i-pad-uri şi reţele sociale, domeniul imprimării poate fi , în continuare, plin de surprize. Pentru a poate fi , în continuare, plin de surprize. Pentru a întreţine şi încuraja dinamica acestei categorii de întreţine şi încuraja dinamica acestei categorii de întreţine şi încuraja dinamica acestei categorii de business, expozanţii au distribuit fără reţinere cata-business, expozanţii au distribuit fără reţinere cata-business, expozanţii au distribuit fără reţinere cata-loage cu aplicaţii pop-up şi mostrare cu substraturi loage cu aplicaţii pop-up şi mostrare cu substraturi loage cu aplicaţii pop-up şi mostrare cu substraturi noi. Totul, pentru a evidenţia cum calitatea ima-noi. Totul, pentru a evidenţia cum calitatea ima-noi. Totul, pentru a evidenţia cum calitatea ima-ginilor imprimate nu poate fi egalată de suporturile ginilor imprimate nu poate fi egalată de suporturile ginilor imprimate nu poate fi egalată de suporturile digitale.digitale.

Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-book-


util

IMPRIMARE OFFSET

Heidelberg SM 52-5P din 1996, sistem semiautomat de schim-bare a plăcilor, pe baza de 5 cu-lori, are un dispozitiv antistatic ELTEX si are sistem automat de spalare a cilindrilor. Preţ 125.000€, fără TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Unitate de înseriere Heidelberg GTO 52, cu 4 came, fără perfor şi nuci, în stare impecabilă. Vând sau schimb cu maşină de developat plăci sau maşină de plastifiat din rolă la cald. Preţ:1.500€ +TVA. Contact: 0722.320.943.

Heidelberg SM 52-2, 2008, model Drupa. Prima oară a fost instalat în ianuarie 2009, 2 culori, dimensiuni : 37x52 cm, sistem de curăţare automat. Preţ: aproximativ ½ din costul unui echipament nou. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Adast Dominant 866, 1996, very good condition, size 52x74 cm. The equipment has alcohol film dampening, cooling Technotrans, segmented inking fountains and a two system feeder head. It offers high pile delivery and it works straight without a perfector. Other fea-tures: Becker compressor, quick action plate clamping system,

batch counter with pre-selector, Printax powder spray unit, inking central remote control, registers and ductors Inkflow II, infrared dryer Inkdry. Can be seen in production in city Brno – Czech Republic. Contact : [email protected].

Vând bătător coli format A2. Preţ 400€ + tva. Livrare din stoc. Contact: tel./Fax: 0 233 234 191, mobil: 0740 091190.

Nebiolo Invicta 228V, an fabricaţie 1982, 2 gr. de culoare, format: 520 x 720 mm. Preţ: 5.000€+TVA. Contact: [email protected].

Vand maşină de tipar Adast Romayor 314 din 1985, funcţionabilă. Preţ: 1.000€+TVA. Tel: 0748-114.022.

Vând maşină de tipărit din bobină (rotativă de ziar) Solna D 25, tăietura: 560 mm, lăţime max. 980 mm, 4 grupuri de tipar din care:, 2 grupuri in I, cauciuc pe cauciuc şi 2 grupuri in Y; 2 culori sus şi una jos, 2 derula-toare, făltuitor până la ¼ Steker Rima, stare tehnică bună. Preţ la cerere. Contact 0268 423.709; 0744 335.843.

PREPRESS

Vând Rip Apogee PDF, instalat pe PC, PIV. Preţ: 2.000 €+TVA. Livrare din stoc.. Contact: Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând maşină de developat plăci Eskosoft 63-developer de placă Glunz Jensen (Eskofot 2066), lăţime max.placă: 63 cm, developare, spălare, gumare, uscare, programare, manual de utilizare, echipamentul este curăţat complet şi revizat, stare de funcţionare perfectă(recent adus). An fabricatie 1996, dimensiuni externe: 105 x 100 x 105 cm Greutate: 180 kg. Livrare

din stoc. Preţ:1.950 €+TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191,mobil: 0740.091.190.

Vând maşină de developat plăci Ozasol 66, lăţime max.placă: 66 cm, developare, spălare, gumare, uscare, pro-gramare. Manual de utilizare. Echipamentul este curatat complet si revizat şi în stare de functionare excelenta. An fabri-catie 1997, dimensiuni externe: 105 x 100 x 105 cm, reutate: 180 kg. Livrare din stoc. Preţ:1.950 €+TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191,mobil: 0740.091.190.

TIPAR DIgITAL

Konicaminolta Bizhub C252, sistem copiere laser electrostatică, tandem, indirect, sistem toner Toner Simitri (TM) polimerizat, memorie RAM Copiator : 1.024MB std / max (512 MB Memorie de lucru + 512 MB Memorie fişiere/imagini, Memoria Fax este suplimentară), format hârtie: A5 – A3FB+ (311 x 457mm) + formate custom-izate. Preţ: 850 €+TVA. tel. 0721.226.579.

Vând urgent Xerox DC 12 cu Fiery XP12, stare foarte bună, întreţinut cu piese originale, revizii permanente, calitate print + culori excepţională. Print până la 300 gmp, SRA3. Acceptă o gamă variată de hârtie. Pres-sure roll nou original schimbat recent(sub 250 de copii efectuate de la schimbare). Sistem de un-gere bine pus la punct. Aparatul merge impecabil. Bonus: set cartuşe CMYK (în valoare de 120 €), Fuser roll de rezervă, IBT de rezervă, set rotiţe tavă bypass

de rezervă. Preţ: 1.500€+TVA. Contact: [email protected].

Vând urgent Konica Minolta 620I, copiator/scanner/printer A/N, şi Fiery Minolta Pi6200. 62PPM A4. Stare foarte bună. Funcţionează şi arată impe-cabil. Nr. de copii foarte mic, aprox. 300.000. Format: A3 max., rezoluţie: 400 dpi, zoom: 25-400%, copii multiple: 1-999, memorie: 16 MB, Minolta Micro-Toning High-Grade. Alimentare : 3 tăvi- 2×500 + 2500, hârtie: 60-157g/m2, bypass multiplu, timp de încălzire: 450 sec. Radf, Duplex, dimensiuni: (HxWxD)1 666x 735 x 1 162 mm, greutate: 311kg. Aparatul nu deţine tavă de ieşire. Preţ: 750 €. Contact: [email protected]., tel.: 0740.035.001.

Vând imprimantă laser Kyoc-era FS 9120, format A3, duplex. Preţ:150€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

Vând multifuncţionale Bizhub 130 f second hand, în stare excelentă de funcţionare. Copiator, imprimantă, scaner, fax. Format A4, ADF. Preţ: 2.000€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

Vând copiator color Xerox DocuColor 3535, format A3, rezolutie 600 dpi, tipăreşte pe carton până la 300 gr/mp. Echipat cu Fiery extern Creo EX 3535, RADF, Duplex. Se oferă în preţul de mai sus înca un echipament asemănător, la care trebuie schimbat beltul de trans-fer. Contact: 0760.530.430.


KonicaMinolta CF 5001, copiator, sistem copier laser, electrofotografic indirect, toner polimeriyat, prima copie color în 7,6 sec-A4. Viteza de copiere duplex: – 1.500 copii/h (A4) – 720 copii/h (A3), rezolutie de copiere: – max. 600×600 dpi, tonuri de gri: – 256 gradatii, copii multiple: – 1-9999, numărare inversa, posibilitate întrerupere, sisteme de operare: Windows 98/2000/2003/ME/XP/NT 4.0. Sistem, alimentator automat de documente 100 coli (optional), mărime original: A5 la A3, mărime hârtie: A6 – A3+ (max. 330 x 487 mm), greutate hârtie: – 64-256 g/mp, volum de copiere/printare: – maxim: 150.000/lună. Dimensiuni sistem(Wx DxH, mm): 794 x 889 x 1.056, greutate sistem: – approx. 313 kg. Disponibil pe comandă fermă cu avans. Preţ 1.450€ TVA. Contact : tel. 0721.226.579 sau [email protected].

Importator direct vinde copia-toare color Minolta Bizhub în stare excelentă de funcţionare, gata pregatite pentru utilizarea imediată. Copiatoarele provin de la preluări de leasing. Contact : 0760.530.430.

Vând unitate imagine Cyan pentru Minolta CF1500-CF2001, produsul este nou, nedesfăcut. Preţ: 250 € +TVA. Contact: 0745.097.396, e-mail: [email protected].

Vând Konica Minolta Bizhub C200 color, format A3+duplex. Funcţii: imprimantă de reţea, cu printare automată faţă/verso (duplex), copiator , scanner. To-nerele C,M,Y,K, obligatorii pen-tru funcţionare se achiziţionează separat, aprox 200 €. Formate fişiere scanate: JPEG, PDF, TIFF (numai b/w),mod scanare Scan-to-eMail, Twain, SMB, consumabile: Negru 24k; C,M,Y 18.5k. Alimentare hârtie (coli): standard 250, max.3.350, iar

greutatea mediului de printare este 64-256 (g/mp). Preţul este exprimat în € şi include TVA. Plata se efectuează în lei pe bază de factura proformă/fiscală emisă la curs BNR din data fac-turii. Livrarea produselor prin curier este gratuită în toata ţara, indiferent de valoarea facturii. Contact: tel. : 0721.226.579.

Vând Konica Minolta CF 5001 + Fiery S300, adus din Olanda, copiatorul vine cu LCC casetă de mare capacitate. Finisher : capsa, perforare şi biguire, con-tor 2.300.000 copii A4, printuri 115.000 A4. Fiery S300 se poate calibra cu X-rite sau altceva. Preţ: 1.000€. Contact: [email protected]

UTILAjE FInISARE

Maşină de biguit electrică Foellmer lăţime de lucru 45 cm, acţionare electrică la pedală; stare: ca nouă, recent adusă, nefolosită în ţară, preţ 1.395€ + TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191, mobil: 0740 091190.

Aparat de capsat manual capse banner, se livreaza cu 2 capete inox 9-12 mm. Pret: 350€+TVA. Contact: tel: 0744.219.954.

Uni CCP600E- echipament multifuncţional automat pentru biguit microperforat documente, uz mediu commercial; lţăime maximă de lucru: 600 mm; dotat cu module de lucru ajustabile, execută biguire cu 4 linii simultan pentru finisarea

coperţilor de carte într-o singura operaţiune; 4 module pentru biguirea documentelor, 1 modul pentru microperforarea docu-mentelor, 1 modul pentru tăierea documentelor, 2 linii de ghidaj magnetice ajustabile. Grosime maximă a documentului 400 g/mp, ghidaj al hârtiei ajustabil, modalitate de lucru: electrică. Dimensiuni: 70×46x18 cm, greutate: 33.0 kg. Maşina este folosită. Contact : [email protected].

Vând utilaj CNC pentru decupare polistiren expandat sau extrudat (litere volumetrice, elemente decor). Suprafaţa utilă: 1300×630x630, axe independen-te. Pret: 1.500 €. Tel. 0722.460.732 sau e-mail la www.cncdesign.ro.

Vând bormaşină găurit hârtie Foellmer Germania, 1 burghiu, alimentare 220 volţi, stare excelentă. Preţ 450 € TVA. Contact: 0233. 234.191 sau 0740.091.190.

Vând maşină de biguit şi perforat Zechini, Italia. Lăţime de lucru 50 cm, dispozitiv de perforare inclus. Execută 2 tipuri de big: lat şi îngust. Preţ: 950 € TVA. Livrare din stoc. Contact: 0233. 234.191 sau 0740.091.190.

Ghilotinã POLAR 76 EM, 99 programe, masã suflantã, 5 cutite rezervã, fotocelule, impecabilă, vizibilă oricând în producţie în Bucureşti. Preţ: 7.000€+TVA. Contact: tel. 021-434.23.36.

Vând Ghilotină Ideal folosită, deschidere 45 cm, necesită mici reglaje. Preţ 1.900 Lei. Contact: 031.425.05.38, [email protected].

Vând bormaşină hârtie Hang 1 burghiu. Preţ: 400 €+TVA. Livrare din stoc. Contact: Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând capsator şi făltuitor Nagel Foldnak 2, dimensi-une desfăşurată coală max. 43×31,5 cm. Alimentare 220 v, 2 capete capsare cu capse, 2 poziţii prestabilite. Capseaza şi îndoaie dintr-o trecere. Preţ: 1.300 € + tva. Livrare din stoc. Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând unitate de înseriere şi perforare GTO 52, 2 nuci înseriere, 2 role perfor, călimară cerneală. Preţ 2.500 € +TVA. Contact tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând Ghilotină Polar 78E, deschidere de tăiere 78 cm, programabilă, masă cromată cu pernă de aer, protecţie cu foto-celule, două cuţite de rezervă. Preţ: 19.900 € LOT. Stare tehnica foarte bună. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Vând Ghilotină tipografica Wohlemberg 76, din 1990, deschidere de tăiere 76 cm, programabilă, masă cu pernă de aer, 3 cuţite. Pret: 8.500 € LOT, bună stare tehnică. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Linie de finisat broşuri Hori-zon, 1996, adunare 16 posturi (turnuri 2×8 posturi), capsare


2 capete; pliere; tăiere frontal, eliminare pe bandă, maşina curăţată, verificată, revizată. Stare tehnica impecabilă. Preţ: 16.500 €+TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Maşină de făltuit Horizon, format 50×64 cm, alimentare din stiva cu aer, pliere: 2 sertare+ 1 cuţit; (două plieri paralele + o cruce), amortizor de zgomot, eliminare în cascadă. Maşină în bună stare tehnică. Preţ: 5.500€ +TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Vând maşină de făltuit Stahl, an fabricaţie aprox. 1985, format: 47×64 cm, alimentare din stivă cu aer, pliere: 4 sertare (plieri paralele), 1 cuţit (pliere în cruce), amortizoare de zgomot. Echipament în stare tehnică foarte bună. Preţ: 6.000€ TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

REPROgRAFIE

Vând risograf Riso V 8000, format A3, rezoluţie 600 dpi, tipăreşte la 2 culori la o singură trecere (negru+albastru), interfaţă PC ( paralel, retea). Preţ: 2.000€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

Importator direct vinde echi-pamente de tipar digital riso-grafe la cele mai mici preţuri din România. Mărci de renume : Risor, Ricoh, Nashuatec, Gestet-ner. Echipamentele sunt în stare excelentă de funcţionare, gata pregatite pentru utilizarea imediată. Asigurăm consuma-bile, service, piese de schimb. Preţ: 1.000€+TVA. Pentru mai multe detalii sunaţi la telefonul : 0760.530.430.

Vindem multiplicatoare full color Riso HC 5500 în stare impecabilă de funcţionare. Echi-pamentele provin din showroom şi de la contracte de leasing şi sunt pregătite pentru folosirea imediată. Cea mai rapidă impri-manta color de birou: 120 pag/min, în aproximativ 4 minute se pot tipări 500 coli. Puteţi tipări cu uşurinţă în policromie la preţuri foarte bune: facturi, cursuri, manuale, pliante, reviste de specialitate, cărţi tehnice, formulare, tipizate, broşuri, oferte, foi cu antet, plicuri per-sonalizate. Cărţile sau cursurile pot fi tipărite gata colaţionate. Preţ: 10.000€+TVA. Contact: 0760.530.430.

IMPRIMARE OUTDOOR

HP Designjet 8000S, lățime de printare 64inch (1626 mm); tehnologie Piezo-electric inkjet heads; 6 culori (Cyan, magenta, yellow, black, light cyan, light magenta); viteză 15 mp/h; rezoluție max 720×720dpi; Imprimare roll-to-roll; tipuri de media acceptate: hârtie, vinyl, banner scrim, filme, textile; grosime material de la 0,07mm până la 0,63mm; cerneală HP oferă rezistență outdoor 3 ani fără laminare. Printerul este impecabil şi poate fi văzut în folosinţă. Foarte bine întreţinut. Preţ 10.000€+TVA. Pentru detalii: tel: 0724.036.737, [email protected].

Photomaster 332, imprimantă outdoor cu cerneală ecosolvent/mild solvent Photojet GD, 2 capete Epson DX5, 3,20 m lăţime de imprimare. RIP Photoprint de la Scanvec Amiable, 32 mp/oră în banner mode, complet automatizată, curăţire şi ştergere automată a capetelor de impri-mare. În aprilie numai 13.800€, fără TVA. Rezoluţie fotografică datorita imprimărilor in valuri (wave) şi difuze (eclosion). Trei zone de încălzire, baterie de us-care cu 3 zone, cerneală €peană 100% eco solvent/mild solvent Photojet GD cu nanoparticule, fără miros şi uscare rapidă, de la doar 35 €/litru. Rezistenţă în ex-terior peste 2 ani. 0731.970.468.

HP Designjet 8000S, doi ani vechime, păstrat în condiţii optime, puţin folosit, 6 cu-lori, 800x800 dpi. Preţ 9.000€+ TVA. Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi la telefon 0788.999.899 sau e-mail [email protected].

Imprimantă MUTOH Rockhopper 2, cu soft. Preţ: 6.700€+TVA. Contact: 0744.219.954.

Vând Photo Print RIP Mutoh, nou la cutie şi cheie. Preţ 600€+TVA. Contact: 0744.219.954.

Imprimantă solvent 720 dpi, robot de lipit Lesiter, soft licenţă Photoprint 5, aspirator industrial pentru curăţarea automată a ca-petelor, calculator Intel Pentium dual core 4g, ddr 2 – 2g + dri-vere plotter instalate, capsator şi preducea de 12mm şi de 10mm, regulator de tensiune pentru plotter de 1000w. Preţ: 7.950€ fără TVA. Contact: [email protected].

Imprimantă solvent Creation, stare bună de funcţionare, 320 cm lăţime, 8 capete XAAR 128 80pl, grad uzură capete 40%, sistem de alimen-tare/preluare material automat, curăţire(aspirare) a capetelor manuala, sistem de uscare rapidă a printului. Preţ 3.900€ TVA. Contact : [email protected].

Roland AJ-740, echipament de showroom. Nu a fost folosit pentru producţie şi beneficiază de aceeaşi garanţie Roland. Oferta valabilă în limita stocului disponibil. Preţ: 17.000€ fără TVA. Contact: tel: 0264-440305, 0371-116115, e-mail: [email protected].

IMPRIMARE InDOOR

Vând Roland CJ 500 print &cut, 6 culori, lăţime 1.37m în stare de funcţiune, foarte bine întreţinut, cerneală pe bază de apă sau sublimare, preţ 2.500 € +TVA, negociabil. Contact: 021 211 26 92, 0788 864 732, mail: [email protected].

util

Publică anunțul tău de vânzare sau cumpărare echipamente destinate producției publicitare și industriei tipografice

www. cartush.ro / 021 335 53 01


Printer Mimaki JV33-160, ecosolvent, rez. 1440 dpi, lăţime print 1.62 m, tip de suport: hârtie, autocolant, banner, film, orice tip de material PVC în rolă. Preț 12.500€+TVA. Con-tact: 0745.479.240, 0751.343.319, [email protected].

Vand Plotter Canon IPF 6000s încă în garanţie. Preţ:1.500€+TVA. Contact: 0768.546.144 sau 0766.217.023, e-mail: [email protected].

Imprimantă Epson Stylus Pro 9800, 8 culori, lăţime de print 1117 mm, rezoluţie 2880 dpi, cerneală pigment ultrakrome 3, rezistentă la apă fără laminare, rezistenţă indoor/outdoor, are sistem de alimentare continu cu autoreset, 20 litri de cerneală GRATUIT, cablu USB, cos pentru print, în stare perfectă de funcţionare, poate fi schimbată pe cerneală de sublimare. Preţ: 2.990€+ TVA. Contact: [email protected].

Imprimantă flatbed A3 cu ecosolvent produsă în China. Printează pe mate-riale rigide(plastic, piatră, lemn, forex, plexiglass, folie magnetică, etc) cu greutate de până la 10 kg fără tratare prealabilă cu coat. Reglare automată sau manuală a mesei de lucru. Sistem de alimentare

continuă cu cerneală. Posibili-tate de a imprima zeci de o-biecte promoţionale la rezoluţie 5760×1440. Preţ: 2.000€+TVA. Contact: [email protected].

NovaJet 750 1570 mm indoor, tehnologia de imprimare: inkjet termal colorat sau negru-sim-plu (rezervoare cu 8 tipuri de cerneală). Performanţa: modul de schiţare/proiectare: 2 pass 9 mp/h ; modul de producere: 3pass 7.8 mp/h Calitate: 4pass 6.8 mp/h Modul foto: 6pass 6 mp/h rezoluţie maximă: 600×600 dpi, 300×300 dpi RTI permite de la 300 la 600 Tipuri de Media: legat, imbracat, hartie si filme lucioase/lustruite, hârtie tare/de calitate bună, film transpa-rent sau mat pentru negru şi culoare, legătura translucidă numai pentru negru. Mărimi de Media: lăţimea sulului: de la 25” la 60” (de la 61cm la 152 cm), diametrul extern maxim: 6” (15 cm), diametrul miezului/părţii centrale: 2/3” (5cm/7.6 cm), greutatea maximă: 27 kg. Marginile: între 5mm pen-tru fiecare margine.Manual instalare în română. Contact : tel. 0721.226.579 sau [email protected].

Plotter HP Designjet 130, este produs în 2008, are probleme cu capetele de imprimare. Preţ: 200€+TVA. Contact: [email protected].

Vând Encad Novajet 750 indoor, lăţime de printare: 1,52 m. Second hand – aproximativ 100 metri pătraţi printaţi. Preţ: 1.600€+TVA. Contact: [email protected].

SERIgRAFIE

Vând serigraf semiautomat cu vacuum, grosimea maximă de imprimare este de 260 mm, dimensiunile mesei de lucru: 400x600 mm, vitezy maximă de imprimare : 1.200 de bucăţi/h. Preţ 3.800 €+TVA, negociabil. Contact: 0722.320.943.

Masă serigrafică semiautomată de precizie, cu vacuum şi funcţie de triangulare, mul-tiple posibilităţi de programare reglare digitală. Se poate utiliza pe orice suprafaţă plană de scriere după cum urmează : dimensiunea maximă a ramei 900×460 mm, viteza de lucru 800 piese/oră, dimensiunea maximă de print 350×550 mm, înălţimea piesei de printat 11 cm. Consum de aer 160 L/min (6bar), dimen-siuni 1055×795x1820, greutate 310 kg, livrare imediată (în stoc). Preţ: 7.500 €+TVA. [email protected].

PRESE TERMICE

Presă transfer termic textile cu acţionare manuală cu reglare digitală pentru temperatură şi timp, cu alarmă. Rezistenţele de încălzire a platanului sunt mai dese, pentru o uniformitate cât mai bună a temperatu-rii. Suprafaţa de lucru textile 380×380 mm, temperatură reglabilă: max. 399 C, control timp 0-999 sec, display în timp

real cu alarmă, greutate 33 kg. Dimensiuni colet 750×490x480 mm. Preţ: 1.200 Lei. Contact : [email protected].

Vând presă termică pentru tricouri şi salopete la 1/2 din preţul de nouă, uşoare urme de folosire, padul siliconic intact, stare bună de funcţionare. Preţ: 200 €+TVA. Contact: [email protected].

PRInT&CUT

Cutter Plotter outline 1,2 m, tăiere contur, Soft Flexi Starter Software 8.5, port USB, dimen-skiunea maximă de tăiere 20.000 mm, grosimea maximă de tăiere 1 mm, garanţie 12 luni. Contact: tel. 0721.226.579 sau [email protected].

Vând Cutter Plotter Refine MH721. Cutter-ul este aproape nou. A fost folosit foarte

KPTECHIPAMENTE HÂRTIE CARTON

Mașini tipar offset noi și ocazie Masini ambalaje carton ondulatMasini ambalaje carton compactMasini finisare tipograficăMasini pentru ambalaje flexibileMașini prepress

0268 314 544 / 0722 358 762www.kpt.ro / [email protected]


puţin(15-20 ori). Are toate accesoriile, stand şi softul de tăiere. Preţ: 2.000€+TVA. Con-tact: 0768.72.99.11.

Vand cutter plotter SW1360, latimea de taiere 135 cm, folosit, cu placa de baza defecta (o placa de baza universala pentru acest model se gaseste la aproximativ 250 RON). Il vand pentru ca am achizitionat un alt echipa-ment SUMMA. Pachetul include : cablu de date serial, cablu alimentare, cap taiere + 3 cutite, cap pix desenare, stand, 2 role pentru autocolant, CD software Artcut si drivere. Pretul este de 400 €+TVA, negociabil. Contact: [email protected].

Vând 2 plottere şi un copiator în stare perfectă. Plotter A0+ CANON BJ-W 3000 -avanta-jul la acesta este preţul foarte scăzut al consumabilelor, adică al cartuşelor, care se pot reumple ori de câte ori este nevoie fără limită, pentru că nu au cip în-corporat. Dezavantajul la acest plotter este viteza scăzută la jumătate faţă de IPF700. Plotter A0+ CANON IPF 700, deza-vantajul la acesta este preţul mai mare al consumabilelor şi dacă cumva uiţi să resetezi cartuşul de mentenanţă, trebuie să-l schimbi. Oricum preţul cartuşelor este unul accesibil, undeva în jur de 200 lei/buc. Copiator color, format A4 şi A3+, Konica Minolta 8031. De asemenea preţul per pagina este extrem de mic, undeva în jurul de 50 de bani per pagina impri-

mata color! Are duplex si ADF. Are interfaţă de scanare şi im-primare tip Fyery, conectare în reţea prin port paralel de mare vitezaăsau Ethernet (reţea). Preţul cartuşelor este destul de mic, dar se pot reumple cu toner fără probleme pentru că nu au cip! Se poate imprima şi pe car-ton! Face 31 de copii pe minut color sau alb-negru. Cele trei echipamente se livrează cu stand confecţionat, cablu alimentare şi cablu de date. Preţul la toate trei echipamentele, la pachet este de 2.000 € negociabil. Le dau şi separat la urmatoarele preţuri: Canon BJ-W 3000, preţ: 1.000 € negociabil; Canon IPF 700, preţ: 1.200 € negociabil; Konica Mi-nolta 8031, preţ: 650 €, negocia-bil. Contact: [email protected].

Vând capsator cu sârmă, cu un cap în plus de rezervă. Stare perfectă de funcţionare. Preţ: 500 €+TVA. Contact: [email protected].

EChIPAMEnTE bIROU

Imprimantă sublimare, pa-chetul conţine: multifuncţional Epson Stylus SX110/115 ; viteza până la 30 ppm negru / pana la 15 ppm color; rezoluţie print până la 5760×1440 dpi,sistemul de alimentare continuu, cu 4 rezervoare externe, pline cu cca. 100 ml cerneală sublimare. Are cartuşe cu chip-uri autoreseta-bile, 4 filtre de aer (se ataşeaz rezervoarelor) şi instrucţiuni de instalare şi operare în limba română. Preţ: 850 lei+TVA. [email protected].

gRAVARE SI ROUTARE

Vând Router mecanic, dimensi-une maximă de gravură: 60 x 90 cm, adâncime maximă material: 10 cm, sistem mişcare german xyz. Produs chinezesc. Este în funcţiune. Puţin folosit. Preţ: 3.000€ +TVA. Pentru detalii: tel: 0724 036 737, e-mail: [email protected].

Schimb Logan Van în stare fo-arte bună (60.000 km)+diferenţă cu router mecanic cu masa de lucru 2.000 mmx 1.000 mm (aproximativ). Tel. 0723. 340. 615 sau [email protected].

Vânzare circular vertical profesional de formatizat. Utilaj debitator vertical model Brico 220 (Italia). Lungime maximă panou: 4200 mm, lăţime maximă panou: 2200 mm, înălţimea maximă de tăiere: 2050 mm, adâncime maximă de tăiere: 45 mm, putere motor: 3 HP, turaţie disc – rotaţii pe minut: 4200. Este utilajul perfect pentru a fi folosit în debitarea de lemn, placaj, PAL, MDF, materiale plastic (plexiglas, PVC, policar-bonat etc), aluminiu compozit (alucobond, dibond etc). Utilajul poate fi folosit pentru industria placării de faţade cu dibond, deoarece discul poate să fie

reglat să intre în material de la 1mm la 45mm. Din această cauza utilajul poate să frezeze dibondul în vederea obţinerii de casete de dibond. Utilajul a fost folosit timp de 3 luni (practic este ca şi nou). Preţul pentru un utilaj nou identic cu cel pus de mine la vânzare este de 15.500 €. Preţul utilajului este 6.500€. Se oferă factură şi preţul de vânzare include TVA. Relaţii la telefon 0720.531.220 sau la ad-resa de email [email protected].

Vând router VHF CAM 2040 Active, în stare excelentă. Suprafaţa de lucru 2050×4050×70 mm, masă vacuumatică 4 zone, freză Perske 1kW, an fabricaţie 2005. Preţ: 16.000€+TVA. Pentru informaţii suplimen-tare contactaţi: Doru Ursu – 0745.637.137.

TAMPOgARFIE

Vând tampograf în 4 culori, la pachet cu un compresor de mare capacitate, set cerneala pentru metal şi plastic. Tampo-graful este în perfect stare de funcţionare. Preţ negociabil. 0736. 431. 668 sau 0726.582.491.

util

3000 de vizite în fiecare lună

3 anunţuri publicate în fiecare zi

4000 de adrese de e-mail primesc newsletterul saptămânal cu cele mai recente oferte

Publică anunțul tău de vânzare sau cumpărare echipamente destinate producției publicitare și industriei tipografice

www. cartush.ro

cartush

Documents