Pavel Corutz

ATENTIONARE

Personajele qi acfiunile din acest roman sunt ima-ginate integral de mine. Orice aseminare cu persoane ;iactivit[f, din realitate este purint6mpl[toare qi neintenlionatide autor.

Pavel Corutz

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiCORUTZ PAVELDestin amar lPavel Corutz, - Bucureqti:Editura $tefan, 2018

ISBN: 978-973.118-305-3

DESTII{ AMAR

f'ditura$TEFANBucuregti,20L8

ANANT

Cirfile scrise de Pavel Corttzpot fi procuraq{,ren-gros pi prin pogtd de la urmitoarele societiti co,merciale:

1) - S?HAD Agenpie Difiuare Cafie, Bucureqtr,Sos. Nicolae Titulescu, 177, sect.l, tel.ffax: 02U2232660;0722879580. :

2)- www.cattea-taro3)*www7cd4i.ro

Persoanele care vor sd-l contac teze pescriitorulPavpl Corutz pot folosi contul de.Facebook PAVELCORUTZ-ARTA SUCCESULUI Public Group.

366 367

CUPRINS

Lanful .;...Dqmaniipoporului ...29Visuridecopil .......59Farmeculadolescengei.... ..100M-am simlit nemuritor.

Cand ifi zimbqte destinul . . . 188Dulce, amar, dulce . . .220Substeauafericirii ..... ...257Dansulbanilor ......295Destinamar " '331

'$

Lantul,,

Un vis de copil slrac gi fl[mand il incerca pe Costelin somnu-i chinuit de dupd miezul nopfii. Magtera Vera iltrimisese la culcare nemdncat, dar bine chelfdnit pentru cisplrsese o sffachini. Copilul adormise in suspine gi frdm0n-tat de o foame amarnicd. Visul igi fdcuse lnsd clrare printrenorii de durere, ajungdnd la suflegelul lui de orfan.se fdceacd bunica Ileana, Rlzeqoaica cea bdtrAnI, curn i se spunea?n sat, il mdngdia pe cap qi il indemna sd se infrupte dinturtele dolofane, dup6 pofta inimii. Nu din mdmdligaobiqnuitd, nu din terciul de vremuri rele, ci chiar din turteadevdrate, ficute din ffind de gr0u. O covatd gdlbuie, plindcu turte rumene qi pufoase... Toate erau ale lui, numai alelui, spre marea desfdtare a ochilor gi

, a gurii care infuleca

de zor. Turte aromind'a var5, a grdu gi a bucurie...Mai t0rziu, se fScea cd mdicula lui cea adevlratd,

Dori, era din nou l0ng5 e1., ii simlea parfumul de flori dec6mp, ii auzea glasul cdntat qi se rIsf5la din nou in brafeleei puternice. Mama, gopti el prin somn, cuprins de un dorcum nu mai trdise. Nimeni'nu r[spunse chemdrii sale, ciciDora se topise ca o lurnAnare, in. urmd cu neai mult de doiani, cdnd el abia pdqise pe trei ani. Degi mic atunci, Costeln-o uitase, poate qi pentru faptul cd era o umbr6' bund intreel gi mama vitregi. Brafele somnului ?l cuprinserd mai vdn-jos, trdgfuidu-l cdtre teram,uri lipsite de vise, asemeneaodihnei vegnice.

O zgdlgditnri puternici il smulse din somnul dulceal diminetii. Desi incd buimac, bdiatul auzi clar glasulrdutdcios al masterei:

- Scoald, impielilatule!Nu mai era loc de discugii. Costel sdri din pat, lud o

distanf[ sdndtoasd de Vera si incercd s-o imbuneze:

- M-am trezit, uite cd m-am trezit.- Spune-mi mamI, ghiavole! aminti femeia oful

care o rodea.

- Mamd, murmurd copilul fdrd,tragere de inim5.- Marq de dd la pd.s5ri, lenesule!- Da, mamd, amu...Bdiatul o ocoli, pdtrunse in tindd, umplu ciurul cu

boabe din sac gi ieqi pe prispd, chemOnd gdinile:

- Pui, pui, pui!Pds[rile se adunard ciotcd in fala lui, cotcoddcind

vesele ca nigte tate lipsite de griji. Costel le aruncd boabelede porumb incetul cu incetul, cum era pomnca ma;terei. Tarear fi dorit sd mai doarmd mlcar cdteva clipe, sI se infrupte dinnou din turtele acelea din vis. Teama de Vera il ginea insdtreaz, cdci multe bdtli mAncase de la ea gi numai bunicii iisdriserd in apdrare. Faptul cdtatdllui,Lazdr Rdzequ, nu inter-venea in favoarea lui il descumplnea ;i il indurera. Nuingelegea de ce acesta, un munte de om, nu ieqea decAt rareoridin cuvdntul Verei, o viespe de femeiusc[ cu plrul negru catlciunele, apigd foc gi cu palma grea ca o lopatd. De palmaaceea se temea Costel, cdci venea cdnd nu se aqtepta, chiardacl nu fdcuse vreo boroboafl. Copilul trebuie bdtut, sd qtiede fricd, inainte de a face vreo pozn5, spunea masteraoricui incerca s-o domoleasc5.

Vera iesi pe prispd, smulse ciurul din mOinilecopilului gi arunci restul de boabe intre g[ini, bombinind:

- A$a se face. NiciodatX nu invefi.- Costel se retrase cAliva pagi, gata sd replice, dar

privirea grea a maqterei ii schimbd gdndul, fic6ndu-l s[scdnceascd spdsit:

- invdg tot ce-mi spui matale.- Pe dracu'! Treci in lan!! porunci femeia. Amu!Inima bietului copil tresdri de oroare 9i lacrimi ii

invadarl ochii. Ura din toatd fiinla lui lanlul cu care mamavitreg[ il lega de diregul din collul prispei, in fiecarediminealS. Era un lant mai gros si mai greu decdt cel cucare era legat Grivei, duliul curfii, era si prea scurt, inc0tnu-ll[sa pe copil sd facd mai mult de c09iva pa;i.

Costel arunc[ o privire disperatd edtre tatdl sdu, inagteptarea unei minuni care sI-l scape de tortura lanfului.Zadarnicd speranfI! Lazdr inh[ma caii la cdrugd ca qi cumn-ar fi auzit qi n-ar fi vdzut nimic. Se grlbea sI plece laTOZ,un fel de intovdrS;ire in munc[, fdcut[ dup[ modelulocupanfilor sovietici. Era vremea seceriqului la grAu, a;a cdtrebuia sI se grdbeasci, si nu se scuture spicele.

- Amu, am zds! !ip[ maqtera enervati.Bliatul puse capul in piept, si nu i se vadi lacrimile

qi inaintd cdtre ea, un adevlrat condamnat infala cdldului.Se opri l0ngi lanl qi o rug[ cu glas muiat in lacrimi:

- Numai la un picior... mam5.- Mam5, ai? mormii femeia in timp ce-i lega lanful

peste amdndoud gleznele. Vrei sd scapi, sI faci prostii? Nupupi tu aga ceva, c6t oi trdi eu.

Costel se 15sd cetluit zdraviln,scOncind ugor, sd n-osupere pe ma,steri gi mai tare. Ea il blestema in continuare,pentru o cauzd numai de ea gtiuti: trupul ei era sterp ca opiatrd neroditoare. Se n[scuse schiload[ qi suferea cumplit

la ideea ci nu va avea niciodatd un copil al ei. Cdnd il vedeape Costel, cu ochii sdi de cicoare, clpdtali de la mama sa, du-

rerea mufca fdrl mild din sufletul ei 9i sdngele i se urca incap. Ajunsese sd creadi cd bliatul era un soi de blestem tri-

mis de Dora din mormdntul din dealul satului Corni.

Vera inchise lacdtul din capltul lan,tului, continudnd

sI blesteme copilul. Lazdr o rug[ cu glas bldnd:

- Nu mai blestema, femeie, cd e mare pdcat! E doarun copil nevinovat.

- Copchil nevinovat?! E dracu' gol, de mi-a scossufletu'.

- E pdcat, femeie, e PIcat...Vera pdru sE asculte de so!: incetl sd mai blesteme

gi dispdru in cas[. Costel lu[ loc pe prispi, zornlind lan,tul,cu ochii la tatdl sdu. lnc[ mai spera, ca in fiecare zi, cd'Lazdr va interveni ,si-l va salva de chin. Blrbatul insd nu-i

aruncd nicio privire. il durea ce se intflmpla cu fiul slu, darnici s[ se ridice impotriva tinerei solii nu indrdznea. Seminlea c[ pruncul se cdlea pentru o viald grea, de fdran, aqa

cum avea gi el. Era mai u;or sd se minti decdt sd suporte ocearti aprig[ cu Vera.

Femeia iegi pe prispd, cu o strachind intr-o mAnd qi

cu o ulcicd in cealalt[. Le depuse l6ngi copil, atenfiondn-du-lcu glas ar,tdgos:

- Ai nigte mdmdligd qi brdnzd, sd crapi cdnd !i-o filirirme. igi dau qi api. Ce zicl?

- Mullumesc frumos! ingdnd Costel.O umbrd de z0mbet se aqternu pe figura asprd a

Verei. Nu era deloc bldnd, ci mai degrabd triumfdtor cdinvinsese cerbicia puiuli de om.

- Traista cu mdncare gi ulciorul cu apd, ii strigdLazdr.

Solia didu aprobator din cap gi intrd in casd. Merseprin camere, s[ se asigure ci toate erau la locul lor qi seopri ?n fafa icoanei vechi, afumate. Rosti o rugd gribitd'

ficu o cruce, apoi se spll[ cu aghiasm[ pe obtaz, sd se le-pede de pdcate. Se intoarse in tindd, lui traista qi ulciorulgi iegi afard, urdnd:

- Dea Domnu' sd avem o zi bun[!Lazdr inclind capul, dar nu rdspunse cum se obiqnuia.

Moartea primei sofii, pe care o iubise incd din copilSrie, iizdruncinase itrcrederea in bundtatea divin[. Ar fi vrut s[mdngdie bdiatul inainte de a pleca, insi ceva il oprea: setemea c[ gestul sdu ar fi fost criticat aspru de sofie, ca unmoment de sldbiciune care i-ar fi ruinat autoritatea de tati. Se

mu$umi s[-i adreseze fiului obignuita rugdminte:

- S[ fii cuminte, Costele!- Da, tatd, cuminte, rlspunse copilul cu ochii

impdienjenigi de lacrimi.Vera se urcd pe caprd, l6ngd so!, firi a arunca vreo

privire fiului vitreg. Era convinsi c[ il speriase destul detare, sd nu incerce si fac[ vreo boacdnil. Lazdr indemnlcaii gi cdru9a porni, scdrldind uqor. Ajunserd in drumulprdfos gi pornirl c[tre arie, unde batoza duduia deja.

Costel se intinse intr-o rdnd, gata si adoarmd.Grivei ieqi din cu$cd lui, unde se retrdsese de frica Verei 9i

scheuni usor; gospodina uitase s[-1 hrdneascd qi s[-i deaap5. Bdiaful inlelese aceasta rapid gi nu mai ezitI. Se ridicdpe gezut, intinzdnd m0na citre duldu:

- Cufu, cufu, na, Grivei!Cdinele dldu bucuros din coadd gi pomi cdtre

prisp5, zom[ind lanlul pe sdrma intinsd intre vigin gi casd.Ajunse pdnd,la copil gi ii linse tdlpile, cu limba cdldug5 qimoale. Costel tresdri, rzbucm in rds si ii prinse capul inbrate, goptindu-i la ureche:

- Cdnd o sd creqtem mari, nimeni n-o sd ne maibatd.

Dul5ul il linse pe obrazul brdzdat de ddre de lacrimiprlfuite.

- $tiu ci 1i-e foame, ii vorbi copilul. Ia mimdligamea, cd. eu rimdn cubrdnza!

Grivei deschise botul cu delicatete de cdine binedresat si prinse bucata de mim5ligd intinsd de bdiat. Odepuse pe prispd si incepu si muqte din ea cu imbuc[turimici. Sufletul copilului se incdlzise de plicerea celui cared[ruieqte din putinul lui. Musca din bucata de brilnzd, clpoftd ;i mdngdia c6inele dupd urechi, de parcd uitase denecazuri. Un copil qi un cdine, amAndoi in lanluri, iqiostoiau foamea cu merinde s[race.

Dogoarea lunii lui Cuptor iltrezipe Costel din som-nul in care cSzuse imediat dupd ce mdncase. Soarele, ajunsin ochiul cerului, il sdgeta fdrd mil5 pe capul tuns chilug,

10 11

pe fafa cu lacrimi uscate, pe picioruqele rdnite de lanf.Fierul se incinsese puternic ;i-i ardea gleznele, de-l seca lainimi de durere. incercd sd se t6rascd la umbra viginului,unde se odihnea Grivei, dar lanful era prea scurt. Gdndi ciduldul era mai norocos decdt el, deoarece putea hoindriaproape jumltate de ogradd.

Copilul ar fi pldns din nou, dar qtia deja cd nu era defolos. Zilele trecute, pldnsese pdn[ aproape de le;in, ins5usturimea de la picior nu-i trecuse. Lud ulcica incd plini cuapd, bdu cu nesaf, apoi turni cdteva picituri peste lanfulincins. Rlcoarea apei ii mai alin[ pufin durerea gi il flcu sdgoleascd intreaga ulcicd peste r[ni. Oftd de pl5cere ;i seintinse pe burt5, sd ajungd mdcar cu mdinile la umbrd.CAinele se ridicl in patru labe qi ii linse mdinile ude; simfea

;i el nevoia de rdcoare. Costel ii vorbi ca unui om pe carevrei sd-l incurajezi.

- Vine ea seara... sciplm de c[ldurd.Grivei scheuni de parci infelesese cele spuse, apoi

se intinse cu botul pe palmele lui. R5maserI a;a, mai multtimp, un copil qi un cdine toropigi de cdldurd gi ingreunafide lanfuri.

Arsura de la langul legat de glezne il sdgeti din nou.Copilul se trase inapoi cdtre prisp[ gi i;i studie rdniles0ngerAnde. Chibzui cdteva clipe, apoi se decise. Lud

$rdni in palmi, scuipi in ea de cdteva ori ;i igi acoperirdnile cu acea alifie. Mai trecuse prin astfel de incercdri,aga ci gtia cI durerea il va pisui mdcar un timp. Un fluie-rat de locomotivd ii atrase aten[ia, fdcdndu-l sd se ridice inpicioare, sd vadd mai bine trenul. Un mdrfar lung treceaprintre Grindu Ei Lunca, cdtre Ungheni. Era plin cu gr0u

nou qi mergea la ru;i. Asa auzise el de la bunicul Costache:rugii ne luau grdul, de nu mai rimAnea nici de colivi.

Poarta scArl0i scurt, vestind un musafir. Grivei ciuliurechile, se ridic[ gi mirdi ameninfitor.

- Cuminte, Grivei! il linisti Costel, cu ochii la celsosit.

Era Jorj al lui Tragcu, tovar[gul lui de joac[ in zilelein care pdrinfii erau acas5, a,sa cd ma$tera nu mai aveamotiv si-l puni in lanf. Ca gi el, Jorj era numai in cim{ufd9i chilofei, cu picioarele goale si pline de praf.

- Ai pdgiro, constatS Jorj.- inam. Mastera.- Ziceam si mergem la scildat, la gdrli.- Poate duminicd...- Amu. Aduc ciocanul gi spargem lacitul.- Nuuuu, ci md bate r[u!- Am z6s qi eu.- Mi-e sete. Aduci niqte apI?- Cu ce?- Furd o oal[ din blidar!- Sd md batd mama?- Mor de sete. Te rog eu.- Vid eu.Prietenul se r[suci pe cdlcdie gi pomi c[tre poartd,

dispdrAnd dincolo de gard. Costel prinsese inimd la gdndul

cd va cdpdta apd pe sdturate, aga c[ incepu si fluiere caflicdii. C0inele ?l privea ?ntrebltor sau a$a i se pirea lui. Sesocoti dator cu o explicatie:

- Grivei, cdpltdm ap[, multd apd. Nu dai din coadl?

T2 13

Dullul i;i intinse labele peste picioarele lui, privin-du-l in ochi. incerca s[-l inleleagd. Costel i;i zomdia lanfulcu o mdn5, goptind ritmic api, multd api. O ginu a,sa pdnl

ce se deschise poarta. Lui i se pirea cd se deschiseser[porlile cerului, cum ii spunea bunica cdteodatd. Jorj seintorsese cu o cof[ de brad pe care o tdra cu greu, semn ciera plin5. O depuse pe prispd, oftdnd usurat:

-Egreaanaibii.Costel nu mai avea urechide auzit, nici gurd de vor-

bit. BIu din apa rece de se inec[, tu;i, bdu din nou, apoi igi

tumi generos pe rdni. Surprinse privirea cdinelui qi intrebi:

- Vrei gi tu? Ia de bea!ii umplu castronul cu api, apoi i;i turnd din nou pe

picioare. Altd viatd se derula in trupuqorul lui, o viafd careil ficea sd z0mbeascd. Jorj bIg[ mdna in sdn gi scoase ofelie de mdmdligi coapt[ pe plitd. Lud o imbucdtur[, omestec5, dar nu mai lud a doua. Vizuse foamea in ochiiprietenului sdu. ii intinse dlrabul de mimdligd:

- Eu am mdncat deja. E cu usturoi.- lmi place. Pot s-o mdnOnc toatd?- Toatd, aprobd Jorj. Noi mai avem acasd.- $i noi avem, da'... gtii tu.- itram. Mamd de-a doua.- Mda. Rea de tot.Cei doi copii mai schimbari cOteva vorbe, apoi Jorj

pleci cu cofa. Costel, mult mai intremat, sufla de zor peste

r5ni, sd le rdcoreasci. Soarele continua s5-1 biciuiasci curaze fierbinfi; nu se ldsa dus din crucea cerului.

Copilul istovit de chin urmdrea cu nerdbdare sosireaserii, dupl semne stiute de el. Strigdtele v[carilor qi muge-tul vacilor se auziserd deja la capdtul strdzli mari. Sura, vacafamiliei, inffase singurl pe poartd ;i mersese cuminte lagrajd. Zgomotulbatozeiincetase laane si huruit de ciruge seauzea dinspre cOmp. Pdrintii lui nu mai puteau tntdrzia mult.Gdndul cd va scdpa din lanf il fdcea aproape fericit.

in sf0rsit, cdru{a opri in fala casei. Poarta marescOrf0i rotitd de tatd qi caii intrarl in ogradd, forniind u;or.Vera ?i strunea de pe caprd:

- Ho, gloab5!Costel se ridicd in picioare, prinse diregul in brafe qi

reusi sI schigeze un zOmbet; libertatea era aproape, nuputea intiszia mult. Magtera s[ri sprintend din cdrufd, deparcd nu venea de la muncd. Nu aruncd nicio privire bdia-tului, ci strigi cdtre sof:

-Lazdre, deshamd cali, cd. eu mulg vaca!

- Mai intdr, dezleagi copchilu'! replicd bdrbatul.- Las[-l sI mai stea, c[ nu crap5!Lazdr ridic[ vocea:

- Am spus sd dezlegr bdiatu'. Amu s-o faci!Vorbele lui il ungeau la inim[ pe Costel. Le a;tep-

tase multd vreme si acum, cd.le auzea, parcd. nu-i venea acrede. Vera qovdi cdteva clipe, blestemd in vAnt, dar sesupuse. Scoase cheia din buzunarul gor,tului, deschiselacitul qi-i uri copilului:

L4 15

- Arde-te-ar focu'!- Lasi-I, fimeie, c[ l-ai chinuit destul! interveni

Lazdr.

- Da' el de ce md chinuie pe mine? se ri.sti Vera.Solul bodogdni ceva in barbd; nu avea chef de scan-

dal, cici era prea obosit de munca de la arie. Costel segrdbi s[ sard in ajutorul lui, la deshlmatul cailor. Lazfu ilm0ngdie pe cap, pe furig, sd nu-l observe sotia, apoi ilintrebd:

- Ti-o fost cald?- Da, tat[, gopti copilul qi un nod de lacrimi i se

puse in gdt.

- Mdine te duc la bunicl-ta.- Vai, ce bine! Mulgumesc, tdicu![!Lazdr simli un fel de sfdrqeali la linguricl qi un

impuls de a lua copilul in brafe. Se stlpdni gi-l indemn5:

- Costele, hai in cas5, pOnd mulge md.-tavaca!Bliatul il prinse str0ns de mOnd gi se ldsl condus

pdnd pe prispd. Tatdl intrd in cas5, aprinse lampa cu petrollampant gi un felinar, pe care i-l intinse:

- Mergi de fine lumin[ la muls!Copilul se urni fdri chef. $tia cd magtera il va certa

din nou, pentru pricini mai vechi sau numai scomite dedAnsa. Ajunse in grajd qi igi anunldprezenfa:

- Am adus lumind.- Acu' qi tu, la spartu' tdrgului, bomblni femeia.Costel nu replicd, ci iqi afinti privirile cdtre ugerul

Surei. Nu era tocmai plin, semn cd iarba de pe pd;une fu-sese pufin[ qi arsd de Soare.Vera il imboldi:

- Ti-o ajuns mAncarea?