interviu pavel corut

5/10/2018 Interviu Pavel Corut - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/interviu-pavel-corut 1/182

Eugen DELCEA Oana NUTA

SECRETEI-E

PAVEL CORUT,

Editia a lll-at

Editura@ffi



NOTA EDITURII:

Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cuefemeridele publicalii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinfean","Obiectiv de Ddmbovila", "Qbiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd

altceva decdt furturi de proprietate intelectualS, pentru care cei' vinovali vor fi sanctionafi de lege.

Copyright:

Editura@ffi\

. TeVFax: 051/418.943;094.708.957

OP 8, CP 812 - Craiova

:

Tipar: PRINTEX S.R.L. Craiova

ISBN: 973:-97782-5-9



: . cuvArurul EDIToRULUI

Pavel Coru[ nu mai are nevoie de nici o prezentare!Formula aceasta, devenita deja clasica, este de astd datd mai multdec6t Tndreptdlitd. Pentru ca fostul gef al contraspionajului militarromdnesc, un ilustru anonim Paul Cernescu pehtru publicul larg,pdnd in 89, a devenit brusc, in anii 90, celebrul scriitor PavelCorul, cu aproape 40 de volume publicate gi uyr tiraj total decdteva milioane... Atdt de ceiebru si de respectat, incdt ideea sade a da nbgtere unui nou partid, cu o ideologie originalS, gi-a gasit

concretizarea incredibil de rapid, filialele infiin[indu-se parc6 de lasine, prin entuziasmul adnniratorilor sii.Aparilia c5rlilor sale din seria "Octagonul"a adus prima razd

de speranli unui popor dezorientat si dezarrnat de haosul dinviala publica gi de pauperizarea continui din viala personali. Gu

timpul, Pavel Coru! a devenit un mit. Nu era vAzut, nu era auzit,era in schimb citit de milioane de romAni, care giseau ?n car[ilesale o neagteptata speranla de mai bine.

CAnd ne-am cunoscut, in 1B noiembrie 1995, la o intdlnire

cu cititorii, din sala Teatrului Liric din Craiova, tocmai sd hot6rdsesa renunle la statutul (autoimpus) de "lup singuratic". P6na atunci,

apdruse o singuri dat6 la un post de televiziune (TVR) iar chipul

sdu nu figurase in nici o publicalie giin nici-o carte a sa. Acest lucru

determinase o curiozitate maladivi a romAnilor gi aparilia chiar a

unor legende. Printre altele, se vorbea pe la.colluri cd seria"Octaganul" este creatd de un grup de specialigtiaifosteiSecurit6li,"ieEili la bdtaie"impotriva invaziei nevAzute a puterilor striine...

Prima noastrd int6lnire pdrea ci va fi gi ultima. A fost ointeresanti confruntare psihologici intre un ziarist dornic s5 afle

cdt mai multe $i un ex-ofiler de contrainformalii care incerca sd"dribleze" cAt mai multe subiecte gi intrebSri delicate. L-am simJit

extrem de iritat gi am crezut cd nu-l voi mai vedea vreodatd,A revenit la Craiova, tArziu, in aprilie 1997, cu ocazia lansdrii

unei cdrli despre Lavinia Tatomir, "fata care aduce ploaia", pe

care o fdcusern celebri printr-o serie de articole din "Evenimentul

zilei" gi'69-Paranarmal". La conferinla ddpresi organizatd cu o zi



Tnaintea evenimentului, am reugit sd purtdn, un dialog de cAtevaore, pe diverse teme, rdspunsurile sale devenind tot mai concrete,fir6 ocoliguri. lar cu Pavel Coru(, ai ce discuta, in orice domeniu!

Ei bine, "Lupul singuratic" s-aindrigostit de Craiova gi amai venit, apoi, de doui oriin Binie! Unde s-a infiinlat gi prima

filiali a Partidului Vietii Sdnitoase.Dupa patru vizite in Craiova, cu interviuri gi conferinJe de presd

indelungate, transformate in seriale publicate in "OBIEGTIVMAGAZIN", revista noastri cu difuzare in cele cinci judele aleOlteniei, pdnd la ideea de a aduna dialogurile cu PavelCoru!intr-unvolum, n-au mai fost decAt... doi pagi. Adica, doud deplas6ri ladomiciliul sdu din Bucuregti, pentru completarea materialul ui.

Dacd am fost singurii din lari care au publicat interviuri-serial

cu Pavel Coru! 9i fotografiile sale, in premierd nalionalal de ce n-amfi gi primiicare si vd oferim... "secrefele lui Pavel Coru!'? Credeli-necd a fost extrem de greu sa-l convingem s5 ne spund cdt mai multedar efortul a meritat!

RimAne si vA convingeli gi dumneavoastrd...

Eugen DELCEA



.t

t'

Sdmhdtd, I I noiembrie'l 995"

Teatrul Liric - Craiova(intAt nire cu cititorii)I nterui u acordat in exa usivitaterevistei "OBIECT|V MAGAZ\N" - Craiova



"ADEVARURTLE REVoLUTTET voR Fr AFLATEcAtto NU vA MAr Ft toN tltEscu

PRESEilINTE"(OB TECTIV MAGAZIN nr. I 0/0 1. I 2. I gg 5)

- Domnule Pavel Coru!, sdincepem cuinceputul: unde gicdnd v-ali ndscut?

- ln 17 iunie 1949, ora23, in satul Glivinegtii Vechi (comuna

Andregeni, juilelul lagi), un sat cu mai pulin de 100 locuitori, firalumind electricd, fdrd gosea, fdr6 cale ferati, dar cu ldrani foarteinlelepli 9i, culmea!, foarte citi[i. Aceasta, deoarece inv6ldtorul satului

avea o biblioteci foarte bogatA, pusi la dispozilia !6ranilor. M-amndscut intr-o noaAlp de vari. M-a niscut mama, siraca, o lSrancdmoldoueancS,

fote detreabS,

singuri intr-o cas6 cupdm3nt pe

jos, acoperiti cu gindrild, pe care o visez deseori. De acolo, dincasa aceea, mi se trage mie inclinarea c6tre poezie. Sub casa aceeaplAngea pdmdntul, adicd curgea un rdu sirat, exact ca in balada"Meqterul Manole": unde a cdzut Manole, a izvorAt un rdu cu apd

siratd, de lacrirni udatd. Mi-aduc aminte cu nostalgie de satul natal.

L-am pdrdsit la 10 ani gi l-am mai vdzut doar de c6teva ori. L-ampdrdsit pentru ci pdrinlii s-au mutat la lagi. Unde am inceput liceulla Liceul Nalional, l-am continuat la Liceul Militar "$tefan cel Mare"

din Cimpulung Moldovenesc, dupi care am intrat la gcoala de ofileride marinS. Am devenit ofiler de marind gi am navigat cu rnareplAcere. Specialitatea rnea a fost navigator, vdndtor de submarinegi sunt foarte mAndru de asta. Chiar acum in noiembrie (1995 -

n.ed.), voi pleca la intAlnirea cu vdndtorii de submarine: se implinesc40 de ani de la infiinlarea unitilii.

- Cum ali ajuns in contraspionaj?- Simplulintr-o zi, am fost chemat la serviciul de contraspionaj

al Marinei9i

am devenit contraspion. Probabil cd gtili cd, la nivelplanetar, cei mai buni spioni gi contraspioni sunt recrutali din rdndulmarinarilor. Tradiiional, de vreo 50-60 de ani, cam toate serviciile

de informalii sunt conduse de rnarinari. lnclusiv cel al RomAniei, din

1989, era condus de un amiral. Am devenit contraspion de marin6,

am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi am fost mutat inDirectia Centralb de Contraspionaj Militar din Bucuregti, unde am

lucrat pbntru spionajul diplomatic. Am devenit ofrler de rela$i extemealArmatei romdnb gitranslator de englezS. Am lucrat 6 ani printre

str6inii din Bucuregti, intre diplomalii straini, dintre care, gtifi gi7



dumneavoastrS, o parte sunt spioni. Unii dintre diplomalii fiecdrei

ambasade sunt spionioficial, cum sunt atagatul militar, adjunctul gi

secretarul, al6turitle oare trebuie sA existe unu-doi neoficiali, ofileri

ai serviciilor secrete din lara care i-a acreditat. Am invdlat multe de

la adversari, e drept, av6nd acces 9i la foarte multS literaturd de

specialitate. Deci, un prim indemn pentru cei care vor si inveleeste si invele de la adversari, nu numai de la prieteni, pentru c5,

deseori, de la adversari ai mai multe de invSlat... Aga cum, deseori,

mai mult inveli din infrdngeri, decdt din victorii.

- Spuneali cd ali fost cdsdtorit, divorlat ...

-Am fost cdsitorit cu o femeie care nu iubea meseria mea gi ...

- Ali avut cumva impresia cd acest divor! a fost influen{atgi de anumili "prieteni" sau dupd stilul KGB-ist cd intdi trebuielovitd familia? ...

- Nu! Problema s-a pus foarte simplu: nu-i plScea meseria

mea 9i nu-i pldcea salariul meu. Contrar celor afirmate in propaganda

din decembrie 1989, eu aveam un salariu p6citos. Contraspionul

tipic e descrisln "Fulgerul Albastru": Laurentiu Cremene, care cugeta

c6 are pantofii rupli, fumeazA "Carpali" fdrd filtru gi n-a putut duce

copilului o jucdrie. Eu aveam un salariu mediu de 3500 lei/lun6.

Nevasti-mea era farmacistd iar un doctor stomatolog cdgtiga 3500

leilzi.Yldali seama ci, in fala unui asemenea excedent cedeazi...

Deci, nepotrivire de caracter, de conceplii de viald. N-am ce siregret, viala este foarte interesantd aga cum este.' - Avelicopii?

-A, am!Am o feti!6 de 21 de ani (in noiernbrie 1995 - n.ed.),

m6ritatd deja, studentd la Jurnalistici. E din prima cdsdtorie.

- Nu vi e fricd pentru soarta ei, lindnd cont de ce dezvdtuirifaceli?

-Daci nu mi-e fricd pentru soarta mea, de ce mi-ar fi fricdpentru soarta ei? Eu gtiu ci soarta fiecdrui om e scrisd, bdtut6 in

cuie,{oarte pulin modificabild, in anumite limite pe care le-am descris

in cdr[i. Daci nu te apdri Dumnezeu, nu te apArd nimeni! Cel maiputernic serviciu secret din lume, ClA, impreund cu FBl, nu l-auputut proteja pe Kennedy, aga-i? $i atunci, cine sd-l apere pe Coru[,

care n-are gard6 personalS? Dumnezeu. Eu cred foarte tare inproteclia acesta giam simlit-o. larin ceea ee privegte soarta copilului

meu, cum va hotiri Dumnezeu! Pirerea mea este ci va fifericitd gi

c5, in general, cei care au uneltit impotriva mea au sfdrgit foarte

pr.ost. Am probe concrete, n-are rost si le ingir aici ...

8



- Pavel Coru{ este nufr'elereal?- Da, este numele meu real!

- Paul Cernescu?- Paul Cernescu a fost numei-' de contraspion. L-am folosit ca

pseudonim in timp ce eram ziarist F' revista "Expres Magazin" ...

- Exact acest {ucru voiam s& vd intreb!-..; fiu p€fltru a-mi acoperi numele de Pavel Coru!, ci pentru a

anunla pe romAnii care mi cunoscuserd sub numele de Paul Cernescu

ci eu exist, ci n-am murit in evenimente gi imi continui crezul meu.

Respectiv, faptul c6, indiferent de ce va trece peste acest neam, tr"ebuie

s6 rdminem in picioare gi sd rdmdnem rom6ni, unili in jurul citorva

idealuri .si nu unor persoane, acestea fiindtrecdtoare. Aceste idealuri

sint independenla, -suveranitbtea 9i integritatea naliona15.

Cam ce tiraj au cdrlite dvs.?

. - Cel mai mare tiraj l-a avut "Quinta spartd"din care nu mai existd

nici un exemplar, deocarndati: 310.000 exemplare. Cel mai mic tiraj

este la 'Tdrdmulfeiciii'i fiind o cade relativ noud: 50.000 de exemplare.

- Cdt a mers'oafard"?

" "Nar\", dupi toate calculele rnele,'au plbcat cam 150.000 -

200.000 de exemplarb- Din toate cdrlile, firegte!- Da, per total.'Deci, din vreo 3 milioane gi ceva de exemplare

trase pAni acum ...- $i cam in ce ldri?- in Canada, cu certitudine" in Staiele Unite, apoi. in New York,

existd un magazin care vinde toate car[ile rnele (a fost prezentat la

Tele Tabc), al unuitntneprinzdtor roqdn, care le ia de aicifoartd ieftin,in lei, gi Ie vinde acolo foarte bine pe dolari. in Germania, de asemenea,

in ltalia, Noua Zeelandd, lsrael. Culmea - cea mai recenti descoperire- este c6 evreii de origine romind scriu foafte frumos despre cir[ilemele iar unii au nostalgia RomAniei. M-a uimit iardgi o doarnnd din

Noua ZeelandS, romAnc6, ce mi-a scris foarte uirnitd de faptul c5 a.apirut un scriitor care indriznegte si spuni cdteva chestii gi s-a impus

in exterior. Eu incerc sd mA impun in interes statal. Dacd eu voi reugi

ca scriitor, si mi impun ca scriitor de llmba englezS, prin traducerea

unora dintre cirlile mele, RomAnia va avea tnci un romAn cunoscut.

Pirerea mea este ci noi, ropAnii, trebuie sd ne unim, sdscoatejm la

suprafali tot ce avem de valoare gi si ne impunem in strdindtate.

Pentru a schirnba odat6 imaginea atAt de proastA pe care ne-au creat o

serviciile de informatiistrainefn snecial maghiare) gi infractorii nogtri.



tncepAnd cu liganii infractori (nu toliliganii, cd nu toliliganiissnt bor:fagi)

gitermindnd cu ceilalli infractori, care au impAnzit lumea dupi decembrie

1989. Noi tnebuie sd ne apirdm demnitatea de nearn, spunAnd exactcine sunt romdnii. Sa nu mai.fim confunda{i cr.r liganii, cum suntemconfunda[i in Germanla, in mod rdutAcios, sub influenla unor cercurirevizioniste

maghiare,gi

si fim recunosculi ca naliunea care a datCmeniriipe Coandi, Poenaru, Cobdlcescu, Babeq, Enescu, CiprianPorumbescu, Palade, Eliade, Cioran" Pe Eminescu, ce este traduspdnd giin limba chinezA! lineli minte, asta inseamnd rnare lucru! Deci,

s& demonsirim cA noi suntem aceia care am dat lumii pe acegtia. $itrebuie sa privim 9i sd firn privili altfei ...

= finAnd'cont de acesfe tiraje, men$ianate anterion cumexplicali doarcele 10 milioane de lei profitanual pe care le oblineli,dupd curn ali afirmat? ...

- A, nu! Acesta a fost doar un exemplu! Profitul meu anual nu afost de 10 milioane lei. Afost mai mare qi nu am de ce sd ascund cAt amcdgtigat. Deci, in medie, am cAgtigat cAte 50-60 milioane de lei pe an.

Anulacesta, mult mai pulin, pentru @, datoritd cregterii prelului h6rtiei, ascdzutvAnzarea de carte. $i atunci, automat, scade dreptul de autor, casd menlinem preful cdrgilor sub prelul pie[ii, ca si poat6,sd cumpereornul ...

- Firesc! Nu aveliinsd o editurd a dumneavoastrd?

-Eu

am edituramea,

darnu

am capital. N-am capital gi atunciintru in joint-venture.'lipografia tipdregte pe cont propriu, pe banii ei gi igiia partea leului. AdicS: 53oh - tipografia, 2o/o - limbru literar, 30% -

angrosistul, vAnzftorul gi eu 15% impozabil. Deci, rbmdn qTah din

valoarea cdr[ii.

- Cil din ceea ce scrieli in cdrli reprezintd viala dumnea-voastrd?

- Viafa mea este cartea!

- Aspecfe din viala dumneavaastrd ...

- Este fantezia mea, deci este viala mea! Fantezia mea apar{inevieliimele...

- Nu ocolili intreharea!- Eu vd spun sincer:fanlezia mea reprezintd viala mea, nu? Deci

eu am fost inzestrat de Marele Creator, care ne inzestreazA pe to[i, cr.l o

anumiti fantezie. Deci, cirfile astea sunt copiii fanteziei mele ...

- Reformu Iez intre ba rea !-... sunt o parte din viala mea. Dumneavoastrd vre{i s5 gti[i dacd

mA identific cu vreunul din eroii cir:filor. Nu!

l0



- Deci, reformulez: cilteintdmpldri care aparin cdsi sunt dinttiala dumneavoastrd?

- Unele sunt reale, altele nu. N-;,;g putea si fac un calcul matematic.

Cert este cd unele sunt reale, romanl.il prezentate, insi sunt foarte reale.

lar trSirile unora dintre eroi sunt gi h:irile mele. Eu am suferit cind am

fost blannat pentru cd rni-am fAcut datoria de ofiler de contraspionaj. Amfost considerat terorist g.a.m.d. $i eu am suferit cdnd am fost nevoit sd

eliberez nigte dugmani ai patriei. $i eu am suferit tot ce descriu in cdrfi.

- Qctogonul este chiar o purd frcliune sau reprezintd ideeade organizare impotriva acestei invazii nevdzute?

- Pot sd nu vi rdspund la inkebarea asta?

- Cum gicdnd credelicd vorfi dezvdluite secretele, aproapte

integral, ale Revolulieidin 1989? $iin ce condilii?

- ln momentulin care domnul lon lliescu nu va maifi pregedinte!- Deci, mi-a$i luat-o iartnainte! intrebarea urmdtoare era:"Cine credeli cd impiedicd aflarea acesforsecrete?"...

- Principalii regizori aifarsei de dupd 22 decembrie 1989, cAnd au

murit oameni nevinova$ pentru a salva nigte aparenle, cu care nu gtiu dacis-a cdgtigat ceva. Pe 22 decembrie, la p6nz, toate fo(ele armate -Armata,

Securitatea, Mililia - trecuserd de partea poporului, nu mai era cazul sd

tr:agem, si tragi romAnii uniiin allii gi s6 se omoare. S-au f6cut nigte jocuri

u6te, pe care le.am dezv*luit parlial, atAt c6t am putut eu. Au md dezvdluit

insd gi allii. Cei care le-au fdcut se simt vinovafi, incearc5 sa irnpuni nigtevariante, care vorcidea, sub influen[a probelor, rdnd pe rdnd ^..

"CEAUSESCU A FO$T GONDAMNATDE RUqr gt DE BUBUr-t!"

OR IECTIV MAGAZIN nr. I I /08. I 2.9 5)

- Domnule Coru{, ee pdrere aveli despre r??ass media,locald gi centrald,

de dupd Revolulie, de mersulgi rolul ei?- Mass media de dupd Revolulie a devenit atAtde liberd, incAtcdteodatd se minte singurS! Particip6 intens la manipulare,manipuleazd gi se iasi manipulatd. Asta e pirerea mea. Celb maimari variante de manipulare piasate de serviciile secrete, proprii

sau striine, sunt plasate prin mass media.'Aproape cd nr-l existiredac{ie in care si nu fie infiltrat c6te un ofiler sau agbnt de informalii!Asta v-o spun eu, din experien!6, ci gi eu am lucrat la "ExpresMagazin"! Deci, cetSleanul de rAnd trebuie si invele informarea

obiectivi, dupS ce a inghilit la inceput diferite variante de dezinfor-11



mare. intr-un slstem pluripartit, e normal si existe o anumitdcategorie de dezinformare. Fiecare dezinformeazd, fie prin omisiune,fie prezentdndu-gi candidalii gioamenii mult peste posibilit6!ile lor,

hiperbolizdndu-le faptele sau ascunzdnd faptele pozitive ale altora.Deci, in sistemul pluripartit, dezinformarea este fdr6milatd, are mai

multe centre de dezinfofmare, astfel c6 ceiSleanul de rdnd, fiind lainterferen{a dintre ele, are gansa, cdt de cAt, sd descopere adevdrul.

o - Nu credeli cd anumite publicalii, in special centrale, gi-auIuat, timp de cAliva ani, alura de obiectivitate gi acum fgi dauarama pe fald, de apendicule ale Puterii?

- in jocul Puterii, unii intrd din interes, allii manipulali. Pentru

c6, dacd ai prioritate in oblinerea unor informalii, la un moment dat,fiind un ziarist nepregdtit informativ, nu gtii c6nd !i s-a strecurat o

informalie meniti a te manipula gia dirija opinia cititorilor.

t , - Bdnuiesc cd o agenturd strdind nu lucreazd doar Ia v6rt,in Capitald, ci gi in teritoriu:..

- Agentura shiin6 lucreazd pe intregteritoriul ldrii, cu prioritate

in centrele de putere.

o - Cum poate acliona in teritoriu un agent al unui seruiciustrdin?

- Depinde ce misiune are. Existd agenlicare au misiunea de a

manipula 9i a ridica, in anumite pozilii sau in ochii publici, anumite

' persoane, din anturajul lor etc. Existi,.deci, agenli de influenli 9i agenlide informalii...

t - De manipulare.prin mass media? ...

- DalAceste aspecte le-arn descris in cartea "intoarcerea luiZalmaxe" - partea a .lla: "Rdzboiul psihologic", avertizAnd cetdlenii

si nu ia drept adevdr tot ce se vehiculeazd in mass media, in presa

scrisi sau in audio-vizual.& - Se vorbegfe 9i se scne foarte mult despre tezaurul de Ia

191 8, dar foarte pulin despre tezaurul din 1946, care a fost luatde Ia Tismana. $i era vorba de pesfe 40 de vagoane de aur ...

' - Domnule, noi vorbim despre acest tezaur ca sA vorbim vorbe!

Ceea ce a intrat in imperiul rus nu va mai putea fi scos nici cu forfa

armelor, nici cu for[a politicS, ci numai cu for[a economicd. Numai

dacd vom fl suficient de inteligen[iin afacerile cu ex-sovieticiivomrecdpdta'ceva. Dacd nu, nu ne va da imperiul rus nimic! Degeaba

se frdmdntd unii, strig6 lozinciin strada, scriu articole g.a.m.d. Rugii

nu dau nimic de bunivoie. A se vedea relaliile cu Japonia, lnsulele

Kurile...T2



- Vedeli vreo asemdnare intre Antonescu gi Ceaugescu,

{inind cont de modul in care au fost terminali? Sau de faptulcd Ceaagescw a fost judecat exactin biroul lui Antonescu, dinvremea qdnd acesta era geful respectivului regiment? ...' - Domnule, hai sd ne inlelegem o chestie! Eu am observat c5

romAnii au cizut intr-un p6cat foarte grav: igi omoari conducitorii.Ceaugescu a fost singurul conduc6tor socialist ucis. inainte de asta,

a murit Antonescu, geful statului pAnd in 1944. Dupd aceea, a fost

arestat qiin 1946 ucis. Nu vid nici o legAturd intre ei. Sunt doudpersonaje istorice cu destine gi realizdridiferite ...

-... $i cei mai mari dugmani din ultimii 50 de ani ai rugilor ...

- Nu numai ai rugilor! Ci pe Antonescu gi Ceaugescu i-au

iubit mai pulin gi allii ... Ceaugescu a avut o dublS condamnare gi

eu am spus-o clar: l-au condamnat bubulii gi rugii. L-a condamnatMarea Finanld pentru plata datoriei externe, pentru intenlia de a

transforma RomAnia in lari firranciar-bancari, gi l-au condamnatrugii pentru pozilia pe care a avut-o la ultima intAlnire cu Gorbaciovpe care o gtili, ci aveli stenograma... (D";;l; gt" ;;;;iintrebat!- n.ED.)

- E adevdrat cd voia sd facd cea mai mare bancd din lume?- Da! Era o bancd romAno-arabd, in care se puteau pompa

ceva petrodolari gi am fi beneficiat gi noi de ea.

- Amdnunte gdsili in Obiectiv Magazin nr. 5/95 .."- (rade) Mullumesc!

"DIREGTIA DE GONTRAINFORMATII MILITARE5

A FOST DESFIINTATA DE UN JOSNICTRADATON: TTICOLAE MILITARU !''

(O B IECTIV MAGAZIN nr. I 2 / I 5. t 2.9 5)

- Domnule Coru!, ce credeli cd nu gtiu cititorii durn-neavoastrd din Oltenia Ei ali vrea sd gtie despre dumnea-voastrd?

- Un iucru este foarte probabil... ca eu sd fiu proieetat in

Craiova!Tatbl meu a fost aviator pe frontul de est, apoi, din 1946,

dupa ce s-a Tntors din prizonieratul la rugi, aviator la o unitate din

Craiova. ?n 1946-1947, am fost, probabil, proiectat a veni pe lume

in acest ora.s, cu nurnele de Decebal. M-am nSscut in Moldova gi

mi s-a dat numele de Pavel. Aceasta nu este singura mea legitura

cu Oltenia. Soacrd-mea este originari din Poiana-ll{are, fiica luit3



Lild Bagculea. Deci, eu a9 putea fi ... mogier oltean!- Deci, ali putea veni maides pe la noi ...

- Ag veni mai des dacd ag avea timp. Sincer vorbind, estesingurul lucru care imi lipsegte efectiv foarte mult. Md documentezextrem de mult. Carfile nu sunt numaidin inspiralie, unele din cir{ile

mele fiind inclusiv de studiu, de sintezd. Probabil alicitit 'intoarcerealuiZalmoxe", sau 'A infloit speranfa", pentru care a trebuit si studiezzeci gi sute de materiale.

- 9u- all aiuns in Securitate?- In 1972, eram ofiler de marinS, specialitatea vAnatori de

submarine gl md simleam foarte-foarte bine in meseria asta. Relaliamea cu Securitatea este insd foarte veche: cdnd aveam 5 ani,Securitatea l-a arestat pe tata dar era Securitatea cominternista,sovieticS. N-am visatinsa niciodati sa ajung intr-un serviciu secret.Deci, in 1972,intr-o zifoarte frumoasd pentru un navigator, cAnderam cu nava Ja cheu, am fost chemat de Serviciul de Contraspionajal Marinei, unde mi s-a propus si trec in primele r6nduri ale lupteicu dugmanulde clasa. Nu gtiam despre ce e vorba, insa eram rnilitar,

aveau nevoie de un specialist in marini, ceilalli fiind venili dinSecuritate, am acceptat giam avut o carierd strilucitd. Am lucrat 6 aniin contraspionajul Marinei, apoi2 aniin Centrala de ContraspionajMilitar, incd 6 ani ca ofiter de relalii externe pe ta secliile spionajului

romAn gi, in fine, in perioada 1984-1989, ca 9ef al compartimentuluide contraspionaj din Direclia de lnformalii a Armatei. Deci, am intratfira sd fiu forlat in Securitate, nu regret, nu am ce si-mi reprogez,nu eu am ficut istoria aga cum a fost, ci puteri care ne depdgesc.Eu zic cd mi-am ficut datoria fa!6 de neamul meu, in condi{iilesocialismului, aga cum actualii SR|-gti 9i membrii celorlalte serviciisecrete igi fac datoria in condi[iile epocii de tranzilie. O tranziliecare mi se parte foarte ciudatd. Noi nu gtim direclia de dezvoltare,nu gtim incotro plecim. Conducerea de stat nu ne-a spus in ce

direc[ie am plecat, se bdlbAie. Trebuie sd ni se clarifice odatdaspectul acesta, pentru ci starea de nesiguranla social6 duce laanarhie ...

- Cum v-ali hotdrdt sd devenili scriitor?- in 1O ianuarie 1990, din ordin semnat de triditorul Nicotae

Militaru, Direclia de Contraspionaj Militar era desfiinlatd. La nivelmondial, nu s-a maiintbmplat asa ceva! Nici macarin !arile tribalezedin Africa nu s-au desfiinlat Direcliile de spionaj militar! O unitate

infiinlatd de Mdria Sa Alexandru foan Cuza afost, deci, desfiinlati14



de unjosnic trdddtor de patrie gi agent al serviciilor de informaliisovietice!... Arn predat, cu dure-e in suflet, documentele decontraspion. La armatd le-am pre,Cat, sf6tuindu-i si le pistrezepenti-u cAnd va fi nevoie. Nu au cre;.tt, insd, dupd cdteva lunialergaudupd ele s6 le refac6, sA-gi reia ffl,.incd...,

- Dumneavoastrd v-ali pdsfraf copii?Nul Vi dali seama cA era vorba de zeci gi zeci de mii dedocumente, privind perioada domniei lui Alexandru loan Cuza,perioada monarhieistriine, cea comunistd, deci bdnuilice cantitatede material era! Acestea reprezentau o cantitate de peste 100 deani a contraspionajului militar. Am predat documentele gi am fostmutat inapoi la comandamentul Marinei militare. Am devenit ofilerde madnd pe uscat ... Nu eram nici marinar, nici contraspionlAmcerut sd fiu trecut in rezervd 9i am continuat lupta pe cont propriu,

dintr-un rnotiv foarte temeinic: eu am depus jurdmdntul la 1B ani, inuniformd de Marin6. Am depus jurdmAntul pe tricolorul romdnesc,care nLi s-a schirnbat, ci doar i s-a smuls stema aceea solaro-pAmdnteand, inlocuiti cu o stemd maiveche. O gregeali. Deci, euam depus jurdmAntul pe tricoiot" gi pe naliune, eu am jur.at s6 apirnaliunea romAnilAsta am crezut eu, atunci cAnd am jurat gi mi-amcontinuat activitatea"pdnS acum: am scris! De ce? Scrisul, crecl eu,ajuti oamenii s6-9i menlinA increderea in viitorul naliunii, s5-gi

pdstreze calnrul ?n fala evenimentelor planetare, in care est-eimplicatd gi Rom6nia, sd nu se mai lase manipulali unii imporrivaaltora, sa nu mai faca jocul serviciilor de informa{ii striine, ceaclioneaza constant Tmpotriva RomAniei. Deci, eu am cdutat s6trezesc, in cetileanul de rAnd, interesul gi respectul pentru serviciilenalionale de informalii, astfei ca niciodatS, in istoria Rom6niei, sinu se mai petreaci ce s-a petrecut in decenrbrie 1g8g, cAnd romAniigi-au distrus un sistem de apArai"e foarte eficient, supus naliunii.Securitatea era foarte bine controlatd, printr-un sistem organizat,

de citre PCR. Trebi.lia distrus partidui cornunist, foarte bine, gi seputea institui un alt sistem de control, pe care de-abia acunnParlarnentul inceare6 si-l construiasc&. Direciia de contraspionaja fost refAcutd, dar cu cAte cheltuieti, va intreb? Tr6ddtorii care audesfiinfat-o, de ce nu au apdrut in fa[a Justiliei? Trebuie sd aparf I

Este vorba de o unitate pe care comunigtii nu gi-au permis s-odesfiinleze, cAnd au luat puterea, pentru ci aveau nevoie de ea s6*siapere interesele in ptan politico-militai., O !arA care nu are ochi gi

urechi, respectiv nu are organe de infgrmalii, este asemenea unui15



uiiag surd gi orb care poate fi manipulat gi pdcilit in orice direclie.

Si fie clar ci nu toatd lumea "mare" ne dore$te binele! Unii ne

doresc avulia nalionalA, pentru ci nu suntem cei mai sAraci oameni

ai planetei, allii ne vor a fi semicolonie sau pia!6 de desfacere. Noi

trebuie sd ne apdrdm prin mijloace pagnice, iar in cadrul acestorh,

organele de informalii sunt foarte importante, pe locul 2 trecdndorganele diplomatice gide-abia pe locul 3 organele de Polilie. Sd

vd spun gi de ce: pentru cA nici unele nu pot lua deciziifird informalii

exacte, de la specialigti in culesul informaliilor exacte, in verificarea

gi prezentarea lor in cea mai laconic6 forrnS. Acegtia sunt spionii gi

contraspionii, o breasld foarte huliti in Romdnia gifoarte respectatd

in celelalte ldri. Ciudat, nu-i aga?

..JN

ROMANIA, EXISTA CEA MAI VEGHEGlvlLlzATlE DIN LUME!"(OB IECTIV MAGAZIN nr. I 3 /2 2. I 2.9 5)

- Domnule Corufi o intrebare-god pentru un contraspion:cum vedelidumneavoastrd Raiul gi ladul?

- Am explicat in volumul meu, 'A inflorit speranla". Eu nu le

vid ca doUi rezervoare de suflete, cum le prezinti religia. Raiulgi

ladul sunt in fiecare dintre noi. in momentele de bund dispozilie

suntem in Rai; cdnd suntem trigti, disperali, suntem in lad... Deci,Raiul gi ladul sunt nigte inven[ii destul de primitive, apirute in urmd

cu circa 2000 de ani, PAnd atunci, existau alte viziuni asupra iumii.

De ce spun eu cd nu ne-am ndscut pe PimAnt gi ci intreaga via!6

nu s-a fdcut pe PdmAnt ... La ora actualS existd pe PimAnt patru

rase diferite:albi, neagrS, galbeni gi rogie. Dintr-un cuplu primordial,

Adam gi Eva, nu puteau sd iasd patru rase diferite! Deci, a cizutistoria biblicS. Doi: dintr-un cuplu de maimuloi africani, nu puteau

sd iasd patru rase diferite, pe acceagi latitudine. Sub acelagi soare

arzdtor, ca gi Africa, se afi6 zona mayag6, tolteci, aztecd. Ei nu

erau negri, ci aveau o culoare brun-rogcat. Concluzia mea e cd

Pdm6ntul a fost un fel de Australie a Galaxiei. $ti!i cb Australia a

fost populati cu infractorii exila{idinAnglia gi din Eurcpa (continentald

- n. ed.), a fost colonizati gi a devenit un continent gi, respectiv, o

larb cu oameni civilizali,'o intreagi civilizatie. Bdnuiesc ci gi pe

Pdmdnt s-a intAmplat la fel. Este posibil ca noi sA fim descendenlii

unor rebeli exilali sau ai unor oameni de gtiin!6 eguali pe P6mdnt.

Sau, poate, ai unor colonizatori din alte constelalii, pentru a populaI6



aceasta planetS, a o ridica la un nivel de civilizalie gi a pregitipromotorii pentru popularea unor noi planet6, din alte sistbme solare.i'lu am suficiente argumente in a;easti direc[ie, decdt cele depaleoastronauticd. Cele mai vech' urme 'Tncdltate" au circa 500milioane de ani $i, indubitabil, clas:eaz| aga-zisdr crealie clin urmd

cu 7500 ani. in zona dumneavoastri, in conruna VAgiulegti, in judelulVilcea, se aflS cea mai veche fosi16 din lume cunoscutd de oamenii

de gtiin[d, pentru care romdnii arfi trebuit si ridice un muzeu, sA facd

mult tapaj, dar nu s-a fAcut niniic! ... Fosila pescarilor de la locul getic

Vigiulegti-Vilcea artrebuisA aibd un monument. Despre ea artrebuisA se vorbeascd in cdrlile de istorie, dar la ora actuald se afl6 inposesia unui pensionardin Bucuregti, care a rnogtenit-o de la regretatul

Daicoviciu, descoperitorul ei. Vechimea fosilei este atestati de savanlii

americanigisud-africani. Deci, noi nu suntem urmagii maimulei neo-

zeelandeze, nici ai lui australopitecus, noi suntem urmagii unui

humanoid care a trditaiciin urmd cu 2 milioane de ani. Vd atenlionez,

ile asemenea, cd in zona Turda, s-a descoperit ceramici veche de

circa 8000 ani, mult mai veche dec6t cea din Sudan, iar cele mai

vechi scrieri din lume sunt cele descoperite in 1962, la Tdrtdria, de

Nicolae Vasea, mai vechi deeAt cele din Sumer ... Tiblilele au fostciescifrate de trei savan[i rugi 9i vd dali seama ci nu aveau interes sa

ne ajute! ... Totodati, in zona Porlile de Fier, au fost descoperite

dovezi de locuire civilizat6 in urmi cu 9-11 mii de ani. Locriire inlocuinle construrite, nu in pegteri ... Deci, eu sunt adeptul temei efortului

de civilizare galacticd 9i scorrnonesc, atdt in trecut, c6t gi in viitor, in

ciutarea legdturilorcu stribuniisau cu alte civilizalii, care ne-arputea

spune multe despre universulin care trdim. Pentru a inlocui gi anihila

definitiv misticismele, miturile pdgAne, primitive ...

- $i atunci, cum vedeli dumnbavoastrd existenla tuiDutnnezeu intr-a asffel de lume?

- Dumnezeul universalexistA givorbegte prin legi. V6 dau un

exemplu: dac6 am o mici sdm6n!5 de mac, micd de tot, ea

reprezintd sau nu voia lui Eumnezeu? Dacd o pun in pdmAnt qi

iese mac gi nu alceva, este pentru c& ea are inscris in codul genetic

ce va reproduce. Noi nu putem zbuta, pentru cd suntem atragi de

Pim6nt cu o acceleralie gravitalionalS de 9,8 m/s2. Existd o lege?

Existil Din combinarea a doi oarneni albi, vor iegi copii albi, nu? in

tot ce este viu gi ne ihconjoard existi o lege. Existi legi foarte

distincte pentru viui vegetal, pentru viul animal, gi pentru viul suprem.

Aceste legi ale viului au fost stabilite, cu certitudine, de o entitate pe17



care nu o putem deflni numai ca inteiigenld, ca materie, sau ca

inteligenlb cosmicS ori congtiinli cosmicd gi trebuie s6-i acord6matributul lui Dumnezeu, Atotputernic, Etern, lndestructibil ... Nu-l putem

cunoagte, pentru a-l inleleEe pe adevdratul Dumnezeu decAt

cunoscAndu-i legile. Deci, acesta este adevir:atul Dumnezeu;

Universul, spiritul universal, care este in tot ce migcd 9i traiegte 9i pecare nu-l simlim decAt pedepsindu-ne sau recompensAndu-ne inmomentele deosebite ale vielii. Eu am fost atenlionat gi inci foarterAu!Aveam ca dicton de via!6:'Dacd Dumnezeu existl, trebuie sddemonstreze cd existd!'i $i Ne-a demonstrat iar eu am ajuns sa-Lcunosc mai mult dec6t il cunosc al[i oameni, in anumite domeniidespre care nu ag vrea si vorbesc...

- Ge pdrere ave{i despre moarte?- Moartea gi viala sunt doud pA(i ale aceleiagi puteri. Eu m-am

temut de moarte pAnd cAnd am ajuns sd o trdiesc. Partea spiritualSdin noi nu moare niciodati. Unde pleacd acea parte spiritual6, nu

ag putea si spun. Ca ipoteze: ar putea merge citre cdmpul energeticplanetar, s-ar putea disipa, de fapt, in atmosfera din jurul nostru,devenind din nou energie gi particip6nd la formarea altor spirite.

18



CAPITOLULn

Joi, 03 aprilie 1997.

Conferinld de presd

organizaid Ia ilotetut "Jiul" - Craiova.Inte ru u acord at in exc u s iv itaterevistei "OBLECT|V MAGAZN" - Craiova.

I



Dupd doud zile la Araiova, PavelCoru{s.a convins:LAVINn TATOMIR POATE PORNI

SI OPRI PLOAIA!(OBIECTIV MAGAZIN nr. t 3 /1 0. A4. 97)

fn numdruttrecut, pubticam pe coperta revistei noastre foto-grafia lui Pavel Corul, cu anunlutcd vineri (04.04.97), ora 13.00,

urrna sd fie prezent laTeatrul National - Craiova, cu ocazia lansdriip ri m 1e i cdrfi dqspre n'fe

nom'en u I Lavi n ia Tatorn i r".Anun{ul nastru gi-a fdcut efectul: la data gi ora anunlate, foaierul

TNC era arhiptin: rude, prieteni, ziarigti (inclusiv de la BBC, venilidin Bucuregti), curiogi, agenlisecreJr sau publicitari etc. Aga cumstd bine uneiintdlniri de o asemenea anvergur1...

Cu aceastd ocazie, sponsorul (Adrian Pop - patronul firmei"Pap Service Electranics" SRL Craiava), autaarea cdrlii (Mariana

Tatomir - mama Laviniei), Pavel Corul (semnatarul prefalei) gi FlorinZaborilit (semnatarul pastfalei) au prezentat prima carte publieatd

despre 'fenomenul Lavinia Tatomir": "I-avinia Tatamir - ndscufdpentru Rorndnia".

Cu o zi inainte de aceasta, in sala de protocol a Hotelului"Jiul", a avut loc Ai o confennfd de presd de 5 ore (173A-223A)

sare a davedit cd Pavel Carul are o rozistenld (psihica gi fizicd)

ieEi!6 din cornun iar Lavinia poate face fa{d cu succes norilor defum nicotinic.

Firegte, dupdt doud zile piine cu PavelCorulse pot scrie multe.

O vam face fn numerele viitoarq, cilnd vom pultlica gi un inferviu ce

ni s-:a acorclat in exclusivitate. Fentru cd, arice s-ar zice, iegirea inpublic a unei celebritilli salitare ca FavelCoru{ esfe un evanirnent,

cu at6t mai mult cu c*t.daar in Craicva gi Mangalia a avuf doudint&lniri cu cititarii. P6nd atuncr, insa c6t rnai sinlefic despre

evenimentele amintite mar sus...

Cdnd a participat, s&rxftbfitf,, 18.11.S5, la Teatrul !-iric dinGraiova, la o imt&tnire e u e ititorii, Pavel Coru! a produs un goc.

Ma! avusese o aseim€nea iegir* in p*biie o singurfi dati, intr993, !a lagi, oragul copiN6r[ei sale iar solitudinea sa devenise la

fel de celebr6 ca gi,autoru! seriei 'Ccfogonul"" Degi acliunea nu

avus€se parte de publicitate6 cuvenit6, sala a fost arhipline. Arn

aflat cu totulint6rnplitor (d.e la familia Croitoru, - difuzori de carte

ce pot fr g5sili la fosta 'Carte rus5"- cSreia i se datoreazi prezen[a2l



in Craiova, de atunci, a lui Pavel Corut) gi am fost prezent in sald.

De unde i-am pus citevaintrebiri extrem de directe. Unele chiarl-au deranjat. Firegte, m-am prezentat de la iObiectiv Magazin",

degi inci mai lucram la "Evenimentul zilei". La incheierea intdlnirii

cu cititorii, am urcat pe scend, pentru a-i solicita un interviu. M-a

int6mpinat gocant, la fel de direct: "Nu mai scrieli la Adevirul?Nu v-am mai vizut de mult semnitura..." (?l). De relinut ci ple-

casem de la "Adevdru\", la "Evenimentul zilei", din 1.05.95!...

A fost prima dovadi a memoriei fabutoase a contra-spionului Pavel Coru!. Ceva mai tArziu, dupi cAteva ore de

autografe, am reugit sd-i smulg un interviu pentru revistS. "Smuls",

pentru ci nu mai erau decdt 30-45 de minute pdni la plecarea

trenului iarintrebdrile erau multe, extrem de multe. Nu mai era timp

de ?ntrebdri filiozofice 9i am intrat direct in subiectele fierbinli,

incercind si determin rispunsuri la fel de scurte gi la obigct. Pentruc5, trebuie spus, contraspionul Pavel Goru! are gcoala (perfecti)a ocolirii rispunsurilor nedorite. $iatunci, egti plimbat prin istorie,

semantici, filozofie sau culturd generald, pdni uili ce ai intrebat...

C6teva intrebiri, extrem de directe gi repetate la intervale scurte,

au reugit chiar sdi irite, nefi ind ldsat sd le'f ntoarcS ". AfoSt o "confuntare "

psihologicd interesantd, din care a rezultat un serial de patru articole-

interviu; 'Adev1ruile Revolulieivorfi aflate cAnd nu va maifi'lon lliescu

pregedinte "(OM nr.1

0/01 . 1

2.95) ; "CeaugescLt

a fost cond amn

at de rugi$ de bubulil" (OM nr.11108.12.95); "Direc[ia de contrainforma{ii

militare a fosf desfiinlatd de un josnic trdddtor: Nicolae Militaru!"(OM nr.12l15.12.95); "ln RomAnia existit cea maiveche civiliza[ie

din lume!" (OM nr.13/22.12.95; in colaborare cu Liana Titdranu -

acum, redactor la Radio 'Horion).Joi, 3 aprilie a.c., ora 17.30,|a debutulconferinleide presd de

la Hotel tiul", Pavel Coru! a ficut, inci o datd, dovada incredibilei

sale memorii, inclusiv a celei vizuale: observ3ndu-m6, a exclamat:

"Ooi, iate o veche cunogtin{61" gi s-a intins peste masd pentru a damdna. Ei bine, trecuse aproape un an gijumdtate de la prima noastrd

intAlnire,.. '*Conferinla de presd de la 'tiul"a fost una... mamut. Daci nu

ar fi fost insistenlele organizatorilor, Pavel Coru! ar mai fi stat inci5 ore! lar rispunsurile nu se scurtau deloc, odat6 cu trecerea orelor...

lnteresant este c6, degi a fost reprezentatA aproape intreaga

mass-media localS(minus'CL"gi ,GdS'),

au lipsit"piesele grele"

22



iar evenimentul a fost mediatizat prea pulin, la rubrica "diverse'),

Degivom reveni pe larg cu cele declarate preseide PavelCoru!, citeva afirmalii se cuvin a fi subliniate:, * "Lavinia poate pomi gi opri ploaia.'Venind, cu trenul, spre

Craiova, am Oonstatat cd... dupd stalia Olteni s-a oprit ploaia gi a

apdrut soarele!" * 'Publicarea dosarelor Securitdlii are ca scopdezmembrarea unitdlii nallonale, sd demonstreze cd toli am fostinformatoi! Vor sd arunce in spatele nostru vina celor care au introdus

comunismulin Romdnia: Sitviu Brucan gi sofia, Saga Bdrlddeanu,

tatdllui lon lliescu, Walter Neulander-Roman... Nu uitalicd dosarele

membrilor PCR au fosf arse gi au mai rdmas doar dosarele fogtilor

de{lnul! politici sau ale membrilor partidelor istorice!..." * "Singura

solulie de salvare a Romdnieieste neutralitale garantatd de Marile

Puteri (...). NATO nu ne va primi niciodatd, dacd Rusia, aliatulpincipal al SUAin Asia, se va opune!"* "De ce nu se cere publicarea

dosarelor agenlllor strdini, de la'44 incoace? Pentru cd invingdtoriiaplicd metodele lor!..." * "M-am retras din PUNR cdnd a apdrutdiscordia pentru func{le. PAnd nu le vine mintea la cap, eu nu-i maisprijin! Eu n-am intratin PUNR ca sd mdligdnesc!"" 'NATOtrebuiasd se desfrln{ezd gi sri se creeze doar lJE. Cum pol! sd te pregdtegti

de pace, pregdtindu-te de rdzboi? Pentru cd, nu uitali, cea mairentabil4t pro/uclie esfe ceb de rdzboi iar dupd '45 au murit mai

muftiaameni ca in al doilea rhzboi mondial!" * "Cdderea calcula-toarelor in anul 2AA0 constituie cel mai mare pericol. Suntem inpraguldistrugerii, ca specie giviald planetardl'* 'Dacd ceidin NATO

vor sd devenim grdnicerii lor, sd ne inarmeze! Ne-au determinat sd

falirnentdrn industria de armament, cd sequigtiifac export, gi acum

vor s-o cumpere ei..." * "Dacd ne-ar pldtti-despdgubirite pentru

embargoul irakian (2 miliarde USE) gicel iugoslav (6 miliarde USD)

n-am mai avea datorie externd gi ne-am putea privatiza noi, fdrd

ajutorul lor!..." *

in public sau in cerc restrAns, la dineurile de la restaurantul

?rtis-Viomar", Pavel Corut s-a ardtat impresionat de calitdliledovedite ale Laviniei: 'Eu nu ered decdt ceea ce vdd! Lavinia igipoate face oricdnd demonstralia puterilor sale... Trebuie insd sdrdmdnd in Romdnia gi sd ajute Romdnia sd r,asd din nenorocirea in

care se afld..."ln mai 1995, Lavinia Tatomir imi declara c6, incepdnd cu

1997, viala Romdniei se va schimba in bine. Amintind acest lucru,



Pavel Coru! a exclamat surprins; "Ei bine, aceasta este gi senzaliamea de cilllva ani!... Poate nu este intdmpl\tor cd planeta pe care

o viseazd ea esfe albastrd. Albastrul apare obsedant la Eminescu,

in versurile mele giin viziunile unei paranormale din Basarabia, p.e

care o cunosc..."

intrebAndu-l cum explic6'Tenomenut Lavinia Tatamir", amprimit urmdtorul rispuns: "Asemenea copii superdotali apar dinpdri nli cu increngdtu ri psihologice diferite. Pri n Lavi n i a acllone azd

cdte ceva din energiile PdmAntului. $i ea nu a apdrut int1mpldtor.

Pentru cd, sd nu uitdm, in MunliiRetezat, l6ngd Sarmizegetusa, se

afld centrul de rezistenld spirituald a Europei, localizat gi de JulesVerne! Acolo, se pare cii gdsesc fo(e necunoscute, ldsate de

strdmogii nogtri, care ne ocrotesc..."*

La prezentarea cdr[ii, chemat la microfon, pentru a se prezenta,

medicul Vasile Tatomir, tatdl Laviniei, a fdcut-o scurt 9i mucalit ca

intodeauna; "Eu sunt autorul! Laviniei..."in finai, Pavel -Coru! gi Lavinia Tatomir au mul[umit ziarigtilor

care au fdcut cunoscutl'fetila care aduce ploaia''.

Pavel Goru!: "Dl. Eugen Delcea este proprietarul revisteiOBE2TIV MAGAZIN gi a reugit, intr-adevdr, sd atragd atenliaasupra Laviniei. Foarte multd lume se ingrdmddegte in jurulfeno-

menului dar uitit una din persoanele care, intr-adevdr, l-a adus inaten[ia atenliei opiniei publice..Eu.cred cd Lavinia trebuie sd-i

mu$umeascd dlui Delcea gi sd-i spund cee insemnat ddnsul gi

revista d1nsului, OBIECTIV MAGAZIN, pentru impunerea in

co n gti nla p u bl i cd a < fe no m e n u I u i Lav in i a >>" .

Lavinia Tatomir: "ii muftumesc dtui Eugen Delcea, iimutlumesc dtui ton Diaconu, tuturor celor care au scris despre mine.

Tot ce pot spune esfe cd le mu[umesc cd existdl"Degi voi fi acuzat de lipsd de modestie, am publicat aceste

rdnduri pentru a demonstra unora cd OBIECTIV MAGMIN maigilaudi, cdteodatS..CAnd e cazul...

i

,.iN URMAToAREA GARTE, VOI DEa/ALUISECRETE IMENSE"

' (OBIECTIV MAGAZIN nr.t4/17.04.97)

Din acest numdr al revistei, vom'dernara un interuiu-serial (de

cdtev episoade) cu Pavel Coruf, cel mai ci.tit Ei ascultat... securisf



al Romdniei, scriitorul cu aproape 30 de cdr{i, publicate in peste 3

milioane de exemplare. Seria va fi incheiatd de un interviu acordatin exclusivitate revistei noastre, singura publicalie din lard care a

reugit pentru a doua oard aceastd performanld. (E.D.)

- CAnd ali auzit prima datd de Lavinia Tatomir, de unde giin ce condilii?

- Am auzit de Lavinia in timpul lansdrii de carte din octombrie7995. Venind la Craiova, am auzit cd existd in orag o fatd cu puteri

deosebite. Am irqtdlnit-o, i-am dat o carte gi am stat de voqbd. Cu

ocazia aceea, intre noi s-a ndscut o simpatie instinctivA. Eu am

intrebat-o clar: cum te sirnliin preajma persoanei mele? Mi-a rdspuns

cd bine,Asta inseamnA cAfacem parle dintr-o aceeagiincrengdturit

psiho-energefrc6 gi nu ne respingem reciproc. V5 voispune de ceam intrebat-o: am ajuns la concluzia ch paranormalii apar{in unorincrengdturi rasiale variate. tJnul gi acelagi paranormal poate face

bine altor persaane din acelagi neam cu el Ei rdu altor persoane din

alte increngitturi rasiale. Am studiat asemenea fenomene pe aga-

zigii paranormali veni[i din risdrit: rugi, ucrainieni, moldovenibasairabeni.

- De ce ali acceptat invitalia de a participa Ia lansarea decarte a !-aviniei Tatomir?

- Cei care mi-ali citit cdrfile, ali inleles cA eu rnd feresc cu toateputerea mea de domeniile mistic Ai Siaranormal. Pentru cd fenomenele

categorisite paranormale nu sunt pe deplin clarificate de'gtiin!6 gi nu

gtim exact cauzele pe care le provoacd gi toate efectele pe care le

produc, eu, reprezerrtant al unei civilizalii ra[ionale, logice, am ciutatsA md menlin la periferia lor. re

DupA ce am intAlnit-o la Craiova, in noiembrie '1995, nu am

mai ciutat-o, deoarece eu cred cd nai, oamenii, obignuili, nu trebuie

sd ne amestecdm cu fo$a in viala persoanelor care produc feno-mene inexplicabile, prin gtiinla timpului nostru. Trebuie s5-il6sdm

si se dezvoite in mod normal, potrivit legilor vielii pdm6ntene, firaa incerca sd le irnpunem adevdrurile noastre. Totugi, am acceptat

si vin. in urmi cu vreo iund gi ceva, Lavinia rni-a spus ci vrea sipublice o carte. M-a vizitat la Bucuregti, impreuna cu mama dSnsei.

Cu ocazia aceea, am discutat foarte multe. Am iansat gi mai nruite

ipoteze cu privire la originea acestor forle, la scopul in care au fostddruite gi la direclia in care ar trebui folosite. Desigur, toate sunt

ipoteze" Eu mi-am exprimat, in n^yfata cdrlii Laviniei, o speranld:

25



cd odatd cu nagterea acestor copii, pe care eu ii consider copiiiVielii gi ai Speranlei, eivor putea sd aducd pacea intre vechile rasepdmdntene. ascunse in fiecare celuld a corpului nostru, vor putea

sd facd pace intre societatea umand gi naturd, vor putea produce

ploaia atunci cdnd este nevoie (Lavinia produce ploaie!) gi vor putea

opri ploile atunci cAnd avem nevoie.de timp insorit.- Puteli gxplica fenomenele produse de Lavinia Tatomir?- Fenomenele pe care le prezintd Lavinia nu au a explica[ie

logicd. Fiecare putem emitelpoteze. $tiinla nu a ajuns decAt si le

,constate.existenla gi efectele partiale: vizibile gi auzibile. Cu

certitudin"e, o parte dintre aceste efecte sunt folositoare oamenilor,- atdtin ceea ce privegte armonizarea relallilordintre oamenigi naturd,

cdt 9i pentru rezolvarea unor probleme de sdndtate, prin intervenlii inc6mpul energetic sau informativ al fiecdrui om. S-au mai ndscut gi

alti copii cu asemenea posibilit6ligi presupun ci iivom mhiintalni. E

bine si-itrat6m ca pe nigte copii sinitogi gi normali, si nu-i consi-

derim nicizei, nicidiavoli, nicisfinli, nicidumnezei, pentru ci eisuntcopii niscuti dintr-o femeie gi dintr-un bdrbat, pe aceastd planet6.

Daci ag fi degteptuI nalional sau mondial, v-ag spune: eu gtiu

adevdrul!Eu vd spun de la inceput: gtiu adevdruri parfiale. Am intuiliigi, uneori, ipoteze pa(ialargumentate, insi nu Qtiu adevdrul.

' C6nd am stat de vorbi cu Lavinia, am inleles ci a cdpdtat o

oarecare increderej in mine, citind cirlile mele. Lavinia poateexterioriza energia aga cum alivizut. Eu o exteriorizez prin scris.Atenlie, ce face Lavinia nu este o energie mecanicdl Este o energievie, care contine in ea o parte de energie propriu-zisi gi o parte deinformalie, pe care noi nu o putem inc6 explica. Pirerea mea estecd prin Lavinia ac{oneazd cdte ceva din energiile Pdmpntului. Eu

am rdsfoit pulin cirteA gi mi-am dat seama de cdte ceva, insd nu

vreau sd vi induc in eroare. Am in[eles cd anumili indivizi au vrutsd o manipuleze intr-o direclie aftificial creatd de ei. Cred cd Lavinia

se dni in relalii mult mai bune dec6t noi cu forlele planetare caredetermini fenomenele naturii, in afari de asta, se afld in relalii cu oparte bio-informativi Be care eu nu o pot inlelege, deocamdati,dar o voi studia. Sunt sigur ci ve[i mai auzi multe referitor la LaviniaTatomir!

. ' Ge v-a determinat sd scrie{i prefala cdrlii LavinieiTatomir?

- Am scris prefata c5(ii pe baza modestelor mele cunogtinle

de parapsihologie. Dupi pirerea mea, addugarea cuvdntului "pata"

este in plus. in urmi cu o suti gi ceva de ani, lumina era paranor-

26



mal5, nu? Cunoagterea umani se desfSgoard de la inferior la

superior. Din cdnd in c6nd, apar doui fenomene: saltul de tip

fenomen gi regresul. Voi expune o ipotezd care este gi speranla

mea: acesfe fenomene vin din viitorul pdmdntean pentru a se opune

imensei conspiralii de animalizare gi de intoarcere a omenirii in

primitivism, organizatd de cei care gtiu sd domine lumea primitivddar nu gi lumea modernd. M'?fi| ?fi]€stecat in paranormal, pentru

cd Lavinia m-a rugat sd-i fac o fiezentare. in al doilea rAnd, in

cirfile mele au apirut multe fenomene stranii gi eu mi-am pus

problema de pe pozilia unui om congtient gi responsabil^ Mi-a venit

ideea ca in afari de c6(ile astea care imi aduc succes gi bani -

Octogonut-sd scriu gi ca(ide psihologie aplicatS, in care si sinte-

tizez reguli de psihologie la vArf. Asta inseamnd paranormal:

cunogtinle de psihologie la vAff, pe care, posibil,'dnele mari puteri

economice sir le fi gi definlf gi sd le fi aflat cauzele. Eu am o ipotezit:

adevdratul Dumnezeu - Universul ' nu ne-a fdcut sd ne ciinuie'Ne-a creat intr-un anumit scop, care este greu de definit. lpoteza

mea este cd aceste for[e, de care beneficiaz6 anumili tineri, fac

parte din ceea ce se numegte via!5 planetard, avdnd doud compo-

nente de bazdr bioinformalionalS 9i bioenergeticS.

M6nat de o for[5 pe care nu mi-o explic, a trebuit sd caut

explicalia unor fenomene. in urmdtoarea cafte '"Copiii speran[ei" 'dezvdtui, pentru prima datd, nigfe secrefe foarte mari ale francma'soneriei, magiei tihetane, magiei chinezq magiei europene- Nu o fac

cu g6nd rdu, ci cu gAndulci dezvSluirea lor blocheaz6 efectul malefic,

imbolnivitor gi ucigdtor, contribuind la refacerea civilizaliei umane.

Aceasta este singura cauzi care m-a determinait s6-miindrept atenlia

spre acest domeniu, aga-zis paranormal. Nu gtiu daci omenirea

este preg6titi si accepte ideea pe care eu o strecor'incet 9i

fragmentar in cd(ile mele: ca suntem copii ai Universului, ne-am

ndscut crl o anumitb mogtenire genetici 9i nu noi am ficutdiscriminarea dintre noi.

.,NU AU MURIT NICI YTZAK RABIN,

NICI DUDAEV!...''(O BIECTI / M A GAZI N nr. I 5/2 4'04.97)

- Cum putem gdsi cdile pe care trEbuie sd Ie urmdm?

- Solulia este simpld: faceli 9i veli avea! Solulia este in noi.

Noi,am inventat avioane (Vuia qi Vlaicu) 9i allii au apirut inventatori.27



CoandA a inventat avionul cu reaclie gi allii au beneficiat de baniide pe urma lui. PAnd gi stiloul a fost inventar de un romdnl lrloi amprodus valoriin mai multe dornenii. Calcu!ul psihologic este simplu:2o/o din populalie este factor emergent; adicd genial sau talent deexceplie. Estimat la numdrul popula[iei, cel pulin 500.000 de romdni

sunt capabiii si produc6 invenlii, lnovalii din ceie mai diverse. CAndarn ajuns aici, am lansat ideea cd putem exporta idei. Am acasdscrisorilede la c6teva miide romAnicare au reugit. Trebuie sdfolosinrtot ce se poate folosi. Romdnii nu sunt nigte puturogi, lenegi. Naliunearomdnd este o naliune la fel de civilizata ca celelaite niliuni.Manipulatorii gi agenlii lor incearcd sd ne spund cd suntern nigtedecizuli, nigte oamenifdrd perspective. Eu am observat nigte fapte,insd nu gtiu daci legdturile dintre ele sunt reale sau nu:in satul Duda,

din Moldova, a inceput sd crape p6mdntul gi sb aiunece la vale. M-amintrebat de ce. Pentru c5 a murit Dudaev sau pentru cd s-a cds6-torit Radu Duda cu lVlargareta de Hohenzollern, incercdnd sdrestabileascd monarhia strAini pe teritoriul rom6nesc?

- Dacd a murit Dudaev!?...- Falerea mea este ca nu a murit nici Rabin, nu numai Dudaev,

gica avem de a face cu o lupta pentru stapAnirea lumiisi, interesant,a Rom&niei! Centrul de rezisten!5 europeand, nu numai in fa{andvdlitorilor cu sabie, tun gi bornbi, ci cenirul de rezistenla spirltuaiir

invizibiLi a Europeieste in RomAnia! Vd spun gi unde: in nrunteleRetezat, l6ngd tosta capitala Sarmisegetusa" Vd pot clemonstragtiin{ific treaba asta, prin fapte verificabiie, palpabite.

- Lavinia ar trebui sd meargd in acea zand?- Radia{ia mentaiS funclioneaza la suie rle mii de kilometri.

Dacd s-a n6scut la Craiova qi aici qi.a dezvoltat puterile, fili siguricA de aici poate trimite o tindd p6n5 fn Tibet, hiew York eti. f'.lu enevoie sd meargd neapArat acoio" Existd persoane inzestrate cu

astfel de daruri, ins6, atenlie, aceste daruriinseamnd gi d parte din-suferinta. Eu nu-i doresc Laviniei sA sufere niciodati ce am suteriteu! Eu nu arn vrut s6 intru in domeniut paranormal, pentrr.; cd amsim$it cA nu prea e pentru mine. intotdeauna, la rnine 2 qi cuZfac4.Sunt un tip care trebuie s5 verifice, prin foarte nrulte lr.ltiebari, oricefenomen care ii apare. Fentru rnine e mai greu sd fiu pacilit sauindus in eroare.

- Cum igi folosegte Lavinia torga?- Pe partea stAng6. Acolo are forla. Pe partea dreaptA are

suferinla. Spre exempu, eu nu am primit niciodati vreo loviture pe

28



partea dreaptS. Mi-am rupt mdna stAng6, rni-am rupt piciorul stdng,

mi-am spart timpanul stdng gi mi-a fost tdiatd amigdala stdngd, care

"era infectati, astfel cd md doare cumplit ori de c3te ori se schimbivremea. Pe mine m-a lovit mereu cineva din stdnga. in schimb, pe

dreapta toate merg bine. Eu am gdsit, p6nA la urmi, explicalia. Ne-au

lovit p6catele strdmogilor nogtri, care au foiosit magia astralA inmod instinctiv gi incoirgtient, astfel cd nu-i putem judeca. E vorba

de impingerea pdmAntenilorintr-o aga-zisi sferi misticd, pe care o

s-o descriu Tn urmitoarea carte, dacd voi rezista, pentru ci fiecare

adevir oblinut cu pl'ivire la sfera rnistic5 md doare mereu. Eu nu

bunt nici mason, nici cregtin" Sunt un om de gtiinli care igi pune

intrebari Ei cautd. rdspunsuri.

Ce pdrere aveli despre accesul tiber ta arhivele Secu-

ritdtlii?

- Arhivele Securitdlii sunt cdteva zeci de trenuri de dosare,

din care eu arn studiat cdteva sute de dosare. Atenlie unde'este

manipularea: Securitatea a fost infiinlatd, ca organ de stat, in anul

1944, de cAtre inving6torii rugi. Acel aparat de repres!une din

pericada ocupaliei sovietice (1944-1964) a sdvArgit nigte crime

groaznice. Se'dpune: ar,hivele SecuritS{ii, incercdnd si dea vina pe

unul ca mine, care m-am niscut in 1949. Eu am intrebat: dacd aveli

ceva cu represiunea dln periaada respectivd, de ce nu-lintreba{ pe

Brucan, pe care il aveff tdngd voi, de ce nu o intreba[i pe Saga (so(nlui Brucan), care v-a acuzatin p:rscese? De ce md intrdbali pe mine,

care atunci erarn copil gitremuram de frig? Cine a adus conunismul

in {ara aata? intrebali-i pe Brucan, pe Walter Neulander sau pe fiul

lui Petre Roman, fntrebali-i pe ceicare au adus comunismulin laraasfa gi au organizat aparatul de represiune. Fiii bolgevicilor(ominternigtiau adus comunismulin !ara asta. Cdnd lnternalionala

socialista l-a scapat pe Nicolae Ceaugescu de sub control, tot ei l-au

scos din Romdnia gi au -spus: pe cine d(tm vina?Pe Securitate!

Aliavutin perioada nalionalistd, de dupd '64, ceva de reclarnat

impotriva lui Pavel Coru!? Reclamali cd Pavel Coru! v-a bbtut, v-a

bdgat in inchisoare, v-a pus si sdpali la canal? Nu v-a pus!

L'au scos pe Ceaugescu din Romdnia? Alifdcut o afir'malie: l-au scos pe Ceaugescu din Romflnia!?.,.

- Nu! [--au scos pe Ceaugescu din inchisoare. Bun".. Tn primul

rdnd, din intregul aparat de represiune, v6 concentreazi atenfia

asupra unui element, dar nu cel mai important. Eu am gAsit solulia:

noi am fost 10.000 de mernbri ai Securit5lii nalionaliste de dupi29



1964. Vd rog frumos, dacb nu v-au 'privatizat"strdinii 10.000 degloanle, impugcati-ne, domnule, gifaceli pace intre voi! Este vorbade o diversiune pentru a indrqpta aten[ia cetilenilor cdtre fenomeneperiferice, in loc sd vadi foamea 9i cauzele foamei - holiile...

Aparatul de represiune din acea perioadi cuprindea:Armatq

' (in mun{i au fost vAnafi cu trupele), Securitatea kominternistS, apa-ratul de politruci gi Mililia. Vreli s*terminali cu partea de represiune?

' Aducefi-vd aminte cine v-a intocmit rechizitoriul, cine a pronunlatsentinla gi cine a fost cel din inchisoare care v-a reprimat...

a - Ce a fdcut Securitatea nalionalistd de dupd 1964?- Securiiatea nu s-a putut ocupa de 23 de milioane de oarneni!

S-a ocupat, in primul rdnd, de mernbri ai CC-ului, aiConsiliuluideStat, ai M.A.N.-ului gi generaiii cu func[ii, care puteau deconspirasecrete. Asta a fdcut Securitatea nalionalistS. Din intregul aparat

de represiune, se indreaptd atenlia asupra Securitdlii. nafionalistedin timpul lui Ceaugescu, de care se tem giacum. $i nu se tem ei,cdt stdp6nii din umbra lor: MOSSAD-uI, ClA, KGB gi atlii. At6ta timpcdt un fost securist din perioada nalionalisti existi in via!5, ei setem giaclioneaz5...

6 '- Ci ce s-au ocupat, mai cancret, ofilerii de Securitate?- lnterceptdrile pe care le-am fdcut, le-am fdcut!Aveam dreptul,

dupi legea de atunci, sA interceptdm orice, fira aprobareaProcuraturii. Cel care aproba era seful unitd{ii, aga spunea legea.Arn urrn&rit romdni gistriini?Am urmirit!Am prins in capcane striini;niciodatd romdni! Legea spunea clar, de aceea nu a fost pubiicatiniciodatd: sd nu lagi romAnul sa a.jungd la inchisoare!Asta a fostlegea: prevenirea sdvArgirii infrac{iunii. Eu am urmdrit atagali militaristriini, care nu m*au acuzat, pentru cA gi eiii urm6reau pe ai nogtri.Am urrnirit romAnicare aveau aceleasiconcepliica gi mine. Trebr.ria

s6-i urmdresc. Nu am ucis pe nimeni. Orlcu*, i , uiiali ca Oosareleau trecut prin mdna lui Virgilic6 9i cele care trebuiau ae"r fost mdturate!Au

rdmas dosarele fogtilor delinuli politici, fogtilor inform.atori dinpartidele istorice, acum CDR" Membriide partid comunist nu aveaudosare. Aveau o mapa anex6, care a ars...

3 - Dumneavoastrd nu alifost urmdrit?- Ba da. Din 1986, zi cu zi, pdnd in '1989! M-au lSsat.un pic,

' dupd care, c3hd arn inceput sd scriu, au inceput iar sd mi urm6-reascd. $i acuma m6 urmdresc! Este drepiulfiecdrui stat de a urrniricetdlenii suspecli ci desfSgoari actiyitate antistatale, prin extensie- antiguvernamen-tal6.

Atentie, prin comparalie cu celelalte servicii secrete: ce a ficut30



CIA? Trafic de droguri, ripiri de persoane, ucideri de pregedinli. Ce a

fdcut KGB-ul? Crime oribile, De ce nu iijudec6 nimeni? La noi, pe timpul

dictaturii lui Ceaugescu, s-d dezvoltat o Securitate nalionalistd destul deputemici, care a avut acest aspect informativ, benefic RomAniei.

in 1990, BScanu ne acuza cd am furat o fabricd de diamante,

0e care am adus-o in RomAnia. Eu am spus: domnule, dgtia suntbol6nzi!Am furat-o.de la noi gi am dus-o in afarS? Am furat-o de

afari gi am adus-o Induntru!AOica, noi ce si facem? Si fim fete

mari gi si cAntdrn? A,ga fac spionii din intreaga lume, insi nicdierinu gi-a bitut cineva joc de Serviciile secrete ca in Romdnia! Serviciilesecrete servescstatul, nu au caracter politic. Capdti caracter politie

pentru c5, sd zicem, nea Nelu Cotrocelu a spus: "Coru[dsta iar a

scns nigfe prostii. Trimite-i un informator, ameninld-l cu ceva!" M-a

ameninlat sd mai tac-dingur6,

sinu mai deconspir cd

in 89nu a

fost chiar levolulie, ci a fost 9i intervenlie externd,..- Cazul Ursu?- Dupd 1964, existA un singur mort: Gheorghe Ursu, pentru

care am fost gi eu intrebat. Eu am spus:-sd fie cdutat cel care l-a

omordt gi sd rdspundd! Mai rnult, pentru ci nu am gtiut rispunsul,m-am dus gi am vorbit cu anchetatorii penali ai SecuritSlii, Ei mi-au

spus cine l-a ucis: l:auucis anchetatoriidin Dir,ectia Cercetdri Penale

a Mililiei, pentru cd l-au gisit cu valutS asupra sa. De fapt, l-au ucis

pentru ci scria impotdva lui Ceaugescu. Cel care l-a ucis, in concret,a fost un mili[ian.

Se incearc6 tot felui de dezbiniri. Publicarea dosarelor de

informatori ar crea noi dezbindriintre rbmdni, aldturi de celepolitice,

religioase, etnice etc. E numai un exemplu.

"LA REVOLUTTE, MOSSAD-UL A PARTICIPAT

CU DIVERSIUNEA!!!(O B IECTIV.MAGAZIN nr. 1 610E.0 s.97 )

- intre " raportu I Gabrielescu" gi " raportul N i ca! aescu" cuprivire Ia evenimentele din deeernbrie'89,, care vi se pare celmai apropiat de reatitate? Legat de aceasfa, ali afirrnat pentrurevista noastrd cd, atunci cdnd lan lliescu nu va maifi prese-

dinte; vom afla adevdrul despre '89. Vd men{inefi aceasfd p drere?- Eu am avut obligalie falA de morlii lui decembrie 89, care m.au

eliberat, sd firenlin aceasti problemi treazd, p5ni cAnd la condu-

31



cerea Romaniei va veni un pregedinte neimplicat in evenimente. Avenit un pregedinte neimplicat. Cdnd dl. Constantinescu a venitpregedinte, eu am fost convins cd nu mai am nici o obligalie fali de

morlii luidecembrie 89, deoarece dAnsula promis poporului cd va

dezvilui adevirul. . .

Dintre c,ele doud variante prezentate in Parlament, mai apropiatide adev6r mise pare a lui Sergiu Nicolaescu, care este curajos, Are

curajul specific actorului, regizorului, cascadorului, omului pentru care

vidla inseamnd gi moarte. Domnul Gabrielescu este un om de bunicredin!i, insd nu poateintelege mijloacele moderne de rizboi psiho-

logic, Eu i-am prezentat gi trei casete video filmate. Erau probe

evidente, privind inscenarea, determinarea romAnilor si se omoare

intre ei, ins6, Dumnezeu nu ne-a ldsat si ne omorAm intre noi cu

bunS-gtiin!6, ci numai din gregeald. Vinovalisunt cei care au instauratteroarea prin televiziune. Domnul Nicolaescu a recunoscut o parte

din ceea ce gtie: implicarea forlelor-maghiare, sovietice, a 60 de

membri ai Legiunii Strdine franceze, care, cici, au intrat numai pAnd

la.Arad. Nu au.vrut si recunoasc6 ceea ce este documentat: inter-

venfia manipulatorilor, despre care eu am scris. Vdrul llic edte un tip

rdzbundtor din fire, insd, rizbunarea este arma prostului. Pdnd la

urmi, MOSSAD-u|se va prdbuqi...

Deci, rapoduldespre 89 cel maiapropiatde realitate este al lui

Sergiu Nicolaescu.'? - Inte.ruenlia externd?

- N{OSSAD-uI a participat cu diversiunea. Ce tdceau igtia: mer-geau prin orag gitrigeau ?n aer. in zona dumneavoastri au fost piingi

sovietici. La un spital, au fost internali, dupi care au fost externali,

aga r6nili, gitreculiin Jugoslavia. De ce? Noi nu gtiam sd-itratdm?Maginile dlea sovietice care au fost pe la Craiova... iiapucase turismulpe vremea aia? Dormeau in magini pe frigul6la! Nu puteau sd vind 9i

ei mai...primivara,

vara?- Agtia, la Malta, au hotdr6t, impreuni,, sd-l doboare pe

Ceaugescu pentru ci nu mai asculta de ordinele jandarmilor mondiali.

igi puseSein gAnd si faci o banci internalionald, nu a religiilor, cum

au flcut preotiiacum, cio bancd cu capital mixt, si devenim indepen-

denli economiq. lndifereni de gregelile pe care le-a fdcut Ceaugescu,pe care eu i le recunosc, nu poate fi acuzat cd nu gi-a iubit neamul.

Reuenind la Sergiu Nicolaescu, poate neva spqnede ce,la ora 12.00, in 22 decembrie 1989 (conform dectaraliei fdcute

de nmandorul Radu NicolAe in fab comisiei prtamenbrc), imprcund



cu lon Caramitru, iegea din casa lui lan Gheorghe Maure/?...- Fdi, eu nu l-am intrebat? Mai existd o declaralie ci folosea o

rnagini cu numere TC.L-am intrebat gi nu mi-a rdspuns. Maginile TC

erau foiosite numai de diplomali.

Deci, ilele conspiraliei gi loviturilor gi revoluliei (a fost gi o revolu{ie

9i o revoltd) se vor desface incetul cu incetul gi rom6nii vor afla ade-virul. l.,iu gtiu la ce va mai folosi. Noud ne folosegte un adevireconomic. Acum, noisuntem lovili de s6rdcie. Trebuie si pornim un

rbzboi nalionalirnpotriva sdrdciei gi holilor, a coruplilor...

.,SINGURA SOLUTIE PENTRU SALVAREA

ROMANIEI ESTE NEUTRALITATEA'(OBIECTIV MAGAZIN nr. I 7/ 1 5. 0 5. 97)

- Ce pdrere aveli despre negacierile privind aderarea Ia

NATO gi, in special, despre disculiile ruso-americane? Avelic u mv a senzali a u n ei.MALTA 2?

-Adevirul este urmStorul: NATO nu ne va primi niciodati daciRusia se opune, deoarece Rusia este factorul care !ine,, cAt de cAt,

in frAu '?niculul"popor chinez! Niciodati americanii nu vor sacrifica

relalia lor cu rugii de dragul RomAniei. incercarile de a-i convinge

cu binigorul nu au finut. Rugii s-au trezit la realitate cAnd au vdzutc5 sunt sdrdcili. Ei au fdcut dou5 alianle: cu China gi cu lndia (indienii

- un "mic" popor de 800 de milioane). Acum intreb: vor indrSzni

americanii sA calce voinla ruseasc6 gi sA ne primeasc6 in NATO?

Daci rugii vor spune ca rorndnrii nu intrd in sfera NATO, nu vom

intra gi vom rdmdne in sfera ruseascd si vom suferi! Dupd ce NATO

ne va da un gut, sA vA !ineli atunci'ce o sA ne facd lvan!Are nigte

mentalit5li de frdlior mai mare gi bdnuiesc ci are 9i nigte agenli

bine infiltrali pe teritoriul RomAniei 9i nu bdnuiesc degeaba...- Puteli dezvotta?'- La impA(irea lumii, indivizi s-au intdlnit la IALTA gi MALTA.C6I

ii vedeli de conducitori ai lumii, dgtia au organizat totul pe baza

unei mistici. Aceste locuri au fost alese dupi magia asiaticd.

De ce nu se cere publicare agenlilor striini, din 1944 9i pfinA

in '1989? RomAnii ncr arfi interesa{i de agenlii striini rugi, americani,

evrei, unguri etc. din !ari? Vi spun eu de ce:in timpul lui Ceaugescu

au fost urrnArili rnai multi striini gi Cocumentali cu fapte impotriva

Rorn6niei. Nu se publici pentru ci invingdtorii aplici leEea lor:

JJ



publicS ce vor gi iau misurile pe care le vor. Noi nu suntem invingi.Lupta continui prin mljloace pagnice, psihologice gi parapsihologice.

G - Care ar fi solulia Romlniei?- Eu am demonstrat ci singura soluiie pentru salvarea

RomAniei este neutralitatea. Am demonstrat cum ne putem apara

Tn cazde neutralitate, cu ajutoruljaponezilol chinezilor, rugilor (carenu vor si intrdm in NATO) gi a evreilor care nu vor si intrdm inNATO (md refer la cei care au nigte bani gi nigte interese in RomAnia).

Dacd intrim in NATO, devenim linti pentru ru9i. Daca nuintrim in NATO, suntem lintA pentru !6rile membre NATO. Eu ampropus neutralitatea perpetud, garantatd de Marile Putei'i. Cum vaexplicali ci in Romdnia venitul pe cap de loeuitor este de 1000

dolari pe an iar al unui elvelian de 34.000 dolari pe an? Poate unelvelian si muncebscd de 34 de ori mai mult decAt un romdn? Haisd fim seriogil O lari neutri inseamnd industrie bancari, turism gi

agriculturd, investilii sigure. intr-o lari neutr6, oricine.doregte sA

investeascd

Dacd oblinem neutralitatea perpetui gi gar:antatd, Romaniava face un salt economic spectaculos. Romdnii vor scipa de sdrdciegi de uri, de dezbinare gi multe altele. Niciunul dintre conducdtoriipolitici nu a fost de acord cu mjne. De aceea m-am $i retras dinPUNR. l-am ajutat in campania electoralS gi m-am retias.

- - Ce ne pute[i spune despre scandalul Funar-Gavra-Tabdrd, din PIINR?

Eu m-am retras din PUNR, spunAndu-le urmdtoarele: '/naugust anul trecut, m-ali chemat sd vd ajut in campania electorald.V-am ajutat, considerdnd cd toli sunleli cu dragoste de neam gi

lard."_CAnd au inceput si se certe pe funclie, eu m*am retras. intrelideri au apdrut discordii. Posibil ca acestea sd fifost alimentate decei care nu iubesc partidele nalionaliste gi vor sd ne inregimentezeneapirat in internalionala socialistd.

Euam spus ci "Madam Francmasoneria"neagd primul niscut,comunismul, pe care l-a ndscut cu ajutorul lui Lenin gi acum vreaun alt tip de socialism, mai pargiv, bazat pe un fel de magie, prin

nigte personalititi alese de ei 9i instruite, prefabricate, care si le

reprezinte interesele in fiecare !ar6.La PUNR s-au certat cei din Ardeal. Este posibil ca certurile si

fi fost intrelinute de persoane interesate in distrugerea PUNR-ului,profitAnd de trdsiturile de personalitate exploatabile la fiecare: unii

sunt maii orgoliogi, altora le placAprilurile, altora le plac femeile...



Eu am fost chemat sA ajut PUNR-ul, de Funar 9i Suian. M-am

angrenat cu toate forlele, am pus si rri$te bani, dupd care-Suian ne-a

trddat gi a fugit cu o parte din fili;.e la PDSR, in plind campanie

electorald. Eu ce trebuia sd fac? :-ii fug sau sA dezarmez? PAnd

ednd le-o veni m:intea la cap, eu nu. mai sprijin! M-am retras pentrucd eu nu suntfdcut sd nrd liginesc. Oricum, certurile astea nu sunt

bune. Sunt pe bazi de orgoliu: cine si fie mai mare. Daci nu ai

fdcut ceva concret, cum vrei sd te remarci?

Mulli s-au lansat in politicd cu gdndul de a toca gi ei ceva, de

a avea o magind la scar6, de a i se spune "domnule senafo/', si-ifacd plecdciuni lumea. Nu este corect. Astea inseamni slibiciunide caracter.

- Cum vedeli neutralitatea Rominiei din punct de vedere

militar gi financiar?- PAni la aceasti ord, omenirea a fost dominati de cultul

violenlei, al dezechilibrului, al terorii. Nimeni nu a gAndit echilibrulpdcii. Echilibrul terorii inseamnd echilibrul dintre tratatele militare.

Tratatul de la Varqovia a cAzut. NATO era normal si se desfiin{ezegi sA creeze o uniune economicS europeani giatAta tot.

Frica unei puteri militare de altd putere rnilitarA determind

inarmarea. Cea mairentabili produclie este industria de armament.

Cine a produs armament, trebuie si vdndi. Ca sd poati dez'roltdun fenomen trebuie s5 fac6 bani din vdnzarea celuilalt qi aiuncitrebuie sd menlind focere de rizboi" Eu am propus sd formeze,

Marile Puteri, o centurd de tdri neutre, cjin Polonia pdn6 in Grecia,

supravegheate dintr-o parte gi alta si nu se inarrneze, sd nu se

bati, sd-gi menlind efectivele militane la nevoile proprii de apdrare.

lntrarea in I{ATO inseanind intrarea intr-o tabdrd militari gi

perpetuarea ideii de rdzboi sau echilibru al terorii. Eu consider ciaceasta contravine gi normeior morale gi norrnelor religioase in care

credeli dvs. Eu cred in norrnele rnorale giin Dumnezeu. Eu militezpentru pace gi pentru cJesfiinlarea tuturoralianlelor militare gi pentru

formarea unor" aliante pagniee, avdnd numai caracter econornie dar

nu de monopolgi nu exclusivist. Pentru qrnitatea nalionali, cel rnai

bine este si nu facem pasul rJe a intra in nici-o alianld rnilitard.

Orice stat care inira intr-o aiian[d devine subordonaiul ceiui maiputernic din alian{i" Atitudinea mea este clara: neutralitate!

- Un fost afi[er, pacifist?

- Eu sunfpacifist, degi am fost crescut cle la vArsta de i 6 aniin armatS, Am invSlat sd fiu pacifist din durere. Viala m-a inv5lat sd

35



fiu pacifist. Aceasti atitudine pacifisti nu place celor care gi-au

propus deja.,. ne-au falimentatfabricile noastre de armament gi acun't

vin cu fondurisi le repuni in firnc{iune. Nu-le convine celorcare ne

doteaz6 armata noastri cu tehnici de luptd 9i armament produs in

!5rilelor.

Eu am fost educai sd ucid, am fost nrilitar. Am fost eciucat sa

schiiodesc gi si ingel, pentru cd am fost spion. Si schilodesc psihic,

pentru c6 in spionaj nu se trage cu arma. Se pdcdlegte, se atrage

in capcand. Am renun[at la acestea pentru cd mi-am seama ca

omenirea merge intr-o direc[ie gregiti. Daci nu ne schirnbim radical

rnodul de a gdndi, simli gi ac{iona in relaliite cu noiingine gi cei dinjur, degeaba facern alian{e militare. Pe mine m-au determinat sb

scriu asemenea cdr{i tocmai concluziile astea secrete la care au

ajuns Marile Puteri.- Cum privili prablerna descentralizdrii teritoriale?- Asa.zisa descentralizare vizeazi federalizarea gi apoi dez-

membrarea Romdniei! Pentru a ne unicele treiprovinciiiomAnegti

au murit milioane de romdni. Ori noi, acum, asistSm cum o mAna

de aga-zigi .minoritari igi bat joc de noi, care suntern majoritari, gi

vor sd ne dezmembreze [ara! Noi am ajuns sd fim dezbinali de o

minoritate instigatA de afar6 gi sprijinitb, pe cinstite, de Biserica

Catolici. La mijloc se aflS interese maieriale. Tocmbi o dovadd este

Banca lnterna[ionald a Religiilor. inainte, nurnai catoliciiaveau bdnci.

Acum avem gi noi bdnci, sd se vadS clar cd biserica este un ghigeft,

o afacere comqrciali ca oricare alta: ili dau speran[d,lmidai bani...

- Ce pdrere aveli despre privatizarea industriei dearmament?

- lndustria de armament trebuie si rdm6nd in mdna statului,

in aqa felincdt Guvernul, c6nd face programe gi calculeazi sr.lmele

alea, s5 gtie: de la industria de armament, qtie imi vin atAtea mii de

miliarde de lei, pentru cd este industrie strategic6. Prin ea asigurdmTnarmarea giinzestrareaArmatei romAne gioferim Ia export produse

pentni care avern contracte ferme.

" Atenlie ce-bu fdcut: ne-au determinat sa falimentarn industria

de armament 9i acum vin nigte striini sd o privatizeze. Frivatizarea

intreprinderilor de armament gi a intreprinderilor rentabile nu este,

dup6 pirerea mea, o treabd just5, Corect ar fi si rimdni in pro-

prietatea integrali a statului gi o foarte micd cotd-par.te si fie dat6

muncitorilor gi producStorilor din fabrica respectivi, pentru a-i

cointeresa s5 intre in produclie serioasS. Nu e normal si vind un

36



str&in sd-mi produci mie arrnament, s{ gtie cu ce armament md

apir eu, ce parametri am gi aga mai departe. La un moment dat,

,;trhinul ila poate si vAndd secretel* poten[ialului meu adversar. $iatunci ce am fdcut? GAndi[i-vd la t:ate astea...

"|LTESCU $t MIHAI I AU ACELA$I StApArqt", (OBIECTIV MAGAZIN nr.18/22.05.97)

- Problema monarhiei nu esfe solulionatd in RomAnia.

De ce?- Eu i-arn pus intrebarea lui lliescu: de ce, cdnd a trebuit sA

voteze, in Constitu$ia lirii, interzicerea monarhiei, nu a votat? Avea

majoritatea in Parlament. Concluzia: au acelagi stipAn! Regina

Maria, cAnd a murit, a ficut un ritual de magie neagr6, despre care

a[i citit in "Evenimentul zilei"'. a libat cu limbi de moarte s6-i fiescoasd inima, si fie inchisd intr-o casetd octogonald de argint 9i

sa fie ingropatdinBazargic. Aga e? Ei gtiau de puterea extraor-

dinari a Octogonului dar nu gtiau ce inseamfid 9i nu vor gti

niciodati. Nici eu nu mi pot l6uda ci qtiu. Am spus; octogonul

inseamnd instruire, educare, al6turi de forlele folosite de hexa-

grama ebraicd. $tiu ci octogonul a fost venerat in Sumer, 9i de

strdmogii nogtri. Doi dintre domnitorii romAni au purtat octogonul:

Vlad lepeg in stemi gi Cuza in dreptul inimii.- Existd in Rominia nigte noduri gordiene care ar trebui

tdiate, pentru a iegi din impasul in care suntem?- E bine cd vi puneliintrebdri! Eu trbiesc de 16 ani cu moartea

la spate gi md intreb dacd mAine mi voi trezi... Am ajuns atAt de

apropiat de moarte, inc6t nu-mi mai pasd de ea. Efectiv de vreo 34ori, trebuia si rnordarnu am murit. Eu luptsS desmpbrhAligulenergetic

riu intins deasupra RomAniei gi omenirii de cdtre acegti mari vrdjitori,

gamanii. Ceea ce arn afiat eu, nu am aflat pentru cd m-a fdcut mama

pe mine degtept qi frumos. Au fost lAngd mine Sadoveanu, Eminescu,marii nogtri sacrificali ai acestei maginiriidiabolice, pusd la cale de

asiatici. lntruc6t mintea orneneascd a inventat un asernenea

mecanism, tot ea trebuie sd-l desfacd. Singura mea teami a fost cd

voi muri?nainte de a apuca si spun ceea ce am aflat. Oameniitrebuie

s6 afle treburile astea, pentru a se dezlega din hiliguri, din releaua

asta ciudati.Toate aceste coincidenle sunt determinate de o anumitd magi-

nbrie gi manipulare astralo-pdm6nteanS. De exemplu, informatorii

5t



se numeau, in mod obignuit, agenii. ln timpul ir.ri Gheorghiu-Dej, agen-

tura a primit denumirea de re{ea !nformativ6.. Citili primele doua litere

din cuvinte qi veli vedea "rein", care in limba englezi inseamni"ploaie". Rein-ploaie insearnn6 t/6rsitor. Numele Varain apare scris

in englezS:va-rain. DarVarain maieste ceva: este o specie de reptile,

de dragoni. Ali v6zut c5, la un moment dat, cind se intdlnegte Varaincu Hdirnovici, geful evreilor, ii spune: 'Numele meu esfe RomAnul gi

am venit sdt pldtes:c durerile neamulLti meu: V-am pdcdlit, eu nu sunt

din neamul dragonilor."- Cum ali ajuns sd studialiacesfe lucruri?- Dac6 nu mi bdgau gefii meiin incurcitura asta, nu mi bdgam

niciodatd! Viala organizatS de mistici e o via!5 urAta, schiloadd; neno-rocitS, care nu meritd sA fie triitS. Ce frumoas6 e viala: si iegi pe

stradi, si vezi o femeie frumoasa gi sd nu te intrebi din ce familie

ancestralS e, din ce tabird e.".-Cum afostposibil sdfieeliberatd Romdniain 25 octomhrie

'44, de ziua lui Mihai sau...- Nu a fost eliberati, a fost cotropitd de sovietiailAflali cd dac6

nu o cotropeau atunci, eu nu erarn aici, tatil meu era aviator, aveamo copilSrie fericitS, nu una necAjitd si nu treceam prin cAte am trecut!

- Md luali ca lliescu! Cum a fost posibil ca trupele nem[egtisd fie trimise in afara granif,elor exact pe 25 octomhrie? A douachestie:.nu considerali cd RGB-aI prin agen[ii pe care i-a avutla putere, gi-a hdttut joc de noi, pun1ndu-ne ategeri h 2A mai,ziua lui Coposu, alegeri pierdute de formaliunea lui, punlndalegeri Ia 2 iunie, Ia S0 ani de la maartea lui Antonescu, care a

fost primul dugman al rugilor, sau 3 noiembrie, care reprezintd40 ani de la ocuparea tsudapestei?

- Sunt frimdntat exact de ?ntrebSrile pe care vi le puneli dvs.!

Cum facem sd scdpAm de robia evreiascS, ruseascS, americand?!

De la ciderea cdpului lui Decebal, noi am fost nurnai robi sau in

luptd...- A,!i fdcut o afirmalie: poporul careigi amoard eonducdtorul

vafi blestemat...-Am fost blestemalil Nu l-am omorAt noi. Dar indiferent cine l-a

omorAt, am pldtit noi. Aici e problema: de ce Justilia universala ne-a

pedepsit pe toli pentru gregeala unora?- Asasinarea /ui Ceaugescu de Crdciun nu este prima hat-

jocurd, de dupd'89, la adresa paporului ramdn? E o purdintdm-plare cd tot pe 25 decembrie, dar 1001, a fosttnscdunat

$tefan38



cel Sfflnt, primul rege catolic al Ungariei?...- Au vrut sb vadd pdni" unde rezistim noi cu batjocura!...- Ce cunoagteli despre grupul "Condo/'?- Nu cunosc nimic despre grupul 'Condor". Am vdzut la

televizor o singuri emisiune. Un colonel pe nume Moldovan, de

undeva din Maramureg, dat afar6 din SRl, arfifolosit nigte docu-mente 9i aga mai departe. Binuiesc cd e o rdfuiali dintre ei. Din

SRI nu au exclus pe nimeni care a vrut sd lucreze. Dupi mine au

venit de vreo trei ori si mi ia la muncd dar nu am vrut si lucrez. Nu

vreau sd mai lucrez in munca informativS! Eu vreau sd fiu scriitor.Consider c6-mifac datoria fa!5 de neamul meu aga. Bdnuiesc insdcd e vorba de altceva: Moldovan a fost eliberat de mult, prin 92.intrebare logicd (ziaristul trebuie s6 fie un tip logic): de ce tocmai

acum a apdrut gi de ce denumirea grupdrii era "Condof'?...- Dacd vd aduceli aminte, in '92, revista "Cuvdntul" a

publicat, inclusiv cu poze, cd cel mort nu e Ceaugescu din pro-cesl Cd unul are sprdnceneimpreunate, altul nu le are. Cd unule nebdrbierit, altul are altd cravatd. Dupd un an de zile, revista"Cuvtntul' a dispdrut gi a reapdrut ca revistd literard...

-Amurit...- Dar acuma are gi hani de premii literare!...- Nu, Ceaugescu a murit! L-a impugcat un pluton de execulie

format dintr-un ofiler gi cdliva soldali de la unitatea din Tdrgovigte.Ofilerul a fost avansat la exceplional.gi trimis la Academia MilitarS.

l-au impugcat, intr-adevdr. Caseta intreagd a fost prezentatd

ulterior. Neindoielnic, Ceaugescu cunogtea cAte ceva din c,e am

spus eu, din marile magii ale lumii, fie invdtate de la evrei, cu care

s-a aflatin relaliifoarte bune, in faza iniliala. Din tot ce a spus, cdnd

a fost ucis, eu am relinut asta: atenlie, cd vor sd vd introducd misti-

cismul, sd vd intoarcd in monarhie, in cutare, in cutare... De unde

gtia? O supozitie: Ceaugescu a fAcut parte din membrii New Age, aaflat mai multe secrete. Pe el l-au ajutat evreii gi egiptenii. La un

moment dat, el nu a mai executat ordinele, ddndu-gi seama cd eramult mai puternic, cd delinea forle net superioare. Atunci, a apdrut

o conspiraJie planetard impotriva RomAniei gi a lui Ceau.sescu. Defapt, pe Ceaugescu au vrut si-l termine, gi acum vor sd ne terminegi pe noi, sd ne transforme in slugi! E o ipotezd. Nu am argurnente

in favoarea asta, decAt: un conducStor comunist a pdrisit regedinla

din Bucuregtigia deschis regedinla regeluidin Sinaia. S-a declaratun fel de rege. Acolo Ti aduna pe to!i. Acolo s-au purtat tratativele de

39



pace dintre Egipt gi lsrael. I s-au deschis ugile tuturor cancelariilorstriine, prin evrei, A permis ernigrarea evreilor 9i a fost in relalii

foarte bune cu Moses Rosen. Deci, evreii l-au ajutat in prirna faz6,

dupd care l-au lichidat.."

,.MANDATUL LUI MAGUREANUsE vA tNcHEtA tN FATA JUDEGATORU["T.,'|!"

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/0 5. 06.9 7)* Un amdnunt: in '56, dupd moartea lui Stalin, s-a tnfiinlat

prima lojd masonicd din Rusia. Se numea "Trandafiru!" gidinea se pa,'e cd a fdcut parfe gi Gorbacioi. De unde gi trandafiriiFSN-ului?.".

. - Daci ali fi cunoscut nritologia slavd, ali fi aflat de unde sunttranda,firii! La aparilia respectivei loje, un scriitor rus a scris "Tran-

dafirulnegru". Mitologia slavd spune aga:zAna ocrotitoare a slavilorse prefdcea noaptea ?n femeie.sivenea si se intdlneasci cu'iub1tul.

Dimlneala devenea, iardgi, trandafir. Cei trei trandafiri (atenlie, erautrei!) nu puteau fi descoperili niciodatd ca fiind licagul in cdre seascundea zAna. $i totuqi, intr-o dimineali, feciorul (reprezentantul

Rusiei) a descoperit: c6zuse roua gi pe un trandafir nu era roui.Vedeli, la spaliul dintr:e legendS, basm 9i realitatea vielii

noastre, existi ceea ce noi numim puterea forlelor nevizute. DacAizbutesc si ne indoctrineze religios, si ne manipuleze! in continuare,

cum ne-au manipulat gi pdna acurn, eu nu vdd nici un viitor pentrupoporulrom6n.

- Cum de a mirit Stalin exact cdnd dorea sd facd republicaautonomd evreiascd?

- Stalin a fost, in prima fazd, iniliat de religie. in Siberia, cAt a

fost exilat, a invdlat gamanismul siberian. Vrijitorii siberieni se

numesc ganrani.- PIus cd a stat la o familie de evrei.".. - De la evrei a invilat qi el ce trebuia si invele: magia cabal5.

Ei s-au inchinat zeilor semnelor. Au gAsit o solulie, cunoscdndsecrete ale matematicii, care abia acum au fost descoperite pe

calculator. intrebare: de unde au gtiut asiaticii secrete matematice

vechide atAtea miide dni?- Ce gfilr despre nitropolitul Nestor Vornicescu, despre

iare noi am scris gi am dovedit cd esfe agent KGB cu funclie

mare?40



- Pentru a putea desc6lci toate astea fArd a'acuza, tereascdr

Durnezeu, un om din neamul propi"iu cd este dugman, trebuie sdgtili ridicinile iimbilor europene inilrale gi grafiile celor 4-5 alfabete

Tn care s-a scris. De ce s-a schimbi,t K.G.B..ulin F.S.B,? Pentru cd

au gtiut ci a cizut dominalia constelaliei Scorpionului. Cine a anunlat

treaba asta? Vd spun eu cine: eu, fari sd gtiu! Eu i-am poreclit pedugmanii RomSniei bubuli. Ce fnsemna K.G.B.-ul? lnsemna hexa-

gonul ebraic! Tatd este 'bef". CAnd este tatil la care se inchina

omenirea "cet'? Yd spun eu: intr-o singurd constelalie - Cetus sau

Balena, a cireistea principalS se numegte'Mira. SA v5 maispun ce

inseamnd "mir'?inseamni lume, in limba rusd. (nu "pace'? - n.e.d.)

Ei foloseau semnele magice pentru denumirea serviciilor

secrete dar se temeau de Securitate. $ti!i de de? Potrivit legendelor

lumii, se spune ci Rama cel negru cu securea va stdvili revolta

atlanlilor. Cine mai purta secure dintre domnitorii nogtri? Face[i

anagrama lui Mihai gi vedeli cb este lerohim. Deci, este 6tipAnul

zeilor. Cine a fost arhanghelul care i-a pedepsit pe rdzvrdtili?

- Ce legdtura are asta cu Nestor?- lndivizii foiosesc magia. O parte din magie e hindusd gi o

parte este ebraic6. Doi: cum ali demonstrat dvs. cd individul 6sta e

agent KGB?- Printr-o carte scrisd de rezidentul KGB la Londra,fn care

enumerd organizaliile patronate de KGB, printre care 9iConferinla Cregfind pe ntru Pace, Ia care Nesfor Vorn icescu era

vicepreEedinte.- De unde gti{i ci in carte nu a bigat dezinforrnare? Suntem

dezinformali s5 r"ostim anumite formule favorabile adversarului.

Singura probd pe care sS o acceptaliin viala dvs. este atunci cdnd

o vedeli. Eu am spus: in meseria mea, singura probdt esfe sd f,'e

filmat. 36 vdd gisd aud. Esfe singuie probit pdmdnteand valabild.

Deci, pirerea mea este cd avem de-a face cu c dezinformare de tip

nristico-semantic. PAni nu vecielicu ochiidvs. gi nu auzi[ieu urechile

dvs., sA nu credeli; pentru ci mai multe minuni se vor ?ntAmpia in

R.omAnia edtre anul2000! Francmasoneria, impreuni cu bisericile,

orchestrate curn\ra de Mossad gi cle al[ii, preg6tesc nigte showuri,

nigte spectacoie fantastice, incdt sb credem ci a venit Durnnezeu

pe Fii"nSntl Dumnezeu nu vine pe PSmint, pentru c5 El este aici

dintotdeauna...- Ce credefidespre acel rdzhoi din Francinasaneria romdnd?

- Aia nu sunt francmasoni! Aia sunt de operet5... Fentru a4t



masca adev6rata Francmasonerie, au ficut nigte organizaliiin careau atras nigte progti, care s-au inscris acolo. Cdnd i-am vizut pe

iia ardtdndu-gi diploma!... i1i trenuie o"diplomi din America pentrua fifrancmason romAn?

- Ce pirere aveli despre Migcarea Legionari din Rominia,

mai ales ci a partieipat gi la alegeri?- Hai si fim seriogi! Nu existd acliune firi reacliune gi vice-

versa. Migcarea Legionard s-a infiinlat in oragul meu, ln lagi. Dece? in nordul Moldovei se concentraseri foarte mullioameni bogalidin r6ndulevreilor, care delineau funcliile principale. Din cauza asta,bdgtinagii s-au organizat in Legiunea Arhanghelului Mihail, devenitdulterior Garda de Fier. Fili atenli: pe atunci existau evrei gi activitatealor era justificatd de treaba asta. La ora actuald, in RomAnia suntpulini evrei, cel mai reprezentativ

fiindPetre

Roman, caregi-a

luatanagrama dolarului american pentru partidul sdu: USD. PD-ulinseamnd altceva. Masonii au obiceiul sA facd echivalenle gi

schimbiridintre litere gi litere. PD inseamni P din Petre gitrebui-ecitit Detre. Masonii se consideri eiingigidumnezei, creatoride iumeg.a. Nu e adevirat. Nici religiile, nici masonii nu au creat lumea. Auzdpicit-o, au chinuit-o...

- Victor Bahiuc ce esfe?- Nu gtiu. Nu m-au interesat indivizii dgtia, pentru cA eu am o

credin!6 a mea: c6, pdni la urmd, dupi aceastd rebeliune mistico-semantici de nivel mondial, Dumnezeu va face ordine exemplarigi ne va inv5la ci viala este suprema valoare gisuprema lege estelegea vielii sindtoase. Vedeli cd Francmasoneria s-a infiinlat maidemult, ritualurile ei sunt mai vechi. Norocul nostru este ci centreleastea iniliatice se bat intre ele gi eu sper sd ne ierte pe noi, si numai trecem, inci o dati, prin necazurile prin care am trecut gi prinviolenla prin care am trecut in decembrie 89, degi ei pregdtesc oasemenea chestie...

- Sunte$i apreciat ca o celebritate sotitard. De ce v-aliseparaf gi ali rdmas singur?

- Dar ce ar trebui sd fac? Dacd imi explicafi... Fiecare act decrealie spirituali este individu al. Dach copiii ar fi fost fdculi in grup,omenirea murea defnult! Dacd dvs. credelicd mie-imiplace izolarea,vi ingelali!Acum nu mai am nici solie. ies pe stradd gi discut cu

liginugii. Aceasti izolare nu este autoimpusi, ci impusi de o for!6pe care eu nu o pct ?nlelege. Nu este o forfi rea, cici mi-a salvat

viala ?n atAtea r6nduri. M-am sdturat: prima so[ie mi-a luat-o alt42



birbat, a doua mi-a luat-o moartea... Atrebuit sd trdiesc,'degi este

greu. Vd spun ci este mai ugor si rnori, decAt sd trdiegti. Nu m-am

izolat de bundvoie. Eu stau gi scriu. Mi-ar place sd am o familie, sd

am copiii, sd trdiesc omenegte.

- Existd relalii de colaborar-e Intre S.R'L 9i F.S.B.?

- in urmd cu 2-3 sdptdmdni, 3:d ?oun!?t, in mod oficial, cd odelega$ie condusd de Migureanu a plecat la Moscova giasemnat un

tratatde colaborare cu F.S.B.-ul. Pe ce teme colaboreazd? ln Romdnia

s-a dezvoltat foarte mult paranormal u I ; Ru gi i 9i american i i lucreazA,

inc6 dinainte de al doilea rizboj mondial, la acest lucru' Mie mi s-a

pirut interesant un lucru: anagrama lui S.R.l. este ISER, de la lsrael.

Mdgureanu este Astal69. Nu ali vdzut ci i-a prezentat vila 9i a zis

cd fratele siu, AstalAg gi nu gtiu mai cum, a"zis cA, cu 30 milioane,

a fdcut vilu[a aia?.Eu cu 30 milioane am reparat casa aia veche in

care staul Mandatul lui Mdgureanu nu s-a incheiat. Mandatul iuiseva incheia in fala juiJecdtorului!...

.,KILLERII PARANORMALI AI SERVICIILOR '

SECRETE CE CONSTRUIESG NOUA.ORDINE

MONDIALA gl-AU FACUT (DATORIAD

gt iN cAzuL LUI NlcoLAE MILITARU!..."

s ()BIECUV^MAGAZIN nr.2t/t2.06-97)

" - Sd lncePem cu cdrlile dvs. Seria Octogonul Ia ce numdr .

a ajuns?. - A22-acarte a ap6rut deja. Se numegte "tnimd de Romin". A

23-a carte se afl6 acum in lucru qi se numegle "Capiii Speranlei"-'.

- in afard de Octogonul?- Se/a Succesu/ul a ajuns la a 5-a carte, care se numegte

"Ghidulvie{i sdndtoase". Romqr de dragostq: "Sd vii ca o pdrere'.'"-

Seria de poezie a ajuns la a doua tipdrire: "Vraia nop[ilor albastre".Urmeazi "Noaptea teilor vritiili". Deci, patru serii diferite, scrise in 4

stiluri.diferite de o singuri persoan6...

-?: ffi";1ffiffi[3'fffi:#:'-" am de cesa mb ascund

cititorilor. in momentulin care am'constatatcd Marile Puteri, aga-zisele

mari puteri ale lumii, ne-au invadat lara in 1989 9i ne-au transformat

in nigte turme urlStoare de slogane antirqmAnegti, m-am intrebat:

cine ne-atovit pe noi?PAi, ne-a lovit pentagonul rogu sovietic, penta'

43



gonul arnerican, pentagonul ebraic. Atunci,rm zis, mi voi du_ce la

strdmogiiacestui nearm, si cer octogonul, si fie mai puternic decAttoate aceste simboluri. Nu gtiam ce inseamnA. Aga am gdndit eu,'cu mintea mea de contraspion. Sd cer secretul octogonului, sirespingem invazia. Ulteriol am aflat cd Octogonulsimboliza putefea

adevdratului om. in cartea "Ghidulvie{ii sdndtoase", am explicat ceinseamna pentagon, octogon, in simbolica marilor maegtri ai magiei

antice.- A mai apdrutgi un fond mutuat numit "Octoganul". Este

o inspiralie dupd cdrlite dvs,?- Da. Pdi, gtili cAte societiti comerciale gi-au luat numele ista?

Acum, si vd spun cinstit. Eu nu maigtiu daci, la ora actual6, ceeace am organizat gi declangat eu se numegte Ocfogon, Decagon

9.a. Vd spun gi de ce: fiinla omeneascd nu se poate inchide intr-ofigu16 geometricS. Pentru simplificarea inlelegerii unor fenomeneale vielii planetare, omul apeleaz6 la scheme simple. Una dintreschemele de redare a personalititii umane este cercul cu cele doudvirgule, arma tibetand a omului. Alta este ornul acela dezbricat,care descrie un semicerc din culorile curcubeului. Deci, fiecareramurd magicS, gtiinlificA gi-a stabilit un numdr de simboluri, prin

care vor sd reduci complexitatea fenomenelor la cdteva tr:dsituriesenliale. Omul nu mai poate fi simbolizat priri nimic, deoarece este

fiinld aga de complexd, incdt toate gtiinlele lumii, la un loc, nu pots6-l defineascS. Partea principald a omului; este creierul. in creier,

' existd in jur de 25 miliarde de neuroni, care pot si facd circa 150.000

de miliarde de conexiuni neuronale. Vd dali seama ce imensitate

de informalii se afl6 in creier, astfel ci este greu sd definegti cu o

trdsdturd de condei cine este omul. Genetic, oamenii sunt definilide 46 cromozomi, aranjaliin 23 de perechi de cAte 2.Fiecarecromo-zom este capabilsd produca 30.000 de trSsdturide personalitate.

Asta inseamni cd un om are circa138.000

de trisdturi depersonalitate, cunoscute sau necunoscute, aflate in diferite com-

binalii. Psihologia a reugit sd defineascS, pdni acum, cdteva mii,

sute de mii.de trdsdturi de per5onalitate umani. Eu mi-am dat seamacAt de complex este omul. Marele savant Constantjn Arseni,neurochirurg de valoare planetari, spunea ci noi cunoagtem cam20% dince inseamni creierul ornenesc. in concluzie, oamenii suntfiinle foarte complexe, nu pot fi redus-e la scheme simple, aga cumau visat simboligtii, care gi-au propus sd organizeze 9i s5 manipuleze

pe baza unor scheme simple, de tipul reducerea omului la nume,44



prenurne, grade, titluri, inlocuirea trdsituriior de personalitSli cu titluri

atribuite. Toate acdstea sunt nigte prostii, carb !in de magia

,emanticd salr a semnelor. Toate se:nnele din lume, luate la un loc,

nu pot sa facd o p6ine gi nu pot'i.iansforma un idiot intr-un om

int6ligent. DacS individul nuare o zetitre nativS, nu a adunat o zestre

personala puternici, putem si-i ddm toate titlurile din lume, toaterangurile gitot un primitiv r6mAne...-

- eitegi sd ne spuneli ce tirai cumulali, la aceastd ord, Ia

cdrlile dvs. gl care esfe cartea cea mai de succes, ca tirai?-Am depSgit, incd de anultrecut, 3 milioane gi nu maicalculez

tirajele. Dintre c6(ile care s-au vAndut, cel mai mult s-au vdndutprimele, pentru cd erau mai ieftine. Lumea avea mai mulli bani gi

putea si cumpere. Acum, sunt rnulli cititori care ar do-ri sd cumpere

gi nu au bani, pentru ci s-a scumpitfoarte mult hArtia, tiparul. Vede[i,

prima carte a costat 150 lei, ultima carte costd 10.000 lei gi am

scos-o foarte ieftin. Am avut tratative'sAngeroase cu tipografut gi."

vAnzitorul de carte, care au zis 15.000 lei. Asta inseamni cd avem

venituri mai mici dar cartea ajunge la populalie.

- Aveli cdrli care sd aibd 3-4 edilii?- Pilt, "Quinta spaftd" q depdgit 10 edi{ii gi a depigit 300.000

tiraj pe un titlu. "Fulgerul albasfru" se apropie de 300.000. Am tras,

din nou, tiraj. Am comenzi prin pogtb. De acum incolo, Editura Miracol

mai trage numai pebazl de comenzi. Exact cdt au primit comenzi,atAt tipdresc

- Care este motivul pentru care dveli pesfe 3 milioane de

cdrli tipdrite, itdnd acum? De ce nu v-ali fdcut editura dvs.?

- Ba am editurd! "Ghidul vielii sinitoase" este scoasi la

Editura Pavel Coru!, dar nu am tipografie. Distribulia cdr{ilor nu o

fac eu, o face Edifura Miracolgiangrosistulde carte, pentru ci eu

trebuie sd scriu. intreaija editurd Pavel Coru! are un sinQur asociat,

Pavel Coru!, gi o contabild prin colaborare. Nu-mi permit sd fac

altceva, decdt sI scriu. Dacd m-ag mai imprdgtia gi in activitdli

administrative, nu ag maiscrie! Eu trebuie sd-miconcentre atenliape scris, sd pun degetul pe ran6 gi, dacS pot, sd lecuiesc rana numitd

dezbinarea romdnilor pe criterii foarte variate.

^ fn octombrie '95, c*nd ali fast Ia Craiova, se pare cd a

fost prima iegire a dvs. in pub:lic.- Nu. Prirna iegire in priblic s-a f5cut la lagi, in 1993. De doud

oriin acelagi orag, am fost numaiin Mangalia gi Craiova. ln Mangalia,

am avut doui lansiri de carte pentru cb aveam acolo fogti prieteni45



din tinerele. Dlstribuitorulde carte din zon6 era prieten din copildrie

cu mine. in Craiova, pentru c6 am fost invitat a.doua oari cu ocazialansirii cirlii Laviniei llatomir.

-,Nu prea am vdzut interviuriin presd cu dvs., cel pulinpdnd in noiemhrie 1 995...

- Nu prea ali vdzut pentru cdinfaza iniliald (gtili ca eu nu amavut redami la cirfi), cd(iie au fost primite ca un goc de cei care igificuserd jocurile, contrare intereselor romAnilor. Ulterior, au inceputun atac prin pres5. $i-au dat seama ci in urma atacului mi-a crescuttirajul, pentru ci orice individ care vedea, punea mAna pe carte,citea gi spun'ea: 6sta are drpptatelAtunci a inceput boicotultdcerii.Nu s-a mai scris nimic de Favel Coru!. Am fost invitat o singurddati la televiziunea nalionald, intr-o'noapte,la "lnsomniile romAnilof',in Tncercarea de a md culpabiliza pe mine gi Securitatea. Eu mi-am

"apiratorganul de stat din care am fdcut parte, de pe poziliile unui

om cinstit. Le-am spus: Securlfateq nalionalistd romdnd, creatd y'upit

1968, a fdcut gi gregeli. Sd fie pedepsi[i cei care le-au sdvdrgit!Cine a gregit, s.d pldteascd/Afost un interviu in care culpabilizareanu a reugit. l-a deranjat foarte mult ci am spus cd sunt mAndru cdarn fdcut parte din Securitatea nalionald romdni.Am apdrat Rom6niaimpotriva MOSSAD-ului, KGB-ului, ClA, Serviciului de informaliimaghiar gi impotriva oricui a inceriat si atenteze la nigte valori

supreme ale, statului romAn: independentd, suveranitate, unitate.Faptul ci st5tul romAn era socialist, nu-mi poate fi imputat mie. Segtie cine a adus socialismul in RomAnia. Se gtie cine sunt fiii celor careau adus socialismul 9i comunismulin tari gi care aparin viala publica.

Mise pare o neruginare din partea lor! O minimd decentd i-ar obligasd se retragd din viala publicd, gtiind ci pirinliilorau copt, impreundcu internalionala socialisti, acea plagS numit6 socialism gi

comunism. Din punct de vedere moral, artrebui s6 se retragi PetreRoman-Neulander, Brucan, lliescu qi alte asemenea personaje, care

sunt lmplicate in introducerea comunismului cu ajutorul trupelorsovietice. Eu inleleg cd familia mea a avut necazuri pentru cA anipierdut rdzboiul impotriva URSS-ului, ins6 nu inleleg sd am eu

necazuri la ciderea socialismului. ".

- Domnule Coru!, Nicolae Militaru a murit exact cdndimplinea 7 ani de la numirea lui ca ministru al Apdrdrii, dupdrevolulie...

- bomnule, eu nu pot sd citesc mecanismul dupd care func-

[ioneazi Universul! Nicolae1:',"r,

a candidat la func[ia de



pregedinte al Romdniei, al6turi de mulli allii. Afost dezvdluit de presd,

cle "Evenimentuitzitei", ci a falsificat listele. in orice caz,in timpul

campaniei electorale m-a amerrin{a'i in repetate rAnduri, Cd md va

biga la pugcdrie, ci va ,'ace, cA .ra drege. Eu nu i-am rispunsatacurilor. $ti!i de ce? Am ris; 6 or"i? bdtrAn gi va muri curdnd; nu

vreau sd-l am pe congtiinlit inainte de d6nsul, m-a atacat in presd

generalul Dumitru l. Dumitru, prin revista 'Europa", la felde murdar.

Nu i-am rispuns. Am spus: e un em bdtrdn, bolnav giva muri; nu

vreau sd-l am pe congtiin[d. Deci, eu nu am r6spuns acelor atacuri.

in ziua intdlniril'or candidalilor la pregedinfie, g-ral Militaru a venit

l6hgd mine gi mi-a intins mAna. Am stat c6teva secunde pe gdnduri,

dacd si-irdspund gestului. l-am intins m6na, g6ndindu-mi c6 e un

om bdtr6n, va muri gi nu vreau si-lam pe congtiin!6. intr-adevir,moartea ii dddea tArcoale! Cum se face c6 au murit atdt de misterior

nigte oameni maiin vArst6? Nu-i nicio problemd. Au murit alliitineri!...Nu e vorba de coincidenle create de Univers gi de viat6. E vorba de

coincidente create de killer-ii paranormalidin serviciile secrete care

sunt implicate in ceea ce vor ei si facd, o noud ordine mondiali...

..DUMNEZEU NE.A MAI IERTAT,

MARILE PUTERI NU!'QB IECTI V MAGAZIN nr. 2 2 / 9.06.9 7)

- $apte dsfe o cifrd misticd, nu?- $apte este o cifrS pe care am explicat-o in doud c6(i. in

principal, in cartea "Ainflorit speran[a"" Este o cifrd mistici asiaticd.

Romdnii gi europenii nu au cifra mistic6 7, ci 9. 7 pornegte de la

ignoranla magilor asiatici, care considerau ci cerul cuprinde gapte

nivele, respectiv nu cunogteau decdt gapte planete din sistemul

solar. intrebarea mea este de unde cunogteau europenii ci sunt 9

planete'i Deci, intenlia lor era si ne pari 7 ai'fra sfAnt6, cifra 6 - cifri

maleficS, M-a interesat gi pe mine sd vid de unde aceste idei.Fonesc de la un popoi'nurnit ivnn, actual cu foarte multe nume:

evreu, iudit, israelit. A gasea literi din alfabetul evreiesc este litera

a/. in luna al, care este luna leqlui, templul iudeilor din lerusalim a

fost distrus de doui ori. De ce e considerat ci cifra 6 este malefici?Pentru ci, in luna a 6-a, a fost distrus de doud ori templul ebraic. Au

rdspdndit-o prin Apocalipsa lui loan gi au spus ci al treilea 6 ne va

distruge de tot.

Deci, cifrele sunt semne matematice, care nu au incdrcdturi

47



negativd ori pozitivA. Nu sunt vinovate cifrele, ele ne-au fost datepentru a comunica. Vinovali sunt oamenii care vor sd creadi incifre, litere, in loc sd creadi in viala universald gi in AdevdratulDumnezeu, Universul.

- De cdteva luni se intdmpli lucruri ciudate in tume. Eu

am scris la modulcd este vorba de un rdzboi intre CtA, FSB,MOSSAD. Se pefrec tat felul de" migcdri de stradd in Franla,Grecia, Albania...

- 9i ?n America. Atenlie, ta 59tia sunt migcdri de stradd 9i inAmerica sunt tornade, cutremure! in Rusia e foamete, disperaie...

Cum explicali?SA nu crede{i, cumva, cd e revanga luiDumnezeu! Dumnezeu

nu ne-a creqt pentru a ne chinui. Asa-zisii magi, moderni, inspiralid6 magia propriu-zisi gi de dezvoltarite gtiinlei, au declangat for{edin Univers pe care nu le mai pot stipdni, astfel cd, la ora ictuald,nici un pdm6ntean, indiferent de funelia gi pozilia sa, nu mai e sigurpe viala lui, de azi pe mAine. Nu gtiu mai mult, cd v-ag spune maimult. Asta am intuit eu, d6ndu-mi searrra cam in ce termeni se desfd-goarS.confruntarea asta mistico-semantici, magica, paranormald.Americanii, cu alia[ii lor de nadejde evreii (a!i vizut ci de c6te oricineva incearci s5-iacuze pe gvreide vreo mdrgdvie, in Consiliulde Securitate, americaniifolosesc dreptul de vetoj, vorsi-gi extindi

influenla citre Risirit. Rugii nu vor sd cedeze zona lor de influenta.Concomitent, gi unii gi al[iise tem de "micuful" pop'or chinez, careincepe sd se dezvolte destul de zdravAn 9i si exercite influen{edestulde mari.

. Dezvottali cu ajutorul americanilor!...- Nu a9 putea si neg. l-au ajutat si nu explodeze in fotmd

comunistS, sd gdseascd o solulie, cumvi, de dezmembrare:- Nu cumva a fosf experimentul acela mondiat de care

vorbeam, cere s:? declangatin 1972, gi China era loculcelmaipropice?

in momentul in care o societate oste stratificata ln clase,energiile aceleisocietdlise consumd in interiorul ei. intreaga energiepsihologicd gi paranormali este cheltuita in interior. in momentulincare se concentreaza intr-o singurd idee, intr-o singurd direclie,energia aceea poate radia intreg mapamondul. Ali inleles acumscopuldivizdriiin clase, partide politice etc. Despre ce este vorba:este un experiment simplu. Dacd intr-o singurd zi, to{i chinezii se

adund gigAndesc un singur nume, acel nume se imprimi pe scoa(a48



.\cereilrale ia ?ntreaga popurlalie a lurnii!...

- Sfiimexdr'nu gfru acesf lucrir?- Chinezii gtiu acest lueru. $i :mericaniiil gtiu" Deci, e vorba

de rardialia mentala prin insurnarr; -r fi:rlelor, in cazul socillisrnuiui.'[n

cazul *apita!isrnului, aceste foi-ir, fiind contradictorii, se cheltuie

in iirter"ior" Este una'din expilcaSiile ;cestui rfrzboi,nev6zut. Se paroca ;:m a.juns intr-o faza de sonfruntare a marilor magi puddtori detotbme astrale" A!! vdzut ci unii eondircStorl cle siate au incepui sdaiba denurniri le $teie, constelalii, vechi{riburi Daca as spune c5

gtiu exaet t*rn"lenii confruntdrii, v-ag nnin{i. lntuiesc ca e ceva inneregula. Am ir"ltuit ca e o confruntare spirituala, energetico-infor-

mativ5, fi**ai"e incencind s&-gi inrpun& propriile vainri, pr,rpriile

ide;luri, proprirle sisteme cie organizare gifurrclionare a vielii.- &e ce esfe /iniste in [{orn*nia?

- F]6i, eu zic ca Dumnezeu ne-a mai iertat" Afost destulf, n*li-nrqte ln anii 89, 90, 91, ani in care, in tirnp ce ron'r6nii s-;:u bat,-rt

inire ei giau strigat lcrz!rici...

- {}e ** n*'6{J fe,.-fat fdarife Fwteri? -

- lu'larils Puteni nu ne-au iertat! h4arile Puteriigi pr-rrr probiema

c':rn s* pun6 m*na p*.ac*ast* buc*licd bl"inb, car* este F?*n-r€lnia,

16r* s se frige. Nlu ns-au iortat, pen{ru c6 ?;!doresc sa plrrrd rrr&na

pe ceva drn F"cmtrria. lrlu giiu e4act. in orice caz, ir: afari d,i valoare

geostralegicr, exisl5 ce!,4 pe teritoriirl Rom.irriei care i+rteros*ae&fv{arile F}uieri! Nu gtiu rJespre ce este yorba. in iuna iunie, i,eii r*vgnila f*lraiora gi vai pleca c6trs inuntele Retezat, irri';i"er-ind cu .*

expedrtie de acr, sa ve rlem C*qpre cc este vorbrr. Se par e cp *rrunriieFuteri sunt ir:teresate ds a**l munt*:. Hu aryl expiicat ci exisia cev*cir:dat in accl munt*, c*v,n inexplicabi! p;'iri gtiinfele tirrrpulu; noslru,

?n canea "f'tis;ufi pent,u a int'inJe!'' Decl arn prezent;lt niqi.: irpte,pentrir cd mie nu ?rrri plec ideiie firs [:aea ?n iur,iea real6, in cffre

"trainr. fiz,sta niEte f;:pie c(]r:!rett.'.refeiitoai'e la acel rnr.nte ei aq

vrea s& rn6 Cr.rc s# v*C ciespr* r:e es{e vqrha ecolo. $e pnr* cAincius!rr arneriearr:i sunt intcresali sa var15 ce esie in a:ei n:unie,..

'Emi[eo*sfanfiirescr, ce/pufin g:lrin figur& gife.rpfa anti- .

eorup$re, w;"ea sd f,ra arn mf d*fJes *uza" A apdffrf ef i*fdmpfsfcrpe $se{?a patitfc& sdcr fl fss* ef*s de dnevaT $e sBarrn ed decdtre Copasu. Gare pufea fi rnativu!, in '1990?

- Dvs. vrelr sd mA deterrninali sa citesc legile vielii pim6ntene,

ceea ce este imposibill Gdndirea qi voin{a lui Dumnezeu nu pot fi

citite de muritori. Eu arn nutut 1! aitceva. Am citit eAte ceva din



g6ndirea magilor pdm6nteni gi din maginaliunile prin eare ei au vrut

si creeze valoridin nonvdlori, prin care au vrut si impunS, cu titlu

de valori, persoane lipsite de calitili de personalitate. S5 mdhazar-dez a incerca si citesc, Tn gdndirea gi voinla AdevdratuluiDumnezeu, modul de ridicare gi de cobor6re a personalitalilor care

conduc lumea, asta eu nu o voiface. Nu ma pricep gi nici nu maintereseazd.

- Victor Ciorbea a fost un lider sindieal cunoscut gi apre-cigt. Afost el pus prim-ministru pentru a trece de iarna aceastapentru a evita migcdrite de stradd?

Eu nu pot sd fac speculalii. Nu am informalii, nu emit ipoteze.

Nu cunosc pe ce criterii a fost ales prim-ministru, cdt de bun este caprim-ministru. L-am studiat la televizor. Nu-l cunosc. L-am criticatimediat,

in"Ghidul

vielii sdndtoase", cAnd a spus cd folosegtespecialigti striini gi am spus: dar inteligen{a romdneascd, ce'facem

cLt ea, mdi frafitor? Noi avem inteligenlb si dim gi la allii! CAnd a

spus ci a folosit Specialigti strdini pentru a intocmi planul de reformS,

in ochii rnei a scdzut cu nu gtiu c6te trepte. Avem mai multd inteli-gen!6 romAneasc6 nefolositd gi'apelSm la specialigtii strdini, care

au falimentat Polonia, au falimentat Ungaria! Sd nu spuneli ciUngaria nu e falimentatd, ci are 40 miliarde dolari datorie, la 10

milioane populatie gi bogSlii mult mai reduse dec6t noi. in Ungaria,

existi o bun6stare aparentS, pentru ci dacd lise cere datoria, vortrebui si-givdndi 9i haina de pe ei. Eu nu mai spun c6 gi-aq vdndut

viitorul copiilor gi al nepolilor. Bun6starea aparenti este deosebitd

de bunistarea reali. Bundstarea real6 este aceea care este bazallpe lips6 de datorie externS.

- Emil Bdrbulescu, nepotul lui Ceaugescu, are doud ele-rlente senzalionaleiln prima carte asa. Pe 22 decembrie 1989,Ia ora '11 .00, Emil Bdrbulescu a dat telefon in G.C. gi a vorbit cu

tatdl sdu, care tocmai iegise din gedin{d cu Ceaugescu gi i-aspus.' "Nicu a innebunitl". lmediat, a sunat-o pe mama sa gi a

intrebat-o ce sd facd. Ea f-a spus cd l-a cdutat pe Nicu in Primd-verii, iar cel care era de pazd a informat-a cd gefwl se plimbdprin grddind gi e neruos! Era in doud locuri odatd!... AI doileaelement senzalional este declaralia lui Bdrbuiescu pe pa tul demoarle (1990), care i.a spus lui Emil Bdrbulescu."'BAiete, sunttrei ingi care conduc. Cei care au condus inainte, conduc giacum".

50



- A spus cine sunt cei trei ingi care conduc?* Na" !-a spus /e.ri Ernfl Bdrbuf,irsc u e d dacd ii nominalizeazd,

ii semneazd condamnarea la moarte...- Donrnule, eu nu cred in spe,;ulalii mistice! Eu gtiu ca lumea

este Dumnezeu. incercdrile de a cor iluce lumea prin anumite grupdri

oculte existi.Am prezentat, in "Gitidul vielii sdndtoase", cele trei

sisteme de manipulare ale omenirii. Nu inlelegeli cd nu suntem

singuri pe aceastS planet6, ci din nevAzut, necunoscut, Dumnezeu

are grijd de noi?

- Doud elemente: cflnd a venit Gorbaciov Ia putere, in '1985,

a spus cd singurwl om din Ramflnia cu care vrea sd sfea d€

vorbd este lon Gheorghe Maurer, care a avut lt"cul lui timp de

30 ani. Recenf, sJ tot fie o lund, a regif Ia pensie, au reugit sd-l

s -coatd din Guvern, pe administratorul Guvernului care era de

25 ani pe aceastd funclie, sub Dej, sub Ceauges cu gi suh lliescu.- $i?

" - Cum este posibil?- Deci, dvs. considerali cd anumilioameni au puteri zeiegti,

de a influenla viala planetarS! Eu vd spun ci nu este adevdrat.

Aduceli-mi mie cel mai zeu dintre oameni in fala mea 9i eu voi

intreba urmdtoarele dacd egti un zeu, te rog sdt anulezi acceleragia

gravitalionald in fa{a mea gl sd zborisau fe rog sd intinzi palma gi

ia spui: sd apard ii palma asta, fdrd scamatorii, o pdinelimpreunS,

am vizut cAteva demonstralii, ale unei forle inci necunoscute:

Lavinia Tatomir poate ridica diferite obiecte, printr-o forld incd

necunoscuti. Unii ii zic hectoplasmS, allii ii spun bioinformalie, allii

bioenergie. Fiecare in funclie de limba lui, incerc6nd si atragd cdtre

totemul astral la care s-au inchinat instinctiv strSmogii lor. insi, nu se

gtie cum Dumnezeu definegte acea fo(5 gi care este cuvdntul cel

adevdrat pentru a o defini. Noi nu am ajuns inci la adevir gi nu vom

ajunge niciodati la adevdr..

..GORBACIOV A OEMOLAT GOMUNISMU L,

rVIANIPU!-AT PRIN MIJLCIAGE INVIZIBILE *

(O B IECTIV MAGAZIN nr. 2 3 / 2 6. 0 6. 9 7 )

- Vorheam de o anumitd ocult6, care bdnuiesc cd existdl.".

- Hm! ExistA multe organizalii oculte la nivel mondial, ins6,

atenlie, nu trdirn intr-o lume unitard, nu arn ajuns ?nc6 la o societate

planetari, in care si conduci treiindivizi..

51



- Eu vorbeam de trei indivizidin Rominia!-A!Treiindivizidin RomAnia conduc din umbri?- Conduc Rornflnia din umbrd. Au condus giconduc.- Domnule...- Asta era ideea tui Vasile Bdrbulescul- ldeea lui BArbulescu...

Nugtiu

cAtd culturi avea Bdrbulescu...Ne conduce citre ceva mistic: Treimea, SfAnta Treime... Eu amexplicat treaba asta in cartea "A inflorit speranla". Chiar dacd amaduna cele mai degtepte minfi din Romdnia, nu vorn putea sidetermindm ploaie sau soare, cum poate si determine fetila asta,Lavinia! Cel care conduce trebuie sd aibi nigte puteriextraordinarede a rezona cu forlele Universului. Eu gtiu ce delira el acolo, pepatulde moarte? Pirerea mea este cd se referea la altceva. Deci,marele ocrotitor al Romdniei trebuie si rdm6nd, in continua;e,

Dumnezeu. Asta nu inseamni cd o sd ne inchinim la literele DtJM,pe care uniile-au anagramatin UDMR gialtele. Nu, Dumnezeu nuare nume sau are atdtea nume incAt nu poate fi influenlat de mistici,magi, vrdjitori, gamani etc.

- ln cdrlile dvs. din seria Octogonul, cilt anume reprezintdfapte reale?

- Partea a doua a fiecdrei cirfi prezinte fapte reale, argu-mentate gtiinlific, cu probe inclusiv justiliare.

- Nu md refer la partea a doua...- O secundS, Partea intAia cuprinde urmitoarele: informalii gi

ipoteze neverificate, pentru care nu am argumente, dar am intuilii,giintrucAt nu-mi permit sd fac gregeala fdcuti de mistici, de a spunecd asta e o revela[ie, mi-a zis mie Dumnezeu cd acestea sunt nigteinformalii reale, atunci le privesc sub formi de SF. Eu sunt prea micca sd mi bage in seam6 Dumnezeu!Sunt un om simplu, insa, amnigte intuilii care uneori se adeveresc. SA nu vd inchipuili cd pavel

Coru! are intuilii mai grozave decdt, sd zicem, o altd persoand, care

nu gile expune. Eu mi bucur,, ins5, sA le expun, Eu operez cuurmitoarele gtiinte, in explicarea fenornenelor cu aparenld de para-normal: psihologia uman6, astronomia, logica, matemaiica, fizica,gtiinlele naturii.

Deci, a diseca, a pune in balan!6, a cdntdri exact fiecare afir-malie din carte, asta€ste impbsibil, pentru ci nimeni nu poate judecasursa de inspiralie. Nu gtiu cine este sursa de inspiralie a fiecdruiom. Mai ales, sursa de inspiralie literari este foarte greu de gAsit.O parte este internS, o parte externd, din realitdlile vielii.

52



- O intrebare mai concretd: de ce Gorbaciov, un vArt alcamunismului, a pus umdrul la cfemolarea acestuia?

- Pdi, de ce rom6nii au pus umirul la demolarea industrieiromdnegti? V-am rdspuns? Simpl,;; a fost manipulat, prin mijloaceinvizibile.

- Numai manipulat?- Numai manipulat. Pdi, vedeli cd acuma a inceput si ia

atitudine contrarS, a inceput sd ia atitudine impotriva intrdriifostelor

ldri socialiste in NATO. $i-a schimbat pSrerea. Afost manipulat.- Kohl de ce s-a imbolndvit dintr-o datd de cancer, cum a

murit gi fostut pregedinte francez Ia timp?- Dvs. vrelisd-Ljudecdm pe Dumnezeu! Nu se poate! Dumnezeu

ne judecd pe noi...- Dar e Dumnezeu?

- Domnule, dacd paranormali au descoperit metode de a?mbolnivi de la distan!6 inalte personalititi, atunciomenirea se afliintr-un grav pericol gi numai Dumnezeu ne poate scipa din ellVAdali seama, a produce cancerul de la distan!6 inseamnS, deja, ciorice individ care devine indezirabil, e-troznit!...

- De exemplu, Dej nu a fost imbolndvit de cancer?.A fostim bol n dvit de para n o rrn al i ?

- Se spune cd a fost iradiat. S-ar putea sd fie chestii mult mai

complicate, pe care noi inci nu'le bdnuim. Aga cum am bdnuit gi

eu: ci a fost iradiat. Multi lurne mi-a spus: domn ule, a fast iradiat!La Moscova, in timp ce a stat la masb, a avut o sursd de radiatiiinjur, l-au dat gata, l-au imbolnSvit de cancer gi a nnurit. S-ar putea sifie vorba de ceva rnult mai complicat. Nu mi hazardez sd emit nici

o ipotezi. Studiez fenomenul. Vd spun sincer, pentru a mA apdra pe

mine, pentru cd nevasti-mea a murit sub ochii mei gi nu a murit inmod cinstit. Nu a murit din cauze naturale, ci de ulcer nu se moare

in se-coiul XX! Doctorii nu inlelegear.r <lespre ce este vorba. Am vdzut

gieu chirurg pldngdnd. Anestezista de la operalie, d-na Daniela Pop,originard de undeva din judelul Dolj, o considera pe nevasti-mea cape sora ei. Nu inlelegea ce se intdmpld. Se intdrnplau nigte feno-rnene iegite din comun. l{u se mai legau fesuturile, degiviteza decoagulare era norrnald! Deci, posibilitA{ile de a determina durereagi necbzunile unor oameni care se opun acestei ordini, care este

contnari ordinii viefii norinale gi universaNe, existS. insi, nu suntposibilitSli distructive pentru c6,zic eu, Durnnezeu nu s-a niscutast6zi, nu s-a niscut ieri, nu s-a n6scut cdnd au apdrut paranormalii

53



gi gamanii. Dumnezeu este etern, infinit, fara inceput gifiri sf6rgit,

indefinibil..El este Universul.- Cine sunt bubulii?- Bubulii? Simplu: cAnd am scris cartea, am format instinctiv

aceastd denumire, pentru a defini acea grupare oculti, care igi

propune si domine omenirea prin manipulare psihologici invizibilS,folosind cumpirarea de congtiinle din rdndul populaliei-linta.lnteresant este cb, din zestrea ancestralS sau din altd parte, mi-avenit acest cuv6nt, bubul. Ulterior, am constat cd in calendarul ebraic,luna bul este luna Scorpionului. Deci, fdri sd vrea!r, am format un

cuv6nt careacuza Constela[ia Scorpionuluici toate relele sunt pusepe capul romAnilor gi altcir pimAnteni. Ulterior, am descoperit gi altemistere. Jineli minte ci eu nu cunogteam nicialfabetulebraic, ednd

am scris treaba asta! Concluzia este ci cineva din rparea congtiinld

planetard ne-a spus clar, celor care suntem mAnali de bune intenlii,cine manipuleazS sau cine incearcd sd manipuleze viala omeneascdcontra ei ingigi. Ei bine, existi indivizi care vor si o domine prin

mijloace dintre cele mai neplScute: durere, sufe5inli, moarte, boali.Atdta timp cdt treburile astea sunt naturale, noi le acceptdm. Tot cese nagte, cregte, traiegte, ca odata sa moara dAnd locul urmdtoareigenera!ii.

- Ali citit ceva din revistele noastre? Ne-am ocupatfoartemult de probleme paranormale dar, mai ale,q de acesfe lucrdri...

- A, da! Pe dvs. vi intereseazd Conspiralia lojilor 9i.".- Conspiralia Satanei.- Domnule, stali un moment, cd folosim nigte cuvinte tradi[ional

falsificate chiar de cei care ne conduc! Eu nu o sa-l apar pe individuldsta sau pe altul pentru ei eu nu sunt avocatul Satanei. Cineva mi-atrimis un pachet de cArli, pentru cd a vizut cum scriu, pentru a maputea acuza. $i, cdr[ile alea se numeau "Avocatul Satanei". Eu amspus: mdt oa meni buni, sd ludm mitul biblic Ai sl-l cdutam pe Satana,sd vedem cine-i individul dsta, sd ne tdmurim ce-i cu e/. in mitul

biblic, Satana apare de doud ori: in Caftea tui tov, |e pozilie deinger cercetag, trimis de falsul Dumnezeu, lahve. Ala nu esteDumnezeul la care se inchini romdnii.. Ei se fnchind ia Dumnezeulvie{ii, care este Universul, pentru cd in slujba de Pagte se spune:"Cu moaftea pe moarte cEtlcdnd gi celor din rnorminte via{d ddruindu-1e".

Deci, falsul Dumnezeu, lahve, il trimite pe Satana pe PdmAnt s6cerceteze, si vadi ce e pe acolo: ce face credinciosul lon, dacd ecuminte, daci respectd regulile ebraice. Mai apare o dati acestindivid cu numele de Satana, in Cartea arhiereilor, acuz6ndu-l pe



unul dintre arhierei c5 a incdlcat legea palrnudicd gi ardtAndu-i lui

iahve cb trebuie sd-l pedepseasca Deci, era un fel de procuror al

lui lahve. Acest Satana este un per;onajfictiv cam de tipul cum erala noizmeul. E un personaj de bas,m. Nenorocirea vielii romAnegti

vd spun eu de unde a venit: unii str'6buni de-ai nogtri au preluat

aceste basrne gi povegti asiatice, pastorale, primitive gi rnisogine.

Le-au luat cutitlul de adevir revelat gi au spus: gf{i asfa fnseamndadevdratul Dumnezeu. Adeviratul Dumnezeu este cel la care,

gAndim 9i simlim fiecare - viala Universului.- Gd e vorba de conspira{re sau cd i-au dat denumirea de

Conspira{ia Satanei, e altceva. Eu vorbeam de conspiralia mon-diald, care existd!

-'Nu gtiu cum s-o numesc. Pdnd nu-i gtim exact, nu putem

acuza. Sd vd spun de ce: avem tendinla si ne dim singuricu pumnii

in cap. E o.conspiralie diabolicS,'pentru cd, in ultimii 500 de ani, au

falsificat atAt de mult limbile, incAt acuzdndu-i pe nu gtiu care, netrezeam acuz6ndu-ne pe noi. Eu am explicat treaba asta in douicdr[i: 'Secretele exploratorilor astrali" gi "Nitscu[i pentru a invinge",

in care eroul romAn se intdlnegte cu un paranormal evreu gi discutipe temd. Al lor spune: atenlie, noi vom dispdrea dar voi vd veli

inchina la zeii nogtri!$i acesta este adevdrul: o parte d.in romdni se

inchinb la zeii ebraici, inventali undeva in Orient. La care romAnul

ii spune aga: noi am suferit din cauza miturilar voastre, insd nu ne

vom inchina la zeii vogtri, ci ne vom inchina, in continuare, luiDumnezeu cel adevdrat - viala Universului, congtiinla Universului,puterea Vie{ii. Eu am intuit cam cine a declangat acest flagel mondial.pentru

a impune mitul biblic cu titlu de adevir. Nu l-au declangat

numaievreii. L-au declangat, intr-adevir, nigte persoane ca ginoi,

indivizi pinrAnteni, delindnd avere gifunclii importante in ierarhiilepolitice sau religioas. Nu uitali c6, la ora actuald, se pune problema

cine invinge: ortodoxia sau catolicismul! Nu uitali cd Rusia gi-a

p!"opus sa devini centrul ortodoxiei, s6 fac6 un imperiu ortodox cu

sediul la Moscova. Nu r.ritali c5 Vaticanu! gi-a pus gi et problema s5

ocupe !6rile foste socialiste. $i in acest rdzboi mistico-religios gi

semantic, orice individ care nu crede in Adeviratul Dumnezeu, ci

in ritualurile astea inventate pe baz6 iudeo-greceascS, pic6. Eu am

inceput si arn suces in via!6!i sA nu nnai potfi atins.in momentulincare am spus: au gregit strdmopii rnei cd au erezut fn povegtile tui

Iuda, lnsd eu mdt intore la credin[a adevdratd a strdmagilor mei.

$red in pianeta care md line in via!6, in viala planetarS, in viulplanetar, cred in Univer:sul infinit gi in spiritul universal, care este

una din manifestdt-ile vainleilui

Dumnezeu.55



Oana $.lu!6 Ei Pavel Goru!



CAPITOLTJLHI

M"4,,08 iutie'1997.Conferinld de presd

organizatd Ia Hatelul "Jiul" - Craiov,a.

tnteruiu acordat in excl usivitaterev i stei *

O B I ECT.IAGAZt N" - C ra i aug.



Din nou la Craiova, Pavel Co;rutaruncd"petarde":

"soTtA Mt-A MURtr OTRAV|TA!'

"Lupulsinguratic",*r*rr':::;r:::{;::{il";t;;t;';"i:Coruli niciodatd n-a orgdnizat de trei oriintdtniri cu cititoriiin acetagiorag. Din acest punct de vedere, Craiova este singulard.

lnilial, am fost.informat de prezen{a sa pentru zilele de 9 gi 10

iulie a.c., acesfa fiind gi anunlul publicat, din vreme, in revistd.

lJlterior, venirea scriitorului Pavel Corulin Craiova a fost devansatdpentru B gi9 iulie a.c. adicd, pentru zilele in care avealoc Ai'isummit"'ul NATO de la Madrid, cd tot era programatd lansarea cdrlii sale

"Good hye NATO, man amour!"...Ca gi in ocaziile trecute, Pavel C)rul a aruncat numeroase

"petarde" (ca cea din titlu), sd avem ce publica sdptdmdni bune...

Aceasta, in ciuda unora, veni{icu sarciniprecise de "bruiai" ! (+D.)

- Din tittul ultimei dvs. cdrli - "Good bye NATO, moiamour!" - sdinlelegem cd gtia{i dinainte rezultatul de la Madrid?

- Nici nu era greu de stabilit treaba asta!Acum, sb nu credeli

ci am fost vreun vrdjitor, vreun ghicitor. in ciuda propagandei

degdnlate gi umilitoare, desfSgurat6 de anumite persoane oficialq

sau neoficiale, care au ficut un ghigeft din sperahlele romdnilor dea intra in NATO, totul era clar datoritd unor cauze pe care le-am

enumerat in carte. Prima qi cea mai importanti cauzA este ci noi

nu am depSgit testul de umilinli: rom3nii au rimas, tougi, un popor

demn. NATO nu are nevoie de noidiscordii, Americanii nu au nevoie

de parteneri de disculii contradictorii. Ei au nevoie de excutapli

obedien[i gi ascultdtori. in al doilea r3nd, noi nu am depdgit testul

economic. Romdnia nu este ingenuncheatA economic, Dacd la noi

nu au investit decAt zeam|de Coca-Cola, va dali seami ci nu era

nevoie de umbrela NATO pentru a ap6ra interesele economice aletrusturilor americane in Rominia! ln al treilea rAnd, economia romA-

neascd a rezistat 9i a ramas, parlial, in m6inile romAnilor. Acest

lucru nu a convenit. Si fim clari, intr-o lari in care pregedintele are

un salariu de 20.000 de dolari pe luni, capitalistul care are un venit

de 500.000 dolari este cel care conduce, in fapt" Deci, in spateie

birocra{iei qi oficialit6!ilor annericane existd un adevirat guvern din

umbra, care decide: nu avem interese economice, nu ne bdgdm...

- Crede{ ch gi religia e;te un eriteriu nc-*ttru accepbrcafn NATO?.5S



- Daci ati observat, patriarhulAlexei al Rusiei a declarat cd apurtat tratative, in numele ortodoxiei, cu Sfdntul Scaun. L-aliimpu-ternicitdvs., c5.sunteliortodocgi? Eu, mdcar, m-am declarat p6gAn,

ca s6 fiu sigur ci nu sunt sub cismd ruse?scd. Deci, cu de la sineputere, cea maimare putere ortodoxi, Rusia, gi-a permis sA poarte

tratative secrete cu Vaticanul... Concomitent cu inrpArlireaeconomicd, apare gi tendinla de impirlire religioasi. Dupd cumgtili, religia a alimentat gi exploatat credinla, speranla, durerea,nagterea, cisdtoria, moartea, evenimente principale in viala omului.Religia's-a erijat in purtdtoarea cie cuvdnt a dumnezeirii. Eu am oalti pdrere, dar nu am si o dezbat in fa[a dvs., pentru cA nu vreausd vd jighesc sentimentele religioase. in orice caz, eu afirm cdDumnezeul- Univers nu are nevoie de religie. Cu certitudine, proble-

mele rbligioase sunt spinoase in cadrul alianlelor politice, economice

gi militare, NATO este structurat pe francmasonerie gi catolicism.Ortodoxia rezistd foarte greu. E vorba de ortodoxia greacd, in primulrdnd. Dincolo de lozincile politice gi religioase se aflS interesuleco-nomic. intotdeauna religia a reprezentat gi ea un interes economicgide putere ocultS.

- Cum vedeli evolulia economiei romdnegti?- Degi sunt nalionalist, md cunoagteti, suslin foarte tare gi pAnd

la capit pozilia domnilor Ulm Spineanu giViorel Cataram6. lnves-titorii romAni, capitaligtii rornSni, pe care

trlnuiesd-i creg{em,

trebuiesi fie ajutati si nu cadd la concurenlA cu marii capitaligti strdini.Daci am pornit pe direclia asta, a unei societdli capitaliste, trebuiesi avem capitali$tii nogtri, Avern posibilitdli extraordinare dedezvoltare ecOnomici pe cont propriu. Citre noi au intins m6najaponezii. Modeluljaponez este net superior celui american, dovadirci i-au bdtut. Pomul cu o singurd rdddcind se prdbugegte. Statulcuo singuri direclie de relalii economice gi politice este un stat slab.Noi, in mod normal, trebuie si ne indreptdm cdtre toate direcliile. Aici

e vorba de o reaclie infantili a unor politicieni de tipul acelord careagteapti sd vind mdmica in ajutor sau fratele mai mare. Omul politic,

Tn afarA de Durnnezeu, nu trebuie si se supund nimdnui. Trebuie sdrecunoagtem ci noi nu am avut personalitdli politice in ultimii 7 ani,

care si adopte pozitia romAneasci de care sA fim inAndri. Noitrebuies5 acordSm o atenlie foarte mare rela{iilor economice.

- Turismul nu esfe o solulie de dezvoltare economicd, pecare trebuie sd o exploatdm Ia maxim?

- Mie mi s-afdrut

ciudat ci turismul romdnesc a decdzut foarte

60



mult. Spre deosebire de alti ani, anul acesta nu am vdzut pe litoral

nici un striin. Unul singur si fi v6zut, de simAn[i... $i atunci m-amgAndit la o cl-restie: daci tot au apdrut patroni, sd d6m o lege prin

carp sd-i obligim ca o datd pe an si asigure fiecdrui angajat bilet

de odihnd intr-o staliune. Totur se pbate. Daci in anii 70, cAnd

eram tAndr locotenent demarini in

Mqngalia, nu aveai unde sd

arunci un ac 9i erau foarte mulli qtrdini, acum singurii care mai

vorbeau o altd limbd erau nigte cet6leni din Harghita - Covasna,

care se considerau de altd etnie! Deci, interesul nostru trebuie sd

se indrepte citre economic, produclie 9i servicii. ConducdtoriiRomdniei trebuie sd TnleleagS cA sarcina principalS nu este spec-

tacolul politic, ci organizarea vie[ii economice. Cred cd ritmul priva-

tizirii este mult prea mare ca si asigure accesul romdnilor la avutia

nalionali care se privalizeazd

'.crN E CEDEAZA

|l#irH:5*oNAT roNALA,

(OB IECTIV MAGAZIN n r. 2 8/3 1.07.9 7)

- Revenind ta NATO, nu cumva Franla a vrut sd gantajezeAmerica cu Romflnia, pentru a obline nigte avantaje?

- Relaliile dintre Franla gi SUA, relaliile dintre Franla gi NATO,

sunt tensionate, $i pe buni dreptate. Franla a ridicat in repetate

r6nduri urmitoarea problemS: conducerea trupelor europene dinNATO si fie asiguratd de europeni. E o chestiune de demnilatena[ionali gi de orgoliu. Fraincezii Sunt orgoliogi, Degi Franla nu maieste o mare putere economic6, existi o anumiti francofohie pe

care francezii o intrelin. Pentru asta e nevoie gi de drepturi politice

deosebite. Francezii nu sunt singurii care au reticen[e la adresaamericanilor, in NATO nu este democralie, este dictaturi americani.in privinla Romdniei, Clinton nu a luai o decizie, ci a executat ordineleguvernuluidin umbr6. Eu vi spun clar: exist6 un guvern in umbr6,

care are banii, care ia hotdrArile...- Cum vd explicali cd "Bell Helicopters" a intratin Romdnia?- Dvs. afiinleles foarte bine cum se fac escrocheriile econo-

mice. 1,5 mi!iarde dolari este o nimica pentru ei. lnteresele suntfoarte mari, Mai e ceva: inddrjirea rugilor. Eu nu pot si vd dau un

motiv clar gi concret pentru care ruqii nu vor sd ne lase americanilor,

Este o ind6rjire extraordinari, pe care nu o ?n!eleg. Ceea"ce probabil

nu ati gtiut este'faptul ci mafia financiard ruseasci a incercat sipuni mAnape PETROMIDIA,

6I



- lVu esfe mai simplu sd creezi aici industrie militard pentrubazele NATO?

E posibil gi asta. Eu am o varianti ascunsi gi urdtd, legat de

ce vor sd faci americanii din noi. Nu o pot dezvAlui. Dvs. ali atins-o:armament, informalii. Vor sd-i foloseasc6 pe cei ca mine, pentru cd

sunt ceimai mari specialigtiin lupta impotriva rugilor. Deci, noi si fimvArful de lance al intereselor americane, f,6rd ca poporul nostru sifoloseascd ceva. Eu nu yreau sd fim mercenarii unor interese strSine.

- Nu credeli cd linia s-a fras pe Prut?- Noiinci nu qtim unde s-a tras. Eu voi cipdta textul original

alin[elegeriidintre rugigi NATO, in limba englezd.'Vom vedea atirnci.& - ln contextul intrdrii lJngariei in NATO, cum privili

problema minoritarilor maghiari din Romdnia?- S-a fdcut o mare gregealS cu Ordonanla 22, o ordonanld

prin care primarii sunt in pericol sd fie pedepsili. Vi spun cinstit, din" disculiile cu fogtii mei colegidin Serviciile Secrete, situalia din Ardeal

este foarte tensionatS, deoarece ungurii au luat nigte mSsur.i de, gantaj. Deja au aclionat violent, in mai multe cazuri. Sloganul 6sta

cu descentralizarea stata16 avizat, de fapt, crearea unor enclave,autoconduse de c6tre miniguverne, in detrimentul statului.

-Vor ridica maghiarii pretenlii? Cum va reacliona Romilniain asemenea caz?

- Am vorbit gi in carte despre acest lucru. Armata ungari se

va integra in armata NATO. O explozie minoritard pe teritoriul Rom6-niei arjustifica intervenlia NATO numaiin Transilvania, in cele doud

euroregiuni construite, deja, oficial. [n urmi cu un an, cdnd vispune-am de ele, spuneali,ci fabulezl Nu fabulam. Este posibil caactuala guvernare si fi luptatpentru intrarea in NATO, pentru evi-

tarea acestui lucru.o - IIDMR-u\ exercitd o formd de gantaj in coalilie?

- O afinn aici, sd se inleleagi clar: in rAndul UDMR-ului existS

oameni pldtili de Budapesta!Acegti indivizi, o{atd ajurpgi la putere,

infiltrali in coalilia majoritard, au aclionat foarte pervers. Au incercatsi lege de mAini gi de picioare CDR.ul gi PD-ul prin nigte inlelegerilocale, astfel ca ei sd le impuni hotdrdrile lor. Deci, reprezentanli ai

unei minoritdli, pe motiv cd au contribuitla alegerea pregedintelui 9ila formarea coaliliei majoritare, au inceput si ridice pretenlii din ce

in ce mai mari, Romdnii sunt discriminali, la ora actual6, pe teritoriul

nalional. Einu au aceleagidrepturi ca minoritatea maghiard! Nu am

inleles deloc qe i-a determinat pe ldrdnigti, tradilional nalionaligti,

62



sd cedeze in aceast6 problemS. Nu am inleles raliunile pentru care

a fost emisa faimoasa Ordonanfd 22, decAt cd a fost impusi prin

ingelitorie de cdtre UDMR. in orice caz, asta inseamn6 sinuciderepoliticd. Cine cedeaz6 in problemir nalionald, pierdelAcest poforeste nalionalist, fird a-gi face din asta o politica.

"DAGA TNTRA lrrr 1anA, pAcEpA MoARE!'(O BIEC TIV MAG A ZIN n rl 29/07. 08. 97)

- Cum privilifncercdrile de reabititare ale tui Pacepa? Este sPacepa un erou?

- La inceput, au pus problema pe tapet. Un singur oficial al

actualuluiguvern, dl. Oprig, a zis sd nu mai punem etichete pe Pacepa.

Pe Facepa nu trebuie si punem etichete. Existi o hotirdre judecbto*

reascd definitivd, datd de o instan!6 legal6, romAneascd, decondamnare la rnoafte a tradatorului Facepa. Faptul cd anumitepersoane gi-au perrlis sd scoatd din iodul Penalbondamnarea cu

moartea nu inseamna nimic. inseamnl ca este condamnat intreaga

sa viald. Nu putem transforma trdd5toriiacestui neam in eroi 9i eroii

in trdddtori! Cei care au suferit din fuga gitr6darea lui Pacepa nu au

fosi cei din neamul'conducdtor. Sunt sute de ofileri de informaliicare

au suferit. Unii au rnurit. Dacd cineva Tgiinchipuie cb poate fi reabilitat

Pacepa, se ingeai6. Pacepa trebuie sA dispard pentru totdeauna dinrneamul nostru, aga cum trebuie si dispard orice fel de trid6tor! Deci,

in problema Facepa, am vdzut od se fac demersuri pentru r^eabiliiare.

Daci intrd in 1ar6, moare...

- Sd ne intaarcem pulin la pedeapsa cu moartea... O

- Cei care au hotdrdt, f5rd sd ne fntrebe, suspendarea pedepsei

cu moartea, au gregit. Toate statele moderne au pedeapsa cu

moartea penkr.r urrnStoarele infracliuni: omor asupra unei femei

gravide, omor-asupra a doud sau mai multe persoane, ornor prin

cruzimi, omor prin mijloace care pun in pericol securitatea public6,omor asupra unui copil sau asupra unei persoane incapabile de a

.se apira. Spune{i-mi, pentru asernenea criminal pedeapsa cu'moartea

nu este corectS? Ca un exernplu, omorulasupra uneiJeimei

gravide inseamni cioui vieli curmate. Criminalul priniegte condam-

nare perviald" Vine un domn pregedinte, care nu a studiat dreptul, gi

ii aplic6inigte reduceri de pedeapsS. Dupd 10 ani, ilvezi la suprafa!6.

in timpulasta, doud vieli, iare rneritau si se dezvolte, dispar. Deci,

pedeapsa cu moartea trebuia menlinuti, mScar ca efect psihologic.

OJ



- Cum privili privatizarea in cazul unor intreprinderistrateg ice pentru stat?

Eu am fost impotriva privatizirii industriei de armament 9iaeronautice. Am ticut aceste industrii cu greu. Nu uitali ci, in perioada

interbelicS, romdnii aveau avioane de lupti gi ci intre primii care au

produs avioane de luptd au fost gi romdnii. Ai un avion bun, il vinzioriunde, oricAnd 9i nu te intereseazi cine cumpird. in faza intdi,

dupi decembrie 89, vd aduceli aminte ci o parte din junaligti, unii

plStili, allii pacalili de propagandS, suslineau cd romAnii au fdcut o

mare gregeald cd au produs si v6ndut armament intr-o lume a pdcii.

Vi rog sd vedeli acuzaliile lui Bdcanu:intr-o iume a pdcii, securigtii

romdni au traficat armament:..

Un alt exemplu: de ce trebuie sA se privatizeze Romtelecom?

La ora actual6, Romtelecom este cea mai rentabild institulie din

RomAnia. OricAt ar ridica tarifele, cetdleanul nu renun!6 la telefon.Fiind proprietate de stat, veniturile suplimentare merg la stat qi pot fi

redistribuite la cultur6, sdnitate, invilimAnt etc. De ce trebuie sd

privatizim intreprinderifoarte rentabile, pe care statul rom6n le poate

administra in inteiesul sdu siin folosul nostru?- in domeniul informativ, nte afldm in fala unei reale

schimbdri?- Cei care cred ci poli si faci un ofiler de informalii batdnd dln

Fpalme,se ingeali! in momentul in care eu vi dau o'truii de chirurggivi kimit si operali pe cineva, imi spune[i: "MdiCoru{ tu aiinnebunit?

Cum sd tai eu omul acela?" Atunci, cum pot sd numesc pe cineva gef

de serviciu secret, direct? Culmea este ci au lovitin bunii romAni. Auurmdrit, au filat, au terorizat, au ameninlat bunii romdni. Eu am spus:fralilor, am trdit cAt am trdit, dar gdndi[i-vft Ia viitor. Copiii nagtri trebuie

^-d.rdmdnd stdpdni in aceastd lard. Deci, ugurinla cu care au tratatserviciile secrete, acuzaliile fdrd ternei adresate Securitdlii nalionale,a determinat fraudarea econorniei, sl6birea serviciilor secrete care

aduceau informalii. lnformalia este o rnarfd foarte important6, inclusivin domeniul economic. Nu intAmpldtor s.au desfiinlat Direc{ia deContraspionaj Militar, Direc[ia de Contraspionaj Econornic gi unitateaspecia16 anti-KGB. Nu s-a desfiiinlat Securitatea politicS, Direclia I a

rdmas, in continuare. Virgil Mdgureanu nu a fost profesionist, gi-a

b6tut joc de SRl. El a avut un stagiu de 6 luni in Securitate, intr-unsector neoperativ, de analizd-sintezi. Afost numitin funclie pe raliunipolitice 9i 9i-a indeplinit rolul politic. Dac6 era o personalitate, primul

lucru pecare-l f6cea era sb apere interes€le nalionale. Nu

poli

si

'-#-



numegti gef de serviqiu secret un om care nu a parcurs toatetreptele

muncii. Alegerea lui Costin Georgescu a fost ficuti tot pe criterii

politice. Ceea ce m-a uirnit a fost subllnierea cd Geoqjescu nu a

ficut parte din Securitate. Dupd 1964, criteriul ideologic nu a contat

in alegerea ofilerilor de informalii. Acontat capacitatea fiecaruia de a

rezolva problemele pe care le-a primit. Eu ag fi selectat pe cei maibuni profesionigti.

,,EMIL BODNARAS A TRADAT KGB-UL''

P B IECTIV MAGAZIN nr. 3 A/ I 4. 08. 97)

. La Ya/fa, Roosevelt a venitin eirucior gi Stalin era bolnav

de inimd. La Helsinki, Clintan a venittotin cdrucior gi E$dn totbolnav de inimd. Curn visepare coinciden{a asta?

- Coincidenla asta vine mai de mult. Eu am f6cut un gest pecare nu l-a fdcut nirneni. in urma cu 5-6 ani a avut loc un coRgres

mondial de astronornie, in care s-a propus ca denumirile constela-

liilor dih sfera cereascd cunoscuti sd fie schimbate, astfel ca fiecare

popor sd aibi o reprezentare gi in cer. S-au opus foarte tare. Eu ce

am ficut: rn-arn apucat gi anr schimbat toate denumirile din sfera

cereasci, d6ndu-le denumini ideatice. Explicalia gtiinlifich pentru

care am fdcut treaba asta: prin cuvfint, oarnenii pot fi rnanipu!a{i

intr-o direclie sau alta. Tiparul nnental pe care oamenii gi-lformeazi

este dominat de mistica primitivd ebraic6. Attrnci, eu am interveniigi am schimbat toate denurnirite. Toate aceste schimbiri le-am fbcut

ie bazi de calcule astronomice, foar-ie precise, explicAnd curn este

influenlath viala phmAntenllor de denumirile agtrilor, ci agtrii sunt

prea departe ca sd ne influenleze. Frima reac[ie obseruabild: in

lsrael a izbucnit o demonstralie cu caracter laic. Pentru prima datd,

a avut loc o demonstralie impotriva rabinilor care manlpi.tlau pe

bazd mistic6, semanticd. Poate cA arlr a mia parte de 'Vini"in apariJia

acestei migcdri, pentru ci aceste cdrli sunt citite gi in lsrael.... - Curn funcliona mecanismul?

- Eu am nnniit c6, din perioada medievald, anumite grupe de

iniliali iudaici au chimbat denumirile 9i au determinat apari[ia unor

cuvirite prin care creeazb un anumit tipar mental nefavorabil altor

popoare. $i atunci, pentru piguran!6, am schimbat denumirile in

denumiri ideatice. Acum, nu mai pot manipula. Sd vd spun despre

ce este vorba: e vorba de contagiunea psihicd. lati de ce eu am

lansat, impotriva tuturor 2odiacurile rispAndite prin reviste, cdrli,

65



televiziune, am lansat un zodic alfericirii. Toate denumirile sunt idea-

tice gi frumoase. Toate caracteristicile le-am pus din domeniulpsihologiei umane,

- Cum vd explicali cd Bodndrag a fosf cel care i-a deter-minat pe rugi sd iasd din lard?

- Bodnirag a fost ofilerin armata veche. Afugit la rugi. Fusese

general KGts, dar asta nu Tnseamni mare lucru. in urma noastririmAn numaifaptele noastre. Nu este singurul '1ntors". in momentul

in care s-a trezit la realitate... El a fost indoctrinat intaza initialS.

- Cum vedeli scena politicd romdneascd?- Acum, depinde de guvernanli. Am in[eles cd gi ei se tem de

alegeri anticipate, $i eu mi tem, pentru cd nu au apirut mari perso-

nalitdli realiste. in acegti trei ani, noi putem sd devenim o mareputere economic6, pentru ci relaliisunt, dorinle sunt;

- Am scris un editorial, in serial, in care afirm: "Nu avemnevoie de partide politice". Am fdcut gi o propunere concretdde organizare a alegerilor nominale.

- ldeea este foarte bun6! Politicianul trebuie si fie tot'timpul

congtient ci poate fi schimbat in orice zi, dacA nu-gi va face datoria

fali de cetdlenii care l-au votat. Eu scriu de vreo 3-4 ani giiiinvS! pe

cetilehi si ii cheme gi si-i intrebe ce au fScut ei in Parlament. Educalia

democratici nu se face cu slogane. Fiecare cetilean trebuie si fie

convins cd o parte din puterea statali se afl6 in mAna lui.

- Vd dau o informalie pe care, poate, nu o aveli: in 2 ianua-rie'1995, la Predeal, lon lliescu gi Dumitru Tinu, de la "Ade-vdrul", s-au intAlnit gi au pus la cale acea campanie pentruvotul uninominal, care a pornitfoarte bine. LADO a sdrit imediatin sprijinul ei. L-am intrehat pe lon lliescu la Craiova: "Domnu!ePregedinte, ali avut toate p6rghiile in mA-ni. De ce v-a!i oprit?';Se pare cd lliescu a vrut sd le arate pisica celor de Ia el dinpartid, care nu-l mai ascultau. Cum vd explicali treaha asta?

- Eu sunt de acord cu votul uninominal. O sd candidez laCraiova, data viitoare. La Bucuregti m-au votat, dar am fost redis-

tribuit pe calculator. E culmea: cetAfenii igi exprima voinla gi o

fier,dtanie cu electronici schimbi aceastd voin!6..Bine, eu oricum

nu rdmAneam ?n Parlament, pentru cd, in primul rAnd, nu puteam

depune jurimdntul. Eu nu jur pe Biblie! Eu nL cred in Biblie. Eu

cred in istoria neamuluri meu, in credinla neamului meu. Biblia este

scrlsi de iudei, are alte interese,..- Qare ar fi aceste interese?

66



- Ali vdzut ci gi Biserica noastri a luat-o serios cdtre partea

financiard. intre dogmele religioase giactivitSlile religioale din ultimul

secol este o fracturd foarte dur6, pe care cetdlenii de rAnd ar trebui

sA o bage in seam6, s6-gi orienteze gdndirea cdtre Dumnezeu. Din

partea bisericii nu cred ci o sd vind salvarea!Vinovali suntem noi

gicetSlenii care acceptl sloganele gi lozincile de dezinformare gi

manipulare. Noi suntem romAni gi in tot ceea ce facem trebuie sd

primeze interesul na{ional.- Am in(eles de ce Yalta gide ce Malta, De ee Madrid?- Pe mine m-a frapat particula "alta" gi a trebuit si vdd de ce

persoanele respective gi-au ales iocul de intAinire in localititi care

au'in denumirea lor particula "alta". E simplu: existh o conceplie

misticd, dominantd in francmasonerie gi religie, potrivit cireiacuvAntul este Dumnezeu, simbolul are putere gi cel care deline in

mdini prima gi ultima literi este un fel de zeu. Prima gi ultima literSdin alfabetul ebraic sunt: a/ef 9i fav. Citili primele doud litere din

denumirile lor: a/ - fa. Deci, masonii au incercat"si se intdlneascd

intotdeauna in localitdli care aveau in denumirea lor particula "alta".

Cum se spune rnamA, in spanioid? Madre! La cine se inchind maso'

nii? La mami sau la tata? Cum lise mai spune? "Copiiivdduvei".

,.CAMA$A ROSIE A I.IJI DOMOKOS GEZA

irusemrun"'..uoT:#:',,?Irff;,',,i',,,,,,0,,,- Ce ne puteli spune despre Francmasonerie?- Eu nu am nirnic cu aceastd institr"rtie. Nu maie un secret c5, in

ultimele doud secole, o mare parte din conducitorii lumiieuropene 9i

americane au fost influenlali de Francmasonerie. Cu certitudine, nu

selecteazb cele ma i'eu;ite exenrBlare umane pentru a le iniroduce

ln strr-rcturile de putere, ci seleclioneazi pesonaje obediente, care sd

acuite, s5 execute ordinele. Asta insearnnd c6, Tn final, va egua intr-oorganizalie oculti de tip mafiot, unde conteaza numai supunerea

fald de gef gi nu inteligenla sati productlvitatea persoanei.

- Prirnul guvern sorziefic era format fi0% din masoni...* Un moment: Lenin era mason. Masoniiau impus socialismul

gi tot ei l-au scos. 1

' fi/u ei au invenfaf gi parttdefe?- Ei au inventat 9i partidele.,.

- Conteazd forma de Uuve\ment sau oam

.enii

care o aplicd?



- Eu nLi am fost socialist, dar socialismul putea invinge dac6avea oameni care sd munceascd. Se putea trii foarte bine insocialism. Condilia

'eraca oamenii_si respecte legile gi sd nu se

ajungi din partea liderilor la dictaturd gi nici la abuzuri. Concluzia:or6nduirile depind de oamenii care conduc.

- Nu cumva socialisrnul a promis mai mult decdt a pututrealiza gi oamenii s'au sdturat, Ia un moment dat?- Nu putea sd ajungS, pentru cd a promis foarte mult in plan

ideal. incepuse in anii 70 ceva bun, insi a uitat un singur lucru:transformarea psihologici a omului dureaza sute de ani. Ca sd facidin nigte oameniobignuili nigt6?ngeri, cum scria in statutulila, nu

se poate. Acum trebuie sd recunoagteli: ingerii nu sunt delocinteresanli, cum nu sunt interesante sfintele! Eu am crezut inordnduirea aceea (socialismul . n.r.) cdnd eram foarte tAnAr. in faza

iniliala nu am crezut, pentru ci aveam motive familiale. $ti!i castrdbunii mei erau mai instirili. Am fost educat antisocialist. Amintrat in liceul militar, $coala de Ofileri de Marin6, am v6zut cd semuncegte, ci erau romAni modegti. Am inleles c6 se face cevapentru intreaga naliune gi atunci rn-am dus frumos qi m-am rugatsi mi primeascd in partid. Pe mine nu m-a determinat nici un interes.

M-am dus sd mi primeascd in partid cdnd romAnii au refuzat sdintre in Cehoslovacia, in 1968. Nu au rrrut sd md primeascd atunci,

m-au primit dupd un an. in momentulin care am descoperit abuzurileactivigtilor de partid, am renunlat la socialism exact cum l-am luat:

din proprie inifiativd. in 1980, in luna octombrie, am incetat si cred insocialisrn. De atunci nu rnai poate si ma convingi nirneni cA poate

sd pdtrundd undeva socialismul sub formd de societate a dreptilii.Daci s-a ajuns ca ceidin clbsa conducdtoare si se intAlneascd cuinfractori gi un ofiler onest din Se,r,rciile Secrete dezvdluie o infracliunegi este pedepsit, inseamnd ci aqastd societate nu este bun!. Amrbmas pe pozitii nalionaliste. Totugi, naliunea trebuie si reziste indi-

ferent de sistemul politic 9i sEr se dezvolte.Era oportund alierea na{ionaligtilor Ia guvernare?

- Dar cine ii primea, c6nd ordinul a fost clar descoatere a lor?De ce credeli cA am apirut eu in viala publici? latd despre ce estevorba: a apdrut echipa Funar - Suianu la mine gi m-au rugat si-isprijin in campanie. Am inceput campania far6 sd fiu membru departid. Dup6 aia, am semnat, m-au bdgat gi pe list5. in timpul cam-paniei, mi-am dat seama ci ordinul era clar: PUNR, PRM, PSM sd

dispari din viala politic6!Joculs-a organizat prin mass-media, con-"68



centrdnd atenlia electoratului petreiformaliuni: CDR, USD, PDSR.

lni!ial,. in sondajele de opinie nici nu apirea PUNR-ul. Pe urmi,

apdrea cu 1oh. Pe bune, avea cam 6%. Cu furtul de voturi, a rdmas

cam 4,5o/o. Cdnd mi-ain dat seama de jocul Ssta disperat, am tras

tare. Am b6gat gi banii pe care ii avqam pentru plecarea in Mexic "

si md documentez. Am umblat prin mai multe judele. Am tras 9i inBucuregti gi am crescut de 6-7 ori electoratulfali de alegerile locale.

Mi-arir dat seama ci cei i:are au condus PUNR-ulnu erau specialigti

in conducere, coordonare gi controlde partid gierau nigte oameni

vis6tori. Ficeau o gregeald ci se lSsau lovili din amele pi(i' $i am

spus: nu mailoviliin CDR, lovi{inumaiin PDSR. PDSR-ultrebuie sd

cadb neapdrat, pentru ca romAniisd vadd cealaltd fa!6 a medalie!. A

iegit ceea ce a iegit. lmediat, Funar a anunlat ciJ sprijini ?n runda a

d6ua peConstantinescu. Gavra a anunlatcd-lsprijindpe

lliescu. Tabdrba fdcut pace gia spus: domnilor, fiecarscu cine vrea. dricum, nu puteai'

controla cetSleanul la vot. Dupi alegeri, delegalia PUNR-ului s-a

prezentat la Constantinescu. Au spus aga: nu cerem nici un post in

guvern gi vd sprijinim necondifionat, cu condilia sd nu acceptali

UDMR-ulla guvernare. Nu s-a putut...'- Care sunt cauzele?- Despre ce este vorba:in aceasti !ari, nu existd minoritili.

Toli suntem majoritari, cetileni rom6ni. Minoritatea a fost inventati

pentru a ne dezbina. Nimeni nu poate demonstra cd e romdn pur-sdnge. E gi greu si.demonstrezi treaba asta, Tnsd principala noastri

calitate este de cetileni romdni. Cei care nu respectd aceastd calitate

trebuie ridiculizali. inci ceva: ungurii au fost foarte r6i. $ti!i c5 in

Harghita impotriva lui Funar au organizat un atenta!' in lara asta au

ajuns sd conduci minoritarii? lar69i este o manipulare de tip mistic.

V:am explicat eu despre ce este vorba' Eu nu sunt Tnsurat cu Funar,

ca si-lapdr. Eu m-am dus s6'apdr ideea de unitate nalionali. Funar

a mers numaipe spontaneitate.Lui Funar cine i-a organizat acea campanie, in 1992, in

stil american?- $i atunci am fostin campanie 9i am lucratcu el. De data

aceasta, a fost Gavra, care a rdmas in Bucureqti' intre Gavra, Suian

gi Funarexistau nigte certuri, generate de orgolii, boald romAneascd

tipicS. Gavra il lucra pe Suian pentru a-i lua funclia de secretar

general. Suian credea ci m-au chemat pe mine pentru treaba asta.

Eu am venit s6 fac treaba aia gi si plec. $i aga am .si ficut. in

campanie nu se fac astfel de lucrurl Eventual, te inchiziintr-o cameri



gi te bali cu 6la. Deci, nu au gtiut si se fereascd de manipuldri. Ele aufost variate, bine organizate. Viitorul migcir:ii nationaliste eu nu-l vidin ceea ce a fost pdni acum. Trebuie si se trezeascd la realitate,sd Tnvele faptul ci a conduce un partid inseamnd sd fii profesionist,

si ai un aparat de profesionigti.

Teoria mea mai veche, pe care am giscris-o, esfe cd s-adorit, tn faza asta, sd se meargd cu PD-ul, care este un partid deevrei, gi cu UDMR-ul, sperflndu-seintr-un lobbiereiesc, masonic,maghiar gi urmAnd ca dupd aceea sd se meargd pe coardanalionald, motiv pentru care au 9i inceput din timp nigte ac(iuni.De exempl u, P U N R-u a fost epu rat de Fu n ar, vdzut ca extrem i st.PRM-ul, dacd ar fi ldsat fdrd Vadim, ar fi considerat un partidnormal. PDSR-u/a fosf gie/spart, lucru previzibil cu luni de zileinainte. in momentul acesta, s-ar putea elimina PD-ul gi IJDMR-

ul de Ia guvernaregi CDR-ul ar putea guverna singur, cu suslineredin partea independenlilorlui Melegcanu gi posibil ai PD-ului.

- Existd o asemenea variantd.- S-a formaf aceasfd Alian[d pentru Romdnia, care este

un padid aI SIE Pe cind gi un partid at DIA?- Nu este! Ala este partidul unor oameni interesali gi orgoliogi.

Melegcanu a avut interese pe care le gtilifoarte bine: si nu se pundrdu cu actuala conducere. E aproape sigur cA igtia vor participa laguvernarein locul PD-ului sau UDMR-ului! Fartidele pe criteriietnicesunt o mare prostie, pentru care poate fi inculpat un singur personaj:lliescu. Decembrie 89 a insemnat diversiunea minoritSlilor, care aprins ridicini. Dacd atunci se mergea pe ideea de democralie, fdradiversiunea minorit6lilor, poate cE evoluam mai bine.

- Nu e o dovadd cd partea romAneascd din serviciilesecrefe lucreazd /a acesfe acliuni pregdtite?

- Nu. Sunt lucrituri ale grupdrilor lespective. Serviciile secretenu-s bdgate in treaba asta. Migureanu a lucrat, intr-adevar, cu

anumite sectoare, dar asta a ficut-o in detrimentul muncii operative,inclusiv din zona interni. Se poate si ai pe teritoriul romdnescguvern-fantomi al UDMR-ului gi si nu iei mdsuri? Se poate s5 aiatAta agenturd a Budapestei infiltratd in Ardeal? i t

- Cum exptica{i organizarea aga de rapidd a FNI-utui giUDMR-ului in 22-25 decemhrie'89?

- Pai, gtiau,ce urmeazi! Dau un exemplu foarte scurt. E

adevdrat cd iarna orice om umbl6 imbricat cu o cimagi, pn pulover,

o haini, un coj6c pe el? VA rog sdvA amintiliziua de ZZ iecemnrie gg,

70



ora 13.05. La televiziune a apirut dl. lon lliescu imbricat in cimag6(cravata nu se vedea), uh pulover gi o haind. in spate, imbricat in

cimagi rogie, Domokog Geza. Pii, aga fierbinte si fie la v6rsta

ddnsului? Oamenii maiin vdrstd nu umbli in cimdgi-colorate lipdtor.Ce inseamnd cimaga rogie in timpul iernii? inseamnd,o parold

tdcut6: v6rsali senge! Concluzia med a fost ci a fost o parold citegrupirile pregbtite dinainte, care a determinat v6rsarea de sdnge

din Ardeal gi ci toate cesiunile ficute de dl" lliescu au avut drept

cauz| adevdrati participarea maghiarilor la evenimentele din

decembrie 89...

,'POLITICIENII ACTUALI SUNT O ADUNATURA

DE BABE CARE SE CEARTA PENTRU

PUTERE!... ''PB IECTIV MAGAZIN nr. 3 2/2 8.08' 97)

- Cum privi[i)qemnarea tratatului cu lJcraina?- Deocamdati, tratatul cu Ucraina ne-a tiiat speranla la Buco-

vina, Her[a, Basarabia de sud gi lnsula $erpilor. Cuvdntuldat nu se

ia inapoi. Propaganda este propagandd gi asta CDR-ultrebuie si o

fac5, sb-gi u"op*r" tridarea, pentru cd este un act tridAtorl Nu ai

voie sd renunli la un teritoriu romAnesc. Credeli ci ucrainieniistau

degeaba in timpul Ssta? Ceea ce se cedeazi in timp de pace, in

traiative, nu se mai poate cAgtiga decdt prin exceplie gifoarte rar.

Cert este cd am pierdut, pe cale de tratat, tdritoriile 9i avem o gansd

si le ludrn dacA devenim puternicieconomic, odatd cu Basarabia,

prin schimb de teritorii, contra Transnistriei. Deocamdatd, le'am

pierdut gi, ceea ce este mai grav, CDR-ul, pentru care aveam un

oarecare respect, a pierdut baza de mase din Bucovina gi Basarabia'

Speranla bucovinenilor gi basarabenilor a fost CDR-ul. Jdrinigtii

au ficut foarte multd propagandi, au ficut gi filiale in Basarabia.Acum, nu-i mai primegte nimeniacolo. Sb neinlelegem cu o chestie:

parte din basarabeni s-au rusificat. in Basarabia, nu egti sigur cine

o si te trddeze. Eu am lucrat un an acolo 9i este foarte greu'

. - Americanii ne-'aupdcdlitcu momealamare,cuNATO,ainogtri

au semnatcu ungurii, cu ucrainienii. Deci, ei gi-au creiatlinigtea'..

- Ei gi-au fScut jocul, dar adevdraliivinovali nu sunt americanii,

ci noi. Nu au semnat americanii! Concluzia: RomAnia are oamenii

politicipe

careii meritd. Si nu uitdmo

chestie:majoritatea oamenilor



politici trateazl electoratulde pe o pozitie specific manipulatorie.Adic5, ii mai p6cdlim o dati, ne maiucteazd o dat6. Nu-gi pun proble-

ma educdrii electoratului. Eu sunt in cAutarea unor lideri onegti, pe

. care sd-i sprijin. Cei care au'calitali de lideri naturali sunt oprimalide sirdcie,.Folitica se face pe bani. De unde ban'i? Dac6 se vdnd,

nu mai sunt onegti. Nalionaligti existd in rAndul tuturor oamenilor.Nalionalismul nu este apanajul sdrdciei.

o - Ce solulii putem adopta?- Practic, vi spun, e atdt de zipSciti situalia in !ar6... Dacd

nu ies"acum adevdrbte personalitili ta suprafald, pentru a creamigcdd politice viabile.., Ceea ce am vdzut, sunt o adunaturi debabe care se ceart6 pentru puteie. Trebuie sd fondim partidenationaliste puternice, s6 excludem factorii de dismrdie gi sd ne unimin jurul interesului nalional.Acum trebuie si apari ceva nou.

- Gruputr Melegcanu?- Nu reprezintd nimic! DacA se desprindeau ?nainte de alegeri,

erau onegti. Toli sunt ideologii clanului, s:a vdzut clar. Cum privegte unom cinstit Gruparea Melegcanu? O privegte aga: "\-au cdntat tui ltiescu,au intrat in Parlament gi acuma, pentru cd li s-a fluturat un oscior subnas, s-au despins." Cam asta imi spunea mie un om obignuit.- - Credeli cd CDR-ul l-ar putea aduce inapbi pe fostul rege?

- Nu. ln prirnul rAnd, trei personaliti!i debaz|in viala rom6-

neasci au fost compromise in acest joc stupid Pro-NATO: prege-dintele, Petre Roman gifostul rege. Uh simpiu saxofonist, hS4uitorsexual, le-a dat flit. in momentul in care vii ur:nil si te t6rbsti sl faci

, propaganda'aia degdnlata prin .televiziune,'nu t! bagb nimeni inseamd. Anul 6sta este an de rupturS, Trebuie si apard perso-nalitatea" Nu apare, vom fi un popbr.,. Oculta financiara american6a oompromis personalitdlile romAnegti irnplicate in lupta pentruNATO. Eu am scris-o clar: s-au dus in pozi{ie de milogi. Eu amconstatat cd singura formd de iupti este un"ruu Iupilor iinguraticiqi am luptat pe cont propriu, pentru c6 singurul om care nu poate fitrddat este omul singur.

- $d scfiimbdm pulin tema disculiei. Se pare cdin Retezatse fntAmpld, intr-adevdr, ceva, Ali fast aeolo?

- Se int6mpl6, cd am simlit eu de departe si am scris, dar nuamfost pdnd acum, acolo. Trebuia s6 scriu rapid "Copiii speranlei"qi "Good bye, NATO", si scriu rapid cartea pentiu femei,rci nu $ti,'daci mai am zile sd mai scriu, Anul 6sta este uri an de rupturS. Eu

simt,. dar nu gtiu ce se va intAmpla. Deci, pentru acest an de rupiurd72



trebuie si scriu rapid doui cdrli: "Leacuri pentru femeiderutate" gi

"sfArgitul imperiuluiascuns". Dupi ce termin acestea, intr-adevdr o

si merg in Retezat. Ceva se intAmpld acolo gi o simtfoarte mulli. E

ceva acolo: o forli care se manifestS. Cert este cd nu se manifestide acdm. Un c6mir energetico-informalionalcare le determini o

anumitd reaclie psihici la creatori. Ce este acea for!6 nu pot sd'gtiu. Eu sunt un tip realist. Totdeauna, sub picioarel,e mele trebuie

sd fie pdm6ntul sau puntea navei. Nu vi doresc s6 treceJi printr-o

situalie criticS, ?n care numaispir:itele strimogilorsA vd poatd salva,

Eu am trecut prin asta. De aceea, eu nu voi accepta niciodatd un

zeu striin. Spiritele strimogilor existd gi vegheazS.

,.AM FOST ARESTAT DE DOUA ORI

IN UNIUNEA SOVIETICA!'(OB IECTIV MAGAZIN nr. 3 3104.09.97)

- Ointrebare referitoare la Ceaugescu. fn 1989, dupd ciltegtiu eu, Ceaugescu pregdtea convertibilitatea leului gi consideracd are nevoie de 10 miliarde dolari rezerud valutard, degi dupdcalculele economice care se fac, se spune cd jumdtate dinexportul care se face inti-un an de zile este suficient. Adicd, 3

miliarde dolari, p,entru noi cdt are BNR acum.- Pregitea gio bancd rorndno-arabi.- Am publicaf acesf lucru. A doua cfiesfie; el pregdtea gi

o reorganizare a judelelor. Dorea sd impulineze judelele, inaga fel incdt sd impartd Harghita gi Covasna pe Ia Bragov gialte jude!e.

- O parte 9i la Moldova. Mergea la Baciu.- Sd dimiiueze ponderea maghiarilorin aceleiudele. $tili

ceva de treaba asta?- Nu gtiu. $tiu numai partea financiard care, intr-adevdr, era

pregdtiti gi, daci reugea, nivelul de trai ar fi crescut exploziv. Obancd romAno-arabd, cu capital de 10-15 miliarde dolari, insemna .

aducerea valutei din Or:ient la noi. O lard bancari aie nigte avantaje

.pe care. noi le vedem acum in Elvetia. Deci, ideea era bun6, insd

nu a explicat-o cuitrebuie gisi nu uitim cd, flind dezinformat, nu

a gtiut ci poporul avea o anumiti limiti pAni la care rezista. Exisfau

4 rnili?rrde, iar 6 miliarde insemnau export de armament, Un

imprumut din lirile arabe era posibil oricAnd, pentru cd era foarte

bine vizut acolo. Din picate, acesta a fost un proiect care nu a

'73



reugit. Sd reugim noi sd fac'em din RomAnia o lard bancard...- Daravem exemplul Libanului, care, atunci cdnd a devenit

o Elvelie a Orientului, a fost spart, transformat intr-o lardneguvernabile!..

- Da, dar cum'a fost spart? A pornit pe cale religioasd. Lanoi, putem fi spar[i prin migcdrivenite din partea popula[iei (zisd)maghiare, int6i sA rezolvim noi aia gi o rezolvdm gi pe asta. Eumi agteptam ca micar creierul naliunii, intelectualitatea, vainlelege cd nu este cazulsi ne certdm pentru niste mituri inventatede primitivi, ci sd ne uneasc6 interesul de a trdi mai bine.

- Are plopo/ul dreptul sd judece organele de Secu ritate?- Singuriicare puteau sd facd treaba asta eram noi, pentru cd

noi ne gtiam intre noi. $tiam cine de cine aparfine, puteam sdelimindm sectorul politic gi rezolvam problema. Populalia a cerut

moartea noastr6!in primul rAnd ci poporul nu are dreptul, niciodatS,si judece activitatea Serviciilor secrete. Singura lard care gi-a permissd faci treaba.asta suferS. S-au gdsit tdmpili ca mine, care sd luptein continuare, in timp ce ceilalliiu spus: ';Domnule, de vreme ceneamul meu mi-a cerut moaftea, eu voi devenifoarte bogat Eiiivoiprivi cu disprel'. Asta este explicalia apariliei miliardarilor securigtisau din sectorul informativ al Armatei. Poporul nu avea. dreptul sdjuciece ceea ce nu gtia...

Securitatea nu a avut nici o vind?- Securitatea nu lua decizii politice. llcate inforrnaliile au ajuns

pe masa lui Ceaugescu la timp, inclusiv ce s-a discutat la Malta. Tot

ce s-a discutat la Malta a ajuns pe masa lui Ceaugescu! in modnormal, in momentul in care conduc6torul deviazi de la linianalionald, forfele de ordine se unesc, il inlocuiesc gi cheamS poporul

si aleagi alteeva. insi, sd nu uitdm ci Ceaugescu gi-a ales condu-c5torii forfelor armate profund devota{i gi indiferent de calitate. Agase face ci gef al SecuritSlii a fost Postelnicu, un tdmpit notoriu gi

care nu era profesionist. Ultimul gef al SecuritSlii a fost Vlad lulian,care, atenlie, nu eia profesionist. Era un om foarte bine pregatit,

foarte cinstit, insi nu a lucrat in operativ. Deci, toate acele informa{iis-au aflat. Atenlie, revolu[ionarii gtiau cAArmata trdsese in Bucuregti.

Cdnd au zis "Armata e cu noi", au uitat tot. Doi: de dictatur6 gi deevolulia spre dictatur:d poate fi acuzat dictatorul, elanul gi gefulSecuritSlii. Ofileruloperativ putea sd aleagi doui variante: sA'treacir

in rezervd sau sd fac6 ceea ce fdcea.- Ce.rol a avut generalwl WCforSfdncules cu in decemlrte rc59?

14



- Rolul lui a fost destul de mare; poate mai mare decdt binuili.

l\u gtiu gi daci doarme linigtit, cd Ceaugescu l-a fdcut om 9i el l-a

impugcat. in concluzie, dacd fiecai'e igi permite si judece serviciul

propriu secret de pe pozilia sa, ajungem o naliune de anarhigti.

- Spunea$i cd ali lucrat un '*n in Basarabia'." c

- Dvs. gti{i c5 eu sunt primul.care a intrat in Kremlin pe contpropriu. Dacd mi prindeau, md impugcau! Cei care mi-ali urmiritc6r!ile, gtili. Am fost arestat in Transnistria, in fala pistoalelor-

mitralierS. Cine nu a cunoscuit gustul nenorocit al morfii nu poate

discuta cu mine. Aicieste vorba de altceva: de schilodirea specific6

muritorilor de profesie. Am fost arestatin Uniunea Sovietici de douiori 9i m-am intors in patrie, mi-am vdzut in continuare de treabd.

Altceva: eu nu am triit drama celor tridali de Pacepa, cdrora le-au

oprit farniliile in strdinbtate. Ei au putut sA fugi peste granile9i

ii

agteptam- noplile gi ii cazam. Un an intreg numai asta am ficut'Cine nu a triit o dati in lumea asta fArd de via{i, unde nu ai aitisperanla decdt si mori mai devreme sau maitdrziu, nu are dreptul

sd judece! Vd spun cine m-a lucrat pe mine: nepotul lui Gheorghe

Oprea din C.C. Deci, dia foarte devotali nu luptau pentru naliune,

luptau pentru clan.'Eu am recunoscut sincer: sunt un fanatic foarte

bine educat. Pentru mine, in afard de na$unea mea nu existd altceva.

75



S.C. ROBIIIRJ CTGCTROMCTRI S.R.

CNNIOUR

I'100

Croiovo - JucJ. Dolj - str. Boriero V6lcii nr. 9 -l ITel.: 05.| -155.269; .l55.968

Fox: 05'l-1 55.26q

PRODUC€ pt UVR€0Zfr:

* TRRNSFORfVIRTORR€ D€ SUDURA Tru ONTNR 3.28 I{VRlo220V/380V

{, R€DR€SOqnC fl nOBOTt nUTg - 12-24-60-1 00 V / 3sO R

* lfvlP[€TITURR DIN SRRMR 6 2-3 mm

CU OcHlURl D€ 20 it,zO; eOX 40; 50 X 50 mm - h=0,5 - 2 m

'F CONF€Cfl l f'/I€TRUC€ DtV€ftS€

",TlNlcfltG€Rt€ cRsNtcfr st tNDUsTntRLfr

RCPOfifr:

'rrfvloTonB€ €t$ntc€ lru onrnR 0,15 - l60 t{tu

22088At660V{, coNv€RTtzoRR€ suDunfr iN GRfylR l0 - 28 l{tt

350- 500 A;22O,E8OV

'& €L€CIROPOfIIIP€ l{flMf{; H€BC; (P€T etc

snnnNF€ 3-6 ruNt

CONITRCTRTI.N€f

SI NU VCTI R€GNCTR !,t



Vineri, I 0 octombrie 1997.

Conferinld de presd

org an izald Ia Fi larm on ica " Qltenia",

cu ocazia infiinldrii, fn Doli,

a primei filiale a Partidului Vielii Sdndtoase.



..iN1O ANI, VOM ASIGURA UN LOC OE UUTICA

Sr o LocurNTA perurnu FIEcARE RoMAN!"(OB IECTIV MAGAZIN n r. 4 2 /06.1 L 97)

- Domnule Pavel Corul, pentru inceput, cilteva consideralii

despre Partidul Vielii Sdndtoase.- Majoritatea celor inscrigi in partid sunt oameni tineri, hotdrAli

si facd treabS, sd explice cdt mai bine Programul gi Statutul parti-

dului, s6-l faci cunoscut'in mase gi s6-l traducd in via!5. Programul

a fost ficut pornind de la premisa cd noi suntem deja trecuttll, copiii

gi nepolii nogtri sunt viitorul, deci trebuie sd construim o societate

de tip nou pentru ei, in care si se simtd bine, s6 trdiascd o viald

liberS, demni. Acest partid este un partid tdn6r, este primul partid

echilibrat chiar din formare. Aici nu mai este o intdmplare, pentru

cd in toate filialele a apdrut in numir egal femei 9i bdrbali. Este unuldintre pulinele partide care au introdus in Statut un articol special

cu interdiclii la intrarea in partid gi un alt punct in care s-a stabilit o

limitd mai indelungati de inregistrare, respectiv fiecare membru

fondatorsau fiecare persoand care doregte si intrein partid parcurge

o perioadb de 2-5 luni de verificiri, inainte de a obline carnetulde partid. Deci, noi am introdus candidhtura de partid, cu o

perioadi de verific6ri, timp in care ne lamurim daci oamenii au

venit cdtre partid cu intenlii serioase, dacd ?-si pot insuqi Prograrnul

gi Statutul,. dacd prin faptele lor corespund cerinlelor din Stat'.tt gi

dacd nivelul de pregAtire gi stilul de activitate pe care il practici

asigurd indeplinirea Programului. Deci, noi suntem un partid creat

in jurul unui program gi nu in jurul unei persoane. Dacd veli

auziafirmdndu-se cA acesta este parlidul lui Coru!, nu este adevbrat.

Acesta este partidul vielii rominegti, se nagte din realitdlileromdnegti, pe o doctrini proprie, originali la nivel mondial. E

o doctrin'i care gi-a propus sd rezolve interesele tuturor detSlenilor

naliunii, imbinAnd armonios interesele liberilor intreprinzdtori,promotorii noului, a dezvoltdrii rapide, cu interesele marii rnajoritSli

a naliunii. Deci, acest partid a fncercat, 9i eu zic cA a neugit, sd

imbine armonios qi fericit eN*r^nentele de progres din societatea

socialistS, creAnd un mode! de societate postcapitalista, ?nr care

marea majoritate a cetdlenilor pot lucra ln sectorul economic'de

stat, iar cei care doresc sA meargi pe drurnul liberei iniliative nu au

nici un fel de ingridire in Cir"eclia acumul6rii de avere, cu exceplia

ingrddirilor stabiiiteprin lege. Partidul are ca principiu de bazi folo-

79



sirea gtiinleiin activitate gi limitarea activitS[ilor religioase in cadrulactivitSlii statale. Activitatea religioas6 trebuie sd fie benevold,respectAnd principiul libertilii de congtlinld. Noi militdm pentru unstat laic, republican gi dernocrat. in interiorul acestui partid nu sepoarta nici un fel de disculii cu caracter religios. Fiecare are dreptulsd creadd sau nu

intr-o religie sau alta.€ - De ce Partidul Vielii Sdndtoase?- Este un nume ciudat in apardnli. Puteam si aleg ceva

frumos, exploziv 9i mincinos, cum ar ti partiOut Ultimei $unse,Partidulsperanlei Romdnegtietc, Eu am ales PartidulVie[ii Sdna-toase pentru a vd aduce aminte de ceva: valoarea suprem5 pe

aceastA planetd este viala. Am uitat sd trdim o viagi noimalA. Aminleles, nu vd spun in ce conjuncturd dureroasS, c6 toati averealurnii, toatd gloria din lume, nu poate salva o singurd viala. Atunci

am creionat acest tip de societate, in care majoritatea oamenilor:vor fi multumili, pentru cd vor avea un minim de siguran!6, necesaruneivieli normale. Siguranla personali 9i nalionali este un factorde sinitate. Dacd noi vom'lua puterea curdnd, in termen de zeceani (eu vd spun ci putem 9i mai rapidl), vom asigura un loc demunci pentru fiecare cetdlean al patriei care doregte sd munceasc6,vom asigura o locuinld pentru fiecare om cdsdtorit gi toate drepturilede odihni; asiguriri de bdtrdnele, asiguriri de boala., perioade deconcedii etc. Sd nu md intreba[i cum le vom asigura. E

foarte simplu:le-am asiguratin socialism, cAnd erau rigiditSligiinchistiri, le putemasigura giacum. Eu am pus termenul de 10 ani ca termen limitd.

o - Cum vedeli evotulia sectaruluieconomic?- Noi luptim ca economia statului sd fie ralionald, ln care

concurenla si fie legea iar limitarea concurenlei si apari numaiincazul crizelor de supraproduc{ie. Ne adresdm, cu precSdere, celorcare creazd cu bralele sau mintea. Noi consideram ci progresulomenirii s"e face prin liberi intreprinzdtori, inventatori, exploiatori.

Tipuleconomiei, in viziunea noastrd, este economia mixti, de statgi particulari. Ne punem problema intiririi atAt a sectoruluide stat,cdt gi a celui particular. in toate statele puternic dezvoltate existi unSe3tor de stat planificat, care asigurd locuri de muncd pentru majo-ritatea nafiunii, venitrlri pentru stat, care sunt redistribuite citresectorul neproductiv, asigurdnd sindtatea, apararea, cultura gi

inv6!5mAntul. Noi militim pentru refacerea funcliei economico-administrative a statului romin, pentru intdrirea functiei decond ucere, orga n iza re gi control economi c.

in'cacjrul aeesteiiu ncli i,

80



militim pentru dezvoltarea laturii reprezentative.de promovare, a

propagandei economice a statului romdn in strdindtate. intrucAt dinprodusele minlii 9i bralelor noastre vom putea obline venituri mult

maimari din comerful exterior, considerim cd trebuie sd dezvoltimrelaliile economice cu alte state, p,in intermediul statului, ca instru-

ment moral, juridie gi politic alintregii na[iuni, instrument care trebuie

si ne asigure pdtrunderea pe piele strdine pe care le-am avut saupe care le putem cuceri. Considerdm cd liberiiintreprinzStori romdni

nu sunt capabili s6 aclioneze pe cont propriu pentru cdgtigareapielelor gi Suslinerea unor campanii publicitare in strdindtate. Din

cauzaaCeasta, acest sector, intim legat de produclie gi desfacere,

va reveni integral statului, iar firmele romdnegti vor beneficia de

acliuni de propagandd gi ajutorare in mod gratuit din partea statului.

- Cum vedeli dezvoltarea sectorului particular?

- Noimilitdm pentru dezvoltarea uneimigcdride masi, a unuicurent, in vederea folosiriieficiente a inteligenlei romdnegti, pentru

gisirea unor solulii de eliminare a actualei crize economice, sociale,

politice gi morale. Vom propune spre legiferare o lege prin care

orice intreprinzitor, inventator, inovator sau descoperitor de ceva

nou 9i rentabil in plan material sd primeascd o cotS-parte dinbeneficii. Vom propune actualei puteri sd infiinleze, la nivelulfiec6ruijude!, o comisie formati din oameni de specialitate, care sdprimeascd din partea or"icirui cetilean solulii gi propuneri de

imbundtSlire a activitSlii 9i vielii. Noi sperdm c5, prin mobilizareapotenlialului creator al intregii naliuni, vor apirea nigte solulii, care

ne vorajuta sd facem progrese economice. Datoriti naivitdlii noastre

gi a unor lideri propulsaliin anumite structuri, anumite obiective gi

ramuri industriale romdnegti suntin pericol de a fiacaparate integral

de cdtre trusturifinanciare striine, ceea ce ne va aduce in situaliade a cumpira pr:opriile noastre produse la prelurifoarte mari, Dacd

nu suntem atenli 9idac6 nu colaborim sincer,:s-ar putea ca majori-

latea avu[iei na[ionale sd treaci in proprietatea unor trusturi strdine,care vor dicta nigte preluri potrivit intereselor proprii.

.,SUNT MANDRU CA AM LUCRAT

in senvrclrLE sEcRETE ALE RoMANIET !"(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 3/1 3. I 1.97)

- SpuneAgi cd in anul 2000 ve{i fi un partid parlamentar 9icdvd bazali pe semnalele din SRl, Arrnatd gi Polilie. Credeli cd

8l



cei corupti dinacesfe sfru cturi vor adera a partid? Consideralicd schirnbdrile fdcute au avut ta bazd criterii politice?

- Generalizarea in domeniul social este periculoasd, Nu polisi spui c6 Politia este coruptS! Existi unele cazuri izolate. Noi nune bazdm pe faptul ci tot SRI-ul, toatd Armata sau Politia ne vorvota. Este altceva: spiritul de ordine gi disciplind pe care noiil aducem?nviala publicd va atrage, in primul rAnd, segmentele care igi dorescordine, disciplind, care s-au s6turat de haos $i nesiguran!6. Noidezavu6m spectacolul polltic. Considerim c5 politica este o meseriecuratd, care a fost murdiritd numaiintAmplitor, datoritd unor oameninepricepuli sau riu intenlionali. Fenomenul corupliei in societatearomdneascd poate fi eradicat. Corup[ia are doui cauze funda-mentale: slibiciunile sistemului gi slibiciunile persoanei. Prin masurisevere, dure, putem eradica coruplia. O bun6 parte din coruplie afost promovatd pe

calepoliticS,

deoarecepartidele

infiin[ate ini[ials-au infiinlat anacronic, anapoda gi contra naturii. S-au infiin{at desus in jos, pe o stare de spirit sau din interes gi nu pornind de la unprogram, de.la om la om, de jos in sus, cum suntem noi. Noi venimsA rezolvim problemele in spiritul vielii. in aceastd !ar5, nu vomajunge nici la pacificare sociald, nici la dreptate, nici la cinste, nici lavial6 norma16 dac6 Justilia nu va funcfiona ireprogabil. Dl. EmilConStantinescu trebuia si spunA: din clipa aceasta, nici o cauzdpenald nu dureazd mai mult de 10 zite.AtAt. Eu.vd spun ci firi a

brusca, fdrS a incilca drepturile cetileahului la aparare, un caz decoruplie poate fi documentat cel pulin parlial givinovatul condamnatin scurt timp. Dupi aceea, urmeazd documentarea pentru alte fapte,pentru cd coruplia nu inseamnd o singurd faptd penala. Eu considercd tactiqa de atac trebuia si fie condamnarea pentru una din fapte,ascunderea dupd gratii, dupS care descoperirea treptati a tuturorfaptelor. Oameniide rAnd asta agteapti, dreptate socialS.

- Care este orientarea politicd a partidului?- Eu am scris in carte cd noi suntem de centru-sus din urmitorul

motiv: consider c6 tiparul lansat de manipulatori cdtre oamenii nogtripolitici giinsu$it de acegtia este gregit. Nu existd centru, stdnga gi

dreapta in via[a unei naliuni. Este o impirfire artificialS care nu

exprimd adevdrul cu privire la un partid. Considerdm cd partideletrebuie sd fie cunoscute prin programele lor. Din cauza asta ambigat Programul partiduluiintr-o carte interesantd, care va fi pa(ialdistribuitd gratuit, citre toli cei care aderd la partid. Fiecare va aveacartea in bibliotecd gi va citi Programul gi Statutul. eine nu le-astddiat (il testim!) nu intrd in partid. O doclrind adevdrati, cinstita

82



trebuie si cuprindi gigrija fa!5 d'e marea naliune qi proteclie pentru

promctorii noulu!, li!:eriiintreprinzatrlri. Noi vom fiin opozilie fa!6 de

actualii guvernanli, care au un progi,inr par[ial dictat ciin afard. Al6turi

de cele $pu-qe pAnA acum, vd asigi :"cd acest partid este gi un pa*id

al demnrt&iii na{ionale"

- Ce"qsrcreraff ed +sfe un avantai sau un dezavantai edIwmea y#.eumoa"gfe ea fosf afi$er de Seeurifate? Apari$iileediforuaie de pdnd aaufft vd-avantaieazd saw nu?

- fiste un rnar"e avantaj cd arn pornit ca scriitor, f6rd intenlia de

a ajunge vreodatd orn politic. Arn publicat 34 de cdrli, intr-un tiraj de

3.500.000 de exer-nplare, din care 6 de arta succesu/ui. Baza ini[ial6

esie formatd din cei care au aplicat sfaturile din cbr[ile de arta

succesului gi au rei.rgit.'8aza este formatd din cititori care, timp de 5

ani, mi-au studiat opera psihologicd gi economic6, au ajuns la

conpluzii similare rnie gi au venit direct alSturi de noi. Faptul ciPavel CoruI a fost ofiter de t\4arina, a lucrat in Direc[ia de Contra-

spionaj Militar gi a fost seful Biroului C,rhtrainformalii Cin DIA este

cun*scut de la rnine. Cine vrea e* r'n6 judece dupfr ce arn idcut irr

peri*adb sociaiist*, in Direclia iV a -securitilii Statului, sd vin6 sd

rnd acuee. Deci, r*u sunt rnAndruq cd ani lucrat ?n aparatul de informb{ii

ai statui,-.ii r,:*iAn gi arn aparat actualul aparat cie informalil.al statului

romAn.-lbt

timpur!, de la aparilia prin:eior forrute slataie. a fost nevoie

cle spir:rii qi cnntreisptr:ni., care au lucrat cu acrrlea$i nretode gi v*n

lucg"a rnereu. lJinccio de caracterul ideologic *l unei societd[i, noi

trsbuie sd ved*nr ii-rteresel* ccn"llnn€ ale rcn'i$nilor gi rorn$nii au

nevoie tle seruicri secrete. Faptul c* i:m f cst 19 ani, ofiter ln Securi-

tatea Ror''t&n*, creatd dup6 1964, gi un an ofiler d* informalii la {'Jfi/l

0215 est* o rnfrndri* pentru nnine" l'"lu.nr-a dat r-rirneni aiar6. Aur

un'rblat de ,ryrr-ilte ori si nia aducd ?napoi. Cei care au fost interesali

de activitatea rnea nnA apreciaza pentru ce am f*cut atunci {6 ani

am !ucrat cu striinii) gi pentru ce*a ce fec acum. Deci, conslder cA

faptr-rl cA amlucr^at

inmLjncfl informativd siArrnatb mi-a asigurat o

gdndire pragrnaticd, reaii*t*, un sistem de orEanlzare bine pus la

fiunct, pentiu c6 la noi secunda era secuncd, ordinul era ordin,

cuvAntul dat r*ra respectat, iar pi rSspunderea era cumplit6. in fala

dvs, se aflA un orn chinuit, la un rnonlent cJat, de rSspundere. Dacieu nu fac ceva ce trebuie s5 fac, sd gtili cd mA mustri congtiin!a, in

adev6ratul sens al cuvdntului.

c

83



"PE FRTPTURT9fl; it von srAgmM EIVIBRII PARTIDU LUI !''

0B1ECTIV MAGAZIN nr.44/20. t 1.97)

o - Gepfuereavelidespre/rpsa derd'spundereacetordinPutere?- Am afirrnat cd unii oaineni politici nu au simtit rAspunderea

politici gi au luat misuri cAre €u afectat interesele nalionale sau'ale unor categorii de ceidleni" in momentul in care in aceasta {arAexistd pensioiari ce trdiesc din pensii de mizerie, consider cd esteiresponsabilitate politicd sd-iifixezi salarii de milioane, sh curnperipentru Parlament magini strdine seuR'lpe, sd faci deplasiri inutile inshdinState. Daci e auster,itate; sd o sirnlim cu tolii, de sus pfind.ios!

Eu le-am atras atentia ci trebuie alegi oameni nesponsabili, caresd-gi respecte cuvAntul dat ?n fala naliuni. Aceastd iresponsabilitate

trebuietaxatd prin dvs., ziarigtii, care sunteliochiulde pazaal naliunii.o -Carces{epozi{advs.fulddemadulincarcsDnttrafuFziarigtii?- Suntem intr-un fel sau altul colegi. Breasla ca're rn-a primit,

in rnomentulin care statul rom*n nu a maiavut nevoie de ofiierideinfo.rmalii buni gi devotali, a fost breasla ziarigtilor. Nu am incetat sdgr*ndesc ca un ziarist. Nu este nevoie de o lege a presei. La judecata

dintre un ziarist gi un infractor pe care nu l-a putut proba decAtpatiai ziaristul, trebuie sd participe 9i un reprezerilant ai organiza[ieide breasl6. E neVoie sd faceli o breasld mai serioasi, depdgind

'criteriile politice. Nu trebuie s5 vi lSsali manipulaJi sau dezinformali.Breaslaziarigtilor este direct vizati de cdtre cei care dezinformeazdgi manipuleazd. *Statutul ziaristului trebuie intdrit printr-un statut'comun de^breasld, un siatut care si asigure ziarigtilor respectul insoeietate. ln acel statut, trebuie si se asigure ziar1gtilor nigte facilitalieconomice, pentru cd tr,ebuie si recunoa$tem ca ziariptii nu suntoameni bogali. Existd tendinla de timorare gidescuralare'a ziarigtilorin activitdlile pe care le desfSgoard in slujba naliunii. Conform legii,pentru calomnia gi insulta prin presi, la cererea pirlii vit6mate,ziaristul este pArdt, nu incuipat. Ziaristul are dreptul, cu ajutorulorga-nelor abilitate, si probeze veridicitatea celor afirmate. in momentulacela, procurorul degedin[5 trebuie si inceapd automat urmSrireapenalS irnpotriva infractoruiui. Aceasta o putdli impune numai prin

unire, Venili cu un proieit de lege care sd vd giranteze drepturiie gi

dali-lPariamentului. : '

- Vd considerali nalionalist? Vd sim{tli aproape de C.V.

Tudor, Adrian Pdun'escu gi Gheorghe Funar, care gi ei 3eco ns i

derdn

alio n a I i gti?

84



- Nalionalismul nu este apanajul unui lider sau partid politic. in

fiecare om existd o anumiti demnitate nalionald. Nationalisrnul este

sentimentul curat 9i sincer de dragr:ste pentru naliunea in care te-ai

ndscut, de respect pentru stribuirii acestei naliuni gi dorinla de a

pdstra valorile supreme ale naliurrii. Din acest punct de vedere, eu

sunt nalionalist. Noi suntem popoiul ci.t vocalie creatoare. Nu avem

vocalie cuceritoare gi misticd. La noi, pdni 9i nagterea se numegte

facere. Suntem ndsculi sub zsdia verbului a f.ace. Deci, asta

inseamni iialionalism gi sunt nalionalist. in momentulin care am

vizut ci savanlii lumii au calculat cd mai avem 1% ganse de a triiin mileniul lll, pe mine m-a apucat groaza gi am inceput sd scriu.

Noi ne-am propus sd nu criticdm persoana, ci conduita, faptele,

Activitatea domnilor Vadim, Pdunescu gi Funar este nalionalistS.

Eu consider cd in perioada aceasta grea, de mare zdpdcealS, aceste

trei mari personalitSli romAne au !inut aprinsd flacAra romAneascd.Modul de a prezenta lucrurile, la cei trei, este diferit de al meu.

Personalitatea lui Pavel Coru! este personalitatea unui lupt6tor, nu

a unui scriitor sau poet, deci este formatd intr-un anumit tipar, foarte

riguros, in aga felincdt spune ce vrea, igi cenzureazi sentimentele

gi pune punctele pe '7"de pe pozilia omului care cunoagte munca

informativi. Domnii Piunescu giVadim sunt poeti, Eitr,6iesc mai

mult sub imperiul sentimentelor gi de aceea gi declaraliile lor suntpoate mai explozive decAt ale mele, dar asta nu inseamnd ci sunt

extremigti. Niciodati nu au spus: rom1ni, iegil!in stradd giomor1liungurii!Faptul cd au folosit, in discursul politic, cuvinte specifice

domeniului literardin care vin, nu inseamnd ci sunt extremigti. Eu nu

sunt avocatul dAngilor. Vd precizez ci Vadim m-a lovit de nenumirate

oriin revistd. Dl. Funar nu are pregitire de om politic ai a fdcut gregelile

pe care le gtili. Faptul ci acegti domni au folosit inclusiv metode neor-

todoxe de contracarare a acliunilor UDMR-ului ca agenturS a

Budapestei" nu le poate fi impuiat: au lovit in interesele UDMR-ului

gi celor care ii sustin din Budapesta, nu in populalia maghiarofon5.La ora actualS, CDR-ul gi-a dat seama ci UDMR-ul este un aliatpericulbs. Noi am gisit in partid o solulie mai bun6: am considerat

cd pacificarea natiuniitrebuie si inceap6 cu distrugerea diversiunii

minoritSlilor. Nu existd minoritate etnici sau nalionali, existiminoritate cultural6. DacA se consideri apartenenti la o alti natiune

dec6t cea romdni, sb meargd in naliunea aceea, pe teritoriul national

respectiv! Pe teritoriul nostru nu existi decOt minoritdti culturale,

care nu au dreptul s5 infiinteze partide politice gi organe adminis-

85



trative. Noi am precizat clar: statul romdn asigurd integrarea armo-

nioasS a minoritblilor cultuiale in viafa naliunii romdne, prin insugirea

culturiigi limbii rorn6ne. in partidulnostru velivedea minoritari.

. - Cum, cdnd gi unde v-a venit ideea formdrii partidului?-Ast6-iarnd, in timp ce scriam "Ghidulvie{iisdndtoase", mi-am

dat seama de ceva: o parte din mdsurile ce le recomand acolo nupot fi aplicate f6ri o grupare de suslinere, fie ea partid sau stat. Am

lucratfoarte mult la aceasti carte (4-5luni)fiindc6 mi-am propus sd

direclionez pagii unor romdni care vor s6 reugeascd in via!6 citreaceasti direclie, viala. Deci, in timp ce scriam, mi-am spus: domnule,

eu singur nu voi putea face prea multe. A rdmas o idee. Nu inten-

fionam sd formez nici un partid. in momentul in care am vdzut cu

cAtA dugmdnie nigte birocralidin Guvern declarau cd este neren-

tabi16 intreprinderea cutare, cd trebuie desfiinlatd, m-am intrebat:oamenii dgtia sunt dugmanii propriei naliuni, nu-gi dau seama ce

fac?YAzAnd cd merg inainte cu atAta lncbpdldnare, m-am hotir6tsiies la bdtaie, gtiind cd md vor bubui pe toate pirlile. in momentul

in care m-am hot6r6t sd infiinlez partidul, m-am gAndit sd scriu gi

un roman, cu care si lansez Programul. Atunci am calculat gi ideea

de a md adresa cititorilor mei, care deja erau pregitili psihologic sireceplioneze anumite idei. Surpriza a fost maxim6, pentru ci, de

regulS, un tiraj de 20.000 de cirli se vinde intr-o lund. Asta s-a

vdndut in jumdtate de luni gi a trebuit sd tragem al doilea tiraj. Astainseamnd ci aldturi de cititori au apirut gi persoanele interesate.

Rezonanla este pe intreaga !arh. Am primit telefoane de la foarte

mulli oameni, chiar din sate, care doresc sd formeze celule de partid.

- Care esfe sifuafia partidului?-Am lansat pe 15 septembrie Programul, prin cartea "Sfdrgitul

lmperiului ascuns". Am calculat cd timp de o luni gijum6tate c54ilese vor distribui in teritorii, vor fi studiate, vor apdrea din proprie

iniliativd primele celule gi seclii gi cam la inceputul lunii noiembrie

voi fi chemat la infiinlarea primelor filiale, Spre surprinderea mea,

reaclia a fost neobignuitS. C6r[ile mele s-au vdndut in jumdtate de

lun6. Dinspre filiale citre fondatori au apdrut primele iniliative iarinBucuregti presiunea este foarte mare. Era nevoie de o noud migcarepolitic6 curati, formatd in general din oameni nepitali, care sd poatd

prezenta fapte. La ora actualA avem semnale ci s-au cristalizat

urmitoarele filiale: Suceava, lagi, Brdila, Constan[a, Giurgiu, Bucu-

regti, Dolj, Hunedoara, Alba, Gorj, Argeg, Prahova, Mureg, Cluj,

Oradea.ln maxim doud luni, vorfiinfiinlate mai mult de jumAtate86



din filialele din [ard. Dac6 presiunea de jos in sus'va fi mai mare,vom putba sd ne inscriem mai devreme de martie gB, cum amcalculat inilial.

- Cum veli evita pdtrunderea fripturigtilor in partid?.- ii sfagie ceilalli!Aeest partid se structureazd in jurul cititorilor

scriitorului PavelCoru!. Pe aceastd direclia a pornit gi merge. Laintrarea in partid am fost foarte atenli la cine gi de ce a venit la noi.

in momentulin care am simlit cea mai miciintenlie de a depdgitreptele obligatoriigide a veni numai s5 candideze, am spus: noinu candiddm la primele alegeri. Noi pornim ca nigte oamenicaresunt congtienli ci noi nu avem nimic de impir[it. Noi avem numaidorinla de a face, de a pune in practicd programul.

- Ce pdrere aveli despre modulin care se face reformain r1ndul Armatei?

- Partidul susline ci Romdnia trebuie si fie lari neutrd,care automat devine lari bancard, lari de investilii striinecinstite. Statutul de lari neutrd ne va transforma in placd turnantiin afaceri internalionale c6tre Extremul Orient. in aceste condilii,noi considerim ci Armata trebuie sd lucreze dupd o doctrininalionald, sd pbstreze tradiliile de apdrare a teritoriului nafional.Ne impotrivim formirii unei Armate de tip mercenar, intrucAtaceasta nu ar servi intereselor educative 9i instructive ale intregiipopulalii masculine. Acesta este un model strdin,

foarte scump.Existi specialit6!iin care este imposibil si fie numai profesionigti(ex. : infanteria). Recunoagtem caracterul strict profesional al unorarme, care trebuie infiinlate urgent pentru a ne apdra dupi celemai moderne metode: trupele de,comando, Eherild 9i teroare,prin derivare de la vAnitorii de munte gi infanteria marinS. inacest domeniu trebuie si avem 100% profesionigti. MajoritateaArmatei romdne trebuie sd fie formatd din ofileri, subofileri, maigtrimilitari gi soldali, care trebuie s6-gifacA datoria tradilionala falide patrie. Ne pronunfim impotriva intririiin NATO gi a oricdr^eialianle militare. lntrarea int;-o alianld este costisitoare gi cu aceibani putem asigura relansarea economici. NATO nu a apdratpdni acum nici un interes al unui stat membru, ci numai intereseleeconornlce gi politice ale finanlelor ascunse in spatele ei. Noi nuvrem nici o alianld. Suntem capabili sa neapirim circular teritoriulimpotriva oricarei agresiu ni.

- Cum apreciali declaralia tuiAflrian Severin cu privire

la spionii din partide politice gi redaclii de ziare?87



- Dl" $evcirin a ficut o declaralie de o gravitate rar intilnitiin viata politicd romdneascil Calilatea sa oficia16 aljraveazdafirmaliile. Dl. Severin are doud posibilitSli legale, pe care eu le

consider absolut obligatorii: si nominalizeze persoaneleinvinovdlite gi sd prezinte probe in acest sens sau s6

demisioneze. Nu existd o variantd de scildare, respectiv i-amdat probele lui Harnagea sau domnului inginer Georgescu gi amscipat. ln calitate de ministru de Externe, nu trebuia sA spundaceasta, mai ales cd nu a spus-o din gregeala. Tendin[a de a

scdlda-o estb o tendinld pe caie PNICD-u| a taxat-o corect,cerdndu-i lui Severin demisia.

., LA ALEGERILE ANTICIPATE,' VOM AVEA 6% DIN VOTURI''(OBIECTIV MAGAZIN nr.45/27.I Lg7)

Ce pdrere aveli despre PD?'Din PD nu-mi place, in primul rdnd, pregedintele! Vd spun gi

de ce. Nu are dreptul moralde a candida. El acuzd socialismulcarea fost introdus in lard de pirinlii lui, nu de ai mei. ln momentul incare tatil lui a pitrfuns in Romdnia cu trupele sovietice, el nu avea

dreptul moral si candideze. PD-ul e in scidere de popularitate.

Bazalor a fost in Moldova gi acolo popularitatea le scadb vertiginos.Precizezc6 doiprimaricaie au candidat la PD, moldoveni, oimenispriogi, au vizut cd au gregit gi au venit la noi. Abia dupd ce vomTnscrie partidul, vom anunfa: avem at1lia deputali, at1lia senatori,atfllia primari gi consitieri. Nu spunem nibi mdcar de unde au'venit.Eu nu cred in trAddtorul Pacepa, ?nsd acesta a scris doud cirfi. inuna este men{ionat Petre Roman gi relatiile sale cu Zoe Ceaugescu.Acolo se precizeazd clar cd tatdl lui Petre Roman a fost ofiler NKVEgi ci Petre Roman este agent. Asta scrie Pacepa, sb r6spundi

Pacepa! Eu am binuit, imediat ce a lansat Severin bomba, ci estepe linie Pacepa, pentru cd existi un curent gregit de reabilitare afogtilor tr6d6tori din Sbcuritate, care au trddat la irnericani. "Ei suntcondamnali la moarte de Justilia rorndnd gi au distrus foarte rnultelucruri prin trddarea lor. Au trbclat cei care au fost coruptibili.

- Se observd o oaracare agitalie potiticd. Aapfrrut partidullui Melegcanu, Mdgureanu a intratin poiiticdt. Dus., ca afi{er tleinforma{ii, fnfiin(ali un partid. Ce se va intflmpla in '98?

.

lntre mine gi Melegcarru gi Migureanu nu existd nicio reialie.

t88



A apdrut o gtire fals6, cd eu gi Melegcanu am fi conspirat sub ordinele

lui Mdgureanu. Nu v6 supdrali, eu md consider un om de valoare

mai mare decAt a lui Mdgureanu! lntre mine gi lr/dgureanu vor fi

mereu relalii tensionate. Despre Melegcanu am pdrerea cd a

dezertat dintr-un partid care l-a f6cut om gi mie nu-mi plac dezertorii,

nici cAnd sunt de la adversari. Eu am fdcutpartidul din cauzele care

le-am spus clar. in momentul in care am v6zut ci igtia vAnd totul,

de parc5 ar fi dugmanii naliunii, am hotdrdt sd fac acest partid. Nu

colaborez gi nu discut cu Melegcanu gi Migureanu. Daci aveli

pirerea ci ei au ficut ceva nou, vd ingelali! Migureanu gi-a fdcut

un partid dinainte, sperdnd si-lfabd partidul nr;1 din RomAnia. Nu

are nici o gansi pentru ca este un partid cu o ideologie fdcuti de

fogti activigti de partid. Partidul lui Melegcanu este tot o bucatd din

PDSR. S-a format un singur partid nou:'PartidulVielii Sinitoase.

Alegerile anticipate au fost punctate de doui ori de dl. Diaconescu.Nimeni nu gtie daci vor apArea alegeri anticipate. Cu certitudine,

actuala putere nu le doregte. Eu nu sunt dintre aceia care cred in

rezolvarea problemelor prin violen!6. Sunt for[e care gi-au propus

si declangeze in iarna asta ceva violent gi eventual alegeri anti-

cipate. Deci, marii corupli au tot interesul sd cheltuiascd din ce au

furat pentru a dirdma actualulguvern gia-giasigura, din acest punct

de vedere, o salvare. Dacd se va ajunge la alegerianticipate, garan-

tez cA partidul nostru, daci va fi inscrispdnd

atunci,va lua minim

500.000 de voturi gi asta inseamn6 circa 6%. De ce garantez? Este

treaba mea. Sunt secretele de partid...,

- Care esfe simbolul partidului?- Este inima rogie pe fond albastru. Sb v^5 spun de ce. Este

simbolul vielii. Este gi un scop pragmatic aici. in timpul campaniei

electorale nu poli desena cheia sau trandafirii. Este greu. lnima

poate fi desenata ugor...

. "PARTIDUL VlETll SANATOASEAR PUTEA DEVENI CEL"MAI PUTERNIC

RTID DIN ROMANIA!''(OB IECTIV MAGAZIN nr. 4 6/04. I 2.9 7)

- Ce gtili despre costurile integrdrii in NATQ 9i UE?

- Nu gtiu nimic. Pot si fac numai unele deduclii logice. Noi

trebuie sb c6p6tim incredere cd suntem cineva pe aceastd lume.

Daci naliunea romAni se ridica ferm6, hot6rAtd 9i igi impune89



condiliile, vd asigur cd NATO va pl6ti sd aibd baze pe teritoriulromdnesc. Eu nu am scris int6mplitor "Good bye NATO, monarnour!". Nu vd reproduc tot folclorul cAntat de Balaiul, dar viprecizez urmitoarele: grecii au avut baze NATO pe teritoriu gi aufdcut demonstralii ani in gir sa scape de eie. Grecii nu sunt un poporlipsit de pragmatism. Ag zice cA sunt mai pragmaticidecAt noi. Undeeste un grec, un evreu gi un armean, nu incape dec3t cel mult unoltean! Un romAn obignuit nu incape. De ce au dat grecii afard bazelemilitare americane? Pentru ca prima loviturA a poten(ialilor adversarivine la frontierS. De ce nu fac un experiment, sd declare neutreUcraina, Romdnia, Bulgaria gi Cxeda? Nu au nici un interes...

- Sunfe{i un partid conventiana!?- Noi nu suntern convenlionali. Nu suntem plini de morgd.

Suntem un partid neconvenlional, <Jiscutam omenegte. Avem gi

luptdtori neconvenlionaliin rdndul nostru.Conformismul nu ne estepropriu. Avem romAni obignuili, care stiu sa fac6 totul dar ce facem.,

facem temeinic gi serios, e cam tirnpul s6 vA spun ce am f6cut euin tot acest timp, cu seria Octogonul. Am prezentat valorile lorsupreme gi apoi le-am distrus. Eu nu spun ci aceasta are un efectmagic dar are un efect. in primul rAnd cd i-am supdrat, i-amderanjat. Bubulii erau zeii din zodia Scorpionului. Bul inseamniscorpion in limba ebraicd. Doi scorpioni dominau planeta, la unmoment dat, din punct de vedere astronomic. Deci, 69tia erau zeii

imperiului ascuns: bubulii. Distrugerea zeilor 9i apoi a adversariloreste metodi de rdzboi psihologic cunoscut6 din antichitate. Astaam fdcut eu: am purtat r6zboiul ascuns, in numele zeilor gi

simbolurilor romanegti, impotriva celor straine- Ac[iunea din "Quinta sparti" este reald?- Nu. Acfiunea este o ficliune pentru a acoperi o treab6 reali"

Nu am de ce s-o mai ascund acurn. Deci, cu adevdrat, s-a gtiut gis-a aflat ce s-a discutat la Malta. Din pdcate, cand a intrat in C.C.raportul catre Ceaugescu, in care era reprodusd disculia din Malta,

a incdput in mAinile unor oameni care nu gi-au dat seama ce au inmAna gi acesta a devenit public. in momentul acela, cei carelucraserb pentru a aduna informaliiie de la Malta erau in pericol. Osolulie extraordinard a apdrut in mintea lui Pavel Coruf: sa prezintacliunea Malta cu informa{iiexacte darin altd variantd. in orice caz,

"cei care au lucratin Malta nu vorfi descoperili niciodati giva rdmAnein legendd acliunea superspionilor rom6ni care au lucratin Octogon."FulgerulAlbasfru"l-am scris in doui saptimAni, de enervare, dupdprima amenin[are primit5.



- Prircipiile din Lqer prtidelorserqdsescfu sbtfr.ttul prliduluii- Am intocmit Statutul 9i Programui cu Legea partidelor pe

mas5, pentru a nu gregi cu o virgul6, deoarece am fi riscat si nu fim

inregistrali. Pe masi La mine s-au aflat Constitulia, legea partidelor

gi legea p-enald.

- ln ce constau fondurile partidului?' - Fondurile financiare se oblin din cotizalii benevole. Cei sdraci nu

pl6tesc. Cei bogali platesc mai mult. Totul merge pe ideea de economie.

- Ali format un nucleu la nivel central?-Am inceput acest partid singur. Nucleul a apirutin momentul

in care eu am crisJalizat Programul. Hotirdrea a fost sa-l lansez in

numele meu, pentru cd eram.cunoscut gi-l lansam cdtre cititori, pe

o cdrare deja bititoritS. S-a pus problema cine este cunoscut 9i

cine va merge si infiinleze filialele: Ceilalli vor iegiin viala publicd

giiiveli cunoagte. in acest nucleu au fost atrase persoanele foarteharnice gifoarte preocupate de a infiinla partidul, din toate judelele

care au rispuns la apel. in acest nucleu este gid-na Oana Nu{i,

care a pornit cu tenacitate si infiinleze aceastA filial6. Acest nucleu

este format din oameni care au dorit si vadi acest partid din orgoliu.

Acest partid a pornit de la un principiu sdnitos: noi tr:ebuie si deter-

minim acest partid sd atragi din r6ndulnaliunii romine cei mai buni

oameni, sub aspectul talentului personal gi al caracterului, sd-i

determin6m si participe la viala politicd pe care au refuzat-o p6niacum datoritd unor mizerii pe care le cunoagteli, in aga felinc6t sd

formdm deputali gi senatori care s5 fie preocupali de bundstarea

naliunii. Acest partid nu este un partid al orgoliilor personale. in

nucleul central au apdrut persoane integre gi competente. Noi desfS-

gurdm activitdlifoarte serioase. Nu suntem utopici gi nu ne punem

speranle dincolo de posibilitSlile minime. Cu aparilia acestui partid

am lovit interese mari. Noi am spus clar: neintrarea in NATO gi

etatizarea bincilor. Vor fi foarte mulli care vor dori ca acest partid

sd nu existe."Viala oferi multe surprize gis-ar putea ca acest partid

sd devind, in cdliva ani, cel mai puternic partid...

91



S.C- ELECTROPUTERE P.S. S.A.CRAIOVA

Str. CALEA BUCURESTI nr. 144; tel./fax: 0511163.944

CENTRALA i t++.+g+- int. t O+;' SO+

S.C. Electroputere P.S. S.A. Craiova livreazdpiese de schimb pentru produsele executate peplatforrna Electroputere:

de inalta 9i medie tensiune;

electrice gi Diesel;

9i piese turnate 9i forjate;

echipamentelor din profil Electroputere;



Interuiu luat,tn exclusivitate tpe ntru rev ista " O B IECTM AG AZI N',in 3 ianuarie 1998,

acasd la scriitorul Pavel Corut.



"ADEVARATn reRoRrgn DrN DEcEMBRIE '89

AU FOST FSJ.I-lg-TlI!"(OB IECTIV MAGAZIN nr. 3 12 2. 0 I. 9 B)

- Cine a provocat diversiunea de la M.Ap.N.,In care au

fost ucigi uslagii?,

- Eu am rnai multe informalii, Nu sunt verificate, dar vi le spun

in ordinea in care le gtiu. incepuse diversiunea anti-Securitate, iar

Marile Puteri nu credeau cd Securitatea trage. in primul rAnd,

americanii. Pe data de 24 decembrie 1989, trebuiau sd vina la Marele

Stat Major, ?n Drumul Taberei, ambasadorul american gi amba-

sadorul sovietic, si se intdlneasci cu conducerea FSN. Era nevoie

de cadavre de seeurigti, ca sa se demonstreze cd Securitatea atac6

Arrnata. Atunci, au fost chernate efectivele USLA - de cdtre g-r'al

Militaru, care fusese numit in mod ilegal conducdtorulArmatei, inlocul g-ral Guge -, pentru cooperare Tmpotriva teroriqtilor. in Drumul

Taberei era o mare concentrare de fo(d armatd, dar nici un singur

terorist... nu era. Au tras milioane de cartuge 9i... nu e nici un terorist!

Coi. Trosca a fost coleg cu mine, a fost contrainformativ, specialitatea

inginer chimist. l-au chemat la colaborare, insd ei nu au venit cum

trebuiau si fie. Au plecat numai 3 ABI-uri, dinire care unul a r6mas

in pani gi doud au ajuns p6ni in DrumulTaberei. inaintea mo(ii, se

pare c6 fiecare avem cAte o revelalie. Col. Trosca a lasat sta[iadeschisi qi a transmis tot timpul ce a vdrzut pe drum. E totul inregis-

trat. inregistrarea afost prezentatd in revista '\"[inerama" de ziaristul

loan ltu. Din acea inregistrare, rezultd clar cd, in Drumul Taberei,

Marele Stat Major era atacat de o subunitate a Armatei romAne

confuzionati prin diversiune. O subunitate de la Buziu tragea

impotriva Marelui Stat Major gi Marele Stat Major trdgea ?mpotriva

lor. Acea subunitate era formata din 2 TAB-uri, 2 plutoane de

lnfanterie... Sunt descrise in comunicarea lui Trosca. Asta inseamni

c5, neavind securigti cu care si se batd, au trimis unitSlile Armateisd se batd intre ele, fapt care s-a petrecut in mai multe locuri din

lara. Le-au trimis diversionigtii.."

- La Marele Stat Majar, cine le-a trimis?- Nu ag putea si spun, pentru cd eu nu am fdcut verificbri in

Armata. Eu am oblinut informalii din afara Armatei. linAnd cont ca

sunt ofi{er in rezervd gi cd am lucrat in contrainformalii nu am vrut

sd fiu acuzat de un interes deosebit pentru informalii secrete. Am

lucrat ca orice ziarist. Vreau si vi spun c6, datoriti acesteidiversiuni,95



uslagii au fost adugi pAni in fala porlii Marelui Stat Major, dupdcare au fost declarali terorigti gi au tras cu tancul in ei! Faptul estecunoscut de mine de la ofilerii care au coborAt din clidire gi auvdzut dezastrul. in loc si se procedeze cum se procedeazd pe

front, adicd si se strdngi cadavrele, le-au l6sat la dispozilia publi-

cului, sd vadd cAt de cruzi sunt "secungtii-teroriEti", c6, uite, auindriznit sa atace pAnd giArrnata. Eu le-am replicat atunci ofilerilorde lnformalii: mdi, oameni buni, trebuie sdt inlelegeli clar cd terorigtiinu atacd cu TAB-ul gi nu vin pe la punctul de control al unitd{ii!Aveau cum sd intre foarte bine peste gard. Nu veneau in uniformS.Ei au venit pentru colaborare. Deci; aceasti diversiune a fost pus5la cale de citre fesenigtii-terorigti. Adevdralii terorigti ai lui decembrie89 au fost fesenigtii! Nimeni nu mi poate convinge cd fesenigtii nu

au fost terorigti, pentru ci ei au instigat la omor deosebit de grav, audeterminat populalia si se inspiirnAnte qi si puni rnAna pe arme,au dat populaliei arme, au chemat-o in locurile de micel, la TVR gi

radio, unde nu erau atacali de cdtre nimeni gi unde erau forfe armatepentru aperare gi au murit o groazi de civiii nevinovali. in concluzie,cei care trebuie acuza\i de teroare, pentru decembrie 89, suntconduc6torii FSN. To!i, fdrd exceplie, incepAnd cu diversionigtiicare au fost pregdtilidinainte...

'u Nrr TERORtgTt-DTvERStON lgTtAU FOST PREGATITI IN UNGARIA''

(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 /2 9. 0 1. 98)

& - Se spune cd, in 26 decembrie 1989, in Romdnia a venit odelegalie maghiard formatd din primul ministru, ministrulApdrdrii, ministrul de lnterne gi ministrul Transporturilor.

-Avenit. Eu l-am intrebat pe lon lliescu intr-o carte...s - Dincflte,gtiuan,auawtonvorbiricubnlliscugiPeteRoman.

- Da. Eu am caseta filmatd de Alexandru Stark. El a filmatint6lnirea. Eu l-am intrebat pe lon lliescu: domnule, ce discutji putea[isd aveli cu ministrul de lnterne, cu ministrulApArdrii gi cu ministrulTransporturilar din Ungaria, cdnd, din toate ldrile ne ajutau ministrulSanata[ii, Tineretului, Sporturilor, orice altceva in afard de armat6?Noud ne trebuia armata? Guge refuzase Armata Rogie...

d - Nu existd caseta? lVu se gfi'e ce s-a discutat?- Nu se gtie ce s-a discutat! Avem numai caseta intAlnirii.

intAlnirea, imnriligarile de rigoare, dar mai mult... dupi ugile inchise,g6



ce s-a discutat, ne vor spune Petre Roman gi cu lon lliescu. Ne vor

spune dacd vorfi intrebali, ceea ce, deocamdatA, mi indoiesc, din

urmdtorul motiv: [ara este condusi acuma de o altd grupare de

conducere, care are gregelile eifoarte grave, in specialfali de pro-

prietatea intregului pofor. Poate cd aceasti atitudine a fost preluati

de la predecesori. Nu au schimbat cu nimic linia.'Cu alte cuvinte,sunt influenlati de aceleagi centre de for[5, din exterior... Faptul cd

ungurii au participat la revolulia romdnd, nu este o noutate, a fostprobat in nenum6rate documente, a fost prdbat inclusiv prin'prinderea unor lerorigti pregitili in centre de pregdtire maghiare,

insi s-a lSsat ticerea. Vd dau un caz concret: ziarul "Adevdrul" a

publicat, in vara anului 1995, o gtire. $tefan ChirilS, terorist participiant

la revolulia din 1989, a fost prins in oragul Motru, in timp ce trdgea

cu pistolul in nigte comeseni. Abdut, a scos pistolul gi a tras. Afost

prins, a fost anchetat, a spus ci a fost pregititin Ungaria 9i a trecutpeste frontierd sd participe la revolulie. A[i mai auzit urmarea?

(articolul respectiv a fost scris de subsemnatul - n.E.D.)

-Nu. r- Pii, va rog frumos sd merge[i la Motru gisd verificalicine gi

ce a fdcut acolo.,. Poftim o altA gtire: atagatul militar din Ungaria in

1989, col. Toderici lon, a raportat clar:in doui tabere paramilitare

sunt pregdtili fugari din Rom6nia, maghiari 9i romAni, poate mai

colorali un pic. Sunt pregbtili pentru acliuni de diversiune. Ce s-aintdmplat cu aceastd informalie? Ce au ficut cei care au fost pregdtili

in acele tabere? A recunoscut Chirili $tefan cdhd a fost prins. De

ce nu s-a ficut public6 la televizor? Uita[i-vd, am prins un terorist!Aparticipat, fiind trimis de statul ungar. be ce nu s-a fdcut vdlvi?Pentru cd echipa condus6 de lon lliescu a trebuit sA acopere urmele

diversiuniigi sA spund ci a fost o revolutie curati. Nu a fost curatd!

Revolulia romAni a avut o laturd curati, cu oamenii care s-au ridicat

impotriva dictaturii, gi a avut gi o laturi murdarS: interventia striinS.

Pentru a fi mai clar, va rog sd lecturalidoud documente:a) "fn tJnglarig, sunt de retinut aplicaliile batatioanelor

de cercetare-diversiune din organica corpurilor de armate care

au executat pregdtire specificd ducerii acliunilor de tuptd in

spafe/e trupelar inamice, respectiv Corputui 7 gi 3 Armatd

fntre 1 6-1 8 " 1 2. 1 989, aa{iuni finalizate cu exeautarea u n u i m arg

incheiat in raioaneie situate ta 15-20 km cie frontiera Rom6t-

niei. Aceleagi unitaS aw executat, in lunile martie-iunie, prin

9'7



rotatie, o pregetire speciab la baza de instruire-in terenmuntos de la Rezi (12 km nord de Keszthely)u.

Sinteza informativd 4 3 62/ I 999, M.Ap.N./M. St.M./D.l.

b) Bucuregti, 19.12.1989, ora 14.40G-ral Eftimescu, prim locliitoralgefului Marelui Stat Major

gi gef al Directiei Operalii, primegte, de la comandanlulArmatei a 4-a, informalia:

"Vd transmit declara[ia pregedintelui interimar alUngariei, Mathias Sriros, fdtcutit la manifestdrite de ta Buda-pesfa: < Cu suftetul im pdeat, pute m aj uta ardete n ii caredorescautonomia. Autoritdlile maghiaie spijind caArdealul sd devindregiune autonomd.

c) "tJngaia aqlioneazd... in scopul destabitizdtii situallei

politice inteme in lara noastr6; cu pioitate in Transitvanh...co n d u ce re a u n g a rt m a i ac[i o n e azd p e ntru i ntem ali n a I za re a:problemei Transilvaniei... Simulkn cu provocarea unor demons-tralii ale populallei de oigine maghiard din Transilvania, tJn-garia are intenlla de a provoca incidente la granild... care sddegenereze in conflict militar...Acesf scen aiu, Ungaria il are invedere sd-l realizeze cu gtirea URSS gicu spijinilAustiei).."

Telegrama nr.0I 557/09. I I. 1989, M.Ap.N.

"tLtESCU A DESFilNTAT SECURTTATEAPENTRU A SALVAAPARATUL DE PARTID!''

,(OBIECTTV MAGAZtrN nr. Z/ I 9.0 2.98)

- C6f este real gi cdt nu esfe real in povestea cum cd gene-rllul Caraman ar fi cotahorator sau chiar ofiler KGB?

- Eu, pe Caraman, nu l-am cunoscut ca ofiler de Securitate.

L-am cunoscr.lt ca ziarist. in momentul in care am

-aluns

ziarist, l-amcunoscut personal gi am discutat o singuri dati cu dansul, lati,insd, istoria lui caraman. Acum o si vi spun o mare taini a serviciilorsecrete: ?n aceste servicii secrete lucreazd maegtri, profesionigti gilichele, derbedei,. oameni care s-au strecurat acolo prin pile,,reialii,Tntdmplare. cei care nu pot sS"facd nimic ii invidiazi pe cei care facgiii b6rfesc, cautd motive de suspiciune impotriva lor. Eu personalnu gtiu dacd e adevdrat sau nu, dar, dupi pirerea mea, decontraspion; Caraman a fost un foarte bun profesionist gi a fost

98



t

ronldit de acegti .indivizi care nu au fost niciodati "pe cAmpul de

confruntare informativi, sub ochii contraspionilor advergi gi au stat

in !ar6, in nigte birouri, au citit nigte hArtii gi au spus: gtili, a trddat!...

Care este istoria: Caraman a lucrat impotriva NATO, in perioada

'?izboiului rece. " Noi ficeam parte din lagirul socialist. Era spion

romdn. Afost trimis acolo, a infiltrat in NATO, a ficut o relea puternicdgi a furat cdteva tone de documente secrete de la americani, directdin bunkerul lor, Pe unde a fdcut asta? Prin Franla. Dup6 ce au fosttridali de c6tre un general sovietic care a fugitin SUA, au dispirut.ln semn de omagiu, spionajul franiceza scris o carte: "Cei 13 care

au speriat NATO". in aceasti fa26,1968-1970, de detensionare a

relaliilor cu'Vestul, Caraman a fost retras gi trimis ca director la o,gcoald. Nu a mai lucrat operativ. Era respectat de breasld ca un

mare profesionist, un'cutezitor care a adus informafiiin!ar6.

Faptul

ci acele informalii erau date, de citre conducerea Rom6niei,

Tratatului de la Vargovia gi respectiv URSS-ului nu mai poate fi

imputat lui Caraman. De asta este acuzat Caraman, nu cd ar fi

lucrat direct cu KGB-ul, ci ci informaliile furate de la NATO au ajuns

in URSS. Dupd aceea, au inceput zvonuri: gtili, nu a fost chiar aga degrozav... Vd spun eu cdnd au inceput zvonurile: in momentul in care

Caraman a inceput s5 aibi manifestdri anticeaugiste. Se leagi una cu

alta, nu? Deci, fiind tras pe linie moartS, Caraman a inceput sd aibd

nigte manifestdri irnpotriva lui Nicolae Ceaugescu. in momentul acela,au inceput sd apari zvonuri: gtt! cd el, pe teitoliul Franlei, nu putea

pdtrunde chiar aga de addnc, nu a fost chiar aga mare erou, I'au aiutatgi francezii. Dupd aia, au zis: gtt|4 cd trdia cu o rusoaicd, care era

solia unuilip!?!":,:pion

rus. Stai, domnule, dar spionul trdiegte cu

orice femeie ii pic6 in mAn6, numai sd ia informalii!...

De ce si spunem cd rusoaica a luat informaJii gi nu Caraman

de la rusoaicd?! Adevirul nu-l gtie decAt Caraman 9i e bine si

discutali cu dAnsul. Deci, a inceput o acliune de defdirrrare alui

Caraman in momentulin care au apirut 9i manifestiri anticeaugiste.

Daci, pe teritoriulfrancez, c6nd a condus releaua iu care a spartNATO, Caraman a colaborat cu sovieticii, eu nu gtiu. Ca profesionist,

eu ins6 il respect. in 1990-1991, au inceput marile acliuniimpotrivalui Caraman, actiuni politice care doreau s5-lschimbe pe Caraman

cu un neprofesionist. $i, aga s-a giTntimplat: l-au schimbat cu un

profesor de istorie (loan Talpeg - n.ed), un neprofesionist care'sealinia politic (Caraman nu s-a aliniat politic la FSN). Existi demnitatea

asta a spionului oare spLrne: eu sunt mai puternic decilt un om politic,99



dar il servesc"pentru cd muftimea il vrea pe e\...- Cine l-a pus in acea pozilie pe Caramatn?- Discutdm, hai, ci tot am informalii extraordinare pe care nu

le-am spus niciadatd, niminui! Vd spun eu cum a ajuns Caramanin acea pozilie. Caraman a fost trecut in rezervd pentru manifestariceaugiste in anii 80 gi, pentru

ciera urmirit (nu

fa;ea nimic, nucolabora cu nimeni), s:a retras la Cheia, intr-o vilS pe care o aveaacolo. Cum gi-a strdns averea gi aga maideparte, e simplu. Spioniicare au lucrat afard au fost pldtili in valutd gi au avut disponibititdlisd-gi strdngd averi, spre deosebire de contraspionii care au lucratin lard gi nici nu au avut salarii mari.

Cararyran era trecut Tn rezervd 9i nu-l mai interesa nimic, nu maidorea sd aibi relafii cu nimeni. Stdtea in munli gi nici m6car nu scria.

Dupd cum gtili, fesenigtii au acuzat Securitatea cd arfi tras in

popor, cd executd actiunide teroare. Pe acea mare dezinformare alui decembrie €9, lon lliescu a desfiinlat Securitatea pentru a acoperiunele acliuni ale unor militari care triseseri in populalie gi pentru asalva aparatul de partid. DecAt s5 se verse r6zbunarea asupraaparatului de partid, au zis: domnule, care sunt cei mai pulini? Apa-ratul de Securilate, cu 10-15 miide oameni...Aga s-a hotirAt. Mi-aspus-o asta un deputat PD. Au rimas fdrd Securitate gi era un haos?n !ar6... Nu aveau informa{ii, nu aveau nirnic.

Generalul Caraman fusese chemat de lon lliescu intr-ocon-juncturd interesantb. Pe data de 26 decembrie 1g89, in plini revolulie

organizatd gi regizatS, o delegalie americani de la ClAs-a prezentatin Romdnia pentru tratative de armistiliu. Participaseri gi ei laagresiune, eu rdzboiul psihologic, cu gtiri etc.

- Tratative cu cine?- Cu Securitatea. Ordinul lui lon lliescu a fost si discute cu

generalul Vlad. Nu. Nu au vrut cu generalul Vlad. Generalul Vladtrebuia sd ajungd la inchisoarelAfost geful unitalii care i-a arestat pe

Mazilu, Rdceanu gi pe alli simpatizanfi de ai lor. Rdceanu fusesetriddtor in favoarea americanilor, Afost condamnat, dupd care l-auscos ilegal din inchisoare gi l-au trimis in SUA. Acfiune de forldamer:icanb impotriva legii romdnel,Atunci, au zis: cu cine discuta[i?Americanii au cerut: discutdm cu generalul Caraman. it gtim cap rofe s io n i st, n e-a fu rat cdtev a to n e de d oc u m e nte. IJ n d e -i C a ra m a n ?"fn mun{".Au trimis TAB:urile dupi el gi l-au adus de la Cheia. L-aun0mit geful SlE, sd trateze cu americanii. Cum au decurs tratativele,e bine sd discutati cu Caraman...

100



- Dvs. ce gtili? a- Eu vi spunce gtiu de la dAnsui, cAteva idei. Americanii erau

frimAntali de unde eficienla ingrozitoare a SecuritSlii romdne,

_cornparativ cu nurndrulfoante redus de persoane. Nu au aflat r5s--punsul.

Care este sis{emulde organizare gifunclionare al Securitdlii

- rorhane? Nu au aflat rispunsul; Caraman e un spion bdtrdn, uns cutoate alifiile. Propaganda anti-Securitate era fdcutd de americani, ca 'rdzbunare pentru faptu.l cd inclusiv un diplornat american era spion

romdn. Fusese descoperit, cu ocazia devastdrii CC-ului, documentul

din care rezulta c5 scrisoarea celorgase, mSsluiti de Brucan, fusese

conceput6 de CIA gi cb Securitateaoblinuse informafii de la agentul

dinAmbasada SUA. Erau nervogi, normal. 56 penetreziin ambasada rior, sd recrutezidiplomali, sd le vinziagenlii!... Erau nervogi, supiraligi au zis: distrugem Securitatea romdnSlin orice caz, ei au acceptat

sd fie Caraman gef, dar sA nu mai fie contraspionii care hlcraseldirnpotriva lor.Asta acceptaseri arnericanii. O parte dintre contraspionii

care lucraseri in sectorul american au trecut in rezerv6. Asta a fost o

ac[iune de for[5 necinstiti din partea lor.

{ - Daci [-au acceptat, de ce l-au lovit dupi aceea? r* Nu l-au trSsnit dgtia, l-au tr6snit oamenii lui lliescu, filosovieticii. De

ce e suspectd pentru mine chestia? Deci, americaniiilgtiau ca adversar

gi au zis: /asd sd fie dsta, cd e bun. E crescut in Ves{ gf'e meseie.

. :Ceaurmat?- 12 ianuarie 1990. O mare Ce revolu[ionariin Piala Victoriei Icer scoaterea PCR in afara legii. lon lliescu promite de pe tanc

scoaterea partiduluiin afara legii, e disperat 9i se retr,age impreund

cu staff-u| s6u: g-ral Caraman, g-ral Militaru, Gelu VoicanVoiculescu,

Petre Roman, Montanu 9i allii. lliescu intreabi ce e de f6cut. Militaru

spune: bdgdm tunurile gi degajdm pra{a. lliescu nu este de acord.

Caraman le-a spus: vedeli ce alifdcut prin desfiin{area Securitdlii?

Mullimile nu se sfdpdnesc decdt cu informalii gi cu agen{i. Securitatea

asta avea ca scop principal...

"AM O MEMORTE INFR|CO$ATOARE !"' (OBIECTIV MAGAZIN nr.t7/30.04.98)

- Universul fiecdrui om esfe mai mare sau mai mic. Cumesfe univers ul in care s-a ndscuf Pavel Coru!?

- Universul in care m-am ndscut este un sat din nordul Mol-

dovei, satul GlSv,Snegtii Vechi din comuna Andregeni, judelul lagi,

101



un sat cu ma! pulin de 100 de case, cu o gcoald in care invSlau

copii din doi ani deodatd, pentru ci exista o singuri clasi. Acel

univers avea ceva deosebit: o bibliotecA, creatd prin donalii ale

sdtenilor, care alj pus bani, mAnd de la mAnA gi au cumpdrat c5rli.

Curn vd explicali c6 intr-un sat aflat la 0O Oe krn de oragul lagi,

fdrS cale feratd, fird gosea astfaltatb sau pietruit6,'fdri luminielectricS, oarnenii citeau? De unde dorin[a de a citi? De la invdlitor.inainte, in acel sat fuseserd 7 clase. inv6!6torii au fdcut tot ce au

putut ei pentru a determina sbtenii sd cunoascd. Existau [irani care

olecau s6-givdndd produsele la lagigicare aduceau in traisti c64i.

in bund parte, personalitatea mea este produsul cdrfilor. La vArsta

de 8 ani, am citit primul roman. in copildrie, am ascultat povegti

frumoase spuse de cei care citiseri

Prin culturS, oameniiigidezvolti nu numai mlntea, cigisufletul.Oamenii erau mult rnai buni, mult mai concilianli, mult maiinlelepli.Oameniiaceia au invdtat. Eu m-am format la acea scoalS. La

vArsta de B ani am citit "Toate pdnzele susl"Aldoilea rotdn era un

roman cam nepotrivit vdrstei mele de atunci: "Cronicd de familie".

Asta am gdsit. in biblioteca gcolii se gdseau cdr[i 9i ci(i. Preocu-

parea mea aproape obsesivd pentru Jules Verne de acolo vine. Eu

am citit cirlile luiin copilirie, in primii doi ani de qcoal6, Noi, din

cAr{ile copildriei, am invdlat si fim buni, frumogi sufltegte. Copiii

nogtri nu au asemenea c6rli. imi pare r5u c6 m-am specializat inscris cdr[i pentru adulli, pentru cd trebuie si scriu, gi poate anul

acesta o voi face, gi c6nli penti"u rnodelarea sufletelor copiilor...

- Sd.ne intoarcern Ia satul natal...- $i acum, la 49 de ani, universul natal este pentru mine satul

insorit, plin-de lun'rind, in care sArdcia trecea neobservatd. De cdte

ori sunt in momente grele, inchid ochii gi imi aduc aminte, de satul

acela luminat, cu ciregiiinflorili, cu Jijea curgdnd frumos gi leneg la

vale, cu deal''l ps care rn:am n6scut. M-am ndscut intr-o casiasezati pe un Ceal, o casd rornAneasc6 tipicS, acoperiti cu gindrilS,

cr.r fala la soare. Mi-o aduc aminte gi acum, fdrd si uit un singur

detaliu: Este casa descris6 Tn cdrfile mele, incepAnd cu "Balada

Lupului Alb'.Aflatin pragul mo(ii, erouN principal, Varain, igiaduceaminte momentul nagterii, intr-o cdsu!5 cu pdm&nt pe jos, cu

acoperig de gindril6 gi cu m6inile Geei rnAngdindu-|. Acea zoni este

o'zoni sdracS, dar oamenii sunt foarte bogali sufletegte.

: Care sunt prirnele amintiri ale copilului Pavel Cgru!?

- O sd vd uimeasc5. Nu UllO".U aveam un an gijurn6tate



sau doi gi am amintiri! Cineva spunea cd am o memorie infricog6-toare! Primele amintiri, sub 2 ani:in grddina noastrd se aflau cartuge

de mitralierS. Tat6l meu a scos capsa unui cartug gia sfirAmat-o cu

toporul. Explozia aceea o am in memorie. Am in memorie s6rbi-torile satului. Suntfrumuselea din sufletele noastre. in copiliria mea

nu a fost o zi urdtd. DacA ploua, era frumos pentru ci md jucam ?n

ploaie. Dacd ningea sau era ger, era frumos. Cum didea primivara,mergeam la gcoald descul!, in pantaloni scurfi gi cu o cdmdguti.Aveam o traistd dintr-o bucati de macat, in care puneam c6(ile gi

caietele. Eram un elev bun. Eram iscoditor, doream si gtiu tot, darmai pulin si scriu frumos. Nu am scris niciodati frumoS. C6nd am

mers in clasa I gtiam sd citesc Ai pentru mine era plictisitor sd stau

in clasd, insi aveam de ?nvitat si scriu. Nu imi pldcea si scriu,pentru ci trebuia si am r6bdare, ori eu sunt un tip foarte nerib-

ddtor, foarte activ, energic...Am triit perioada aceea de frimdntdri gi tulburdri in lumea

satului. Eram copil cind s-a ficut colectivizarea. in acea perioadi

era sirdcie, represiune dar eu nu gtiu, pentru cd eram copil. Eu nu

am participat la represiunea din perioada 1944 - 1964... Cdnd am

devenit contraspion al RomAniei am urmdrit contrainformativ pe fogtii

ofileri de securitate care au fdcut treaba asta. in perioada aceea

conducerea de stat nu prea era romdneascd...- fn afard de citit, ce alte pagiuni mai aveali?- Satulmeu este un gantierarheologic. Unuldin cele maivechidln

Moldova. $antierul aparline culturii Cucuteni. Mi-am asculit creioanele

cu cremene. Am vdzut rnulte vestigii ale trecutului, care md fascinau.

Tatilmeu, un mare povestitor gipasionatde istorie, imispuneamulte. S-au descoperit acolo morminte ale strbmo$ilor geto - daci,

vechi de 4500 - 5000 de ani, Aceastd pasiune pentru trecut, pentru

istorie, pentru cunoagterea realitdliidin care venim, a fost, gi este gi

se va p6stra in persoana mea.

O alt6 pasiune mare, care zic eu ci va goca persoanele carenu gtiu firea mea, a fost pentru a gtide unde venim gi unde plecdm.

in noplile de var6, dormeam afard, pe prispd sau pur gi simplu pe

nigte loale intinse pe iarb6, cu ochii la stele. Aveam 4 ani gi la noiincasd stitea preotulin gazdil. L-am intrebat: "Cine a fdcut Pitmdntul?"

"Dumnezeu'l mi-a rdspuns. "$r sfe/e/e , cine le-a fd6tt?" "DLtmnezeu".-

"Dar pe Dumnezeu, cine I-a fdcut, pdrinte?" Preotul, in loc s6-mi

rdspund6 cd Dumnezeu este etern, necreat, infinit, imposibil de

imaginat de mintea omeneascS, a inchis gura, a privit la pirinli ciudat

103



gi a plecat. Eu am rimas neldmurit. Aveam 4 ani gitrebuia sd aflucine l-a fdcut pe Dumnezeu!Am aflat: Dumnezeu este infinit, necreat,

etern, imposibilde imaginat. Preotulacela, ca gialli preoli, profela

un zeu pdmAntean, creat de imaginalia omului primitiV, care doreasd aibd un intermediarintre lnfinit 9i persoana sa..j

"PR|MA MAgtNA AM VAZUT-O LA 5 ANt:uN GAZ cu

'AREo',oj,:;,:ffk!^ii1tlii';;,,

- Cdnd ali pdrds,it satul natal?- La vArsta de 10 ani, am plecat la periferiile oragului lagi.

Dupi 1960, represiunea a scdzut, rugiis-au retras giatuncitata a

hotdrdt ci poate si iasd la orag. Vreau sd vd spun cd prima magind

pe care am vizut-o eia un GAZ sovietic care a venit sd-l arestezepe tata. Aveam 5 iini. Au venit intrro zi de toamnS. Tata tdia lemnein fala casei. Erau doi indivizi, Tmbrdcaliin haine db piele lungi. Nu

i-au dat voie si intre in casd. L-au adus in fala ugii gi a ?ntins mAna

si-idea mama haina. Tata i-a spus mameifoarte simplu: "Aigrijdde copii" gi a plecat...

Vd dali seama ci un copil care la vdrsta de 5 ani a inregistratacelgoc nu putea niciodatd sd aclioneze ca cei care i-au arestattatal!,Nu puteam sd fiu un represiv. Tata s-a intors. Nu a putut fi condamnat

pentru nimic. Din documente, rezulta cd tata a fost decoratcu'Virtuteaaeronauticd de rdzboi" cu spade, clasa "Crucea de Aur". Documentele

erau in arhivS. Cdutau decoralia gi brevetul semnat de fostul rege Mihai.

Tata a spus ci s"au pierdut. Adevirul era altul. intr-o cutie de alamiascurisese decoralia gi brevetul 9i le zidise in hornul casei. CAnd

aveam eu 8 ani, tata a avut un accident groaznic de magini gi credeacd moare.Atunci, a dat afard pe mama gisurorile mele gi mi-a spus.Am scos-o de acolo ulterior, cdnd ne-am mutat.

Dupd 1 960, se mai lini.stised treburile gi tata a plecat din sat la fabricade cherestea Ciurea, de la periferia lagului, unde s-a angajat ca muncitor.

- Deci, ali ajuns in lagi...- Da. Am stat ?n colonia de muncitori gi am invS[at acolo trei

ani: clasele 5, 6 gi 7. Am invSlat foarte bine. $coala era fntr-o baracdde scAnduri. Aveam doi profesori care veneau din lagi gi ne predau

toate materiile" Jineli minte, arn invSlat atAta limbi romAni de la unprofesor care era de origine maghiarS, incdt la examen la LiceulNalionalam luat nota 10la limba romdnd!...

t04



- Cum ali ajuns la Liceul Nalional?- Am dat examen la Liceul Nalional, contrar pirerii pdrinlilor

rnei, care ziceau sd merg la un liceu mai modebt, de periferie. Eram

foarte bun la matematicS. Eu am o g6ndire de ansamblu. Rezolvam

foarte repede problemele. Le priveam de sus in jos gi vedeam unde

era buba. Aga fac 9i acum. Am reugit la Liceul Nalional cu mediemare. in liceu, am inceput sd scriu versurigi prozd. Ne pliceau parodiile

gi ne distram. Aveam 14 - 15 eini, eram copii. Citeam foarte mult, in

special cdrfi de cilStorii, explordri, cercetbri, inventicS. Astea mi-au

dezvoltat o Jantezie foarte bogatd. Eu cunogteam lumea din c6(ilecitite gi mai pulin din cdlitorii, pentru c6 eram copil sirac. De la

vArsta de 15 ani, mi-am ficut vacanla in fabric6. Lucram intr-un

sectorin care puteau lucra gi copii: ficeam lizi de fructe. Lucram o

sdptimdnd ziua (12 ore), o siptdmAni noaptea (12 ore).

- A urmat Liceul Militar, nu?- Da. Visul meu era si mi fac ofiler de marin6. De la Liceul

Nalional'am plecat in Liceul Militar in momentul in care au venit

comisii, si selecteze elevi pentru liceele militare. Au luat pe cei mai

buni la invS!6turi. M-au bdgat in examen medical gi am reugit.

GAndul meu a fost si fac liceul militar gi apoi sA merg la gcoala de

ofileri de marin6 gi mi s-a indeplinit gdqdul.

- Nu aliavut probleme?

- Nu. in 1964, tata a plecat la comisariat gi a spus ci a fostsubofiler in armata veche. Le-a zis: spunVli clar, cd acest copil,

dacd intrd in Armatd, o sd-l dali afard la un moment daf. l-au spus

cA nu e nici problemd, ci s-a schimbat situalia la '180 de grade.

-Cum a fosf viala in liceul militar?-Am reugitfir6 probleme, printre primii,la LiceulMilitar "$tefan

cel Mare" din CAmpulung Moldovenesc. Nu eram cel mai bun, pentru

ci eu aveam pasiunile mele: literatura, istoria gi cunoa.sterea, ingeneral. Si gtiu, sd aflu explicalia fiecdrui fenomen. Aveam gi eu

simpatii gi antipatii in rAndul profesorilor. Am invilat psihologie dinpasiune pentru profesoard gi dupi aceea psihologia a devenit o

pasiune in care s-au acumulat atdtea informalii, incAt am scris 7

cdrfi de psihologie. Studiez gi acum. in liceul militar, aveam condilii

foarte bune de invSldtu16. Condilii de chiul nu prea erau, pentru cistiteam inchigi. Televizor nu aveam. O datd pe sdptimdni iegeam

in orag sd plimbdm o fat5. in rest, invS!am...

- Nicio escapadd?

- Ba da, de,ce sd mint? Mai fugeam, aveam cdte o mAndr6,105



Crescusem deja, eram flScdiag. Maifugeam cu un prieten, care erachiar din orag, Titi Schianu, acum e ofiler inginer, si mai duceamfete la cofetirie.

Totugi, in liceul militar am consolidat bazele cunoagterii. Luamcir[ile cu raftul 9i le citeam. Atunciam fdcut cunogtinli cu poezia lui

Minulescu, care nu se invd{a in gcoali. Ajunsesern sd invd[ Tn fiecarezi o poezie. To{icolegii gtiau: asta era pasiunea lui Pavel Coru{. imiplScea poezia foarte mult. Atunci nu se invdla Blaga, Minulescu gi

Goga. Acegti poeli romAni i-am invilat pe ascuns.

"tN 1968, RUSil CARAU TRUPE tN BULGAR|A,PENTRU INVAZIA ROMANTEI''

. (OBIECTIVMAGAZINnT.Ig/14.05.98)

, - Ce ali fdcut dupd terminarea liceuluimilitar?-Arn dat examen de admitere la $coala Superioard de Ofileri

MarinS, am reugit fdrd probleme gi am inceput sd-mi implinesc visulvielii mele, si devin ofiler de marini. in 1967, in luna august, m-amprezentat la gcoalS. Am stat o lun6 pe uscat, dupi care am fostmutali pe bricul "Mircea". Un an am invilat gcoald pe bricul "Mircea".

Acolo venedu profesorii cu galupa. invd[am multd carte 9i foartemulti marinirie. Acolo am invdlat sd fim curajogi gi rezistenli. Din

promolia mea, suntpulini

ofileride marinS. Cam jumdtate au rbmas.Ceilalli suntem in nigte meserii care au solicitat cunoqtinle, curaj,stipdnire de sine, culturi mare.

e - Ce amintiri deosebite pdstra(i de atunci?- Cel mai frumos moment a fost ziua in care ne-am prezentat

la Constanla. Vd dali seama ci eu nu vAzusem niciodatd marea, cieram un copil care vara nu ficea vacanle, ci muncea in fabricd. Amvdzut pentru prima dati marea gimi-a pldcut, dupd care m-am prezentat

la gcoali gine-.;u irnbrdcatin marinari. Uniforma nOimald de servicu era

de soldat, de niatroz. Ali vizut, in carlile mele apare, din cdnd in c6nd,matrozul Cernescu. Afost o zifrumoasd. Am avut multe zile frumoase...

7 - Ce condiliiaveali?- Erau condi{iifoarte bune de invdlat gi de fdcut culturd. Contrar

pdrerii unor pseudointelectuali, ?n anumite sectoare aleArrnateisef6cea foarte multd cultur6. Pentru cd tinerii nu pot pardsi cazarma,trebuie si invele gi si citeascd. Ce puteam si facem? Jocul decdrti era interzis $i nu ne prea interesa, nu era practicat de noi.

Citeam foarte mult, unul de la altul. in mare, ce s6 faci? Citeam. Aga106



se face ce am invSlat foarte multe lucruri care mi-au fost utile ulterioL

- Ce amintire ave[i despre momentul1968?- in 1968, am triit un moment inillator, ca om gi ca militar

rom6n. Era in noaptea de 1912A august, predasem uniformele de

serviciu la magazie, aveam numai uniformele de orag. Terminasem

anul I gi ne preg6team sd plec6m in vacanla. Fusesem in practicdla Mangalia gi, a doua zi dimineali plecam acasi. Unii plecaserd

deja. Atunci, am auzit pentru prima dati alarmi de luptd. Rugii

pitrunseserd in Cehosolvacia. intruc6t RomAnia nu acceptase sdparticipe la aceastd acliune josnicA, era in pericol de fie atacatd la

rdndul ei. Ni s-a dat alarmd de lupti gi ni s-a distribuit munilie. Aveampistoale - mitralieri vechi, din timpul rdzboiului, PPS-uri se numeau.

Erau nigte pistoale - mitralier6 foarte simple, cu un disc in careincdpeau Bl de cartuge. Ne-am inarmat gi am sdpat imediattrangee

in jurul gcolii. Am iegit cdntdnd, inarmali prin orag, ca sd ridicimstarea de spirit a populaliei. Am vizut oameni pldngdnd, auzind cecdntam noi, cAntece p'e care ag vrea si le mai aud cAntAndu-se.imi dau 9i acuma lacrimile, cdnd mi gAndesc la ele. S-a ereatinclusiv in rdndul civililor, o stare de spirii belicoasd. S-a dat atarmide luptd in intreaga flotd 9i au iegit navele la limita apelor teritoriale.Flota sovieticd fdcuse joncliunea cu flota bulgari. Se cirau trupe inBulgaria pentru invazia RomAniei. Atunci am fostinconjurali, sd fim

invadali gi noi. intreaga populalie a spus: luptdm pentru cd e vorbade Romdnia. Atunci, in 3 zile au fostinarmali2 mitioane de romdni.S-a scos armamentul din depozite, s-au constituit gdrzi patriotice,

g6rzi de tineret, garzi de intreprindere. Pe 23 august 1968, inB.ucuregti au defilat ore in 9ir gizi patriotice inarmate. Era tot arma-mentul posibilacolo. Pe rugiiiagtepta rizboiulintregului popor. Deasta se tem marile imperii: de un popor care vrea sa-gi apere inde-pendenla fiinlei nalionale. De aia nu au invadat RomAnia...

- Care a fost atunci reaclia diplomalilor striini aflali la

Bucuregti?- Ulterior, am ajuns ofiler la relalii externe gi am aflat reaclia

atagalilor militari striini. in 1968, la parad6, s-au prezentat toli ataga-

lii militari strdini, sa vadi ce reaclie are Rom6nia. Au defilat trupele,dupi care au inceput sd defileze muncitoriiinarmali. Dup6 3 ore,

atagatul militar american s-a intors cdtre ofilerul de relalii externede atunci, cpt.rg.. I Pdduraru, gia spus: "Felicitdri, aliscdpat!"

Sovieticii nu s-au temut de Armatd, cd era pu[ini. S-au temut

de poporulinarmat! Eu sunt un om_cinstit. Nu-mi plac cei care inilial107



au fost de partea rugilor, nici cei care au trecut acum de partea

americanilor. in 1968, a fost un moment inilldtor de unitate naliona15,

in care toli romAniiau spus: nu ne ddm bdtuli!

. "UN OM LOVIT iI.I PMU PERSONAL

DEVINE UN LUPTATON TERIBIL I''(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/2 1. 0 5. 9 I )

o - Sd reludm firul povegtiivielii dvs.. CAnd ali devenitofiler?- in.1970, am terminat $coala de Ofileri Marin6 qi, in 197J,

am fost repartizat la Mangalia, sta[iune turistici. Am fost repartizat

la o nav6 vdnitoare de submarine, unde eram ofiler cu navigalia.

Eram bine apreciat gi imi plicea ce fdceam. Meseria mea era'meserie, viala era via!6.

e - Vorbili-midespre prima iubire.. - Eu sunt un tip delicat. Cred cd dragostea este un sentiment,

atdt de sacru, atdt de intim, incdt nu trebuie niciodatd prezentat. in

c6(ile mele, apare cdte un personajfeminin, cAte o dragoste ratatd,

cdte o durere ascunsi.De ce sd mint? in tinerele am avut gi eu o ilbire. Dragostea

incepe in adolescenld. Mi-a pldcut o femeie, nu are rost sd-i spun

numele. E femeie miritati, cu copii, e medic. Am iubit-o gi m-a iubit.

Nu ne-amputut

cisitori. Diferenlade stare socialS. Eu eram un hoinar

de marinar, ea doctorild gi atunci ea s-a cSsdtorit cu altcineva. Gdsili

undeva prefigurat6 aceastd poveste in povestea lui Varain, care s-a

dus sb-i ducd flori iubitei sale care se mdrita. in 'Qurnfa sparfd'l gdsi[i

o asemenea poveste, in care marinarul Varain trdiegte drama faptului

ci iubirea lui s-a miritat."$itotugi, are puterea de a se purta civilzat,

de a se duce si-i ducd flori qi s-o intrebei "de ce'?incolo, iubirile au fost ca valurile mirii: au venit, m-au inecat, am

iegit din ele. A',r avut o via{d personalS destul de dureroasS, care

explici pasiun*a rnea pentru inaltele idealuriale Rom6niei. Oameniicare nu au realiziri in viala personalS, afectivS, aproape firiexceplie, igi unesc sentimentele cu idealuri foarte inalte, care nu

mai pot fi atinse. Pierzdnd dragostea, cauti altceva: devotamentul

fald de lari, fa!6 de nigte idealuri, pasiunea pentru rezolvarea marilor

probleme ale naliunii sau omenirii. Din ci(ile mele se vede clar,

pentru cei care gtiu s6 vadd, ci am avut o via!6 sentimentalinenorociti. Prima solie m-a pirisit pentru un doctor, a doua solie

mi-a murit. Eu nu doresc nici la dugmanii mei si treaci prin ase-

108



menea chinuri sentimentale prin care am trecut eu. Am avut pu-

terea sd-mi canalizezsentimentele rdnite cStre idealuri maiinalte 9i

aga se face ci am depSgit adoralia pentru o femeie, ajungAnd sd

iubesc gi si ador inalte valori ale planetei noastre.

- lJn om lovitin plan personal devine un luptdtor de nea'tins, nu?

- Aceasta este pdrerea mea. Nu trebuie si fie neapirat ade-vdrat6. Era una din regulile muncii de spionaj. ln momentul in care

ili trebuie un luptdtor de exceplie, cauti un om lovit de viatd sau de

oameni 9i din elva iegi cel mai cutezdtor luptdtor. Aceasta o gdsiliin

cirfile mele, ca regul6. Acum, nu gtiu cdt m-a lovit viala gicdt m-au

lovit oamenii...- CAnd v-ali intdlnit cu Securitatea?- Primul gi ultimul meu contact cu Securitatea a fost cdnd l-au

arestatpe

tata, in igO+.Nu mi-a spus niciodatd tata ce a discutat

acolo; dec6t ac0m, la bitrAnele. A avut un maior anchetator, de

origine evreu. L-a anchetat, continuu, si spuni ce a ficutpe frontul

antisovietic gi de ce a luptat impotriva poporuluifrate sovietic. Tata

a rdspuns aga: "Fu sunt de meserie agricultor". Nu era mici micarmilitar de rneserie. "S-a declarat rdzboi de cdtre Hitler gi Stalin. Eu,

mititar romdn, am fost chemat la oaste gi mi-am fdcut datoria'

intrebali-i pe cei care au pornit rdzboiul de ce l'au pornit. Pe mine,

degeaba md intrebalil" l-au dat d.rumul, nu au avut ce s6-i facd. in

replicd, tata mi-a povestit ceva. Era grav rdnit gi ajunsese in pragulmorlii. Suferea de tifos gi avea mugchii de la picioruldrept micelSrili

de o rafali de mitralierS. A ajuns prizonier in lagdrul de la Oman.

Mergeau tdrAndu-se prizonierii la munci pe cAmp 9i o rusoaicd

bdtrAnd stdtea la marginea drumului gi le didea pldcinte cu

porumbele. Era un gest de omenire. Dovadd ci rizboaiele nu le-au

fdcut popoarele, ciintotdeauna personalititi deviante de la legea

vielii. Acum inlelegeli obsesia mea pentru viati sindtoasS, Poves-

tirile tatdlui meu nu sunt in alb gi negru. Vb dati seama ci a fost

pdnd la Stalingrad...- Spuneali cd tatdl dvs. a fost decorat cu o importantd a

decoralie...- Trebuie sd vd spun ce s-a intAmplat cu brevetul 9i decoralia,

pentru ci nu ?mi este rugine de ce am fdcut. l-am spus tatei gi a fost

de acord cu mine. Am pdstrat ascunse brevetul gi decoralia pAni in

1964. Dupd declaralia din aprilie 1964, tata s-a prezentat la

comisariat cu brevetul gi decoralia. l-au spus si le pistreze acas6;

c5 nu e interzis gi ci relaliile dintre RomAnia gi URSS sunt altelb'

109



Am pistrat brevetul gi decoralia. in momentulin care am crezut cA

am sd mor gi eu, i le-am dat fiicei mele. in 1990, cdnd fostul rege s-a

amestecatin lupta pentru putere, eu am rupt brevetulgi l-am aruncatla gunoi, impreund cU decoralia, giam scris un articol, in "Naliunea",

foarte dur. Noi nu am avut monarhie nalionalA, ci monarhie strdind

gi'nu ne intereseazd. Mihai de Hohenz6llern se face vinovat detr5darea conducitoruIui statuIui de atunci, maregalul lonAntonescu,gia militadlor romAniaflafisub arme, care au fost lua[i pe nepreg6tite

de comunicat gi au cdzut prizonieriin URSS. Actul de la 23 august1944 nu a fost glorios. O si zicl cA au infrAnat Germania nazistS.

Da, dar am ridicat in loc URSS-ul, care a declangat rdzboiul rece!

Au doborAt un monstru gi au ridicat altul? Comunismul nu aveaganse de pdtrundere in Romdnia. Marile Puteri, care ne-au vAndutimperiului sovietic, sunt vinovate fali de soarta poporului rom6n gi

ar trebui sd plSteascA pentru aceasta! Nu si ne apucdm noi sd neluptdm intre noi. Noi ne-am ndscutin anumite condilii istorice pentru

care nu suntem vinovali, gi asta inseamnd un apel al meu catrerom6ni si depSgeasci sloganurile gi instigarile la violen!5 gi dezbindripe criteriul ce a fost in perioada socialisti gi sA puni umirul la

treab6, sd construiasci o noud societate in care Marile Puteri sdnu-gi poatd bSga_nasul gi nicidegetui...

,,CANDAM CITIT PRIIVIA OARA (BAZELE

MUNCII DE SEGURITATED, M-AM SPERIAT !"(O B IECTIV MAGAZIN nr. 2 I /2 8. A 5. I 8)

- Haidetisd revenirn la'71, Mangalia...- Ca orice tdn5r ofifer, m-am distrat, mi-am trdit viala aga cum

trdiese ofilenii de rnar,in6. Acum inlelegeli de ce nu beau nici un felde aicool, Arn b&ut c&t am fost ofiter de marin6. Anr b6ut iot cetrebuia $6 b#rii intreaga via{6! De aceea, nu beau nici nracar o

bere..^,Au fo*i nventuri frumoase, povegti de dragoste, dar numaipoveqti. O eiragoste aCevdratS o ir"iiiegti in adoiescenld gi o rnai

trdiegti odat& c&r'rd te maturizezi. Restul, este o perioadi in caretrSiegtio poveste de dragoste, maitraiegti una siasa nrai departe.loJeserniliflcative pentru formarea rnea ca om.

- Gurm a{i ay'uns Ia Oonfradmfarma{ii?-V-am spus cA singurul rneu contact cu $ecuritatea era cel

din copii&rie, in care tatdl meu fusese arestat. Ce spuneli dvs. daca

un orn crescurt fntr-un asemenea spirit este contactat dintr-o dat6l1t,}



de contrainformalii? in octombrie 1972, eram ofiler de marind peun vAndtor-de submarine, ofiler de navigalie. Eram la un gpri! cu

comandantul 9i colegii gi vine un ordin scurt: /ocote nentul Corul seprezint1t la Contrainformalii. Comandantul era cdpitan locotenent.S-a uitat la mine TnspdimAntat: "Coru! ce aifdcut? Documentelesecrete?" "Sunt in reguld". "Cehoaice, nem{oaice, relalii cu strdi-

nii?"1Nu, domnule, lipovence de-ale noastre, de aici, din Mangalia!""Ce-ai fdcut?" "Nu am fdcut nimic, dar posibilsd se f schimbatorientarea in rela[iile cu URSS-ul gi inseamnd cd voi avea nigtenecazuri". Cam aga gdndeam eu.

La pupa navei agtepta o Volgd neag16. Era magina serviciuluide contrainforma[ii al Marinei.

- C6!i ani aveali?- Aveam 23 de ani. Eram ofiler de marind de doi ani. M-am

urcat in maginb gi am inceput si gdndesc. Eu nu discutasem pro-bleme secrete cu Cl-gtii niciodatd. Singura variantd care imiveneain minte era faptul cd in politica externd a Rom6niei s-au produs

schimbiri gi ci md vor da afard pentru cd tatdl rneu a fost erou pe

frontul antisovietic.Eram hotdrdt sd le spun cd tata a luptat pentru RomAnia, cd a

fost erou gi ci s6 md dea afar6. Fdcusem gi plZrnul unde si mi duc:la marina comercialS sau la pescadoare. Eram navigator gi eraucdutate asemenea meserii. M-am dus foarte hotirAt gi bblos, si

spun ci eu nu-mi reneg tatdl. M-amprezentat

foarte b6!os, maiales cd "aveam ta bord" un mic carcalete, cd noi beam carcalete(spirt amestecat cu sirop de cirege sau vigine gi cu api). Am intratin biroul acela. Doi civil(stdteau la o mas6. M-am blocat. Eram inuniformi. Cum si mi prezint? Am spus: "Sunt locotenentul Corul,m-am prezentat la ordin".

Era un civil cu pirul sur, ou ochelari negri. S-a uitat la rnine 9ia spus: "E simpatic, it ludml" Asta era colonelul Jaga lon, geful

Serviciului de contrainformalii al Marinei militare, un foarte bun

profesionist, de la care arn inv6lat foarte multi meserie.Aldturi, se afla geful de cadre al Direcliei de contrainfromalii

militare, colonelul Nicolae. Ce se intAmplase: m-au verificat pe

ascuns gi au aflat tot despre mine" Eram bun navigator gi aveaunevoie de Cl-gti profesionigti. in aceastS conjuncturi , au zis: "Pe

dsta il luarn!" Comandantul marinei a zis'. "Nu, pe dsta nu-l dau, vd

dau atlii!"in momentul acela, a aparut ambiJia dintre contrainformaliigi marind. Au inceput disculiile.

M-au luat la intrebdri pe teme diferite. Eu rdspundeam. Nu

lll



inlelegem ce vor de la mine. Doream sd vadi cam cum gAndesc.

Dupd care, mi-a spus direct colonelulJaga: '"Tovardge locotenent,

dvs. ce pdrere ave{ dacd alitrece in primele rdnduri gi, in loc sd vd

pregdtili pentru rdzboi, ali participa la rdzboi?" "Cum adicd?" "Pdi,

gtil!, spionii gi contraspionii nu au nici o clipd de pace. Tot timpulluptd impotriva spionilor gi contraspionilor advergi. Noi ne ocupdm

cu contraspionajul. Existd aftiicare se ocupd cu secretele Romdnieigi alte valori". Deci, liber-gi nesilit de nirneni, am acceptat si lucrez

in contrainformatiile mil itare, respectiv in serviciu I de contrainformalii

al Marinei Militar:e. Nu voi nega nicodat6 ci am ficut-o absolut

dezintersat, cd nu am ficut-o fo(at, cum sunt unii acum care zic:

gtili, eu m-am fdcut membru de partid, cd trebuia sd-mi hrdnesc

copiii, cd nu gtiu ce. Agtia sunt nigte jaVre, nigte jigodii!Adevdratul

om a avut posibilitatea si refuze giin socialism...

G - ln urma unei hotdrdri personale, ali devenit gi membrude partid...

- Nu m-a fo(at nimeni si mi fac membru de partid. Eu,m-am

dus singur gi i-am 'rugat, in 1968, cAnd PCR-ul a refuzatsd intre ?n

Cehoslovacia. M-am dus singur gi i-am rugat sd mi primeascd inpartid gi am fost primit abia in 1969. Nu m-a for[at nimeni sd lucrez

in contrainformalii, Nu m-am dus eu si md rog, insd arn acceptat.

Putealh sd refuz, cum au refuzat gi allii. Nu mi-e rugine sd spun c6

am lucrat 19 aniin contrainforma[ii militare. Mi-a plScut, am muncit.

V-ali dorit sd fili,ofiler de marind. Cum a foit trecerea?- Am rimas ambarcat. Ofiterul de contrainformalii ambarcat

merge cu vapoarele. CAnd iegeam in mare, ficeam in continuare

carturi, ca orice ofiler: de marin6. Am mers gi ca -marinar. Mi s-aprecizat cE voi rim6ne in Serviciulde contrainformalii al Marinei. ilidai seama ci am citit foarte mult6 literaturi de spionaj qiTntelesesem

ci undeva se duce o lupti ascuns6.

" Pentru mine a fost urmbtorul pas. Devenisem luptAtor, md

pregiieam pentru apdrarea RomAnieicu mijloace militare. Dacd seducea o luptd, eu sA nu particip la ea? Am acceptat firi relineri. Nu

gtiam inc5 despre ce era vorba, in momentul in care mi s-a pus in

miln6 "Bazele munciide securitate", o carte in care erau descriseprincipiile muncii de securitate, m-am speriat. Agteptam si vin la

Bucuregti, si fac cursul de iniliere in munca de contrainformatii

militare giin timpul Asta nu puteam s5 lucrez. CAnd am inceput sicitesc cartea, m-am speriat. Jin minte ci am cilit cazul Pencofski,

cazul unui spion rus care a tridat la vestici. Dupi aia, cazul unui

112



spion evreu prins de cdtre sirieni gi spinzurat. Cdnd am vizut eu

cum se duce lupta, m-am speriat. Lumea privegte foarte ugor muncade securitate. Eu nu pot s5-iinleleg pe cei care-gi dau pdrerea f6rdsi fi triit, fird sd gtie despre ce este vorba. Munca de securitateeste o muncd foarte grea. Fiecare stat are organe de securitate

care apdrd anumite interese.

. "iN 1989, KBG-ULAR Fr VRUT

sA NE vADA SPANzURATI PE ToTt !"(OB I ECT\ I/ MAG AZI N n r. 2 2 /04. 06.98)

- Cum ali privit prima misiune?- Eu m-am speriat efectiv de ce trebuia si fac, Tnsi mi-am zis

b6rbdtegte: miti, de vreme ce fac a[ii, pot gl eu sd fac. Principiut

esfe cd tot ce a fdcut o minte gi o mdnd de om trebuie sd invdlgi eusd fac. Altfel, omenirea nu ar progresa. Am venit la Bucuregti, amficut cursurile de contrainformalii militare, m-am c6sdtorit cu prima

solie 9i m-am intors la Mangalia, unde am fost repartizat, ca ofilerde Cl la o unitate de jagoare. Am avut noroc. inc6 din primele zilede munc6, am oblinut informa[ii interesante.

- Care erau condiliile de lucru? t- Anul 1972,in RomAnia, insemna turigti foarte mul[i. Unde

sunt turigti foarte mulli sunt gi spioni. Nu e nici un secret c6 gi noiavem spioni giii trimitem in alte lAri, si culeagd informalii. Am oblinutrezultate foarte bune. E drept c5 m-a prins pasiunea meseriei 9ialergam toati ziua, adunam informa$ii gi le verificam. Am gasit infor-ma[iifoarte interesante. Nu le-am scris niciodati, au r6mas secreteqi, conform legii, nu le voidezvilui. in orice caz, interesante...

- in mod sigur, existd gi cazuri care pot fi mediatizate. e

Puteli oferi un exemplu concret?- Am gdsit un spion striin, fost ofiler SS, care venise in

RomAnia, in loculin care fdcuse serviciul. $tia romAna la perfeclie,luptase in Dobrogea. Cduta bazele de submarine romAnegti. Atenlie,am gisit gi informalii false! Atunci, am invdlat cd nu intodeauna ocomportare suspecti inseamni o comportare vinovatd. De exemplu,am gdsit un striin care avea o comportare foa(e suspectS. StStea la

o gazdd particulard gi a interzis gazdei si fie in curte cAnd intri el. inloc si aduc6, gtiu eu ce secrete, aducea gi el 'paragute". Era mai invdrstd gi nu dorea si fie vdzut sau fotografiatin companii din astea...

Probabil cd fusese indocrinat in RFG ci Securitatea il foto-113



gtaflaze giapoiil compromite. Nu aveam noitimp de aga ceval Noi

luptam defensiv. Selectam din marea masd de turigti, pe cei careerau suspecfi de spionaj.

o - in afard de acesfe activitdli, cu ce vd mai ocupali?- in afard de asta, noi mai fdceam ceva: pe atunci nu exista

Polilia Militari. lnfracliunile sivArgite in Armati noi le depistam infor-mativ, deoarece aveam dreptul legal de a ne documenta gi a lua

mdsuri. lnformam organele de partid, pentru ci era perioada deglorie a PCR-ului, care subordonase gi Securitatea, Scopulera nobil:

apirarea demnitSlii militarului aflat in fala abuzurilor unor cadre. Pe

baza aceasta, am fost noi urAli .si s-a declangat acliunea impotrivacontrainformaliilor din ArmatS. Pe cine urmdream? Pe oameniiseriogi? NulAm intAlnitin cariera mea cadre militare care pretindeau

foloase necuvenite de la soldali. Toate acestea [e-am documentat.

Ciutam sd creem o stare de spirit mai buni in Armatd gi sd intdrimonoarea gidemnitatea cadrului militar. Pentru asta, am fost noi hulili.

Am fost hulilide citre ho!i, infractori, indisciplinali, cei care au fostpedepsili pebaza informdrilorfdcute de noi.

Asemenea infractori imbrdcali in uniformi.erau rugineaArmatei. Asemenea oameni erau cei care au hulit contrainformaliile

militare, care a fost o unitate absolut necesar6. La fel este giacum.in orice armatd din lume existi contrainformalii militare...

decembrie '89, Armata vd considera securigti iar Securitateavi co n s idera mi litari !,.

- Mare mea dilemil Dacd didea lovitura de stat Securitatea,

md considerau de laArmatd gi tot mi rddeaulAdat-oArmata, ne-au

considerat de la Securitate gi ne-au ras...

Nu putem privi lucrurile in general. Eu m-am bucurat de

simpatie. Pentru mine au luptat mullisd fiu reintegratinArmatS. De

ce? Mi respectau ca om, gtiau ci mi-am fdcut o meserie legald,;

prevdzutd de legile !6rii gi de regulamentele militare. Cu mine nu

aveau nimic. Atenlie, in Contrainformalii militare nu au fost numai oameni

corecli, au fost 9i oameni incorecli, care s-au pretat gi ei la ciubucuri, la

folosirea autoritA[iifuncliei pentru a obline foloase materiale.

in momentulTn care erau depistali de citre organul nostru de

contrainfromaliierau indepSrta[i, insi urmele rdmdneau. Deci, noi

dacd am fost ur6!i pentru abuzurile unuia sau altuia este o gregealS.

Fiecare om iSspunde pentru el. RAspunderea este personalA, potrivit

legii. in lara noastrS, insi, s-a purtat raspunderea colectivi. S-att4



aplicat ri$punderea Secr.rritdtii cu toatg Directiile, pentru nigte faptepe care le-au insinuat, atentie, adversarii din serviciile secrete coto-

nogite serios de Securitatea romdnil ln primul rdnd, KGB-ul gi

MAVO maghiar. Aceste doui servicii au fost at6t de inriite Tmpotriva

romdnilor, inc6t.ar fi vrut bi ne vadd spdnzurali pe toti! Pe Sgtia i-

am cotonogit zdravin... Noi am prins cam de toate.

- Revenim Ia perceplie? c

- Perceplia dinspre Armati depindea de fiecare Cl-st Tn parte.

Perceptia dinspre Securitate era o oarecare teamd. Atentie,

Contrainformaliile militare supravegheau informativ Armata,Securitatea gi Mililia. Orice infracfiune sivdrgiti era raportaticonducerii de partid, urmati de pedepse disciplinare 9i, atentie, la

mililieni gi secuiigti, de arestare gi condamnare.ln Armati, din cauza

Cl-gtilor eu nu tin minte si fi fost condamnati decAt triditorii pur gi

simplu, cum a fost $erb! lon $erb a fost trid6tor, a tridat la sovieticisecrete militare, a fost arestat, documentat de contrainformatiile

militare gi predat frumos la Justitie, unde a fost condamnat vreo 7

ani de inchisoare,..La Securitate gi Mililie, pentru abuzuriin functie au fost oameni

care au fost dali afari din serviciu $i au fost chiar gi condamnali.

Cine supraveghea 9i depista aceste infracliuni? Contrainformaliile

militare. Deci, exista o teami, pentru ci gtiau cu ce ne ocupim...- Puteli oferi exemple?- Eu nu am lucrat in sectorul 6sta, dar le-am aflat in cadrul

dezbaterilor colective. Au existat ofileri de securitate din PCTF-uri

care luau miti de la infractorii de'frontierS. Au fost arestali gi

condamnati. Nu am v6zut nici unuliegind si spuni cd a fost dizident.

Concluzia este ci pedepsele au fost corecte. Au fost depistati de

Contrainformatiile militare, care au sesizat Procuratura militard, care,

potrivit legii, a derulat urmirirea penal6, a constatat.existentainfracliunii gi i-a trimis in instanli pe vinovali.

.,ATASATUL MILITAR DE LA BELGRAD,-ERA IruSANCINAT... SA.L READUCA E

PE BELODEDICI iN NOTUANIA !''(OBtECTI| MAGAZIN nr.23/ 1.06.98)

- Au existat abuzuri?- in orice lari existi erori judiciare, Posibil ca in perioada

socialist6, de dupi 1964, s6 fi fost gi abuzuri, dar foarte puline. ln115



rest, legea. Daci incilcai legea .... in relafiile cu un cetilean romdn,pedepsit era ofiterul! Dacd iegea o micd discufie, fdrd si fie incit-catd legea, tot ofilerul era pedepsit...

- Puteli prezenta un caz?-Aveam un coleg care lucra in sectorul antiterorist, S-a primit o

semnalare cd nigte cet6leni arabi s-au cazatin mod ilegal gi suspectla o anumiti locuinld, omul dla a ficut investigatiiin vecini, cum faceligi dvs., ziarigtii. in vecini, a nimerit peste o cunogtinli de-a luiPostelnicu, care a pus mAna pe telefon gi l-a sunat. L-au zburat afard!De ce?Asupdrat-o pe cetdleanca romAncS, iaraceasta era prietenalui Postelnicu... Dacd eu mergeam la un blocsdfaco micd investiga[ie,

contactam pe cel care detinea cartea de imobil. Daci cetdleanul nu,dorea sd-midea cartea de imobil eu nu puteam sii pretind nimic!Era r6ca intre Mililie gi Securitate... $i atunci, ce ficeam? Plecam

frumos la seclia de Militie, cdutam sectoristul, veneam cu el, luamcartea de imobil gifdceam identificirile. Altfel nu se putea...

- Nu era absurd, intr-un sisfem ce trebuia sd fie extremde operativ?

- Era absurd! Pierdeam timpul. Trebuia si oblinem informaliaprin intermediul ofiterului de la Mililie...

, - Sepunq acutn, problema dosarelorde Securitate. Careeste pdrerea dvs.?

- Foarte frumos. Si le publice pe toate, dar in ordinea asta:dosarele de pagapoarte ficute pentru ceicare plecau in striindtate,si vedem cine au fost privilegiatii socialismului gi cine circula instrdindtate pe valuta statuluiromdn. Cea maiimportantd categoriea privilegiatilor au fost cei care s-au plimbat prin toatb lumea pe

valuta statului romdn gi, in 1989, s-au dat disidenti ca sd rimdnd inconducere, acum in democralie.

Deci, acestor disidenli, care au pretentia si ne judece pe noi

moral gi s-au adunat in tot soiul de aliante gi partide, si li se stu-

dieze dosarele de pagapoarte gi sd vedem ce scrie in acel dosar:lirile prin care au plecat, cu ce bani, de unde au luat baniietc." Eu vi propun aga: si se publice dosarele, incepind cu celede pagapoarte, integral, si se vadd pe ce bazd de referinle plecauunii, ci aveau referinle de la tovarigii din CPEx gi CC, gi e vorba delideriai unn: partide acum la guvernare, din dgtia care se dau foartedemocrati!...

Mai propun sd se publice dosarele de urmirire informativdasupra cetdlenilor romAni, sd se vadi pe cine a urmdrit Securitatea.

116



Vd spun eu pe cine: atagalii militari gi alli diplomali spioni, pluslegdturile lor suspecte, Sd zicem cd atagatul militar avea 10-15prieteni romdni. Din 5gtia, nu putea si-i urmdreasci pe toli, cd nu

erau fo(e..ii urmireau pe iia care erau suspecli, care delineauinformalii. De unde erau?

- Nu poli trdda decflt dacd ai ce! b

- Erau din inalta conducere de partid gi de stat, din funcliifoarte mari, de unde au ficut gAt sd rimAnd 9i in noua conducere,s-au organizat imediat in FSN gi au zis: "$tili, Securitatea ne-aurmdrit!" Dar de ce v-a urm6rit? De ce nu l-a urmirit pe Gheorghetractoristul?

Cine avea secrete era automat verificat, inclusiv noi. Deci,

timp de 19 ani, eu am verificat persoane care desfigurau activitSlimilitare sau informative, dar am fost gi eu verificat tot timpul...

-

$i cei care vd verificaupe

dvs.? I- Erau gi ei verificali, la rAndul lor! Exista o piramidd aposibilitililor"de verificare. Nu exista posibilitatea de a scdpa. Existau

verificiri recipr"oce, in aga fel incdt si se pdstreze legalitatea,demnitatea de ofiler gi relalia.corectd cu cetdleanul.

- Cu ce se ocupa sectia militaro.juridicd a CC-ului, ,

condusd de generalul lon Coman?- Eu gtiu numai cAteva activitili. Verifica organele de securitate

la legalitate: s6 nu urmiregti membri PCR, sd nu urrniregti cetS-

lean nevinovat. Veneau gi ne controlau si nu incdlcim legea, siverificdm corect cetSlenii romdni care trebuiau verificali. Verificamnivelul preg6tirii profesionale gi dac6 omul era pr:egbtit sd rezistepresiunilor contrainformative fdcute in striindtate. Dacd era nepre-gitit sau lipsit de devotament fald de patrie, nu pleca! Mie nu mi-atrddat nici unul din ofilerii trimigi afari. Asta este o mdndrie. Le-aplScut sau nu, le-a trecut of-ul. Le era teamd si nu descoperim cA

au o relalie extraconjugalS. Nu aceasta era problema. Vi dau un

caz concret, nu vi spun cine: dupi 1989, o parte din dosarele din

contrainformlii au intrat ?n mdinile conducdtorilor din timpul revo-luliei 9i le-au citit. Un asemenea fericit gi-a citit dosarul, era tot unbitean, colonel, gi m-aminttlnit odati cu el pe stradd. M-a salutat gi

m-a intrebat ce maifac. in momentul 6la de diversiune, 1990-199i,eu nu salutam pe nirneni. Cine mi saluta, insemna ci recunoagte.Deci, m-a salutat acel domn colonel qi mi-a spus: " Domnule, mi-am citit dosarul!" I

.'Eu eram pregdtit la reaclie: "Da, gi?" Mi-a zis: "A fost foarteco.ryct, m-ali verificat foarte corect! Md intreb cum ali avut curajul

t17



sd-mi da(! drumul, sd-mi dali aviz..."Atunci au descoperit ei ci noi semnam gi rispundeam personal

daci rdminea unulin striinitate, Am r6mas buni prieteni. De ce?Fiind un om inteligent, a inleles. Scopul era sd ne asigurdm deloialitate, cd va veni inapoi. Dacd trdda, rdspundeai cu funclia gi

gradul.ln cele mai multe cazuri, treceaiin rezervd.

Un ofiler de Securitate modest, la locul lui, civilizat, politicos,a fost trecut in rezervi pentru ci a fugit Nadia Comineci. La oraactuald este un comerciant prosper. Avea secrete Nadia? Nu, eravorba de altceva: sd nu fie valoare nalionald. Nadia Comdneci erao valoare nalionald. Nu vi mai spun ce necazuri au fost cdnd a fugitBelodedici! Eram Cl-st la DIA gi in fiecare zi trebuia sd raportez cea mai f6cut atagatul nostru militar la Belgrad pentru a-l convinge pe

Belodedicisd vind inapoi!Vd dali seama ce enormitate?! Un sportiv,locotenent (cd era la Steaua, nu conteazd), a fugit. Mare lucru cd afugit Belodedicide la Steaua! M-am gi enervat.Acestea erau exagerdridin perioada dictaturii, pe care le-am simlit la fel ca orice om dinpopor. Md simleam strdin in [ara asta, in momentuldictaturii. Dupa1980, eu am inceput si mi simt striin in lara mea, m-am interiorizatfoarte mult, incdt unii.din gefi credeau, la un moment dat, ci m-am

!6cinit... intre idealurile mele de Romdnie frumoasi, prosperd gi ceeace vedeam exista o mare discrepanld. M-am apucat sd citesc totfelul de chestii, sd inleleg. Atunci, am studiat psihologie, paranormdl,

religii, si inleleg ce se intdmpli cu !ar,a mea.

..TRADATORUL EVREU PAcEPAA FOST RAGOLAT DE...

RUgt, GERMANT gtAMERICAN| !"(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 4/ I 8. 06.98)

- Revenind la gradul de locotenent gi calitatea de simpluofiler de Contrainformalii, cum a fosf evolu(ia?

- Evolufia a fost foarte frumoasS, imi plicea ceea ce fdceam,alergam foarte mult. Adevirul e cd era gi o zoni foarte interesanti.Pe litoral veneau foarte mulli striini, din care unii erau spioni. Noi

ne ocupam de spionii militari. Daci un cititor primegte o listd cu100.000 de nume, care e spion? Dacd ii vede la fa[d, ii scrie pe

frunte spio;r? Nu. Vd dali seama, sd cauli persoanele care aveaumisiuni de spionaj, diversiune sau alte asemenea misiuni care fAceau

obiectul muncii noastre...

118



- Pe ce criterii ali avansatin funclie?- in primul rAnd, vreau s6 vi spun ci eu nu am fost avansat la

exceplional. Eu am fost avansat?ntodeauna la termen, cu o singurd

exceplie, de la locotenent la locotenent major am fost avansat in

august, in loc sd fiu avansatTn decembrie,?ns6, ulterior, toatd promo-

{iamea a fost avansatd in august pentru a ne echilibra' Noitermi-

nasem gcoala Tn decembrie, in mod fulgerdtor, dupi numai 3 ani 9ijumdtate, pentru a completa golurile din MarinS, deoarece erau relatii

tensionate cu URSS-ul.ln'68, '69.si '70 s-au scos propo$ii rapide

pentru a echilibra necesarul de forte in Marina Militari' Anormal am

fost avansatin funclie:in funcliiin care pilogii erau avansatiintr-un

an, eu am fost avansat dupd 13 ani! $ef de birou era prima funclie'

Am urcat toate treptele, am invSlat limba englez6, am absolvit

Facultatea de Drept. Psihologia am invitat-o intr-o perioadd in care

era interzisd. Deci, am invilat foarte mult.Md durea faptul ci unii erau avansali pebazl de pile. Visul

meu era si lucrez afar6. Acolo ins6, nu plecau decAt cei care aveau

rude in CC, MAN, aparatul politic. Nu s-a putut, deoarece am divorlat

(act de curaj in socialisr4), am fost ju{ecat la partid iar din aceastd

cauzdam rdmas gifird cas6. M-am mutatintr-o garsonieri la etajul 9

gi md intrebam, in 1989, unde sunt vilele gi salariile 6lea maride

care vorbeau propagandigtii...

- Deci, avansatin funclie dupd 13 anil... r- Dupd 1 3 ani de muncd, am fost avansat gef de birou, in 1 985.

- CAnd ali aiuns in Bucuregti ?

- in 1978, pentru ;;;; PaGp". in tgza, trdddtorul Pacepa 'era incollit. Fusese mirosit de cdtre Contrainformatii, ise stabiliserd

legiturisuspecte gicu americaniigicu rugii, pentru ci atuncic0nd

era tAn6r ofi{er fusese ajutat de un consilier sovietic si scape de

inchisoare. Degi fusese avansat pe linie politicS, ca "simpatic" al

familiei Ceauqescu, Contrainformaliile militare l-au luat la verificat

gi au constatat rela{ii suspecte gic6tre rugi gi cdtre americani. Atuncil-au incollit. Cu cine siJ incolleasci? Au adus tineri ofiteri, necunos-

cu!i. Pacepa avea deja gradul de generalQi conducea o Direclie a

Securitdfii, nu era el.geful SecuritSlii, cum se l6uda prin cdr{i. Deci,

in 1978, in luna iunie, am fost mutat la Bucuregti. ln august, am

inceput lucrul la cazulPacepa. CAnd a trddat, a simlit misurile de

contrainformalii luate impotriva lui. Atridat cineva. Nu gtiu cine a

trddat. Nu am avut vedere asupra intregului caz. Eram tdndr

locgtenent major, nevinovat. Nici nu gtiam prea bine ce facem, cum

119



sd trSdeze un general de Securitate? Dupi aia, am mai vizut gialliigi am scris "Fulgerul albastru". Deci, trddarea nu line cont de giaO gi

func[ie. Trddarea e legati de atagament sau de lipsd de atagament.,,- L-a!i cunoscufpersonal pe Facepa?- Nu. Nici nu gtiam cine e. Eu urmaream nigte legaturiale lui

Pacepa. DupS ce a fugit; am incepuf noi s5 scormonim cazul. Amaflat de cdnd-trddase. Tridase din 1956 9i vd da{i seama ce greu afost depistat. in 1956, ln tirnp ce era in misiune in RFG, a fost recrutat.de citre Eermani, a fost predat la americani gi crescut cu informaliipentru a ajunge ln anturajul lui Ceaugeocu. in orice caz, este opersoana josnich gi lipsita de curaj.

- De ce au rea*$ionat Qsntrainfarmagiite aga de t&rziu?Frecedentul exista: *azwl afigerilar tlorohe! gi Qiuciwtin, cdzu(iin f 956, in RFG,

-Tradase Pacepa.,Au fost semnale mai mulie.- Serprna/ea a fosttransmr'se qide cdfre ofi$erul Siman ft?us...

' - $inron Titus a scri$; dup5 "1989, o carte. De ce nu s-au luatrnfrsuri? Fentru c6 nimeni nu e perfect. $i probabil; p6nd fn 1960 afost sprijinit cle consilierii sovietici. Pacepi a fost sprijinit de consitieriisoviet[ci, e baz concrbt. Trebuia sh fie bdgat la pugcdrie pentru dela-pidarea unor fanduri speciale. Consilierul sovietic de la unitatea sal-a ap6rat. Oin cauza asta, nimeni nu s-a maiatins de el gia crescutin funelii, dr:p6 care gi-a fi4cut el nigte acolili cu care i-a mAncat pe

cei care ildenun[au.- $d recapitwlilrn: racalatde americanigi pra,te,fatde sovietici?- De unde s6 gtie sovieticii cd elfusese racoiat de americani?

"fy ,s9: $€FUL nrA Mt.A $PUS cA"..H LCIVITURA DH $TAT DATA CIJ

Ar u ro R.b:y,?,fffr[,*

^,,, _, *, 5 0 6 e 8)

- Era agent duhlu?- Posibilsd fi fost dublu, Acum e foarle bStrdn, il cautd doamna

cu caasa.Probabil cd nici nu maitrdiegte. Ceea ce spun Sgtia acumcd spune Pacepa sunt povegti, invenfii ale serviciului secretamerican. Pacepa a fugit la vdrsta cie aproape 60 de ani, in urmdcu 20 de ani. La B0 de ani, cine se mai ocupd de spionaj, cd iiatdrni hainele pe el? lnvenliile astea care aparin presi sdnt prostiipentru

a incerca atitudinea romdnilor fali de trdditori. Atitudineat20



romanilorfali de trdd6toritrebuie sA fie intransigenti Tn continuare.

Nu acceptim in !ard'nici un trdddtor, indiferent unde a trddat! PAnd

nu scdpim de toti trdditorii gi pAnd nu ne respectdm eroii, nu vom

fi o naliune fericitd. Deci, a tridat Pacepa in 1978 gi am lucrat la

acest caz. Nu am putut si fiu transferat la unitatea specialS care s-a

infiinlat atunci. $ti!i c6 atunci a cilzut 920, unitilile de informaliiexterne. Nu am putut sd fiu transferat pentru cd am divorfat. Am

divor[at din motive temeinice gi am rimas singurr. Am primit o

garsonier6 intr-un bloc muncitoresc, in cadierul Timpui Noi,la etajul 9,

in care am avut, de imprumut, un recamier, un dulap 9i o masi. Eu

m-am simlit foarte fericit.

Ca sd revin, din cazul Pacepa am cunoscut destul de multe 9i

am 9i scris destul de multe in anumit6 ziare.

; g:,[:,:{ ;:'fl t "^ry

tp*??,, ":g

u rmitoarea : in 1 e56

era ofiler de informalii al SecuritSlii. Lucra in subordinea unolconsilieri sovietici. Afost trimid in misiune acoperitd la Koln, in RFG,

la reprezentanla comerciali. Al doilea coleg al siu, era un ofiter de

informalii din DlA, Simon Bela Titus, evreu maghiar. S-au mdncat

intre ei acolo. Simon Bela Titus l-a denunlat cd a tridat Tn favoarea

americanilor, de la care primea nigte cadouri, insd din lari a fostprotejat. in momentul in care au fost trimigi doi ofileri acoperiliin

zoni, Ciuciulin gi Horobet, au fost arestati, Tradarea era mai multdecAt evident6! Vedefi, sursele pe care gi le-au ficut consilierii

sovietici in Securitate gi ArmatS, au avut putere pdni prin 1964.

Eu am cunoscut mai multe cazuri. PAnd in 1968, s-a judecat

Securitatea KonninternistS, cu dezvdluiri publice. Securitatea dinperioada Kominternistd a fost formati din persoane alogene. Nici

Pacepa nu era romdn, era evreu ceh. Grtinberg-Nicolskiera evreu

rus. To(ionarii perioadei 1944-1964 gi trdddtorii trebuie ciutaJi 'in

ceea ce a bigat securitatea sovietici pe teritoriul romAnesc Ai in

ceea ce au racolat alte puteri.- Revenind la Pacepa, nq s-a fdcut prea multd galdgie? o

- Fdrerea mea este cd s-a fdcut prea mult timbildu in cazul

Pacepa, semn cd Ceaugescu nu a inleles cd atunci cAnd te tr6-

deazd cineva trebuie s5 nu-l mai bagi in seam6. Afugit, dar atenlie,

dovada lagititii, gi a lui gi a americanilor: in primul an nu a scris

nlmic. Abia cAnd a tridat Gorbaciov socialismul, a lnceput sA aparici "Orizonturi rogii" gi "Mogtenirea Kremlinului". PAnd atunci nu a

scris nimic Dupd ce a sdrutat mdinile gialtceva sotilor Ceaugescu,

t21



i:a insultat in scris. De ce nu i-a insultat cAnd era aici, dacd erabiibat romAn, demn, serios? De ce nu le-a spus lor: eu nu sunt deacord cu poititica voastrd?

Asta ar fi insemnat intr-adevSr o atitudine corectd, nu faptulcd a tridat la ameriqani 9i s-a dus acolo. Acolo a t6cut din gurd. Din

1978 gi p6ni Tn 1985, nu a apirut nimic, nu a scris nimic,.Deci, ce a ficut? Afost un lag gi un oportunist, care s-a bigatpe sub pielea lui Ceaugescu; sd triiascd mai bine. Nu a avutniciodatd convingeri. A avut gi o familie destrdmatS, nu s-a impScatprea bine cu solia, Afost o gregealS a lui Ceaugescu cd i-a dat atdtde mare importanfd. Nu trebuia si piardi timpulcu elginu trebuiasi-i pdstreze fiica.

' - Cdnil Eifn ce context a pdrdsit lara Dana Pacepa?- A stat in RomAnia p6ni in 1989. Avea interdiclie de a pleca

din !ard. i-a dat drumul, culmea, g-ral Militaru, c6nd a ajuns ministrualApdr6rii.-De ce? Azis: e timput sd-i reabilitdm pe toli cei care aufost urmdri{ de Eecuritate. S-a opus g-ral. Caraman, care a spus:sta{i un rnoment, trddatorii rdmdn trddatori!Militaru gtia de ce vrea

" s6"i reabiliteze pe to!i: gi pe cei care au trddat la sovidtici gi pe cei

care au trddat la americani. Era gi el unul din cei urmirili pentru

relalii suspecte cu serviciul sovietic...6 - Cum s-au creat noile structuri de informalii dupd 1989?

- rdinul l-a primit Gelu Volcan Voiculescu, impreunA cu doi

otlleri de Secur,itate care trecuseri de partea ievoluliei si care auinflintat, in acea noapte, U.M.0215.

r - De ce Gelu Voican Voiculescu?- Pentru cd ii plSceau mult serviciile. secrete gi activitatea

misterioasS.o -fiavuttangenld?

- Nu.

G - Niciodatil?- Domnule, eu am scris ?ntr-o carte despre tangenla lui cu

$ecuritatea. El se afla in relafii bune cu securistulintreprinderii incare lucra. Mai mult de atAt nu gtiu. $tiu cd l-a avansat.peofi[er,dupd 1989, l-a fdcut locliitor la U.M. O215, Gelu Voican Voiculescu

ficuse lnchisoare impreund cu un ofiler de Securitate care luasemit6 de la strdini, odihneascS-se in pace, ci a murit! Munteanu ?l

chema. Munteanu a fost bigatin pugc6rie de Vlad. Avrut si-l scape

FNomogtean, pentru ci era de la el ,Jin Alba, dar nu a reugit" Deci,

Gelu Voican Voiculescu a stat la inchisoare cu Munteanu, a invi[at

ceva muncd informativd, i-a plSeut.. t22



Oricum, rdspundea de servicile de securitate. Eu €m fdcutparte din U.M. 0215, incepdnd cu 1 aprilie 1990 gi nu mi-e rugine sd

o spun. Am lucratintr-un sector care se ocupa de serviciul de spio-naj sovietic gi i-am trosnit.fdrd mild. Am fost pe teritoriul Basarabiei

tot anul.1990 gi am trosnit acolo tot ce am putut si trosnesc, s6-mipl6tesc paguba din decembrie 1989, pentru cd atunci in Romdnia

au lucrat gi sovieticii..; ln decembrie 1989, v-ali simlit militar sau securist?- in 1989, m-am simlit romAn. $efii unitSlii mele erau numili

dupi un criteriu-prost. Ceaugescu nu a avut incredere in romdni, a

avut incredere numai in olteni. Eu.zic ci suntem romAni to{i.

Ceaugescu cdpdtase aceasti boali, mai ales dupi tridarea lui

Pacepa: numea in funclii numai olteni, $efii DiA erau toli olteni:

amir:alul Dinu $tefan - din Bobicegti-Olt, col. $arpe Paul- din Corabia-

Olt, col. Paraschiv Florea - din Leleasca-Olt. Mi s-au pdrut necinstiteaceste numiri, pentru cd ofilerii numili nq erau cei mai buni. Cei mai

buni erau: Florian Gdrz, Nicolae Farcag'gi allii. Erau mai buni capregitire 9i i-a9 fi v5zut mai sus. insd, sistemul era 5sta, un sistemgregit, g6ndit de o minte de om bolnav care a gregit destul. Noi

trebuie si ne simlim romdnicu tolii.- Cum gi cdnd ali ajuns sd'pdcdtuili" fald de regimul

Ceau-sescu?- ln 1985, inainte de revelion, intr-o disculie cu mai mulli ofileri

de informalii gi contrainformalii,.eu am spus: "Domnule, Ceaugescutrebuie schimbat, pentru cd a luaf:o razna, nu mai gdndegte

rorndneEte". Din 1986, eu am fost urmdrit informativ pAni in 1989, '

pentru manifestdriimpotriva conducerii de partid gide stat,- @um ali reaclionat? ';

- Eu am cerut trecerea in rezervd, cdnd am vdzut cd sunturmdrit. Nu aulavut curaj sd md treacd in rezerv6. De ce? Nu suntfor[e suficiente pentru a urmdri un om liber, un civil.

- Au preferat sd vd lind in serviciu activ... 6

- Exact! Md !ineau gi mA supraveghbau la milimetru gi, atenlie,md gantajau. Mi terorizau, pur gi simplu! Mi controlau in fiecarelun5. De reguli, controlul de fond trebuia sd vind o datd la c6liva

-+ :ani..ln fiecare lund md controlau. Md terorizau. De dimineala p6nb

seara, mi puneau sd muncesc. Md supravegheau ca pe terorigti,"cu filaj pe fa!i, inclusiv cu luptdtori de la USLA. Ci mi urmdreau pe

minq, nu era nimic, dar biata mea sofie era nevinovatS. Ea n-a zisnimic. Credeau cd noiconspirSm. in orice caz, eram urmdril

t23



e - Ati fi putut conspira? Aveali posibilitatea?- Nu. Pii, atunci lucram in reialii externe. Eram gi ofifer de

contrainformalii gide relalii externe. Puteam sd mi intAlnesc cu oricediplomatgis6-ispun: "Domnule, gata,fugta voi". Nu, eu eram romdn.Eu am zis ce-am gAndit. Nu am conspirat cu nimeni, niciodatd. AmgAndit ceea ce au ghndit majoritatea rom6nilor. Vedeam cdli bani secheltuiau aiurea, cu publicatul cdrfilor. $i DlAi-a publicat ci(iin strdi-ndtate lui Ceaugescu. Eu am scdpat doi ofiteii DIA care trebuiau sdfie bigali la inchisoare pentru cd nu se justifica o sumi de bani pecare o cheltuiseri la o editurd din Grecia, si seoatd nigte cdrii:inlimba greaci. Veniserd dgtia de la contraspionajul civit si-i nagb inpugcirie gi am spus: "Stal!, mtdi oameni buni, banii agtia au fostcheltuili pentru publicarea operelof'.Am scris gi referat. Mi-am asu-mat rispunderea. Arn semnat acolo gi l-am dat gefilor mei, care au

semnat giei. Acei doi ofileri au prim_it ordinul ista, sd publice operele',in strdinitate. Da, inclusivArmata a publical "opere inestimabile"in

. tot felul de limbi gi, binenleles, ci aceste opere nu erau cumpirategi le pldteau cu bani din lari gi,le desfAceau gratuit, daci dor6acineva'si le citeasc5. Ceea ce mi indoiesc...

" Deci, eu gtiam cd sunt urm6rit. Vedeam c6 e revolulie in jur, .

Eu care eram anticeaugist, nu gtiam ce si zic. $tiam cb ceihei gefi

ai unitdtii fuseserd nurniti de Ceaugescu.e -Cum v-ali purtatin acel context?

- M-a chemat amiralul Dinu, geful DlA, gi mi-a zis: "Tov. Corul,eu vd cunosc pe dumneavcibstrd de cdnd erali elev la gcoala deofileride marind. De partea cuisunteli?" in aceasti situalie, dvs. ceati fi replicat? M-am enervat gi am spus: "Tov. amiral, nu a$a sepune problema! Am inleles cd de-ci parie e Armata, deto pafteSecuritatea, Eu am aplicat legea romAnd. Acdtzut Ltn guvern, se varidica qlt guvern qivoi aplica in continuare legea rom6nd". Asta amspus-o eu, un amir6t de cdpitan de rapgul lll, amiralului care

conducea DlA, ?n prezenta colonelului'$arpe Paul, loctiitorul sdu,devenit ulteriorgeneral, reprezentant la NATO, actual civil, pensionar.

Normal ci q rimas uimit. M-a luat sA mergem la Stinculescu, sA

mi ia Stinculescu la prelucrat, sunt la Armati sau la Securitate?Eu nu acceptam ideea cd Armata gi Securitatea s6 se batd. Eu amaplicat legea romdn6. Securitatea nu s-a ocupat cu cotonogeala;cu bAta. Aaplicat legea. Exist6 lege dup6 care s-a lucrat.

. Stdnculescu nu ne-a primit.ln biroulluideja era bAntUiali"mare;

veneau generali, plecau generali. Nu gtiau cum s-o coteasci.Asta

t24



se intampla in ziua de 22 decembrie, dupi amiaza, pe la ora 1700-

1800. Eu m-am intors frumos in biroul meu, mi-am adunatsubordonalii gi le-am spus: "Nol am aplicat legea romdnd". Erau

deja zvonuri cd vin rugii, cd vom fi cu rugii, ci lovitura de stat este

cu ajutor sovietic. Atenlie, asta mi-a spus-o amiralul Dinu in birou:

"Tov. Corul, e loviturd de sfaf datd cu ajutor sovietic."M-am dus gi le-am spus subordonalilor: 'Bdieli, se pare cd

lovitura de stat e datd cu ajutor sovietic." CAnd l-am vdzut la

televiziune pe Nicolae Militaru, le-am spus: "Bdieli, am rupt-o in

fericire, cd dsta este urmdrit pentru relaliicu GRU " (spionajul militar

sovietic). Culmea, tolisubordonalii meierau oltenisau munteni. Miimpicam foarte bine cu ei. ii acopeream cdnd ficeau c6te o

boroboald, cd fSceau. Ei lineau foarte mult la mine gi, cind era

vorba de munc6, munceau. Eu nu am sentimentulapartenenlei la

zonanatal6, cisentimentul apartenenlei la intreaga Romdnie. Deci,

in momentul acelEi-am adunat gi le-am spus: "Mdi bdieli, dacd vin

rugii, spuneli cA nu gtili nimic. $eful a ordonat, voi ali executat." De

ce? Noi suntem mai mulli. DecAt s6 cadi to!i, mai bine rdspund eu.

Mi-am luat rdspunderea.

DacA gi g-ral Vlad arfi,fdcut la fel, scipa Securitatea. De aceea,

eu nu am un respect deosebit pentru Vlad. il respect ca profesionist,

dar atunci nu a luat atitudine bun6. Trebuia si spuni la-fV:

"Rdspund

eu pentru Securitate!" Aga trebuia fdcut.Unul dintre subordonali mi-a apus: "$efu', vin rugii! Ludm

documentele sovietice gi le ditm foc in WC, ta iuleald!" Deci, din

cam o treime din documentele care le aveam noi, rezultd cA noi am

cotonogit serviciul de spionaj sovietic fdri mili. Eu le-am spus: "Sfafi

un moment, vaivreli sd ne impugte romAnii pentru cd am distrus

documente secrete? Mai bine sd ne impugte rugii cd i-am lucrat!Dacd intrd rugii, dacd iivedem aici, in curte, ddm foc Ia toate docu-

mentele gi iegtm cu mAinile sus.".

Nu s-a int6mplat nimic din toate astea, din contr6. Armata a

cerut sd predim armamentul, Cine nu a avut armament, nu a tras.

Noi nu am iegit din unitate.1ati cum au fost disculpali Cl-gtii fdrd

vrerea lor, de citre o prostie pozitivi, fdcuti de g-ral Stdnculescu,..

125



"iN 1990, LE.AM FAcur pAnul cRET'LA KGB-l$Tl"

(OB IECTTV MAGAZIN nr. 2 7 - 2 B/09.0 7.98)

- Ce s-a intdmplat cu arhiivete?

- Aga m-au intrebat 9i pe mine, in 1O ianuarie 1990, cAnd auvenit sd ia in primire arhiva: unde este arhiva gi aparatura deinregistrare? Le-am spus: 'Fralilor, nu am avut aparaturd de inre-gistrare, arhive nu avem. Noiavem numaidocumente operative."in fapt, am avut aparaturd de inregistrare, am inregiatrat ee a fostinteresant. Din cAnd in c6nd, prin c6(i, mai strecor cdte ceva, inaga fel incAt sd nu afectez statul romdn sau interesele Armateiromdne. Eu mi-am iubit unitatea 9i am apirat-o cdt am putut demult. $tiam ci serviciile secrete romAne trebuie sd renascS, si apere

interesele na[ionale.- Ce v-a determinat sd vd duceli la UM 91215?- Pdi, pe data de 10 ianuarie 1990, DIA s-a Uesfiin[at din ordinul

g-ral Nicolae Militaru. A fost un act de profundi trddare! Nu existiarrnatd fird servicii de Contrainformalii. S-au cheltuit dupi aia surneimense pentru reinfiinlarea Direcliei de contraspionaj militar. inmomentul acela, eu mi-am dorit s5 trec in rezervh, sd md fac ziarist,cu scopul maiindelungat de a spune adevirul despre evenimentele

din decembrie 1989. Nu mi s-a aprobat gi arn fost mutat la MarinaMilitarS, de unde venisem, ca s5 iau salariu, dar si nu lucrez, sd nu

fac nimic. NiciArmata nu prea lucra, pentru cd era intr-o stare dehaos, deternrinatd de mdsurile feseniste trdddtoare lam pus califi-cativul trdddtoare, aga si rdmAnil), luate impotriva serviciilorsecrete, Armatei, Mililiei. Au fost mdsuri trdditoare. S-a lovit inaparatul de apdrare a intereselsr nalionale, pentru a saiva activigtiide partid, cu care se urmfrrea forrnarea unui alt partid gi s-a formatFSN-ul. Asta -, fo;t scopul: si loveasc6 in aparatul de ap6rare ai

[arii gi sd salv:ze nartidul, si meargb inainte nu stiu ce socialismcu fa!5 umand...

Am stat degeaba la Marina Miiitara, cerdnd Ed trec in rezervS.

Cl-gtii.au fost judecali in parte. Fiecare afost judecat la unitatea la

care era. Din 42 de Cl-gti, numai 2 au fost respingi. Unul pentru cafusese activist de paftid giii lovise gi unui pentru ci era obraznic,

era fiu de r:rilionar gi ii trata cu dispre! pe toli. Restul au rdmas inArmatd pdni c&nd, printr-un ordin abuziv, g-ral Militaru i-a trecut pe

to{iTn rezerv$. Ultimul ordin ai g-ral Militaru a fost sA treaci in rezervi126



pe toti Cl-gtiide marini gigriniceri.Am trecut in rezervd gi am venit la Bucuregti. M-am inscris

frumos in Asocialia ProBasarabia Ei Bucovina, s6-mi fac datoria

fald de dasarabeni, fir6 gdnd de a mai lucra vreodati Tn serviciile

secrete. M-au contactat fogtii colegi gi au spus: "Bdiete, vezi ce se

intdmpl1 in lard fdrd seruicii secrete? Uite, lon lliescu regretd enormcd a lovit Sdcuitatea gi vaiegl /a trVR s d spund cine au fostteroigtii."Am spus: "Bine, de acord, dacd iese la TVR gi spune acest lucru,

lilcrez. Condilla mea este sd lucrezintr-un sectorantisovietic. Vreau

sd-mi pldtesc datoria pentru decembrie '89." intr-adevdr, fntr-unasemenea sector am fost repartizat. Am lucrat in Basarabia impotriva

URSS giam trdit momgnte glorioase, care nu potfi descrise, pentru

c5 le-ar citi FSB-ul rusesc. Deci, anul 1990 arn lucrat in Basarabia,

in calitate de ofiler acoperit ca ziarist, sdv6rgind fapte care au ficutpdrul cre! gi mintea ddmburi la mulli contraspionisovjetici. invdlamsd trecfrontiera fird sd atrag atentia. lnclusiv KGB-ul putea fi picilit,asta ca si nu mai ridice nimeniin sl6vi KGB-ul, CIA gialte servicii!

Securitatea a creat oameni buni, care au fost capabili sd penetreze 9iin KGB, gipe sub nasulKGB-ului, ClAetc. in orice caz, afostfrumos...

- P6nd cdnd ali lucrat? $

- P6nd in decembrie 90. Ce s-a Tntdmplat: in vara lui g0 a

fost acel 13-15 iunie, mineriade, chestii. Eu nu eram aici, eram

departe, la 600 km de Bucuregti. Am auzit zgomotul gi am venitrepede.,Eramin Bucovina. Am venit la Bucuregti giam vizut ce erape aici. Nu inlelegeam, ci nu aga fusese legea. Aia manifestau

acolo, treaba lor. Nu mi deranja invdtasem o chestie: nu poporul

este celcare urli, cio anumitd pitur6 a lui. Pop.orulgtia foarte bine

ci noi n-am fdcut prostii. Asta mi:au demonstrat-o nigte tipografi,

care, cind au auzit ci fusesem ofiler de Securitate, nu au mai primit

de la mine ciubuc Ai mi-au tipdrit revistele foarte repede.Deci, m-au chemat pentru prima datd la unitate. Se schimbase

comandantul. Mi-au zis: 'Domnule, te imbracl in uniformd, intriinunitate". "NLt, ,nene, altfel a fost inlelegerea: eu lupt impotrivaimperiului sovietic. Aga afostin[elegerea cdnd m-am angajat." Mi-au

zis: "Pdi, depui raport de treceie in rezerud..."Sigur. Am depus raport de trecere in'rezervd, e in dosarul

personal, poate fi verificat. Eu ce spun poate fi verificat cu docu-mente. Am fdcut raportul de trecere in rezervd pe motive familiale,

incd din iunie, gi abia in decembrie mi s-a dat drumul. Eu am

continuat sd lucrez pe cont propriu, ca haiducii, in Basarabia. Amt27



fdcut treburi bune. Am mai trezit spiritul romdneSc, le-am mai datcuraj, i-am ajutat sA-gi aduc6 aminte ci suntem de-un neam si un

sdnge, [inAnd seama cd eu sunt moldovean. VA dali seama, cAnd

merg acolo, vorbesc ln dialect. Zic eu ci am pus un urndr la

ddrdmarea unei bucSlici din imperiu. lnclusiv dupd trecerea, inrezewA am lucrat in Basarabia, pe cont propriu, ca zi;:rist. Am fostinclusiv in Transnistria, ca ziarist la "Expres Magazin". Eram trecut?n rezervd gi am r6mas ziarist, tagma care m-a primit cel mai ugorgicelmaibine.

- Unde gi cu cine a[i lucrat in presd?- Am lucrat cu Artur Silvestru, un ziarist bun, de la "Luceafdrul",

care a scos 'Na{iuneaf'. Dupi aia, am lucrat lp "Expres Magazin" cu

lon Cristoiu, un ziarist bun, de la care am invSlat meserie. Un altziarist bun e Migu Bdrbulescu, pe care nu prea il maivdd prin presi,

dar era foarte bun. Deci, eu am invilat meserie de la ziarigti, direct.o - CAnd ali inceput sd faceli dezvdluiri gi care au fostprimetg reaclii?

- ln 1991, in revista "Expres Magazin". "Un ofiler DIA rupetdcerea" se numea serialul.

in ziua in care a apdrut prima serie, la DIA s-a dat alarm6.

Conduceau nigte acoliti de-ai lui lliescu. G-ral Marin Pancea a datalarmi, i-a adunat pe toli gi i-a intrebat:

,Cegfie Coruldespre DIA?"

$eful Sintezelor i-a spus: "DomnLle, gtie tot!" Pancea s-a eneruat: "Cum

gtie tot?" |s-a rdspuns; "Asta era meseria /ut, gi gfie tot, nu inlelegeli?il

Mi-au povestit fogtii colegi: "Uite, dsta a dat alarmd gi cdnd a

auzit cd gtii tot..." Pancea a luat multe misuri abuzive. E cineva

care il are la mAni cu ceva important, dar nu meriti si discutimdespre astfel de oameni de conjupcturd. Afost un om de-al lui lliescu,

pus intr-o funclie pentru care nu avea calitali .si nici pregdtire.

c - Cum ali ajuns la cdrli? Cum v-ali hotdrit sd scrie[i?- in fala plutolului-mitralieril Repontaj in fala pistolului mitralierd!

latd care este istoria: in 1992a izbucnit puciul de ld Moscova. Eramin birou la Cristoiu gi i-am spus: 'Md duc acolo. Vd transmit cum potmaterialele." M-am urcat in tren. Aveam un pa$aport de serviciu,

obtinut, printr-o gmecherie, de la MAE, de la Adrian NSstase, pe

eare l-am pdcdlit...

in numele Asocialiei ProBasarabia gi Bucovina, am luat 4

pagapoarte de serviciu, dintre care unui pentru mine, ca si nu mai.trecem pe la consulatul sovietic, sd luAm vizd. Ne depistau gi ne

semnalau: 'Fili aten{i cd vine ziaristul cutare, puneli ochii pe el."

128



Cu pagaportul de serviciu ajungeai la vamegii gi grdnicerii

obignuili. La iia, cu un ciubuc treceai orice doreai... Am ajuns la

fr-ontierd, convins cd din cei care {inuserd Piala Universitilii, din cei

care ficuserd demonstralii publice, vor veni cu miile si apere

Basarabia. M-am urcatin tren giam ajuns la grani!5. iidideajos pe

romAni.Mi-a venit ideea!Aveam mereu ruble puse bine. l-am dat 100

de ruble unei rusoaice gi m-am bdgat in vagon rusesc. Am trecut

frontiera fdri gtampilS. Am ajuns in Chigindu 9i doream sA vdd miile

de rom6nivoluntari . Era un singur rom6n: Nicolae Radu Panhalica,

un bitrAn de B0 de ani. AtAt. Am zis: 'Unde sunt dia de se bdteau

cu pumnii in piept pentru Basarabia gi Bucovina? A dracului pielea

pe voi, acum, cilnd alivdtzut cd-i bdie, v-a[i retras in gdoace!..."

- Ce ali fdcut?

- M-arn dus frumos la Pregedinlie gi m-am pus la dispoziliaPregedintelui. Eram prieten cu secretarul Pregedintelui, care era

istoric. Eram prieten gicu Moganu, pregedintele Parlamentului.

- Deci, ali asistat la puei?-Am asistat la puci, la arestarea liderilor puciului, mai pulin a lui

Smirnov, care fugise in Ucraina gi l-au adus dupi aceea. M-am mirat

cd i-au eliberat pe liderii puciului, din ordinul lui Boris Ellin, ca sd gtim

cd basarabenii au ascultat, vrAnd-nevrdnd, de Moscova, Smirnov

trebuia impugcatpe drunr!

Ucrainieniis-au purtat frumos atunci: l-au

arestat gi l-au predat la moldoveni. Poliligtii moldoveni l-au adus de

la Kiev pind la Chiginiu, fdrd sA scape nici un cartug in Smirnov,..

latd din ce cauzl avem acum necazuri, cind frumos era sA se lichi-

deze conturile pe loc! Fdcuse rebeliune antimoldoveneascS, anti-

romdneascd, trebuia lichidat! Ce mai atAta prostie? Am stat, am

transmis gtiri. intre timp, a venit 9i nevasta mea acolo. S-a format o

deleg-alie de deputa[i moldoveni, si meargd la Moscova, la ultimul

congres alsovietelor, sd declare independenla Moldovei. [t'l-au invitat

gipe mine, ca-ziarist rom6n.- Cum ali ajuns la Moscova?- Eu am ficut un calcul: daci md urc in avion gi cobor la

Seremetievo, KGB-igtii o si md aresteze, degi ei erau la sediu,. cd

tocmai izbucnise la ei scandalul, Am zis: domnule, eu nLt trec prin

filtrulaeroportului. Dacd md suiintrenulde Moscova, nu mdtintreabd

nimeni cum ajung in Moscova, pentru cd nu e granilit. Granila era

la Prut. Le-am spus cd ne intdlnim la Moscova, la reprezentantul

Moldovei. Am intAlnit-o acolo pe nora lui lon Raliu. Ne-a auzit vor-

r29



bind romdnegte gi ne-a oprit. Venise la puci. Am participat la

congresul deputalilor. Am stat afari gi am luat declaralii tuturorreprezentanlilor naliunilor din imperiu. Nu gtiam bine rusegte, numaiaga c6t sd md descurc. Am invdlat intrebdrile gi ei imi rdspundeau-,

dupd care o moldoveancd imi traducea. Am gi acum acel interviu.Este

extraordinar, acum dupd ciderea imperiului, sd vedeli cespuneau ei atunci. Reportajul se numeqte "Hoinar prin lara demesteceni". Eu am mers 2000 de km, de la Chigindu la Moscova.Era unul de 4-5 luni in Rusia gi nu-l gdsea nimeni. Erau striini cugrdmada pe acolo. Aveai bani, circulai. Am luat interviuri cu fiecarereprezentant alfiecirei naliuni. Cind am luat interviul la gruzini, m-auluat toli in bra[e. Cu o zi ?nainte, RomAnia recunoscuse Gruzia. Eu

nu gtiam. Mi-au spus: "Nu mai pleci. Egti romAn, mergi cu noiinGruzia, iliddm ceacea (!uic5 - n.a.), ilidim de toate".

- Ce ali fdcut?- Venea frigul gi noi plecasem din august, eram imbricali devar6. Era ploaie rece, aproape ninsoare. Ne-am intors in Basarabia,am venit acasi 9i am dat materialele. Lucrarn la"Expres Magazin".Au publicat pulin. Mdi, e orgoliul omului care a muncit gi care a

riscat!... La un moment dat, m-am gindit acolo: 'lMdi, ce se intdmpld?Eu sunt ofiler de rezervd. Tocmai aici?" Mi-am luat un mare risc.

Dacd mi depistau, mi bigau in minele de uraniu sau md impug-cau pe loc! Era rdzbunare contra rdzbunare. La risculAsta, md agtep-

tam sd-mi publice tot. Ainceput si se adune, aga, o nemullumire inmine gi a apirut un eveniment frumos: martie 1992.

- Despre ce esfe vorba?- Disculie la "Exprls Magazin"in redaclie: "Cine are curaj si-i

ia lui Smirnov un interuiu? Se dd gi primd". Pe cinstite, gtii cd salariulde reporter nu e prea mare. Am zis: "Domnule, eLt md duc. Doar nu-ivreun zmeLt, ilpdcdtescu eu cumva".Am trecutin Basarabia gi m-amdus la ziarele care colaborau.

- Care er^i atmosfera?

- Acolo (,,ra c stare foarte ciudatd. Nu era demarcatd exact orepublic6 transnistrean6 de republica Moldova. Circulau dintr-o parte

in alta, vorbeau la telefon gi noaptea se biteau ca chiorii. Arn luat

interviuri la podul "VadulluiVoddt", de la romAni, ucrainieni gi rugi,

care luptar.r de partea Moldovei gi dupd aia am vorbit cu bdiefii de la

"Sfatuffdrii".lamintrebat cum ii iau un interviu lui Smirnov. Sirnplu:

ddm telefan la grupul lor de presd. Dacd acceptd, treci in partea

cealaltd, ii iei interviul ziua gite intorci, cd noaptea incepe bdtaia...

- Gum ali ajuns in Transnistria?130



-Am angajat un moldovean, cu 100 de ruble, mi-au dat un

translator gi am ajuns in Transnistria. Eram doi romAni: eu gi ziaristullon Ursan din Bragov. Am avut o inspira[ie: inainte de a pleca, amdiscutat cu reprezentanlii France Press gi Europa Liberd dinChiginiu. Le-am spus ci plecdm sd ludm interviul. Daci nu venim

pind la 12 noaptea, inseamnd c6... adio gi-un piaz verde!.Le,:amspus sd dea gtirea cd ne-au impugcat.

Ctti responsabilitate, gdndili voi. Eu eram disperat. in !ard,6gtia mdncau ce mincau, vorbeau prostii la adresa noastrd, mdcarsi mor qu du.smanul de gdt, cd gtiam cine organizase diversiuneadin !ar6...

- Cum ali ajuns?-Am mers bine pAnA am trecut linia de demarcalie. Erau blocuri

de beton in stradS. CAnd am ajuns dincolo, foarte fericiti, am scos

pagapoartele, am spus ci suntem ziarigti romdni gi mergem laSmirnov, si-iludm un interviu. Nu-ianunlaserd! Ne-au pus la gan!.

Moldoveanul gi translatorul se certau cu ei. Pe noi ne pazea un

voluntar bulgar, nu gtia rusegte bine. Era martie gi ningea. Eu amcoborAt gi stdteam nemigcat, cd gtiam ce inseamni sd stai in falaunui pistol-mitralierd. lon Ursan, fiind civil, a vrut sd-gi ia cdciula, cdavea o chelie carninaintati. Ala a armat. l-am spus: "Mdi, nu migca

in fiont, cd ne termind dgtia!"intimp ce se certau ei acolo, am aflat

de ce se certau. Erau cAfiva transnistreni impugcali in noapteatrecutd, cu flori pe ei. A venit un ofiler, imbricat civil, card'ne-achestionat. l-am spus de ce am venit gi i-am ardtat legitimaliile depres6. Ne-a luat, a pus magina moldoveanuluiintre doud camioane

cu soldali, ca,sd vezi cine eram noi!, gi ne-au dus la Bender. Ne-au

separatin cdte o incdpere, in sediul militar. Pe mine cu moldoveanul,

care conducea, pe Ursan cu translatorul. Ne-au luat la anchetd,f6rA sd ne bati. Un locotenent rus ne-a spus si scoatem tot ceaveam in geant6. Am scos. Nu aveam reportofon gi norocul meu c6

nu aveam, cd cine.gtie ce giseau pe casetd!Aveam numai un pix,blocnotes alb, curat, nici o agendi cu adrese, ligdri, cheile de la

locuin{5 9i medicamente. M-a intrebat de ce scriem urdt despre ei.

f-am spus: "Nu am scris nimic. Eu sunt de la <<Expres Magazin>. Osd vede{! ce scriu, dacd vreli, vd trimit gi zihrele. Pe noitrebuie sdne duceli la grupul de presd al lui Smirnov". Ne-au urcat in magini

9i hai la Tiraspol. Nb-au dus acolo, in sediulcentralal comandamen-

tului militar de la Tiraspol. $oferul a rdmas jos cu magina, pdzit, qi

cu ziaristul rus pe care ni-l ddduseri noli6. Asta cam juca pe doud



fronturi, dupd cAte mi-am dat eu seama" Noroc ci nu arn vorbitsecrete fald de el. Ne-au urcat pdnd la etajul 3 sau 4. Ne-au spus

sd st6m acolo, c6 vine cineva sd ne duci la Smirnov gi ne-au uitatacolo! Dupi vreo jumitate de ord, opresc eu o rusoaicd gi, intr-oruSi aproximativi, ii explic cd suntem romAnigi cA am fost adugi

acolo sd-i luim rtn interviu iui Smirnov. Mamd, gi in*epe sd urlesirena ?n clddire, cd au intrat romAniiin clidire, at&t au inleles ei! $i,ddi ancheti, cum am ajuns acolo, ce am fdcut... in sf6rgit, ne-a

recunoscut comandantul girzii, un cipitan ucrainean, care vorbeaperfect romAnegte gi. care era cisStorit cu o romAncS, Ne-a luat

ucraineanul gi ne-a dus la biroul lui Smirnov, Bineinteles, in Tiraspol

se vedea clar ci e vorba de un conflict ideologic, nu etnic, Ei erau

cu comunismui, noieram cu democratia.- I-aliluat interuiu lui Smirnov?-Am ajuns in biroul lui Smirnov gi am agteptat. Nu a avut curaj

Smirnov s5 dea ochii cu doi rom6ni! Ne-a dat interviu Caraman,

doctorul. Vreo doud ore gi ceva tot am scris. ln sfArgit, am intrebatde delinutii politici. l,,le-a spus: "Dacd vreli, vi-i ardtdm dar rdmtnelipeste noapte aici". "Nu, mullwmesc, dacd nu ajungem in noaptea

asta, pdnd la miezul nop{ii, se anunld cd ne-aliomordt". Atunci a

chemat garda, ne-au bdgat iarigiintre dou6 plutoane de infanteriegi ne-au scos afari cjin Transnistria. M-am intors victorios la "Expres

Magazin". Deci, conflictul a fost determinat de amestecul KGB-uluiacolo; Smirnov nu e bdgtinag. Avenit, trimis de URSS, cind a inceputperestroika. M-am intors cu reportajul acela teribil pi lon Cristoiu nu

l-a publicat niciodati! M-am supirat foarte tare. Nu am spus nimicgi mi'am zis: "Md privatizez!"...

- Deci, aga ali ajuns sh publicalie6n!i.."- Aveam scrisd 'Cheile succesu/ui", din 1986. Era manualul

dupd eare ?mi pregiteam eu contraspionii din subordine. Cum sdreugegtiin vir".r. iri orice situatie. M-arn retras de la "Expres Magazin"gi am puhiic*l cartea Tn aprilie. Pe 23 aprilie 1992, a apdrut primul

exernplar. Am avut succes, dar rnai modest. Totugi, 10.000 de

exernplare la un scriitor noil, e ceva! ln octornbrie, am publicat

"Quinta sparld", cu care am trezit un interes r{eoaebit. De alci, incolo,

m-au dus c6rtile pe mine.

t32"



,.DIRECTIAI A SEGURITATII

t

A CREAT FAL9| DIZIDENTI!"(OBI ECTIV MAGAZIN nr.29^30/23.07.98)

- Sunteli mullumit, ca scriitor? Ave{i sentimentul misiunii

indeplinite?- Nu. Eu nu sunt scriitor. Am discutat cu mulli scriitori, iare mi

invidiazd. Sunt progti, pentru c6 md invidiazd degeaba! Eu nu suntscriitor. Eu mi-am propus, incd din decembrie 89, si scriu pentru a

spune nigte adevdruri gi pentru a-i determina pe romdni si gAn-

deasc6.Misiunea mi-am dat-o singur, pentru cd nu mai aveam gefi.

Mi-am trasat-o singur 9i m'am linut de ea. Eu nu scriu pentru gloria

mea personald, pentru ci eu am fost schilodit s6 nu-mi doresc gloria

gi si lupt in umbr6, undeva ascuns. Nu am pldcerea gloriei. Printr-

o educalie de 19 ani de munci informativS, gloria nu este pentru

mine. Partea materiald e interesanti, de ce sd nu spun, dar eu nu

sunt un scriitoriacom. Eu intotdeauna am pus prelulcdt mai scdzut

la cd(i gi am tras de tipografi gi vAnzdtori sd fie prelul c6t maijos.Nu mai spun cd dreptul de autor a fost mereu foarte mic, comparativ

cu ce viseaz5 unii: 15 % din valoarea cir[ii, impozabil. Asta inseamnd

destul de pulin. Deci, eu nu mi-am terminat misiunea gi nu mi-o voi

termina toatd viala...- P6nd cilnd o sd meargd seria "OCTOGONIIL" ? Nu simlili

nevoia de a schimba?- Eu am simlit nevoia, darcititorii nu vor! $ti[icd la multe lansdri

de carte sunt intrebat daci doresc si opresc seria, ci aga se

rdspdndesc unele zvonuri. imispun cititorii: "Sd nu opriliseria! Suntpovegtile noastre frLlmoase!" Deci, nu pot sd o opresc. Cdt voi trdi,voi scrie in seria 'OCTOGONUL". Este o poveste frumoasd care

se deruleazd pe planuri diferite, iar partea a ll-a este mereu analizd

lucidi asupra situaliei economico-politico-sociale din !ard.- Un om al anonimatului gi ql muncii specifice, devenit,

pri n tmprejurare, personalitate publicd, scriitor, intrd in politicd.Care esfe motivalia?

- Mi-am linut cuvdntul dat fali de cet6lenii romdni. Eu am

spus c5 nu md voi lansa in politicd decdt daci suveranitatea,independenla gi integritatea RomAnieivorfi afectate grav. Ceicarenu vdd ci suntem intr-un pericol grav sunt iresponsabili sau au

unele interese...133



- Haide sd spunem lucrurilor pe nume: fn ce constdpericolul?

- Pierderea independenlei economice inseamnd pierdereaindependenlei politice, militare, informative.

- Crearea euro-regiunilor economice face parte din planul

de dominare economicd a Romdniei?. Face parte dintr-un plan de destrimare a naliunilor 9i deformare a naliunilor continentale. ldeea este foarte generoasi: sidispari frontierele nalionale, sd pdstrim numai frontierelecontinentale dar aceasti idee nu ne aparline. Ea nu apa(ine nicieurqpenilor, aparfine unui rus, numit Gorbaciov. Perestroika a eguat,

Gorbaciov a eguat, dar multe din ideile diversioniste semdnate deGorbaciov funclioneazi inainte: De exemplu, intrarea Romdniei inEuropa. Dar, RomAnia a fost mereu in Europa! Rusia dorea si intre

in Europa, intr-adev6r. Aveau tot interesul ciolovecii sd intre inEuropa, Slogdnarii au inceput sd miorlAie: intrdm in Europal Astaeste sloganr:l invadatorilor sovietici, nu al naliunilor care se aflaudeja in Europa. Dupi aia, o piali unicd de la Atlantic la Urali. Deacord, dar cine va domina aceastd piald? RomAnii sau rtrgii?Europenii sau asiaticii? Vedeli, la ora actuali, invazia asiatici esteinsesizabi16 dar irnplacabi16. Al treilea val de emigralie asiatic vinegi se implementeazd. Economiile internalionale nu existi. Baza vieliiunui popor este economia nalionali. Asta nu au inleles-o cei care

au aplicat acest plan. Eu sunt convins cd in 1000 de ani vom ajungela nafiuni continentale, prin metisare continuS. Tendinla voluntaristdde a grdbi procesul de metisare planetard, de a crea naliunicontinentale, este o tendinli foarte gregitS,

- Politicienii romdni sunt rdu inten{onali sau prost informali?- - Sunt prost informali gi probabil gi foarte prost cultivali cuprivire la metodele diversioniste prin care se face politica la acestsfdrgit de secol.

- Sunt rranipulali, tnleleg...

- Sunt manipulali de negtiinla lor, pentru ci dacd ar cunoagte,ar lua misurile de rigoare. S-au lSsat influenla[i de un plan comunruso-american, de invadare a Europei giimpdrlirea ei dupi criteriiartificiale. Au eguat gi rugii, gi americanii. Nu uitalicd gi unii, gi allii,sunt state multinalionale. Ei nu inleleg vocalia nalionald a unui stat,iubirea de naliune, nalionalismul.

- Vd considera{i un politician de succes?- Toate la timpul lor! POnd sA impugc6m ursul din pAdure, hai

sAspunem cd facem rost de arme. Ma

pregitesc pentrua deveni

134



un om politic modest, serios, echilibrat, bine informat, care sb nu

faod r6u daci nu face mai bine. Deci, prima lege a unui om politic

este: dacd nu gtii sd faci bine, mdcar sd nu faci rdu nearnului tdu.

Nu e vorba de a mA adapta eu la politica. Dupd cum gtii, am inVentat

eu o noui doctrinA politicd la nivel mondial gi incerc s6 adaptez

politica romAneascd la doctrina inventati de mine.- Esfe posibil?- E foarte posibil, deoarece, la ora actualA, o analizb lucidd 9i

corecti ne spune aga: s-au pribugit partide create pe ideologiile

artificiale. Speranla in CDR, PD, PDSR, UDMR este'din ce in ce

mai scizutd, inclusiv din partea celor care se considerd minoritari.

Nu au fostin-stare, in B ani, sd rezolve marile probleme ale RomAniei,

care sunteconomice. Problemele noastre nu suntpolitice, securiste,

diplomatice etc., ci sunt economice. Toate doctrinele, luate la un

loc; s-au dovedit lipsite de pragmatism. Au ficut, in bun6 parte,

jocul manipulSrii externe, care a vizat sldbirea economici a statului

romAn giacapararea unei pbrli din avulia nalionali de cdtre trusturi

financiare externe. Dih picate, in Romdnia s-a creat un curentfoarteprost. Omul politic, gtie sau nu gtie despre ce este vorba, igi dd cu

pdrerea pentru a pirea bine informat gi a apdrea in centrul mass-

media. E vorba de fetigismul imaginii. E o gregealS. lrnaginea nu

poate inlocui fapta real sivdrgitd, competenla reali. Competen{a

reald este dati de nivelul de preg6tire generalA gi de specialitate,nivelul de experienld profesionali gi de viald, moralitatea individului

9i activismul sdu. Deci noi, trebuie sd ne debarasdm de obiceiul de

a ne da cu pdrerea despre toli gi toate, gi sd emitem pirerifundamentate numaiin domeniul in care ne pricepem

- Ali fost pregdtit sd conduceli?- Recunosc cb nu am fost pregdtit sA conduc politic, dar am

fost pregitit si conduc activitdli militar-informative. Am absolvit 9icursul politib, dar am altceva: sqrnt un tip adaptabil, invi!. inleleg

valoarea inforrnaliei in decizia politicS. Asta ar trebui sd invele

oamenii politici. Numai pe bazd de sentiment, de interes sau de

sfaturiexterne nu se pot lua deciziicorecte. Specialigtiidin strainitate

nu sunt informa[i corect cu privire la situalia din RomAnia gi nu vor

da niciodatd sfaturile cele mai bune, mai potrivitb in Romdnia. Noi

nu. putem deveni americani sau germani peste noapte, cum vor

unii. Nu a sunat ceasul morlii naliunilor, degeaba se zbat unii! Noi

am rimas romdni gi vom rSmdne aga sute de ani, pdni c6nd ne

vom metisa. incercarea de a gterge frontierele nalionale vizeazb135



crearea unor piete largi pentru trusturile financiqre externe, Insbasta produce foarti'multi suferinld naliunilor. La concurenfa cu

aceste trusturi, nr-i.poate iegi nici un liber intreprinzdtor romAn, ci

numai statul, ca reprezentant al tuturor proprietarilor romAni.

- Viziunea dys. esfe opusd actualului curent politic...

- Eu, in contra politiciigenerale, dusd de actuala QUV€rndr€;susfin cd proprietatea de stat tr:ebuie int6r'it6, pentru ci statril estesingurul capabil si apdre inteiesele producitorilor gi proprietarilor

rom8ni. Liberii intreprinzdtori romdni nu vor rezista concurenteimarilor trusturi externe. Statul trebuie sd facd acest lucru.

- Doresc sd ne tntoarcem. Haideli sd vorbim pulin.deoperaliunea "Dizidentul", "Perdeaua defum", luri Andropov gianul 1982.

- Nu gtiu daci este aga cum suslin unii. S-ar putea sd fie ovariantd de dezinformare. Operaliunea 'Dizidentul"din RomSnia nu

a avut nimic in comun cu cea din Rusia, nu s-au coordonat eforturile.- Putem vorbi de o copiere de model?- Nu neapdrat! Putea sd fie o dezinformare foarte mare, fie

pentru a compromite adevdralii dizidenli, fie pentru a acoperidizidenla falsi. Noi trebuie sd fim foarte cinstifi. Dupd 1964, Romdnia

nu a mai stat la remorca URSS-ului. RomAnia a dovedito dizidentireald. Degeaba incearcd eiacum sb.l scoatS, pe Gorbaciovin fali,

ci nu este dizident.A apdrut zilele trecute o idee fantasticd la televizor. Eu am

crezut ci sunt omul capabil de cele mai originale ficliuni (rdde). inRomAnia a existat o mare parte din populalie care nu a fost de

acord cu misurile aberante luate de dictaturd. Faptulci din populalie

,nr,r se ridica nimeni sd facd public cunoscuti nemullumirea, nu tre-

buie sd ne mire. Romdnii sunt un popor rdbditor. Faptul cd servi-ciile secrete strdine au avut in atenlie crearea de dizidenfi in lirile

socialiste, in carnpania antisoiialisti dusd de citre lirile capitaliste,este real. Nor,rral cA au suslinut orice nemullumire. Direclia I din

DSS, care se ocupa cu prioritate de aspecte privind psihologia nalio-

nal6, aspecte cu caracter sociologic, partide politice intezise, sectegi culte ilegale etc., a creat falgi dizidenli. Faptul ci a creat falgi

dizidenli pentru a=I atrage gi cunoagte pe dizidenli este foarte posibil.

Metoda nu este noud. De exemplu, in emigralia albi, serviciile

secrete sovietice au trimis diferili "dizidenli", pe canf i-au adunat gi

i-au controlat foarte bine...

Faptul ci.pr,in crearea unor dizidenli artificiali din rdndul unor.,136



privilegiali ai socialismu.lu i se atrdgeau persoan'e spre acegtia, este

cunoscut.

,,EVREUL TICA BRATE$,

GINERELE LUINICOLSKI,

A FOST UN DIVERSIONIST CRIMINAL !"(OBIECTIV MAGAZIN nr.3 I -32/06.05.95)

- Cum potfi depiitali dizidenlii fatgi?- Vi sugerez cea mai simplS metodi: luali fiecare dizident in

parte gi verificali dacd a avut elementele privilegiatului din socialism.

Daci a avut dosar de pagaport gi a circulat in strdindtate, inseamnicd a fost un, fals dizident, deoarece adeviralii dizidenli nu puteau

pArisilara...Dacd a avut vil6, in momentulin care majoritatea cetilenilor

locuiau in apartament, fili siguri cd nu a fost dizident! Dacd in jurul

lui s-au fdcut multe valurifird a se lua mdsuri reiresive, inseamnici a fost fals dizident, pentru a atrage, precum mierea, mugtele.,.

' Dacd a dispus de sume de bani mai mari decdt posibilitiliileproprii, fili siguri ci nu a fost dizident. Eu v-am dat cAteva criteriipentru a inlelege curn se face'ci din privilegiali ai socialismului,

aflaliin antur:ajuli4altelor personalitili din acel timp, au apdrut, in

'89-90, o gr6azA de dizidenli. Dupi cum vedeli, s-au strecurat inviala publicd actualA gi o tulburd in continuare, ardtdnd cu degetul

citre allii, pentru a menline starea aceasta de confuzie, in care toteitrebuie sd conducS.

- Afost lon lliescu un compromrs necesar la conducereastatului, pentru a evita rdzhoiul civil sau o posibild interuenlieexternd directd?

- Eu a9 vrea sd-l judec pe lon lliescu foarte rece, obiectiv,

dAnd deoparte resentimentele celui care a fost lovit fdri drept decdtre lon lliescu.

- Cine l-a creat pe lon lliescu ca dizident, Direclia I sauseruiciile externe?

- Deci, lon lliescu a fost activist de partid, a delinut func[iiimportante gi a intrat, la un moment dat, in conflict ou Ceaugescu,despre care se spunea c6 este un dictator sdngeros. DaciCeaugescu a fost dictator sAngeros, cum de nu l-a ucis pe lliescu,aga cum lliescu l-a ucis pe Ceaugescu? Cine a fost dictatorulsdnEeros? Dacd serviciile secrete romAne au fost atAt de represive,

137



cum se face cd nici un dizident nu a murit, nu a fost la inchisoare?S-a inventat, pentru a acoperi aceastd escrocherie, o nofiuneinexistenti in sistemul de ludru al SecuritSlii giin sistemul de lege:arestul la domiciliu. Nu a existat aceastd institulie! Verificaliin toatedocumentele gi ve[i vedea cd nu exista. Cum sd fii arestat la

domiciliu? A, qra supravegheat la domiciliu, asta este altceva!Amfost gi eu supravegheat, 9i? Asta inseamni dizidenld?e - Nu ocolili rdspunsul!

- Deci, lon lliescu, dupA pirerea mea, nu cd nu a participat laprevenirea rdzboiului civil, ci a contribuit la escaladarea diversiuniidin decembrie 89, prin doui sau trei comunicate foarte incitatoare,care au-speriat populalia, au fdcut-o sA vadd peste totterorigti, cdnd,de fapt, adeviralii terorigti erau cei care instigau la uciderea prin

televiziune! Va veni vremea si-ijudec6m pe cei care au rdspdndit

zvonuri mincinoase, i-au determinat pe oamenii care aveau armdsd tragil Ati vizut ce filme groaznice s-au prezentat la TVR, iarautorii lor sunt liberi. Ei sunt terorigtii adevdralilAu vrut sd satanizezeSecuritatea, sd transforme un termen normalin ceva oribil, care sdsperie, Eu nu md sperii. Eu sunt mdndru cd am fost securist. Mi-amapirat un sector din interesele nalionale, intr-o anumitd perioadd.

Nu m-a intOresat ce sistem politic este in !ar5. Pe mine m-a interesatci e romdnesc.

c- Sd reformulez intrebarea?'- Nu, mergem mai departe. lon lliescu n-a prevenit rizboiul

ciyil, cia participat la escaladarea ...

s - Eu am zis altcevai a fost un compromis necesar?- Vede[i, situalia este pufin mai deosebitS. Noi nu vom putea

analiza la rece evenimentele din decembrie 89, p6nd nu vom strAnge

toate informaliile gi p6nd c6nd nu vom determina personalitdlileimplicate in acele evenimente si vorbeascS. Multe au murit foarte

,suspect. latd ci au inceput procesele impotriva g-ral Chilac gi g-ral

Stinculescu. Va vorbi g-ral Stdnculescu, ca si ne spund daci a'fosto acliune organizatd de serviciile secrete sovietice, impreund

cu cele maghiare, aga cum gtiu gi suslin eu? Afost o ac[iune loca16,peste care s-au implantat acliunile serviciilor maghiare, sovietiee,americane etc.? intr-o tulburare din asta, fiecare serviciu vrea sd-siridice agenjii cAt mai sus in structura de stat...

* - Cine a cflgtigat prin lan lliescu?- Romdnia in nici un caz! Ceigapte anidominalide lon lliescu

au fost ani de decidere econonricA, morali, politicd, de sAlbdticire. 138



a populaliei, de exaltare. a misticismului de tip medieval, in ciudadeclaraliei de liber cugetitor a lui lon lliescu. Deci, eu nu pot sdspun cd lon lliescu a fost alesul unei puteri. Nu am probe, informalii.Faptul c6 a fost pregdtit in URSS, il gtiq. lnfluenla sovieticd e clar6.Faptul cd a oscilat in timpul puciului de la Moscova, il gtim. Trei zile

nu'a dat nici o declaralie. A stat cuminte, sd vadi cum reugesc dia,ca sd se orienteze. Faptul ci este un om politic slab, e numai deconjucturS, e gtiut. Zilele trecute arn discutat cu un ofiler din DlA,dintr-o unitate misterioasd, rdmasi misterioasd, care mi-a spusurmitoarele cuvinte, suficiente pentru a inlelege despre ce estevorba: "lon lliescu a aclionat congtient, in cadrul acliunilor dindecembrie '89'f. Deci, nu a fost nimic neregizat, ci a acceptatcongtienttoate acele migirii pe mre le cunoagteli! Dupd executareacuplului Ceaugescu, a luat imediat iniliativasd se scoati pedeapsa

cu moartea din Codul penal?! De ce? Pentru a-gi apdra viala? Vedeli,in aceastd !ard, noi suferim foarte mult de pe urma bdtrAnilor. Credci lspirescu a gregit in povegtile sale. Unii bitrdni nu sunt delocinlelepli, nu inleleg sd se retragd din viala politicd, nu inleleg cdviitorul este al copiilor gi nepolilor nogtri gi vor si readuci in planul

intAialvielii politice, fie perioada interbelici, fie perioada socialistS.Nici una, nici alta, nu mai satisface populafia gi nu cadreazd cu

evolulia omenirii, Deci, eu nu gtiu dacd lon lliescu a fost pregdtit de

o anumitd putere pentru a lua conducerea, dar m6 intreb: cum seface ci in punctele-cheie au apdrut persoane cu studii in URSS,suspectate de colaborare cu serviciile secrete sovietice, dup6 cumurmeazi: lon lliescu, Nicolae Militaru, Cico Dumitrescu, $tefanKostyal, Radu Nicolae, Marin Pancea, B6rlddeanu, Brucan, Petre

Roman? Cum se face cd au apirut atdt de mulli in punctele-cheie,

toli cu o relalie pe URSS? E int6mpldtor sau a fost orgarlizat totul?Noi ii gtim pe cei mai mari, care au iegit in fa!i. Cum se face cd in23.12.89,|a ora 10.45, crainicul George Marinescu a prezentat un

comunicat pe care vi-l prezint gi pe casetS video. Comunicatul sunaaga: 'S-a luat legdtura cu Ambasada sovieticd, care a promis sprijinmilitar imediat, intrucdt trupe de mercenari strdini pun in pericol

ceea ce poporul a cLtcerit". Existau terorigti, mercenari striini? Nu

cumva totzgomotul dla a vrut si justifice interventia sovietici? Cums'e face {am casete video filmate) c5, in CC, revolulionarii au fostanunlali cd vin rugii peste noi?

-inainte de dectangarea evenimentetor, totin'89, la tagi a

avut loc o ac!iune... t3g



Afost rdspAndirea unor manifeste de citre un grup...-fn acea pertoadd,in tagi s-au aftatton trliescu gi Petre Roman?- Acel grup care a rbspAndit manifeste.l-am cunoscut. Sunt

nigte oameni cu nrobleme,.cu necazuri. Pe mine nu m-a interesatacest aspect. Eu nu md ocupam de urmdrirea suspecfilor de lovituri

de stat, de revoltd etc.r - S-au redeschis dosarele din decemhrie'89. Printre ceiconsiderali vinova[i se gdsegfe 9i re gretatul g-ral $tefan Guge...

- Justilia igi va spune cuv6ntul. Orice faptd... Pdrerea meaeste cA nu a fost infrac[iirne, din urmitorul motiv: dac6 noidoi, im-preunS, tdbdr,Am pe o unitate militari s6 furdm armament, vortragein noi, in legitimi ap6rare. Deci, in momentul?n care unitilile militareau fost atacate de grupuri de oameni, formate in principal dinrevolulionari, dar gi din diversionigti pregatiliin Ungaria gi URSS...Diversionistul avea ca sarcini sd produci distrugeriin orag, in aga

felincdt si creeze starea de haos gi de incapacitate a organelorcompetente sd menlind ordinea, sd atace UM-urile, sA determinefoc din partea militarilorimpotriva revolulionarilor, in aga felincAtsd inrdias.cd populalia. Agtia au fost diversionigtil CAnd vor fi des-coperili gi prezentali... Noiii gtim pe cei care au fdcut diversiuneatelevizatS. Cdnd vor fi prezentali in instan!6, acuza\i de instigare la

omor deosebit de grav sau chiar genocid .si vor fi judecali (nici o

grijd c6, vor fi judecati intr-o zi!), atunci ne vor spune cine i-a hrdnitcu informaliile alea f.alse, care a fost scopul gi c6!i dintre ei au gtiut

cd sunt false. Am discutat cu George Marinescu gi l-am intrebatcum a putut si transmitd gtirea cu trupele sovietice. Mi-a spus cdnu a vrut sd transmiti gtirea dar a venit Tici Brateg, care a zis cd e

ordinul FSN-ului, care conduce in !ard...rr - Ticd Brateg, ginerele lui Nicolski!- Nu numai cA e ginerele'lui Nicolski, nu numai ci nu e de

nalionalitate rocrAnS, dar e clard diversiunea! Nimic din informaliile

transmisb de B;aieg nu s-au adeverit, insi in bazalor au murit sutd

de oameni. intrebarea este: de ce Parchetul nu se sesizeazi c5,prin diversiunea televizatd, au murit oameni? Sd-i aducd in falainstanlei pe_cei care au dezgropat morlii gi au zis cd sunt ucigi deSecuritate. Astea sunt prostii! Securigtii adevdrali au statin unitate,

cuminli. Au predat armamentul la Armatd gi au privit la televizor. Nu

erau tAmpiti:cum si se ridice 10.000 de persoane impotriva a 22

de milioane? Chiar daci erau zmei, nu puteau sd faci trebba asta.

intreaga diversiune cu securigtii-terorigti a fost organizatd gi condusi140



de cdtre serviciile secrete str6ine, care doreau si distrugi Secu-ritatea romAnS, cu ajutorul unor diversionigti din lard gi a unor oameniprost informali cu privire la ce inseamnd securitatea unui stat. inorice caz, pentru aceasta trebuie s6 rispundi! Eu sper ci actuala

conducere a statului sA dezviluie populaliei adevirul 9i si judece

privilegialiisocialismului, nu dupi categoria profesional5 la care auaparfinut, ci dupd faptele ioncrete, dupi privilegiile pe care le-au

avut. Dacd a cizut comunismul, atunci trebuie si cadd 9i privilegialii.

Securitatea era organ administrativ, nu represiv. Pe cine urmireaSecuritatea? lliescu d spus cd era urmirit permanent. Pii, daciconspira cu rugii! Recunoagte clar in cdrlile sale c5.a conspirat cuMdgureanu, Militaru, Radu Nicolae gi alli rusofoni,_ care visau si-ldea jos pe Ceaugescu, la instigarea Moscovei...

"TERORtgTil ARABT AU FOST...

|NVENTAT| DE MOSSAD !"

- Ce se poate spune, mai mult decilt s-a spus, despredosarele "Corbii"?

- Pdi, nu pot sd spun mai nimic, pentru ci eu nu am lucrat la

dosarul "Corbii"...in serviciul meu se lucra acestdosar. Prima reguldeste conspirativitatea muncii. Adoua este compartimentarea muncii.

Deci, un birou din serviciul meu lucra la acest dosar, Cine ar puteasi dea ceva despre caz?ili dau eu numele lor, pentru a puteafiidentificali de citre Parchet. in dosarele "Corbii" au avut acces urmi-torii:g-ralVasile Gheorghe, geful DCSM;col. Durlea Nicolae, geful

serviciului de contrainformalii pentru MSIM; col. Agtilean Nicolae;col. Tdnisescu Mircea, geful biroului care se ocupa de "Corbii"; col.'Cabe! Aurel, contraspion; cpt. losub Nicolae (acum trebuie sd fiecolonel), lucritor; cpt. Constantin. Pe igtia ii gtiu eu cd se ocupaude "Corbii". Nimeninu avea acces la ce lucrau ei. Eram solicitalilasprijin. Nu gtiam pe cine urmiream gide ce. Exemplu: g-ral Kostyal

$tefan. $tiam cd are relatii cu rugii, l-am urmirit cu bdielii din sub-ordinea mea, dar nu am gtiut ci este unul din "Corbii". Col.(r) CotomanGheorghe l-a anchetat pe Radu Nicolae, singurul anchetat, care a

deconspirat ?ntreaga ac[iune. A spus clar ce pregdteau, faptul ci ei

colaborau cu sovieticii prin consulatul de Ia Constanla gi prin

ambasada din Bucuregti, faptrrl cd pregdteau asasinarea luiCeaugescu pentru a prelua puterea, tot. lnteresant arfi ca dosarul de

anchetd gi de condamnare a lui Radu Nicolae si fie dezvdluit public...14t



i - Mai exisfd dosare/e "Corbii"?- Aia e intrebarea: mai existS?! P6i, sA nu uitim o chestie:

"Corbii",la un moment dat, au ajuns la putere!...

- A{i publicat, parlial, declaralia pe care ali dat-o la comisia"Decemhrie'89"..,

- Eu m-am informat, cu privire la "Corbii", de la ur;ii ofileri careau lucrat in dosar si care-au avut curajul si mai spund cAte ceva.

Majoritatea nu au curajul, pentru cd se tem pentru viala lor gi a

copiilor lor. lntenlionat, nici un lucritor din "Corbii" nu a fost lSsat inrezew6, sd ajungS pe mAna presei.

i - Se.gfie.cd ofilerii activi nu vorhesc...'- Un incdpdlAnat ca mine, a spus: eu nu sdrut mdna care m-a

lovitl Eu am fost un ofiler cinstit al contraspionajului militat nu am

incdlcat legea romAnS. l.,lu m5 intereseAza cine a votat legea

romAnS. intrebbli MAN-ul. Adunafi-i din toate partidele, cd deputalii

din MAN sunt in toate partidele, gi intrebali-i de ce au ficut leigile

proaste. intrebali Consiliul de Stat - iarin ioate pArtidele -; de ce au

dat decretele Slea idioate...u - Cine d g*ndit mineriadele din '90 gi '91? '

^- ln 90, nu eram in Bucuregti, eram in Basarabia. ln septembrie

91, eram ziarist, deci nu avem de unde si gtiu cine ce gdndegte.

Am inghifit atita gaz de lupti, am fugit si nu ne bati scutierii, pentru

cd nu fdceau deosebire intre un miner gi un ziarist. Alli ziarigti au. mdncat bitaie.3 - Totugi, au circulat informa{iile. Degi erali ziarist, Ie-ali

analizat cu ochii profesionistului in informalii...- Exist6 regula revoluliilor: toato revoluliile Tgi doboari copiii.

Deci, gruparea de conspiratori s-a impirfitin doud. Nu se suportau.

Copilul de suflet al lui lon lliescu, Petre Roman, era invidiat de Virgil

Mdgureanu, alt copil de suflet al lui lon lliescu. S-au mAncat intre ei.

insd, eu nu av.ram informalii dec6t ca ziarist. Au venit minerii. Am

vbzut cine i-a i:rstigat. Exist6 un ofiler: Popescu Silviu, urmirit penal,

care a participatfoarte interesant la acea mineriadd. Era cdldrat pe

TAB-uri, ii instiga pe mineri, ii ducea cAnd la Televiziune, cAnd in

centruloragului, apoia dispdrut. Cine l-a instruit pe Popescu gicine

l-a trimis acolo? Era locotenent-coloneldin CADA. '

- Fdcea parte din conducerea CADA. Era gi memblu inAtianla Civicd?!

- Nu gtiu daci mai este membru marcant alAlianlei Civice, c5'

e fugit din !ar6, e urmdrit penal. L-am intdlnit o singurd dat5. Eram142



la Comisariat, sd-mi iau livretul. Venise gi el acolo, Era monarhist gi

dobitoc. Atdt de slab pegdtit cultural, c5 nu aveai cu cine discuta.Mi gdsise pe mine, si md convingi de utilitatea monarhiei! Nicimd"car nu era documentat in acest subiect...

- Ce a insemnat CADA?

- in timpul cAt s-a organizat CADA, eu eram dintre "oameniinegri" care trebuiau indepartali din Armati. Stdteam Tn birourigi nu

aveam voie sA le pdrdsim. Nu gtiu ce organizare au ficut ei, dar eu

am simtit mdsurile. Printre mdsurile impuse de eiera gidesfiinlareaorganelor dp contrainformalii. O misurd aberanti! Toate armateledin lume au organe de contrainfolmalii, cu sarcini foarte precisepentru apdrarea integritdlii morale a Armatei gi pentru apdrareaArmatei de spionajulstrdin. in rAndul CADA, probabil cd au fost gi

oameni idealigti, care au vrut mai bine pentru Armat6, dar au fostfoarte mulli oportunigti, care au fdcut scandal, au ingficat nigte grade

9i funclii, dupd care s-au cuminlit gi au rimas in Armat6. Existi o

anumitd lege, u n anumituegu lament de promovare in functi i qi grade,

incilcat de FSN gi vdd cd ilincalcd gi actuala putere. Sd numegtica gef al Direcliei de lnformalii Militare un nespecialist, lipsit deexperienld informativS, este o gravd eroare gi nu trebuie sd ne mirimcd a ficut 9i un accident de maginS. in urmi sunt morfi 9i trebuiejudecat. (E vorba vorba de Cristian Bernevig - n.ed:)

- Afost CADA o diversiune?- Nu gtim daci a fost o diversiune sau o supapi de eliminarea frustrdriior adunate de Armati in timpul evenimentelor dindecembrie 89, cind a fost puternic instigatd impotriva Securitilii^Fusese dezorientatd puternic de aga-zisele misuride reformi iniliate

de Nicolae Militaru, inc6t trebuiau gdsite supape de refulare. Augdsit supapa CADA, organizatd de Stdnculescu 9i nigte apropialide-ai s6i, care a funclionat destul de bine, de a adus Armata instarea in care o vedeli. in Armat6, nu existd democralie. Trebuie sd

fie clar: ordinul se executd nu se discuti! Existd structurb piramidald,de sus in jos. Armata nu poate convielui"cu democralia, Cui nu-i

Blace, poate si pdriseasci Armata...- inainte de 1989, au funclionaf c/ase spe ciale cu cetdleni

strdini care, pe lingd pregdtirea gcolard, beneficiau de o pregd-tire speciald cu.acces ifi unitdli inilitare. Exemplu conciet:fabrica de la Sadu.

- Da. in perioada socialisti, in Romdnia s-au pregdtitfoarte mul[i

tineri, inclusivin domeniul militargial industrieide apirare. S-au pregdtit

din foarte multe liri africane, pe bani. Atenlie, afacerea avea dou6

r43



aspecte avantajoase. intAi, se luau bani pentru a-i pregdti. in aldoilea rdnd, pregdteai nigte oameni care invdtau limba romAnd qi

care deveneau, oarecum, filoromAni, c6nd ajungeau in {ara lor. Eunu spun mai mult, dar era suficient ci ai pe cineva care vorbegtelimba rornind acolo...

e - Puteau fi utili?- Pii, sigur cd puteau fi utili! Fiecare Jari vrea sd aibi nigteprieteni in strdinitate, in orice !ari. 56 fie clar, intre a cumpdraarmament din RomAnia gi a-l cumpdra din SUA este preferabil si_

cumperi din Rom6nia. Cine a venit in Romdnia 9i a invdfatarmamentul romdnesc, nu va cumpdra armament american sauchinez. Avantajul economic era net.

Ior inlard?

Se vehiculeazd multe teorii pe tema asta!- Nu s-a pus problema! Diversiunea asta antiarabb a pornit de la

Mossad.AlivdzutcS, in timpulevenimentelordin 89, s-a spus cd suntmulliterorigti arabi. Ce sd caute arabii? DinrontrS, pentru a dispdreaorice suspiciune,40 de studenli libienide laAcademia Militari au fostimbarcali pe o aeronavd gi trimigi in Libia; sd nu fie aici. Vedeli,diversiunea antiarabd este specifici Mossad-ului ebraic. NiciodatS nu

s-a vorbit de terorigtiievrei care au fost pringiin Romdnia...

' - Despre acest caz a scris mult ziaristul loan ltu.

- Eu am scris intr-o carte despre ei. loan ltu i-a identificat, Er

publicat in "Tineram6r'gi a reiegit cd e infractor, a fdcut gi pugcdrie.

Hai si fie clar: un revolulionar de talia lui loan ltu nu se preta la a

lua mit6 un calculator! $ti[i ce au luat revolulionarii? Vi ardt lista cu.zeci de terenuri foarte avantajoase, spalii comerciale gi multe altele.Avea nevoie loan ltu sd ia un calculator? latd ce s-a intimplat: inziua de 23.12.1989, dlnspre TVR venea o magind, un microbuz.Venea de pe bulevardul Miciurin, actual Averescu. La intersec{ia cubulevardul "'l t,tla!", actual lon Mihalache, revolulionarii au opritmagina. Nu au, vrut s5 opreascd qi au risturnat magina. Ein ea au

fost scogi clnci teroriqti evrei, condugi de un emigrant, n6scut in.1929, ?n RomAnia. Erau inarmali, aveau stalie radio gi hran6 rece. l-

au predat la Armati. Armata i-a predat lq Procuratura MilitarS, carele-a fdcut dosar,.. gi au dispdrut. Aveau pistoale de calibrul I mm, delichidatori. Cum de au dispArut? Eu am publicat acea gtire, luatd dela ArmatS, de la ofiferii care i-au prins, i-au anchetat, le-au luatarmamentul gi tehnica de transmisiuni" Asta era magina care circula

pdn tot oragul. Trdgeau citeva focuri, intrelineau focuri. lineau



legdtura eu arnbasada. $i priveau la televizor gi vedeau unde s-a

mai linigtit treaba. Deci, instigarea romAnilor la a se ucide unii pe

allii era foarte simplA. Mergeai gi trdggai un foc. Asta ficeau ei:

tr6geau un foc intr-un loc. Orice migca era dobordt. Aga au murit

rom6nii, prin diversiunel latA cd au fost pringi diversionigti. Unde

sunt? De ce au fost elibera{i? intrebare: va fi atdt de curajos actualulpregedinte al republicii sd spuni toate aceste adevdruri? Sd vd spun

ceva: pentru ci am spus aceste adevdruri, inilial am fost amenin!at,

dupi care au inceput, cu ajutorul unor irrdivizi care gtiau ce fac sausunt iresponsabili, sd fiu luat in derAd ere. A, Corulfabuleazd, spunepovegti cu bubuli! Eu am spus foarte clar in fala comisiei: "Uitali,

6sfea sunf faptele. Verificalil.Eu am prezentat fapte concrete. ln

momentulin care am prezentat acel raportfrumos, aranjat, am prezentat

caseta-eu instigirile, cu probele chem6rii tru pelor sovietice, cu intrareaprimelor elicoptere sovietice pe teritoriul romdnesc. M-am a.steptat ca

domnulGabrielescu sA spund, la interviulcu ziarigtii, ce am prezentat

eu. Mi-a confirmat afirmaliile dl. Sergiu Nicolaescu. CAnd au iegitinpubtic, nu au spus nimic. Trebuiau sb spund ce s-a probat. Eu am

crezut sincer in utilitatea comisiei. Eu vd spun aga: nu a fost fdcutd

din profeslonigti! Dacd veli lua om cu orn, velivedea cine a ucis. Nu

se va da vina pe Armat6, Securitate sau revolulionari, cum existA

tendinla. Se poate spune clar cine pe cine a ucis. Nu se vrea aflarea

adevdru lui ! Acu m se incearcd altceva : cul pabil izarea pentru perioada16-22, dar dupd 22 au murit cei mai multi. Majoritatea au muritdup6 22.

Tendinla este de a-l culpabiliza pe Ceaugescu, sd nu cumva sd

derulSm firul gi si constatim ci a fost intervenlie strdind. Armata

rom0nd a fost pe picior de apirare. Securitatea. era pe picior de

apdrare. Existau trupe strdine pe teritoriu rominesc! Erau trupe de

diversiyne giteroare. Trebuia tras. Tncepe sA se punS problema altfel...

- Ceaugescu a fdcut parte din loja P2?

- Nu gtiu! in orice caz, am suspiciuni destul de intemeiate ci afdcut parte dintr-o organizalie mistico-religioasi, probabil iudeo-

masonicS, pentru cd unele din mSsurile luate erau atAt de aberante,

incAt ori era nebun, ori aplica mSsuri luate potrivit doctrinei religioase

iudeo-masonice, Nu se potriveau cu spiritul romdnesc, cu bunul

sim! rorndnesc, de care diduse dovadS in prima'faz|a conducerii.

145



Societatea NalionalS a

Petrolului PETROM S.A.Sucul.s ata PECO Mehedinli

OFERi PRIN"MAGAZINULDE PIESE AUTO-IMPORT

C elemente caroserie3 elemente direclie3 capete planetareC filtre aer, ulei, motorini3 curele

3 faruri3 pompe - ape

ti... o ultimd noutate

C consumabile DAEWOO

TERMEN DE LIVRARE24 DE ORE

pentru produsele care nu sunt in stoc ...

Adresa noastr6=Drobeta Turnu Severin.str. Calea Timigoarei

Tel.: 052/31.59.72, fax.i osZl gz.s1.g4

email: Cdlin @peco.expert.ro



CAPTTOLULVT

27 martie 1998, Bucuregti.I nte rvi u aco rd at, in exc u s ivitatepentru revista "OBIECTIV MAGAZIN",la domiciliul scriitorului Pavel Corul.



"P$rHoLoctA re iruvnrA sA-l DoMtNtPE CEI SLA"BI''

- Cdte cdrli suntfn seria'nOctogonul"?- Sunt 26 de ci(itipdrite, ultima fiind "Omuldin Carpali".Sunt

gi doui romane de dragoste, cel mai recent: "Ne-om intdlniin cer".

Am apoidou6 volume de versuri. Urmeazavolumul "Noapteateitort,

vr1ji{'t, pentru care am strAns materialul. in seria "Arta succesului"

sunt 7 cirfi. Pe baza c6(ii "Curs de arla crea[ieigi succesu/ui''s-au

format primele gcoliparticulare de "arta sccesului".Prima gcoald a

,fost fdcutd la Craiova. La lagi, au prea mulli cursanli. Au dat.anun[

in presa gis-au trezit cd au 150 de cursan[i...- Ce urmdregte cursul?

- Si inarmeze cursanlii, de orice vdrsti gi orice specialitatecu un minim de cunogtinle privind reorganizarea personalitilii proprii,

in primul rAnd a modului de gAndire, in aga fel incAt sd oblind succes

in'condiliile Rominiei de tranzilie.- Ceinseamnd asta?. Tradilional, noi am fost inv6!a!i arta egecului ! Am fost invSlali si

ne conservim propriile idei gi conceplii, si refuz6m orice idee nou6,

chiar dacd nu argumentat, si fim negativigti gi pesimigti. Noul mod de

gAndire inseamnd o gAndire gtiinlificd, realistd, deschisd citre orice

idee sau informalie noui, capabild s6 judece critic informaliapebazacdreia s-arputea obtineun folos material, Ded, noineindreptim aten$ia

cdtre sectorul economic, care este foarte slab in Romdnia. Modul nou

de a gdndiinseamnd optimism, incredere in for{ele proprii, incredere

in capacitatea de automobilizare a congtientuluigi incongtinetului prin

formule de sugestie 9i autosugestie. Cartea se bazeazd pe cAteva

zeci de formule de sugestie gi autosugestie, sugestia fiind practicatd

de profesor, iar autosugestia de fiecare cursantin parte. Secretul acestei

cdr{i const6 in faptul cd folosesc intens douA metode: stud;ulin terenefectuat de cursanli, deci cunoagterea nemijiocitd a realitSlii, 9i

brai nstorm i n g,'fu lu n a c re i e rel o f'. Cu rsanli i analizeazl impreu ni ce

au vdzut pe teren gi cautirdspunsuri laintrebiri de genul: cum putem

rentabilr2a fiecare afacere? Nu toli vor da rdrspunsuri pentru toate

intrebirile, insS'majoritatea vor gisi rispuns la intreb6ri simple: cum

putem prodr-ice mai mult gimaibine? Cum puteminlacuimdrfuile din

import cu mdrfuri romdnegti?

.- Aceasti pregdtire a dvs. s-a format gi in perioada fostei

meserii?t49



- Sigur, dar nu era obligatorie. Dacd la ora actuald seruiciiiesecrete romdne folosesc intens psihologia, o studiazi in qcoald,fosta Securitate nu studia pbihologia in gcoa16,'ci Dreptul.. Eu n-amstudiat in gcoala de ofi{eri de securitate, eu am studiat in gcoala deofileride marinS, insa de la vdrsta de 1B anieu am nranifestat un

interes iegit din comun pentru psihologid. Am studiat pe cont propriu.Ce s-a invd[at-la gcoalA, s-a ?nv6!at foarte pulin. Eu,am invalat pebazA de cursuri gi materiale, aplicdnd in via!6 ceea ce giseam inc5(i. Am studiat cu ochi de psiholog, incepdnd de la eihipajul uneinave vdnitoare de submarine, pe care eram ofiler cu naviga[ia, gipdnd la oarnenii cu care veneam in contact c6nd eram spion gi

contraspion. Cunoagterea psihologiei mi-a permis sA dezvolt rela{iifoarte bune cu fiecare persoand cu careVeneam in contact, metoda

fiind explicatdpe

larg, in cartea "Afta succesutui la rom6ni". Acoloexisti doud capitole distincte: dezvoltarea relaliilorcu persoane utilegiarta dominirii.-

Asta a fost prima linti pe care am urmdrit-o prin studiul psiho-logiei: armonizarea relaliilor cu cei din jur. A dou,a !int6: dominareacelor mai slabi. Dominarea insesizabila a celor subordonali datoritSsistemului a fost atinsd vr6nd - nevrAnd. Vedeli, din punct de vederepsihologic, gefii sunt de dpud feluri: geful normal - care delineautoritatea prin investitur6 gi geful natural - care are personalitate

puternici gi deline secretul conducerii celor din subordine fdri.asperitdli gi contraindicalii.

Eu am militat pentru gefui natural, care, pe baza psihologiei,sd conducd suberdo4aliifiri nici un fel de contraindicalii, duritdli.Asta am rezolvat-o cAnd am fo.st gef fn contraspionaj. Eu nu amavut nici un fel de probleme cu subordonalii. Majoritatea ofilerilormai rnariin grad gi firnclie doreau sd tie in subordinea mea, pentrucA conducearn ?n mod invizibil, prin capacitatea rnea superioaraeapacita[iilor

,,AFt'!.|tVELE OFICIALE CONTIN T}OAR...DOSARH gt AGENTURT FALSE !"

Spcrne(icd Securifafea nw era preocupatd de psihotogie,dardin ce 6{iw ew tangengial, diplomalii erau alegi dintre istorici,soc i alog i, psih ologi. ".

- Diplorna{ii, nu securigtiilAici se face o confuzie regretabild.

MinisterulAfacerilor Externe era un minister al statului socialist care150



desfSgura activitdli de relalii externe gi comer! exterior, prin"ambasade

9i reprezentanli comerciali. igi selecta cadrele din rdndul

specialigtilor din lari gi aici trebuie sb recunoagtem cd sistemul de

seleclie era lovit de sistemul pilelor. Deci, fiecare gef socialist dorea

sa-gi trimiti in striinitate fiul, nepotul, etc. pentru a putea trdi mai

bine, pentru a lua un salariu in valutS, pentru a nu suporta ce suportamnor in [ari. in rAndul MAE, exista gi un numdr foarte redus de ofileri

de Securitate, pe care guverndrile postdecembriste, intr-un elan

prostesc, s-au grdbit s5-i deconspire sau si-i scoat6 din funcfii. in

toate ambasadele din lume existi ofileri de informalii ai serviciilor

secrete civile sau ai Armatei. Dacd v-ag spune c5, in 1989, Armata

romdnd avea 4 atagali militari la nivel mondial, ali spune c6 nu e

adevdrat. E adevirat!Afost o prostiel Reducerea aparatului informativ

din cadrul ambasadelor a fost o mareprostie

a epocii socialiste. Oeficeau cei4 atagali militari bdtrAni, in pragul pension6rii? Nu fdceau

nimic, cd nu maiavea nicio motivalie sA lucreze...

- Ba maifdceau gi hignild unii. $tiu eu un caz: cel de Ia

Moscova...- in 1989, la Moscova nu aveam...

- Eu aga gtiu, cd era atagat militar...- Nu! Tn 1989, la Moscova nu aveam atagat militar. Ultimul

atagat militar la Moscova a fost retras in 1984. Se numea Diculescu,

era general. Nici micar in URSS nu aveam atagali militari... Dinr:dndul ofilerilor de securitate care lucrau in ambasade, numirul lor

a fost foarte redus, iar in urma evenimentelor a fost redus aproape

de zero. S-a risp6ndit ideea c6 ceilallidiplomaliarfi securigti, ci ar

lucra cu SIE (DlE). Nu este adevirat! DumneavoastrS, dacd alifidiplomat, ali asculta de Securitate? Nu, domnule! Diplomalii era

numili de CC, erau membri in nomenclaturS, asta probabil nu o

gtiali. Pentru a devenidiplomat, trebuia si te prezinli la seclia militaro

-juridicd

a CC-uluigi

sd !i sefacd instructaj,

9iintrai automat in

nomenclatura CC-ului. Depuneaicarnetulde partid de la organiza[ia

ta, impreuni cu dosarul de partid, la CC. Erai nomenclaturist, in

mofi'rentul in care eraiin MAE. Pai, de pe pozifia asta, nu discuta

nimeni cu ofilerul de Securitate...

Asta nu o gtie populalia:intre partid giSecuritate au fost nigte

fricliunifoarte dure. Tendin[a partidului de a domina Securitatea a

apirut odatd cu accederea la putere a lui Nicolae Ceaugescu, care

a folositArmata pentru a pune cu botul pe labe Securitatea. Cdnd a

luat puterea, a avut de indepirtat gruparea Drighici - Apostol. A151



zdrobit-o folosind {5rmata. Apoi, a folosit Securitatea pentru a aducela ascultare Armata, metodi care a fost aplicatd gi dupd 1 989. Armata

"

a fost folosit5 pentru a ocupa sediul Securitifii, a luat Securitateasub control, dupi careArmata este acum culpabilizata pentru fapteledin decembrie AB9 gi pusd incet-incet la ascultare prin aparatul

informativ 9i politic cu care a fost infiltratS. Este o metodd dedominare, care nici micar nu este noui...

a - invdlatd de ta cine?, - Nicolae Ceaugescu a mai inventat ceva. in 1968, membrii

CPEX au emis o hotirdre prin care intregul aparat de securitateera pus in subordinea partidului. Prin aceasta, activigtii de partidaveau dreptul s5 controleze munca operativi a ofilerilor deSecuritate, lucru care era o mare prostie. Unii prim - secretari sivdr-geau aQuzuri, nu aveau nivelul necesar

controlSrii activitaliiinformative gi, odat6 cu schimbarea, puteam deconspira cazuriobiective, agenturS etc. Aceasta prostie a intirAtat foarte multSecuritatea impotriva activigtilor de partid. De aceea, controlul nuse putea efectua corect. Oride c6te oriveneau brigdzile de controlale CC-ului, ofileriide Securitate prezentau alte situalii, maculaturd.ln momentele in care se va da liber la dosarele de Securitate, sevor descoperi zeci sau sute de mii de dosare false, care nu aunimic de a face cu persoanele care au sprijinit Securitatea, in calitate

de agenli sau informatori, nu au nimic de a face cu persoaneleurmdrite! De aceea, nu se va face nici un fel de lumind prin studiul"dosarelor de Securitate. SinEurul care gtie adevirul este ofilerul.Daci vrea s5-l spund, il spune, dacA nu, nu. Cdre era procedura:pentru a picSli oiganele de partid, ofilerul scria o agenturS falsi,aprobatA de primul - secretar. Prezenta o listd falsi cu agenli, igifdcea o baz\ de lucru falsA, prezenta nigte suspecli pe care aveavoie si-i urmireascd. in realitate, avea altd agentura gialli urmarili!Aceastd procedurd am invS[at-o 9i eu de la ofilerii mai bitrAni, in

1972, cAnd, i,r ilrrnff unui control al CC-ului, foarte mul[i ofileri deSecuritate au iost pedepsili pentru incalcarea hotirdrii de partid,

- privind urmArirea qi folosirea membrilor de partid. Atunci eramnevinovali. lt.li s-a dat ordin si distr:ugem foarte multi arhivioperativi. Afost o loviturS dati Securitilii de citre CC, insi, ofi[eriirnai b.Strdni au gtiut ce trepuie sS.salveze. Erau arhiva gi documenteleoperative aie unui anumit sector care se ocupa de urmbrirea agenlilorsovietici, care erau infiltrali inclusiv in CC, nu vi face{i probleme...Atunci, pentru a ne sustrage controlului de partid qi inclusiv al

agenturii striine, am inventat aceastd procedurd: evidenle duble gi

152



bigarea in arhiva oficiald numai a dosarelor false gi a agenturii

false. Mi gdndesc ce se va intAmpla cdnd vor deschide arhivele gi

vor intreba oameni nevinovali de ce au colaborat cu Securitatea...

Adevdralii informatori nu apireau cu dosar. Adevdratii informatori

gi de val6are nu avdau nici mdcar o foaie in arhivi 9i nici nu or sd

aibd. De aceea, demersurile domnuluiTicu Dumitrescu sunt sortiteggecului! Nu se va clarifica nimic din perioada socialist6,.dupd 1964.

Tnainte de 1964, exista arhiva fosteiSecuritilicondusi de URSS,in care sunt cazuri 9i agenturi din perioada respectivd.

- Ticu Dumitrescu e bine intenlionat sau e manipulat?' - Dl. Ticu Dumitrescu este un om bitr6n, care a suferit, a ficut

pugcdrie. Dorinla dAnsuluide r.dzbunareil mAni sd pomeascd aceastiacliune a vietii sale, Altceva nu am auzit si fi ficut. Pe dAnsul ilintereseaz6 atAt:

sise rdzbune pe Securitatea politicd,

insia extins

pulin subiectul. De la Securitatea politicd gi-a permis si pund etichetade politie politicd pe intreaga Securitate nalionalS romAnd, ceea ce

este o gregealS. Nu gtiu dacd este manipulatgi nici nu md intereseazd.

Eu vi spun ci demersurile dAnsului sunt sortite egeculuilVor gisi, inarh ive, dosarele fogtilor agenli din perioada Komintemisti 9i dosarelefogtilor urmdrili din acea perioadi..,

- Rezultatul va fi invers dec€tigi doregte?- Da. S-ar putea ca majoritatea si fie din rAndul PNI-CD 9i

PNL! Majoritatea informatorilor vor fi din 16ndul partidelor istorice,care au fdcut pugcirie. Ddnsul are aceastd obsesie 9i e dreptul

dinsului si gi-o impuni, atAta timp c6t, un numir de cetdteni l.au

votat pentru funclia de senator. Eu nu-i contest dreptul de a afirmagi de a face tot ce doregte, inclusiv in colaborare cu unii cetdtenishii n i, care pozeaz6, atenlie, n u ma i pozeazA, in fogti detin uti pol itici,

care lupti impotriva poliliei secrete. Md refer la pastorul Gauck (?!)

din Germanla, qare cic6 a lucrat pentru deconspirarea STASI. STASI

a fost un organ condus de URSS, deci nu a fost un organ german

nalional. Securitatea vest - germani nu a fost deconspiratS, degilucreazd cu aceleagi mijloace gi metode, Acel pastoreste un german

care nu gi-a sfdrdmat serviciile secrete nalionale. STASI nu a avutnimic de suferit. Eu l-am vdzut pe liderul STASI vorbind la televi-ziunea nationali, tn urma judec5lii tribunalului constitulional, care a

decis urmdtoarele: STASI gi-a fdcut datoria fatd de statul german, incondilii specifi ce acelei situalii, degi STAS I a aclionat impotriva RFG...

' - SfASt nu a racolat-o gi pe secretara cancelarului?- Dar., secretara cancelarului care a fostinaintea lui Helmut Kohl,..

153



"ADEPTIt <,MED|TAT|Et TRANSGEDENTALE>

SERVEAU INTERESELE UNOR GRUPARIEXTREMISTE EXTERNE''

' De ce a desfiinlat Nicolae Ceaugesc u facultdlile depsihologie?- in 1980, in !ari a izbucnit afa cerea medita(ia transced*ntatd,

o escrocherie de nivel mondial, organizatd de buni cunoscdtori ai

psihologiei, care au incercat s6 dea o semnificalie magicd unorprocese psihice gi unor acliuni psihice, in special sugestia gi

autosugestia. $ti!i ci meditalia transcedentali este interzis6 acum

la nivel mondial. Ea a fost fondatd de un yoghin. Pe un fond denecunoagtere a psihologiei, pe un nivel foarte scdzut de culturi la

intelectualitatea romAnd, au reugit sd penetreze o parte dinintelectualitatea rom6ni gi si o atragi la aceastd sectd religioasS,

interzigd acum la nivel mondial. Pe atunci, aveau sediulin Elvelia,

de unde au fost expulzali de citre autoritdlile federative elveliene.

O mare parte din intelectualii care au aderat la aceastd sectd nu

cunogteau psihologie ginu gtiau manipularea prin cuvAnt. Ei, practic,

erau manipuldti printr-un cuvAnt, considerat sacru, prin care puteau

fi contactali oricdnd, sub formi de paroli, ca agenli ai unei puteri

transnalionale. in momentulin care gi-au dat seama ci aveau de aface cu o migcare mistic6, ce tinde si inrobeasci gi si domine

. minlile unor intelectuali cu perspectivi de a promova in statul

socialist, migcarea a fost interzisi in Rom6nia. Cu aceast{ ocazie,conduc5torul statu[iL mai pulin cunoscitor al gtiinlelor, a dat ordin

sd se intezicA gi psihologia. Motivalia a fost ci o parte din psihologi

au aderat la meditalia transcendentalS. Au aderat cei mai slabi, care

nu Tnlelegeau ci e vorba de o manipulare psihicd prin formule decondilionare psihipd, nicidecum de o metodi de relaxare psihici.

lnterdiclia a pornit de la gAndul c5 cei care vor fi absolvenli depsihologie ar putea si adere la aceeagi miscare. Nu este adevArat;

Psihologia este o gtiin!6 cu nigte legi foartd bine definite gi cu un.domeniu foarte clar de studiu, pe cdnd indivizii dia aplicau nigte

ritualuri strivechi reiigioase, tipic yoghine, incercAnd manipuliri prin

sugestie gi hipnozd.-- La-vre,rnea aceea erau nigte zva,nuri.Se spunea cd pentru

fiecare om racolat, de la ministru adjunct in sus, se dddea o

sumd de circa 5.000 dolari. Se maispunea cd nume sonore au

asisfaf la astfel de leclii. La un moment daf, se spune cd 9i154



Nicu Ceaugescu a fost o datd" A treia idee e5fe cd ambasadoriinogtri din Elvelia gi Franla ar fi dat semnalul.

- Da, din Elvelia. Nu cuposc aceasti afacere, de ce sd vispun. $tiu ci au lucrat ofileri de Securitate la ea, ins6 cunosc detaliipentru cd eu cunosc limba englezi gi le-am studiat materialele.

Pachetul de materiqle trimis ministruluiApdrdrii pentru a fi atras lasect5 mi-a frcst dat s6ll studiez, pentru cd eram vorbitor de limba

englez6. Care era planul: sd racoleze persoane din conducerea

tuturor statelor, sd formeze, un guvern'mondial subordonat sectei.Aclionau numai la intelectualii de vaz5, minigtrii secretari de stat

etc. Scopul era sd-i atragd in acest guvern mondial. Baza erasugestia de masd. Acoperirea era doctrina yogrhinS'mistic6,

"prin

care susli neau existenla levitatiei, existenla,zeilor ingiruili in religia

budhisti gialte asemena practici. Efectiv, pe mine m-au dezgustatscrierile acelea. Am spus c6 e vorba de o'migcare mistic6, care

vrea sA foloseascd psihologia in scop de a domina oamenii slabpreg6tili psihologic. Trebuie ie recunoagtem ci inqltele personalit6!i

din RomAnia n-au cunoscut gi nu cunosc psihologie, de aceea se gi

lasd manipulate. Nu intAmpldtor, eu. insist cu cir[ile de psihologie

aplicati pentru inarmarea romArtilor. "Afta succesului la romdni" s-avdndut ?n 165.000 de exemplare gi asta inseamni 500,000 deromAni care cunosc psihologia. Nu intAmplator, insist ci liderii

nafionali gi de partide trebuie si cunoascd psihologie, evitdndmanipulSrile prin sugestie gi hipnozd. Trebuie sd recunoa$tem cicei care au fo'St manipulali in perioada respectivi nu cunogteaupsihologie. lnciusiv psihologii care au aderat la sectd erau slabpregdtili din punct de vedere al psihologiei practice!...,

- Unul din nume vehiculate atunci era un anume Burada,ministru adjunct la Transporturi, care, dacd nu md tngel, dupd1989 a fosf repus in funclie...

- V-arn spus, nu cunosc toati povestea asta, dar vd spun clarcd a fost o manipularb prin condi{ionare psihicd, efectuatd de osectb transnationali. Modul de lichidare poate nu a fost cel nrai

elegant, fnsi cei care pozeazd in victime sd vind in fala mea, si le

spunclar ci s-au lisat manipulali ca nigte animale! Exact sistemulpavlovian: condilionare psihicS. Nu au inleles cd, de fapt, serveauinteresele unor grupSri extfemiste externe, intezise in majoritateastatelor civiiizate.

- Sd revenim ta edrlite dvg. Cdte au fost editate in "Editura

Pavel Corul"?155



- "Editura Pavel Corul"s-a ndscut fn urmd cu doi ani. lniJial,

cdrfile au fost editate in editurile "Gemenii" gi "Varahha". Respectr4"Gemenii" era} mea gi "Varanha" a soliei. Deci, eu nu am cesionatdreptul de autor decAt ?n momentul in care nu am mai avutcapacitatea de a reedita cirlile.

:

- Q mare parte suntin editura "Miracol"?- Nu, Repditirile sunt in "Miracol". Ci(i noi, editate in editura

"Miracol" sunt: 'Sd vii ca o pdrere", la eate am concesionat dreptulde autor, gi "Leacui de suftete pentru fete gi femei". De reguld,primul tirajil editez eu, il verific Aiii dau drumul cdtre cititori. Ulterior,pentru reeditdri, am colaborat foarte bine cu editura "Miraco!".

Primete trei cdrli in ce editurd sunf scoase?, - in editura "Gemteni|. incepAnd cu "FulgerulAlbastru", am

colaborat cu Miracol" Am scos impreund qu ei mai multe tiraje.Ulterior, le-'am cesionat dreptul de autor.

. .,RELIGIA (MANAIUCA> ANUALZECI DE MILIARDE DE DOLARI''

o - Cum a{i ajuns la pasiunea de a scrie _cdrli gi la seria"Qctogonul"?

- Nu am avut nici o clip5 inten[ia de a scrie cdrfi poliliste.

inteniia mea a fosf de a scrie numai ca4i Oe arta succesului, si-iinvS! pe romdni sd reugeascd in noile condi[ii, apirqte dup6 1989.

Am scris gi arn publicat, pe 23 aprilie 1992, "Cheile succesu/ui", un

rnanual de pregitire psihologicd pentru a reugiin viatd, cu formuiede autosugestie pentiu intdrirea personalitdlii, mijloace gi metode

de reu.sitA in viald, prin dezvoltarea relaliilor bune, utile, folosireagAndirii logice. Aceast6 carte s-a v6ndut greu. Sia vdndut din martiepind in august 1992. Afost tipiriti in 10.000 de exemplare. in mo-

mentul acela, a tr:ebuit si-mi folosesc cunogtinfele -de psihologie.Am mers in piala de carte gi am studiat fenomenul: ce cumpird,romAnii gi de ce, Rorn6nii cumpirau masiv,literaturS misticd gi

literaturi polilisti. VdzAnd despre ce"estg vorba, am spus: vaifolasio metodd noud. Le vaiofericeea ee ddresc, insd le toioferi giceeac.e doresc eu sd aflu. Ca atare,

-cdrfilemele au o formuli mai

complicatS: o poveste de spionaj, in iare sunt impletite eleniente

de rnisticb striveche europeand gi geto-dacd, elemente de para-

normal qi psihologie gifoarte multi acfiune. Asta in partea beletristicd

a cir[ii. Cartea 1ai are o ,nUol;;"re realistS, in care povestesc



c6te ceva despre intenliile mele gi despre modulin care ar trebui siaclioneze ei, iarin partea a cjoua a c6r[ii analizezanumite fenomenespecifice acestei perioade de viali a societd[iiromAnegti, suger6ndmdsuri conerete o'e remediere a defecliunilor. Astfel, printresubiectele importante tratate in partea a doua a c5(ii, am studiat:

rdzboiul economic mondial, rdzboiul psihologic, rizboiul mistic.Nimeni, nu spune cd sectele gi cultele se bat prin intermediulcredinciogilor, exploat6nd naivitatea gilipsa de culturd. Eu am tratat,in doui cdrli, rizboiul rnistic, explicdndu-i bazele gi demoldndbazelemisticii asiatice, care la ora actuali domini Europa gi nu numai. E

un lucru curnplit, Din mistica iudaicd primitivi s-au niscut trei religiiprincipale: iudaismul, cregtinismul gi islamismul, Circa 3 miliarde deoameni s-au inregimeritat in aceastd credin[d iudaicd, prezentati

sub treiforme. La origine se aflS un mit pdg6n, primitiv, neadevirat,pe care orice om modern ar trebui sd-l respingi din capul locului,deoarece nu rezistd la verificdri logice, la amplasarea in timp gi

spaliu, nu rezistd nici micar la verificiri morale. $i totugi; cu forlabisericilor construite in perioada primitivd, acest mit perpetueazi gi

tn fiecare an se cheltuiesc zeci de miliarde de dqlari pentru a fipromovat gi irnpus in rninlile tinerilor generalii. Cu acegti bani s-arputea crea locuri de mun65, licaguri de invSlimAnt gi culturS, s-arputea eradica s6ricia din majoritatea !Snilor lumii. De ce se

cheltuiegte atdt de mult pe religie? Evreii au tot interesul i5 creadiin acest mit p5gAn qi primitiv, s6-i considere lumea poporul ales. Ei

exploateaz& cu dibicie intereseie economice ale bisericilor catolice,ortodoxe gi islamice de a pdstra aceastd credinld religioasi primitivagiaga se face ci, in RornAnia, asist5m la un dezm6! mistic, atdt pe

cale oficialA, prin bisericd, cAt gi pe cale neoficiald, prin diferite sectegi cuite. in realitate, Dumnezeu a existat inainte de infiin[area mituluibiblic. P&mAntul are 4,5 rniliarde de ani, deci, de cel pulin 4,5 miliarde

de anii, Dumnezdu are grija de acestd planetS, Mitul biblic a fostcornpilat in urma cu circa 2300 de ani, dupi mai multe scrieri maivechi. Dupi upanigadele indiene, legendele Olimpului qi attele. De-alungul timpului, mitul biblic a fost falsificat in repetate r&nduri decitre preolii interesali sd impuni aceasti religie patriarha16 piprimitivi in minlile europenilor. Afost cea mai cumplitS loviturd datacivilizaliei ralionale europene. Timp de 1000 de ani qtiinla Europei astagnat datoritd religiei.

- lnteresant esfe cd Torquemada era evreu...

- A ucis foarte mulfi evrei care nu s-au cregtinat. Explicalia

157



este foarte simpli: nivelul de cunoagtere gi inlelegere al acelorprimitivi era foarte scizut, astfel c6 ei nu-gi puneau nici o clipd

intrebarea: acest document, mitul biblic, este adevirat sau nu?

- Cum vd explicali cd un evreu i-a oropsit pe evrei?- Nu-i singurul caz! l-a oropsit, pentru ci in cregtinism gi in

orice politic6 transnalionald nu conteazd originea, sAngele. Au existat

gi in Rom6nia evrei comunigti care .si-au bdgat in pugcdrie

conalionalii. Doctrina creltini este o ideologie formatd ?n sec. I - lll,

de cdtre g6nditorii primitivi, care au preluat nigte legende din Orient,

le-au amestecat pulin cu filosofia neoplatoniciani gi le-au rdspdndit

?n intreaga Europd. Ei vedeau un Dumnezeu dd tip uman, foarte

primitiv. Dacd vi uitaliin Biblie, veli constata c6 Dumnezeu stdtea

pe muntele Sinai gi cioplea pietre! Pdi, aceastS.imagine nu mai

cadreazd cu imaginea moderni... Din capul locului, mitul esteaberant, pentru cAzeul creator, care apare cu nume diferite, este

un lip mirginit, care nu gAndegte nici mdcar cdt un copil din secolul

20! Toatd crealia este ilogicd. Ea pornegte de la pirnAnt c6tre cer.

Nu se poate! UniversUl existA de miliarde de ani, iar Pimdntul de

4,5 miliarde de ani, deci totul este o poveste, Aberalia este cumpliti:

dintr:un singurcuplu primordial, Adam 9i Eva, nu puteau sd se nascd

4 rase! Mai mult, cuplul primordial a avut numai bdieli. Cum

perpetuau specia? Probd de imoralitate: patriahulcel maiimportant,

Abraham, avea o solie care practica prostitulia cu aprobareapatriahulu.i. Mai departe: Lot, erou din mitul biblic, a fbcut copii cu

fiicele sale... Deci, intregul mit este imoral, ilogic gi fdri amplasare

in timp gi spaliu. Este o poveste pe care, din picate, strdmogii

europeni au acceptat-o in numele unor interese politice, pentru a

domina multimea prostitd, care dorea sd se inchine la un zeu.

,,ION CRISTOIU ESTE UN OM DE CARAGTER''

- Sd revenim Ia cdrli gi sd intrdm in... "Quinta spartd"...- Bun... in !'nomentul,in care am in[eles ce vor romdnii de la"

mine, am scris "Qurnfa spart6". Ea fost scrisd in august - septembrie

1992, cu un scop foarte clar: de a le spune rom6nilor cd Securitatea

romAnd nu a fost dugmanul naliunii romdne, ci a apArat interesele

nalionale, cu mijloace specifice organelor de informalii, identice cu

cele ale serviciflor strdine. Securitatea nu a fost. cu nimic mai

criminalS decAt ClA, FBl, KGB, etc. Din contrS, a fost mai bldndd 9i

mai apropiati.de interesele nalionale, iar nivelul de trai al ofilerilor

158



de Securitate era comparabil cu al oricirui muncitor...- De ce in 1992 gi nu in 1990?

- fobrte siinplu. in 1990, eu am fost ofiler de informalii. Nu

puteam sd scriu atAta timp cAt eram ofiler activ. ln 1990, indecembrie, am trecut in rezervi gi am invitat tehnologia scrisului,

pentru cd talent aveam. PAnd in martie 1992, eu am invdtat artascrisului la doui ziare: "Naliunea" ltJi losif Constantin Drdgan gi la

"Expres Magalzin" al lui lon Cristoiu. Am invilat arta jurnalisticd, pe

care mi-am propus s6 o folosesc in cirfile mele. Eu am inventat

acest stil de carte: roman beletristic pilus reportaj de tip jurnalistic.

- Cum ali ajuns la "Naliunea"?- E foarte simplu. in 1990, eu luptam pentru Basarabia. Aveam

relalii cu intelectualii din Basarabia, le procuram cirfi, discuri,

materialtipografic, magini de scris cu grafie latin6. in momentulincare un grup de intelectuali din Basarabia mi-au cerut sd intervin la

prof. losif Constantin Drdgan pentru a le da o tipografie, m-am

prezentat la "Fundalia Drdgan" gi" am solicitat, in numele basa-

rabenilor, acest lucru. Profesorul nu era Tn !ar6, insd nepotul sdu

Flavian Drdgan, a spus: "Bine. Vom analiza givd ddm rdspunsul

intr-o sEtptdmdnd".

intr-o sdptdmdni, m-au chemat $i m-au intrebat: "LJnde

trimitem tipografia?". Tipografia a ajuns la Chiginiu, transportatd

din ltalia, prin Ungaria gi Ucraina, pentru a nu trece prin frontierarom6no-moldoveneascd, unde arfi fost intezisS. Ea a intratfrumosprin alte l6ri... Deci, tipografia a ajuns in Chiginiu gi lucreazd gi

acum. Cu aceastd ocazie, m-au intrebat dacd nu doresc sd

colaborez la revista lor, care mergea mai slSbu!. Am vdzut-o gi am

spus: ?un, colaiborez". Am inceput ca simplu colaborator, am

devenit redactor gi la un moment dat, secretar general de redaclie.- Cum ali ajuns Ia "Expres Magazin"?

- La "Expres Magazin" am ajuns in momentul in carebonducerea revistei "Nallunea" afost luati de un ziarist betiv, nu v6

spun cine. La un moment dat, un ziarist foarte bun, dar beliv, a

ajuns conducitorul revistei "Naliunea". Eu nu suport a/coolicii, nu

suport oamenii ingdmfati gi consider ci fiecare om este o

personalitate gi se poate manifesta in nigte limite. Normal, pentru

cd nu eram de meserie ziarist, hu mi se mai publicau articolele.

VAzAnd care era atmosfera, am luat un teanc de materiale scrise

de mine gi m-am prezentat direct la biroul lui Cristoiu. imi pl6cea

"Expres Magazin" gi i-am spus: ?omnule Cristoiu, eu sunt Pavel159



Coru!". Mi-a rdspuns: "V-am urmdit la <<Naliunea>". lon Cristoiu a

studiat materialele, a chemat secretarulgeneralde redaclie, i-a datordin si scoatd din pagind un material gi si bage un material de-almeu. Mi-a spus: 'Drn clipa aceasta, considerali-vit angajaf". Amlucrat foarte bine cu lon Cristoiu, care este un om de caracter:niciodati nu a modificat in materiale. Daci a luat un material gi i-aplicut , l-a publicat. Dacd nu, nu l-a publicat, dar niciodatd nu 9i-apermis sd umble cu condeiul, s5-gibage propriile ideiin ideile altuia.Bun, am colaborat la "Expres Magazin" cu numele meu real gi cu

numele de contraspion. Numele meu de contraspion a fost Paul

Cernescu. Ajung6nd la "Expres Magazin" qi ?ncep6nd un serial prin

care incercam sd spun adevirul cu privire la Securitate, serviciisecrete romAnegti gi evenimentele din decembrie 89, a trebuit sA

folosesc numele conspirativ, nume pe care eram gtiut in intreagalari de c5tre cei care rni cunoscuserd ca ofiler. Deci, trebuia sd-ianun! cd sunt eu, cd triiesc, ci nu am renunlat la ideea ca RomAnia

trebuie si rdmdnd independentd, suverand gi unitar6, c6 lupta pentru

Rominia continui, indiferent cd s-a schimbat sistemul politic.

t - Cum se numea serialul?- Se numea: "l.Jn fast ofi[er DtA rupe tdcerea". Asta este numele

' pe care l-a dat secretarul leneral de redaclie. Eu spusesem: '$efulcontraspionajului din DIA rupe tdcerea". Probabil cit nu /e venea sicreadd cd eu am fost geful contraspionajuiui din DlA, mai ales cdunii spuneau cd nu e adqvdratl Dupd aceea, s-a confirmat c5 e

adevdrat.,. Avenit un fost gef al DIA la redaclie, g-ral. Dumitru l.

Dumitriu. Dumitru, mi bdrfea de zor gi eu ascultam. Am spus: 'Sfafl

un mament, eu sunt gefulfostului birou ZZ. Eu arh urmat luiTolceanu

in funclie". ln momentul acela, a inceput disculia intre noi gi s-aclarificat cine eram eu,

- Asta imi aduce arninte de "planul ZZ"! Vreo legdturd?

- Nu arrp, nici o treabd cu planul! intAmplitor, in ordineaalfabeticA, birr ulde contrainforma{iise numeaZ,in DlA. Poate c5in alte unitSli se numea altfel, avea ali6 formulA...

"IGOFI SMIRNOV ESTE UN FO$T CFITER KGBTRIMIS DF GORBAGIOV Iru MOUOOVA"

- Ce Sfifl despre "planul ZZ"?

.- Despre "planulZZ" au ap*rut nigie scrieri. Nu cunosc despre

ce este vorba. Arir inleles ci era vorba despre un plan politic, de

r60



fapt. Deci, eu am fost geful fostului birou Z, reinfiintat in 1985. Am

colaborat cu numele conspirativ dar 9i cu nurnele real. Lucram

impreuni cu Mihai Birbulescu, un alt ziarist foarte bun, dar mai

pulin cunoscut, la "ldeea care face bani", ptezentarea unor perso-

naiitali de sqcces din istorie. De ce? in momentul in care prezinli

cititoriloro personalitate de succes, tendinla este de a copia modelulgi a se forma ca om de succes. Pentru mine, socialismul a fost o

inchisoare a gAndului" Eu am suferit in socialism. in capitalism, am

putut s6 mi manifest cum am vrut eu, ca scriitor gi om de afaceri;

- De.cev-ali dus la Cristoiu cflntd era la "Expres Magazin"gi nu cdnd era la "Zig - Zag"?

ln 1990, cdnd era Cristoiu la "Zig - Zag", eu eram ofi!er...

- Care era atmosfera Ia "Expres Magazin"?

- Era o atmosferd de activitateprofesionali. Acolo nu se

mergea pe amatorism. in momentul in care duceai un material,

trebuia sd fie probat, nu mergeai la povegti, degiin perioada aceea.

se spuneau multe povegti prin ziare. Era o atmosferd foarte rela-,

xant6, pentru ci lon Cristoiu este un conducdtor bun, din punctul

ista de veQere, democratic. Toatd lumea putea sd-gi argumenteze

afirmafiile, nu ca la alte publicalii, unde gefuldecide girestulexecutS.

Acolo se f6cea, Tntr-adevir, meserie. Se lucra mult gi cu pasiune,

pe probleme variate.

- Ce relalii aveali cu lon Cristoiu?- Relaliiledintre mine 9i lon Cristoiu erau relaliile de la subaltern

la 9ef. Eu niciodatd nu am spus: "Arn fost colonel de Securitate,

vreau sd fiu tratat altfel". Eram reporter ca oricare reporter, intram

intr-o echipd squ lucram pe cont,propriu. Am avut misiunea de a fi

reporter de front in Transnistria .Zic eu cd arq fdcut-o cu cinste. Am

participat, in 1991, la puciul din Basarabia, apoi la Moscova, 9i de

acolo m-am intors la rizboiul din Transnistria. Deci, am participat la

toate acesteactivitS[i. Eram plitit bine comparativ cu alli reporteri,

Pentru pitruhderea in Tranbnistria am primit gi o primi. Eu am fost

unul dintre primii ziarigti romAni care i-a luat interviu doctorului

Caraman, din subordinea directd a luiSmirnov...- Ce esfe cu Smirnov?- Cel care conduce acolo este lgor Smirnov, care este fost

ofiter KGB, trimis anume in Moldova pentru a organiza diversiunea,

inclusivin perioada Gorbaciov. Deci, Gorbaciov a dirdmat imperiul

dar a vrut s6-i dea o alti fa!i. Nu a fost deloc democratic, a fost la

fel de pargiv ca orice conducdtor al Rusiei laristelAtrimis ofileri de161



informatii care s-au stabilit in republici, urmAnd sd faci diversiuniulterioare. Diversiunea Smirnov arfi putut fi lichidatS in timpul puciului

din 1991

- Ce s-a intilmplat?- Smirnov a fost prins de politia ucraineani, predat poliliei

moldovene, care a respectat legea gi nu l-a lichidat pe drum. L-auadus de la Kiev la Chiginiu cu magina, in loc's6-l lichideze! Dacd illichidau, diversiunea Smirnov dispirea, pentru ci firi ceicare,auorganizat, firi serviciile secrete rusegti, Transnistria nu ar exista...lnclusiv armata s-ar fi retras, Tns6, din. pdcate, moldovenii aurespectat legea gi Lau adus viu in fala justiliei. lar Justilia l-a eliberat...

- Snegur nu a fost adus, in 1989, in Moldova?- Nu, Snegur dste n6scut in Moldova, este agronom de

meserie. Aevoluatpe

cale politici nu in mod.spectaculos, iar cAnda ajuns pregedinte, a ajuns prin voinla moldovenilor.- Nu a fost la Moscova Ei a venitin 1989?- Majoritatea moldovenilor au trecut pe la Moscova, inclusiv

Valeriu Matei, care acum este pregedinte de partid. Afdcut gcoalala Moscova gia triitacolo. Deci, majoritatea au trecut pe la Moscova,dar nu toli sunt vinovali pentru faptul ci s-au ndscut intr-un imperiu.

- Vreau sd vd spun cd esie ciudat cd tocmai atunci, in1989, din cflte gtiu eu, Snegur s-a intors...

- Nu. Sneg0r a lucrat in agriculturi, in Moldova. Asta o gtiu cucertitudine. inci ceva. Contrar pdrerii majoritdliiziarigtilor romAni, care

l-au ficut KGB.ist, l-au ficut de toate felurile, eu ipun, ci eu l-amcunoscut personalpe $negur, in maimulte disculiigiocazii: Snegura aclionat cum a considerat mai bine p'entru a smulge Moldova dinghiarele imperiului, insA nu se poate smulge ugor. Snegur este unmoldovean de bunS crddinli, poate cam mdtihdlos in gAndire, dareste un moldovean de buni credinld. Asta o afirm eu. Spre deosebire

de Mircea Druc, care a fost ofiler kCA gi care, la inbeput, a ascunstreaba asta. Dupi aceea, a fost deconipirat gi a fugit in Romdnia;unde a incercat si-gi facb propriul partid, sd candideze laconducerea Rom6niei, un lucru care zic eu cd a fost cel pulin o

eXdgerure; Deci, ?ntre Snegur gi Druc, eu am mai mare increderein Snegur decdt in Druc, degi Snegur e cdsdtorit cu o rusoaici.Druc este orgolios. Avenit tn Rorndnia, degi fusese ofiler KGB. 56fim inlelegi: ofiterii KGB motdoveni erau folosili in Moldova gi

RomAnia. Aajuns in RomAnia, unde a lintit la cea mai mare funclie,

fdcdnd jocul lui lon lliescu in alegerile din 1992, rupAnd electoratul

r62



nalionalist concentrat in jurullui Funar. Asta a fost cea mai mare

gregeali sau diversiune fdcutd de Mircea Druc" El susline ci este

patriot. Dacd arfi fost patriot gi-arfi cunoscut lungul nasului...

- CAt a fost prim-ministru, el a ldsat impresia cd vrea'sd

rupd Motdova de Rusia...

- Nu cAt a fost prim-ministru! Dupi ce a fost dobor6t... Eu viarit un interviu ficut in 1991 cu Mircea Druc, in care spune clar:

"Maiincet cu unirea, ca sd nu supdrdm rusofonii". Dupd ce nu a

mai fost prim-ministru,. a inceput cu unirea imediatd. Care a fost

reaclia rusofonilor? PAni atunciau fost cuminli, linigtili. in momentul

in care a cerut unirea, toli r:usofonii s-au unit, au fdcut un partid, pe

cd4d, moldovenii erau divizali in mai multe partide. Deci, i-a zdddrAt

pe rusofoni! Nu s-a priceput sau a avut misiunea s6-izddirascd pe

rusofoni... in loc si-i linigteascd gi si spunS: "incetul cu incetul".

Trebuia sd aibd o viziune clari. Nu putem si facem unirea cu

Basarabia atita timp c6t pe teritoriu erau trupe rusegti. Pii ce, fdceau

unirea cu trupele rusegti?

"PANA St RUSoFoNU REcuNosc DREPTUL

MOLDOVEI DE A SE UNI CU ROMANA''

- Ce puteli spune despre Petru Lucinschi?

- Nu l-am cunoscut. $tiu cd a fost prim - secretar al RepubliciiMoldova gi din cauza asta am reticenle.

- Tot cu solie rusoaicd...- Domnule, eu sunt moldovean, romdn moldovean. ln Basa-

rabia, situalia este foarte complicatS. Atdlia ani de dominalie sovie-

tic6, de educalie antiromAneascd, C.e metisaj, au creat, alituri de

moldovenii moldoveni, o categorie de moldoveni rusofonidestulde

mare, alSturi de faptul ci au adus in republicd.circa 1,5 milioane de

rusofoni din rOndul ucranienilor, gdgiuzilor gi altor minoritSli. Deci,

e greu si acliondm direct pentru unire. Trebuie sA agteptdm sd-gi

produc6 efectul cultura romAneascS, economia romAneascS, relaliile

directe cu romdnii, in aga fel incdt spiritul romdnesc sd invingi Tn

Basarabia. Trebuie sd aclionim, si ajutim acest spirit romdnesc sd

invingd pe teritoriile romAnegti ocupate. Noi nu a'm prea fost ofensivi,

pentru c5 in lard sunt probleme grele de rezolvat, insd noi nu putem

sd facem unirea cu Mqldova inainte de a rezolva problemele

minoritililor din !ard. Vedeli c5, recent, minoritatea maghiarofoni a

creat o nou6 diversiune;congresulin care au cerut autodeterminarea.t63



Daci nu s-ar fi ridicat germanii, nigte cetSleni romAni"loiali gi foartecorecli, poate cd acolo s-arfi votat nigte prostii antiromdnegti! Lideriiminoritdlii maghiarofone din RomAnia au o atitudine;vdditantiromdneascd" P6ni nu-i linigtim, pAni nu aplicdm legea, noi nuputem sd ne gdndim la extindere. At6t timp cdt focul arde in Ardeal,

in zona maghiarofond, noi, nu avem dreptul sd trecem dincolo defrontiere. Trebuie s5 pistrdm ceea ce avem gi apoi sd cAgtigsmceea ce am avut.

- Mai este un aspect. Cred cd gtili cd Transnistria esfe cuadevdrat un depozit de armament...

- Nu numaiatAt, dar existi qi o fabrica de armament subteranS.

- E un tunel de 100 de km, sdpat de pe vremea lui Stalin,din cdte gtiu eu.

-Existd nigte buncdre. Pdrerea mea este cd situalia din zonatrebuie rezolvatd urgent, cu sprijin interna[ional, respectiv prin

desfiinlarea autoconducerii de acolo.Teritoriuleste al Republicii Moldova. Deci, gruparea aceea de

rebeli din Transnistria trebuia de mult timp lichidati, inclusiv fizic,

dacd era nevoie, pentru cd disp6rea focarulde conflict! Eu vreau sa

vd spun cE rusofonii din zoni nu lin neapirat sa fie separali.in rnomentui in care am pitruns in iransnistria pe noi ne-a

gardat un pluton de infanterie moto. Eram doi ziarigti, eu gi cu lon

Ursan. Cr:mandantul plutonului era un cipitan ucranean. AcestcApitan ne-a spus foarte clar ci el este cdsitorit cu o romAncA, c6

tr6iegte foarte bine, a fost in Romdnia gi a v6zut cum este gi i-ar fi

pldcut s5 trdiascd in Moldova, eventualin RomAnia. Asta spuneacdpitanul ucrainean care ne-a inso{it gi care vorbea romAnegte. insi,mi-a spus la fel de simplu cd se teme. El nu s-a ?nrolat de bundvoiein armata transnistrianS, ci pentru cd era cisitorit cu o rom6ncd,pentru cA era ofi{er de rezervA al armatei sovietice 9i, dacd nu s-arfi

incadrat, ar fi avut necazuri. Deci, acolo este vorba de teroareruseasch, aplicatd asupra popuia{iei rusofone, cd nu toli ri:sofonii

sunt criminali, domnule! Eu am cunoscut un lider al minoritdlii rusegti

din Moldova, care afirma foarte deschis cd situalia Rom6niei gi

Moldovei este exact cum era cea a Germaniei. Asta c spunea un

lider al minoritilii ruse;ti, un cazac cisitorit cu o moldoveancd,profesor. \'enise ?n Moldova gi se r,roldovenizase, vorbea limba

rom6n5 foarte bine, nu era impotriva refacerii unitSlii nalionale. A.sta

era unul din cei putini, majoritatea fiind instigali de il/oscova sd nu

cumva sb accepte romdnizarea. Au reticenle fa!6 de romAni $i lin164



televizoarele pe Moscova. Din pdcate, sunt mulli moldoveni care

lin televizoarele pe post rusesc, care citesc presd ruseasci sau cu

grafie chirilici. Acegti oameni pot si-gi schimbe conceptiile intr-un

timp maiindelungat.

.,INAINTE DE INTALNIREA CU GORBACIOVGEAU$ESCU + STIUT

CE S.A DISCUTAT IN MALTA !''- Domnule Coru!,se gfie cd, Ia intAlnirea de la Kremtin din

3 decembrie 1989, Ceaugescu a dovedit cd era bine informatince privegte disculiile din Malta. Existd gi zvonul cd a dat'cucdciula de pdmdnt...

.- Asta a relatat-o un martor ocular, Eugen Florescu,

- Deci, a dovedit cd el gtia ce se discutasein Malta.,.- Da. Existd gidocumentul.

in "Quinta spartd", dvs. ali vorbit de o acliune a unorofileri de'securitate romdni. Cdf esfe de real din ce ali scris in"Quinta spartd"?

- lntegral, dar este prezentat deformat, in scop de a induce in

eroare adversarii. Deci, documentulde bazi este raportul SecuritSlii

cdtre Ceaugescu, din ziua de 2 decembrie 1989, raport o:re a fost

g6sitin sediul CC-ului chiarin timpul evenimentelor, Normal ci imediatce a fost g6sit, a fost cunoscut de citre serviciile de informalii rusegti,

americane, principalele servicii care au ac{ionat pe teritoriul romdnesc..,

- Asta in 22 decembrie 1989...

- Un roruni,.a ua explic La revolu[ie, s-a gisit raportul

Securitilii cdtre Ceaugescu, in care se spunea foarte clar ce s-a

discutat la Malta gi ee s-a stabilit si se mai discute ulterior, la urmi-toarea intdlnire. Acest raport a fost prezentat pu_blic pe televiziunea

nalional6. L-au cunoscut serviciile secrete str6ine, care s-au revoltat

ia ideea ci Securitatea statului romdn a pitrunpin Malta gia intercep-

tat liderii celor doui mari puteri, care se considerau stdpAnii lumii,

in momentul in care pe teritoriul romdnesc diversiunea era foarte

mare in 1990, diverslune pornitd de rugi 9i unguri gi suslinuti de

evrei, americani, francezi gi de tdmpilii de agenti din lari, eu am

avut o singuri preocupare: adevAratul ofiler care a fost in Malta sinu fie cunoscut niciodati gi sd prezint oamenilor adevirul (ci s-ap6truns in Malta) intr-un rnod romantic, cu care se zdpdcesc

adversarii. $i i-am zdpdcit! O"OiUO;5 ani, nu-l maigisegte nimeni.



Deci, adevSruleste Ssta:in Malta, romdniiau pdtruns, au interceptatconvorbirile. Rezultatele convorbirilor au. fost prezentate lui

Ceaugescu, care s-a eneryat, a bStut cu pumnulin masi gia plecat

la Moscova. S-a intAlnit cu Gorbaciov i-a reprogat intenlia de a

face revolulie in Romdnia, deci reprogul a fost foarte clar, s-au certat,a dat cu cdciula de pimdnt gi a plecat la aeroport fdri gardi. Treabaaceasta o relateazd Eugen Florescu, Tnsotitor a lui Ceaugescu inperioada respectivd.

- S'epoafe spune ce s-a discutat practicin Matta?- Da. Ce s-a discutat in Malta ne spune 9i!+al. Guge, am spus

9i eu. S-a discutat Tmpirfirea sferelor de influentd, iar noi, fiind la

granit6, a rimas sd fim zipdcifi exact cum am scris eu in carte: si seaplice toate diversiunile posibile, pentru a produce regresul economic,

si se incerce inclusiv diversiunea monarhisti, sd se ajungi la unsistem jumitate i jumdtate, adici jumdtate din conducitori si fie aiamericanilor, jumitate ai rugilor. Toate astea s-au realizat,..

- Scopul?- Sd slibeasci RomAnia foarte tare, pentru ci noi eram un

exernplu negativ pentru ei. Eram primul stat socialist care Tgi pldtise

datoriile externe, care avea un ritm de dezvoltare foarte ridicat, care

dddea rezultate in condi[iile socialiste. Era foarte periculos modelul!Argumenttrl

economic:Rom6nia pornise la

infiinlarea unei binciinternalionale cu !6rile arabe, care ar fi scizut importanla Elvelieipentru Orient.ln momentulin care capitalul Orientuluis-arfi adunat

in RomAnia, Rom6nia arfidevenit un stat mult prea puternic pentru

gusturile rugilor gi americanilor. De aceea, de comun acord, pe ]2decembrie 1 989; trupele diversioniste rusegti, unguregti gi din alte

state au actionat in RomAnia, iar americanii au intrat in Panama.'- Sd vd dau o informalie cu privire Ia ziga de 25 decembrie

1989. $tili cd v-am.mai oferit nigte date din acesfea, coincidenle

foarte ciudate. in 25 decembrie 1001, a fosf instalat $tefan celSfflnt. incd o cciincidenld: cred cd gtili cd legea nalionalizdrii a

fost aprobatd in 22 iunie 1948, care insemna exact 7 ani de laintrarea trupelorromAno - germanein Rusia...

- Vreau sd v5 spun ci anul are 365 de zile! Este absolut normal

ca anumite acte, fenomene, procese si se produci intr-o anumitd

zi. Noi, daci ne apucd si ludm numai cele care se potrivesc, omitAnd

multitudinea celorcare nu se potrivesc, tragqm nigte concluzii privind

oanumit6ritmicitate. Pe mine nu mdfrimAnti ritmicitatea. Maiexistd"

gi o altb explicatie: e posibil ca planificarea si fifost ficutS special' t66



pentru a se nimeriintr-e anumitd zi. Existd o asemenea tendinfi, inspecial din partea acelora care cred in numerologia magici. Eu

cred in viald. Viala a inventat literele, cifrele, numerologia, nu invers.

Deci, viala nu e dominati de numerologia magic6.- Mai gdndili-vd Ia un lucru: din 21 decembrie sunt exact

12 zile, cifra magicd iudeicd, pind la sfdrgitul anului...- O, dacd ne apucdm sd facem calcule de numer6logie magicd

nu mai rezolvdm problemele vielii! ExistZr o carte, "Numerologia

magicd", care incurcd ierarhiile universale 9i ale vielii cumplit, incAt

ajunge s6 adune l'a un loc ziua, luna, anul. Nu se poate! Cum spun

eu: ce legituri existi intre culoarea chilolilor secretarei prefectului

gisoarele care a rdsdrit? Nici una. Deci, ritmicitS[i existd. Eu vi pot

spune ritmicitatea lui 13, daci vi intereseazd.Tn 1892, Jules Verne

a scris "Casteluldin Carpali", profelind

ciromAniivorfl maghiarizali

in Ardeal. Dup6 13 ani, in 1905, a murit. Dupd inci 13 ani, in 1918,

profelia s-a infirmat,,unindu-se ldrile Romdne. in 1931 , crizainRomAnia.ln1944, ne-au ocupat rugii. in 1957, au iegit rugiidin !ar6.in 1970, a fost cel mai inalt nivel de trai din RomAnia. Anul 1983, a

reprezentat inceputul declinului RomAniei. in 1996, a fost ales prege-

dinte Constantinescu.

.,SCENARII.JL PENTRU FOSTUL

(LAGAR SOCIALISTD PREVEDEDEZBTNAREA POPULATTET

qt ACAPARAREA ECONOM|E| NATTONALE"

- Bdnuiesc cd dvs. scrielio cartein 13 zile!...- Nu. Eu am observat aceasti ritmicitate de 13 intAmplAtor,

studiind misterul din muntele Retezat, mister pe care nu am pretenlia

c6-l voi elucida.Acolo s-au intAlnit trei scriitori de facturi diferitd, la

vdrste diferite gi cu preocup6ri diferite: Jules Verne, Sadoveanu gi'Coru!. Unul singur a ficst in Retezat: Sadoveanu. Jules Verne nu a

fost niciodatd in Retezat. A primit o hartd de la fiul siu gi a scris o

cade. Toli cei treiail un elemerit comun:in momentulin care vorbescde zona aceea, spun ci fo(a misticd care este acolo se numegte"Forma Rece", Jules Verne spune cd pastorul Frig domina munteleRetezat" La Sadoveanu, ultirnul capitoi din cartea "Creanga de Aul'se numegte !'Floarea de Gheald". Eu am tr:imis acolo eroul n6scutin Mold6va, si se inilieze in taina Focului Rece, fara si citesc inainte

"Creanga de A"ur'' gi 'Casfe/ul din Carpali", Aceastd obsesie imir67



spune mie ci undeva, in incongtientul nalionalsau in zona de undene inspirdm, existi inscrisi aceastd informalie: acolo se aflS FoculRece, acolo se afli misterul MunteluiAlb. '

- Sdtermindm cu capitotut cdr{i.in cdttimp scrieli o carte?- Depinde de carte. O carte din seria "Octogonul" am scris-o

in doui siptdmdni. Depinde de carte gi de starea de spirit. Deci, indoud sdpitmdni am scris "Fulgeru! Albastru" pentru cd am fost foartesupirat, deoarece dupl "Quinta spartd" am fost ameninlat cumoartea. Atunci m-am supdrat gi am spus; dacd e sd mor, mdcarsd mor spunhnd ceva, nu tdcdnd din gurd, ca un gobolan. Sunt omdin neamul oamenilor, voi scrie in continuare. in doud sdptdmdniam scris "Fulgerul Albastru". Am scris-o in condilii improprii. Nu

scriam acasi, unde primem telefoane de ameninfare, scriam intipografle, direct la calculator gi eram foarte surescitat. Cea mai

grea carte, pe care am scris-o in timp mai indelungat, a fost 'Arlasiccesului la romdni". Am scris vreo trei luni la ea. Este o cartemare, de vreo 500 de pagini. Media c6rlilor mele este de 200 -250de pagini, Omul modern trebuie si citeascd gisi se instruiascd dinsinteze, nu are timp sd Tnghitifoarte multi descriere, Omul moderneste om de acliune, are nevoie de dialog rapid, umoristic, acid gi

nigte invSlSminte pragmatice.- Cam ce ritmicitate aveli Ia cdrli?- Pe an, media este de 6 cArli. Au fost gi ani cu B cirli, de

exemplu 1993. Deci, cam doui lunio carte.- Media tirajelor?- Nu ag putea sd spun, pentru ci in 92 - 94 oamenii aveau

bani gi cirlile erau ieftine. Media acelor ani este cam de 300.000 pe

carte, cu reeditiri, Ultimele cdrfi. merg la 30.000 tiraj. Tirajul totaleste de circa 3.500:000 de cdrfi.

- Cam in cdt timp se vinde primul tiraj?- in 1993, se vindeau 120.000 de c6(i pe lund. Acum se vAnd

injur

de 20.00{l de cdrli pe lun6. E sc6derea dramatica a niveluluide traigia posil:ilitdlilorde cumpirare. Poate ci e gibciderea intere*sului pentru cir[ile acestea, deoarece, de la o carte la alta, eu amridicat nivelul cunogtinlelor pe care le ofer cltitorilor. Am inceput dela un nivel mai scSzut gi am ridicat continuu nivelul, pdnd au zis cdsunt cdrli de gtiin!5. Spre exemplu,"Ghidulvielii sdndtoase". Deci,

nu mai e vorba de tiraje populare.- Cine vi face coperlile?- Eu le fac, grafic. Lurcrez cu trei pictori, in principal: Nicolae

Gu[u, cef care a ficut majoritatea cope(ilor din seria "Octogonul",168



Virginia Hossu, care a fdcut o bund parte din coperfile in aparenlistranii, cum arfi la "sfdrgitul imperiului ascuns"gi Elena Hdb6sescu,

pictorila pe care am lansat-o eu, in afari de asta, am obiceiul s6 fac

colaje sugestive, deoarece de la inceput am tras concluzia ciadesea coperta trezegte interesul.

- Din ce s-aintilmptat pdnd acum, din ce cunoagteli, avemde a face cu un scenariu la nivel mondial, duropean?

- Nu e scenariu planetar. E scenariu zonal. Scenariul a fost scris

pentru toate lirile foste socialiste. Cuprinde urmdtoarele faze: dezbinarea

populaliei pe criteriu politic, etnic, religios, gi a formei de guvernimdnt,

sldbirea economiilor nalionale socialiste; lansarea teoriei cd stiatul este

un prost administrator gi gospodar, privatizarea economiilor nalionale Tn

favoarea unortrusturi stldine care au sponsorizat cruciada antisocialisti.

Sponsorizarea s-a ficut cu 1.000.de miliarde de dolari, cifiS avansatd

oficial de c6tre SUA. Deci, dstia este scenariul: popoarele din statelefoste socialiste nu trebuie sd fie stipdne pe avutia nalionald, in decurs

de ciliva zeci de anitrebuie si lise gteargd din memorie un trai civilizat,

sisigur, trebuie sd lise implementeze ideile uneisociet6liaflatein lupti

mntinu6, a unei competitivit6li de tip animalic. Mie nu mLa plicut

socialisinul. Nu-mi place nici capitalismul silbatic,'care insearnni

concuren!6 nelimitat6. Algaselea tip de societateeste cel care imbind

in mod armonios elementele pozitive din socialism gi capitalism,

creAnd un nou tip de societate, societatea normali, informalionali,

pragmaticS,*a viitorului. Acesta este tipulde societate pe care l-amoferit eu ca model romAnilor in cartea "Sfdrgitul imperiuluiasCuns",

propunAndu-le si ne organizdm intr-un partid al vielii sdndtoase,

pentru a creea acest tip de societate, in care toatd lumea e mulfumiti.

Liberul intreprinzitor este liber cu adevirat gi poate face ce vrea,

insd majoritatea naliunii este bine organizatd in produclie, desfacere

gi consum, prin aparatul economic de stat.

.,AEXISTAT, IT.ICA DIN '89, UN PLAN

RUSO.MAGHIAR DE DIVIZARE A ROMANIEI!''

. - Dupd 1990, destul de rapid, unele state au fost divizate.

Nu se inten(iona aga ceva gi cu Rominia?- Planulde divizare a RomAnieia existatinci din 1989. Exista

un plan comun ruso-maghiar de divizare a Romdniei, plan,suslinut

de serviciile secrdte gi de mistici. S-au folosit inclusiv prezicitori,

propagandigti mistici, care suslin ci Romdnia nu are un viitor in

forma actuali, ci intr-o formi dezmembratS, respectiv Transilvania169



si fie spaliu de complementaritate cu Ungaria, Moldova sd fie unitddin Carpali pAnd la Nistru, fiind spaliu de influen[d rusesc, iar restulRom6niei sd formeze un stat mic, guvernabil prin marionete impusede Marile Puteri. Un mare stat sau un stat de mdrime medie esie unpericol pentru dictatorii lumii, deoarece ar putea sd se rizvriteascd

impotriva mijloabelor de constrAngere gi sd porneascd pe caleaindependentei politice, economice, militare, informative.- Saddam linein gah Marile Puteri...- Saddam Hussein finein qah Marile Puteri, cu numai 1B milioane.

Vi daliseama ci RomAnia, cu 23 de milioane, iilinea chiarin gah...- Dacd mai eram unili gicu Jugoslavii...- Jugoslavia mai avea un avantaj: practicdnd sistemul mixt

capitalisto-socialist, se giimbogd[ise destul de zdravdn gi populalia nuavea nici un interes sd trdiasci prost. Acolo, ins5, a fost gregit altceva:

sentimentul religios gi nalional. Au inceput rizboaie cu caracier religiosgi nalional, continudnd pAni in prezent, Deci, eineva nu are interes sdcreeze mari puteriin Europa de Est, care, la un moment dat, sA negesuveranitatea Rusiei sau Americii

- Dupd '90, unul dintre primele lucruri disfruse a fostcolaborarea rom1no.jugoslavd, in special cea pentru realizareaavionului de luptd IAR-93. Iar cAnd a inceput rdzboiul dinJugoslavia, unltl dintre primele obiective lovite a fost fabricace colabora la realizarea acestui avion...

- Nu numai asta. A urmat embargoul, la care nqi am pierdutcirca 4 pniliarde de dolari, pe care nu ni i-au rambursat SUA, Au fostpromisiuni din partea ONU gi SUA ci ni se vor rambursa acei bani.Ulterion am vizutcea mai mare prostie posibild: conducitoralstatuluiromdn demascdnd incdlcarea embargoului de citre statul propriu!Este cazul domnului Emil Constantinescu. pii, domnule, in aceastiprivinfi nu existi cinste, existi numai interes.na[ional! Nici un condu-citor de stat nu dezviluie picatele din statul propriu. Eu nu l-amvdzut pe Clintr,r si spunS: "conduc o turmd de dobitoci, care auincdlcat regtititt de convieluire cu mexicanii gi canadienii". Deci, aicieste vorba de o gregeald gravd a liderului actual al statului romAn.

- Repef; existd nigte infarmalii cd printre primele obiectivebombardatein Jugoslavia'se aflau fabricilein care era produsavionul in coldhorare cu romdnii...

'- Da, IAR'93. Nu aveau niciun interes mariimagnaliai lumiisi lase in lirile foste socialiste ridicarea unei concurele economicegi tehnice. Deci, in primul rAnd, au distrus economia acestor !6ri,pentru

a deveni dinproduc6tori

consumatori. Propagandapentru

170



invazia economicd este mai mult dec6t vizibili, insi cei care aufdcut treaba asta, incepdnd cu guverndrile PDSR-iste 9i continuAndcu cele PD-iste, CDR-iste 9i UDMR-iste vor trebui sd rispundS. E

vorba de subminarea economiei nafionale, f6uritd cu efort romdnesc.Romdnii au suferit foarte mult in socialism pentru cA s-au fdcut

investilii. Noi vrem sd fim independenli gi unili.- IVe lasd cineva?- Aceasta este o intrebare tipic romdneascd. RomAnii sunt

negativigti 9i au mentalitate de slugi. 'Ne lasd cineva?" Nu trebuie sdcerem voie niminui! Nimeni nu ne impiedica sE ne dedar6m neutri gi

mdine. Nu avem conducdtori nealiniaticare sd declare neutralitatea.

Majoritatea conducdtorilornogtrisuntalinialiuneipoliticiproVest, politicd

ce nu a dat nici un rezultat in plan economic. Vestul vrea s6-gi vdndiprodusele luiin Romdnia. Noitrebuie si avem relaliieconomice cu

Asia, Africa giAmerica de Sud, zone rnaiinapoiate, care pot cumpdrade la noi produse qi ne pot oferi materii prime.

- Cend am zls cd nu ne lasd cineva, am vorbitin ideea cdexisfd conducdtori care nu ne lasd ei...

- Vreau si vd spun ci orice conducitor care nu depinde de o

mare putere poate sd declare oricAnd neutralitatea RomAniei. Noi

avem in programul Partidului Vielii Sdndtoase impunerea acesteiidei, obtinerea acorduIui populaliei prin referendum nalional gi decla-rarea Romdniei ca larA cu neutralitate perpetud. Asta Tnseamnd

lara bancard, turisticd, !ard cu economie prosperS..

..GLINTON A AJUNS LA PUTERE

CU AJUTORUL OCULTEI IUDEO.MASONICE''

- Eu am suslinut, intr-un editorial din revista "OB\ECT|VMAGAZIN", faptul cd nu avem nevoie de partide politice gi cdne-am putea descurca gi fdrd ete. in ce sens.'se fac ategeri pe

plan local, prin vot uninominal, gi dupd un an se fac alegeri Ianivel jude{ean, in care intrd cei care au un numdr de voturi.Dupdincd doi ani,in care cflgtigd experienld la nivel judelean...

- in timpul ista, cine si conduc6 !ara? in timp ce noi facempregitirea populatiei, pornind de la plan local, cine conduce !ara?

- Se poate fabe 9i asfa. Se pof gisi so lutii. Eu dofeam sdvorbescdespre un principiu: acel vot uninoiinat.

Da, e un principiu pe care il accept: votul uninominal.- Mai existd o idee: dacd respectivul are 10.000 de voturi,

ci 1 5.000 de semndturi gri il dau ios. Altceva: gefyl Poliliei,



Parchetului, Judecdtorieii sdfie alegitotaga. Sd nu mai depinddexclusiv de gefii de pe verticald.

- Da. Prima problemS: cei care aduni voturile sunt cei care

osunt personalitdli competente, dornice de promovare in administraliade stat, bine pregitite. Aceasta este teoretic. Practic, adund voturile

cei care au posibilitatea sd corupd gisi p6cdlea-scd, prin nass- media,un numdr de cetS[eni, fArA a reprezenta o doctrini. Dvs. nu mi-aliprezentat o doctrind. in momentul in care ei promoveazi, care estedoctrina lor, cum vor ei sd fduieascd noua societate? Deci, inmorhentul in care cineva promoveazS, trebuie sd gtim daci esterepublican sau monarhist, care sunt concepliile privind noua societate.

Deci, interesant pentru mase este si vini cu o ideologie,'cu o doctrind,

in care se prevede noul tip de societate, acest model s6 pStrundi incongtiinla maselor. Nu uitali c6, in RomAnia, majoritatea partidelor

nu au ideologie. S-au creat pe interese gi pe stdride spirit. Decembrie1989 a creat cel mai mare partid din istoria omenirii, in care s-a inscris86% din populalia lirii: FSN-ul. 86% din populalia {irii a votat cu unparlid care nu avea ideologie, care se erijase in conducitorul unei

revoluliigi care a permis distrugerea economiei nalionale. Nu au fdcutnimicfavorabil romAnilorgi mai au obrazulsi apari in fala electoratuluigi si suslind : "Noi avem solu(li mai bu ne dec\t CDRl'i CDR-ul mergepe lichidarea brusci, fdr6 menajamente. PSDR-ula mers pe lichidarea

incetul cu incetul, incAt si fie speran{6 ci ei sunt mai buni, in realitate,

PDSR-ulgi CDR-ul au avut aceeagi ideologie: de slugA. SubordonareaRomAniei marilor interese strdine, ideologia privatizdtii in favoareastrdinilor, nu a romAnilor.

- Cum vecieli redresarea cAt mai rapidd a RomAniei?- Redresarea rapidd a RomAniei depinde de romdni. Dacd vor

refuza cu tirie cele doui grup6rifalimentare, PDSR gi CDR, cu alialiilor, PD, ApR gi UDMR, dacd vor refuza sA mai voteze aceste partide,

vor iegi partide romdnegti de mAnd forte, care vor pune ordine in

economie, vor^ -lnuia actele ilegale savArgite in privatizarea economieiromAnegti, vor pune lumea la treabd, vor deschide iarigi produc[ia.

- Se vorbegte de Oculta Mondiald. Ce credeti cd inseamndOculta Mondiald?

-in "Ghidulvielii sdndtoase", eu am prezentat categoriile deforte care Tncearcd s6 domine viala publici mondialA: ocultareligioasi - formatd din cdpeteniile marilor culte religioase, ocultafinanciard - formatd din persoane care delin averi fabuloase, incAtajung sd manipuleze averea statelor. Oculta financiard are propriile

servicii secrete, exact cum are gi religia, are,proprii informatori, are112



misuri, mijloace gi miniarmate pentru a-gi impune puterea. Mini-armate nu neapdyat in uniforme, Pot si fie bodyuards-i, detectiviparticulari. Existd acum tendinla oculteifinanciare de a pitrunde gi

a prelua in subordine oculta politicd gi religioasd, respectiv condu-cerea politicd gi religioasi.

- ln ultima vreme, se consfafd o luptd, pe plan mondial,intre ClA, KGB gi MOSSAA. fncep sd se loveascd sub centurd...- S-au lovit mereu.- Ceea ce pdfegfe Clinton acum, cu "Sexgate", mie imi

este foarte clar cd este o loviturd datd de evrei, duBd ce a refuzatsd-l primeascd pe Netanyahu ta Washington.

- Clinton a ajuns la putere cu ajutorul ocultei iudeo-masonice.

A fost crescut de mic pentru a ajunge pregedinte al SUA, De la

virsta de 16 ani, a fost pregitit printr-o fundalie. in momentulin

care nu a putut sd intind6 mai mult coarda, pentru ci in lard existdmigcdri impotriva iudeo-masoneriei, i s-au inscenat una sau altadin acliuni, cum ci Clinton a avut relalii cu mai multe femei, f6cdndu-

se publice aceste relalii, cu toate cd in guvernul SUA reprezentanliiiudeo-masoneriei sunt foarte bine infipli. Mai multe persoane dinguvernul Clinton nu au capacitatea de a-giindeplinifuncliile.

..DACA NU ADERA LA NOUL MODEL DE

SOCIETATE OFERIT DE P.V.S.,ROMANII ISI MERITA SOARTA!"

- O altd chestie ciudatd, cu cei doi copii din SUA care auucis: unul din ei este evreu...

- Ce se intdmplS: eu nu triiesc cu obsesia ci evreiiinseamniceva in lumea asta. Am studiat istoria evreilor, am studiat miturile

lor religioase 9i eu vi spun ca evreii nu au nici o putere in lumea

aceasta. Faptul cd o parte din evreisunt bancherigidomini econo-

mia SUA, asta nu inseamni ci evreii domind lumea! Nu trebuie sdne speriem, pentru cd ei sunt un popor pe cale de disparilie. Cea

mai bund dovadd este ci au inceput si infieze populalii de altiorigine, si-ifaci evrei numai pentru a supravielui,..

- Vedeli, acel rdzboi de care vorbeam: Clinton e lovit, CIA

a inceput sd loveascd MOSSAD-uI, in Rusia a fosf cazul cu...- Forlele care.au lovit Romdnia in decembrie 1989 se minAncb

acum intre ele. [n ultimii 2 - 3 ani, eu am scris mai multe cirliimpo-triva. MOSSAD-ului, intre care cea mai faimoasi

e"Secretele

t'73



exploratorilorpstrali". Aproape ci nu a fost carte in care si nu descriupargivenia MOSSAD-ului gi modulin care poate fi lovit. in ultimii doiani; MOSSAD-u| a inregistrat nigte egecuri rdsundtoare, s-au fdcutde tot r&sul. Serviciile rusegti gi CIA au ?nregistrat gi ele egecuri.Acestea sunt principalele servicii secrete care au aclionatin RomAnia,

in decembrie 1989. Al6turi de ei au ac[ionat ungurii, n,ai cu seamdprin diversiunile anti-Securitate. De aceea, eu nu pot privi niciodatdin ochii unui romdn care injura Securitatea nafionald. in alte !iri,membrii servici ilor secrete particip6 la organ izarea gi cond ucerea destat. in Romdnia exista aceastd campanie intrelinuti de serviciilestrdine Tmpotriva Securitdlii 9i respectiv a serviciilor actuale, pentruca nu cumva oameni sclipitori din aceste servicii sd se ridice.

- Cum vedeli situalia politicd actuald? Cum vedeli viitorul?- Decembrie 1989 a insemnat momentulinceputului dezas-

trului pentru Romdnia. Socialismul nu a fost bun, dar noua societateficut6 dupd mintea lui lon lliescu gi continuati dupi rnintea CDR-istb este gi mai proastS, pentru cd nu asiguri romdnilor un minimnecesar unuitrai civilizat. Nu m-am inteles niciodati cu lon lliescu,fost activist de partid, care gtia slSbiciunile socialismului gi gtia cum pot

fi nemediate pentru a face o economie prosperi gicompetitivd. Nu aminteles de ce a inceput privatizarea, c6nd trebuia sA inceapd renta-

bilizarea intreprinderilor gi sA agtepte pAnd cdnd romdnii se privatizau

in sectoare in care era liberd ini$iativa posibilA, fira furt de la stat, urmAnd

ca marea privatizare si se faci la voinla poporului. La noi, s-a ajunssi se discute privatiziri care in ldrile capitaliste nici nu se pun in disculie:industria mineritului, cdile ferate, telecomunicaliile, sistemul energeticnalionaletc. Aceastd distrugere delibearatS a sistemului nalional econo-mic duce la sdricie, haos, mizerie.

- Care esfe subsfratul crizei actuale?- Rdbdarea firi limite a romAnilor. in momentul in care, de

luni bune, politicienii se dau in stambi ca nigte copii gi se ceartA,romAnii ar fi tre'ruit sA pund mAna pe par gi sd-i dea jos...

- fVu es** un fel de sabotare...?- tsineinleles ci este sabotaj! Sd mearg6 treburile cdt mai prost.

Nu-i in[eleg pe oamenii politici care au neobrizarea sd apari inpublic Ai si-gi spele rufele lor, Efectiv lucreazd cu nigte minli infantile.Ne conduc nigte indivizi infantili, slab preg6tili, lipsili de cel maielementar simt al ruginii. La ora actuald igtia ne conduc. Noi i-amales. Adevirul este cb oamenii seriogi nu au vrut s5 intre in politicS.

Au intrat, ?n general, oameni aventurieri, dornici de imbogSlire pecdi ilegale sau dornicide putere.

- Noi am trecut astdzi pe la Partament. Vasile Lupu a d|cta-

174



rat cd ldrdnigtii nu mai intrd Ia guvernare dacd nu se accepfdpri n cipi w I " restituti o in i nteg ru m ".

- Da, sunt de acord cu acest principiu. CDR-igtii gi PDSR-igtiisd ne restituie nou6, poporului romAn, fabricile, uzinele, rafiniriilepe care le-au v6ndut la striini. Aceasta inseamnd "restitutio inintegrum"!Proprietilile de care vorbesc ei sunt de mii de ori maipu[in valoroase decAt rafiniriile, fabricile, combinatele, fermele pe

care ei le-au vdndut la strdini. Deci, vrem "restitutio in integrum"pentru naliunea rom6nd...

- Nu mi-alispus care esfesubsfratul acestei lupte politice.Efectiv sunt nigte indivizi lipsili de pregitire politici, neruginali.

RomAniisunt pre3 r6bd6torigidin cauza asta trdiesc prost,- Dacd infarmalia este putere, de ce nu ies cei din lnformalii

direct Ia bdtaie?- in primul rAnd, pentru ci numirul lor este foarte mic. RomAnia

socialisti a avut rnai pulin de 10.000 de ofileri de informalii. Din rAndul

acestora, o parte importanti lucreazi in actualele servicii de informalii,deci nu au voie sd facd politicS. Ceicare nu au fost pistra{iin serviciile

secrete actuale lucreazi in plan economic, sunt prea scArbili sd maifie intereiali de viala publicS, pentru cd s-a cerut moartea lor gi a

membrilor lor de familie. in viala public6 au apdrut, in partide variate,cdliva, foarte pufini, mai interesalide viala publicd sau mai romantici,ca mine, pentru ci eu puteam si fiu un om de afacerifoarte prosper,

si nu scriu nimic, si nu le spun nimic romAnilor.- Cdnd lara e pe ducd stau pasivi?!- Stau pasivi pentru cd naliunea a cerut moartea lor! Eiinleleg

treaba asta. Nu uitali cd au trecut B ani. Cei care au lucratin informalii?n urmd"cu 8 ani sunt, unii, pensionari. Ce pot sd facd ei? Nu uitalici organizarea unui partid inseamni bani. Cei care au prins delja

mass-media gi afacerile rentabile sunt pulini. Nu cunosc afacerilefogtilor colegi. ln orice eaz, nu sunt atdt de mulli cum visau ziarigtii..,

- Securitatea a fost informatd in 1989. Nu s-a putut repliala timp gi sd preia acesfe afaceri gi mass-rnedia, sd inchiddcanalele altora?

- Dupi rdzboi mulli viteji se arati! Fiecare ofiler de Securitateavea misiunea sa proprie 9i limitati. Daci conducitor,ul SecuritiliiromAne a datdova$A de lipsi de orientare, trecdnd in tabira invin-gilor, f6rd a incerca sd salveze aparatul de securitate, ce poli sdagtepli din partea lucrbtorilorde r6nd? Ce a fdcut g-ralVlad a fost omare gregealS! G-ral lulian Vlad trebuia si fie primul la TVR, anun-

lAnd cd Securitatea este de partea poporului. G-ralGuge l-a chemat

sd vind sd facd acest anunt gi nu s-a prezentat, Trebuia sd se ducd175



gi si salveze aparatul informativ. ln rnonnentul 1989, foarte pulini

ofileri erau pregdtili pentru munca in sectorul economic. Fiecare

avea specialitdli pur informative" in momentulin care eu, contraspion

militar, crescut de la vdrsta de 16 ani in Armatd, erar"n specializat Tn

acestd activitate, nu concepeam cd o sA nni apucde afaceri. lvleseria

pentru care am fost crescut a fost meseria de ofiler de rnarind gi deofiler de informalii gi contrainformalii. Nu am fost pregdtit pentru

domeniul economic.- Cei de Ia Timigoara sunt acum prosperi.."

Un momentl Cei de la Timigoara, din informativ, cAli suntprosperi? Cu exceplia belor care lucreazd in come( exterior sau in

diplomatie, majoritatea nu aveau habar de activitate economici Ei

"ir"nuit'ra in""1u. Eu eram gef de organ contrainformativ gi aveam

salariu 5,500 lei pe lun5.

- Aveau relalii, pe care s-au pus nigte haze ?n 1990.- Foarte pulini au putut si facd treaba asta. Cei care au lucrat

in externe. Ceilalli nu aveau nici un felde relalii. Legenda securistului

care a avut relatii gi a fdcut afaceri este o poveste. Foarte pulini sunt

cei care au fdcut treaba asta. La nivel de lard gdsili cAteva sute.

- Vorbesc ai de activrgtii de partid 9i de...- Stali un moment! Nu confundaliactivigtiide partid cu otilerii

de Securitate! Dacd luim, de exemplu, Banca "Columna", in caregdsin'r activigti, nu yeli g6si nici un singur securist. in marile afaceri

ale acestei perioade nu veli g6si ofileri de $ecuritate, exceplie fac6nd. poate fra[ii Piunescu qi Dan Voiculescu.

- George Pd u nescu a avut fu nc{i de d rc+tor timp de 30 de an i...

- Cdti au fost in aceasti pozilie? fi/ajoritatea nu au avut de

unde gi la ora actuald sunt simplijurigti, iar pentru cei care au reugit

in relaliite cu strdiniiexistd o alt6 explicalie: majoritatea cetd{enilor

strdini, in special din !6rile arabe, aveau incredere fn ofilerii de-$ecuritate gide arrnatS, deoarece gtiau ci sunt instruili, disciplinali,

nu furd gisuni.:arnenide cuvdnt. Uniis-au descurcat, au ajuns miciintreprinzdtari. Mari intreprinz6tori rlin rAndul ofilerilor de Securitate

su nu cunosc, cu exceptia celor amintili, care nici nu gtiu daca au

fost ofileri de Securitate...--Cataramd?- Nu gtiu. Catarami ce susline? Cd a lucrat in DIE?- DeCataramd segfie cd era maiarin 1989.- Maior? Depinde. Unde?- in DtE.

- Eu ce v-am spus? Cei care au lucrat in comer[ exterior aur76



fost pulini. Restul au'lucrat in informativ. Eu ce puteam sd fac curelatiile mele in contraspionaj militar? Nu uitati ci cea mai mareunitate, de peste 1000 de persoane, a fost contraspionajul militar.

Dintre bontraspionii militari, eu nu am auzit de nici unul si fiemiliardar, exceplie ficAnd scriitorul Pavel Coru!, care la un moment

dat putea sd fie catalogat miliardar. Ce am produs eu gi ce s-avAndut este controlabil. Am scris, pur.gi simplu, c6(i.

- Cum vd explicali cd primii 10 oameni in PD sunt evrei?- Dacd pregedintele partidului este evieu, normal ci ceilalli

oameni de Tncredere sunt din rAndul evreilor. Eu, pe cinstite, nu i-amverificat daci sunt evrei gi nici nu mi intereseazd cdin conducereaPD-ului sunt evrei. Este dreptul fiecdrei p-ersgane de a infiinlb un "

partid. intrebarea este cine i-a creditat cu votul, cd doar nu vreli Sispuneli c6 in

taraasta 10% sunt evrei gi au votat cu PD-ul? Ce relatii

existd intre conducerea care zicefidvs. cd este formatd din evrei gi

cetSlenii care i-au votat? Acum varianta este: nu maivotdm CDR-ul,

votdm lardgi PDSR-u/. Asta este un joc murdar, specific perioadei

interbelice. Daci nu se formeazd partide de oameni seriogi, cinstiligi devotafi, romdnii nu au nici o gansd. PD-ul a pozat intr-un partid

modern. PartidulYnodern nu face ce a fdcut PD-ul. in 1990, auinceput demolarea economiei romdnegti, s-au certat cu PDSR-ul gi

au trecut in opozilie. Au lucrat pentru alegeri peste 3 ani. Au iegit in

alegeri cu 10o/o, mult mai putin decdt sperau ei gi s-au aliat cuadversarii lor politici, cu CDR-ul. Asta nu este politici cinstitd. Esteo politicd aranjati in jurul unei ideologii de interese, Ei sunt o grupare

moderni de gmecheri care manipuleazl. Eu nu mi-am propus sivin cu o speranfd. Am spus: vin cu o doctrind noud, cu oameni noi,

incoruptibili. Garantez eu incoruptibilitate lor! Care a migcat in frontl-am zburat afard, fdrd disculii...

- Ce pdrere aveti despre Ddianu?- Nici o pdrere, pentru cd nu il cunosc. Nu pot si-mi dau cu

pirerea. Mi se pare realistin interventiile sale, ins6 nu cred cd intr-unluvern CDR are vreo gansd. Realismul nu are ce ciuta in aceastigrupare, deoarece este o grupare eterogeni, de interese foarte bizare.

- Nu vise pare cd urmeazd tiberalii?- Liberalii au o conceplie la fel de primitivd ca ceilalli. Eu nu

vdd nici o personalitate liberald capabi16 si conduci RomAnia. Amvdzut mdrunligurile pe care le vehiculau ei. Am vdzut certuri puerile,

de copii handicapati, in viata publicd. Culmea e cd mass-mediag6zduiegte asemenea lucruri, dovedind lipsd de spirit critic. Nu am

vdzut oameni de valoare in viata publici gi asta md ingrijoreazi

177



cumplit. Repet, romAnii vor trdi gi mai prost decAt acum, dacd nu

inleleg sd-i scoati in afara vielii publice pe cei care au falimentateconomia nalionali...

- Cum vedeli viitorul Romflniei in anul 2000 gi cum vedeliviitorul dvs?

- Viitorul acestei coalilii nu md intereseazS. Au dovedit cd suntincapabili. Eu nu sunt profet, sunt om de informalii. Daci izbutegte o

migcare nationald, logicd gi pragmaticd, sd congtientizeze suficienli

romAni, vom avea alegerianticipate gio grupare nalionalistd de mdnd

forte, pragmaticS, care va lua puterea giva incepe remnstruclia Rom6-

niei distrusd in acegti opt ani. Daci romAnii nu se vortrezi, vor continua

si domine cele doud mari grupiri, cu ideologie comuni - atenlie -

PDSR-ul9i CDR-ul.Au o ideologie comunS. Nu sedeosebesc cu nimic

in ceea ce privegte ideologia de slugd care merge la marele stdp6n:

finanla internalional5, dominatd de iudeo-masonerie. Dacd vor continuas6 suslini grupirile PDSR-CDR, romdnii vor trdi gi mai prost decdt

acum gi se va ajunge la o explozie soeiali de mare amploare. Eu mi-

am indeplinit ultima misiune. Ultima mea misiune a fost s5 incheg o

ideologie coerentd gi pragmatici, sd ofer noul model de societate,

misiune pe care mi-am luat-o eu singur. Am oferit romdnilor un nou

model de societate, mijloacele gi metodele de atingere a acestuia pe

cale politicS, prin Partidul Vie{i Sitndtoase. Am lansat aceastd doctrind

citre romdni gi le-am spus clar: aceasta este ultima mea misiune.

Dacd nu veti inlelege ci minuni nu se pot face, ca cele doui grupiricare v-au ruinat vielile trebuie excluse din viala publici gijudecali cei

iiare au subminat economia nationald, eu md retrag frumos giimi vidde afacerile gi scrisul meu. E o acliune foarte riscanti ceea ce am

ficut eu, pentru cd eu mntrazic reforma, privatizarea, diversiunea mino-

ritSlilor, diversiunea religioasd gi monarhisti. Daci pAni in toamna

acestui an nu vin suficienli rom6ni de inaltd tinuti, hot6r6li sd fac6

treab6, eu le spun ci se pl6ng degeaba.

- Totugi, nu sunteli optimist?

- Sunt rcallst, pentru ci scriitorul Pavel Coru! a putut invingepe cont propriu, muncind foarte mult, acliondnd foarte curajos. insd

cAnd e vorba de refacerea unui stat sldbit cumplit de cdtre diver-

sionigti, e vorba de munci in grup. Nu mai e vorba de un luptdtorsinguratic, e vorba de cel pulin 10.000 de luptdtori. Eu sunt suficientde realist. Daci 10 - 15.000 de romAni nu vor?nlelege si se uneascS

in acest partid gi si se impund in viala publici, eu nu am de ce

continua eforturile. Asta inseamni ori ci rominii igi meriti soarta,

ori cd doctrina mea nu e buni gi atunci nu are rost sd continui...

r78



cuvANT DE irucHerene

Despre Pavel Coru! s-au scris multe 9i s-au spus 9i mai multe.Lungul gir de tentative de culpabilizare gi discreditare nu a int6rziatsi apar6.

Scriitorul romdn cu cel mai mare succes la cititori a fost gi

incd mai este binuit ci ar indeplini "o anumitd misiune".

Nu am pretenlia cd gtiu prea multe lucruri, dar aga cum ilcunosc eu pe Pavel Corut, pot si afirm, fdr6;teama de a gregi, cdsingura misiune pe care o indeplinegte fostul contraspion esteaceea de a apira, cu tenacitatea luptitorului de curs6 lung6,interesele patrieigi neamuluisiu. Visulsdu este si descopere gi

s6 transmitd romdnilor acele idei, acele cuvinte care unesc naliunearomAnd, care elibereazd din sclavia bolilor, a instigdrilorla dezbinaregi a multor altor rele pe care le cunoagtem mai mult sau mai putin.

Trebuie spus cd Pavel Coru! nu este cel care cunoagte totadevdrul gi ceea ce spune el nu este neapirat adevdrat. Pirerileexprimate de el nu sunt decit pirerile unui om care a triit pdniacum o viali plini de neprevdzut, care a studiat mult, a aflatmulte gi care spune puline. Nu igi permite si spund dincolo deceea ce crede elcd este sinitos pentru viala oame-nilor.

Acesti carte nu este decit rezultatul numeroaselorprovociri la care a fost supus Pavel Coru!, in incercarea de adepigi acesti grani!6.

...._xOana NUTA



GuprinscuvAtttut- EDtroRULUt................. ..,.................. 3

GAP|TOLUL t ..............."eorvAnu HLE REVILUTI Et voR F t AFLATE' 1AND NU vA MAt Ft IoN tLtEscu zREQEDINTE" .............. 7

'CEAU$ES CU A FOST CONDAMNAT

DE RUQ| "$/ DF BUBULT!"... ........".... 11

"DIRECTIA DE CONTRATNFORMATil M\L|TARE

A Fosr DEsnwynrA DE uN JosN/c rnAoAron:

NtcoLAE M\L\TARIJr ................... 13"[N nouANtn exsrA cEA MAtnECHE ctvtLtzATtEDtN LIJME\" .................,.................. 16

)AP|TOLUL U ................ .................... 19

Dupdt doud zile la Craiova, Pavel Corul s-a convins:

LAVIMA:TATOM\R POATE PORN/ $/ OPR/ PLOA\A,!.............. 21

"iN unuAroeREACARTE,vatorzvALutIECRETE tMENsE ................. 24

"NU AU MURIT NICIYTZAK RABIN, NICI DUDAEV\...".......... 27"LA REVOL{.ITIE, MOSSAD-UL A PARTTCTPAT

cu DtvERStaNEA!',............;........... ...........,..... 31

"S/NGURA SOLUTTE PENTRU SALVAREA nOnoANrct

ESTE NEUTRALITATEA""tLtEsctJ $t MtHAt tAU ACELA$I Sr,.{rnrv!" .......................... 37"MANDATTJLtU aeeunEANU sE YA iNcurm

l N TATA J U ryECATORU LU I !',! "....

"KlLLERll PAiTANARMALI

Al SERVICIILOR SECRETE- CF COffS"/RUIFSC NAUA AR|/NE MONDIALAqrau'rAeuT <DAToRtAri $l irv cAzuL LIJ| MtLtrAR{J!."."'43

"DUMNEZEU NE-A MAt TERTAT MARTLE PLJTERT NtJt" ......... 47"G A RBAG OV A D EMALAT CAAI U N I S M U L,

MANIPTJLAT PRIN A/IIJLOACE INVIZIBILE, .,.... 51

GAP|TOLUL il! ,.............. ...............,.... 57

"soTtA Mt-A MTJRtT ornAwrAt" ................. ........ s9

180



.ctNE zEDEAZAiN pnoercun NATI2NA:LA, ptERDE!..." ... 61

"oncA wrne-iv yann, pACEpA MaARE!" ........ 63"EM|L BODNARAg ATRADAT KGB-UL" .............. 65"cAtvtnqn Ro$/EA LUt DoMoKos cEzA irvsruve...

((VARSAT|SANGET/"..:.................. .............."".. 67

"poLtnctENtt ACTTJAL: srJNT o ADutuArunn DE BABECARE SC CTANTN PENTRU PTJTERE!...' ....... 71

"AM Fosr ARESTAT DE oouA oruiN uNtuNrn sowencA!"........."...... .."..........73

CAP|TOLUL tV............... ...,..............., 77"iN Ta aNI, VoM ASIGURA UN LoC or uuNcA

$/ o tocutNyA aENTRU FTECARE nomANr ^................. 7s.suNr

tttnvonu cenu tucnerix sERVtcttLE sEcRErEerp nouAN I E t !" ............................"pE FRtpruRl$rl fi von srlgn MEMBR:: zARTIDULU:!" .. 84"LA ALEGERILE ANTICIPATE, VOM A\/EA 6% DIN VOTURI" . 88"zART D tJ L v ETtt slrul rons E AR ptJTEA D EV EN t

CEL MAI PIJTERNIC PARTID DIN NOUNNMT ...........,..,... Ag

GAPTTOLUL V................ .................... 93.noevnnnytl rERoR/$r/ Dt N DECEMBRT E'89

AU FOST FSN-/$I///"._..:......i.......... ................. 95" tJ N t t rE Ro Rt $T - D tv E RsloN/.g r/ A u Fosr pR re An y t

tN UNGARIA" ................. ...........:...................... 96" I Ll ESCU A D ES F I I NTAT SECU RITATEA

P ENTRU A SALVA APARATU L D E PARTID !" .......... "........... 98"AM o M EMo Rt E ilvrnlcogl TOARE !" ................................ 1 01

"PR\MA Un6Wn eU VnZUr-O LA 5 ANI:

UN GAZ CU CARE AFOST TATAARESTAT",.. ............,....1014

"iN tg6l, Ruglt eAnau rRUpE iN autanruA,,PENTRLJ I NVAZIA +oMANIEI",IJN oM tovrilu PLAN PERSoNAL DEVINE

uN ruprAroR TERIBtL t"................ ..............108";AND AM ctnr pRtul, oenA <BAZELE MUNCI

DESECURITATE>, M-AM SPERIAT !" ............110"iN tglg, KBc-uL AR Ft vnur sA tul unoA

senNzuney PETaT !"................ .............113"ATApAT:JL MtLtrAR DE LA BELGRA:D rnn ilsAnINAT...

sA-t nenoucA pr ertoDEDtctitu noueNm !":........... 11s

181



'rnAoAronuL EVRETJ pACEpA A FosrRA coLAT DE...

^ RU$t GERAIAN/ $ t AM ERTCAN t !" ................................:... 1 1 B"lN'89, $EFUL DtA Mt-ASpus ce... r towrunA DE srAT

onrA c u aJ uro RU L RUS/LoR t " .................................... 1 20'fN tggo, LE-A,M rAcur pAnuL c,RET LA xce-tgit',........... tio"DtREcTtA t A sECURtrAytt a cnrni rntgl azioeNTt!" ...1s3"EVREULnCa Annreq, GTNERELE tUt NtCOtSXt,

A FOSI UN DTVERS/ON/SI CHMTNAL !" .........................137"IEROR/$I/ t ARABT AtJ FOSti.. t NVENTATT DE MOSSA D!" . 1 41

cAPtTOLr.,rL Vt............... .."..........."....147"pst HoLaGm rc tNinlA'iA-' ijciiiiiit' ie crr sLABr, .. .. . 1 4s"ARH IVELE O F I C I ALE CONI/N D OAR...

DosAREg/ AGENruRiretsr" ..................1s0"A D EPT I K M E D ITAT I E I IRANSCED E N TA Lb) S E RVEAU/NIERESEL E UNOR ANUPNru CXTNCIIIIISTE EXTERNE" .. 154

"REIJGIA <MANANCA, ANUN-ZECI DE MILIARDE DE DOIART' . . . 1 56"/ON CR/SIOIU ESTE UN OM DE CARACTER"....................158,toori stvnnl.loyESrE uNFosr IHTER KGB

TRtMts DE GoRBActov iN uoto6ve, ........160^pANA $/ RUSoFo Ntt RECUNoSc DREpruL MOLDovEt

DFA sE uNtcu nouANtn" .......163

"iNnwrE oe fttrAmnEA cu GoRBACtov,cEAUgEScu A gnur cE s-A DtscurAT iN untre"......16s

"SCENARIU RENTRIJ FOSTIJL OTEGAN SOCIAL/Sr)P REVEDE D EZBI NAREA POP U LAT IE I

$ t ACAPARAREA ECONOMT Et NATTONALE" ................... 1 67"A EXtsrAT iNcA otN '89, uN qLAN RUII-MAGH:AR

DE DtVtZARe n nOUnNtEt!,' ............"CLINTON A,AJUNS LA PUTERE CU AJUTORUL

OCULTEIIUDEO-MASONICE" ....171"DACA NU nOpnA LA NO:JL MODEL DE SOCTETATEoFERtr DE p\1s., nouAvlig urntra saARTAt"........17s

interviu pavel corut

Documents