CAPITOLUL I

Sinrgiga Plnkas, Praga, Republicr Cehtr2 ianurrie - 10.04 r.m.Resturile de sticli sf6rdmati scirldird sub tdlpile de piele

ale pantofilor Lobb din picioarele lui Tom Kirk, aga cum scir-

Fie z[pada proaspdtd. Din instinct, blrbatul ridicl privirea,str vad6 de unde cizusere. Sus, in peretele de deasupra lui, obucate de plastic fusese montati in rama unei ferestre sparte.

Din c6nd In cind, c6te o rafald a vintului rece de iarni oumfla asemenea velei unei cordbii. Cobod privirea gi se uitila bdrbatul de lAng[ el.

- Pe aici au intrat?

- Nu.Rabinul Spiegel clitini din cap. $uvilele laterale li lovirl

obrajii. Degi era lmbricat elegant, in costum inchis la culoaregi cravattr albtr, era atet de slab $i de firav, inc6t haina pdrea s[

decoloratd, ii acoperea cregtetul capului, fixatl bine intr-oclaie rtrvtrfittr de pir grizonat. Fala i se ascundea in spatele

unei bdrbi generoase, iar ochii spilicili priveau prin lentilelemicute ale unor ochelari cu ram6 aurie. Ochi care, remarciTom acum, ardeau de furie.

JAMEs TwtNtNc

- Au intrat prin spate. Au tortat u$a. Fereasfa... a fost doar

de distracIie.Tom se incrunti, 9i chipul i se intunecl dintr-odate. Avea

in jur de treizeci qi cinci de ani 9i cam un metru optzeci $i

cinci in[lfime, iar trupul ii era zvelt 9i vanos ca al unuijuctrtorde tenis sau al unui alerg6tor de cros - perea suplu, dar puter-

nic in acelaqi timp. Era proasp6t bdrbierit 9i purta o haini de

cagmir bleumarin cu guler negru de catifea, peste un costumgri, de ldn[, cu rever simplu, de la Huntsman. Pdrul Saten,tuns scurt, cu tendinle rebele, fusese atent pieptdnat li fixatintr-o formtr ordonati. Ochii albastru corai se incadrau armo-nios intr-o fatd frumoasI, asculittr.

- Apoi au f{cut asta? intreba Tom, aretand cu mana spre

dezastrul din jurul lor.Rabinul Spiegel dddu din cap,9i o singur6 lacrimd i se

rostogoli de-a lungul obrazului drept.Erau in total optzeci de mii de nume - victime ale Holo-

caustului din Boemia gi din Moravia -, fiecare inscriplionatcu durere pe zidurile sinagogii la inceputul anilor cincizeci,nume de familie scrise cu litere mari, cu vopsea rogie ca sdn-

gele. Era o imagine emolionanttr. O neindurdtoare tapiserie a

mo4ii care inregistra anihilarea unui intreg popor.

Vopseaua galbend str[lucitoare care fusese pulverizattpe toatE lungimea zidurilor nu fdcea decat s! adanceascl timai mult greutatea nerostittr a suferintei individuale pe care osugera fiecare nume. Pe peretele din partea stange, huliganiidesenasertr o stea mare in gase colpri, care acoperea textulde dedesubt. Era strepunse de un pumnal reprezentat rudi-mentar, din care se scurgeau spre dugumea cateva picdturi de

singe galben.

Tom se indrepta spre zid. Pagii ii rdsunau in ticerea inghe-

tatl a sinagogii. De aproape, putu v€dea ampr€nta fantoma-tic6 a numelor pe care vopseaua le acoperis€, dar care luptau

parc6 sA remand vizibile, temandu-se sE nu fie uitate. Tom

ridicl un aparat digital micuj ii fdcu o fotografie. Clinchetul

Soarelg Ncgru 23

declangatorului rdsunl cu ecou intre zidurile incdperii cufun-

date in tacere.-' - Suntrdi' Oamenii care-au f6cut asta " sunt rdi!

Vocea rabinului Spiegel se auzi peste umerul s6u $ang'

Tom se intoarse 9i-l vlzu pe blrbatul de l6ngi el ardtind spre

un ntt gr"fftti, p" p"retele opus' Tom recunoscu mottoul inqe-

tatot A-" opti.Lt pus deasupra po4ilor lagirelor de concen-

tare naziile- Arbeit macht frei -M:unca te elibeteazA'

- De ce m-afi chemat aici? intrebl Tom cu blandefe'

Nu voia sd pard lipsit de compasiune' insd era conStient ce

ori"" intor*utii utile Pe care rabinul i le-ar fi putut oferi erau

{n o.rl"ot a. u .. pierde rapid in emo;ia momentului'"' '- .n* int.t.t "t

va ocupali de recuperarea obiectelor de

a e furatQ.

- incercdm sd ajutSm atet cat putem' da'

- R€cuPeraii 9i tablouri?

- Printre altele.

Tom simJi cA vocaa interlocutorului mai Pistra incA un

trernu. de nesigr,ran16. Prea slab, probabil' pentru ca rabinul s6

n" "onqti"*

O-" "1,

totuqi prezent Nu era surprins Trecusera

"Ul" i"t" fttl a"

"und intiase in afaceri cu Archie Connolly

iJ""n "to

tirnpra - u.lutau muzeele, coleclionarii' chiar 9i gu-

;;;;;i.; .;.;o-"ze obiectele de artd furate Parteneriatul

to, nu "ru "ttiuiOintre

cele mai obignuite' 9i asta din cauzd c['

luoi ""

it,ott"t" tpatele CIA-ului, Tom se ocuPase el insusi'

,-iip d","". ani, cu furtul obiectelor de art6 Fusese' dupa

"'r.i."iti.ot.""., cel mai bun din brangi in tot acest timp'

ir"t i" fur"." i*"t.ecliarul lui, omul lui de legeture' Archie

gi.* "u*pnta,otii,

identifica tintele' cerceta sistemele de

iiguranld. irin urmare, Pentru amandoi' Proaspeta lor afacere

,"-pt"r"*u un nou inceput de pa ea dreaPta a legii' o idee cu

cale nu se obignuiseri incl pe deplin Mai ales Archie'-- -,ttun"i,.e u."em la etaj, ve rog! spuse rabinul' ar6tdnd

spre o s"are ingustl, in colFl ind€pertat al camerei' Vreau si

vedeli ceva'

JAMES TwrNrNc

Scirile urcau intr-o inc[pere boltit6. Lumina palidi adiminelii patrundea timide prin ferestrele montate sus, inperelii inalli 9i albi. Aici nu mai era nici un graffiti, doar oserie de casete din lemn sfdrdmate qi o podea pardosittr cugresie, acoperitd acum de desene $i de picturi in acuareli,unele {Ecut€ buceli, altele mototolite sub forma unor mingi,toate purtend urmele de noroi ale unor telpi de bocanci.

- Aici a fost o expozilie permanente cu desenele copiilordin Terezin, un lagtrr de tranzit din apropiere. Familii intregierau tinute acolo inainte de a fi trimise in est, ii explici rabi-nul, pe jum6tate in Soapte. Vedeli, prin ochii copiilor, pdni gi

rdzboiul are o anumit, inocenftr ingrozitoare.Tom iii mute festecit greutatea de pe-un picior pe altul,

insd nu spuse nimic, con$tient cA orice raspuns ar fi putut elingdima ar fi fost nepotrivit.

Rabinul Spiegel zimbi trist.

- Ei, o sd le salvim noi din mizeria asta. Cdnd le-am recu-perat, €rau intr-o stare gi mai proasti. Venili, continud birba-tul traversand incdperea spre peretele din partea opus5. Aicie ceea ce vreau se ve arit.

O ram6 aurite, cam de gaizeci d€ centimetri pe treizeci,aterna goah pe perete. Doar varul alb se mai vedea in chena-rul in care ar fi trebuit str fie un tablou. Tom se apropie.

- Ce a fost aici?

- O picturi in ulei a acest€i sinagogi, realizati la incepu-tul anilor 1930.

- A fost tiiat6, spuse Tom g6nditor, trecdndu-$i degetulpeste marginile de panze rupte, rimase incd prinse in ramade pe perete.

- Tocmai de asta v-am rugat sA venili, spuse rabinul prin-zdnd via!6. Puteau s-o lase in rame dac6 nu voiau dec6t s6 odistrugd. Credeti cd e posibil sd o fi luat cu ei?

- Md indoiesc, spuse Tom incruntdndu-se. Ceva imi spunecd indivizii care au ficut asta nu sunt mari iubitori de art6.

Soarele Negru 25

- in nici un caz nu ai acestui artist, aprobd rabinul cu

un marait.

- De ce? Cine e pictorul?

- Un artist evreu. Nu foarte cunoscut, insi drag nou6

fiindc5 a trdit aici, in Praga - p6ni c6nd l-au ucis nazigtii. Se

numea Karel Bellak.

- Bellak? repetd Tom, segetAndu-l cu privirea.

- Ati auzit de el? intrebi rabinul, in mod evident surprins.

- Am mai auzit numele esta, spuse Tom incet. Doar ce

nu-mi amintesc unde. Trebuie si discut cu colegul meu din

Londra, ca sA fiu sigur ct mA gandesc la aceeaqi persoane.

,ive1i o fotografi e a tabloului?

- Desigur!Rabinql scoase o fotografie din buzunar gi io intinse

lui Tom.

- Am fdcut mai multe c6pii, acum cativa ani, pentru

compania de asigurlri. N€-au spus cI tabloul nu valora mare

lucru, insd pentru noi era de nepretuit.

- imi permiteti? intrebd Tom.

- VA rog, ptrstrafi-o.

Tom strecurtr fotografia in buzunarul hainei.

- Din c6te-mi amintesc eu despre Bellak..., incepu Tom,

dar se opri cdnd vlzu doi politi$ti cehi intrand in cameri gi

cercet6nd din ochi incaperea.

- Continuati!

- Existe vreun loc mai retras in care sd putem merge?

- De ce?

Tom aret6 cu capul inspre polili$ti.

- Oh! f6cu rabinul, pirdnd dezamagit. Prea bine, venilicu mine.

il conduse pe Tom inapoi pe sclri, apoi traversarl corpulprincipal al sinagogii. Ajunseri la o ugi masiv6, din lemn,

pe care bdrbatul o descuie. Iegir6 intr-un mic spaliu deschis.

Zidurile cenugii, apesitoare, ale blocurilor de apartamente

dinjur se intindeau ?n toate directiile. C61iva copaci se inlllau

JAMES TwrNrNc

spr€ fereastra ingustd a cerului intunecat de deasupra, curamurile golage trosnind in bitaia vantului, zgdriind din cindin cdnd, cu degetele lor scheletice, zidurile de beton. in fale,pamentul se ondula intr-o suitd neagteptatd de moyile $i gropi,pr€s5rat cu forme intunecate.

- Ce e aici? intrebd Tom in goap6.

- Fostul cimitir evreiesc, rdspunse rabinul.Tom igi dldu dintr-odate seama ce formele intunecate din

fata lui erau de fapt pietre de mormant, mii de pietre funerarede toate formele Si mdrimile, unele sprijinindu-se de alt€le case nu cadtr, altele intinse la ptrment, ca ti cAnd ar fi fost arun-cat€, asemenea unor seminfe, de la mare inalfim€. Erau atatde inghesuite una in cealaltd, incet pdmantul, noroios gi umedacolo unde gheala diminelii se topise, abia dacl se mai vedeaprintre ele. Tom era convins c4, dac6 ar fi rdsturnat una, restular fi urmat-o ca intr-un uriag gir de piese de domino.

- Timp de sute de ani aici a fost singurul loc in care muni-cipalitatea ne-a permis str ne ingropim mortii. $i, de fiecaredat{ cdnd se umplea, nu aveam alti solutie decat se turnimun nou strat de pdmdnt gi str o lutrm de la capit. Unii spun ciar fi unsprezece niveluri in total.

Tom ingenunche in dreptul pietrei de lenge el. O svasticifusese zgariatd pe suprafala acesteia. Se uitd spre rabin, careridictr resemnat din umeri.

- Poate ctr rtrzboiul s-a terminat cu mult timp in urma,instr pentru unii dintre noi lupta incA mai continutr, spuseacesta cletinand din cap. Acum, domnule Kirk, spuneli-mi,ce 9ti1i despre Karel Bellak?

. CAPITOLUL 2

Muze0l Nafional de Criptologie, Fort Melde'Maryland3 ianusrie - 2.26 a'm.Era un mic joc de-al lui. A9a, ca sI treacA timpul mai

repede cend f6cea turele. Cind ajungea in dreptul fiecdrei

exponate, se testa se vada cat i9i amintea din informaliile

trecute pe plecula corespunzetoare Dupe douAzeci de ani, le

invE{ase aproape cuvant cu cuvent

Mai intai, era Sistemul Myet cu st€gulele, o metodl de

comunicare vizuala inventatA in timpul rizboiului civil de un

doctor din armat6, care a pus mai tarziu bazele Trupelor de

Semnalizare. Casetele de sticle exPuneau stegulelele origi-

nale, sfhgiate in lupte gi pltate d€-a lungul timpului.

Satisf6cut, tr€cu mai departe. Tilpile de cauciuc sca4eiau

ritmic pe pardoseali. asemenea unui metronom' in vreme ce

lumina palidd de deasupra se resfrengea cu o licerire albi inbombeul lustruit al ghetelor.

Al Travis era gardian la Muzeul Nalional-de Criptolo-gie incl din ziua in care acesta se deschisese. ii placea aici.

G6sise in sfdrgit un loc care str-i dea senzatia ci face parte

din ceva special, ceva impo ant. La urma urmei, cel pulin

JAMFs TwrNrNc

teoretic, lucra pentru NSAI, agentia rispunzetoare cu proteja-rea sistemului de informalii al Unchiului Sam2 9i cu spargerea

codurilor biielilor rdi. $i, la naiba, cu noul ei ,,rEzboi contraterorismului" NSA-ul era acum chiar in centrul atenfiei.

Ajunse la urmdtorul exponat - Roata Cifratr. Formatadintr-o serie de discuri rotative din lemn, roata fusese folo-siti de guvernele europene timp de sute de ani pentru a coda

mesajele mai delicate. Conform informaliilor de pe pld-cufd, fus€se ganditi pentru a fi folositd in limba francezi,limba internalionald a diplomaliei pana la sfersitul PrimuluiRizboi Mondial.

Roata Cifrate, de form6 cilindricd, stdtea cuibdritb comod

ln caseta ei de expunere, cu lemnul lustruit de generalii intregide degete nerAbdatoare. Al se opri, o privi, apoi se uiti la pld-

cula cu informalii $i vizu ci avusese dreptate cand spusese ce

era cel mai vechi dispozitiv de acest fel din lume.

Apoi, desigur, urma exponatul lui preferat - ,,aia mare"cum ii placea s5-i spuna - magina Enigma. Muzeul avea

expuse c6teva versiuni, in doue casete mari, cu pereli frontalidin sticl6, iar Travis se oprea intotdeauna c6nd trecea prindreptul lor, mdngdinduJe, apreciativ, cu privirea. I se parea

incredibil c[, prin ,,spargerea" codului generat de aceastd

imensd magind de scris, matematicienii polonezi, apoi cei bri-tanici ii ajutaseri pe aliali sd cdqtige rdzboiul in Europa. Dara9a scria pe plecufi, gi cine era el sd zici altfel?

Un zgomot neagteptat il fecu sA se opreascd. Se uitl peste

umdr, apoi privi in semiintunericul din fala lui.

- E cineva acolo? strig6 el, gdndindu-se ci poate colegullui venise mai devreme s6-l schimbe din tur[.

in vreme ce Travis agtepta un rlspuns, o sdrmi de olel,rasucite pentru a forma un la1, cobori incet din tavan gi

ramase suspendata chiar deasupra capului sau, strllucind in

lumin6 precum un halou argintiu. Apoi, chiar in clipa cAnd

Travis se pregitea s6-9i continue drumul, lalul li cobori peste

fag, 9i sarma i se strinse injurul g8tului, ridic6nduJ aproape

iostantaneu cam la un metru in aer.

Birbatul igi duse numaidecat mainile la gat, trtrgand dis-

p€rat de firul de metal; picioarele-i zvdcneau 9i din gadej iiie$eau nitte sunete aproape inumane. DouA figuri intunecate

apiruri din umbri ln timp ce Al se zbetea 9i un al treilea bar-

bat sari cu zgomot din ascunzetoarea de deasupra plafonului'

Unul dintre sptrrgetori trase un scaun de l6ngi perete ii-lasezi sub picioarele lui Travis, care loveau in toate direcli-

iie. ttauis localizi cu picioarele sp6tarul scaunului 9i, cl6ti'

nandu-se ca's6-9i tinS echilibrul, observa c6, stand pe varfuri'

abia dac[.reu9ea s5 mai slabeascd putin presiunea gtrean-

gului de olel din jurul gdtului. Trase cu putere aer in piept,

inecdndu-se, 9i simli sdngele inmuindu-i gulerul acolo unde

gfteangul ii PAtrunsese ln g6t'

Cl6tinindu-se, cu gura uscatd de frici, privi cele trei silu-

ete, toate trei mascate li imbrecate in negru, apropiindu-se de

caseta de expunere din partea stdngd. Operdnd cu o eficien1a

de profesionigti, degurubari cadrul' scoaserd geamul qi-l spri-

jinira de perete. APoi, barbatul din mijloc bdgd mdna indun-

iru, scoase una dintre ma$inile Enigma 9i o puse in rucsacul

unuia din cei doi comPlici ai s6i.

Travis incerctr si vorbeasce, incerce s5-i intrebe ce mama

dracului igi imaginau ei c[ fac, s6le explice cI nu mai aveau

nici o gans6 si iasi intregi din clldire, insa nu reu$i sA scoatl

decat nigte horcdieli in6bugite 9i nigte gem€te infundat€'

Totugi, la auzul zgomotelor, birbalii intoarseri capetele'

Unul se indepdrta de ceilalli 9i se apropie de Travis'

- Ai zis ceva, cioroiule?

Vocea era sublire gi batjocoritoare. Ultimul cuvdnt fusese

rostit lncet Si accentuat. Travis cltrtina din cap, dindu-gi seama

ci nu erau oameni cu care sA se poattr discuta logic, degi ochii

s6i aruncara scentei la auzul insultei.I National SecurityAgency -Agenfia de Securitate Nalionala (n.tr.)2 Denumire datl in popor euvernului Statelor Unite (n.tr.)

JAMEs TwlNrNc

Barbatul nici nu pdrea s6 a$t€pte vreun rtrspuns. Lovi insicu piciorul scaunul de sub Travis gi-l tranti la ptrmant. Bdr-batul se prtrbugi inspre podea; firul de olel se intinse gi i seinclettA injurul getului.

Prel de cdteva secunde, picioarele lui Travis betur[ agitateaerul, apoi mai zvdcniri de cdteva ori, rem6n6nd, in cele dinurmd, nemigcate.

CAPITOLUL 3

Clerkenwell, Londra3 lanuarle - 5.02 p.m.Tom stetea la birou cu un exemplar din The Times it

fa16. Ziarul fusese impdturit in patru, lisdnd sa se vadtrnumai partea ocupati de rebusul zilnic. Tom linea in gurtrun pix cu capacul crlpat de la atata ros. Privea concentrat,cu fruntea increfiti. Spre frustrarea lui, nu descoperise inctrnici un cuvant.

Era un birou f.anluzesc, cam de pe la 1890, din mahonmasiv, cu decoraliuni incrustrate reprezentand fructe, frunzegi diverse animale mitologice. Avea patru sertare in parteast6ng5 Si un dulepior in dreapta, fiecare prevezut cu un manerln forml de cap de leu. Cariatide gi coarne flancau collurile,suslinAnd blatul lustruit de deasupra.

Tom 9i Archie cumpdraserA biroul nu atat pentru frumu-selea lui incontestabilA, cat pentru faptul cd era identic pe

ambele pdr1i, un simbol subtil de egalitate care Ie plicuseamAndurora. $i, in ciuda faptului ctr le dedea uneori senzaliactr ar fi doi avocati din romanele lui Charles Dickens, pentruTom, cel pulin, biroul acesta ajunsese sI simbolizeze noua luiviat6 - un parteneriat solid de partea dreapta a legii.