c85

CARTE DE CITIREpentru

Formarea 'flora\ ttrilor6 crostifte

proluerata do

PROTOIEREULO I. CONSTANTINESCU

Economic

Profesor la Saga cent raid de fete din Bucureci.

Aprobata de Santa Metropolio a Ungaro-Valachiel.

BUCURE8CI14, TYPOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI, 14

1882

'0

a

Nor(' si Nee tort"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CARTE DE CITIREpontru

Forman moravuilor(i 6ilorii si 6icelor6 crogille...craft de

PROTOIEREULU I. CONSTANTINESCU

EconomiProfesor la Se0la centrala de fete din Bucuresci.

Aprobatit de Santa Metropolis a Ungaro-Valachiei.

BUCURE$CI14, TYPOGRAFIA STEFAN MIHALESCU, STRADA COVACI, 14

1882

4)

es a0www.dacoromanica.ro

ELEVELORU SCOLEI CENTRALE DIN BUCUREFI

Se dedica acz%atti carte.

$caniptlit mit cltrt,

Acestd carte ce ye presintii, este o expu-were a mare parte din datoririle religiosemorale, ce unit fiiu seit flicd creptind are a

implini: cdtre Dumnecleg, cdtre sementaii sdupi cdtre sine inse;s1, cum 0 motivele pentruimplinirea acestorit datorii ; a virtutilor spe-dale ce trebue a practica; defectele si vitiilede cari sa se ferescd, cum pi a mipOceloritde cari trebue sd se servescd, pentru a reepiin acesta, si despre cari eu Vamit vorbititin cursulit prelegerilorit nOstre pe cdt

ne-a permisit, assecurcindu-ve, cdcu esactitate a acestoric datorii, -ve."

vorit face sdconservali tesaurulit virtutet sipaces conpciintel, singurile bunuri, cari nepot4 face fericiti, atdt in acesta vietd, cdtsi in cea-altd.

Prelucrandit ace'std carte, am cretlutit, cd

turn-

pulit im-plinirea

O

pwww.dacoromanica.ro

0n'apt putea-o dedica altit cuiva mat bine,de cat voue, scumpele mete eleve, avendiiin vedere marea pi inalta misiune a votsunteti chemate a implini odatcZ in societate ;dick apa, pentru cd femee a este unulit dincele mai puternice resorturt ale societdteZreligiose pi civile ; pentru ca o feemee

bdgdtore de send si religiose-6, estesufletulu easel, cad puns aci ordinea cad t

in bunurile &cake cat pi in celea ale man-tuirei. De aceea Sf. Scripturd dice o femeebunk este unii mare bine. Dar pentru aa avea asemenea femei, trebue mat dnteiiua forma fete creptine pi virtose, insufletits deunit mare 82)&114 de credintd pi pietate.

Iatd pentru ce ve dediciZ mud ace'std carte,scumpe eleve. Priimico dar cu dragoste,pi, in timpulii vostru de recreatiune, °dataspite in societate, meditatt cu seriositate in-veldturile coprinse inteensa, si ve siliti a lepractica, ateit pentru fericirea vostrcl, cdt pia patriei, care face ata tea sacrificil cu voi.

Manic Dumnecleii, bine cuvinteze ostenelelemete pi ale vOstre.

Protoieret I. Constantinesou Economii.

iNe-le" ptd ,

www.dacoromanica.ro

CARTEA COPIILORU CRESTINI

Goneilii si lnorgrile proprif a sanctifies faptelefiilorg oreOinl.

cre,stinn trebue a fi bine incredintatil,cii Dumneleil l'a adusn in acestg lume,pentru gloria sea Diving si santireaDaca ia data o intelegere si o inima, este,ca sa intrebuinteze acestg inima, spre Wittiubi ; si, in1elegerea, spre a privi mgririlesi perfectiunile sale.

Nu trebue dar numal a mgrturisi princuvinte, ca iubesce pe Dumnelet vi voescea'111 servi ; ci acesta iubire 0, fie neince-tatii In inima luT, si sä se vadg in totefaptele sole de pietate, cari Bantu potriviteetatei luf, prin ura de tail ce nu place luTDumnecle0, prin modestia lui si prin altevirtuti ce i se care de Religiune.

1

0

lint

luf.

www.dacoromanica.ro

2

Sa aratamil acum la ce trebue sa, fie preacredinciosu unt flit crqtint. Desceptan-du-se dimineta, sa far semnulu cruces, sa

inchine lei Dumnedeil inima sea, liana.611 cars rugaciunf de asemenea acestora :Dumnefleula mea, Tie inchinit inima mea,primepte-o, pi fd, cu nice unit lucre sat n'opcitd stdpani." Sculandu-se, sa cugete lainvierea Domnuluf nostru si la invierea deapoI, inchipuindull pre unit inviindu pen-tru glorie, 0,i pre altil pentru nefericireaeterna.

Sa se imbrace apol cu simplitate colicendU,data voesce, acesta rugaciune, sea alto -cevaasemenea : 0 Dumnecleulii sufietulue meit Iinvestmente'zdme cu gratia tea, cu seinteniatea si cu halm perfectei iubirt.

Inainte d'a e,si din camera, .0i inainte deofi-ce alta lucrare, sa aiba grije aV facerugaciunea diminetel. StandA cu smerenieinaintea aduca aminte, ca esteinaintea Majestatel lur Dumnecleil, pentru a'laduce respectuhl si inchinaciunea cuvenita.

Cand aude sunetuhl orologiulul, sou cell

0

icanel,

www.dacoromanica.ro

3

putint alit clopotelorA Bisericel, sa, rein-noesca, ridicarea minter si a inimel seecatre Dumnejleu, aratandU acesta prin fa-cerea semnului crucel, precumu faced ba-tranil nostri. Nu trebue pentru acOsta decat una momentt, in care pOte rosti in min-tea sea ver-una din rugaciunile urmatore

Marire Tatalui si Fiuluf si Si ntuluf Duhit.Dumnecleulu sufletulul melt, fif partea

mea de tote -de una.DumneVeulti mea, flu mie milostivii. Dum-

nefleultl melt, numele Tit sd fie mdrititin vecf.

D6mne, ajutd-mf, ca tote timpulic vietefmete, sd fie intrebuintatii spre marirea Ta.

Dumnefleulil met, ajutd-mi, cdctvoit peri.

Dumnccleulu met, ajutd-mf, ca sd nu tone-multumescii.

Dumnecleulii mac, pcitrunde-ml inima dedragostea Ta.

D6mne, af mild de mine, dupd maremils Ta.

0

:

altn -feta

0

www.dacoromanica.ro

4

le 0DumneOettlit meit, primesce lacrarile Isi

ostenetile mele.Mergandu la Biserica, sti fie pAtrunsa do

saute cugetArI; sti, atba in vedere, pe deo parte, santenia locultil unde merge, cadacesta este casaAni Dumnecleti, cerulii sipamentulii, unde Atot puternicubl Dum-necleu domnesce ; este um' palatll undeDumnecblet voesce a fi inchinatii, servitil sirugata ; era pe de alta, scopuld pentrucare merge : acesta este pentru a adora,a ruga si a servi pre Domnul4 ; este pen-tru a atrage asupra-s1 privirea Imp6ratulu1Imperatilortl, si a priimi cu imbelsugaregratiile si bine cuventarilo sale ; este pen-tru a face pe pilm6ntil aceea ce este che-matil a face in eternitate in Celt cu An-gell! si Sftritil ; este in fine, ca sufletuhlsAii, s6, aduco, laude lul Dumnecleil si pla-cutuhl mirosh alai dragostel.

Intrandu in Biseria, sa insuflet6sca cre-dinta WI in fata luT Iisus Christos-, aflatilin Santulli misterd aid Euharistiel; s6, fadio ad4nch inchinaciune, licenal din fundulli

ma

www.dacoromanica.ro

5

inimei : Credit Ddmne si mdrturisescit, cdTu esti cu adeveratit Fiulic lui Dumnedeitcela viii, care ai venitii, in lame sa man -tuesci pre eel pecdtosi. Credit incd, ccl acestaeste insusi prea curatit corpulit Ldii, si a-cesta este insusi sumpit sangele Tea in-vrednicesce-me, ca fdrd osandd sa m4 4m-pdrtasescit cu prea curatele Tale Tainal spreertarea pecatelorit si spre viata de veci.

In via A, suntt lucrari cari injosescll preonni asemanA cu animalulti neintele-getoril ; celti pu inii, not se, leprin s&ntenia scopului pentru care le fa-cerml : si ntil acelea, de a bea gi amanta. SA is dar crepnulii mancarea cu do-,rinte de iubire care bunAtatea Diving,, careII d6, cele necessaril vietei. DupA Mancare sAmultumescA lui Dumnecolet si sA-I arate a-deverata dorinta, d'a intrebuinta in servi-ciuhl si gloria 4ea acesta via ce EIU

sustine, prin nutrimentulu ce ne dA cu a-tata imbelpgare.

SA dick, adesea in sine insV : pentru ce

inobilli,mt,

astit-felt

www.dacoromanica.ro

06

antti ap bine nutritfi, pe cand atateapersene mord de feme, sat n'au de cato pane uscata ? Ce amt facutil inaintea luiDumnedet, pentru a fl mai bine ingrijita ?

In timpull lucrarei 0, cugete din timpain timpt la acestil cuv6ntU alit SantulliSpiritti : a &Internal ndscug pentru a in-era, preculn pasgrea pentru a sbura ; si caaceea ce suntemil datori a lucra, este preau,soru in fata atatort persOne carora sarit-cia le impune o lucrare impoveratOre si no-incetata. C. lucrarea '1 este necessarie pen-tru a se apOra de lene, isvort nefericitilde perdere a junetei ; ca trebue de tim-puriu a se obicinui cu lucrarea, pentru anu o gasi grea in urma. Ca timpulu nu '1este datti de cat pentru a fi cu santeniointrebuintatfi.

La finele Ole!, O. se retraga putina in-tro parte, p cu umilinta, inaintea lui Bum-nedeu, so, reciteze rugaciunea de sera, as-tu-fa:1, ca cum aril fl pentru cea din urma,ora a vietel sale. Pote cine-va, inainto d'ase culca, sit cugete, a acesta di, care s'a

www.dacoromanica.ro

0

0

7

finitti, a fostii o graiie deosebit& a lulDumneleii, fAra sA nu-I marturisesca recu-noscinta ? Noi putem inceta din vietA (seamuri) in fie-care momenta ; asemenea in fie-care momentu putem cadea in grepli; Dom -null insa ferindu-ne de acosta nefericire,putem dar s6, ne damt somnului, far& a-Iaduce multAmita ? Inrautgitu sell inrautA-tita, iata, numele ce merit& cine-va, datanegligeza, o datorie asa de santa,.

IndatA dupa punerea in patu, s colic& :

),Somnulit ce voift dormi, este pentru mineo imagine a mortef, fa Ddmne Dumnedeulicmai, ca sa merit ca dreptil.

Virtutile ()ale mai neoessaril ale until flit sit fiioeorestine, si relele de oari trebne a se feri inaintea

Id Dumnecieti.

Demnitatea until creOinil.

Suntemfi crqtini, prin Darulii lul Dum-nelea, dar scimu -indestult aceea ce sun-temii ca crestinl ? SA fimil cu luare aminte,

0

www.dacoromanica.ro

8

spre a intelege marile darurl ce Dumneleane-a facut in diva botezulul nostru.

Una flu este copila alit unora paringvinovati, care mostenesce de la el, si crimasi ped6psa lora. Botezuld insa a stersa innol pacatula originals sea parintesca, si acomunicata sufletului nostru Darula san-teniel ; ne-a units stransa cu Dumnedeaprin credinta, speranta si dragoste. Dum-neled, prin botezd, ne face a vietui feri-citl pentru eternitate. Din acesta timpaamd cap6tata dreptulu de a-la numi Tataldnostru, si a privi Cerula ca mostenire anOstra.

Botezubli ridicandu-ne la demnitatea deflu al lul Dumnelea, ne-a facuta prin a-cesta flu al Bisericel. Biserica adopts in-data copilula botezata ; nu priimesce in nu-m6rula Holt' sal, si-la face partasa la totebunurile ce Ea a priimitt de la Dumnelet.De atunci nol awl avutu dreptulu a luaparte la meritele suferinteloril si mortellul Iisus Cristos. Ast-fela, ca fil al Biseheel, t6te bunurile sale sunta ale nostre;

0

www.dacoromanica.ro

09

santula sail sacrifici1, rugaciunile sale sifaptele cele bune ale credinciosilora, sendin Ere -care moda, propriile n6stre bunur!.Ce fericire pentru nol a avea Biserica demama, pentru ea Ea ne imbogatesce debunurile sale, din cari, cela mai mice, estecu desaverfte mai pretiosa de cat tote bo-gatiile pamOntului. Cum dar nu vomaiubi unt Dumnelea care atata ne-a iubital ?

Sa, invOtama de la unit Imperatore cres-Una, stima ce trebue sa, avema de che-marea nOstra, d'a ft crestini. Tata, cum diceLula Parinte Bisericesca, vorbinda de Im-peratorula Theodosie : Flit se credea maitericitit a ft membru BisericeI, de cdt a ftmare Imperatorit pe pdm6ntit." Ast-felaTheodosie, ca si altil, cari faca admiratiuneatutulort% seculilora, stima Darula Cristia-nismulul. Sa, imitama dar acesta frumosttessemplu, si sä marimil pretutindenea sitota-de-una calitatea 'Astra de crestini.

O www.dacoromanica.ro

10

Indatoririle erekitinulul.

Daca chemarea la cre,stinismil este unit'a9a mare dard, care trebue s fie 6re in-datoririle sale.

Ele suntil : I-id. A crede cu statornicietad aceea-ce Biserica ne arat ca vointd,a lul Dumneqed, bed maT bine a dice : mis-terele credintei, maximile virtutel predicatede Domnuld nostru Iisus Christos, resplatadreptilord, peclOpsa pec ,tqilord. TotY amdpriimitd botezulti cu acestA conditiune.Preotulti, inainte de botezd, a intrebatd pefie-care dintre nol Crecp in Christos cain Imperatulit si Dumneeleir si respunsult,prin gura naplui sari napi, a fostd : Creelic."

Dar sa ne aducemtt aminte, ca, acesta cre-dint trebue s fie tare, roditOre si gene.rosa. Tare, spre a nu ne indoi in nimictide cea ce trebue a crede ; roditOre, pentrua sAveresi tot-de-una fapte, conformd cucredinta, si a nu desminti credinta prinfapte, dup4 cum facd multi crqtini, cars,cum dice Ap. Pavel : mdrturisescu pe Iisus

;

Bwww.dacoromanica.ro

11

Christos cu gura, pi se lepddei de Blit prinfaptele lord" ; generosa in fine, pentru anu ne rusina spre a marturisi credintanests, inaintea emenilora.

II. A ne lepada do spiritula cela rati sido tote lucrurile lui, sea de lume si de-sertaciunile el. Acosta este Inca o condi-tiune cu care amt priimitt botezula. Preo-tula a intrebata pe fie-care : Te lepeckt deSatana pi de tote lucrurile 14 pi de tocingeril lia ?" si respunsa lul, prin guranasulul sea a nasel, a fosta : life lepcidd."S cugetamt in destult la acesta lepadare,si fie-care O. scie, ca ea este o indatorirece amt luata, de a fugi de tete lucrurilespiritului celui rat, cari santa, pecatula ;.,i de a nu iubi nici de cum pre angerii sal,set inal bine a lice, mincinosele bunurisi placerile inselatere ale lumel, cari tragapre omens la pergare. Ca este o indatorirece amt luatt inaintea lul Dumnalea si aBisericel sale, in fata angerilora, cari atfosta martori si care o pazesca cu ingri-jire in Celt. Ne-ama insarcinata a fl cre-

ca,

O 0www.dacoromanica.ro

12

0 0dincio0 acestel indatorirl ce ama luata. Ne-ama lepadata de spiritult rail, trebue dara ne departa si a nu mat avea nici o afa-cere cu ela, data voima a nu fi inplatort.Facutama acesta ? Sail cela putint, o vomaface in viitora ? Putevoma not ore sa nemat intOrcema la acesta tirana de care neawl lepadata cu atata formalitate ?

III. Marturisirea Credintel creWne ne in-datoreza a vietui in nevinovatie. Pentruacesta preotula, dupa ce ne-a botezatu, ne-aimbracata cu vestmenta alba, clicenda :

,,Imbracd-se robuld (set roba) NI Dumnecledin vesttnentulit dreptdtii : in monde Tatdluipi alit Fiului pi alu Sdntului Dullit, acumitpi pururea pi in veci vecilorit, Amin." A-cesta vestmOntit alba si aceste cuvinte tre-buie a ne aduce aminte indatorirea ce a-verml, d'a pastra cu sill* curatenia cesufletula nostru a primita prin Darula San-tulul Boteza. Meditatt, scumpe ffinte, acestecuvinte, si aduceti-v6 aminte de aceea cevi se va intampla la judecata cea din urma,daca veil pata acesta curatenie a sufletu-

0www.dacoromanica.ro

18

lul prin o viata necre,stinesca. AcestU vest-mentu alba cu care amil fostil inveartmu-tap', ne va condamna In c ioa cea Infricofatta judecatel ; preotula care ne-a botezata,se va ridica contra nOstra, psi vs, ere WIDumnecblell osanda pentru reaua intrebuin-tare ce amt facuttl din DarulU BotezuluI.

Unil 11111 sal flies ere tiny trebue a kora faptebune { virtutea) din junete.

Este de cea mal mare Insematate cacopiii s lucreze fapte bine (virtutea) Incadin primif lora and ; cad directiunea ce lise va da de mid, awn o vora avea si Iamarl. Daca se gasescti Ori-cart deosebirlla ac6sta regula, apol ele slInta fOrte

Sa ne inchipuima unq caletora, care In-cepe o lungs si ostenitOre caletorie. Dacaeste destult de intelepta si fericitt, pentrua lua drumula celu bunt la Inceputt, so-sesce cu ufmrinta acolo uncle dorere ; dardata, din nefericire, se ratacesce 13i iea ocarare abatuta, elf se perde eu catil merge

433

rail.

www.dacoromanica.ro

014

O

mal multi ; fie-care past ce face, se de-pArteizt, de scopult ce' propusese. Iat5dragii mei, positiunea critic, in -care ne a-flaand in starea copilariel. Suntemt, pen-tru a lice ap, la intrarea vietel. Doug cATdeosebite ni se presint5., aceea a viciululsi aceea a virtutei. Daca suntemu ne-inte-lept1 a apuca pe cea d'antelt, vornt facela fie -care past greseli, ne vomt poticnivomd cadea din prtpastie in prapastie pang,vornt ajunge la o spalmantatOre isbire,care ne va causa o eternA, nefericire. Dardata vomd apuca pe calea binelul, vomitduce o via dulce si linistita ad pa pa-m'entt, si ne vomd. aesigura pentru eterni-tate, resplata ce Dumnelet a hotAratt pen-tru sufletele virtOse. Judece dar fie-carealOgAV din aceste dou6 c6,1 cart duct latermenT prea deosebiti.

Totult atilrn5, de acestA alegere, si demodult cu care cine-ve se conduce In tim-putt celort anteit an aT vietel ; cad ti-neril cart s'ad obicinuitt din copillirie lalucrarea virtutei, pastrezA acesta obicTnu-

,

si

si

www.dacoromanica.ro

015

in in tat, via Tort. Und vast. not. Os-trezt multu tmapt mirosult celel d'ant6itarome ce s'a pust inte6nsult. Acest1 vastnot este inima copilulul. Acosta, inima, vasimti tot-de-una cele ant6it obiclnuinte cecopilult a apucatt. Fericitl copil can iatbune obiceiurl ! Si vrednicl de planst sunttaceia, care iat pe cele rele !

Cea mal mare parte din copil isl inchi-puesct, ca relele la can suntt supusI, nuvord avea nici o urmare nefericitt in ve-nitorii ; ins& esperienta ne aratt in Otisdilele din potriva. Not vedemt in tote qi-lele, a aceia can at luatu obiceiurl rele,in timpult copiltrieI lord, nu se indrep-tea nice odatt. Iubirea vitiulul sot apli-etrel role se intaresce in el eu timpult,si din copil vitiosI, devint mai tot-de-una6menl si femel desentatl si stricati.

Santuld Grigoriu si Stntult Ba-ilie, in-vata la Athena cu Iulian, tintru Printt,care in urmt deveni Imporatort. El des-coperirt indatt desfranarea spiritulul satin fisionomia si exteriorult sat. Ochil sal

0

www.dacoromanica.ro

18

43*

erad sperio0, privirea furiOsA, aerula obraz-nicti, ridea f1Sra. masura i Cu marl hohote,propunea cestiuni netrebnice i respundeala aceia cars 'hi intrebat intfuml moddintuneeatd si incureath. Putiml silitorii ainv6ta adev6rurile CrefItinismulul, se apneanumal la astrologie, la magie, la tot&credinta deprta a paganismului. T6te a-cestea, §i alte rautati ale sale, pe cari nule putea ascunde, a facuta pre Santul

: ea imperiuld Romaml brannee and §erpe in sanuhl Mu. Santulli °manu s'a cad in urra s'a v6ciatilin destulti, ca ceea ce Eld a presupusg, afostu adev6ratti. TOte relele aplicari ce s'atlobservatil in Iulian cand era june, s'ail aatatal cu mat multa, putere inteensulu,and a devenibl in etate de barbatu. Ehla devenitt unuhl din eel mat marl vraj-ma0 at creptinismului ; a mersti eu necre-dinta pans a deschide templurile mincino-010111 Vet, cti insult a indeplinita functiu-nile de mare preotil, cu t6te ceremonielepagane, silindu-se a Merge caracterult ba

i

G-ri-

goria A lid,

inplata,

a awww.dacoromanica.ro

17

tezulul sat, cu sangele victimelortt ce ea-crifIca

Nimeni sit nu se indoiasca, a purtareace va avea ca copilt, este o prevestire ne-greOta pentru ceea ce va avea in veni-tort. Obicinuintele ce is tine -va in timpulitcopilariel, semana cu acele caractere trasepe cOja unul tinart arbore, cart creszt, carise desvolta cu elt, si cart fact parte dinelt insut;1.

Arad fostt rat crescuttl, Ikea Petraceld mare, Imperatorult Rusiel. In loci" caexcesele naturelulul met feroce ea fie pe-depsite, at fostil lingugite. Simta acestasi rosesct, dar obicintiinta este atat de pu-ternica, in cat nu pott stapani mania rlbarbaria mea. Et care amt schimbatt mo-ravurile supuOlortt pututil same schimbt pe mine.a

Iata aceea ce fie-care va incerca Intr'oDaca, ca copilt, nu se va inveta de

timpurit a infrana patimile sale, can sunttacumfi ca pull de let, pe cari 1-art puteacu usurinta domolesca, ele vort de-

0-

idolilorg."

meT, n'amg

di.

sal

0

0www.dacoromanica.ro

O

18

4

veni asemenea leilord furiosI, can '1 vasfasia.

Unt betranff pusnicil Intrebatti ilindti deucenicil sal, asupra modulul d'a Invingepatimile, elil le respunse prin figura ur-matOre : porunci unula din ucenici a scotedin pamentil unit tinerela arborasu (era a-colo una locil plantatil cu cypri) cel aretksi uceniculd ilil scOse cu o singura, mama.In urma II areta unto altula mai maricelil,pe care asemenea '111 sc6se cu mai multaostenela, punandii amendoue manile. Pen-tru a scOte uml alt1 treilea, care era malmare, trebui ca unulh'i din sotil sal sa-1 ajute, si Inca cu multa ostenela. In fine,betranulti le grata unubl, care era destultide grosu. Toti discipulil se pusera, la lucru,si nu putura catu-0 de putiml al-a scOte.Iata, dragil mei ucenicl, le dise atunci be-tranulu, aceea ce suntti patimile nOstre. Lainceputa. cand ele abia a prinsa ritolacina,este usoril a scapa de dansele cu putina,osten6la ; dar sand, prin o lungs, obicInu-nuinta, s'ail lasatti sa, prin adincl rada-

0www.dacoromanica.ro

19

0

dill in inima, este fOrte greil a le stApani.Lucratl dar de timpurill a combate si in-vinge pre vrajmasil, cari in urma v6 vorticausa puternice lupte si pOte chiar perde-rea \rostra,.

Inbirea de Dumnedefi.

Dumnedeil ne-a adust in lume, pentrua'111 iubi si a'111 servi.

Trebue dar a privi iubirea de Dumnecleilsi servirea sa, ca cea mal neaperat5, .dinindatoririle nOstre.

Fie-care s'aril privi, farl indoiala, ca unitcopilti denaturatu, (stricatti) dad, n'aru iubipre aceia cari i -au datti vieta. Dar s5, cu-getamil, a, avemil in ceril unti parinte,care este cu desavOrsire mal demng deiubirea nOstrA, unti p&rinte care ne-a iubitilde mil de or! mal multil, precum n'arilputea 0, ne iubescA tatalil si mama n6s-tra. Acestu phrinte este Dumnecletl. Ehlvoesce ca toil Omenil Baal iubesca, si 'Iplace, mal cu sema, a priimi inchinticiunI,

0

www.dacoromanica.ro

20

set respectn de la inimile junerpentru cgsuntn ma! curate, mal nevinovate.

De vi iubirea de Dumneleit care sacri-ficil ostenitere, totusl acestea n'arecare sa fie mai pre susti de puterile chiarale copilulul, cad! s'a vadutil unit marenumerit de copil, exersandu iubirea de

Dumneleu cu bucurie si fericire.Tobie, din copilaria sea, 31'21 avutu aka

ambitiune, de cat a iubi si a servi pre a-dev6ratulti Dumneled, pe cand eel altf co-pil de etatea sa, ingenuchian la picidreleidolilorn.Samuil flinch." dusty in templu,din fragetea sea copilarie, a exercitath iu-birea si pietatea sea, can ail placutd lulDumneqen, in atat, ca, in etatea de 20an! a fostn ridicatn la inalta functiune deProfetii si Judecatord." Pentru ce dar, fie -care copila O. nu OM face cu ajutoruhllui Dunmegen aceea ce acestia facutn ?

Suntn unit can cugetg, ca junetea estetimpuld placerilern, si ca, numal intr'o e-tate ma! inaintata trebue a ingriji pentrumantuire. Daca este asa, ascultatl. Sautuln

Q

nimici,

an

o 4www.dacoromanica.ro

fl

21

0

O

Nil, la inceputula junetel sole, se inselasede placerile lumei, cari Paa dusa pint lacrima, ; insa adeverurile Religiunel cu sariaii fostU crescuta in copilarie, desteptaraindata cainta in aufletula sou ; si fara aastepta ca sa se vindece d'o bOla puter-nica, care 1-a condusa la mormOnta, plecaa se consacra lui Dumnelea in pustie. Pecale, unit Saracin ilia intreba : tine era, deunde venea si undo mergea. Nil ii desco-peri planula sou : Saracinula observandu'ijunetea, Tu trebuia a ascepta bs!l-tranetea, pentru a incepe o asa vista sin-guratica. Bgtranetea respunse Nil, dardata tu oral destinata a servi pe printulu

trebuia a ascepta imputinarea puteri-lora tale prin betranete, ca apol sä intriin serviciulii sau ? Nu, far& indoiala, diseSaracinula.Pentru ce dar, adaoga juneleBantu, e& sa, fact in privinta stapanuluiUniversului, aceea-ce tu n'ai voi eä fadin privinta unui Printu pamentescil ?" Sa-racinult nu mai avu ce respunde, si de-parte d'a mai osandi planula lui Nil, nu

II Ilse

I

www.dacoromanica.ro

22

0

se putu opri d'a nu amdira intelepciunea lui."Formati-v6 dar dup6. acestii frumosii me-

deltt, scumpil mei, si v6 ptziti a credo, c6,

pietatea si iubirea de Dumnelet, nu suntdfapte potrivite junetei.

Fie-care va osandi negresitt pre aceitcopilt, care art cuteza sit flick ca pe cAtteste june, nu este indateratd a iubi pe pa-rintil sei ; si c5, la timpii va sci st'si im-plin6sch, acesta datorie. Pentru ce dar 86,cuteze a tine acelasi langagit in privintalui Duni/lege:1, care este colt mai buntdin tett pArintil ? Scie tine -va, ca va ajungeo etate mai matork in care eel mai multiisi propunt d'a se leptda de plAcerile lort,si a servi pre Dumnept ? Val ! cine-va morein junete, ca si in betranete ; si ce nefe-ricire pentru Oa data mortea lit suprindein desordine, cum a surprinsil pre Abesa-lom si pre altil multi.

Silesca-se dar fie-care a dobendi acesttiubire, pe care Dumneqeil are dreptult a ocere de la nol, si pe care nol nu 1-o pu-temt refusa fail o ingrezitere nerecunos-

0www.dacoromanica.ro

23

dup. In fine, spre a nu se insela nimeniluandt iubirea Orlin pentru cea ailev6-ratA, WA, principalele fapte ce se cot dela unt copilt sat copila.

I. Sit se tem& do fapte rele si sb, le u-rasa, mai pre susii pe tote lucrurile, pen-tru cA, ele nu plact lui Dumnget, ccisuntt unt dispretil pentru d6nsult.

II. S se silesa a castiga virtutile ceDuranget cere de la °mt. Acesta estemeritult iubirei, de a voi cine-va placli,

in totuld aceluia pe care iubesce.III. S6. alb pre Dumnelet tot-de-una

in mintea sea, si s5,11 dea lul tote lucrurilesale. sa nu fad. nimict Mr& a examinadata acesta este vointa lul Dumnget, sifar6, a'111 ruga de a'l inspira aceea ce Eiacere de la, densult.

IV. SA facA adesea fapte demne de iubi-rea tie Dumneclet ; s6, se silesa ca Dum-nelet sa fie servitt si iubitt de tots 6me-nil ; s nu sufere de a vedea pre acestabunt Duranget nemultumitil, si so intro-buinteze tote miqlocele cuviinciOse, de a

0

sit

www.dacoromanica.ro

24

face si pre apropele sad servi si iubi.Sa fle credinciosti inv6tatatilonl sale, siincepA din junete a iubi pe acela, pe carenu trebue nicI o-data se inceteze a'111 iubi,spre a nu incerca inteo di amara parerede rad, ca fericitulti Augustin.

Mama acestul ferieita n'a negligetil ni-micil pentru a'l inspira o curata pietate ;dar elu astupandil urechile la inteleptelesfaturi ce ea II da, s'a lasatt a se stApanide vithl, si a cadea in greselile junetil,astd-fehl, ca deveni scandaluhl Africei.Dumneded insk, prin darul std, 1'a scostdin acest& perdatOre tale, unde patimile

dusesera. Intelegendil nedrepta si ne-demna sea conduita, catre acestu Dumne-dell de bunatate, si pAtrunsil de cainta ceamai amara, striga adesea, adresandu-seDomnulul: to -am iubitu Area tdrziti,bundtate tot-de'-una veche 0 tots -de-unanoue. Te-am iubitu Area tarzfil ! De ce nupotty sterge din numeruhl dilelorti mele peacelea ce n'amtt tntrebuintatll a Te iubi siservi ! Le void plange, cehl putinu,

a'111

s6.

'hi

Ea

tali-0

www.dacoromanica.ro

25

41>

de-una, nu me void mangaia nicI °data.Iata ceea ce produce ratacirile junetel :

pareri de red, lacraml, remurarl ; pe cattimpe cu iubirea de Dumnelee nu estetote ast-feld : Ea lase, dupe, sine paceainimei, marturia unel bune consciinte, eispore* unef recompense venitOre. Se, lu-creze dar copil a dobandi acesta curate,iubire de Dumneclet, care singura 11 vaputea face fericiti acume ti3i in eternitate.Tete tale -alte yore trece ca a umbra; darrOdele iubirei de Dumneqee yore remanein eternitate, 0 din tote bunurile ce aveme,numal aceste rede singure ne yore rema-nea, prim cari vom putea afla tiara inain-tea he' Dumneded.

Rugficiune a.Practica pietatii cea ma! de capetenie @i

mal necesarie este rugaciunea. Ea este unitmipoce, nu numal de a aduce lul Dum-neget inchiniiciunile ce II datorame, darInca atrage asuprane darurile bine-cu-

pi

pi

www.dacoromanica.ro

26

ventarile sale, pentru care Ap. Paul, nelice : sd ne rugdmii, neincetatic. Ne putOndilinsa intrebuinta in rugaciune cea mai mareparte din timpti, A nu lipsimu, celfi putiml,a intrebuinta cele d'anteiti si cele din urmamomente ale lilei.

Una copila bine crescutu, ilsi face legea saluta in fie-care dimineta pe tatEti ,i

muma sa. Puteva dar fi ertatd, daca nuface pentru Tatahl sat, care este in Cerill,aceea ce face pentru parintii sal Omen-tescl ? Nu, negre,sitfi. Santulli Spiritti nerecomanda rugaciunea cu multa ingrijire,tend ne lice : Inteleptulie sell mai bineacela cares doresce intelepciuneava facein tote diminetile, ca inima sa sd cugetela Dumnecled creatorul21 Mil. EN' se va rugain presenia celui Prea limit i ; va deschidegura pi va ruga pre Dumnecleii pentru gre-paele sale.

Nol datoramil lul Dumnelea t6te faptelen6stre ; dar mal particulars it datoramapre cea antelli a lilel. Acesta il este ceamal placuta, caci prin ea II consacramfi pe

www.dacoromanica.ro

27

tOte cele alto ; ne atragemti bine-cuvOnta-rile sale asupra tutuloril celorii alte fapte,dupe, cum Israe]itil in desertil culegeu di-minota mana, cu care se nutrea tab, lioa.

lucru insemnatii, aceia cari negligeuatunci a o culege, dupa. o ora, n'o mai ga-sell, cad nu mai putea tinea la ivirea sO-relui. Dumneleii care o fAcea sA cad&in tOte diminetele, o facea sa nu mai potAtine la ivirea sOrelui ; pentru a invcIta pretog dmenif, cd trebue a se scuts inainteaiviret sdrelu, spre a Line-cuvdnta pre Dam-nefleic, pi adorn la inceputulii,

Dar cu co dispositiuni trebue a plati a-cestitex ercititi alt diminetei ? Santulli Spi-ritti pare a lice : inteleptula trebue in totediminetelc a da lui Dumneflai cele anteiucugetcH ale sale, inchincindu-se multu-9nindu-i de tote bine-facerile sale. Se va rugain presenta cold Prea Inalt, adica, va a-vea in vedero marirea lui Dumneleti, careeste presinte, si caruia are onOre a 'Ivorbi ; pentru care, in consideratiunea a-costel marirl nefinite a majestgel lui Dum-

0O

Si,

alit

pi

www.dacoromanica.ro

28

nelet, se va ruga cu luare aminte,pi cu untl adAnct respeett, cerend-A

lul Dumneclet ertarea grepalelort pi suspi-nandu cu infocare dupA darurile sale.

Pentru a practica rugAciunea, dupA scu-lare, copilulA sa stea cu smerenieIoct retrasti, depute de sgonaott pi de talice artl putea sA 'hi intrerupa, pi aci :

I. SA se inchine hal Dumnecbleil din tot,inima, sea, recunoscenduat de Creatorultit Domnuld sail, de la care atarna totii ceea-

ce are pi ceea-ce este.II. SA '1 multumescA de tote bine-face-

cerile ee a priimitil do la Eld, de darultice faeutt de a se nasce in sanuhl Bi-sericel Ortodoxe, unde i s'a impArtApitilmeritele patimeloril pi mortil Divinulur sat

pi l'a invetatti cu WU, sill* pi in-bire tote adeverurile necessaril mAntuirilsale.

III. BA. 'I cerA cu ertarea tutu-lord grerjlelorti vieier sale, prin cari a ne-muitumitti bunatatea sa pArintesca,, intre-buintanchi rail bine-facerile sale.

0

inteunt

i-a

umilint5,

umi.linta,

Fild,

www.dacoromanica.ro

IV. Sil 'I cera ajutorulti sah d'a intre-buinta diva fn lucrarea fapteloru celortt

bune ; sit iea hotararea d'a muri mai bine,do cat d'a consimti la ver o fapta rea ;propun6ndu-si d'a departs, ocasiunile per-ptOre.

V. Sa dea lui Dumneden tOte faptelesale de fie-care di, si sa rOge de a lebine-cuventa; s cera Whit inspira si diri-

gea in tOte faptele sale ast-feliA, ca totesa fie spre santa lul marira si iubirea sa.In fine sa se recomande Santel FeciOre,angerului pazitorn, si santel sau santulutalit caria nume pOrta,

Intrebuinteze fie-care numal` cite -va mo-mente la acestii santti exersicid, insk in-trebuintezele cu caldura ; si fie siguril cadace va fi credinciosii, se va conving deadeverulti acestui cuventii alit Santului Spi-ritti, care dice : aeeia cari veghiazd de di,mineld a cduta intelepciwnea, o voru gdsi.

Daca este o datorie a incepe dioa bine-,tottl asemenea trebue a a si flni. In legeafcea veche Dumnedeti a comandatil ca sa

tev

29

'is

www.dacoromanica.ro

30

0i se aduca unu sacrificial dimineta si al-tulti sera, pentru a ne inveta, ca dupacum trebue a'111 adora la inceputulti qilei,total asa trebue a-1 multumi de bine-face-rile sale la finitult ei.

Cea mai insemnata parte, a acestui exer-siciu de sera (alit rugaciunel), este exams-nultl consciintei, pe care nu trebueuita nici °data, data dorimti a inainta inlucrarea faptel bune. Examenubl consciin-tei este anti mililoct mantuitora pentruindreptarea relelortl obicinuinte ; pentru a.pararea de pecatil, sail pentru scaparea in-graba de densulti, cand cine-va din neno-rocire l'a facutii.

Fara intrebuintarea acestui exersititi man-cine-va tot-de-una cade intr'o mul-

time de pecate, in can ramane MI% a a-vea dorinta sail cugetarea d'a scapa dedensele. In fine, examenula consciintei, facemarturisirile la Duhovnici mai usuri simai rodit6re ; ne pregatesce pentru morte,pentru judecata si vecinicie, si ne face aexersa acesth instiintare mantuitOre a In-

tuitorti,

0

www.dacoromanica.ro

31

teleptulul : Inaintea judecdtei, examinati-ve"inpive; si yeti cdpdta cand veil ftInaintea lui Dumnecleii.

Siliti-ve dar, dragelorti fiinte, a practicaacestd santil si folositora exersicia. Pen-tru acesta, sera, inainte de culcare, stallcu frica, si cu cutremura Inaintea icOneloria,si aduceti multumita lul Dumnedea de totedarurile ce ail priimitil de la Elu, si inparticularil pentru ca v'a pastratil in tim-pull

Regese fie care lui Dumnecoleti, ca sa '11fad, a cunOsce greselele ce a savarsitil intimpubl dilei, pentru a'i putea cere ertaresi a se indrepta. Examineze-si in urrna fap-tele cari II santu mai obicinuite. Pentruacesta, amintescasi in sine cele mai in-semnate fapte ce a facutti de diminetapana sera ; asemenea data in adunarile cea avutil, a scandalisatil pre semnulti sailgrin cuvintele sail faptele sale; sail datainsusi s'a lasata consimta la faptele oncuvintele altora, din temere ca nu cum-vasa nu le displaca, sal BA fie desprotuita.

O

mild,

sa

0www.dacoromanica.ro

82

Examineze-se Inca, daca a opritt pre aprO-pole, and i-a fosth in putere, ca BA nunemultumesca pre Dumneleil ; data a in-trebuintatu bine timpulti salt, sail data l'aperdutti intrebuintandu-ha rati, sate Para fo-lost; si asa mai incolo.

Dupa ce a observatti gresalele ce a fa-arate apol o adeverata cainta, si for-

mezell hotaresc d'a se pazi a doua qi, ca sanu le mai faca, si intiparescasi-le in aducereaaminte, spre a se acusa de densele la ceaanteiti a sa marturisire.

Daca, din nefericire, in examenulti ceface, gasesce ca a facutii veri-unt rat, sanu termine rugaciunea, Mt a nu pl'angeamaru ticalosia in care a captu, si sa a-rate o durere adanca, a a nemultumittpe santulti Dumneieil cell iubitu. Celt er-tare, cu tbta durerea inimel, si sa raga-duesca a se va inarturisi Duhovniculul,in timpuha celti mai scurtal putincios4, sichiar a doua Ali data o pdte face. Val I

dragii mel, cum pdte ulna sufletil a adormi

cuta,

www.dacoromanica.ro

33

0. ,C,

Para temere si nelinisce, cu o mare gre-sdlo, in consciinta sea !

Sit se recomande in urmg, lui Dumneclet,si sna 'lige ala pazi in timpula nopteide ten, intemplarea.

Si dupe, cum la inCeputula Tie! a ce-ruta lui Dumnelee ajutoruhl de a vietuibine, asemenea 0, alit, acum darula dea muri bine. Finitult fie-celia dile este oiconl a flnitului vietel nostre ; se, finimiidar fie-care din calilele nestre, cum am doriO. finima odatg, vista nOstra.

0 rugaciune auclita.-L line turcil doreacu infocare a lua de sotie o fate, bulgarrt,care era crescuta in Religiunea Cresting,.Ela intrebuinta totula pentru a o face se,se invoesca la acesta ; dar ea nu voi, te-mendu-se cu resona, a nu'si espune cre-dinta sea. Mahometanula, veclenda cg, to-tula era nefolositora. nu mai consults decat desn&de,jduirea sea. Ela alerga, la mar-turii mincinese. Aceste mkturii declarag,a juna bulgarg, a promise ala lua de sotusi a imbratisa Religiunea lui Mahomet.

2www.dacoromanica.ro

34

Ea tagadui si una si alta. Cu tote acestea,judeciltorult o biga in temnitk unde mamasea o urma. Aci, incredintata, ca domnulunu parasesce nici-odata, pre aceia ce'luchiama, cu incredere, rostea neincetatil a-ceste cuvinte : Domnula met si Dumne-deulA meg, scif ca suntit a Ta, scapd-mede acestd nenorocire pi chiamd-me la Tine."Rugaziunea sea ft audita, si muri a douacli dupa intemnitarea sea. Pazitoril temni-tei ved6ndta o mare luminA in camera uncleea se afla, alergark si gftsind'o mirth, res-pandira, scirea in tail orasult.

Serbarea Duminecer serbiltoriloril.

Serbarea Duminecel si a serbkorilortieste unu puternicii midilocil, care ne facesa, inaintarna cu iutela., in lucrarea fapteibune, pentru care finite asezatii.Trebue a implini cu demnitate acesta, da-toria, si a nu ne tiri de esemplulit atatorucrestini, cari nu respectoza, aceste Bile,

pe cari unii le intrebuinteza, in lucrariC9 4

O

aei

Wan st

www.dacoromanica.ro

35

lumesci, fart', veri-o deosebire de cele-

1-alte dile ; altil le trecti in lene sal de-sarte plimbArT, ca cum Dumineca si ser-brttorile nu suntti asezate de Cat pentrudesfiltAri, fart a considera, di dad, repao-sulti corpului este prescrisfi in acesteapol acesta este, ca spiritulti d, se potAocupa mai liberii cu lucrPiri religi6se si depietate ; in fine, altii le intrebuintezil infapte rele, precurnti ; vorbe necinstite, spec-tacole, danturi, etc., can fuu din acestedile, aci dile ale spiritulul reii, aci ale lumei.

Aceste dile trebue intrebuintate cu san-tenie dupe scopulti ce Dumnedefi si Bise-rica le-a asedatti.

Daca acela care a adunatti lemne indiva Sambetei in desertfi, a fostti osindittila uciderea cu petri, dupa, judecata lulDumnedeti, ce se va intampla 6re cu acelacare ped,tuesce ? Daca o assemenea lu-

crare, care nu este rea in natura sea, anemultumitti pre Dumnedeti, numai pen-tru d, era oprita, tine va cuteza Ore a pe-atui in aceste dile ?

O

dile,%

O

www.dacoromanica.ro

36

I. Trebue sa ne examinamil consciintacu ingrijire in dilele de dumineci si sserba-tori, si sa ne curatiniti de gresalele ce amufl facutti in timpulti septknanel, prin

fapte bune ; si din poste in posttiprin impartasirea cu corpulti si sangeleDomnului nostru Iisus Christos. Dacil nuvoimti intr'o di de serbatOre, sa esimii inpublica investm6ntag cu haine murdaresee rupte, ci cautamil sa, fie curate, ne-gresitti pentru respectulti solemnitatel, cumOre vomii cuteza sa ne presentamti ina-

intea lei Dumnedeti, in aceeasi di, cu untisufletti patatti de pkatil ? Daca se vedein aceste dile mai multa stralucire in Bi-sericile materiale, negresitti pentru a onorapre Dumnedeti , apoi lAsavomil sufletelenOstre, cari suntti Biserici vii, intr'o posi-tiune care'i face orOre ? La ce serva, diceunti parinte bisericescti, tote podObele dinafara, daca interiorulti este plinti de necu-ratie ? Acetc6 sag aceia cari nu pcizesea cu-rdtenia corpului pi a sufletulu'l in Ogle deserbdtori, facie ca aceste clile sd fie s6rbei-

O

ca-

inta si

www.dacoromanica.ro

37

toil de tristete si daere ; pentru di estepeste putintd set guste adearatcl bucurie a-cela pe care consciinta Vic mustrd, cd a fa-cutit sufletulli sdit locuinta spiritului reit ,seft rentald."

II. Dumineca si serbatorile trebue sa asis-taint.' la serviciuld santei Leturgii, care sesevarsesce in Biserica. Fericitulti Augustin

ne arata in confesiunile sale, folosulil ce elutrase din acesta, dupa indreptarea sa. ETA,dice, cd la inceputit era prea multit mipcatiide cdnturite Bisericei, care immuindtc--i,

inima, lift facca sd verse riuri de tacrami.

Si acestit folosit fit mai mare si mai sta-fornicit Inca, cdnd incepu aft milscutd maimultit de frumusetea lucrurilora, ce se cdnta,de cat de cdntare insdld. Fie-care va trase

assemenea folese, daca va asista la servi-ciuld Bisericei, nu pentru a pricinuia ride si a privi intr'o parte si in alta ;nu pentru a vedea si a fi veclutii, cum facfiuntil prea mare num'ern dintre tineri si ti-nere ; ci a asista cu tat' respectuln ce se

0

cis%

www.dacoromanica.ro

38

0 0datoresce easel lui Dumnede-a si presenteilui Iisus Christos in Santa Euharistie.

In fine, trebue a intrebuinta repaosula a-cestora santei dile, dupa care va urma repao-suit' eterrra, a caruia inchipuire sunta acestedile, si diva care repaosil trebue a sus-pina. Sa cugetamti la acea mare si feri-cita serbare la care suntema chematl a ocelebra in Cera, unde vederea Id Dumne-dea umple'ncla inimile nOstre d'o bucurienemuritOre, va fi pentru not o s6rbatOre,care va tine in eternitate.

Persecutiunile insasi, nu impedica precrestiniI celor anteia secoli de a celebra Ser-batorile BisericeI. O fedora numita Anys,se ducea la adunarea credinciosilora, candunit soldatii ala Imperatulul Dioclitian, za-rind'o, it esi inainte si-I dise : Oprescete,unde mergi to ? Anys, temendu-se a nufi insultata, isI Mai truce, pentru a ca-pita de la Dumnedea puterea d'a se im-potrivi ispitei. Soldatula maniindu-se a eaii respundea prin acesta semna la intre-barea ce-I facuse, puse mina pe de'nsa si-I

4 0www.dacoromanica.ro

39

dise cu manie Respunde-mi, clew esci tu,pi unde mergi ? Atunci Anys respunse cucuragit : Suntii soya lui Iisus Christos,ii mergii la adunarea Domnului." Et te°preset' a merge, D.' dice soldatult, tu tevel inchina astir, -di sOrelui impreuna cu noi;si tot-odatA ii r6,pi voalult cu care ea isiacoperise fata. Anys se sili opri, siscuipindu'it in fata, ii dise : Mergi, nefe-ricite, Domnulit Christos te va pedepsi."Soldatult deveni atunci furiost, si tragendtsabia o infipse in inima feciOrei chrestine. Eaca, flu inecata, in sange ; dar sufletult satft coronatt in Cent.

Virtutile cele mai necessarii ale unui fiice

chrestine, relele de cari trebue a se feri, relativtla apr6pele sat.

Inbirea ce copili datorezi, pirintiloril lorfi.

Onore'zd pre tatdlit OA pi pre mama ta..."Iata porunca Domnului. Mt a pus'o indaMdupa, acelea cari ne poruncescii. iubi

0 0

flit eat

Wit

0

a'lii

qi

www.dacoromanica.ro

40

si servi, ca sa invete pre copii, ca,dupa onOrea si cultulu ce suntemil lui da-tori, nu este nimieti mai necessarld, maidreptti si care sa se recomande mai nea-paratil, ca datoriile copiilord catre parinti.Insusi paganil ai fostti incredintati de acestdadeverd, ca celit anteid principid alu mora-lei lord, adica : ca trebue a onora preDumne;te4 pi pre petring."

OnOrea ce copiii suntd datori a da ta-talui mamei lord, coprinde patru datorilprincipale : iubirea, respectulii , supunereapi ajutontlii.

Iubirea. Acesta antOia datorie coprindepe tote cele alte. Dar sa vedernti ce esteacesta iubire ? Este and simtimentd carenu se definesce ; cine-va 'ld simte maibine, de cat ald areta. Copilulti simte o a-plecare duke, care 'Id face a cauta cudragoste, sa, fie langa scumpii sal parinti ;este veseld de art vedea, a vietui si avorbi cu el, ,de a respendi sufletuld sail insufletuld lord ; intrebuintandd Inca totesiiirltele spre a'Y face fericiti, si inlesnin-

4 S3

0

si

ald0

www.dacoromanica.ro

41

du-le ceea-ce 'ite : atunci copilulu are a-devorata iubire filiala.

Iubiti pre tata mama ; acesta estestrigeitulit nature, este lectiunea ce ne dainsusi tigril, lei, animalele cele mai ferose;vedeti puff lore cum se lipescil de aceiacari data vieta! Copiii crestinl dar,iubiv'a mai putint pre aceia a'111 carorilsinge curge in vinele loll, pre aceia de lacari au fiinta ?

Este strigcitulfs religiunel repetabi de milde on in Santa Scripture : Onore-zei pretateilic tdit pi pre mama ta" ca cum ne-arafl dist"' Iubiti pre tatd112 si pre mama vds-frit." Trebue a iubi pre tots Omenif si in-sasl pre vrajmasi ; prin urmare cu atattmai multd pre aceia cari ne suntu celd'anteiti dintre aproapele intre semeniinostri.

Este strigcitulu recunoscinEel. 0 ! cat demultti datoreza copilulu mamei care l'anascutti ! ea l'a purtatil in pantece trec6ndaprin mil de nenorociri, in mijlocul celor maimarl greutati, slabiciuni si bole. Nefericita !

o a

le-ail

fp;

www.dacoromanica.ro

42

in diva nascerei nu l'a avuta de cat cu celemai marl primejdil; dar scapata ore numaicu aducerea lui in lume ? vai ! nu, cacitemerile de mama pentru esistenta lui auremasa. Cate silinte ! ce servicii osteni-tOre si desgustatOre ! ce privatiuni ! ce in-grijiri ! ce mangaeri, cand ilu purta inbratele sale ! Dupa tote acestea, daca elun'o va iubi, ce nume i se cuvine ? nu estede cat unula singur, acela de : Nerecunosce,

torn sell nerecunoscelore.Si acesta tata muncitora, vedeti-la cum

se trudesce! ela uda fara fara incetare pa-mentula cu sudOrea fetei sale, si se es-pune la tote asprimile timpurliora ;vine, tot-d'a-una este ocupatt. Pentru ce?pentru copiii lui spre a'i face fericitl. Ah !cat de mare iubire datoreza copiii parinti-lora cari le marturisesce o asa tinOra sigenerOsa dragoste ! Dupa Dumnelea, nusunta el pe cari trebue a iubi mai multape pamOnta ? 0 inima rece si nepasatOrepentru autorii dilelor sale, nu merita nu-mele de copilU.

0

pleca,

0 www.dacoromanica.ro

43

Dar ce grozavie ! cilud pasiunile, intere-dragostea libertatei duce pe copilu

piny la a urfi, ba chiar a dori mOrtea ace-lora ce trebue atat de multti a iubi ! Dum-necleu-le ! unti copilil trebue sa urasca pretatalti sail, pre mama sa !... sa le dorescareulti !... faca ! Acesta crima gro-zava, pute-va s'a, nu strige r6sbunare si sanu aduca asupra capulul lui cele mai spai-mtintatOre pedepse ale Cerului? ! Nu, si

experienta ne arata, ca assemenea copilnu isbutescal in nimicti, si curendti seumat tarqiu, suntfi pedepsiti de Dumnecletlinteunti mod vquttl.

Se scie desvinovasirile ce copiii puntitot-d'a-una inainte, pentru a se indrepta,ca nu iubescil pre parintii lord, ba chiarca-i urascil. Parintii nostri, dicti ei, n'aildestula bunetate si iubire pentru no! ; nepedepsesce fttra sa meritamtl si ne certatot-d'a-una... Dar aceste judecatT, sail maibine aceste pretexte le vorti putea justi-fica inaintea lui Dumnecpti, si chiar a altorilpersone nepartinitOre ? Val ! prea adesea,

O

suit,

sä li -lit

Owww.dacoromanica.ro

44

0 0acesta iubire ce copil mil, deveniprea nenorocita, si inaintea lul Dumnecleilart fi o crima pentru parintii lora, caciei ar voi ca parintil sa le ingadue a mergela adunarl, jocuri, societatl banuitOre ; ale da bani pentru a cumpera lucruri deluxil si vanitate... Cati parinti suntii canail a's1 imputa, nu pentru ca au pedepsitilpre fill loru, ci pentru ca nu i-ait pedep-situ de cate on el merita.

Cu tote aceste pretexte, copiii trebue aiubi pre plinth' lord pina la mormentil.Mani le loril sa, le inchida ochii, pre cumTobie a inchisu pe al tatalui si mamelsale ; si sa le ude ca olu, rnormOntulti culacramile loril.

Iubirea filiala insa, are marginile si re-gulele sale ; Domnulti nostru Iisus Christosni le-a aratatu in aceste cuvinte : Acelacare iubesce pre tatcilit sea pre mamasa mai multa de ccititi pre Mine, nu estevrednicii de Mine." Iubirea dar ce copiiidatoreza, parintiloru, trebue a fi supusa, iu-bird ce datoreza lui Durnnclell. Daca

le-ara

pa-

Owww.dacoromanica.ro

O

45

rintil arti porunci lucruff impotrivitOre legellui Dumnedeti, copiii trebue atunci a alegepe acelea ale lui Dumnedeti, celti auteitidintre to' parintii.

Pentru ca iubirea copiiloru catre parintlsa fie regulata, el trebue sa'i iubesca pen-tru Dumnedeti, aducendu-si aminte, ca mainainte de tate, el sunta copil lui Dumne-

Sa inalte catre elu inima lorti, si in-

birea le va fi atunci prea regulata, ne in-teresatii, neschimbata, cu tote relele apli-cari ale parintilorti

inchipuescil copiii preferinte din par-tea parintilorti ? dar : a) sa se observe desuntti ele adeverate sou nu cum-va suntiifantome formate de gelosie ? b) sa le deadreptate : acesta preferinta de dragoste,pOte ca este cuviinciOsa ; fratii si surorilepOte ca suntu ma' intelepti, mai asculta-torl, mal muncitori, mai placutl ca ei. Elbine ! devina si el asemenea ca densil, siva fi totti asa iubiti. SA ne inchipuimii caaceste preferinte suntit efectula unui ca-pricitl orbil ; acesta Ore aril da dreptate

O

clea.

lora.41

www.dacoromanica.ro

046

ulna' copila sa inabusesca in ela dulcilesimVmente de iubire filiala ? Sa ne gan-dlind la Dumneded primula nostru parinte.Ela nu face deosebire de persone, este a-celasi pentru 1'1.41 si surorile nOstre ; salase fie-care in mainele lui interesele sale,si ela if va despagubi de aceste preferinteadev6rate sau pretinse, care atAa gelosia.Ama gelosia, care aril putea sa devietrista pentru toti, cad: ea arma pre Cainin contra lui Abel, si pre fiii lui Jacob im-potriva ne- vinovatului Iosef. Daca .iubireafiliala, este cum o voesce Dumnedea, va fifara indoiala ne gelosa, va fi tot-d'a-unarespectOsa.

Frum6se trasuri de iubire filialii. 0femee ramasese veduva cu trei baetf ,si traea numai din munca lore. Dar acesticopii, sail din neinsemnata lore ocupatiune,sau pOte ca n'aa fosta obicinuitr cu ocu-patiunea, destuld, ca nu puteti castiga in-destula pentru esistenta, densei. Ac6sta iiMtn sa is o stranie hotarire. Se publicisede curanda, ca on -tine aria prinde una hod

O

clisd

www.dacoromanica.ro

47

va aduce la dregatori, va priimi osuma de bani forte bunk. Cei trel frati, pecari saracia mumei lora ii atingea maimulta inca de cat lipsa lore, se unira in-tro ei, ca unula dintre el, sa treca de hota,si cel alti doi aduca, la judecatora !El aruncara sortl, pentru a sci, care tre-bue sa fie jertfa iubireI filiale, si sortulucap pre cela mai tinara, care se Iasi% afi legatu si dust ca una talhara. La intre-baffle ce i se fil,ca, declara ca a furata,pentru care si fu aruncatt in inchisOre ;era fratil sal priimira suma promisa. Acestiamai nainte d'a se intOrce acasa, gasiramicRocula d'a intra in inchisOre. Aci, cre-denda ea nu -i vede nimeni, imbratisara cutinerete pe inchisula lore Irate, si nu seputura desparti, fara a nu versa multe la-crami. Dregatorulu, care din norocire segasia intr'o parte a inchisOrei, de uncleputea zari, se miry vel6ndil atata prie-tesuga Intre criminala si aceia cari Paadata lui ; apoi enema pe unult din pazi-tori, porunci a urma pre eel doi de-

0

sa. 'le

silo

0

O

www.dacoromanica.ro

48

nunciatori pine la casa lot), si a nu perdenimicil din vedere, din ceea ce se va pe-trece intre densii. PAzitorulti se supuse, siin urmA spuse stapanului sae, ca a ve'dutilpre eel dol frati intrandti intr'o casa, decare elti apropiindu-se, i-a audit)._ poves-

tindtt mamel lorti tote a ceea ce amti augitt,la care noutate, saraca femee, a scosastrigAte sfasietOre, dicendu tote -odata co-

sA intorca banil ce aUcad: voesce mai bine a muri, de cat satrAesca cu perderea fiului sae. DregAtorultimiscati de ac6sta, chemCt pre celd inchistt,ilu intreba din nott asupra pretinselonlsale hotii ; ii facu diferite intrebari, sprea vedea data cum-va nu descoperea singurtifaptulti ; in fine vedendti ca tote respun-surile sale confirma faptulti de hotie, Ii a-rata tote ce sciu indatora a mArturisitat. In urma dregatoruhl Mat raportultisea la Impera,tonl, carele, miratti d'o faptaasa de eroicA, voi sa vade pre cei tref

apoi dupe mai multe mangaeri ce leRica, destiny cinci mil de lei alutorti aces-

piilora sal, priimitt,

frati,

www.dacoromanica.ro

49

tuia inai june ; eru celord alti doT, ciltedoue mil cinci sute."

Respectuhl ce copiii datorezg

Copiii trebue a respecta pre parintiilort. A respecta pre parintl, este a aveapentru el tail felulil de more; a se purtacu eT intfunii modil duke, onestu

Iatri in ce consist respectulil cecopiii datoreza printiloru lorg, respectu pecare cere natura si religiunea.

Natura. Copiii apartiml tatMul si ma-mel lora prin dreptulti nature!, pentru-c4le-ad datU existenta; cu acestii titlu, copildepindil de eT. Ce mare respectil dar ledatorez4 el ! Acestii respectil, OganifrecunoscutU ; elit este astil-felii de intipasitu in inima omulul, c6, 'Oa routatea umananult p6te gsterge.

Religiunea.Parintil tinii lingA copil lo-culii lui Dumnelet, care prin el le-a datilvieta. El suntil pentru copii inchipuireaTub Dumnelea pe pamentil. Trebue a se

0

WU.

su-

pust.d

'la

www.dacoromanica.ro

50

0patrunde bine copiil de acesta mare ade-ve'ril. PMintil lord suntd in adev'eril omenca el, dar in privinta lord suntd loco-tiitoriilul Dumneded... Respectuld lord pentru el,trebue a fi in Ore care feld, ca acela ce

ad dare Dumneded. Orl-care sa, fie s14-biciunile lord, taus)." ele nu potd a'i faces perda superioritatea ce ad asupra-le,nici dreptuld ce ad de a fi respectatl deel. Acesta respects trebue a fi in inima,si a se vedea in purtare.

Acela care se teme de Domnulii , dice

Inteleptuld, onora.ci pre pdrintii sdi, si vaservi ca pe fefii, sd1, pre aceia caridata viqa." Parca and dice : Privitl copilin parintii vostri, pre aceia cari datavieta prin el, si cari suntd pusl peste ca-petele vOstre, si yeti simti sufletele vOs-tre a se injosi in presenta lord. Nimicilnu va avea puterea sa vatame and aimtimentii asa de legitimil : Did gresalelelord, nici bOlele lord, nici slabieiunile lord,niel saracia, nici positiunea mal inalta ceel and avea in societate ca pazinti lord.

0

It

i-aft

v'ail

Owww.dacoromanica.ro

51

aCopiil sa asculte frumesele invOtaturf, ceSantulti Spiritu le da asupra acester in-semnate datoril : Copii, priimiti in bra-tele vostre cu o tinerd veneratiune corpulitsldbdnogitit alit pdrintilor voptri, impovdratide betrdnetc. Paziti-vd d'a intrista vieta

loll, pi mai cu semd cele din urrnd dileale lore. Ertati on -cari lips de judecatdacestorit capete albite pentrn voi in lucrdrilespiritului pi ale corpului. Pciziti-vd a des-pretui sldbiciunea lorei, lingusindu-ve devigOrea vOstra, cad ! ea /28' va pdreisi9ipre voi! (Eclisiastul). Sa respecteze copiilpre parintil loll in on -ce etate si in oncat de inalta posiiune afla el. Vadapre Iosif : elu parasesce palatuM lul Fa-raon, pentru a merge inaintea parinteluIsail, la apropierea carul, elu se cobOra, celuantOM din trasura, se arunca la genun-chii acestul respectabilil betrfmil, pe cariit uda cu lacramile respectulul si iubirer.Vada pre Solomon : EM se cobora dintronulti sat. Regalu, pentru a priimi premama sa 0 a o aseda ling6, sine. Yap

vai

s'anl

O

4www.dacoromanica.ro

52

pre Domnuld nostru Iisus Christos insusl :Elti este Dumneclet si se injosesce cu res-pectti inaintea &Intel Feciere, mamel sale,si a lui Iosif. Respectulti filialu, copiiiarate dar in tote faptele catre parintifDaca acestti respectii este adevOratti, apoiexteriorulti lore ilu va areta, Ca :

tonulti, manierele, cuvintele, faptele etc., totulti va respira acestu respectiide care el suntti patrunsi.

I. Copiii trebue a respecta pre parintillorti in cuvinte, vorbindu-le tot-d'a-una cumodestie si dulceta ; era nu cu grosietatesi obraznicie. Nu trebue a vorbi de defec-tele UnU copilu respectosti masuracuvintele sale ; se pazesce de a nu mur-mura sail a face observatiuni aspre si umi-litere parintilorti. Daca i se poruncesceceva, ehl se arata ascultatorti. Daca pa-rintii sM suntti nedreptl catre densulti, eluse pazesce a le arata acesta, nu le taga-duesce nimice, si priimesce aceea ce i se

Eli mal bine le da dreptate, de catsa-1 contra-qica.

0

saga

astir -feld

aerulti,

kilt...

lord.

dice.

www.dacoromanica.ro

53

II. Trebue a respecta obiceiurile si fap-tele parintilorn. A'T intimpina in tote oca-siunile, prin adevelate marturiI de onesti-tate si supunere ; a'i saluta cu respecttl,a asculta cu dragoste observatiunile loril;a nu rosi nici odata de a'i recunOsce in

publicti de parintl al lora, chiar cand a-cesti parintl aru fi saracii invesmentati,sat/ aril exersa o profesiune mal injositAca a lort. Feresca-se, in fine, copiil de totefaptele, can aru arata dispretu catre pa-rintil lore.

Chain, unulti din eel trei fiT ai lul Noe,indrasni a ride de parintele sai, pe candacesta dormea, cu tote exemplulti de res-pecti1 ce fratii sai aratara catre parintelelorti ; dar fapta sa nu remase nepedepsita,cad Noe aflandti, dupa desceptarea sa, ilublestema a B. servil fratiloril. sal, pe candbine-cuvOnta pre Sim si Iafet, prepc6n-du-le tan felulti de norociri. Domnultiintari blestemulti si bine-cuventarea lul Noe,astir felu, ca Chain duse vista ticAlOsa, sinefericirile sale s'att intinsti la totl urmrt-

O

www.dacoromanica.ro

54

torii sal ; in timpti ce fratil sai fury feri-citi in tota vista lore, fericire care a tre-cutti si la toti urmasii

Ce era fapta lui Cham, pentru a fi asade grozavti pedepsith ? Elu nu s'a revol-tati contra parintelui sat, nu si-a batuttjocii in fats, ci numai ca l'a privitti, cumnu trebuea, si l'a facutti subiectuhl uneiglume batjocoritOre. Tata, pentru ce Chaincu toti urmasii sal a devenitti objectultipedepsel Cerului si alt parnentului.

III. Copiii trebue a marturisi Inca res-pectu parintilorti, prin cererea consiliilortlord, mai nainte d'a incepe ceva impor-tantu. Acesta este o onOre co li so cuvine,si la care el suntil forte simtitori ; copiii

le va causa nemultumire cand nu le ova da: chiar cand copiii s'aru crede mailuminati ca ei, trebue consulta, sprea apara slabiciunile lord. Dupa acesta, dataau drepte cuvinte, ca so, nu lucreze dupaconsiliile lora, sa faca totti ce pOte, ca pa-rintiT nu gasesca rea lucrarea

Parintele cela mai criminalti si celti maiO

a'i

sit lora.

O

lore.

www.dacoromanica.ro

tri

55

nefericita pOte pe pamonta, avea untl fiiurat ca si elu. Acesta nesupusti, neas-cultatora, se mania si devenea furiosucand era cat de putin contra-disti. Intr'odi, parintele sea, destuld de b6tranti, voi

certa despre reua sa purtare ; atunciacestil flit" nefericitti deveni furiosti, si a-runcandu-se asupra parintelui sail, flu res-turna la pamenta ; apol apucandu-se deperil sal albiti, ilt arunca pe scara afaradin casa. °and ajunse la Ore-care locii, ta-tala sea ridicanda vocea, disc : Oprescetenefericitule, eti n'amil trasii pre tatallimoil mai departe, and eram in etateata." Acesta parinte vinovatil recunosca inacesta momenta dreptatea si resbunarealui Dumnedetl, care ingaduia ca fiula sausill faca, aceia ce elu a facuta alta dataparintelui sati. Acesta Intimplandu-se tot-d'a-una, este de interesula copiilora, sa sepOrte catre parintil lord, asa cum dorescaca si coplI Tort sa se parte odata catre el.

'fig

a'111

www.dacoromanica.ro

56

Supunerea cc copiii datorez'a piirintilorrt loril.

A treea datorie a copiilorti dare pArintillorti, este supunerea. AcestA supunere con-sta : in a face cu grab si bucurie tots a-ceea ce pArintil poruncescti.

I. Copiii trebue se se supunA cu grabA,fArA intttrziere, ca junele Iosif, acestil co-pild care tot-d'a-una era gata, aurma ordinile parintelul sAti. SA nu imi-teze pre acel copii nesimtitorl, cari portsinteunti model necinstitti jugula supunereifiliale ; cari scotil din rAbdare pre pArintillord ; cari if obosesca, facOndu-1 se le re-pete de o sutA de on aceleasi poruncl, si-iturbura prin neascultarea lord. Val ! el

perdu inaintea lui Dumnedeii si a pArinti-lora lord tote meritulti supunerei ! Vai a-celuia care face Net-Wit Domnului cu nebd-gare de semci, dice St. Scripture.

Asa, cAcl supunerea este lucrulti lulDumnedeti, care a poruncit'o copiilord, prinorganulti acelora la care Eld a poruncitti ase supune.

placuta,

www.dacoromanica.ro

57

IL SA .se supun6, cu bucurie. 0 duke ne-turburare sa, lumineze fruntea copiilord,cand li se poruncesce ceva ; sa se velape fruntea for acea bucurie suriletOre, vie siatingetere, care face placuta supunerea fi-liala. Cat de placuti suntd inaintea luiDumneled si a parintilord lord, acei copiiincantatori, cari suridd tot-de-una la po-runcile unui tan si unei mume!

Ce supunere contrarie a acelord copii,

cari murmura priimindd ordinile parinti-lord, cari se plangd ca numai pe densiiii pund a face totuld, cari insarcineza prefratil si surorile lord cu facerea lucruluice li s'a poruncitd, cari, in fine, supunen-du-se, abia isi stapanescd mania ! Ace,stiasuntd copii suparatori, serviciuld lord maimultd desgusteza, de cat satisface, pentruca ei lid insotescd de neplacere. El nu iu-beset pre parintii lord, cand li se supunecu atata neplacere. Numai iubirea filialasa inspire si sa conduca supunerea copilu-lui: Elti sd iube'scd sd face aceea ce eivoescii." Nu me temil a dice astir -feld, caci

si

O

C

C

www.dacoromanica.ro

O

58

data copilulu iubesce pre tatalti si mamasa, nu va avea alta vointa de cat a lora ;va apnea inainte sa faca tote ceea ce leva causa placere, si in acelasi timpa, vaface vointa lora, pentru ca ea va fi tot-d'a-una potrivita vointei parintilorti ; atuncisupunerea nu va mai fi unti jugti, cOci ova practica cu bucurie si multumire. A-cesta implinire a vointei parintesci, va fifericirea si a copilulul si aceea a parinti-lort lul. Dragostea este puterea miscatorea copiilorti ; era temerea este aceea a scla

Iata deosebirea ce este intre su-punerea fiiloru si aceea a servitorilord, canimpartescti cu fiii lucrarile easel. Dar pen-tru ca supunerea copiilora sa fie perfecta,trebue ca Religiunea sa fie sufletulti sibasa ei.

Ast-felti, cu cat trebue ca copilulit" safie gata la momenta, spre a arata supu-nere cand ei nu le comandanimica raa, cu atat trebue a prefera supu-nerea 3a vointa lui Dumnedet in cast). con-trariti. Dad, din nenorocire s'arti gasi pa

0

vilora.

parintilora,

www.dacoromanica.ro

59

0

rinti putini crestinl, ast-feld, ca tatald arUordona copilului sa fure, sä mints, sa cau-seze rad aprOpelul, si aIteIe ; data mama1-ar'n comanda a se gati intr'unt moddnecuviinciost, atunci nu trebue a Ii sesupune, ci sa le respunda cu multu res-pectit si modestie : Scumpulti melt tats,scumpa mea vsamci, ve rogli, nu cereli dela mine aceste lucruri, the! fdandit ast-felit,mitt nemultumi pre Dumnept; nu perdeti217221 copilie ce ye iubesce, nu ye perdeti cumine." Intrebuinteze, chiar lacrami si ru-gaciunl, si luandd acestd tons copilarescd,insinuitorti si supusd, ce inspira Religiu-nea si iubirea flliala, va domoli pre parin--VI sal. Afara de aceste Imprejurarl, copi-

trebue a se supune parintilord in a-ceea ce privesce serviciuld, educatiunea,conduita si formarea moravurilord lul. Stt-

puneti-a, scum$ copii, pentru Dumnecleg ,care ve comancici ace'sta prin gura parin-tilorg vostri.

La supunerea care parintl, pre copil ii

ludd

www.dacoromanica.ro

60

indatoreza Inca si natura, legea, recunos-

cinta si insd,;si, propriile lorit interese.Natura. Acesta datorie este asa de ne

despartita de iubire si respecttl, ca nu sep6te intelege, cum cine-va aru putea iubiin adevera, fora supunere la vointa pers6-neloril pe cari trebue a le iubi cu infocaresi a le respecta. Afara, de acesta, supune-rea tutulora membrilora unei lacapulti comuna, (care este Tatalt) este ne-cesarie, pentru oranduela care trebue aguverna in familie, si pentru educatiuneacopiilora. Cum aril putea sa-I for-

meze, data nu suntti supusi si ascultatoriparintilora, cari trebue a'i conduce pe ca-lea virtutel ?

Legea lui Dumnedeii. Ea este coprinsain cuvintele urmatOre din Santa Scripture :Fiuld meg, dice Inteleptult, ascultd lec-tine si poruncile tatdlui, tcld, pi nu despre-tui comandamentele mame'i tale (Prov.) Co-pia ! supunetive" pdrintilorti voptri in Dom-nuld, pentru cd acela este dreptiti (Efis, C,6, v, 1).

O

'familii

alt-fela

O

www.dacoromanica.ro

0

61

Justiga. V ai ! Tatalit si mama aft avutaatata osteneli, cand copiluIll erapentru nutri, a-111 investmenta si a -lu

cresce. De elite on mama a acoperitil sia udatii cu lacramile sale membril copilu-lui Inca slabi si delicati Acum cand elf"a devenitii tare si puternicii, lipsiv'a dea'l ajuta! Ce nerecunoscinta de a nu in-three tatalul si mamei aceea ce el

data cu atata dragoste ! El ail facutu to-pentru elu ; la randulit sail dar, nu

trebue a imparti cu el lucrarea, prin osupunere activa ? ajutanda ast-felii la bi-nele generalu lieu easel ? Ce aril face co-pilulu, data in adeve'ril este supusil ? A-pucandia Inainte a face totil ce aril puteaajuta pre parintI, indupleca a se re-paosa dupa atatea, osteneli. Cat de fru-

mosil este a vedea irtteo familie, pre toticopiii lucrandft impreuna cu o ascultareincantatOre, sub ordinile parintesci ; a lu-cra fie-care, mare si micu, dupa puterilesale, la binele comunil ala Im-

O

mica,a-lti

!

I-ail

tula

I-ara

familiel !

o 0

www.dacoromanica.ro

62

belsugarea este partea acestortiuncle domnesce supunerea si lucrarea.

Propriulti interesii, supune pre copal 0,rintiloril muncitori, can voescil a formamanile 1111 la lucru. Alttl folosu ce elu vatrage din lucru, este a invqa s6, fuga, delene, care este sorgintea tutulorit ticalo-siiloru si a se apAra de alte vi-VI a crtrora rhurnA este ea (lenea), con-

servrtndu-si tot odat chiar viata, prin o-bicinuinta cu lucrarea. Dar este multi'mal folositorti pentru copilu d'a executaordinele, si d'a urma invetaturile VArinti-

sAl in ceea ce privesce conduita simoravurile sale. Val ! saracii copii ! ce artideveni, data aru fi lasati la primejdiileunei libertati nenorocite ? data el nu s'artilasa a fi condusi de milnile materne ? Atunciaru pert ticAlosesce. Asemenea aceloril flu-turi, cari devinti prada ilacarilorti in jurulilcAroril, nenorocitii ! ail imprudenta a zbura,el aril deveni prada pasiuniloril. Nevino-

vatia loru, moravurile loru, san6tateasufletuhl lora in fine, este in cea mai spal-

0

familii,

omenesci,

loril

lord,

www.dacoromanica.ro

63

0mantatOre primejdie, cand se conduct' in-sasf ; suntti perdutl, data nu se supuntiparintilora lore, cari suntti conductorif na-turali, pre cari Provedinta le-au data.

Nesupunerea este prea adesea unti pe-catii de m6rte : fie prin neindeplinirea lu-craref ce i s'a poruncit ; fie prin tone, ma-niera, intentiune, routate interiors, careinflacareza revoltele ; fie prin cuvinte o-braznice ; cari fact" pre paxintf sa perda,rabdarea, amara,t1 ca, nu potd invinge neascultarea copiilorti lore. Este putinciosti,ca copiii sä fie ascultatori Cand vorii fi

marl, data nu se volt obicinui din copi-lade cu supunerea la jugula autoritgefparintesci ? Neascultatea merge tot-do-unacrescendo; ei vorti deveni rai, obraznici ;voru voi intr'o di o libertate nenorocitit,care if va conduce la cele mai spaiman-tatOre rAteciri, la desonOre; la unti finialperilatolti, care va aduce amarkiunea infamilia lord, voru face sa, planga, parintiflord, cari n'ati sciutti stapanesca, in

Acesta este gresela4

0

copilaria. parintilora,0

www.dacoromanica.ro

64

0dar inca si a copiiloril; pentru care Cerulfile aduce asupra spaimantatore pedepse.Ascultati urmatOrele cuvinte ce Dumnetletia rostitil in nemultumirea Daca verunuld are fiiti nerupinatii, care nu se su-pune la ordinile sale, stria' conducd inainteabetranilord, cari vorti face dreptatea ; pd-

rintii sdi pe drepta nemultumitt de densulti,sd'fi formeze pldngerile pi sd Vied : Acestit

copilit nu voesce a ni se supune; este unitdesfrcinatit, care se dd la tote felulit depidceri. Atunci tote poporulit va lua petripi va scene din miclloculit cetcitenilorit,

ca ucidd, scapandit ast-felit patria dedensulit ; pedepsa sd resune in tote pdlile,si Israelis sd tremure la privirea unei pe-depse apa de drepte pi ingrozitere (Deuto-ronomiulit XXI, 18-21). A testa lege estecea mai inalta nemultumire a unui Dumnecolet, care pedepsesce nesupunerea catreparinti.

Dar, ce ! trebue amenintari pentru a silila supunere inimile, ce trebue a fi condusenumai de iubire ? Copiii, sa, se supuna pa-

a

srl'In

www.dacoromanica.ro

65

rintilora lort ; Iisus Christos le a dat e-semplu. EIU ca copiM este pentru copillege vine ; in copildria sa era DumneVeit,si cu tOte acestea era supusu Santel FeciOresi lul Iosif, pentru a arata, ca supunereaeste virtutea copilulul cu deosebire.

Da, este virtute particulars a etatei co-pilaresci. Ea copinde si produce pe tOtecele-alte. Fie copilulu supusti si va devenicrestinn piosu, pentru ca, dupa esemplulului Iisus copiln, va urma pe mama sa laTemplulti Domnului ; fie supusti, si nu vasci a minti nici a se certa, pentru ca vaurma lectiunile ce'l va da o mama virtOsa ;fie supusu, si va fi curate, pentru ca seva apara de adunarile nenorocite, de lacari parintil sal iln oprescil ; fie supusti, siva cresce in intelepciune inaintea lul Dum-nedeu si a Omenilorti, la umbra unei edu-catiuni mintuitOre, pentru ea, va fi ajutatude parintil can povotuescii tineril sal anY.

Abesalom a impinsti revolta piny a ri-dica armele asupra lul David, parinteldisae, voindti a'l lua tronulu. David trimite

5

O O

0 0www.dacoromanica.ro

66

trupele sale, pentru a se opune planurilornlul, recomandandti, cu tote acestea, gene-ralului armatel, de a apara pe Abesalom.Ambele armate intalnindu-se, aceea a luiAbesalom, de si mai numerOsa, ftt invinsasi d6nsuld insusf fit silitd a fugi ; dar tre-cendti Ware pe sub unti copaciu, remaseatarnata de Ora in cradle copaciulul, pinitce Ioab, generalula armatel lui David, ye-nindii, if patrunse inima cu trei sageti cearunca intr'ensultl, cu tote a David if or-donase a nu se atinge de densula. Dum-nedetii, fart indoiala, a permisn nesupunereaacestui generala, ca sa pedepsesca revoltasi ingratitudinea lul Abesalom.

Relativ la supunerea catre parinti,iata unto frumost exemplu. Unil copiltlua hotarirea d'a nu face nimica, care sanemultumesca pre Dumnedett. Ocasiuneanu intardie a o avea, spre a arata, ca ho-tarirea sa nu era ca a celel mai marl partidintre copii, cari mai tot-de -una desmint pro-misiunile facute, prin conduita lord. Parin-tele salt, care nu'si implinea datoriile de

a

O O

Owww.dacoromanica.ro

67

crestintl, puse pe masa, in timpultt postului,bucate de came. Acestu copal, care pinyaci nu facea altil, de cat ca si parintelesati, de asta data insa, la invitarea Orin-teluI sati de a manta, ii multumi cu untitone respectosti, si ii clise in acelasl timpti,ca nu putea manta, de Ere ce Legea Bi-sericei ilu oprea. El bine ! II respunse pa-rintele, indignatii si surprins de a se vedeaneascultatU, pentru ca nu voesci ceea ceet. 41 dati sa mananci, nu vel manta darde cat pane. Bucuros, tata, clise copilulii,Religiunea me Inv*, ca eti ve datoreztisupunere ca lei Dumneqea, cand nu'mi vetsporunci nimicu contrariti legei sale. Pareca unti respunsti asa de inteleptulti arts fitrebuita sa desarmeze mania parintelui ;dar dupa cum acestii parinte era din na-tura lui aspru, remase nesimtitorti. Mamasa insa, mai intelepta, nu putu vedea con-duita sotului saU fara durere ; si pentru aindulci pedepsa fiulul sail.; la care a fostiiasa de nedreptu osanditti, ii duse in ares-tulti sau Ore-care mancare de postti,

4

0

pile

www.dacoromanica.ro

68

ruga a o priimi, asecurandu-lii, ca tataltsail nu va sci nici odata de acesta ; darcopilulil nu voi sa se atinga de mancare,si la viele staruinte ale rnamei sale, res-punse : Nu, lnamd, nici odatd nu voiftmama aceea-ce ai avuttl bunettate OW a-duce ; &ION meei a Visit' fata ta, sa numcincincii de cat pane ; datoria mea ested'a me supune mui; voiic manta numai pane ;ea part trai cu acesta singurit elementic,

dar chiar de afi muri de fame, void pre-fera Indrtea supunerei." Mama nu putu res-punde la aceste cuvinte de cat numal prinlacrami ; apoi spuse barbatului sat acestea,si elu fu atatu de miscatU, ca, pentru arepara nedreptatea facuta si scandalula cea causatil, observa legile Bisericei in tailrestulti postului.

Exemplulii acestui copilu, ye invita, scum-pil mei, ca data trebue a ye opune volute):parintilorti, cand ea este opusa vointei luiDumnecleti, tote asemenea trebue a ye su-pune vointei lorii, in on -ce alta ocasiune,fie cat de aspre ordinile ce v'arti da. A-

0

O

in

Owww.dacoromanica.ro

O

69

testa a Mettu tot-dd-una copiii virtosi siadeverati crestini.

Ajittortai cc copiii dator&'i prtrintilorii WA.

Copiii trebue a da Orintilord lore toteajutOrele Spirituals si materiale de can elau necesitate. Dragostea, respectulti, iubi-rea filial i si recunescinta ii indatorez4 laacesta, sub pedepsA de a fi vinovati d'o crimAspnnantAtOre inaintea lui Dumneleu si aOmenilortl, data voril face din potriva.

1. Ajutorele spirtuale suntiti : rugaciuni,ingrijire de mantuirea lore in tim-

puld la rnOrte, si dupll mOrtea lort.Pentru acesta, copiii sa ridice dike Ceriiimftnile lore nevinovate, si sa se rOge luiDumnecyti qicendii : Domne DumneVeulicnostru, pdstre'r:c't sandtatea parintilorit nos-tri ; luminezd-1 cu spiritulic tda, pentru ane inveta santa to lege ; ajutd-i ca ei sdme'rgd in calea poruncilord tale ; sd con-clued tad familia, si set ne reunimii cu totiiintr'o Ali, in Imperdtia Ceriului, dupci cum

zeld,viqeT,

O C

www.dacoromanica.ro

70

o cc,

ne-cti reunite Pe pelment ; sa se r6ge in toiltimpii si in orice etate are fi, pentru a-ceia ce i -ad adusd in lume.

SA aibA and mare zeld pentru mantuireaSuntd imprejurari uncle copiii devinti

pazitorii sufletelorti pArintilorti lord. Acestaeste cand pArintii au slAbiciuni, sa -I rage

cu lacrAmi, intrebuintandii tote mijlOceleputinciOse pentru a'i cAstiga.

La apropierea celord din urmA moment°ale vietel parinilord, copiii trebue mai cusemA ayi indoi zelulu. Val ! betranetea, sla-biciunea, bola, ridicatti facultatea dea cugeta ; de a prevedea si de a lucra cu

pentru a se pregAti de matte. Inasemenea imprejurAri, copiii suntd datoria cugeta si a lucra pentru ei, a le inlesniajutOrele murinblilord, si a starui ca sapriimescA cele din urmA mistere. IndatA cevedil ca se apropie momentuld durerosd incare are sA'Y pArasesca, sa le vorbescA lim-bagiultl Religiunei, aducendu-le aminte, cuincetulti, cugetarea despre vieta venitare ;sa theme Tanga, patuld lord pre prietenii

lord.

le-ad

www.dacoromanica.ro

71

avirtoA pre and preotii, care Witt prega,-tesca, fara, spaima, a priimi cele din urma,mistere. Sa gonesca, acea dragoste uciga-tore, care nu cutOza a de,septa in parintiImurinzi o aducere aminte ass de necesa.-rie pentru rnantuirea eterna. Daca va in-tarzia, el nu vord ma! avea cunoscinta, sivord muri fara priimirea sithtelord mis-tere, pOte fara a face penitenta, ; si ast-feld vord fi surprinsi in pecatuld lord, sicopiii atunci vora fi respunptorI inaintealul Dumneded pentru acesta. Nenorocitadragoste, care i-ard perde pentru tot-de-una !Ce certarl dar nu le va face eternd., in nefe-ricirea undo el as contribuitii arunca !Scumpi copiI ! mantuiti-ve parintil, man-tuqi-ve impreuna, cu el. Pentru ac6sta exe-cutatf dorintele lord cele din urma,, ruga-V-v0, si facetI sa, se rage pentrii el Bisericadupti, mOrtea lord.

Cele din urma vointe ale parintilortsuntti and lucru sCintitd, ele ad fostd res-pectate tot-d6-una la tote natiunile Omen-tulul ; insusI le implin6d cu esac-

o-

al

pAgimil

O

www.dacoromanica.ro

72

titate; tote legile Divine si umane se unesctia cere Implinirea lord. Copiii dar trebuesA implinescA cu religiositate cele din urmAale lord vointe, ast-fell,' pre cum : ajutOrepiose si de milostenie catre sAracl, Biserici,scOle, spitale etc. Copiii nu scid tot-de-unacari suntii intentiunile lord; suntd pOte,pentru a'si curAti consciinta inaintea lulDuinnepit si a aprOpelui ; pOte suntti res-tituirl pentru castiguri nelegitime ce a 1A-sattl In urmA-le. Daca copiil nu implinescddispositiunile lord, el furl drepturile Reli-iunel si ale onestitAtel ; despOe pre sAraci,

pe aprOpelele si Biserica de aceea ce It secuvine. Ceruld si pAmentulir arti avea ohypoteca ingrozitOre asupra posesiunilortiremase unor asemenea copli. In adeverti,el vord fi bogati, data vord face sA, se stricetestamentuld parintescti ; dar hotAririle jus-titiel umane, if va pune Ore la adapostultijustitiel lui Dumnecleti ?

SA se rage copiil pentru pArintii lord ;acesta de ordinard este una din cele dinurmA ale lord vointe ; dragostea si re,

0

O 0www.dacoromanica.ro

73

O

cunoscinta trebue WI duce la ac6sta. Nofcredemd in folosuld rugaciunilorti pentrumore, ca unfi adeverti de care nu ne pu-temti indoi, de cat numal cand =it per-dutti credinta. Faced dar, scumpe fiinte,sit se rege Biserica si suferinqiI pentru el,dupil mOrtea lord.

Uprarea. nefericirel parintilorti, data eiad muritti in pecatti, este in manile

Dumneqeuld milostivirei este gata laacesta, data ei voescd. Ramane-vord copiiinesimtitorl, pentru a nu se interesa de el,spre a nu face fapte de milostenie dupacum eld le-ad poruncitd ? nu, faril indoelii;

el suntti scumpl memoriel copiiloid lord,pentru ca sit nu le refuse aceea ce el' re-clama cu atata dreptate de la dragosteasi recunoscinta Mord.

Ajutorele temporale. Santultt Spiritt,dice copiilord : sustineti in bratele v6strebetranetea slabanogita a tatellui vostru. Nufati nesimtitori la gemetele unei, mame pejumetate mortet. Dati-lc tote ajutorele ce ari

O

O

copii-lord.

O

www.dacoromanica.ro

74

priimitit de la et iii copildria vostrri ; dati-leaceea ce ei alt ideutit pentru voi.

Copiii datoreza ptrrintilorut : nutrirea, im-bracamintea, locuinta, uprarea in bOlelelorh, mAngaerea etc. Chiar hand el and aveanumal o bucata de pane, inima lord tre-bue a le dice : Impcirtitt-o cu acesti res-pectabili pdrinti betrani, ecirora datoratitote ceea-ce sunteti. Vat ! altd data el aftluat'o din gura lore, pentru a v'o da voue0 f lilt mai, dice and paxinte Bisericesch :ce pedepsd ingrozitdre vet atrage asuprd-tl,data nu vet nutri pre pdrintele iota ce su-

fere de _tome. Tu it datorezt totui ceea coat, totli ceea ce esti. Ce nedreptate ca strei-nit sd fie obligati a sustine pre acela ce tuesti indatoratii a intretine TOte silintelece 'tt vet da in ingrijirea ?ld mame, vorapldti ele pre acelea ce ea a avutii de tinein copildria to ? Nu, tu inapoia nisiodatd aceea ce ea a fdcutit pentru tine :nici durert, nici vegherea in timpulil 920p-

nict lipsa pldcerl, nici in fineingrijirile materne ce ea ti-a ccind to

L.

tel,

dater,

a

O

I

nul-set

micilorn

0www.dacoromanica.ro

,Cp

75

purta in bratele sale, sand te strangea lasanulli set, pentru a te nutri cu laptele sail. d1

Trebue ca copiii sa sustina pre parintl,incaldindn si nutrindii corpulit lord slaba-nogitd ei. Sa vegheze asuprale cudragoste in We, inlesnindule medicamente,remedil, totti ce le este necesariti. Ce nu-sinOsa economie a copiilorti avari, cari seeconomisescti acolo unde nu trebue econo-mie ! El le refusa and slabd razimii, cari

putea sustine Inca cate-va momentepe marginea mormOntului ! Ei murmura,se necajescti in serviciele ce is dad. Suntaunil, nefericitil! cari chiar ii certa, ca arilfi traitti atatti de multil ! El le rapescilast-felti o suflare de vista ce le-a ramasil,

impingil in mormontil !Imiteze tog copil pre junele Tobie, care

a datti cu atata bucurie vederea orbululsad parinte ; care s'a credutil fericitti amangaea cele din urrna ;file ale lul ; carea priimitti cu cea mai mare dragoste eelsdin urma invOtaturi ale lul; care a prii-mita bine-cuventarile scumpilond sal pa-

4 Q

pentru

bare

si-I

www.dacoromanica.ro

76

rintf ; care, in fine le-a inchisii °chi]. cudulcea mangaere, ca si -a implinitfi dato-rifle de fiiit, in timpulfi cat a traitil cu ei.

Ctind parintii ail muritil, fill suntii da-le dea onorurile inmormentarei,

dupe, cum li se cuvine ; trebue a respectapine in cosciugil aceste oseminte scumpe,cari suntfi carnea si Osele kilt. Dar in a-cesta sh se feresca de done excese, acelaalit unei rusinOse avaritif, si acela alit unelpompe prea deserte. Copii crestini! dataiubiti pre parintii vostri, apoi trebue saqiubiti ping si dincolo de mormentii; o ti-ne'ra aducere aminte, ye va face sa plan-geti de cate on veal vorbi de densif, saityeti aucoli vorbindu-se de el; iubiti darpiny ire eternitate.

Recompensa promise copiiloru cariaceste datoril, este mai antOill

vieta eterna. Da, eta principala recompensace astepta, data suntit supusi, respectosisi ascultatorl parintilorti data if iubescitsi dace if ajuta in trebuinte si betranetealord. Acesta este recompensa tutulorit vir-

tori se,

im-

plinesca

'I

O O

=Q,

www.dacoromanica.ro

77

tutilora crestine si mai cu semi, a aces-tora virtuti filiale, sari sunta antu de re-comandate de Domnula nostru Iisusa Chris-tos. Dar pe langa acesta recompense, e-terna, o vieta lunga si fericita le este promise, pe pamenta : Onore'za, pre tatolla taupi pre mama ta, ca set treiesci ani multipre pdmentu." copila care onoreza preparintil sal, este ca unit' omit care adunatesaure, dice Sf. Spiritu.

Ela insusi va priimi mangaere si bucuriedin partea copiilora sal, si rugaciunea lulva fi audita. Va atrage asupra'i bine cu-vOntarea unul parinte multamita ; si acestabine-cuventare va intari casa copiilora sal.Fericiti dar, si de o mie de orl fericiti, siin acesta lume si in cea-l-alta, copiii carivora onora pre parintil lora ! Dumnedeaii va face se, inainteze pe acesta pamenta ;volt gasi asemenea copil in urmatoril lord,cari vora avea pentru ei : amore, respecta,supunere, ingrijiri, ast-fela, cum ail avutasi el de parintil lore.

Frideric II, Regele PruSiei, suna intr'oO

Unit

www.dacoromanica.ro

78

co,

di clopotelulti, si nimeni nu veni. Deschi-clencla apoI usa, grtsi pre pagiulu shil (co-pilula de cash) adormita inteuna jeta. A-tunci inainta chtrh ela spre desdepta,dar zhrinda coltulti unel epistole ce esisedin buzunarula adormitului, fa curiosa shscie ce coprindea acea epistolh, pentru careo lua si o citi. Acesta epistolh era de lamama pagiului, prin care ea II multumeade phrticica ce -i Jrimesese din castigulasati, pentru a o ajuta in saracia sa. Mamasa termina epistola, prin cuvintele: cd

Dumnecleit 1112 va bine-cuv6nta pentru bunapurtare ce are cdtre ea. Regele terminandacitirea, intra in camera sa, lua unit saidcu monede de aura, vari cu epistola inbuzunarula pagiului. Reinturnandu-se incamera sa, suna clopotelulti asa de tare,in cat pagiulti se destepta, si intra. Tuai dormitfe Ii clise Regele. Pagiula voinda se scusa, in zapacela sa, puse mana inbuzunara, din intamplare, si simti cu mi-rare sulula cu inonedele ; ilu scOse din bu-zunara ; inghlbeni si .privi pre Rege, ver-

0

siat

O

O

aqa

www.dacoromanica.ro

79

sandy riuri do lacramf, farS, a putea diceLinn singurd cuventn. Ce al tu, if qise Re-gele, ah Sire, (Ilse junele aruncandu-se lagenunchif sai, cine-va voesce a me perde ;nu scid Guinn acestii aura se gasesce inbuzunarulti med. Amicul mefi, qisederic, Dumneqen ne trimete adesea binelepe cand nol dormima , trimete acestil auramamel tale, salut'o din partea mea, si a-sigur'o ea voiti avea grije de ea si detine. Durerea junelul se schimba atunci intransports de bucurie ; si elu recunoscuprin a sa incercare, ca Malicia. nu face pecopif fericiti, de cat sacrificiile ce el' factipentru a usura nefericirile acelora caridata viata.

Cat este de frumosn a avea copiii ase-

menea simgmente pentru paring, si catde rusinosti este de a nu le avea ! LulDumnepti nu-I place, ca copiii sa caciaver-odata in acesta desorciina ! Mat bine sase innabusesca la sanulti mamei lore, de

cat sa le turbure qilele prin o purtare ne-demna. Orl-tine nu iubesce, nu respects,

O

I

Fri-

lead

www.dacoromanica.ro

80

nu se supune, si nu ingrijesce de parintilsal, nu merita titlu de crestiaa, nici chiarnumele de oma, Elit nu trebue a fi privittide cat ca o fern blestemata.

Datoriile catre Preoti.

Porunca a cincea : Onore'ai pre tatdlaail pi pre muma ta, priivesce nu numaidatoriile fiilora catre parintif lore, ci 'Incasi acelea ale inferiorilora catre superiorillore. Prin superiors se intelege, mai anteiaaceia pe can Dumnecyti a pusii spre a ve-ghia asupra conduitei nOstre, si a ne con-duce pe calea mantuirei, precum : Episco-

piT si preotil NoT trebue a'i onora, a as-culta invetaturile lore cu respecta si su-punere, si a'f ajuta la neCesitatile lore.

Not trebue a'f onora, pentru ca suntaministrfi insarcinati. de Dumne(ilea a neconduce, pe calea mantuirel eterne. Dom-nula nostru lisus Cristos, Fiulu lul Dum-necieti, este cella anteiti pastoril, si preotifcars sunta insarcinatY cu grija sufletuluT

0O

P

www.dacoromanica.ro

81

nostru, in loculti sad si sunta ministrilsal. Elu i-a trimisa in luine cu aceeasi pu-tere, cu care Densulti a fostli trimisil deParintele sari divine. Elu i-a facuttl partasidemnitatei sale si Sacerdotiului sati ; le adata puterea de a santi sufletele si a ertapacatele prin mistere ; la vocea lord, Eltise pogOrape altarele Bisericilorti nostre, sidin mainile lord trece in sufletele credin-ciosilortl. Puteri cu totulti divine, cu cariinsusi ingerii n'ati fostti onoratl. El suntii,este adeveratil, prin n.atura, orneni ca eelalti ; dar ridicati mai pre susii ca el prindemnitatea, caracterulti si misiunea

In urma acestora, sa nu se mire ni-meni de adenculti respectii ce eel mai marlsand si insusi paganil au avutti pentruPastoril Bisericei. Santulli Antonie se bu-cura de o asa inalta reputatiune de san-tenie, in cat Printii si Imperatorii ii scriedpentru a'i cere rugaciunile si sfaturile sale.El bine ! de si fu atat de onoratil de ca-tre eel mai marl, Eld onora insusi Preotia,cu and asa adincti respectil, in cat on de

6

O 0

lora.

www.dacoromanica.ro

82

cate on intalnea pe cate unti preottl, ca-

dea in genuchi inaintel, si nu se sculapiny ce nu priimea bine-cuvontarea lui.

Citimti in Istoria Iudeilor, ca Alexandrucelt mare, care era paganti, si unulti dineel' mai puternici Imperatori, mergendti cuarmata sa contra Ierusalimului spre(Urania, Archiereulti Iadus esi inaintel in-

vestitti cu tote podebele demnitatei sale.Indata ce Alexandru ilti veep si sciu ca erapreotulti adevoratului Dumnedeti, fu pa-

trunsti de unti adencti respectA, ca capcu fata la pamentti inaintea lui, si-i acordatote ceea ce preotulti II ceru. Mirarea seraspandi intre generalii lui Alexandru, dea'lii vedea, cum elti care pretindea a fi a-doratil ca insu §i Dumnedett, sa se injo-

sesca asa de adincti inaintea marelui preottiIadus. Parmenon, favoritulti sae, ilu intreba despre acesta, si Alexandru striga :Ah ! nu este Iadus pe care adorti, ci preadeveratulti Dumnedeti ale caruia preottieste elti. Recunoseti si adorti pre adeve-ratultt Dumnedeti eternt, in persona mi-

0 0

aid

O

www.dacoromanica.ro

83

nistrului sAa. Acestil esemplu este indes-tail a ruOna pre atAtea crestini, cari n'aadestulti respectu pentru preoti si eel altiministri ai celui Prea Inalt.

SingurA lumina ratiunei qicea acestulImperatore pAganti, cum a dist" la totepop6rele, ca, este Dumnepirea care se res-pecta, si pe care trebue a o respecta inpreoti, ca representantil Ei ; dar luminacredintei ne Inv*, inca mai multi", cadispretula ce li se face, sag onOrea ce lis6, (IA, se adresezA lui Dumnedeti ins6si : A-cela care 22J 'ascultd, pre mine ascultd; piacela care a desprquepce, pre mine despre-esce, dice Domnula nostru Iisus Christos.

Intelegeti dar, ce desonOre se va facelui Dumnepa, data, in loci"' d'a onora prepreoti, tine -va II va despretui. Daca Dum-neded ne ordon6, a avea mare respect-apentru autoritatile pame'ntesci, cu atat maimulti" ne ordon& a avea pentru preoti.Plecati fruntea vdstrd inaintea celoru marl,(lice Dumnecoleti ; dar plecatt sufletulu vostruinaintea unui, preotii (Eclisiastul 4).

O

www.dacoromanica.ro

84

Cu tOte acestea, ce respectli aU el as-ta-cy ? demnil Pastori Adesea suntu demulti despretuiti si urati, caci i facii da-toria, opunendu se abusuriloril, neingadu-indfi lucrarea Dumineca,frecuentarea spec-tacolelonfi scandalOse si ne lingusinda pa-siunile. Adesea se vorbesce ca de crimede cele mai mici inperfectiuni ale0 creptini nerecunoscdtori, ? striga SantulliIoan cu cuvintele de aurii, ace'sta este re-cunoscinta serviciilorit ce ei ve' face ? Nuv'ati fcicutii creptini prin mriinile preotilorit?nu ore prin ministerull2 lord priimti er-tarea pecatelorit vOstre ? Nu sunlit ei cariaduca 23Pntru voi scintulil sacrificiit ; care add corpulit si sangele Jul lisus Christos ;cari ve invatd; cari se rOgd pentru voi piye' deschide Cerulf t? Ast-felti de Omeni, numerita stima, respectula pi iubirea vOstrd ?

Daca Ori-cari preotT, n'arfi vietui cu san-tenie, nefericire lorn. ! el voril fi aspru pe-depsiti de Dumnecolea ; cu tOte acestea, nueste permisti nimenul a-I despretui ; ci dincontra a ascunde gresalele lord si a nu

O 0

lord.

0 (C)

www.dacoromanica.ro

85

tC3

vorbi nicT de cum de ele. Ast-felts ne-a in-votatti insusl Domnuhl nostru Iisus Chris-

tos, prin esemplulti sAU. Eta a vorbitU a-desea contra rAutatilorti Fariseiloru ; darnici °clan n'a diet unti cuv6rittl de pAca-tele preotiloni in particolarti, nici de ace-lea ale Archiereilorti. Imperatorulit Constan-tin Vicea : eel data ant vedea unit preotti,sad o altd persOnd consacratd, lu Dumne-Veit, cdclutd in veri o gresald, departe dea o deseoperi, va merge insu0 s'o acoperecu mantaoa sa Imperiald.

Despretult ce s'a Mcutti preotilonl, Bum-necleti la pedepsitti adesea intr'unU modtspaImantAtoru. Iudei au fostU adesea pe-

depsitl de Dumnedeti ; el au fostu septe-lecl de an! , chiar sclavl la Babylon ,pentru ca au despretuitti pre preotildice 6criptura. and Profetula Eliset5, mer-

gea la Ierihon, copiii cari erati afar dincetate, irtalnindu ltd, iT strigarA : plesuvule,plesuvule : ElisNi iI blestema in numeleDomnulul, si indata, do! ursi esir6, din pa-

4

lord,

Owww.dacoromanica.ro

86

dure, se aruncara asupra lord si sfasiarapatrulecl si dol.

Se cuvine dar tot-de-una respectii catrepreoti. Dar cum trebue el a fi respectatr?negresitii in interiord si esteriora. In in-teriord cu spiritu si inima, prin sentimentede stima si de iubire, privindu -i Ca ministrii lui Iisus Christos, ca ingerl vecoluti ;

era in esteriord, salutandu-I si tratandu-Icu onestitate ; vorbindd in fine de densiitot-de-una intr'unti modd cuviinciosd.. A doua, datorie a credinciosilorti catrepastoril lord este, a asculta sfaturile lordcu respectii si supunere, cad pentru el IisusChristos a clisd in persOna Celit

ce ascultd pre voi, pre mine ascultd". Dacaand Pastoril ridica vocea contra desordini-lord si scandalelord, trebue sciutd, Ca esteobligatd sa faca acesta pentru binele so-cietatel si aid fie-caruia individd in parte.

A treia datorie este, al ajuta in trebu-intele lord. Este dreptd, ca sa damd aju-terele vremelnice acelora prin earl amtipriimitd vista darulul si cele-alte bunurl

Apostoliloru:

Owww.dacoromanica.ro

87

spirtuale. Pastoruhl este cu totulti alu cre-dinciosilorti ; lord le consacra lucrarile salereligiose, serviciile sale, si nu numai inOre-cari ocasiuni, ci tot-de-una si in totii

cjioa si nOptea, elti sbOra la lo-cuinta fie-carui cu tote caldura sati frigulti,noroiuba sail zapada. Ell veghiaza asupratutulorti, ca unto pastorti asupra turmersale, ast-felii, ca sacrifice pentru acesta :repaosti, sanatate si vista chiar, GM intimpU de epidemie, s'a vOdutti medici standdeparte de camera bolnavului, pe tendpastorulti 'IU marturisea si impktasea.

Tata ce face pastoruhl, din partea lul,pentru credinciosi. Ne intrebamil acumt, nueste dreptti, ca din parte-ne sa-i damn aju-tOrele vremelnice de care are necesitate ?Credinciosii din Galata, erati asa de sim-titori pentru cote le facea Ap. Paul, in cat

fi scosti chiar ochir, data era posi-pentru ai da lug. Ast-felti era recu-

noscinta primilorii crostini pentru pastoril

timpult,

s'ar0

lora.

0www.dacoromanica.ro

O

88

Conduita ce trebue a avea cu fraffi si surorile.

Dupe, pdrinti, nimeni nu suntti mai strinsiiuniti, si care s6, aibd legdturi mai intimeca fratii si surorile. Este dar prea impor-tantti a sci de timpuriii cum trebue el ase purta intre densil.

Credii, ca, nu este necesariti a spune, catrebue sa, se iubescd ; natura ne spune a-cesta indestulti. Ori-ce omit, cad de pu-tint simtitorti, se simte tar= cAtre im-plinirea acestel datorii, cdci amicitia frA-

tescA este und simtimOntti innascutti ininima omulul.

Dar chiar cand n'amti fl din natura, dis-pusi sit iubim pe fratil si surorile nOstre,singurd interesulti ne obliga, la acesta. Ni-midi nu' este mai dulce, mai plAcutti de

catd a vietei frgeste sub acelasi acope-

ram'entti. 0 familie unde domnesce unirea,si care are, ca prima crestini o inimA siunti sufletti, este und paradisti parn6n-

tescd, unde domnesce pacea si fericireaca in Ceriti ; copiii cari o compunt, cautA

4O www.dacoromanica.ro

89

a se face unult pe altulu fericiti ; se ajuta,se apara unuld pe altulu, si prin acestiimidilocu devind nevatarnati

Silur, regele Scytilord, apropiindu-se definitulti vietel sale, ordona a i se aduceunit snopti de nuele, pe care Ed dete perandii la fie-care din flit sal, cari erau in-tr'und mare numerti, spre add rope ; darneputandd, elu dezlegzi, snopuld, Lsi franseuna dupa, alta tote nuelile ; in urma, ledise : Fiii mei, cu voi va fC asemenea casi cu aceste nuele ; dacd veti fi tot-d'a-una

veti fi neinvinA dar data din neno-rocire ve veti, imparti, apot nimicil nu vafi mai uporit de cdti a ft invinsi.

0 causa fOrte obicinuita, de discordie in-tre frati si surori, si de care el trebue ase pazi, este interesulti, care adesea de-rapana amicitia fraterna, mai cu sema candcopiii impartti intre el bunurile parintesci.

Cdnd unit pdrinte de _tamale a muritii,Vice unit filosofit pdgdnzi (Plutarqu), trebueca fratii sit fie milli mai string ca ina-into, conservandei intre ei dragostea, spre a

O

O

uniti,

O

www.dacoromanica.ro

90

nu se arunca asupra moptenirei ce le-a re-masa, ca asupra unei prdzi luate de lainamicu, imitdndi ast felu ?Ira* tulit esemplualit lui Haricle si Antioh, can tderd indoue unit vase de argintil si o haind, ce lerdindsese de la tatellit lord, ei luard fie -careecite o parte. Este prea importantil a selua mosuri pentru diva cand trebue a seimp6,rti mostenirea, caci acesta, qi, este deordinarti, sail origina unei iubiri si pad'eterne, sail a unei ure si neintelegerr ne-reparabile.

Pentru a goni radii ce interesulil pOteaduce in aceste ocasiuni, aril trebui ca totifratiisi surorile sa imiteze exemplulti ur-matoru.

Fiulu until bogatti negutiltorti din Lon-dra, grin conduita sa, a nemultumitil inatatil pre tatalil sail, ca acesta inainteamortei l'a desmostenita. audindil a-cesta, recnnoscu abusurile sale, si se sirntidemaa de drepta asprime ce tatalu sail aintrebuintatti catre elu ; si in locti d'a seplange, se multumi a dice : Anl purl-

cc)

Elu

www.dacoromanica.ro

91

tata". In urma se puse pe lucru, spre a'siimbunatati positiunea. Fratele sad, singu-ruld mostenitort, auqindd despre supune-rea lui la cele din urma vointe ale Orin-telui lord, si despre frumasa si intel6ptasa conduita, merse imbratise si-I a-dresa aceste cuvinte memorabile : Fratelemelt, printr'unii Testamentit legitimu, tattilameet m'a fdcuti mostenitoric a kitci, avereasa ; dar ela n'a voiti a esclude de cat precopilula ce eral aluna, si nu pre acela ceesti amnia, ea dar iii dart ce ti se cuvine.

S'a vequtd asemenea doi frati, can adaretatti nu mai putind desinteresU, Familialord nu era avuta, si aved trei surori. A-cestea, naturalmente, nu puteil avea o ze-stre dupa conditiunea lord, data li s'ardfi lasatd numai partea ce Ti se cuvenea.Acestl frati insa, ad aratatd tataluica ei prim muncrt, putandti a'si face noro-cirea, nu voescii a lua parte la mosterfire,si lasa tote bunurile parintesci surorilordlord, ast-feld, ca ele sa se pOta casatoriintr'und mode mai avantagiosd si onorabilti.

(8)O

delft

lord,

O

www.dacoromanica.ro

92

Dar o trasura de amicitie fratesca, careintrece pe cele ce citiramti, este aceia carese gasesce in Istoria Portugaliei.

In timpubli unei spaimantatOre furtuni,ce a intampinatl o corabie Portugesa, s'acrecslutil necesariu a se arunca dol-spre-dece Omeni in mare, spre a mantui nava.SOrta cap si asupra uni soldatti, all ca-ruia nume, Istoria nu l'a conservatl. Fra-tele sal, cell mai june, se arunca la ge-nuchil capitanulul, si-I dise : Fratele meneste mai folositorit ca mine ; elti nutrescepre tatdln men, mama mea ;si surorile mele.Dacd et nit vorit perde, vorit muri 'tort deticdlopie. Pcfstrezci vie la lore, pctstrdndu-lnpre elit, psi aruncd-m pe mine in locu-i,cdci nu le potn ft de nisi unit ajutoril. Ca-pitanull priimi bucurosil si junele fit a-runcatil in mare ; dar urmarindu corabiain timpla de cate-va ore, reesi a o ajunge ;capitanulu ill ameninta cu uciderea, datase va ispiti sä intre inteensa ; cu tote a-cestea, ell nu se temu de amenintari, siintra. Atunci capitanulu fiindu miscatA de

O 0

Owww.dacoromanica.ro

93

statornicia sa, II permise sa remaie cu COI-1-alti, si ast-feld elii mantui viata sa si afratolui saU, pentru care se hotarise sämOra.

Amu cunoscutal cate-va familil, unde, laanuld noti, celd mai mare dintre baeti,care se bucura putinti de mai multelOce ca cei alti, nu lipsia nici °data de aface surorilorii sale Ori-cari frumOse da-rurl. Intr'o alta familie, toti copiii isi oferd,und buchetit si und mica daril la qivanumelul lore. Acestea contribuia ai atasadin ce in ce mai multd, pre unii langaaltii. Aru Ii do dorith, ca acestU obicealsa se stabilesca in tOte familiile, cad andcontribui la unirea mai strinsa a membri-lord cari o compuml.

Dragostea eatre apr6pele.

Este de mare necesitate cun,oscinta des-pre dragostea catre aprOpele ; pentru ca a-cesta virtute este fundamentuld cristianis

stabilitt pre aceste doue legi : n.A

O

mi4I-

0mului,

www.dacoromanica.ro

94

0iubi pre Dumnedeit mai pre susi de tote,si pe apropele ca pre nol lupine. Din ne-norocire, este prea rare si rau practicatade multi crestini din Vele nOstre.

Unil mare numerii de crestini inchi-puescq, ca, a iubi pre aprOpele, este a iubipre parintii sei, amicii sai, si toti aceiade la cari spelt, ceva,privescil Cu indiferinta pre cei-l-alti Omenl.Acesta nu este a iubi pre aprOpele, ci ase iubi pre sine insu0. Copiii crescuti inacesta er6re, se invata a nu iubi de catpre aceia cari le facil bine, si a ura, preaceia cari le facil rail. De aci vine maitote desordinile, cari desfigureza fata cris-tianismului ; de aci devine asprimea cucare Omenil se trateza ; putinubl sprijinuce si clail unil altora ; putinulii ajutort cedais acelora cari afi necesitate ; inlesniread'a ajunge la certuri, injurii, ura si res-bunare.

Este dar necesaril d'a se scote junimeadin acesta erOre a,sa de comuna si neno-rocita. Ea provine din necunoscinta a trel

0

si fiinda,

0

1st

act -felt

www.dacoromanica.ro

95

lucrurl cari privescii acesta virtute. Gineeste aprOpele pe care trebue a iubi. Moti-?Alla pentru care trebue iubi. in cestd ace-stel iubire.

1. Apr (Tele pe care trebue a iubi, suntiitoti Omenii, insusi eel mai necunescuti,saraci si bogati, buni si rai, amid ,si ina-mici.

2. Motivulii pentru care trebue iubi,este ca toti suntil fiii lui Dumneqefi, facutidupa ehipulfi sail, rescumparati cu sangelelui Iisus Christos. Ca Dumnedeti, care esteparintele nostru comunfi, voiesce e.a, saliubimu ca pre fratil nostri ; si ca IisusChristos, care este Mantuitorulti nostru alittutulorii, ne-a comandatii d'al iubi.

3. Acesta dragoste sta in trei lucruria voi binele tutulorzl; a le face bine candputemit, a suporta defectele altuia pi a ertagreplele

Tata adeverata dragoste fail care nu pu-temii placea 1111 Dumnageti, sail a aveavre o adeverata virtute ; si pentru a o cas-

0 0

a-lit ,i

a'111

.

M.

www.dacoromanica.ro

96

tiga, este necesard ca °multi sa se exer-cite la acesta din copilArie.

a) SA se obicinuiascA a privi pre totiOmenii ca pre apropele sad si a le voi bi-nele. SA fie dulce si onestii catre tOta lu-mea. SA aibA mild de sAraci si suferincli,si sa nu invidieze pre bogati si pre aceiacari inaintezA. SA iubesca pre cei buni dincausa virtutel lord, si pre cei ral, ca sadevina buni ; sa, dorOscA staruinta in binea celord d'antuid si indreptarea celordral. Trebue a ura pAcatuld, care este lu-crarea omului ; dar trebue a iubi pre mid,care este faptura lui Dumnecaled.

b) Ne avOndd nici und meritii numai avoi binele, daca nu-ld face cand pOte, sapunA fericirea sa a face binele aprOpelui,cand II este prin putintA. Se p6te face a-prOpelui trel feluri de bine : pentru corpulit

pentru ondrea lui, pentru sufletulit laPentru corpulit lui. SA ajute pre saraci

in necesitatile lord, dupA puterile si oca-siunile ce va avea ; sa facA cu buna-vo-intA milostenia catre cei lipsiti. 0 ! ce altd

0

>

tat,

www.dacoromanica.ro

97

mai frumosa pentru unti copilt de cata fi milostivti si compatimitort pentru sa-raci! Fericiti aceia cari potU dice cu Iob :mila a crescutil cu ei, din copildria lore ;pentru ca ea va atrage asupra loru inbel-sugarea bine-cuv6ntariloru luI Dumneget intimpulu acestei vied, pre cum si la ora

Pentru ondrea lul. Trebue tine -va a pas-tra onOrea aprOpelui, atat cat ii este prinputinta. Sa impedice calomniele. Daca a-pr6pele este acusatu de urni re& pe carenu l'a facutil, sa iea aperarea lui, si saTea., ca acesta nu este adeveratt. Dad,gresala ce a facutil in adovord, se descopere, apoi sa se grabesca a'1t 1. scusa, si saimpedice a nu se vorbi mai multu de densa;sa amintesca atunci veri-o fapta, frum6sace acesta a facutt alta data sail veri-o ca-litate ce du are ; sa arate ca vorbirea dered nu este placuta, si sa r6ge pre acelacare vorbesce, a apara reputatiunea apr6-pelui sad.

Pentru sufletulli lul. Binele sufletului In-

7O

mortef.

O

www.dacoromanica.ro

GO,

98

trecendu pe oil -ce anti bine, trebue a facetottt posibilulfi pentru a Inlesni acestit bineaprOpeluI. NoY putemti face rugandu-nelul Dumnedeu pentru ell, si silindu-nesc6te din \rip si alit abate de la ocasiu-nile ce Para face sd pecatuiasca, fie prinnot Insire, fie prin altil, dandu'l bune esem-pie si consilil.

c) Celit din urma lucru necesarid pentrua iubi pre apOpele, este a suporta cu cha-ritate defectele lul, si a'I scusa gresalele,ant cat intelepciunea permite. In fine,marea regula a dragostel catra aprOpele,sta., a judeca pre altiI prin nol insine, dupacum ne inveta Scriptura : Ira ceea-ce pri-vesce pe aprdpele, judecati-lit prin voi inpivd;si a practica acesta invetAtura ce Scripturasi natura insesi ne arata : Nu facets altuiaaceia ce nu void sd ye' facd voue albs. Sitacetile binele ce vol voi sd ve facdaltii.

Unit pusnicit a intalnitit in drumulii snitpre unit saracit ologu, acoperitd de rani sipur6e, ast-felii ca nu putea nicl a se tiri.

fin

aid

O

www.dacoromanica.ro

99

Pusniculd miscatt de compAtimire, it dusein chilia (camera) sa si '1 dete tote ajutO-rele ce a pututt. °and acestti shractrecapAtatti puterile, pusnicult ii clise : Vo-

esci, fratele met, sit remani cu mine ? etvoit face tote ce voiti putea pentru a tenutri, ne vomii ruga si vomit servi lulDumnedeti impreuna. 0 ! cata, bucuriefact, respunse srtraculti ; suntil fericitt aglisi In dragostea to unit ajutort la tea-losia mea.

Pusnicult care '0 tinea vista cu greu-tate, indoi ostenelile sale, pentru a aveacu ce nutri pre saracult sat ; si nutreamat bine de cat pre sine. Dar dupAl cat-vatimpt, acestti saracti incept' a murmuraimpotriva pusniculut, plangfindu-se ca'111

nutrea, ret. Vat ! scumpult meti amictt, iidise pusniculti, te nutresct Mai bine de catpre mine, si nu pott face mat multi decat ceea-ce fact.

Cate-va Mile in urma, acestil nenorocitt,reincept plangerile sale, si arunca asuprabine-facatorului situ o multime de vorbe

s'a

'ml

O0

www.dacoromanica.ro

100

proste. Pusnicu Iii le suferi cu liniste, faraa respunde unti singurti cuventit. Saxaculitse rusina atuncI cA, a rostitii proste cuvinteasupra unul omit sehtit, care'i fAcea numalbine, si'si cerit ertare ; dar indatA se in-tOrse la relele sale obiceiuri, si prinse oasa ura asupra pusniculul, in catmai putea suferi. Mi s'a uratit a vietui Cutine, II dicea, voescii sa, me duel in dru-multi unde mai gasitti, eu nu suntti obici-nuitil cu asa rein nutrimentti. Pusniculit iiceru ertare, promise ca,'lti va nutri maibine. Elti se gandi a merge la unti onestitcetatenti, care nu era departe, spre a'i cereunit nutrimentit mai bums pentru slutulusat. Vino in tote dilele, II dise centenulti,ca sO, iei nutrimentii. Saracultt parit mul-tumitti ; dar dupb, cate-va septamani, rein-cepti a face noul mustrari pusnicului.Mergi, ii qise, to esci unit fatarnicit, cerlmilostenie pentru a me nutri, si acesta ofad' pentru tine ; mananci in ascunstl ceeste mai bunt, si mie imi dal rAmasitele.Oh fratele met, iI Ilse pusniculti, me o-

O

o

milt

I

www.dacoromanica.ro

101

sandescl cu nedreptate ; to asigurti ca nuceru nimicu pentru mine, si nu atingti a-ceea ce mi se da pentru tine. Daca nuescl mulumitti de serviciile fil

celti putink pentru dragostea luiIisus Christos, asteptandti sä te servescal'nal bine. Mergi, n'amti trebuinta de doje-nile tale, it respunde saraculti ; si tote o-data lua o bucata de cremene si arunca incapulti pusnicului, care ferindu-se, scapade isbire ; in urma, acestti nefericitu luaunit grosti bastonti, cu care se servea pen-tru a se tiri, si dete o asa de crud& lovi-tura, pusnicului; in cat acesta cap. Dum-necyti sa to erte, ii lise pusniculti, catpontru mine, to erta pentru dragostea luide reua to purtare. Dice ca me ertl ! res-punse saraculk dar acesta nu este de catdin gura, de ore-ce to at voi sa me yell'mortal. Te asigura. fratele meu, it visepusniculti, ca te erta din ton inima mea.Acestti bunti pusnicti .voi snit imbra,tiseze,spre a'i areta c& in adevorti l'a ertatti ;dar in acesta momenta saraculti ilu apuca

,tp

fact',coltliniscita,

www.dacoromanica.ro

102

de grumazil, ii sfasie obrajii cu unghiile,si voi sugruma. Pusniculti scapandildin manila lui, acestil furiostl ii gise :mergi, nu vel muri de cat de maniie mele.

Acestil charitabilti pusnicil arata, aceesirtbdare in timpti de trel, patru ani. In a-cestii timpil straculti n'a incetatti sa, dietpusnicului la tau momentulti, et voia sa,'hi duct acolo unde l'a gasitu ; ca, doreamai bine a muri de fOme sail de frigti,sail a fi sfasiatti de fart, de cat st vie-

tuesca, cu elii. De o parte, pusniculil setemea, et ducendil pre acestil nefericitilunde l'a gasitti, sa, nu pert de tictlosie ;de alta, prevedea ca o st perda rdbdareacu elu. In acesta incurcaturil aflandu-se,merse st consulte pre Bantu Antonie, des-pre ceea-ce trebuea sit fact.

Santulli Antonie II vorbi ca ornii inspi-ratil de Dumnedeii, dicondu'l : oh ! fiulti

pazescete ; cugetarea ce of a parasipre acesta stracti, este o ispitt a demo-nului, care voesce ridica cununa. Dact'111 vei parasi, Dumnedeii nual va parasi.

c)

a'111

meet,

will

www.dacoromanica.ro

103

Dar, patintele met, respunse pusnicuth., metemii a nu perde rndarea cu elfi. Si pen-tru ce s'o perdi ? II observa, santuhl, nusoil, eh tocmai catre aceia cari ne facilmal multu red, trebue sa ne esersamil cugenerositate charitatea vOstra, ? Ce meritaal avea de pacienta, cu o persOna, carenull face nicl unt ra,ti ? Nu sell ca, carita-tea este o virtute curagiOsa, care nu pri-vesce relele acelora cari ni le face, ci nu-mai pre Dumnedeil ? Ast-feb1, alb).ingrijesce acestt sAracil. Cu cat elti estered, cu atatil trebue a avea mild, de .ell.Totu ceea-ce't face din charitate, Iisus Chris-tos va privi ca al facutii pentru Dansuhl.Fa, a se vedea prin rAbdarea ta, ea esciucenicubl unul Dumnedea suferindll, si a-dutt aminte, ca prin rabdare si charitatese cunOsce cine-va ca este creptuA. Fri-

vesce acestii saracti, ca acela de care Dum-nedet se serva, pentru tripled. cununa.

PusnicubA urma consiliulul Sautuhil An-tonie ava mat multa dragoste pentruacestd ticalosa ca inainte, neincetandiA tot-

00

si

met,

www.dacoromanica.ro

104

odata a ruga pre Dumnedell pentru eln.Dumnedet bine-cuventa o rabdare atat decuragiesa, cad aces-hi saracti se indreptasi vietui cele din urma dile ale sale in ca-inta si santenie.

Santulli A.postolil Ioan, la batranetea sa,cand nu mai putea umbla, disHpulif salilk dusera pe brate in midiloculu adunarelcredinciosilora. Aei santula batraml, nudes'hise gura, de cat a rosti aceste fru-mese cuvinte : Scumpii mel copii,unii pre altii ; apol inceta a vorbi. Dupacate-va dile, adunarea credinciosilorti flindflsi mal numer6sa, santulu reaparu, si eraqise : Scumpii met copii, unil prealtii ; si in fle-care di de adunare repetaaceste frum6se cuvinte. Oare-cine se plansede aasta recitare, si intrebandua causa,santula lise : Scumpii mei, copii, iubiti-veunil pre altil, adaogandal : Acesta este po-runca Domnului, pi este destulit data estebine observatd. In vane, a mal dist). Inca,se laude cine-va cd iubesce pre Dumneileti,

O

iubiti-v#

www.dacoromanica.ro

105

pre care nu '14 vede, data nu iubesce pretratele sdu, pre care 11g vede.

Vorbirea de reii.

Vorbirea de reil este una pecacti, de caretrebue, nu numal a fugi, dar chiar a aveaspaima, de ell.

A vorbi de rot, este a dice ca aprOpelea facuta o fapta rea, pe care ell n'a fa-cut'o ; si in acestd cast, vorbireaiea numele particolard, de calomnie ; sata facuta o fapta rea, dar care nu este cu-noscuta, cad pe cat timpd gresala esteascunsa, nu trebue s'o facemti cunoscutaacelora cari nu o scia.

Cate-odata, cine-va, sail din ura, sat dininvidie, sat pentru resbuna, cugeta aperde reputatiunea aprOpelui; alte on dinnesocotinta, sat prin o aplicare a spunegresala altuia, cand ea se scie ; si la acdstade ordinara este aplicata junetea.

De i cell anteill felt de vorbire de reit,este mal criminall, totu0 si all doilea,

0

(19 rail,

a'si

www.dacoromanica.ro

106

nu este scapatil de respundere innaintealul Dumnedeil, cad: cate °data, este pOcatilgret, de Ore-ce tot-de-una ridica reputatiu-nea aprepelul. Cand cine-va cu usurinta vor-besce refi de altulfi, acesta provine dintr'undspiritfi caruia lipsesce dragostea sae intelep-ciunea ; si adesea si din una si din alta ;pentru-ca dragostea cresting ne invata saascundemil care altii defectele si gresaleleaprOpelul, dupa cum 211111 voi ca si altilsa ascunda pre ale nOstre ; si intelepciuneane opresce a le face cunoscutil fara timpasi fara necesitate.

Copiii trebue sa fuga de acesta pecatilca de mail lucre ingrozitora, nedemml deunfi sufletal adeveratil chestinfi, si ca deunfi vitiii ingrozitora Inaintea lul Dumne-defi a Omenilonl. Hulitorulli, (pee St.

Spirith, este urcititi de dmenC.El sa, nu descopere cu usurinta defectele

aprOpeluI, ci sa le pastreze in inima lor,taxa ale spune cui-va. Sa respecte reuta-ciunea celorfi alti, dupa, cum voiesa ca sia lord sa fie respectata de densii.

si

www.dacoromanica.ro

0

107

Se observe, cu tote acestea, ca nu estevorbire de rila a descoperi pecatula altuia,cand este vorba pentru binele sat, sat pen-tru alt impedica sa nu se perdu in altele;pentru ca unit oma intelepta, prin acOsta,Ote aduce indreptarea. Din contra, estetot-de-una o fapta de charitate a o face,si adesea insesi o obligatiune religiose ;

obligatiune pe care unit n'o implinesca,adesea din frica sail vane pretexte, carinu potu avea greutate de cat inaintea unuisufletii., carui lipsesce dragostea si zelulapentru mantuirea aprOpelui ; de unde ur-meza, ca se face respudetora inaintea luiDumneqea de pecatele altuia.

Fericitula Augustin, pentru a opri vor-birea de reit, care este mai multu obicinuitain timpula mesei, a scrisa in partea ceamai vec,luta a loculul destinata pentru man-care, done versuri latine. alt carora inte-lesa este :

Departe Said vorbirea de ra' a curialimbd culpabild sfasie ondrea celorti absent.

al

O

0www.dacoromanica.ro

108

0Nu se permits la ace'sta masa de cat vor-biri

Si intro di, on -cari din amicil sai ince-purA a vorbi de defectele aprOpelui lorit,Fericitula °mu insA le observa indatkcendu-le dacd nu incetd0 a vorbi ast felt,sau trebue sd ptergii aceste versuri, salt' same scolu de la masa. Ap tarie de carac-telt trebue sa averml si noi, pentru a oprivorbirea de reil, cand putemit.

Sub domnia hit Theodosie, Regele Goti-lor, dol distin0 senatorl, fura acusati de omare crimA; Regele avit neintelepciunead'aI erode vinovati cu uprinta aruncain temnita, pe cat timpit acusatiunile erailnumal calomnil. Unubl din amp era cre-

fOrte zelosu pentru religiune. A-

cesta fiz ucisit, si sociubl snit avd aceiasfsorta dupA unit anti ; dar si Regele Theo-dosie nu mal trai multi timpu. Intr'o dipe cand i se aduse la masa unit marepqte, credit a vedea pe farfurie capulit decure'ndil taetit alit unuia din eel uciO, care

privea cu unit ochiit furios11. Acesta

0

inocente.

tint, si

'hi

di-

:

O 0www.dacoromanica.ro

109

0 0ild spaimanta atat de multt, in cat sepuse in patu blestemandu pi plangendticrima sa, ca a facutil sa Ora aceptI ilup-tri Senatorl, numai dupa calomnit

Invete din acesta, fie-care, a se feri deinformatiunile nedrepte, pi a nu calomniapre aprOpele. Temase de remuscarile con-sciintel cari va pedepsi fara incetare.Temase mai multti Inca de resbunarea luiDumnedeti, care pedepsesce adesea, chiarin acestA lume, vorbirea de red pi calom-nia intr'unti modt spalmantatorfi.

Certele, injurille ai mustrarile.

Certurile fiindd causa unui mare numeralde rele, trebue a ne feri de totil ce andputea sa turbure pre aprOpele, precum :contrarietatile vorbirile de red , despre-

injuriile pi mil alte lucruri de a-semenea feld. i in certurl ne-asceptate,nu trebue a dice vorbe necuviinciOse. A-cesta este injositord pi nedemnd d'o inimacreptina. A intarce injurie pentru injurie,

tula,

O

'la

www.dacoromanica.ro

110

mustrare pentru mustrare, este a spala opata cu cernela, si a o face Inca mai n6gra.Spiritulti Christianismului nu numai nu nepermite injuriile, dar nici chiar a le intOrceacelora cari ni le-att adresattt : Bine-cuven-

tag, (Poe Apostolu Pavel, pre aceia carive" persecutd ; nu intorceti, nimeni reii pentrure'd ; nu ye resbunati, ci ldsati sd, tre'cd

mania ; nu ver ldsati a ye' invinge de reit,ci depa'rtati re,u111 prin bine, sail mai bine,reuta ce tine -va ye face, prin binele cu care11 respundeti.

Acesta este prea greti, se va dice. Esteadeveratti, caci trebue formati de timpuridpentru practicarea acestei virtuti. Practicaacestorfi invetaturi este grea pentru aceiaearl n'aft fostti format': din copilarie, si carisari obicinuitti a vie ui dupa aplicarile na-turel lorti ; dar este usure, si ado °datainsesf plina de dulceta pentru aceia carise obicinuescn. de timpuriti a face veil*lul Dumnedeti, si a vietui dupa spirituDomnului nostru Iisus Christos, luandti inacesta de regula a conduitel exemplele si

O

O

www.dacoromanica.ro

111

invetaturile sale, precumti trebue sa facil,unti cresting, afara cand este cresting

cu numele.

Acestti reg este multti mai mare de catcugeta cine-va de ordinarti, cad este causaunul mare numerti de alte rele, Can luso-tescit certurile.

Pacea si unirea vimg de la Dumnepti ;era certurile de la spiritulit celg reg. Pen-tru acesta Domnulti nostru dice ; ca inpa-ciuitorii, sad aceia cart se silescti a tinepacea intro Omeni, se vorti chema fiii lulDumnedell ; dar aceia cari o turbura, seintelege ca sunttt fill demonului.

Virtutile eels mai necessaril unui fliit Rau fliesore0ine ; gi datoriile ce trebue a practica pentru

el insuA

Curatenia snfletului.

Curatenia sufletulul sag castitatea, intam-pina neoranduelile sensurilorti omulul. A-costa este o virtute care'la face sa fuga

riu-

mai

O Owww.dacoromanica.ro

112

de t6te placerile ne-ertate camel (corpulul),si sa se silesca a inabusi cugetarile, do-rintele si simticiunile ne-cuviinciOsR aleplacerilora corpulul, pentru c ele nu placalul Dumnellea.

Ac6sta virtute este necesarie tutulora6menilora de orf-ce etate, dar mal cu semi;,junimel este potrivita si folositOre. LulDumnepa if place ca junetea, mal cu sema,st intelega frumusetea si folOsele acestelvirtu angeresti ! Dace, curatenia sufletulul,dupe, ideea Santilora Parinti, ne face ase-menea angerilora intr'o nature, supusa

acesta mal cu senia se gasescein adevera in persOnele june ; pentru caetatea lora este mai putina supusa strica-ciunel prin pecata ; si ast-fela, curateniasufletulul if apropie mal multi de acestespirite cerep.

Curatenia sufletulul iea parte la gloriamartirica, din causa asprelorti lupte ce easustine. Da, cad pe lingo, martirulii su-feritti prin versarea sangelul, mal suntaInca alte trel feliurl : infranarea in irnbel-

O

sift-

biciunilorn,

www.dacoromanica.ro

0

113

sugare, practicata de Iob si Davind ; inte-lepciunea in saracie, urmata de Tobie side veduva din Evangelie ; si curatenia su-fletului, pazita de Iosif in casa lui Pentefri.

In fine, trebue sciutt, c numai junetelse cuvine frumosele laude ce San ii Parintiaduca curateniei sufietului, numind'o : fld-rea si podoba moravurilora , gloria corpu-lui, fundamentulA sdn?niei, o pregdtirepentru tote felurile de virtuI." Este preaadev6ratii, ca nevinovatia int'una suflettijune este o sorginte de virtuti, ast-fela,c se pOte spera totulti de la una copilunevinovata, caci Spiritula lui Dumnedea,care nu pote locui intr'o inima necurata,placendu-i a locui in sufletele curate, re-varsa intr'ensele totil felula de gratil.

Privitorti la castitate, unit scriitora nespune, c dour, femei, f6rte frumOse, apa-rura in visa Santului Grigorie Nazianzu,cand era Inca june ; si dupa cum acestajune-castii, se temea ale privi, ele ii disera :june, presenka nOstra sd nu to spdimcinte ;not suntemU" doud surori can to cunoscemis

8O

O

www.dacoromanica.ro

0114

destula de bine ; una din not se numesceIntelepciunea, si alta Curcitenia sufletului;mit venitit ed to vedemu, pentru ed ne-atpregdtitii o locuintd pldcutd in sufletulii tat.Ast-felti dar, curatenia sufletului este De-despartita, de Intelepciune, si atrage darulgsi bine-cuventarea lui Dumnedeg asuprajunelorg inimi cari o poseda.

Lucreze dar fie-care copild cresting aca,stiga acesta frumOsa virtute, pe care tre-bue a o privi ca podOba si fericirea june-tei sale ; si aduca,si aminte, ca, ea se poteperde in mai multe moduri prin cugetaxi,dorinti, cuvinte si fapte desonorate ; pentrucare, spre a se bucura de acestA virtute,trebue a fugi de tat aceea ce p6te ranicatusi de puting buna cuviinta,.

Midlloce d'a 'Astra curatenia sufletului.

Primula miplocg ce trebue a intrebu-inta pentru pa,strarea Angerestei virtuti acurateniel sufletului, este a resista de lainceputg tentatiunilorg.

0

0

:

www.dacoromanica.ro

115

go

Acosta, resistenta, este medicamentulticontra pecatului, junil cari !titrebuinteza, din nefericire, se aplicfi spre

in care ate °data, atata de multilinainteza,, a nu se mai potti indrepta, saucell putinti, intrebuinteza osteneli de ne-creptil., spre a scapa de dOnsulti. De altaparte apoi, Miele sufletulul fiindti ca aceleaale corpului, trebue din Inceputti a ingrijide vindecarea

AcestA resistentA, santif paxinti a reco-mandat'o tot-de-una cu mare silinta., i apropus'o ca unicult spre a scApade pecatil

Pentru acesta dar, de la incepulti trebuegonita, reua cugetare. Acosta, cugetare lasatA, causeza, desfatarea ; desfaarea con-simtimOntubl ; consimtimOntubl, lucrarea;lucrarea, obicinuinta ; obicinuinta, necesi-tatea ; necesitatea, mortea. Si dupe, cumvipera se ucide de pull sal, Inca, avOndu-iin pantece, asa si nol ne causamti mortea,prin relele nOstre cugetaxi tend le nutrimilin inimile nOstre.

si moldvi-

till,

lord.

O

O

migoca

www.dacoromanica.ro

116

Alic doilea midiloca 'este fugirea de le-nevire. Lenevirea este mama tutulora vi-cillonl ; dar mai cu sema a necurateniefsufletesci. Ea este care deschide drumularelelora cugetari si dorinte neoneste, caricrest) una peste alta intr'una spirit) le-nesa, fact"' a savarsi o multime depecate. Spiritula necuratt n'a invinsa mailesne unti sufletl, de cat cand la surprins-ain lenevire.

Junetea trebue sa fie cu grije d'a gonideprte acesta mare causa, a necurateniefsufletescl, ne lasandu-se nici ()data pradalenevirei.

Gasima in Viata parintilora Bisericel dinpustie, ca superioru unel Monastirf, dupace punea dimineta pre calugarl sa imple-tesca cosuri de richita, in timpulti candnu era rugaciune, if indatora sera ale des-pleti ; ast-felt ca, el tot -de -una trebuia ale reincepe. Printre calugari se gasia unult,care lasandu-se de acesta lucrare, de lacare nu vedea nici unti folosn, merse lasuperior) arata, ca era fOrte mirata de

0si-1

0.1g

www.dacoromanica.ro

117

o asemenea intrebuintare a timpului ; sica acesta nu era altti, de catt a lucra casa strice dupa, unit momentti aceea ce afacutil. Te inselr II respunse superiorulq ;flr incredintatit ca nu perll timpulfl, si a-duti aminte, ca at trebuinta de multa lu-crare, spre a scapa de lenevire.

Acesta superiorii cugeta ca toti Omenilintelepti, cari afl privity tot-de-una leneaca vi iult celn mar pericolos.

Alfc treilea miclilocic P ste departarea derelele societati si tottl felulti. de conversa-tiunl, fie cat de putin necuviinciOse. Estede necreptil cum aceste doua lucrurl stricasi ruineza caratenia in junete. Pentru a-cesta Apostolul Paul (lice : Nu ye ldsatfvg tinpela : relele cuvinte, stricci bunele mo-ravurt.

Unu june, multa timpil a fosttl admi-

ratti prin inocenta si pietatea sa ; dar dinnefericirea lui se uni strinsti cu tint altula,care era datti la cele mai marl desor-

dine. Cuvintele si exemplele acestui amidstricatu, is stricatil indata spiritu si inima

a

O

www.dacoromanica.ro

118

sa. In loco de acea modestie si conduitade mai nainte, care se admira intr'Onsuld,se yelp cele mai marl necuviinte. In za-dart parintii sal, arnica sal si invetatorilsal se silira all scote din calea perdarei ;pedicile ce elu intampina, desteptara Incamai multt pasiunile sale, dusera, faracainp, din parte' pina la morm'entil. Stri-caciunea atat de multii ill patrunse, incat, cu tote staruintele preotulul d'a seimpaca cu Dumnedet prin caina, elU to-tusi n'a voitti. Si fiindii ca acestal

preotii, indoea pre lingO densuili ru-gaciunile sale, nefericitulq turburatt de re-muscari, ill privi cu unti aert furiosu,dice aceste ingrozitdre cuvinte : Nefericireaceluia care m'a amdgitsn crimele mele

suntit prea marl, pi nu potii spera cd voiicccipdta ertarea. VeVit infernuM deschisicpentru a me' priimi. Dupa ce a rostitd a-ceste cuvinte cu o voce jalnica, isl IntOrsespatele, spre a nu mai asculta pre preotti,si dupa unti momentil inceta din vista, incea mai mare disperare.

carita-bill

O

si-let

www.dacoromanica.ro

119

0

Iata, aceea ce produce relele society I.Alit patrulea, trebue a nu opri ()cliff la

tote felulii de priviri ; si acesta pentru-d,necurAtenia intr6, in sufletti prin ochi, siate odata, o privire, chiar fait and scoper60., trage dupa sine unit lung01. lantii depe'cate.

Alit cincilea, junetea trebue sa fuO, decartile neoneste, cari sunttl ca cium6, acurateniei sufletului si ca midilocuill cellmai puternicti ce spirituld rOu a inventatilpentru striciunea moravurilorti. Sa, aib o

vie spaim6, de tote cartile cari insufla spi-ritultt nec,urAteniei, ast-felti, precumil : ro-

manurile, poesii si comedii desfnnate. Tre-bue sciutd, c scriitorii lord, cea mai mareparte suntil MIA religiune, fara rusine ; sicum aril putea persOne onorabile sa fad,ocupatiunea sad distractia lord cu aseme-nea lecturi ?

Dar se 'Ate dice : Noi citimit aceste carti,pentru a ne forma si inveta limba nostrdin curdtenia sa. Dar Ore nu suntil destulealte cart' pentru formarea spiritulul si a

O

www.dacoromanica.ro

120

0inimel ? Prin citirea releloru carti, dice untparinte Bisericescil : tine -va nu invatd; adeveni elocinte, ci Invaid aci a cu-nosce reulit fdrd spaimd, a vorbi de den-surit fdrd rupine, pi cela sciverpi fdrd oprire.Prin urmare, aceste citiri, in locti a formaspiritulii, ill rancesce.

Cu cat o carte rea pare placuta, cu atateste mai nenorocita. 0 carte rea este cellmai crudil inimict ce putemil avea in casandstra. Ea trebue aruncata in foul. Dacao pastrAmtl, trebue sciutt c6, ea este oviperA, care curOndu sail mai tarcliti ne vain venin a.

Iata ce stria, o persOna entre o alta :larta-m6, scumpull met amicu, data amtinnrziatl a respunde la epistola ta.... Unilevenimentil durerosti m'a aruncatti in tur-burare i intristare. Fiica mea pe care oonoral, nu mai este !... Citirea romanelorila perduto. P16,ngi pe celt mai nefericitildin parinti. Trista positiune a simturilorlmele, m6 impedica da mai multa es-plicatiune. Ea a scrisl o epistola de adio

0

0

vitiosa.

0 www.dacoromanica.ro

0121

catre mama sa, catre surorile sale si catremine, unde motiva nenorocita sa hotarirede a se ucide, pentru motivele coprinseintfunii romanil, care era Inca deschisilpe perina.

Pe linga aceste mililOce se mai reco-manda Inca : a) Rugaciunea. Dumnecleti esteautorulit curateniel, trebue dar rugasi a cere de la densulii ajutorula d'a re-sista tutulorti dorintelorti, cari suntit con-tra sufletului ; citirea si meditarea lu-crurilorit sante, cari umplu spirituba de bunecugetarl intaresce contra tentatiuni-lora. suntii cugetarile de greutateap6catului, de justitia luf Dumnedeti si amariref sale, de aducerea aminte despremOrte, de judecata si pedepsele eterne.Grabescase fie-care a sa patrunde adancti deaceste cugetarl, facandii seriase citiri sireflesiunl asupra marelorit veritatI ale Re-ligiunel.

Unia June, plangea nemengaett de mor-tea unel persOne pe care n'o putea uita.Unula din amicil sal l'a condust la mor-

O0

a'111

Ast -feid

www.dacoromanica.ro

122

mentuld el. Aci elu ridicanda petra mor-mentuluf si panza care o acoperea, veduravermi si purge esindu din gura si din ochilcadavrului. June le arunc4 unu strigata despaima si voi a fugi : De ce'ti este fried ?ii qise amiculla sati ; apropiete, iata chipulicacelei ce iubepti, atdta. Invata din vedereaacestui cadavril a nu mai lipi inima to lalucrui I asa nedemne. Acestil june se foloside acesta si se indrepta. Sa'si dea fie-careunuld-altuia serviciult ce acesta june aprimitil de la amicula sail ; si in partico-lar, sa se pogOre adesea, si mai cu semi,In momentulli tentatiunei, sa se pogOrecu mintea in mormenta si sa vada aceeace va deveni indata acesta corpfi de ten-tatiuni ; si c) lucrarea. Ea scapa spiritulude relele cugetarl. Se va vedea, prin in-cercare, cat de bund este acestil rernedill,data tine -va va alerga la densult1 cu cre-dinciosie.

0

0 0

www.dacoromanica.ro

128

Ru§inea.Precumil arborii producendu fructe, pro-

duct" in acelasi timpti si frunzele pentrua le apAra contra asprimeT timpului ; ase-

menea darulti lul Dumnecleil inpodobindilunu sufletil cu frumosa virtute a curatenieT a dA rusinea pentru a o a-pAra de totii aceea ce art" putea s'o intu-nece. CurAtenia sufletului si rusinea suntaldouA surori nedespArtite ; ele nasal si mornimpreunA inteund sufletu.. Rusinea estepAzitorula neaperatti curAteniel ; si cu.ratenia sufletuluI produce de necesitaterusinea.

CurAtenia sufletulul, urasce cugetArile, sidorintele rusinOse ; era rusinea depArtazat6te lucrurile exteriOre cari potti fi, sat"

cause sail efecte ale acestorti cugetAri si

dorinte, precurml : cuvintele ne-oneste si t6te alte lucrurl cari potil ranicatil de putinti nevinovAtia. Rusinea dareste o virtute, care depArtez5, de omil toteaceste lucrurl, si care'la fact" sa nu le p6tA

sufletestl,

alt'

astil-fehl,

0

0www.dacoromanica.ro

124

suferi nici in ell, nici in eel alti, faxa arusi. Acesta virtute privesce in particolartpre junete, cad de si cine-va trebue a opractica in on -ce etate, ca ceea ce estepod6ba tutulort etAtilort, pare cu tote a-cestea, a straluci mai multi in junete. Cepate fl mai plAcutil ca and June sail o junb.rusin6s6,? Ce podOba, mai frumOsa a vietelsi a chipului ca rusinea ? Ce prevestiride fericita, sperantA nu este inteunt co-pilt, si ce semnt mai adeveratt de tintsufletal care merge spre bine ? Nu este nicio marturie mai ne indoi6s6, d'o mare ne-vinovtitie ca a columbei. Acesta este Meliaunui suflett curatt care'lt lumineza nein-cetatt, ca nimict red sat nerusinatil

intre in spiritd. Ast-felt dar, ea depaitezApecatult de la suflett, conservA curttenia,este gloria consciintei, pAzitorult onorei,

podoba vietel, semnult pietatel, temeiuldvirtutei, onOrea naturel si semnulti a tOtaonestitatea. Cugete fie-care in destuld latote aceste laude, si judece despre stima

0

0

sa

0www.dacoromanica.ro

125

ce trebue a capata din acesta, frumOsa siplacuta virtute.

Cand Reveca se A propie de locuinta Pa-triarhului Abraam, vedendu Inca de departepre Isaac, logodniculti sati, si intrebanducine este, Eliazarn, conductorulti ei, res-punTendu'l ca este Isaac, Ea indata isilava volulu care-1 acoperi fata.

Vitiulu opusti acestel virtuti este neru-rusinarea sau obrasnicia, care nu rosascede nimiett. A.cOsta nerusinare este unit vi-va atatti de urattl intr'o juna persOna, pre-cum rusinea este placuta ; ea este semnulasi efectuhl unei inimi desfrinate, si originauntil mare numerti de vitii, dupa cum ru-sinea este mama a multime de virtuti.

Intrebuintati dar, scumpe fiinte, tote si-lintile pentru a capata acesta frumOsa vir-tute a rusinel ; nu v6 multumiti numal afugi de gresell ; dar fugitl si de tail aceeace ve apropie de ele, si care p6te rani catde putint curatenia sufletului.

O

0www.dacoromanica.ro

126

Modostia.Modestia este tot) anti de necesarie

juneteI ca si rusinea. Rusinea departeza.

tote lucrurile exteriOre contraril curatenielsufletulul, si nu le pOte suferi nicl in sinenici in altif. Modestia sterge total aceeace pOte fi neregulat) si rusinosii in exte-rionl, precumfi : in privirl, in mers1), ingesturl, in haine, in cuvinte.

Acesta virtute este prea pretiosa Intr'opersona juna, pentru ca este unit adev6ratusemi) all unel virtutl sincere si unul spi-rit) inteleptu. Intelepciunea inteleptului,dice St. Scripturit, lucepte pe fata sa ; Sdrecundsee persona prin ochii sdi, pi unitspirit) regulata prin fata sa. Acesta a fd-cutit pre unit bdrbatit Bisericescii sa died:se cundsce dispositiunea sufletului prin ti-nerea corpului, pi cd mipcarea exteriOrd esteunit felit de voce, care face a se cundsce

Astfehl. dar, unit spirit) intelepti si re-gulati Intr'o persOna juna va aparea in

spiritulft".

0www.dacoromanica.ro

127

modestia sa ; dar nemodestia si neregula-ritatea in exteriorii, este unit sernnu ade-veratil de un spfritii usorti, necapabilii denicl o cugetare seri6sa, si care se las4prada a tote felurile de cugetari desartesi reu facetOre.

Santulli Grigoriii Nazianzula ne spune ;ea in junetia sa studiandil la Roma cu Iu-lian, care in urma a devenitU Impera-

l'a judecatii de atunci ca va fi Lintmil rod, ved'endii lipsa sa de modestie si

neregularitatea actiunilord sale : se vedeain du, dice, Ind multe lucruri care nu pro-mitea bums; unit capit tot-Munamipcdtoril, unit ochiii rdtcicitora si furiosu,unit chipit despretuitorit, unit rise obras-nicti, unit cuventit interdietorit ; se audea

adesea fdcenclit intrebdri nebune si respun-suri incd mai obrasnice. In fine ilic jude-camii de atunci aceea ce elit a fostti in urmd,pentru care amie. ViSii /a mai multi dinamicii mei: o ! ce monstru nutresce Roma !

Pentru a practica bine acesta virtute in

O

torii,

Worded

0

www.dacoromanica.ro

128

O 0etatea copilariel si a junetei, iata aceea cetrebue observatd.

I. Copiluld crestind sa'si dea tOte silin-tele pentru a nu parea in nimicil nemo-destd, nici usord in privirele sale, in mer-sulu sad, in gesturile sale ; sa alba undchip-a seriosu, dulce si placutt, mad portamodestd, asa cum este cuviinciosii untilsufletd onestd. Sit fie ast-feld in on -ce lochsi cu tOte persdnele ; cu superioril sal, dincausa respectului ce le datoreza ; cu egaliisi inferiorif sal, pentru ca le datoreza buneexemple.

II. In Biserica, mai cu Rima, trebue aavea o mare modestie. Acesta este casalul Dumneded, casa de rugitciune si de in-chinaciune. Trebue a intra intr'ensa cu und

mare respectd. Luati aminte de voi, dice

St. Scriptura , cand intrati in casa luiDumnecleii. A intra ad. ca intr'o casa pro -fanit, fara respectd si fara modestia, pri-vindd intr'o parte si intr'alta, si vorbindd,acestea nemultumescil pre Dumneled mai

O

www.dacoromanica.ro

129

multa ca de ordinarti. Acosta este o crimadupa espresiunea Profetilorti.

III. Modestia privesce ?Isemenea si ma"niera investmentarel. Ea trebue a evitadone excese in investmentare : podObele

de prisosti, can aratti und spiritti vane siusorti, si acelea can sunta necuviinciOse.

Se dice, ca urra parinte predicatora qiseseintr'o di unuia dintre disripulii sal", samerga. Cu densula spre a predica, s. indataesindti, dupa una °cola ce a facutti prinorasti, se reinturnara, acasa. Dar, pdrintelemet, dice discipulu, not n'amit predicatil.ATM fdcutie acesta, respunse pdrintele. E-fectuld modestiei cu care merget si erati

investmentati, a fostti o buna cuveatarepentru tote orasulti.

Rita, patru mipOce ce trebue a intrebu-inta pentru a castiga acesta frumesa virtute :a) S'o cererna adesea lui Dumnedea ; b) sa

iubima a fi instiintati despre on -ce faptacare nu este modesta ; c) sa avenra rela iicu persOne intelepte si modeste ; si d) s6,

0 09

II

www.dacoromanica.ro

130

fugimil de acele persene can suntil usOresi cu manieri neregulate.

Cunipiltaera in vorbire.

Modestia nu se mtrginesce a regula nu-mai privirile, inerea corpului si invest-mentarea, ci reguleza inca si cuvintele, nepermit6ndit intr'ensele nici o necuviin0.Este o mare virtute, mai cu semrt pentrufete, a sci sa vorbesca cu intelepciune.Pentru a vorbi dar intelepteste, trebue : a)

a nu dice nimicti reit, nici necuviinciosil ;b) a vorbi de lucruri bune, sail mai binea dice, ce trebue, Maid trebue, si cum trebue.

SA, nu dick, nici odata vre-uni ell-yentauntil si necuviinciostl. Apostolulti Paul o-presce pre crestini d'a vorbi despre cevaneonestil, si cu mai mare cuvOntil inca,d'a vorbi intr'urra modii care sa scandali-seze pre aprOpele. Acela care vorbesce delucrun rele, nu va putea sd se ascundd,dice St. Spiritil, si judecata lul Dumnedeli

va utita.

ca.

me/ft

0www.dacoromanica.ro

131

0Pentru acesta se cuvine a fugi cine-va

en spaimri, de tote convorbirile neoneste,can suntti adev6rata ciumA a cur'citenieibunelorti moravuri : ole suntii causa uneimultimi de pecate, si pentru aceia can levorbescti, si pentru aceia cari le asculta.

In vorbiri bune sail indiferente, sti, nuse grnesca a vorbi, ci s6, asculte inaintede a respunde. Suntti persene cari tot-de-una suntti cele mai iintOiti a vorbi, si celedin urma a tacea ; cari se amestee'a in tote,intrerupti pre eel alti, si vorbescd de lu-cruri ce nu cunoscti. Acosta este sem-nulti until spirittl usorii si orgoliosii. Dacavedep o persona grabnicci a vorbi, dice In-

asteptati de la ea mai mullet ne-bunie, de cat intelepciune.

Pentru a regula bine vorbirea, iat'd inve-tAturile ce trebue urmate :

a). A vorbi putinti si a asculta multitEste o prob6, de intelepciune a asculta prealtil si a vorbi putinti. Scriptura dice : a-

cela care regulezd bine cuvintele sale, este inteleptii ; si ncerea este unt semi). de 'MO-

fl

teleptula,

www.dacoromanica.ro

0

132

lepciune, chiar atund cmnd se gdsesce intr' opersond putin simtitOre, trebue a o credeintele'ptd. A.ci nu vorbimil de o tacere trista,care provine din prostie, ci de o tacereintelepta comandata de modestie, pentrua asculta pre altil, si apoi a vorbi la timpti.

b). In conversatiuni sa se observe ur-matOrele : a nu vorbi nici de cum inainted'a fi ascultatti aceea ce cine-va (lice, a nuintrerupe persOna care vorbeste, si a nuvorbi la noroct de lucruri cari nu se scitbine.

Unu printti a luatti odata in trasura sa,pre unit multit vorbitoru (polilogti) spre amergea cu densulti la unit loco; dar pedrumil a fostti adormitti de vorbirea aces-tui polilogil, care n'o mai finea. Poliloguluzarindu-lti dormindq, lid trase de maneca

pentru face ca sa asculte; caelacesti man vorbitori, voescti tot-de-una säfie ascultati. EH Domnnle, qise printultidesteptandu-se, salt Casa -me set dormzi, saltnu me adormi.

0

O

a -lu

O

haineI,

www.dacoromanica.ro

O

133

Umilinta.Umilinta pAstrez6, si perfectioneza pre

cele alte virtuti ; ea le face sa cresca injunele suflete.

Orgoliuld, care este o stima desordonatAde sine insusi, este periculosti la tote per-sOnele, dar in particolarti celord june.

Pcizescete, dicea Tobie fiului sau, ca or-goliulic nu se inscinue nicf, odatd in cu-getarile tale, nici in cuvintele tale ; pentruca WI este prima cause a tutulorit releloricce ne vinii in ace'sta lame.

Trebue a fugi de orgolid, ne las'andu-ldsA se facA stapand asupra spiritului. Tre-bue ins sciutd, ca vorba ne este ad, nude o umilinta Mtarnica si exteriOrA, ci deo umilinta adevoratA, solida si interiora,si care se pOte privi in trei moduri : umi-

linta in not insine, cUre Dumneded si catre aprOpele.

I. Umilinta in noY, insine, dupA frumOsainvetaturd a Inteleptului Nu to mandriin mintea to " urn:Lea., sä nu se sti-

O

sd

www.dacoromanica.ro

134

cc, O

meze nitneni, nici pentru averea sa, nicipentru conditiunea sa in societate, nicipentru frumusetea sa, cad gloria ce tragedin aceste lucruri, este injositOre .si fara

cuvontti ; ea nu se potrivesce de cdtritelorti deserte ; nici pentru spiritulti sad,nici pentru sciinta sa, cad' acestea suntddarurile lui Dumnedeti ; nici pentru virtu-tea sa, si acela care se mandresce Cu donsa,merita a o perde, de Ore-ce nu este virtostinumai prin puterea sa, ci si cu ajutorultilul Dumnedeti. De aceea cdnd cine-va cu-nosce in sine ore -care bunti, trebue, dupaexemplulti lui David, alu raporta in glorialui Dunmedeti, care este autorulti, si nuin sine, care are numai acelti meritti, ca.l'a

II. Umilinta catre Dumnecleit, pentru con-,sideratiunea m'Arirel sale necoprinse, a pu-terei si majestatei sale suverane, care facepre Omeni sa tremure, si inaintea caruiaomulti nu este nimictl. Sa recunosca fie-care nemultumirile ce a adusti lur Dum-nedeil ; bine-facerile nenumerate ce a pri-

a

spi-

'I

priimitt.

0www.dacoromanica.ro

135

mitti de la bunAtatea sa ; reua intrebuintarece a facutu dintr'ensele, si socotela ce aresA dea de ele la tribunaluld lui Dumneded ;trebuinta neapAratA ce are de ajutoruld sat;si ast-feld va gAsi multe cuvinte de a seumili inaintel.

III. Umilinta altre aprOpele. Suntil uniican se umilescd cAtre Dumnedet, dar suntutrufasi catre aprOpele, ast-felti ca el' n'atio adever1tA umilintA. Tot °multi sA se pA-zescA a despretui pre tine -va, si sA albao placere a onora pre ton, lumea. Printreomens, avendd superior'', inferiori si egali;a) SA fie respectosti, ascultatord si supusticAtre tot'' aceia cari au autoritate asuprA-I.SA priimes.A cu umilintA invOtAturile ce'''se van' da, cAci alt -fell este orgoliost. SAonoreze pre tot'' aceia cari suntd mai presushi ca eld, prin etate, prin virtute, prinsciintA si prin alte b) SA tratezetot-de -una pre egaltld sad cu onOre si totfeluld de respectd, fart a voi sa, fie deo-sebitti. Trebue a lAsa aceste desertaciuni laaceia cari le iubescd. Until spiritti inteleptd,

calit41.

0 0www.dacoromanica.ro

136

nu se aratA nici de cum gelosti de asaonorurl inchipuite ; elu pastrezA rangultisou cu modestie, cAnd este necesariti ; daracestti case de necesitate nu se presintAmat nici °clan in timpulti junetei ; c) SA

fie dulce si plAcutti cAtre tot): aceia earlservescii, privindu'l ca trap si surorile

sale. Si voi, stcipdni, dice Ap. Paul, tratatipre servitoril vostri cu dulcetti, neintrebu-intandit rdutatea ; aduceti-vJ aminte cd arettin Cerit unit Domnu comunit, care nu pri-vesce catult de putinit la calitatea de std-panit sait servitorii. SA se arate umilu siplAcutti cAtre tot' aceia can au o condi-tiune ma' inferiOra ca elu in societate,precum ne invetA St. ScripturA, licendti :Fitt buni cc tre sciraci. SA fie gata al servisi al ajuta in nt.cesitAtile lortt.

In fine unti rnidllot:t prea puternicti pen-tru a goni mandria, este d'a avea in ve-dere aceea ce no' sunternti, injosirea, nOs-tra, miseriile nOstre, scurtimea vietei nOs-tre, aceea ce ne asteptA dupe, mOrte. Dece to )2 eindresci, o pdindnti ! o cenu,se !

0

0

iltl

0

9

www.dacoromanica.ro

137

striga Inteleptuln. Cei maT puternici dintreOrneni n'an de cat o scurta vieta : asta-di

rege, mmine nimicu. Si tend °multi vamuri, eln va fi mostenirea viermilorn. 0Ceriii ! ce subiectit de mdndrie

SA nu considere nimeni multimea de bu-nuri exteriOre ce'ld incongiOra, si carifact' orgoliosn si vaniosti ; ci sa considereaceea ce este in sine insusi, si nu va fiprea tentatti de a se inalta si truth S6,

ascultamn ce Vice o persona Bisericesca :Daca omulii se considerd cu luare aminte,nu gdsesce in elit de cdt motive cariindemnd a indbupi orgoliulzi sad ; eta vavedea cd zeimislirea sa este in pecatil, nap-terea sa in ticalosie, viela o lucrare nein-cetatd, mdrtea o necesitate neinldturatd, sicd dupd marte, nu-i remcine de cdt putareapi pulberea, care esse din corpli, cdci sufle-haft se intdrce la Dumnedeti, pentru a priimifericirea sad nefericirea sa eterna.

Unit rege pentru a face pe copiii sal sasimta, ca nu trebue a se glorifica de nas-terea lint, in Vim tend se serba ceremonia

O

O

O

O

I

'10

www.dacoromanica.ro

188

botezului fiului mostenitort, ordona de i seaduse registrult Bisericei de nasteri, incare era inserist si numele lort ; si des-chidendult, fact pre mostenitorult sat fillsa observe, ca acela care-i preceda, eraanti unui saract lucratort. In urma II diseaceste frumOse cuvinte : Vedi, flulu meet,inaintea lid Dumnedeil conditiunile sunticegale, pi nu este nici o deosebire de cat aceeaa credintei si virtutei. Tit vei ft intr'oma mare ca acesti copiliti, in stima popo-relorit ; dar elu va fl mai mare ca tineinaintea lul Dumnedea, data va fZ mat

Acesta lectiune este potrivita pentru toticopiii. N'o ultati dar, scumpe fiinte, canu ye trufiti de bunurile de care ye -yetiputea bucura in vista.

Avaritia.De si pare ca avaritia nu este un vitit

obicinuitt junetel, cu tote acestea este preafolositort a lua mesuri pentru a se apera

0

0

0

cli

virtosit.

sa

www.dacoromanica.ro

139

de acesn', pasiune, care intra, cu usurintn,in sufletele june, si care crescendo cu

lag, marl desordinI in urma-I.Avaritia este o iubire neregulata de bani,

pe cari unit iT gramadescii : on spre a'siintinde mosiile ; sati pentru a'i cheltui, in-trebuintendu-i la placerile lord. Cold d'ant6n1fold de avaritie este Area rare 1a juni ; daralit doilea le este fOrte ordinaru si cu de-saversire vetamAtora. Acosta o probeg.esperienta.

Junimea iubindd cu pasiune p16,cerile,cauta tote micglocele de a si le satisface,coca ce nu se pate de cat on bani. De acivine cä ea face tote ceea ce pete, pentrua si-i procura. De aci inselAtoriile si min-ciunile pentru a'i capata de la pArinti. Deaci asplimea crttre sraaci, micile furtisa-gurT dale nalrepte, pentru a'1 aduna.De aci iubirea de boggil, dorinta d'o marenorocire, proectele inchipuite, ce'si formeetpentru a ajunge la acesta.

Adsta, pasiune, dupa, ce se nasce in ju-nete, creste si se intaresce eu etatea : ea

O

tim-pulii,

si

O

www.dacoromanica.ro

O

140

'si intinde radacinile atat de adencti, in

cat este peste putinta de a o starpi ; si

causeza in fine acea desordina ce Profe-tultt deplange, cand dice : De la celil mai,

ping la edit mai, mare, toti, sail, datala avaritici," sail mai bine dist' : la iubireaneregulata de bunurile pamentesci, care,

dupa Apost. Paul, sun-W., rdddcina tutulorfir elelorit.

Acestil vitiil, in junete, nasce din treisorginti : Cea d'anteiii este iubirea neregu-lata ce junii ail de placed : a doua esteexemplulii ce (la in generalil lumea, carenu iubeste si nu stima de cat banii, pecan II urmaresce cu o nesatiesa sete ; a

treea este silinta ce parintii d'a in-spira acesta iubire copiilorii loll"' din ceamai frageta a loril etate, obligandu-1 a-sicastiga singuri panea, data suntii srtraci ;

era data sunt avuti, intretinendu-1 cu midi-Rice, de all' face o mai mare norocire,invetendu'i ast-felii din copilaria lorti a iubi,bogatiile mai multi" de cat pre Iisusti Chris-tos, si a lucra numai pentru bunurile vie-

midi

daft

O

0

'st

www.dacoromanica.ro

141

tel presente, fara sa mai cugete, sad failsa cugete putin a capata bunurile eterne.

Trebue a se lua mesuri de timpuria con-tra acestui vitiu, spre opri de intrain sufletula copilului, fiindd bine convinsi,ca nu este nimicti care sä cresca mai iutecu etatea, si care sa devina mai fara re-medin ca acesta. Pentru a reesi, iata, cesfatuiri se pOte da :

1. Fiind-ca cea mai mare causa a ava-ritiel in junete este iubirea de placeri ; ju-

nele trebue sa-si dea tote silintele pentrua modera acesta pasiune, care se p6te privica cea mai nenorocita stand, pentru ju-nete, causa mai tutulora ce ea face, sicent mai mare obstacolti aid virtutilortice ea trebue a practica.

2. Pentru a nu lasa amorula banilortlsa se insanue in inima, sa, cugete adeseala aceste cuvinte ale Apostolului Paul :Pofta lacomei, este rciddcina tutuloru relelorit.Aceste rele suntii pecatele lumel si nefe-ricirile de care ea este plina, pentru camai tote vinti din acesta nefericita sor-

O

0 0

aa-la

www.dacoromanica.ro

0

142

ginte, dupA cum este prea usorii a de-monstra.

3. SA fie incredintatti, ca bogatiile con-damnA o multime de Omeni saracf si bo-gatf : bogatil prin reua intrebuintare cefacti de densele, si sAracii prin dorinta ne-moderata ce all de densele : sa sciy, diceInca Apostoluld Paul, cd totd avctrulu n'areparte in Impe'reitia lut Dumnecleii.

4. SA se obicinuiascA a nu doll banif,de cat atat cat if trebue pentru a-I in-

lesni lucrurile necesarii vietei si recrea-tiunile oneste si moderate ; si cand acestibani if lipsescti, sa suporte acesta 1ipsA cupacienta, gandindu-se, ca este and marenumerti de saraci cari n'ad insesf cele ne-cesarif. Mai cu soma sa nu intrebuintezenici °data inselAtoria, sad verf-ce altA calerea, pentru a avea banl,

5. SA se feresca de lucrAri, cari suntilefectuld avaritiel, si cari contribue puter-nicti a o nutri in juni, cum : a juca cuintentiune de castigti ; a se certa pentrulucruri de putina insemnatate ; a nu opri

O 45

4www.dacoromanica.ro

4

143

nimicu alt aprOpelui, si mai cu serna anui rapi nimicti.

6. Sa iubesca pre saraci, intrebuintandtiin milostenii o parte din banil ce i se daftpentru recreatiuni. Este o rusine a ft asarisipitorti pentru placerile sale, pentru hai-nele sale, si mii de cane netrebuinciese ;si avarii pentru necesitatile saracilorf, carisuntfi emeni ca elf, si adesea Inca maibuni ca elf Inaintea lul Dumnedeti. Fiuki

dicea Tobie, fiului sail, fa milosteniedin bunurile tale ; nu intoree fata de cdtresaracii, daea mesa ca Dumnedeit sd nu in-tared pre a sa de cdtre tine. Da atcita catpoll. Daca al matt, dd multil ; data aiputinit, da putini ; dar da cu dragoste.Gad milostenia este unic tesaurd ce tic aduni,pentru timpulit necesariit ; ea este o aperarecontra _73catului, si insuft contra Tr. iortii,

apdrandit sufletulit de pedepsci. Intiparescadar fie-care adancil in inima sa acestecuvinte.

In fine, este saracti, sail bogatti, sail destare de midilocii. Daca este saracti, cera

mcd,

www.dacoromanica.ro

144

lui Dumnedeu ajutoruhi d'a suporta shrhciasa cu rb,bdare, in spirituld penitentel sipentru dragostea sa. Lash-se ingrijirei pro-vedintel care nu phrhsesce nice odath preaceia cari ilu servesal. Baca Dumnecleit

ingrijesce de paserile Cerului si crinii cam-pului, dice Domnul nostru Iisus Christos,cu atat mai mult4 va ingriji de voi. Cdu-tali mai, anteift Imperdtia lui Dumneyeei sidreptatea sa, si tote se vorit addoga voue'."

Daca este bogatil, terra -se pentru man -tuirea sa, cad Iisus Christosii dice : Cuanevoe va intra avutula (nemilostivii) inimperdtia lui, DumneVeit."

Daca este intr'o stare de midilocil, mul-tumesca-se, si sa nu se sbuciume de do-rinta d'a avea bunurl mai mart. Adu-

aminte aceste cuvinte ale Ap. Paul :

Aceia cari voescu sa devind bogati, cadii

in tentatiune pi piedicile spiritului celul rat,pi in o multime de rele dorinti, cari ii im-pingit la perclare, pentru cd ldcomiea estecausa tutulora relelorit."

ca,-si

O

www.dacoromanica.ro

145

Silesca-se fie-care a imita pre acesti co-pil despre cari voescti sa vorbescii.

Unulti era saracti. Elil voia a face mi-lostenie, dar insusi avea necesitate sa opriimesca. Pentru a nu fi tentatii de bu-nurile pamentesci, de mai multe on qivase presenta inaintea iconel Domnului nos-tru Iisus Christos, saracti si lipsitti de tote,si-i multumea ea s'a nascutti saracti, caciast-fell avea o trasura de asemAnare maimultti c u elu. Esindti in strada, vedea acio frumOsa cask intalnea dincolo o fru-mOsa trsura, si la vederea lord, repetaaceste frumOse cuvinte ale Profetului, ceDuhovniculil sad Hit invetase : Oameniiclic( : fericiti aceia cari. aic aceste lucruri !pentru mine, fericitA acela a cdruiaparte este Domnulii." Avesta nu era tot(,ne putenda ajuta pre saraci, nu lipsea alsaluta cand trecea pe MO el, scotendu-siinsusi palaria. Acestil scumpd copal mer-ges mai departe ; neascultanda de cat bunasa inima si. viea sa credinta, impartea a-desea, cu cell anteid saracu ce i se pre-

10

O

Viet:

O 0www.dacoromanica.ro

146

senta, bucatica do pane n6gra ce mamasa iI da pentru mancare. Intr'o cli, filen

o fapta Inca mai admirabila. Cine-va it

dete o pereche de cisme not : elii preum-blandu-se pe camp, int'alni Lulu mica cio-bantly a carui incaltaminte era in cea maiprOsta stare ; indata miculu Apostolii alucaritMel, se descalta, si-I dete cismele sale.Cum vedeti, de si era Inca june pentru a-cesta vieta ; dar era betranti pentru Cerifi.

Altula avea parinti begat'. In fie -carpsaptamana i se da o mica suma pentrumicile sale placeri. Din acesta suma elufacea trei par.ti : Cea parte erapentru Biserica, contribuinciti ast-felti la in-frumusetarea ei ; a doua era pentru saraci,in fine a treia era pentru micele sale pe-treceri ; si acesta din urma, nu era niceodata mai mare.

Minciuna este unulti din pecatele limbei,si este cu atat mai necesarti a avea

O

0

d'anteifi

cu-

0

Ifinetun a.

www.dacoromanica.ro

147

noscinta despre densa, cu cat ea este preyordinara junetei ; si a atria obicinuinta IIeste pica perieulosa.

Minciuna este tot-c16-una pecatil, pentruca tot-de-una este contrarie veritatei eunos-cuta de acela care vorbesce. Obicinuintade a minti, are prea marl urmari, pentruca deschide pOrta la o multime de vitii.

0 persOna mincinosa va fi vicldna si in-sentare in purtarea sa, indoiOsa in cuvin-tele sale, necredinciOsa in promisiuni, fa-

tarnicaa in moravuri, litigusitOre, lase (Andtrebue a spune adeverulti, in drasnota sinerusinata, a spune minciunile gale, nein-telepta a le sustinc ca verity neindoiose,defaimatere in privinta aprOpelui; caci, dup'acum este obicinuita a minti, ea crede casi eel alti mintti tot-de -una.

0 persOna aplicata la minciuna, va minticu usurinta, in lucrurile cele mai impor-tante. Ea va asigura adesea minciunilesale cu juramentu, si ast-felti va face untipecatii mortalti, ceea-ce altti felu nu va fide cat unti pOcatti lesne ertatoru. Pentru

O O

O

www.dacoromanica.ro

148

acesta, St. Scripture dice : Obicinuilqa dea minti nu este bund." Si intr'altil locti

dice : Dumneclen va perde, pre tog aceiacart spund minciuni."

In fine, acestil yip face pre omit ase-menea Spiritului red, citruia nu-i place decat minciuna, si ald caruia inventatorti sitata este, dupe, cum ne arata Iisus Christos.Fugiti dar, fie-care de acestd vitiii pericu-losd ; fugiti tot-de-una, dar mai cu semi,in urmatOrele dou( o:'asiuni.

1. Cand tine -va vorbeste de unit lucruimportantfi, sad mai bine a dice, de unitlucru care aril causa apropelui perdere inbunurile sale, in reputatiunea sail mantui-rea sa. Trebue a fi cu mare luare aminteasupra acestui si cu atatil mai

sand este vorba despre lucruri canprivescil mantuirea.

2. Cdnd vorbeste unel persOne care areautoritate asupra-i ; cad atunci minciuna,este o inselaciune mai grave, pentru calipseste respectului ce ii datoi si seintempla adesea, ca aceste minciuni sii, cau-

4b O

punrtu,mult11,

eza,

www.dacoromanica.ro

149

seze unu insemnatii roil, atilt lui cat si a-prOpelui. In fine in mice ocasiune si catreon -ce persOna vorbeste, obicinuiascrt-se aspune numai adeverulii, dupri, invotrtturaAp. Paul, care Mice : Cuve,ntulit vostru sdfici: asa, asa ; nu, nu. Unit copilil este preaiubitd sand nu pOte spune o minciuna,fara a nu rosi. Cern, fie-care lui Dumnedeila'i inspira o vie orOre pentru mincluna ;si rostescA adesea rugrteiunea lui Solomon;Dunznecleulti meg, deptirtezd dr la minespiritulti desert(iciunei si alit minciunei."

Episcopulii Firmus, din iubirea catre a-pr6pele, a a,scuns in casa sa unu omii, pecare ostasil ltd c'Auta pentru ucide.Oficerii Imporatului intrebara pre Episcop,unde este acelil omit Nu pout a ye res-punde, le (lice Firmus, pentru cii nu politnici minti, nici, a descoperi pre acela cc voi,ctiutati." Atunci ei facura ca Episcopuliisa sufere crunte pedepse, chiar de mOrte,pentru a afla de la eltl unde era acelil

Sci,i1 a suferi pi a muri, le dise E-piscopul, dar nu sciii nici de cum a vorbi

O 0

oma.

a'lu

www.dacoromanica.ro

150

contra adev6rului, sail contra aprapela."OffteriI vedendti ca nu reepscti, flu pre-sentara Imperatorului. Acesta admirandavirtutea acestui Episcop, nu libera si gra-tie si pre acela ce era sä fie ucisti. In-vetamti din acesta, ca trebue mat bine asuferi mOrtea, de eat a minti sail a ranicaritatea catre aprepele.

315,rturisirea.

Marturisirea este unit midilocti nu numalprey folositora, ci Inca cu desavarWe ne-cesarin pentru apararea unui sufletil cemerge pe calea virtutel. Acesta este ulna

adeverti destulti de cunoscutti tutulorti. Noivedemti ca toti aceia can nu se marturi-sescn, reeachi in vechile lorg pacate. Tie-bue a privi ca ulna adeverti nesupusa in-doieli, ca, pentru a starui cine-va in lu-crarea virtutei, este necesariu a se apropiaadesea de santulii mi6terti aid marturisirei ;alt felu, va vietui in pecatn, si nu va eidin calea perdarii. ResOnele urmatOre voila

0O www.dacoromanica.ro

151

convinge pe fie-care cu desavarsire despreac6sta.

1. De si cineva pOte vietui Ore-care

timpd fall a cadea in pecatti mortalt, to-tusi nu va putea fara a nu se marturisiadesea ; ca ast-felti sa se feresca de untimare nume'rti de alte psecate ; cari imul-tindu-se, si fiindti negligete, conduct' la pe-catulti mortalti.

2. Fara adesea marturisire, se va de-prinde la o multime de rele obiceiuri, sise va expune la mai multe ocasiuni nefe-ricite, contra carora nu se va putea apAra,daca nu va fi insciintatft mai din nainte.Si nu va putea fi insciintattl, daca nu des-copere adesea consciinta sa 1a unit inte-leptfl care va face sa za-

resca aceste gresell, si salt" 'rivet° a fugisail. a se apAra de densele.

3. Este cu neputinta ca sa vietuescamulti" timpti, fora a nu incerca Ore-care

si contra caria nu va putea resistafart adesea marturisire. Fact on -ce va voi,data nu alerga la acestil remediti, va ea-

0 0

DulinvnicO, '11.1

O awww.dacoromanica.ro

152

dea neaparatil cu rusine ; esperinta vaface sA vaqA acesta. Acela care negligeacesta remedid mantuitord, va cadea inbola pocatului : a) pentru ca fiindd andmisterti, dA ajutOre crestinului pentru a seferi de p6catti ; b) pentru ca fac3 a urapecatulti, si a reinoi hotarirea de a nu'ldmai savorsi ; c) pentru ca dojenile ce Du-hovniculd face, destepta penitenta si inco-ragezA din nod pre cold ce se marturisescea fugi de pecatti si a remane credinciostilui Dumnedeti ; d) pentru ca penitentultideclarandit tentatiunile sale Duhovniculuisad, priimesce de la acesta sfaturi cumtrebue a resista tentatiuni ; si a-desea insusi acesta singurA declaratiunetentatiunilorti, este und mipocti puternictid'a le invinge. Demonuld sed pecatuld nuse teme de nimicti, de cat d'a fi descope-ritd. Eld este and sorpe care se ascunde,cand voesce a musca, si care fuge, candeste zAritii ; este unit hotd de nOpte, carevoesce a remane ascunsii, si celd mai mareviclesugt ce intrebuinteza pentru a perde

O 0

acest,rd

www.dacoromanica.ro

153

pre juni, este ai face muti asupra afaceri-consciintei lora, ast-fela ca in acestA,

pericolOsa neer°, ei nu gasescii nici decorn ajutOre pentru a resista tentatiunilorii

nici midilOce pentru a sapa de vititi.Pecatula, dice untl pArinte, este vindecata,cand este declarata ; dar se maresce printdcere; daca se descopere, din mare devinemica ; dam se ascunde, din mica devinemare."

In urma celorit aratate ping aei, s'a ve-dual indestulti necesitatea ce crestinuliiare a se mArturisi adesea. Si pentru cA a-cesta este unit lucru prea folositorti, iatAsi Ore-cari invetaturi asupra acestui subi-eau, pe cari trebue a le practica.

1. SA se mArturisescA crestinula in toteposturile. Daca insa este tentatii, nu gre-psce a se mArturisi cat mai adesea, simai cu semi cand simte t a tentatiunileincepti cu mai multi putere.

2. Si, nu imiteze pre acele persOne, caricugeta a se mArturisi numai atunci candail cazutti in vre-o tentaliune. Acesta este

O0

lord

lora,

0www.dacoromanica.ro

154

o gresalA, prin care spirituld celd red in-selA und mare numeric de suflete. Este onebunic a cugeta tine -va la vindecare,dupi ce a ca',dutti intr'o MA de mOrte, pechild putea a se apara de densa prin acel'asi remedid.

3. SA se pAzescA inc,A mai multd d'aimita pre acele persOne, cari, duph, ce aucAlutd intr'o tentatiune, in locti a se sculainclath si a face penitentA, se lash a mergein calea pocatului, si neglige a se mArtu-risi : fie din rusine, fie din neingrijire pen-tru mantuirea lord.

Acestd abus, prea comunU junimei, faceca und mare numerd, cu tote hotAririlelord, sh, se IntOrch, inapoi si sa cadA incele mai marl pocate. Sit nu se descora-gieze nimini de pecatele sale, ci sa se des-tepte indatA din somnuld pecatului, si sase servescA de cAderea sa, spre a veghiacu mai multh, silintA asuprh'si.

4. SA fie sigurd, ca spirituld celd redva face tad ce va putea, pentru im-

pedica ca sa se niArturisesch, adesea. Eld

4

O

aid

www.dacoromanica.ro

155

0va face sa vada : aci prea multa ostenela ;aci ca nu este destulii de preparatti , acica n'are trebuinta. Asta-di va face sa nascaunit obstacolti, maine II va inspira des-gustil pentru marturisire ; mai adesea seva sili alit intOrce de la marturisire prino prOsta rusine despra practicarea Sante-lorti mistere, facendu'lti sa rosesca de aceeace este mai santti si mai mantuitorti. Infine, nu este nici unit mic ilocit, pe caresa intrebuinteze, pentru alt1 impe-dica d'a alerga la acestti midilocti a totputernicti alit santirei lui. Dar, pentru nu-mele lui Dumnedeii, trebue a invinge tOteaceste obstacole, si a privi ca tentatiuniale spiritulul red, tOte cugetarile cariopri sa nu marturiseaca.

Pentru a se marturisi insa tine -va, inadevOrti, iata aceea ce trebue sa observecu

1. Sa'si examineze consciinta pe cat sep6te de bine, si sa se oprescit mai parti-colarti asupra pecatelord la cari este mairnultd aplicatd.

0

nu'la

Fait

silin a.

www.dacoromanica.ro

156

2. Dupil ce s'a examinatti, sA desteptein Ott o pArere de reti, ca a nemultinnitapre Dumnedeti, si st -I cart ertare din tOtAinima sa.

3. SA se presante la duhovnicti cu moltrespectti si modestie, cugetandd ca mergeinaintea lui Dumnecleq, JudecAtorulti sal,pentru a-I cere

4. SA arate pecatele sale cu umilinta du-hovnicului. Suntil persOne cariV rnArturi-sescil pecatele pe jumetate, ci asteptA caduhovnicult) st le intrebe restulti. Acestaeste unti abusti, care face mArturisirea a-desea fAra nici unb folosti.

5. SA se ferescA a ascunde ver unit pe-cattl duhovnicului din ruisine on temere,sail alte motive.

6. SA nu caute in marturisire, ca sA, fielaudattl de duhovniculti stu, ci sa caute a ficurAtitti de pecatele sale si condusti pe ca-lea mantuirei.

7. DupA ce a marturisitil pecatele sale,st asculte cu luare aminte sfAtuirile du-vohnicului ; si st nu fact ca unii, cari, pe

4

O

mild.

www.dacoromanica.ro

157

cftnd duhovnicula le vorbesce, el se On-desca, daca C11111-1r3 n'a uitatd ceva, si perduast-fela mai tota fructula sfatuirilora.

8. Inainte si in timpulti cand dubovni-cult, dupa puterea ce are, rostesce ertareapocatelora sale, sa cera si eh% lui Dumne-dea cu o mare cAirrVi, c6, le-a

si o tare hotArire de a nu le maistiversi in venitora.

9. In fine, sa se obicinuiasca, ca in clioamArturisiri sa cugete multi asupra prin-cipalelora pocate in can a cAduta, si asu-pra sfatuirelora duhovnicului, spre a le punein practia

Impgrtkirea.

lantuitorula nostru Isus Christor a a-vuta o asa vie darinta de santirea si man-tuirea nOstra, ast-fela, ca nu s'a multumitilnumai cu asezarea misterulul marturisi-rei, in care a data Apostolilora sdi si ur-matorilora lora, puterea d'a erta pecatelenOstre ; ci in marea sea dragoste ce a

ertarea, sa.-

versita,

0

www.dacoromanica.ro

O

158

0

avutti, a stabilitti prea Santulli misteraalit Impartasirel, (Euharistiei) in care Eltini se da in adeverii, ca nutrimenta aidsufletelord nostre, spre a le tine in vistaDaru ; ale vindeca de belele lord ; a leintari in slabiciunile lore, si a le conducecu fericire la vista eterna.

Din acesta urmeza, ca Santa Imparta-sire este cu de sevarsire necesarie acelordcari voescii a fi virtosi ; si dorinta demantuirea nestra, trebue a ne obliga caca sa ne facemil demni a ne impartasiadessea : caci dice Mantuitorulti. Cellce nu va mdnca corpulti mat, si nu vabea sangele metl, nu are 'yield intro sine.

Da, Impartasirea este acea sorginte da-tatOre de vista, prin care putenni aveatote ajutOrele necesaril in calea mantuirel.Nol cautamil intelepciunea eterna. Ceremncuratenia, si primimd aci curateniaAvenni trebuinta de putere pentru a pas-tra virtutea in mijloculii obstacolelord sinenorocirilorti acestei vieti, si primimu acipre Dumnedeulli celti tare si puternicti,

a

www.dacoromanica.ro

0159

care pet° a ne face srt invingemii toteobstacolele can so impotrivescti mantuirefnestre. Trebue dar a ne apropia adeseade St. Impartasire, sail Mantuitorulti nos-tru, cari ni se drt spre nutrimental aid su-fletului, sub forma panel si a vinului.Ace la care neglije and mijlocti asp, de man-tuitorti, arata ca n'are nici o dorinta despremantuirea sea.

In privinta numerului de cat° on tre-bue a ne impartasi inteunti timpd deter-minate, Biserica a stabilitti, ca in celepatru posturi de peste and. Cu tote a-cestea se pete si mai adessea, pentru caretrebue a urma sfatuirea Duhovnicului.

Primii crestini la inceputii se imparta-sail in tote c1ilele ; mai tarditl, Dumineca;in cele din urma, s'a stabilitti de Bisericatimpulta posturilorti.

Consilii spre a se priimi santa iniart4irecu delimitate.

Spre a priimi Santa Impartasire en dem-

O 0www.dacoromanica.ro

160

nitate, trebue a ne prepara cat se p6temai bine. Pentru acesta, sa cereniti luiDumnedeii in rugaciunile nOstre de sera,daruld de a ne impart4i cu demnitate ;dicenal fie-care in inima sea, aceea cedicea Regele David, cand se prepara pen-tru constructiunea Templului din Ierusa-

Acesta eate o mare lucrare, cdci tre-bue a pregdti o locuintd, unui omit, ciunui Dumneclea. Da, este Iisus Christos, ade-veratti Dumnedeil ci adevoratii omu caruiaii preparama locuinta, in sufletulti nostru;trebue dar a fi demna locuinta de Elti.

Dqteptandu-se dimineta, sa Tea, cu osanta bucurie : Ida cliud ce Domnuta afdcutii. Astdp este cea mai frumdsci di dinvie la mea, pentru cd mei sd mej. unesca

cu Mantuitortail meg." Iisus Christos II

dice, ca alta data lui Zacheti Trebue atepogord, cdci astcicli in casa to se cuvine sdflu." In acesta fericita asteptare, sa se ridicein data si sa faca rugaciunile cu multapietate.

Dupa acesta sa merga la Biserica: aci

nu

0

limn

0www.dacoromanica.ro

161

sa cugete asupra unel asa fericite uniri ;asupra misterului de iubire aid lui Iisus,care peste putind are sN, se implinesca in

RugAciuni, reflexiuni sante, iata ceeace trebue ald occupa mai nainte, in a-cesta frumOsa dimineta.

Cand preotuld se aran cu Santuld Po-tir, sa-,s1 figureze ca este la cinA, in midilo-cult' Apostolilord, ca Yantuitoruld if dice:Luati-mancatt,acesta este corpulu ma, careSc fringe pentru voi; beg, dintru acesta tots,acesta este sdngele mei, care sd varsd pentruvoi spre ertarea pecateloric" apoi; a) sit seumilesca adancd inaintea Domnului nostrulisus Christos, recunoscandu-se ca Than,nedemnd a-ld priimi : nedemnd din causamarirel si santitAtel acestui Mantuirord ;nedemnd din causa injosirel si pecatelordsale : Ce, dicey Solomond dupd ce a cp-ditil Templuld : este putinciosii ca Dumnecleitsd voiascd a locui cu omenif ?, sä'i cent ertarede pecatele sale, cari Pad fAcutd nedemnd

priimi; c) saga rOge ca snit' invred-nicescit primi cu o consciintd curatk

11

0

0

a'11.1

a'111

www.dacoromanica.ro

162

o credinta vie, o umilinta adinca si o !m-aiare tare de ahl servi cu credinta inton vieta sea. Momentulti impartasirel so-

sa se apropie de Potir cu smerenie,cu mitt' aerti care sa exprime respectu1si amoruld ce simte pentru Dumnedeti,care vine a se uni cu elfi, si sa primescAcu o vie credit*, si o prea adanca umi-linta pre Dumnedeulti Cerului si Mantui-torulia sufletulul sate.

Retragendu-se de la St. Gina, asa dupacum s'a infatisatti, sa multumesca lui Dum-nedeti pentru acesta ; apoi : a) sa se in-chine lul lul Iisus Christos din adancultiinimel sole ; bl A, admire bunatatea sea,Ca a venita sa se unesca cu elm dicendti:De unde 'n21 vine ace'stei onore, ca Dom-matt nastru set vind a se uni cu mine ;sa recunosca ca este nedemuti de acesttiDarla cu totult1 santit

In fine, sa-I multumesca de buna vointace a avutti ca sa se unesca cu elm ; si inrecunoscinta de acesta mare bine facere,sa-i consacre sufletulti sett cu tote pute-

a

a

sindti,

www.dacoromanica.ro

163

rele lui, vieta sea, tot aceia ce are si ceva putea avea.

DupA esirea din BisericA, sa se ocupe intimpuld dilei de ferirea ce a avutd. Acostafiindd cea mai frumOs din dilele sale, s'opetrecA dar intr'o santa bucurie. SA asistela rugAciunile Bisericel de sera cu pietate.

Sera, in retragere, se fie pAtrunsil de

sentimentele de sari a fostd insufletitt intimpuld qilei, si sa adormA cu pace inDomnuld. Niel o datA nu va repaosa maideliciost, de cat dupA o c i asa de miscA-tore si bucurAtere.

Ce fcricire, clicea o junk, la una dincunoscintile sole, a cugeta, ca prin SantaImpArtasire posedAmd pe Domnuld Iisusin inimile nestre ! Eld este Dumneded carein Celt' face -desfAtarea Ingerilord si aSantilord. SA suspinAmd, faxa incetare, dupAacestii prea iubitd Mire alit nostru. Bideste pAnea desfatArei, inimile nestre sa sedeschidA dar aid priimi.

0O www.dacoromanica.ro

164

Canoscinta do sine insesi.

Din tote midilOcele cari conduce la vir-tute, nu este nici unulti rnal de dpetenie,ca cunoscinta de sine insesi ; si este atadde necesarie, cg farA d'ensa, este cu ne-putint6, a fi cineva virtosti. Pentru acestaea a fostti tot-de-una recomandatA de p6,-rintil" vietei spirituale.

Prin cunoscinta de sine insesi se inte-lege seridsele si neincetatele cugetAri, cecine-va face despre sine insesi, pentru acundsce sufletului sea pasiunilecari doming, vitiile cari nasce aci, seecari crescti, spre a le putea aplica reme-diile cuviincidse, potrivitd descoperireiAcesta este sciinta sciintelorti, fall care celealte sante nu potti produce nici untl fructti;citci la ce aril putea tote cele alte, dacacine-va nu se cundste pre sine ? Incepelistudiuta vostru grin cunoscinta de insive,dice und barbatti, caci in vane veti in-tinde cunoscintele vOstre asupra lucrurilortlstrd ine, data ve uitati pre voi. La ce serd

co,

aplicarile

lore,

www.dacoromanica.ro

165

cuiva a castiga lumea intrega, datava perde sufletuld ? dice Domnuld nostruIisus -Christos. Cand ard avea chiar ocunoscinta perfecta despre cele mai inaltemistere ale credintel, si a tutulord minu-nilord naturei, data cineva nu se cunOscepre sine insGsi, este asemenea aceluia carezidesce fara temelie. Aceluia, care ne in-grijesce cunoscinta de sine, i se intamplaaceea ce s'a intamplatti filosofulul, care,aplicatil a contempla stelele, cap intr'ogropa adanca, si deveni rasuId privitori-lord.

Fie caruia dar este necesarid a se e-.xersa in cunoscinta de sine insGssi ; si inmoderatiunea passiunilord stile, sa fie in-credintatd din jun*, ca, nu trebue a urmatOte miscarile tOte inclinatiunile sufle-

tului, si ca suntit multe, carora trebue aresista din tOte puterile, ajutatd fiinndu side Daruld lui Dumneged. Pentru a ajungetine -vu la acesta cunoscinta si a puteamodera pasiunile sae, ii trebue a facetrei lucruri.

O

si

www.dacoromanica.ro

106

1. SA se obicinuesca a cugeta asuprasea, pentru a's1 cunosce aplicarile si vitiilela cari este supusa. V'a gasi tote de-unaOre care pasiune set vitia mai puternicade cat altele care'la stapanesca, pre cum:orgoliula, sea mania, sea iubirea place-

V'a descperi altele cari nasal din timpaIn tirnpa, si cari vora creste, data nu leva opri cu sill* : act vorbirea de reit sigelosia, adessea minciuna, Cate °data urasi resbunarea. Cand le va descoperi, saaiba grije d'a nu le lasa sa crests, ci sase silesca a le vindeca cat mai ingraba.

2. Omula tots de-una, si mai cu semain junete, fiinda orbs, mu/ti saa mai pu-tina, asupra defectelora sole, trebue salubesca a fi instiintata despre relele saleaplicari : fie de catre persOnele cari le cu-nosca, fie in particulars, de invOtatoril simai marii sal.

3. Sa aiba grije, mai cu sema, a coreadesea lul Dumnedea darula d'a se cu-nOsce pre sine insesi, fecandu-i in tete

O 0

rilord....

www.dacoromanica.ro

167

(otilele acesta, frumosa rugaciune DdmneDumnecleulit mea, ajutd-mi, sa me eunosecsi sd-te eunoscei. Acestea suntti cele douecunoscinte unicu necesariii. Cea intaiti pro-duce in noT umilinta, si ne face a lucrapentru indreptarea defecteloril n6stre, aceia-ce este inceputulti virtutel ; O. a douaproduce dragostea de Dumnepti, care esteculmea perfectiunei.

Bunelo Conversatiuni.

Unit midllocu puternicii pentru a devenicineva virtostl, este de a conversa cu per-SOne virt6se. Nimicu n'are atata putereasupra spiritului si a inimel, pentru a fidose la bine sed la ret, ca esemplulii. 0-

naturalmente, este imitatoru ; tre-bue, maT fail a judeca, sa faca aceia-cevede pre a1tii. Dar in conversatiune, maicu soma, exemplulti execs imperatia sea,pentru ca este primitti mai adesea si cugraba ; daca pers6nele ajunse la o etateinaintata Iesista, In acesta carte odata, ex-

:

www.dacoromanica.ro

168

0perienta ne Inv*, ca junetea nu resistamai nici odata.

Pentru acesta, una din cele mai folosi-tOre sfatuiri ce se p6te da junimel, careaspira la virtute, este a cauta bunele con-versatiuni.

Unit sufletti june se formeza incetti in vir-tute. Exemplulti altora ilu facti sa incerceimpresiuni ascunse, dar puternice, cari'Matraga pe nesimtite. Junele primesce, faraa intelege, ideile altora ; invata a vorbi sia lucra assemenea ca pers6nele cu cariconvers6za. Una june sea juna bine cres-cuti, rosescii a fi intrecuti in bine de

semenil lora, si este unit prea prostil na-turelit cand nu sUnta miscall de esem-plele altora, si staruescti in vitia, pecand suntti incungiurati de persOne vir-

t6se.Daca p6te se indoesce cineva 'de pute-

rea bunelorti conversatiuni, sa asculte a-ceea ce dice St. Scripture, : Conversati cupersone intelepte. Avert pentru amia, sufletedrepte pi virtdse ; pentru-ca acela care con-

4 4www.dacoromanica.ro

O

169

verseTzd cu inteleptu, va deveni inteleptuaPentru acesta :

1. SA .caute junele si juna a avea rela-tiT pers6ne intelepte, mai inaintate inetate ca el si cari sA'i intreca in intelep-dune si virtute. Acesta este invetaturaSantei Scripturl, care dice : Afergeti adeseain adunarea celord beardni, lipid ve.inimade Nelepciftnea lore, seil mai bine a Tee:ap/icati-ve a ve folosi de intelepciunea cuvin-teloril lorii si bunele or esemple.

2. SA converseze cu pers6ne de etateasi sexuld lord, pe care le scid ca suntdvirtOse. Exempluld lord produce in ei man-tuitOrea dorinta de bine, si 'I va impingeincetd la imitarea virtutilord lord. S aibAgrijA d'a alege bine aceste pers6ne, si sfiurmeze acestA frumOsa sfAtuire ce undcuviosd omd da unul june : Aibi, ii slice,tovaropi a airora conversatiune nu stricdreputatiunea tea. Ei sd fie mai deosebitiprin virtutea lorit, de cdt prin frumuseteavestimintelord ; dandusi ostenaci, nu de afrisa pdrula loric, ci de a seimpodobi cu ru-

cu

.

www.dacoromanica.ro

170

pinea si onestitatea." Sk caute persene desexubl lore inzestrate cu asemenea call-tati ; sa iubesca adunaroa cu ele ; sä aibkin vedere, mai cu sdnik, modestia lord,pietatea lord, tote faptele lord cele bune.

0 ckpetenie de Wharf se infatise intr'oti la superioru unel monastirl din pustie,

si'l dise : In una din aceste Mile, not vomitlua tote ceea ce to al aid. Fiulit melt,II respunse superiorullt, pentru ce to ex-pul la asa marl primejdii, sere ati inlesnicele necesaril vietei ? Vin'o la mine sillvol da tau ce-V este necesarilt. Talharultiprimi. Superiorulti II dete o bunk camera,unit path si inskroinit unit religioslt de alitservi, cu ordinti d'a manta numal palnesi a bea numai apk. Duple cateva Mile,

talharulti dise religiosulul care 'hi servea:frate, pentru ce duel o vi6ta asa de- asprk ?al skversita (Sri-earl uciderl seti marl necu-rktenif ? Nu , respunse religiosullt, ckci

causatti niminul durere ver odatk.Pentru ce dar fad o asa asprk peni-

tenta ? Numal, respunse religiosulg, pen-

0

O0

n'amn

www.dacoromanica.ro

171

tru a placea mai multi]. lui DumneVed.

La aceste cuvinte, talharuld atinsd de pd-rere de red, striga : ed suntd dar neferi-citti ; ed care amd sAverpl atata necu-ratenii i ucideri, si care n'amti ajunatdo singurd data 1 apol merse si se aruncdla piciOrele superiorului, cerandu-I ca sdfie si eld supust a implini datorille mo-nastiri. Dupd acesta, eld duce piny la mOr-tea sea o view sang,.

Iatd aceea ce a produsti o santd con-versatiune si und bunt"' exemplu asupraunuz naturehi red. Judece fie-care cc fo-losti va trage din bunele conversatiunisi afacerea cu. personele virtose, dacd leva cauta.

Lucrarea Si 'Hula intrebuintare a timpnlui

Nu suntd pkate, desordine seu tenta-Vuni a cdrorti ca. usd sit nu fie lenea, Pen-tru acesta St. Scripturd Vice, cd leneaeste cdpeteniea care linsthnnci tote felurile dep0,cate.

4?

O

www.dacoromanica.ro

172

o cO,

ce durerosa este a se vedea ca,acestll vitia, care este sorgintea atatoradesordine si crime, sa gasesca prada seaintre junl Se vodu persime din ambelesexe, ca tree!' intregi in lene, fug6nda delucru ca de mOrte, nevoinda a se aplicala nicl o lucrare, sea data se apuca, dever-una, o parasesca indata, sett nu o ter-mina de cat cu desgusta si o extremenegligenta. Ele n'ati dragoste si cugetari,de cat placerf si desfatari.

De aci tOte vitiurile : amorula plPtceri-lorti lumeT, desgustulit de virtute, nesci-inta adevarthilora celord mai necesaril,uitarea de Dumnecled si de mantuirealora. De aci soden:tile nenorocite si °ed.siunile de perderea castitatel ; de aci tOterelele incline iunT, cari crescil in sufletultilord, ca erburl netrebnice intr'unii pa-

mentg roditora, pe care mana gradinaru-lui neglige cultiva. De aci in fine,incapacitatea lord pentru lucrarile lauda-bile si virtOse.

Lul Dumnejled iT place d'a starpi acesta

Val !

I

gile

ana

www.dacoromanica.ro

173

cu sema, dintre juni, facendu'lsa, veda, durerdsele lul efecte, cad, candebd a captivatil inima 1ord, nu voescfi a-111recuncisce, si se indigneza contra acelorii carllucreza a'l vindeca de densulil : 0 lenesi,dice Intelepttlt, pind cand vest dormi ?Cdnd v6 veti destepta din somnulit vostru?lipsa vine a ve surprinde, faro al putearesista. Derhizrt-0, dar aceste persOneinima lort la aceste cuvinte ale St. Scrip-turf, pentru a goni lenea, seu a o Impe-dica spre a nu le stapani. In acestu scopii,sa iea masurI contra acestul vitid princugetarile urmatOre, pe car! trebue d'a leciti cu o luare aminte.

1. Sa, alba in vedere ca tot! Omenii suntanascutl pentru a lucra. Dumneleu i-a o-bligatt la acesta prin o hotarire solemna,ce a rostitil la facerea lumel. Daca vo-escii st se sustraga de la acesta si saduca, o view, lenese, resista, vointei luT

Dumnedet, si vor turbura ordina ce Elea stabilit cu atata Intelepciune. Ce cuventuad ca sa, fie soutitl d'o lege asa de gene-

vithl, mai

O Si

0 0

www.dacoromanica.ro

174

rala si drepta, de care elti n'a aperatapre-nimini ? Si daca n'ati nicl un cuventti,cum potti avea consciinta linistita du-

cendti o vieta lenese ?2. Suntema obligati a lucra in timpulti

junetei ; pentru ca daca in acesta etatenu ne ocupamil cu o lucrare onesta, vomitcontracta o multime de role obicinuinte,ce le vom 'Astra pana la mOrte. Gandesca-se junetea, ca acesta este timpult eel maipropriti a cultiva spiritulu si a forma i-

nima ; numal in acesta epocha a vietel,.se pOte lua obicinuintele virtutei, si a ea-peta cunoscintele necesarii despre lucra-rile ce trebue a ocupa tot restulti vietei.Timpulti perdutti in junete, este tot-de-una nereparabilti.

3. Cugete seriosti la cruda parere de

red cc vor avea intr'o di, ca au perduttitimpuld junetei, atunci cand se vora vedealipsiti de on -ce cunoscinte si incapabili deorl-ce bine.

4. Daca acestea suntti destule spre adestepta pe eel ce stall in nelucrare, apoi

a

O

0 www.dacoromanica.ro

175

aducell aminte de socotela riguro8A, ceDumnedet le va cere de reua intrebuin-

-

tare a timpului. Ce Ore vora respunde Su-veranului judecAtorti, cand le va areta totedesordinile cari au curse din lenea in careat trecuta mai cu semA junetea lore : ne-,Fiinta a chria causA a fosta ea ; pecatelece ia facuta sA savar,sescA ; vitiurile incart 'ia aruncatal ; lipsa de tot binele decare s'ail facutti incapabili ? Ce all se res-punde la tote acestea ? Si data n'ail arespunde nimicti, ere cat de teribilA va fisententa la care trebue se se qtepte ?

Pentru a se apara fie care de lenevire :1. SO se aplice cu seriositale la inpli-

nirea datoriilortl sale care ocupe.2. SA fie tot-c16-una ocupatti cu ceva :

fie cu lucru, fie cu studiulti, fie cu Ore-care amusare onestA. DesfAtArile see sefie de naturA a exersa spiritulti sat, cor-pulti sot, astfelti ca sA 'I fie folositere.Spiritu1 refit nu cauta de cat ocasiuneaa ne gAsi in lene, pentru a ne tenta sisurprinde.

O

O

st")'111

www.dacoromanica.ro

176

O

Santulli Antonie, singurti in midllocultiunuT intinsti desertil, turburat de intristare,prin cugetarl rele, s'a sim itu puternicii,cad s'a rugatu atuneT lul Dumnedeti,

Demne, dorescil a me mantuidar cugetarile ce me sgudue, simal untiobstacohl la mantuirea mea. Ce se facU indurerea care me desola ? Cum me voitimanful. ?" Dupe. ac6sta s'a ridicatt indata0 a mersu in chilia sea : aci vedU unuomti, care dupe, ce lucra, se punea la ru-gaciune, amestecandti succesivil rugaciuneacu lucrulti manilorti.

Santulli nu se indoi, ca acestil omU nufa unit' Angerti ce Dumnedeti 'i-a trimistipentru a'T arata ceea ce trebue se, face, ;i Angerulti II Ilse in acelasi timpti ; Fa

asemenea si to vel mantui."

Maxime Chreftine.Celli mai mare obstacolti in lume pen-

tru mantuire este lasarea spiritulul se, secorupa, de maxime false, cari slintil con-

0

ch-

cendil ;

0www.dacoromanica.ro

0177

traril acelora ale Evangeliel; pentru caele inselandti judecata nostrA, ne striaconduita. Veti vedea la Babilonit , scrieaProfetuld Ieremia Iudeilorti din captivitate,idoli de aura si de argintit purtdnduse peumeri, pentru a inspira omenilorit teme-rea si respectulii. Paziti-ve" de a'i adora cacet a4t. Cand dar veti vedea muTmeaadorandu-t, diceg in fundulit ininiet vostre:D-dett este singurit pe care trebue a adora."Asemenea va vedea fie care in lume, ()-merit eari adorti idolit, sett mat bine adice : plAcerile, bogAtiile, vanitAtile, corpuliisi pasiunile. V'a vedea aci, pete, viciuldonoratd, virtutea despretuitA ; v'a au ,di

maxime conforme cu acestA coruptiune.Lucruld intelepttl este sA se pAzescA a selAsa, sA fie inelatil de exempluld multimel,opun'endti la acestea, invotAturile Domnu-lul Iisus Christos ; aceste adeve-rurl eterne ce spiritulli lumel nu voesce acunosce ; dar cari nu rArnanti pentru a-

cesta mat putinn eterne, pentru a comanda,lumea. SA le intiparescA fie care adancti

120

0

nostru

0www.dacoromanica.ro

178

in spiritulii sati, ca ele intar6sca con-tra exemplului si mincinOselorti invetaturiale lumei. Iata cele mai importante, pecan trebue a le lua de regula ne schini-bata a conduitei.

1-ia. Invetatura. Noi suntemit creati pen-tru e'rd nu pentru vieta presinte.Este unil adevera fondamentalti ala chri-stianismului, ca este D-deli , care a pre-paratti o recompense, eterna acelora cari

servescii ; ca acesta vista este o tre-cere si unit drumti pentru a ajunge lavista eterna. Noi n'aveme ad, o locuintdpentru tot-de-una, dice : Ap. Paula ; ci cdu-

tdmit in ace'sta yield o alta.2. Inv. Nei ntuirea, este cea mai impor-

tantd afacere ce avemit in acestd vietd. Ceva folosi °multi, dice : Isus Christos, deva cdstiga lumea tad, dacd va perdesufletulit.

3. Inv. Mdntuirea nu se capita' fdrd os-teneli si lucrare. Domnulii nostru Isus Chri-stos a disa : Gael ce voesce sd vind dupdmine, sci se lepede de sine pi sci' pi iea crucea

snit

Gera;

'si

0

'Id

www.dacoromanica.ro

179

sea urmede; ca drumulii care duce laviela eternd este stramtit, si putini sunticcarimergit pe d'ensulii. In alta parte a dist] :

a intra pe porta yea stramtd, cad,adea'rulti ve Vial, multi cautd a intra pede'nsa, dar nu cora putea.

4. Inv. Prima nostrd silintd in ace'std

vietd, trebue a fl, sd pleicema lui D-deii,

si sd petstrcimu gratia sea. Singura ade-verata fericire a omului In acOsta vietaeste a placea lui D-dad. T6te bogaijile

si tOte bunurile acestei lumi, fara ami-citia lui IS dea sf nta miserif extreme.Acesta este singura fericire ce Ap. Pauladorea scumpilorii sei discipoli si tutuloriichrestiniloril. Kg nu incetezit nisi odatd,

qicea Ela ; d'a me ruga pentru voi si acere lui fiti plini de cunoscinta

vointei sole in tOtet intelepciunea si in tadintelegerea ; ca sd ve purtati intr'unitmodd demnit de D-deil ; sd-i fiti pleicuti intOte lucrurile ; sd roditi in totiti felulil

de fapte bone, si sd trditi in sciinta lui

0

0O

si sd'mi

Siliti-ve

D-cleit, so

D.deg.

www.dacoromanica.ro

0180

5. Inv. Nimeni nu se pOte bucura de a-jutorulti lui fara o hoteirdre stator-nica d'a nemultumi nict o data grinfapte rele. In acesta, hotArare consta prac-tica marelui comandamentt d'a iubi pre D-(jet mai pre sust de tote lucrurile, filra careeste cu neputinta a plAcea lui si aremane in gracia sea ; cdei acela care nuiubesce, trdesce in mOrte. Baca ver unultti

me iubesce, dice Iisus Christos, va pazi in-velciturile mele. Acela care nu me iubesce,'nu pdzesce invqaturile mele.

6. Inv. Reatulic ne face oda mai, marereti. Pecatult. este o injurie facuta lui

Acesta injurie toti Omenif si angerilimpreuna nu pott a o sterge. Elu perdepre omii din gracia lui Net si 'It facedemnu de nemultumirea sea. DI face saperp Cerult, si supune pedepsei e-

terne, in care D-let pOte cu dreptate snitlase pentru tot-de-una. Este dar in fumever unu reu care sä se pOta compara cuacesta ?

7. Inv. Nefericirea pedepset se intdmpld

4>

D bleu.

0

D.detc,

meta

D-cleit,

www.dacoromanica.ro

181

nuc cu semd la aceia, cari cugetd mai pit-ting la ddnsa. Nefericirea pedepsei se in-tampla la totI aceia cari n'ati thnpulti ase curati de pocate inaintea mortel, skiearl avendd timpulti, nu facie acesta, skinu se indrepteza cu sinceritate, si mordfail, a avea dispositiunile necesaril pentrumantuire. Pentru acOsta Iisus Christos nerepeta, a,sa adesea : Yeghiag, cdci nusciti cand timpulti (mOrtea) va veni, nusciti nici cliva nici ora ; fiti tot-de-Ila Bata,caci Fiuill °maul va veni in ora cand nuve asteptati.

8. Inv. Trebue a cugeta adessea la mOrte,la judecata din urmd pi la viela eternd.

Midloculu d'a departa nefericirea pedepseieterne, este a cugeta adessea la finitultinostru din urma. Acela care va cugetacu seriositate la judecata lui D-ded, se vateme a cadea in pecatti, s'ad de a iemaneintr'ensuld unit singurd momenta. Intelep-tutu'. dice : in tote lucrurile vOstre aduceti-

ye' aminte de finitulii din urmd, pi nu ve'tipeccitui nici, odatd.

a

O

www.dacoromanica.ro

182

9. Inv. Trebue a avea o reguld de pur-tare, pi ace-std reguld trebue a 1 Legea ladD-ded, exemplulic ci Doctrina lui _rims

Christos ; erd nu invqaturile pi esemplulictomes. Regula generals;, urmata in lume,este exempluld altora. Pentru a justifiPacine-va conduita sea, crede a nu avea alttcuventg mai bung, de cat a dice : TOtil

lumea lucrerst ast-fell, asa este obiceiulti,Ace sta idee este rea, mincinOsa si pericu-lOsa. Regula nOstra este Dumnedeg, 6ra,nu lumea. Lumea este plina de greseli ; 6-

menii on -cum sa fie, suntu supusi insela-ciunel. D-deg este adeverulg insusi; Elu ne-adatti legea sea pentru a ne conduce ; a tri-misti pre Divinulg sed Fiig spre a ne inveta,si ne a poruncitg a asculta de Elti. Aceiacan se ;1 icel disciputi, ai, adeveYrulta, nu ur-anezd muqimea rdtdcindd." Nu urmeza lu-mei, nicl" obiceiului scu exemplului altora,ci urmen dupe, legea lui D-deg, dupe, doe-trina Donmului lisus Christos si a Biseri-eei ce ne a clatg, pentru a ne conduce pecalea mantuirei, poruncinclu-ne d'a o as-

O

O 0

www.dacoromanica.ro

0183

culta. Nu face nimica care sa fie impotri-vitorti acestel regule nesupuse greselei.

10. Inv. Lumea se insalci in judec4tilesi in ideile stile. Este usoril a proba acestiladeverti. Lumen pune cea mal inalta feri-cire in bogatil pe earl le doresce cu arderesi le cauta cu preferenta. Si adeverulti este,cä bogatiile n'ati facutti nisi °data si nu vortiface ver- odata until singurti ointi fericitti ;ca ele sfurtti adesea unit mare obstacoltila mantuire ; ca, adeverata bogatie este aposeda pre D-deti.

Lumea cugeM, ca nu suntii alte bucurii,nicI alte multumirI ca acelea cari se ga-sescll in satisfacerea sensurilorti, placeri-

sarbatorilord si altele. adevOrulti

este, ca, nu sunta adevOrate si solide placeri de cat in lucrarea virtutei.

Lumea, pune onOrea in o multime delucruri, cum: reputatiunea, stima Omenilortidemnitatile, calitatile corpulul ; si adev6-rului este, ca onorea consta in virtute, decare este neseparata.

Lumen, in fine, pune curagiulti in a nu

Sitort,

O 0www.dacoromanica.ro

184

erta injuriile. 5i adev6rulti este, ca cora-giula consta in a erta. Fiu lui lui Dumne-leti iea lipsitu curagiulti cand s'a rugattipre cruce pentru ucigatorii sei ? si s'a in-selatu cand a invetatti ca, trebue sa er-Omit pre eel ce ne gresescti, si se iubimupre eel ce ne urasca ? Trebue ca unullidin del sd se insele, dice unti scriitoraBisericescii, sari Fiul2G lui Dumnedeit, sertlumea.

11. Inv. Trebue a dispretui lucrurile pd-m6ntulid, pentru a ne lipi de Dumnedeli.Trebue a dispretui aceste lucruri, pentrua ele nu suntil de cat desertaciune. Ni-mica nu este solidti ca Dumnepti : doper-

tticiunea desert dciunilortt tote suntit defer-tdciune, dice Inteleptulti. Totu ceea ce ye-demi' aci josh, nu este nimica, cad totultitrece ca umbra si ca fumulti. Pentru a-cesta Ap. Paul dice, ca a despretuitutote lucrurile acestei lumi, si le a privituca fumulti, pentru a gastiga pre IisusChristos. Ntt Wig lumea, dice Evang. loan,nici lucrurile cari suntit in lame. Dacd vre

O 4

o

www.dacoromanica.ro

185

4

unulti iubesce lumea, nu iubesce pre Dum-nefleit ; pentru ca totil ceea ce este in lume,este inclinare cdtre pldcerile corpului, poftdlaconui a ochilori pi orgoliit alit vietei. Lu-mea trece cu poftele el. Aleg6s1 fie-care,sal a iubi lucrurile temporale, sea a iubibunurile eterne si a vietui in eternitatecu Dumnedet.

Portretulii prin care fear pntea cunbsce dataeinem vietnesce in adev5rfi creOinesce

Intrebare. Care este vista unui cresting?Respunsg.-Este aceea a unel person°,

care la botezult. sat, pe de o parte s'alapgdatg pentru totil de-una de Satana side tag trufia lul, WI mai bine a dice, depgcatg si de tote ocasiunile ce ducg lap6catg ; era pe de alta, s'a indatoratg afl urmittort Domnulul nostru Isus Chris-tos, imitandg virtutile sale.

I. Care este vista unui cresting ?R. Este acea a unel persOne care iu-

besce pre Dumnedeg din tOtg inima sea,

www.dacoromanica.ro

O

186

din tag sufietuld sag, si din tote puterilesale, intrebuintandu-le a iubi pre Dumne-

si nimicg altg ceva cari aril fl contra-rig vointei lul Dumnepg.

Este aceea a unei persOne care iubescepre Dumnepti mai pre susu de tote lu-crurile ; pentru care este gata a facetotulg, a suferi totg, a sacrifica tail, maibine de cat sgversescg, veri unit pa

si sit perp, ast-felii pre Dumnecieultiseg.

I. Care este vista unul cresting ?R. Este aceea a unei persOne care iu-

besce pre aprOpele sag ca pe sine Ansesi;care ii face tett binele ce pote ; care sebucurg de fericirea lul si se intristecl&

de nenorocirile lui ; care se ingrijesce demantuirea lui ; care pOrtg slabiciunile luicu caritate ; cari privesce cu bucurie

indrepteza greselile ; care gonesce cu-getele vetamAtOre aprOpelui si se ferescea nu face judecati nedrepte asuprg-i ; care'1 desvinevitteste cuvintele aspre, glumelesi defaimgrile; in fine este aceea a unei per-

0

sa,

cata,

si'T

0

led,

'Id

www.dacoromanica.ro

0187

sane care nu face nicl de cum altuia aceace n'ar voi ca altula faca.

I. Care este viata unul crestinii.R. Este aceea a unel persone care iu-

bese pre inamiciI sal, care faceraga

ace-

lora cari 'la urascil ; care se rOga pentruaceia care ilu persecute si 'lit defaIma, carele ern, nemultumirile ce iaii adusit ; carenu calla asl resbuna, care ern din inima,dupit cum doresce ca si Dumnedeil stelaerte.

I. Care este viata unui crestiml.R. Este aceea a unei persone care a in-

votatit de la Domnulii Iisus Christos. In-vetatorula sat, a so umili ne incetatu, ase privi ca unit nimicd inaintea lui Dum-negett, a recunOsce ca bunulti ce are, vinede la Dumneqeit; ca este capabild numaide reit, ne capabilit de mitntuire, grin sineinsusI.

I. Care este viata until chrestina ?R. Este aceea a uneI persOne care s6 si-

lesce a 'sr implini cu exactitate datoriile, con-vinsii ca tote aceia ee face spre velamarea

0

0

bine

sfdl

www.dacoromanica.ro

188

datorielora sale, nu este plkutil lul Dumne-deCi ; si in fine, spre a nu le uita, face dinele subiectulii caracterulut ski si medita-tiunilora sale, si cand se recuneste canu le a implinitit, sit umilesce inaintea lutDumneptl, si formela o noue, hotkire dea fl mat credinciosu in viitorti, si a se con-duce intr'unt modil demna cu positiuneaa care a fosta chematft.

I. Care este vista unui crestina ?R. Este aceea a unet persOne, care dupa

exemplubl Domnulut nosru Iisus Christos,se silesce cu statornicie a se desface depropria sa vointa, spre a se supune intete vointel lul Dumnecleil ; care scie abine cuventa pe Dumnecleil, ca Tobie sica by in nenorocire ; care, ca si densii,primesce din mina Domnulut ce multu-mire binele si reuhl, convinsA, cä tot a-

ceia ce i se Ingmpla in aceste, lume, a-fag de pecatil, este lucru altl volute luiDumnegeil ; si d'aceea se supune fkamurmurare, fag turburare, tutuloril eve-nementelorti vietel ; cum : saracia,

0Male,

0

www.dacoromanica.ro

0

189

0perderea de bunurl, desonorea, resbelulti,fametea si cele alte palme cu earl 'I placeluf Durnnecled a ne intrista ; si sciindaca creaturile ne separa, nu suntti decat instrumente in mama liii Dumnecaleil,nu se revolta de loci.) in contra lord, nu-leureza rea, nu cata sa-si resbune, ci suferecu pacienta uritele dispositiuni, ccntradic-tiunile, tradarile, infidelitatile, ast-fell,nimica nu pete se faca a'sf perde supune-rea care o datorela lul Dumnecleti, nici ao separa de caritatea luf Iisus Christos.

(Fine).

O

can

ca

www.dacoromanica.ro

191

Inveiaturile cuprinse in need carte

Pag.

Deolicarea.Consilil si lucritrile propril a sanctiflca

faptele fiilorfi crestini

Virtutile oele mal necesaril ale mini fin s6n floe

oregtine, gi relele de oari trebne a se ferl Inaintea lu

Demnitatea unui. crestind 7

Indatoririle crestinulul 10Und fid sad flied crestinA trebue a lucra

fapte bune din junete 13

Iubirea de Dumnetled 19

Rugaciunea 25

Serbarea Duminicel si a s'arWitorilor . 34

Virtufle eel. maT neoesarii ale nnnl fin anti fi o.ohreltine, gi relole de oari trebne a se feria relation la

apr6pele

Iubirea ce copil datordza pdrintiloru lord. 39liespectuld ce copil datordza parintilord. 49

Supunerea ce copil datoreza parintilord. 56

CD www.dacoromanica.ro

192

Ajutorulii ce copil datoreza parintilord 69

Datoriile catre preotl 80Conduita ce trebue a avea cu fratil si su-

rorile 88

Dragostea catre apropele 93Vorbirea de roll 105

Certele, Injuriile si mustrarile . . . 109

Virtnple tale mai necesaril until fin sail line oregtine;gi datoriile oe trebne a practice, pentrn el fungi.

Curatenia sufletulul 111

Micyloce d'a 'Astra curatenia sufletulul 114

Rusinea 123Modestia 126Cumpatarea in vorbire 130Umilinta 133Avaritia 138Minciuna 146Marturisirea 150Impartasirea 157

Consilii spre a priimi st. Impartasire cudemnitate .. 159

Cunoseinta de sine inses1 164Bunele conversatiunI 167Lucrarea si buna intrebuintare a timpulul 171

Maxime crestine 176

Portretula prin care s'ard putea cuntiscedata cineva traesce crestinesce . . . 185

Or v"

.

www.dacoromanica.ro

V:;i4aPC tote 1ihr1 iile diii Capita la.

De (Cel(1-ii (1211())'.

1,>1 Oda S?wrii. v0(10111111 Tpstani(litit IIIIsturir(.. p.H

rti iiuIu omilinriolor si inu tor.I.

Noului r.l'esLun-111-;;;;01.;.. ;1

iiiuti1ii 1.)01111.11

]!(1)i l

punch' morale',

j

e-s.--4>

Di

I I

' aiustructinni nmrate t") itxplicatium

pre-

tulIttf in a 2,50

l'unScUrfars de Istria I N. Tiapri.bata III

St. 3H haul.ExplUtart7,4 EvaUgeliilpru Duminoeale din

S-eitere alit ,.oprinse intr7m-sole, weir.; haul.

17,

-

( 1 ; 1 olo n a ro.

.1

d

.

www.dacoromanica.ro