cap 1-5 aranjate

8/3/2019 Cap 1-5 Aranjate

1/17

Cap. 1- Competitia globala si internationalizarea afacerilor

1. Ce reprez globaliz econom si care e rel dintre ea si competitivit (concur) internat?

Globarizarea= un stadiu la care a ajuns procesul de lunga durata a internationalizeconomiei, determinand mondializarea rel de schimb care se afla in interdepend econom ceimplica participarea tuturor statelor din lume.

Concurenta internat= un fenomen foarte des intalnit in randul companiilor care aleg

sa activeze pe piata internat chiar si pentru cele care activeaza exclusiv pe piata domestica.Globaliz si competitivit internat se afla in stransa leg deoarece ambele sunt parti ale

conceptului de internationaliz: o companie care decide sa isi internationaliz afacerile patrunde pe o piata straina, pe acea piata activeaza fie companii locale sau alte companii multinat,aceasta intrand in concurenta directa sau indirecta in fct la ce companie ne raportam. Cu catgradul de intergrare a econom nationale in cea mondiala creste cu atat procesul deinternationalizare creste de unde rezulta o intensificare a globalizarii economice.

Procesul de internaionalizare se afl n strns legtur cu gradul de integrare aeconomiilor naionale n cea mondial. Pe msura intensificrii concurenei pe piaainternaional (aparent paradoxal), numrul companiilor ce activeaz exclusiv pe piaadomestic cunoate o continu descretere. Se accentueaz orientarea ntreprinztorilor,indiferent de mrimea lor, de a cuta noi oportuniti de afaceri, n afara perimetrului

naional, chiar la mari distane geografice. Astfel, determinarea tendinelor de micare pearena schimburilor internaionale devine indispensabil n vederea conducerii cu succes aafacerilor oricrei ntreprinderi.

2. Noua economie se bazeaza pe cunoastere, pe folosirea acesteia in domeniul economic si in primul rand pe inovare. Care este relatia dintre economia bazata pe cunoastere si

globalizarea proceselor si fenomenelor economice?

n societatea noastr bazat pe cunoatere, relaiile de schimb dobndesc o nouconfigurare, datorit exploziei cunotinelor umane.

Cunotinele umane pot fi colectate, stocate pe cale electronic i prelucrate ntr-unritm extrem de rapid, astfel c ntreaga economie dobndete apelativul de economie digital.Legturile interumane generate de lumea afacerilor se caracterizeaz prin 3 coordonate ce leoperaionalizeaz: relaii, reele i interactivitate.

Noile dezvoltri al tehnologiei n domeniul tiinelor vieii i n cele alecomunicaiilor reduc semnificativ distanele geografice i determin accesul actorilor pieei ntimp real la informaia generat n orice col al planetei. Astfel, datorit schimbrilor /transformrilor tehnologice i economice, au loc schimbri eseniale n mentalitileoamenilor, acetia fiind nevoii s accepte efectele globalizrii, dar i militnd pentru

pstrarea unui specific comportamental zonal, naional sau local.Daca pana acum firmele au acordat cea mai mare atentie gestion banilor, utilajelor,

material si a oamenilor astazi au aj sa recunoasca import celei de-a 5-a resurse: informatia.Rel dintre cunoastere si globaliz proceselor si fenom econom e clar evidentiata in felul in caresociet umana si-a deplasat treptat accentul de la productia manufacturiera la cea automata, de

la cunoasterea individ la cea de grup (comunicare). Deci putem spune ca globaliz impreunacu dezvolt exponentiala a stiintelor si tehnologiilor sunt factorii primordiali care fac trecereade la economia industriala la cea bazata pe cunoastere. (relatie de interdependenta).


2/17

3. Turbulentele economice sunt definite dr schimbari imprevizibile si rapide din mediulinter si extern al companiei, cu urmari majore ale performantelor acesteia. Comentati

maniera in care turbulentele generate de criza eco-financiara declansata la finele anului

2007 s-au propagat la nivel mondial si subliniati rolul proceselor globale in acest cadru.

Pe ct de generalizat este procesul globalizrii, pe att de fragil este lumeaglobalizat, n care turbulenele economice se propag viral i instantaneu printr-o reea

mondial de comunicaii. Poate cel mai convingtor efect al caracterului global al economieicontemporane este viteza cu care s-a rspndit la nivelul ntregului mapamond, efectele crizeieconomico-financiar declanat la finele anului 2007 nceputul anului 2008. Existena uneieconomii globale interconectate, n care se deruleaz giganticele fluxuri de schimburicomerciale i informaionale, a fcut ca ocurile crizei s se resimt la nivel planetar mai

puternic ca niciodat n istorie.Un exemplu elocvent este ziua de 29 septembrie 2008, cea care va rmne n istoria

dezastrelor financiare internaionale. n aceast zi, la finele unei edine de tranzacionarenucitoare, Bursa de pe Wall Street a ncheiat activitatea sa cu o pierdere imens, aciuniledin indicele Dow Jones Industrial Average scznd cu peste 776 de puncte, nregistrnd ncteva minute cea mai mare scdere punctual pe care acesta a nregistrat-o vreodat.

Competiia global asociat a turbulenelor ce devin aproape o normalitate, reprez o

provocare pt managerii tuturor organizaiilor, cerndu-le fiecruia n parte o schimbare derentabilitate n abordarea rel de pia. Astfel apare nevoia iminent a construciei intreinerii unor sist de avertizare timpurie, de natur a detecta, n mod sistematic, attsemnalele prevestitoare ct i semnalele revenirii la normalit i perspectiv avntului econom.

4. E xemplificai, din realitile internaionale i din cele romneti, situaii de reaciineinspirate ale managerilor diverselor companii la turbulenele declanate de criza

economico-financiar ce a debutat la finele anului 2007.

Situaii de reacii neinspirate ale managerilor diverselor companii la turbuleneledeclanate de criza economico-financiar ce a debutat la finele anului 2007:

- martie 2008: Bear Stearns, a treia mare banc de investiii din lume este preluat de J.P. Morgan printr-o tranzacie de 236 milioane $. De asemenea, Bear Sterns primete o linie de credit de 30 miliarde $ din partea sistemului bncilor centrale din SUApentru a rezolva problemele de lichiditi.

- 15 septembrie 2008: banca american Lohan Brothers ncepe procedura dedeclarare a falimentului pentru a-i proteja activele. Micarea vine pe fondul pierderilor de

peste 60 miliarde $ i dup ce acionarii bncii au euat n tentativa de a gsi un salvator.- 18 septembrie 2008: bncile centrale din Japonia i Australia injecteaz noi

lichiditi pe pieele financiare n ncercarea de a rectiga ncrederea investitorilor nsistemul bancar. Pn n prezent banca central din Japonia a efectuat injecii de capital nvaloare de aprox. 95 miliarde $, iar cea din Australia a disponibilizat aprox. 10 miliarde de $.

5. In ce elemente concrete s-a materializat impactul negativ al crizei economic-financiare, cu deosebire in domeniul investitiilor straine directe? Exemplificati!

Impactul negativ al crizei economic-financ asupra investitiilor straine directe realizate

de companiile multinationale se datoreaza reducerii capacitatii de a accesa noi credite, noilorconditii impuse de institutiile de credit, scaderea cererii si a capacitatii companiilor de a faceprofit respectiv de a reinvesti profitul pentru dezvoltare pe pietele externe.

Dup o perioad susinut de consolidare ntre 2003 2007, investiiile strine directeau intrat pe o pant descendent n 2008.

Impactul negativ al crizei financiare asupra investiiilor strine realizate de ctrecompaniile multinaionale se datoreaz:a) reducerii capacitii de accesare a noi credite i diminuarea posibilitilor de operare anoi investiii;


3/17

b) noile condiii impuse de instituiile de credit;c) scderii cererii i a capacitii multinaionalilor de a realiza profituri, respectiv de a se

putea autofinana i de a reinvesti profitul sau de a se baza pe capitaluri proprii pentruinvestiii n strintate ori pe cele de la compania mam;d) previziunile sumbre privind evoluia unor economii, respectiv piee strine;e) perceperii unui grad ridicat de risc sau a unei incertitudini n realizarea investiiilor pe

pieele externe, situaie ce se datoreaz i deteriorrii unor indicatori globali folosii decompaniile multi- i trans-naionale n fundamentarea unor investiii strine directe;f) amnarea sau nghearea investiiilor pe o anumit perioad n mai multe ri.

Ex: Un studiu efectuat de Deloitte n 2009 (comparativ cu 2008) relev c doar 1% dintrecompanii recurg la emiterea de obligaiuni pentru a-i finana nevoia cronic de lichiditi;15% dintre cei intervievai se bazeaz pe injecii de capital venite de la companiile mam,iar 18% recurg la mprumuturi bancare.

Ex: Un studiu efectuat de UNCTAD n rndul companiilor transnaionale arat c derulareade investiii directe este puternic afectat de criza economic, 85% dintre manageri explicndfaptul c actuala criz a avut un impact extrem de negativ sau negativ asupra investiiilor

planificate. Stoparea investiiilor a fost marcat de ateptrile negative privind fluctuaiilecursului de schimb, respectiv reculul economic mondial resimit.

6. Faceti distinctie intre comertul intern si cel intraregional la nivel mondial si incercatisa conturati dimensiunile acestora cu ajutorul informatiilor statistice actuale.

Comertul interregional reprezinta schimburile derulate intre anumite regiuni precumEuropa, Asia/Pacific, America de Nord iar comertul intraregional reprezinta schimburilederulate in interioriul acelor regiuni: Ex comertul intre tarile din Europa.

n comerul internaional se manifest cel mai pregnant tendina de sustragere de laorice control naional. Procesul de internaionalizare este susinut i de elementul creat prindemersurile internaionale conjugate de liberalizarea comerului mondial, n primul rnd subegida Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC). Liberalizarea presupune strnsa legturcu procesul de armonizare a structurilor economice, menit s susin eforturile de protecieale consumatorilor i o orientare ct mai bun a acestuia n opiunile sale comerciale.

La nceputul mileniului 3 zone geografice ale lumii (european, nord-american iasiatic) deineau aprox. 86% din comerul mondial. Astfel, cea mai mare pondere o arecomerul intraregional, derulat practic ntre rile care alctuiesc aa numita triadEuropa/America de Nord i Asia/Pacific (1/3 dintre exporturile mondiale au loc ntre stateleeuropene).

Din regiunea Asia/Pacific pleac un volum mai mare de mrfuri ctre Europa (4,14%)i ctre America de Nord (7,1%), dect cele care vin n aceste 2 zone. Aceast situaie sedatoreaz puterii economice a Japoniei i Chinei, volumul de exporturi dinspre Asia/Pacificspre America se Nord fiind mai mult dect dublu fa de cel de sens invers.

7. Realizati deosebire intre motivele active si cele reactive, ce determina

internationalizarea afacerilor si exemplificati pentru fiecare situatie in parte.Motivele active provin din initiativa compan pt a obt indicatori superiori de perform

fata de cei inregistr pe piata domestica iar motivele reactive constrang compania sa seinternationaliz in cazul in care se confrunta cu dificult pe piata interna.

Motivele active ce det internationaliz= marirea profit, avantaje tehnolog, monopolulproduciei unor articole, avantje de ordin fiscal, filosofia companiei etc.

Motivele reactive ce determina internationalizarea sunt: presiunea concurentei,scaderea cererii si al vanzarilor pe piata domestica, saturarea pietei domestic, avantaje

pozitionale, capacitate de productie ridicata.


4/17

8. Formulati exemple de produse si servicii realiz in Ro, ce asig acestora un avantajcompetitiv in arena schimburilor econom internat, grupate dupa nat elem acestor avantaje.

Avantaj competitiv ale compan multinat care aleg sa produca in Ro il poate reprez:-accesul mai avantajos la resurse: forta de munca, materiale si financiare;- reglementari favorabile: de natura juridica, financiara, fiscala;- avantaje de proximitate.

Compania Nokia producea pana nu demult in Ro telefoane mobile datorita costuluiredus al fortei de munca dar din pacate fabrica si-a inchis portile din cauza reducerii drasticea vanzarilor. Din pacate tot mai multe multinat aleg sa desfiinteze fabricile din Romania darun exemplu de companie care va continua sa deschida puncte de lucru pe teritoriul tariinoastre il reprezinta Genpact, companie americana ce furnizeaza servicii de finante-contabilitate, achizitii, suport IT pentru multinationale din Europa de Vest si Statele Unite.

Un produs realizat n Romnia, ce asigur un avantaj competitiv n urma schimbriloreconomice internaionale, grupat dup natura elementelor acestor avantaje este automobilulDacia, care face parte din grupul Renault. Principalele valori care guverneaz activitateacompaniei sunt: munca; disciplina;

respectul; responsabilitatea; grija fa de mediul nconjurtor.

Principalul avantaj competitiv este raportul calitate-pre la care poate fi achiziionatautomobilul, datorit forei de munc care este pltit mult mai slab dect cea din rileeuropene (Germania), pieselor auto de pe pia care au un pre mult mai acceptabil dect celede pe pieele germane.

Un alt produs produs n Romnia este cel care face parte din categoria anti-aging pecare compania Farmec o dezvolt de peste 30 de ani. Gama H3 Evolution a fost bine primit

pe pieele externe i reprezint un element important n strategia de cretere a cifrei de exportn urmtorii ani. Gerovital a reuit s i pstreze poziia i imaginea pe pieele externe ptr. cfolosete ingrediente i principii active de ultim or i utilizeaz rezultatele cercetrilor lanivel mondial din domeniu.

Cel de-al 3-lea produs realizat n Romnia este apa mineral Borsec. Un avantajcompetitiv care ine cont de natura elementelor poate fi acela c ara noastr deine peste 60%din resursele de ape minerale ale Europei. Astfel, Romnia se numr printre cele mai bogateri n resurse hidrotermale, acestea putnd fi achiziionate la preuri ct mai reduse.Cap. 2- Evolutia intreprinderii contemporane: de la compania nationala la cea transnat

1. Faceti distinctie, cu ajut unor ex concrete, intre o companie multinat si una transnat.Compania transnat= un conglomerat de unitati plasate in tari diferite care se

deosebeste de multinationala prin faptul ca pietele nat pe care actioneaza sunt conectate intreele si corespund unei orientari glocale: think global act local. Ea reprezinta o combinatiereusita a caracteristiclor standardizate, dar si a caracteristicilor adaptate diferitelor piete tinta.

Un exemplu de companie transnationala este Vodafone, acesta fiind cea mai mare companiede telecomunicatii mobile din lume, cu o prezenta semnificativa in Europa, Orientul Mijlociu,Africa, Asia Pacific si Statele Unite. La 31 martie 2009, Grupul Vodafone avea 303 milioanede clienti in intreaga lume. Aceasta companie a lansat prima retea GSM in Romania, inaprilie 1997, sustine si investeste permanent in inovatie, in idei noi, in creativitate. Vodafonesi-a canalizat resursele si puterea globala pentru a oferi clientilor sai produse si serviciiinovatoare, care, de-a lungul timpului, au revolutionat experienta de utilizare a telefonuluimobil. Grupul Vodafone raspunde tuturor nevoilor de comunicare, aducand clientilor sai oexperienta unica, servicii si produse noi si inovatoare.


5/17

O companie multinat e form dintr-o companie mama si alte filiale in strainat. Dar proiectarea modelelor nu intra in atrib filialelor, ele pot doar sa implementeze modelelecompaniei mama pe pietele proprii. Obiectivul unei multinationale il reprezinta valorificareaunor oportunitati de piata nationala sau regionala printr-o adaptare a activitatilor de marketingla nevoile fiecarei zone de activitate. Are avantajul de a avea un nivel mare de diferentiere a

produselor si serviciilor standardizate, astfel sansele de a avea succes se maresc. Compania

Coca-Cola este un exemplu de multinationala, care si-a restrans semnificativresponsabilitatile centralei din Atlanta inca de la inceputul aniilor 1990. Astfel, compania isiadapteaza activitatea la cerintele si nevoile specifice fiecarei zone. De aceea, responsabiliiregionali stabilesc ce este de facut, iar apoi acestea vor fi evaluati dupa rezultate.

2. Nominaliz, pe un ex concret, avantaj competit care justif prezenta unei compan

transnat din industr automob cu unit strategice de afaceri in diferite regiuni (tari) ale lumii.

Reusita demersului de internationalizare este legata de capacitatea companiei de a-sivalorifica eventualele oportunitati concurentiale si de a-si mentine avantajul competitiv pe

pietele pe care opereaza. Compania trebuie sa isi sporeasca gradul de competivitate, prin maibuna valorificare a oportunitatilor de pe piata tinta (forta de munca mai ieftina sau mai inaltcalificata, resurse materiale mai accesibile, cerere cu grad sporit de accesibilitate etc).

Comp transnat Toyota detine un avantaj competit enorm fata de celelalte compan auto

pt ca ea produce masini pesonaliz fiecarei zone de pe glob. Toyota are fabrici in tta lumea ceproduc un tip de masini pt Asia, un tip de masini pt Europa, un tip de masini pt Ucraina siRusia, un tip pt America etc. in fct de cerintele tarilor respect. Aceasta dovada de adaptabilitsi felul in care comunica pt fiec regiune in parte face ca aceasta compan sa fie nr 1 in vanzari.

Grupul german Volkswagen AG inten s produc maini electrice n China, sub noulbrand Kaili, mpreun cu FAW Group, devenind prima companie strin care anun planuriconcrete de fabric a vehiculelor electrice n statul asiatic. Maina electric va fi construit deFAW Volkswagen. Guv chinez a ncuraj societile mixte cu productori auto externi pentrua dezvolta brandurile autohtone. Prin certificarea automobilului electric Kaili al grupuluiFAW-Volkswagen, compania Volkswagen a fcut un angajament serios pentru obinerea uneiinovaii autohtone cu societile sale mixte. Volkswagen, cel mai mare productor autoeuropean va oferi consumatorilor chinezi vehicule electrice atractive i la preuri convenabile.

3. Pe un exemplu concret subliniati avantajele si dezavantajele standardizarii politicii

de produs si politicii de comunicare la nvel international pentru o companie multinationala.

Prin globalizare se intelege atingerea asa-numitelor efecte de scala, prin urmarireaunei standardizari cat mai consistente a intregului sau angajament in prelucrarea pietelorexterne. Standardizarea vizeaza politica de produs prin realizarea unor bunuri unitare la nivelinternational sau implementarea unor programe de productie nediferentiate, de la un stat laaltul, dar si politica de comunicatii prin folosirea unei publicitati unitare si omogene. Prinrealizarea acestor efecte de scala se urmareste eficientizarea angajamentului extern alintreprinderii. Experienta companiei in implementarea standardizarii conceptului sau pe orice

piata straine este foarte importanta.Avantaj standardiz polit de produs si polit de comunic pt multinat Coca-Cola Comp:-

Aceleasi etape in procesul de fabricare a bauturii racoritoare ceea ce inlesnesteproductia iar gustul ramane acelasi indiferent de unde cumperi;- Acelasi mix de marketing pentru toate zonele globului scad drastic costurile;- Standardizarea permite identificarea celor mai active si profitabile piete unde se pot

lua decizii de investitii sau deopotriva retragerea de pe pietele neprofitabile.Dezavantajele standardizarii pentru compania Coca-Cola sunt:- Diferent cultur care fac standardiz sa nu fie accept sau greu inteleasa de tte pietele- Factorii politici, economici, tehnologici si legali- Barierele lingvistice


6/17

Adidas e o companie multinaional cu sediul n Germ, ce produce diverse articolesportive, fiind cel mai productor de articole sportive urmat de Nike. Avantajele politicii de

produs obtinute de aceasta companie sunt: modelele articolelor sportive sunt aceleasi in toatetarile de desfacere, astfel acestea sunt recunoscute mult mai rapid de clientii actuali sau

potentiali al brandului; logo-ul adevarat al companiei aplicat pe majoritatea produselor ii dasiguranta clientului ca produsul este original; designul si calitatea identica a produselor

satisfac asteptarile tuturor clientilor de pe tot mapamondul. Un dezavantaj al politicii de produs poate fi urmatorul: compania ar trebui sa realizeze produse cu diferite simbolurinationale ale tarii in care se vand sau sa intipareasca anumiti idoli pe articolele sportive, asacum este cazul tarii noastre unde au fost lansate diferite articole sportive cu celebrul tenismanIlie Nastase. Avantajul politicii de comunicare poate fi acela ca printr-o reclama universala incare apar diferite persoane publice, spotul va ramane in mintea consumatorului mult mairapid si va asocia imediat brandul Adidas cand va revedea reclama. Insa, dezavantajul esteacela ca fiecare popor are un anumit mod de a interpreta felul in care a fost transmis mesajul,au o mentalitate diferita si de aceea mesajul transmis de spotul publicitar ar trebui sa fieadaptat specificul fiecarei populatii pentru a fi retinut mult mai usor si pentru a-l determina peconsumator sa cumpere. In cazul companiei Adidas, intreaga politica de comunicare estecoordonata centralizat de o agentie de publicitate de la Londra, acest lucru fiind un avantaj.

4. Care sunt opinia Dvs- trasaturile principale ale unei companii multinationale ce seintrepatrund cu cele ale uneia transnationale? Exemplificati!

Ambele reprez un conglomerat de unit plasate in dif tari, fac investitii dir in taristraine, opereaza si in tari subdezvolt unde vin cu o imbunat a tehnolog, capital si cunostiinteavansate de mk pt a acapara acea piata si a realiza profit. Renault a cumparat compania deautomobile autohtona Dacia, a modernizat fabrica si a adus tehnologii noi de producere.

In opinia mea, principalele trasaturi ale unei companii multinationale ce seintrepatrund cu cele ale uneia transnationale sunt:

1) activeaza in domeniul industrial si in sectorul tertial (sistem bancar, asigurari,alimentatia publica, comert, turism etc).

2) se implica concomitent in 3 spatii economice distincte: national (autohton) in cazulsocietatii mama, strain in cazul filialelor si international atunci cand este vorba deschimburile economice dintre unitatile ce o compun si restul lumii.

3) sunt derulate actele de piata pe mari spatii geografice, intensificand procesul deinternationalizare a capitalurilor si a fortei de munca

4) isi formeaza o piata internationala proprie5) struct mondo-econom permite practica unor preturi diferent de la un stat la celalalt6) se urmareste reducerea cuantumului impozitului pe venit datorat statului gazda,

protejarea fata de fluctuatiile monetare si eludarea controlului schimbului valutar7) maximizarea profitului global prin manevrarea preturilor materiilor prime, astfel

incat sa mareasca beneficiile acestor filiale situate in tari cu o rata mai scazuta a impozitelor8) nu tin cont de conditiile si interesele tarilor in care isi desfasoara activitatea. De

exemplu, castigarea suprematiei pe piata romaneasca a bauturilor racoritoare, reprezentantele

Coca Cola si Pepsi Cola au scos aproape complet din competitie industria autohtona asucurilor naturale.5. Faceti distinctie si sustineti cu exemple concrete intre teoria structurii cererii si teoria

curbelor invatarii in comertul international.

Teoria structurii cererii este relevanta pentru a explica marfurile industriale sianume daca realizarea unei productii este rentabila din punct de vedere al costurilor si dacalimitele de crestere pentru ele in tara de referinta sunt tangibile atunci se poata stabili ca

bunurile sunt bune pentru export.


7/17

Pentru a stabili care bunuri se preteaza exportului, se pleaca, pe de o parte de lacererea interna care permite realizarea unei productii rentabile din punctul de vedere alcosturilor, iar pe de alta parte de la limitele de crestere pentru bunul industrial respectiv intara de referinta. Autorul ajunge la concluzia ca exista factori care sustin exportul (structuramonopolista a cererii la nivel mondial, avantaje in achizitia si prelucrarea factorilor de

productie, productia de masa eficienta din punctul de vedere al costurilor etc) si factori care

franeaza exportul (necunoasterea pietelor externe de catre ntreprindere, marimea costurilorde transport, restrictii comerciale etc). De exemplu, Romania exporta cu sucess SUV-ulDacia Duster pe pietele din Europa, deoarece compania detine un avantaj in prelucrareafactorilor de productie, astfel ca cu cat se produc mai multe autoturisme cu atat costurilerealizarii sunt mai mici si autoturismele au o superioritatea tehnologica ridicata avand invedere raportul calitate-pret.

Teoria curbelor invatarii din comertul international se bazeaza pe ideea ca gradulde inzestrare tehnologica a unei tari este determinat de cantitatea cumulta de produse; practictara care reuseste sa cumuleze cel mai mare volum de productie prin efectele invatarii la celemai reduse costuri prin dezvoltarea unei tehnologii superioare va dispune de sanse de export.De exemplu, SUA, China, Japonia domina economia mondiala prin exporturile realizate,fiind cele mai productive tari din lume. Aceasta productivitate se datoreaza volumului mare

de produse realizate si tehnologiilor inalte folosite, care duc la o scadere a costurilor.6. Folosind diferite exemple faceti distinctie intre maniera statica si cea dinamica de

analiza a angajamentului extern al unei companii intenationale.O companie internationala isi regaseste cultura si filozofia organizationala in

ansamblul activitatilor concrete ale societatilor fiice, ce isi desfasoara afacerile pe tertepiete. Acest aspect reprezinta o modalitatea de evaluare a gradului de angajament extern alintreprinderii. Angajamentul extern al unei companii poate fi privit din doua unghiuri devedere: static si dinamic.

Maniera de analiza statica permite fotografierea la un moment a nivelului deinternationalizare atins de companie si facicliteaza comparatiile interne sau internationale cualte organizatii. De exemplu, divizia Audi din grupul Volkswagen a anuntat vanzari mai mari

pe piata locala, in iunie 2011, comparativ cu perioada similara din 2010, inregistrat cresteri siin vanzarile spre China si Brazilia.

Pe de alta parte maniera de analiza dinamica asigura o reflectare a celor mai active si profitabile piete pe care aceasta este prezenta si permite o mai buna dirijare a resurselorumane, financiare si materiale spre cele mai dinamice sau retragerea de pe cele maineprofitabile piete. De exemplu, compania Gerovital abordeaza dinamic procesul deinternationalizare prin dirijarea exporturilor catre tarile asiatice, Franta si Rusia unde clienteledoresc game de varf din portofoliul Farmec, gamele anti-age Gerovital H3, precum si cea invarianta bio. Astfel, eforturile companiei s-au indreptat spre aceste piete dinamice, care

permit o buna dirijare a resurselor, decat celelalte piete cu evolutie lenta, precum Ungaria siBulgaria.

7. Pe baza unei documentari bibliografice suplimentare faceti distinctie intre teoria

investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internationale de transfer tehnologic.Teoria investitiilor directe in strainatate si teoria contractelor internationale de

transfer tehnologic motiveaza demersul de internationalizare a activitatii unei intreprinderi inaceeasi maniera explicativa, sprijinindu-se pe variabile avute in vedere pana acum,subordonate fie unui angajament financiar direct in strainatate, fie exportului inteligenteiumane, in forme reglementate juridic, de natura sa invinga bariere de intrare pe o piatastraina.


8/17

Cap. 3- Sistemul de mk international: rezultat al procesului de specializare a mk

1. Pe baza consultarii site-urilor AMA comentati modul in care a evoluat def

conceptului de mk (comparati prima def din 1985, cu cea din 2004, respectiv din 2007).Definitia data de AMA 1985: Marketingul este procesul de planificare si de executare

a conceptiei, de stabilire a preturilor, promovare si distributia de idei, bunuri si servicii ptr acrea schimburi care satisfac obiectivele individuale si organizationale.

Definitia data de AMA 2004: Marketingul este o functie organizationala si un set de procese pentru creare, comunicare si furnizare de valoare pentru clienti si gestionarearelatiilor cu clientii pentru a beneficia organizatia si partile ei interesate.

Definitia data de AMA 2007: Marketingul este activitatea, setul de institutii si procesepentru creare, comunicare, livrare si schimbul de oferte, ce au valoare pentru consumatori,clienti si o societate in sens larg.

Piata reprezinta campul de activitate pentru orice ntreprindere. Directiile caremobilizeaza potentialul uman, material si financiar, pentru a pune in practica strategii deactiune cat mai performante sunt determinate de un ansamblu de factori, ce apartin unuicadrul mai larg decat spatiul confruntarii propriu-zise a cererii cu oferta. Mediul economicactual dobandeste tot mai pregnant caracteristici concurentiale. Concurenta reprezinta o

permanenta a economiei de piata si solicita alinierea activitatii intreprinderii la exigentele

purtatorilor cererii, acesta fiind o conditie indispensabila pentru supravietuirea siprosperitatea intreprinderii. Trebuie sa se impuna o schimbare de optica din parte agentiloreconomici, indiferent de ramura in care isi desfasoara activitatea. Purtatorul de cerere trebuiesa fie constient de rolul sau in luarea deciziei de cumparare. Aceste schimbari de optica, dinsfera primatului productiei spre cea a cerintelor consumatorului, care este partener in procesulde satisfacere a cererii, ii raspunde conceptului de marketing.

In definita data in anul 1985, accentul cade pe realizarea schimburilor pentru asatisface obiectivele, pe cand in anul 2004 este foarte important creeare unei valori clientilor

pentru ca acestia sa fie satisfacuti.In momentul de fata (definitia data in 2007), marketingul reprezinta:a) o conceptie moderna in orientarea permanenta a intreprinderii spre piata

b) un ansamblu de activitati practice, cu ajutorul carora aceasta reuseste sa seadapteze la exigentele pietei

c) un grup de metode si tehnici stiintifice de actiuni pentru atingerea obiectivelorsale strategice

d) o tanara stiinta in campul stiintelor manageriale2. Faceti distinctie, pe exemple concrete intre procesul de penetrare a unei piete externe

si cel de prelucrare a respective piete.

In mas in care intrepr a adoptat marketingul drept conduita manageriala si a deprinsmecanismul prelucrarii propriei sale piete nationale sau locale, ea incepe sa reflecteze asupraoportunitatilor internationalizarii activitatii sale. Demersurile realizate in aceasta directie, auca obiectiv penetrarea si apoi prelucrarea pietelor externe. Pentru realizarea obiectivuluitrebuie sa detii concepte, metode si instrumente privind marketingul international.

De exemplu, o ntreprindere romaneasca producatoare de mobilier casnicintentioneaza sa patrunda pe piata unei tari vecine. Procesul de penetrare a pietei externe presupune coordonarea urmatoarelor activitati: preselectia, selectia propriu-zisa sisegmentarea pe baza unor criterii macro- sau microeconomice a pietei tinta. Apoi, se alegstrategiile de penetrare a pietei selectate (export, licentiere, franciza, joint-venture, sucrusale

proprii sau achizitii si fuziuni). Modul de prelucrare a pietei externe (standardizata sauadaptata) presupune derularea operatiunii (variante de penetrare pe piata tinta, optiunile

pentru logistica cea mai buna) dar si conturarea intregului mix de marketing specific pieteiexterne.


9/17

3. Exemplif, pe un caz concret al unei companii din Ro, in ce consta gradul sporit decomplexit al deciz acesteia, in sit in care isi prop sa penetreze o piata externa data, fata de

deciziile de acelasi fel de pe piata domestica.Problemele specifice si particularitatile mk internat rezulta mai putin din modificarea

sarcinilor ce-i revin, in raport cu marketingul domestic, cat mai mult din gradul sau sporit decomplexitate. Acest grad este evaluat prin raportarea la intreprinderea autohtona, ce se

confrunta cu un mediu de piata si cu un cadru politico-juridic, ce evolueaza pe baza unorschimbari graduale, determinate de o anumita constanta in actiunea factorilor de piata.

Compania Dacia se pregateste sa penetreze piata britanica. SUV-ul Duster si gamaSandero vor fi comercializate si in Marea Britanie din 2012 in reteaua pe care Renault odetine in insula. Soferii britanici vor avea ocazia de a testa si cumpara autoturisme low-costmarca Dacia, cu o gama de motorizari care va include unitati de 1.5 si 1.6, alimentaremotorina si benzina. Preturile minime pt cele doua game se situeaza sub 7.000 de lire sterline(8.200 euro) in cazul Sandero, respectiv sub 10.000 de lire (11.885 euro) pentru Duster.

Confruntarea intreprinderii Dacia cu mediul de piata international (britanic) fata decel autohton a necesitat o serie de activitati:

1) un necesar mai larg de informatii pentru preselectia, selectia propriu-zisa sisegmentarea pietei tinta

2) riscuri sporite, directe si complementare, pe care si le asuma Dacia pentruconfruntarea cu un mediu de piata mult mai divers, unde concurenta este apriga

3) alegerea strategiei de penetrare a pietei selectate prin sucursala proprie pe care odetine grupul Renault in insula

4) sarcini mult mai complexe privind modul de prelucr a strateg care va fi standardiz5) conturarea intregului mix de marketing specific pietei britanice6) nevoia sporita de cordonare intre toate compartimentele intreprinderii Dacia,

inclusiv corelarea activitatilor de pe piata Britanica cu cea desfasurata pe piata nationala.4. Enumerati, din randul obiectivelor de marketing, cateva obiective de crestere,

respective obiective de consolidare a pozitiei unui investitor strain din industria materialelor

ceramic de constructii, ce a patruns pe piata romaneasca.

Obiectiv de crestere privesc intrarea pe o noua p externa prin expansiunea activitintrepr. Acestea pot fi:

activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul intreprinderii sa-si indreptepreocuparile spre materialele solicitate de catre clientii din Romania

alegerea locurilor de fabricatie a materialelor ceramice de constructii, activitatea cautarea unei forte de munca calificata in industria materialelor ceramice de

constructii si mai ieftine decat in tara saObiectivele de consolidare a pozitiei intreprinderii pe pietele externe se realizeaza

prin intensificarea eforturilor operationale de marketing sau prin cresterea bugetului necesarprelucrarii pietei externe. Acestea pot fi:

asigurarea unei tehnologii competitive privind industria materialelor ceramice deconstructii, ce ii asigura investitorului strain un avantaj competitiv fata de concurentii sai

politica financiara sa aiba un demers integrativ; existenta unor subventii nat pepiata de fabricatie (piata romaneasca) fiind fol in scopul optimizarii costurilor de fabricatie aspecte fiscale ce vor valorifica oportunitatile referitoare la impozitatea productiei

(materiale ceramice de constructii), pe piata romaneasca, in vederea cresterii performanteloreconomice pe ansamblul intreprinderii.


10/17

5. Prin consultarea inform de pe Internet identif misiunea afacerii internat a uneicompanii multinat si incercati sa formul component identitatii corporatiei la nivel internat.

Misiunea afacerii internationale stabileste felul prestatiilor de piata pe care lerealizeaza aceasta si competenta sa specifica, cu care intreprinderea se implica in mecanismulconcurential.

Identit intrepr la nivel internat e sinteza auto-reprezentarilor intreprind, data de

ansamblul elementelor ce-i confera o anumita personalit. Se exprima prin proiectarea unorreprezentari asupra intreprinderii: reprezentari grafice (imbracaminte), prin capacitatea decomunicare a intreprinderii, data de mijloace si stilul de comunicare si prin comportamentulangajatilor in raporturile din interiorul intreprinderii si cele cu exteriorul.

Sony este producator de sisteme audio, video, de comunicatii si tehnologie ainformatiei pentru consumatorii de pretutindeni sau pentru destinatii profesionale. MisiuneaSony este aceea de a dezvolta unicitatea globala a organizatiei prin promovarea strategiilor sia inovatiilor in vederea satisfacerii tuturor asteptarilor clientilor sai. Crezul Sony este acela caoferta produse superioare este esentiala pentru a dezvolta relatii pe termen lung cu clientiicompaniei.

Misiunea diviziei-Electronice vizeaza lansarea celor mai noi tehnologii si produseelectronice care sa satisfaca cerintele celor mai exigenti clienti.

Misiunea diviziei-Jocuri este de a mentine un nivel ridicat al tehnologiei produselordestinate distractiei att profesionistilor ct si amatorilor.

Misiunea diviziei-Cinematografie e de a atinge cel mai ridicat niv n productia sidistrib cinematografica, mentinndu-se nivelul calitatii si a performantei dorite de utilizatori.

Misiunea diviziei-Muzica e de a oferi cea mai buna acustica n ceea ce priv productiamuzicala si renasterea melodiilor clasice n fct de preferint celor mai exigenti clienti.

6. Faceti distinctie, pe cate un exemplu concret, intre internationalizarea in cascada

si internationalizarea prin pulverizare.

Internationaliz in cascada semnif o abordare succesiva a diferitelor piete externe,Dupa ce s-au colectat experientele referit la un produs pe piata de origine se trece la prima

piata externa, procesul se reia iar dupa terminarea acestei faze se trece la urmat piata etc.De exemplu, o companie romaneasca producatoare de galenterie pentru barbati

realizeaza primele sale exporturi spre tarile vecine cu structuri apropriate ale cererii(Moldova, Ucraina tari limitrofe). Daca demersul sau de marketing international este

profitabil, aceasta va face pasi spre tarile centrale europene (Polonia, Australia tari cupotential important de absorbtie). Dupa un nou succes, compania isi indreapta eforturile spremarile piete vest europene (Franta, Italia -tari cu grad ridicat de intensitate a concurentei). Inconditiile in care si-a consolidat pe deplin gradul de internationalizare compania va ataca

pietele de peste ocean (SUA, Canada mari piete de desfacere cu exigenta inalta).Aceasta cale de internationalizare este recomandabila intreprinderilor cu un potential

relativ limitat, dar cu reale sanse de dezvoltare viitoare. Se poate constitui uneori intr-omiopie dramatica ptr ramurile ale tehnologiei de varf, precum aeronautica, constructiilenavale, informatica sau componentele electronice, unde piata este mondiala.

Internationalizarea prin pulverizare se recomanda organizatiilor ce au curajul siresursele de a ataca mai multe piete concomitent. In aceasta abordare, agentii economici ce

intervin pe piata nu mai trebuie izolati ca avand roluri unice de cumparator, vanzator sauintermediar. De exemplu, un client canadian al unei intreprinderi olandeze poate devenifurnizorul ptr unul din produsele sale foarte competitive sau chiar partener ptr o abordareconjuncturala a pietei latino-americane. Intreprinderea care opteaza pentru acest demers demarketing isi propune penetrarea intr-un interval scurt de timp a mai multor piete. Se ataca,de regula, simultan pietele cheie pentru a asigura o larga difuzare teritoriala a produselor.


11/17

Marfurile cu un ciclu de viata relativ scurt (programele de soft pentru informatica) secer lansate concomitent pe un numar mare de piete, caci efortul imens de cercetare dezvoltareare sanse limitate de recuperare.

Aceasta viziune de mondializare a afacerilor da o noua dimensiune mrk international,asociind strans marketingul de vanzare cu cel de cumparare intr-o maniera strategica. Deexemplu, in sectorul comercial, este grupul german Metro, care combina internationalizarea

in cercuri concentrice cu cea selectiva.7. Care este dinstinctia intre internationalizarea in valuri si internationalizarea de tip

cap de pod? Sustineti raspunsul Dvs cu cate un exemplu concret.

Internationalizarea in valuri se preateaza atunci cand compania incearca saprelucreze pietele externe prin accentuarea deosebirilor reiesite din diferentele culturale. Esteselectat un grup de tari in prealabil si este penetrat dupa care se allege alt grup de tari etc.Penetrarea simultana a unui grup de tari poate fi cauzata de similitutidea de obiceiuri, limba,traditii, preferinte ale consumatorilor cat si accesul facil la canalele de distributie.

De exemplu, compania Cris Product SRL, specializata in preparate de carne prinuscare avansata, isi propune sa penetreze intr-un prim val pietele Moldovei, Ucrainei siRepublicii Bielorus. Pleaca de la premisa unui potential important al pietei in aceste tari siaproprierea de gustul autohton in materie de astfel de produse. Oferta este sustinuta de nivelul

inalt al calitatii si de raportul calitate-pret bun (convenabil) fata de productia locala de pe pietele pe care vrea sa patrunda. Daca penetrarea va avea succes si incepe prelucrarea petermen mediu sau lung a acestor piete, atunci compania intentioneaza sa patrunda intr-un aldoilea val si pe pietele Tarilor baltice (Estonia, Letonia, Lituania). Pe termen lung a

procesului sau de internationalizare compania vizeaza si tarile scandinave.Internationaliz tip cap de pod se realiz prin alegerea unei tari considerate etalon

dintr-o regiune ce reprez o zona potentiala de penetrare ( ex se alege Brazilia pentru regiuneaAmericii de sud unde ulterior vor fi penetrate si tarile: Argentina, Uruguay, Praguay).

Compania Billa a fost infiintata in 1967 ca o retea de magazine alimentare ieftine. Inprezent este preluata de catre concernul german REWE. Formatul sau comercial (marca sa decomert) a ramas pe piata si constituie un exemplu de internationalizare de tip cap de pod.Aceasta a reprezentat capul de pod ptr penetrarea acestei retele in Cehia si Slovacia. Ulteriordin Austria a penetrat Ungaria, Romania si Bulgaria.

Cap. 4- Analiza mediului de piata supranational

1. Argumentati de ce un marketer implicatIn internationalizarea unei afaceri trebuie sa

analizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational.

Marketerul tb sa analiz principalele coordonate ale mediului de piata supranat,deoarece aceste cunostinte ii sunt necesare nu numai pt fundam unor programe de marketinginternational specializate , ci si pentru procesul de prelucrare a respectivelor piete pe termenmediu si lung. Pentru a consolida pozitia intrepriderii sale, marketerul trebuie sa facalegaturile dintre reglementarile emanate de la structurile supranationale pana la celenationale ce privesc domeniul pietei pe care vrea sa patrunda sau pe care deja actioneaza.

De exemplu, marketerul trebuie sa urmareasca relatiile Grupului Bancii Mondiale cu

piata tinta pe care vrea sa o penetreze, deoarece acest grup coopereaza si cu intreprinderileprivate. Trebuie sa se stabileasca masura In care reglementarile si recomandarile OrganizatieiMondiale a Cometului (W.T.O.) privesc produsele si serviciile de care raspunde marketerul ,afectand sau favorizand patrunderea sau prelucrarea unei anumite piete externe.

Specialistul antrenat Intr-un demers de marketing international trebuie sa cunoascacaracteristicile particularitatile diferitelor cooperari economice supranationale, deoareceaceste cunostinte sunt esentiale In demersul de penetrare sau prelucrare a unei piete externeapartinand unui stat membru.


12/17

Prin urmare, marketerul implicat in internationalizarea unei afaceri trebuie saanalizeze principalele coordonate ale mediului de piata supranational deoarece intreprindereatrebuie sa isi desfasoare activitatea de cercetare si devoltare, aprovizionare, fabricatie,desfacere, personal, intrucat rezultatul ce se doreste a fi obtinut nu slujeste exclusiv deciziilorcompartimentului de mrk international, ci si pregatirii planului strategic al intreprinderii lanivel international.

2. Faceti distinctie, din punctul de vedere al unui investitor ce se internationalizeaza,Intre modul de implicare al F.M.I. si cel al Bancii Mondiale In sprijinirea unui astfel de

demers.

Cele mai importante organizatii In domeniul valutar sunt Fondul MonetarInternational si Banca Mondiala. Un investitor care se internationalizeaza trebuie sa aiba Invedere , cand opereaza cu o anumita tara, aflata In relatii financiare cu F.M.I., daca acesta dinurma i-a acordat credit In continuare sau i-a refuzat acest lucru. Acesta trebuie sa urmareascasi relatiile Grupului Bancii Mondiale cu piata tinta pe care vrea sa o penetreze , Intrucat acestgrup coopereaza si cu Intreprinderile private.

Activitatea Bancii Mondiale este mai puternic orientata spre tarile In curs dedezvoltare si acorda credite In conditii avantajoase pentru proiecte de dezvoltare, pe candF.M.I. ofera credite de pana la 125% din participatia tarii respective la fond, dar impune

realizarea anumitor performante In dezvoltarea economica ( de exemplu reducerea cu unanumir procent a deficitului bugetar prin diminuarea cheltuielilor publice ).

3. Identificati principalele progrese realizate In ultimul deceniu din initiativaOrganizatiei Mondiale a Comertului (WTO) In domeniul liberalizarii comertului mondial.

Dom in care s-au realiz progrese in ultimul deceniu din initiativa OrganizatieiMondiale a Comertului sunt urmatoarele:

* In domeniul agriculturii: prin realizarea unor serii de intelegeri privitoare lamarimea taxelor vamale, volumul subventiilor de export, cotele de import etc

* In dom serviciilor au fost elab reglem de lucru (General Agreement on Trade inServices), ce au o semnif importanta pt transporturi, banci sau societati de asigurari.

* propriet intelect e si ea protej prin reglem de lucru TRIP (Trade related ProspertyRights),de import majora pt insemnele de marca, valabilit brevet si a dr de succesiune in dom.

* statele industrializ doresc sa promov mas comerc orientate spre protect med inconj.* SUA si unele tari vest-europ doresc sa introd taxe vamale deoseb in cazul produs ce

provin din tari cu o legisl soc si a muncii ce nu e comparab cu cea din statele industrializ. Oastfel de reglem ar afecta pietele care isi concentr avantj concurent in cost scazute ale muncii.

4. Ce rol are si care sunt principalele activitati pe care le desfasoara Organizatia de

Cooperare Economica si Dezvoltare (O.E.C.D.)?

O.E.C.D joaca un rol important in conturarea opiniilor tarilor membre asupra pietelorcelorlalte state ale lumii. Principalele activit ale acestei organiz sunt: elaboreaza contractecadru pt evitarea dublei impuneri in baza acordurilor comerciale bilat intre state; militeaza ptun climat economic si de afaceri optim pt statele membre; elaboreaza directive privind modulde calcul in decontarile dintre intreprinderile apartinand societatilor multi- si transnationale;

pregateste Intalnirile Grupului celor 8- cele mai puternic dezvoltate state ale lumii.5. Identificati actiuni concrete atribuite Organizatiei Tarilor E xportatoare dePetrol(O.P.E.C.) si marcati rolul ei pe piata mondiala.

Rolul O.P.E.C pe piata mondiala e acela de a determ cele mai bune modalit ptapararea intereselor statelor membre, in mod individ si colectiv si intocmirea si adopt metod

pt a garanta stabiliz pe pietele actiunilor petroliere internat in vdr elimin fluctuatiilor daunat siinutile; considerarea continua a interes natiunilor producat si a necesit securizarii venituluistabil al tarilor membre; sustinerea eficienta, econom si regulata cu petrol a natiunilorconsumat si o intoarcere cinstita a capitalului pt investitorii in industr petroliera.


13/17

Influenta OPEC pe piata nu a fost intotdeauna una de stabiliz. Ea a alarmat lumeafavorizand inflatia atat in tarile in curs de dezvolt, cat si in cele dezvolt prin folosirea armei

petrolului in criza petrolului din 1973. Capacit OPEC de a controla pretul petrol s-adiminuat considerabil de at, ca urmare a descop si dezvolt unor mari exploat de petrol in GolfMexic si Marea Nordului. Oricum, OPEC are inca o mare infl asupra pretului petrolului.

6. Comentati princip momente consemnate in evol UE(PostTratatul d la Maastricht).

Tr de la Amsterdam a fost adopt de sefii de stat si de guvern ai UE la 16-17 iulie 1997si semnat la 2 octombr 1997. A intrat in vig la 1 mai1999. Tr de la Amsterdam a amendat Trde la Maastricht, fara insa a-l inlocui. Scopul lui initial a fost de a asig capacit de actiune aUE si dupa extind spre est. Reformarea profunda a UE a esuat insa, facand necesare alte mas.

Tr de la Nisa e un tr care modif Tr privind UE, tratatele de instit a ComunitEuropene precum si anumite acte conexe. A fost semnat de sefii de stat si de guvern aistatelor membre UE la 26 febr 2001, in cadrul Consil Europ de la Nisa (Franta) si a intrat invig dupa incheierea procesului de ratificare: 1 februarie 2003.

Cele mai importante modificari: Deciziile se iau prin Intrunirea majoritatii calificate (se renunta la unanimitate) Se introduce majorit dubla, care cere, pe langa majorit calif, majorit statelor membre (pe

principiul ca fiecare stat ar avea un vot). Aceasta formula tb sa intre in vig la 1 ian 2005, insa

data a fost modif prin Tr de aderare 2003 pt 1 noiembrie 2004.Dupa incheierea procesului de ratific pt noua constitutie europeana, aceasta din urma

va inlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost insa blocat din cauza rezultatelornegative ale referendumurilor din Franta si Olanda.

Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de "Tratatul deReforma", este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european.

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmatoarele: UE va avea personalit juridica (pana acum doar Comunitatea Europeana avea); fct de presed al Consil Europ va fi transform intr-una permanenta de Presed al Uniunii,cu un mandat de 2 ani si jum. Dr primul presed a fost ales belgian Herman Van Rompuy. va fi infiint fct de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Inalt Reprez alUniunii pt politica comuna externa si de securit; drept prima ministru a UE a fost aleasaCatherine Ashton, Marea Britanie. numarul de comisari va fi redus cu o treime; se va modifica modalitatea de vot In cadrul Consiliului. Regulile stabilite In Tratatul de la

Nisa raman Insa In vigoare pana In 2014.7. Numiti, folosind exemple concrete, elemente si activitati specifice de marketing ce

apropie euromarketingul de marketingul domestic.

Un mk limitat la granitele politice ale unei tari se numeste mk domestic.Marketingul domestic orienteaza activitatea agentilor economici in raport cu

existentele pietei locale si nationale, ale carei caracteristici pot fi cercetate mai usor,asigurandu-se un grad ridicat de informare asupra ansamblului vanzare cumparare.

Reprezentand o particularizare a marketingului international la nivelul unei ample

zone geografice, euromarketingul priveste cercetarea si actiunea asupra pietei in spatiuleuropean. El raspunde ideii unui marketing in stil european.Euromk e def drept un mk cu strategii si mijl de act specif med de afaceri din cadrul

UE, un mod de orientare practic al intreprinz europeni.Si euromk si mk domestic au in comun cercetarea si dezvolt produsului, iar succesul

acestora depinde de satisf nevoilor si cerintelor clientilor.


14/17

8. Care sunt particularitatile activitatii desfasurate In optica euromarketingului ce Ildistinge pe acesta de marketingul companiilor multinationale?

Euromk e def drept un mk cu strategii si mijl de actiune specifice mediului de afaceridin cadrul Uniunii Europene , un mod de orientare parctica a Intreprinzatorilor europeni.

9. Care sunt, In opinia Dvs., principalele mutatii In gandirea si actiunea de marketing a

specialistului roman In domeniu(marketerul) o data cu intrarea Romaniei In Uniunea

Europeana si cu apartenenta tarii noastre la piata unica europeana?10. Marcati principalele directii ale evolutiei marketingului In Romania, In actualul

deceniu, In contextul dezvoltarii euromarketingului.

Cap. 5- Analiza macro- si micromediului de piata la nivel international

1. Identificati, In literatura de specialitate, o serie de situatii concrete In care neluarea

In considerare a unuia sau a altuia dintre factorii macromediului, pe piata straina, a

contribuit la esecul unei afaceri de penetrare sau de prelucrare a unei piete straine.

Macromediul pe piata fiecarei tari are caracteristici ce il particularizeaza si caresolicita un demers specific din partea intreprinderii internationale. Are posibilitati foartelimitate de a influenta mediul, mult mai importanta fiind capacitatea sa de adaptare lacerintele pietei tinta expresie a gradului de flexibilitate a intreprinderii. Atentia continuafata de macromediul este impusa de caracterul sau discontinu si turbulent, ce solicita

activitatii de marketing un continuu dinamism.McDonalds si Coca Cola nu au luat in considerare factorul cultural al macromediului

pe piata straina, atunci cand au pus steagul Arabiei Saudita pe ambalajele lor. Steagul are un pasaj din Coran, iar mulsumanii tin foarte mult ca nicio farama din cartea lor sfanta sa nuajunga terfelita la gunoi.

Nike s-a confundat cu o situatie asemanatoare in tarile arabe, cand musulmanii auobiectat fata de o sigla stilizata Air de pe pantofii sai, care se asemana cu cuvantulAllah, scris in araba. Nike si-a cerut scuze pentru greseala si a renuntat la distribuirearespectivilor pantofi.

In sens contrat, compania Whirpool a realizat o reclama la televizor in India undeprezinta o mama ce viseaza cu ochii deschisi: fetita sa participa la un concurs de frumusete,imbracata in Alba ca Zapada, dansand pe scena, rochia ei fiind de un alb imaculat, pe candcelelalte concupente danseaza in fundal in rochii putin gri la culoare. Mama se trezeste inhohote de ras si se uita mandra la masina ei de spalat Whirpool. Datorita cercetarilor privind

psicologia consumatorului indian, compania a aflat ca gospodinele indiene apreciaza igiena sipuritatea, pe care le asociaza cu albul. Astfel, Whirpool a crescut rapid, ajungand marca-lider.

In concluzie, cunoasterea traditiilor culturale, a preferintelor si a comportamentelor poate ajuta companiile nu numai sa evite greseli stanjenitoare, dar si sa beneficieze deavantajul ocaziilor inter-culturale.

2. Formulati, la alegere, o baterie de Intrebari specifice destinate analizei mediului

politic din tara X (de exemplu : China, Africa de Sud, Argentina, Noua Zeelanda)Care este structura politica a tarii X?In ce mod participa cetatenii, partid polit si grup de interese la luarea deciz politice?

Care este filozofia politica a guvernului tarii X si cum este ea aplicata In practica?Care sunt si cum actioneaza fortele politice aflate In opozitie din tara gazda?Cum vede actualul guvern rolul investitorilor straini?Exista anum dif de tratare a intreprind straine fata de cele autohtone? In ce constau

aceste diferente?Cum au fost tratate, de-a lungul timpului , diferite tipuri de investitori straini?Care sunt caracteristicile actuale ale relatiilor dintre guvernul tarii X si cel al statului

caruia Ii apartine investitorul strain si ce perspective se prognozeaza acestor relatii?Cum vede guvernul tarii gazda rolul privatizarii In viata economic a tarii?


15/17

Cum IsI manifesta guvernul tarii gazda suveranitatea economica?Care sunt punctele cheie ce duc la cresterea nationalismului In tara gazda?Care sunt riscurile pierderii posesiei sau a controlului din partea investitorului strain

asupra propriei investitii?Care sunt modalitatile ce pot fi folosite pentru crearea unor relatii Intre guvernul tarii

gazda si investitorul strain, profitabile pentru ambele parti?

Ce sanse exista pt o schimbare de guvern si care ar fi trasaturile instabilitatii politice?Ce impact au minoritatile nationale asupra deciziilor politice luate In tara gazda?Care este relatia dintre presedinte si guvern, respectiv parlament?Este stabila aceasta

relatie sau incita la derapaje?3. In urma unei documentari prealabile faceti distinctia necesara intre sist jur si

constiinta jurIn tara y (la alegerea Dvs.) utile in pregat unei invest straine pe respect piata.

Sistemul juridic cuprinde totalitatea normelor juridice pozitive si regulilor juridice bazate pe cutume in intercorelarea lor, iar constiinta juridica reprezinta sentimentulresponsabilitatii juridice pentru propria conduita in raport cu semenii.

Pentru japonezi textul unui contract represinta doar o bucata de hartie. Obligatiileconvenite, drept rezultat al intelegerilor personale dintre negociatori, au cea mai mareimportanta. Japonezii au un simt al onestitatii si al corectitudinii mult mai bine conturat

(decat occidentalii); onestitatea lor nu este rezultatul unor particularitati genetice, ci aleducatiei impuse cu ajutorul legilor.

Conform unui articol, sistemul judiciar al Japoniei recompenseaza onestitatea maimult decat o face orice alt sistem judiciar din lume. Astfel, de exemplu, in Japonia exista unsistem foarte bine pus la punct de recuperare a bunurilor pierdute. De exemplu, daca cinevagaseste un obiect, il returneaza si proprietarul il ridica, gasitorul primeste un procent de 5

pana la 20% din valoarea lui. Daca proprietarul nu il ridica in maxim 6 luni, cel care l-a gasitintra in posesia lui. Pe de alta parte, nereturnarea unui obiect poate insemna, in cel mai buncaz, ore intregi de interogare la sectia de politie, iar in cel mai rau caz pana la 10 ani deinchisoare.

4. Pe exemplul a doua mari piete europene- cea a Marii Britanii si a Frantei- faceti

distinctie privitor la cum trebuie luata In considerare traditia dreptului cutumiar.

Dr cutumiar totalit regulilor juridice nescrise formate in practica vietii sociale sitransmise, din generatie in generatie, prin traditie.

- reprezinta un set de datini si obiceiuri legate de identitatea cultural,etnica sau religioasa a societatii umane , devenita In timp lege.

5. Identif si supuneti unei analize de caz principalii indicat macroeconomici folositi in

caracteriz pietei unei tari (la alegerea dvs. intre Japonia, FederRusa, Canada sau Egipt).

1. PIB2. Venitul mediu pe locuitor3. Structura veniturilor4. Cheltuieli de consum5. Inzestrarea cu bunuri de folosinta

indelungata

6. Preturi in evolutia lor7. Gradul de ocupare a fortei de munca8. Soldul balantei de plati9. Importul10. Soldul balantei comerciale

11. Suprafata si productia agricola6. Analiz comparativ structura chelt pt consum ale populatiei din tarile Central si EstEuropene membre ale UE si identif in baza informatiilor prelucrate- cel mai important

potential pentru un posibil export romanesc de bere/ confectii textile/ mobila- la aleg Dvs.

Cehia ocupa locul I in anul 2011, aici se consuma 156,9 de litri de bere pe cap delocuitor, berea reprezentand jumatate din bauturile alcoolice baute in aceasta tara. Astfel, unexporator romanesc de bere ar trebui sa penetreze si sa prelucreze aceasta piata externa,consumatorii distribuindu-si o mare parte din structura cheltuielilor pentru consumul de bere.


16/17

n Cehia, cheltuielile cu hrana i utilitile reprezint doar 42% din totalul sumelorcare se ndreapt spre consum, n timp ce industriile care deservesc celorlalte nevoi aleoamenilor i mpart 58% din cheltuielile de consum ale cehilor. Cheltuielile de consum dintr-o gospodrie local au fost de 855 de euro pe lun n primul trimestru al anului 2011.

7. Aratati In ce fel factorii mediului socio-demografic si cultural pot influenta consumul

de articole de ceaprazarie ( sepci, palarii, basti, bonete etc) pentru fundamentarea unei

investitii In Romania a unui producatorItalian de prestigiu, ce fabrica aceste produse.Factorii mediului socio-demografic :- structura pe sexe si pe varste a populatiei-speranta medie de viata a populatiei-rata natalitatii si cea a mortalitatii-marimea si struct familiei (proportia adulti-copii, nr aducatorilor de venituri in fam)-repartitia populatiei pe mediu de porvenienta( urban, suburban, rural)Alti factori:- angajarea femeii In campul muncii- struct netradit a unor fam in tarile dezvolt (celibatari, cupluri de acelasi sex,

convietuirea in grupuri).-separ copiilor de parinti, inca din adolesc, consemnata tot mai frecvent in tarile occid

-conceptul de familie largita (copii, parinti, bunici) specific tarilor latino-americane siOrientului Mijlociu si Indepartat(fenomen sociologic opus celui citat anterior)

-mecanismul luarii deciziei de cumparare la diferite popoare( cine reprezinta capulfamiliei In materie de aprovizionare si cele necesare gospodariei)

-apartenenta la o anumita clasa sociala, cu rol semnificativ, pe diferite piete externe.-grup de referinta si mai ales, modelele reprez de personalit din arta, polit, sport etc.Pe orice piata externa populatia constituie principalul purtator direct al cererii. Acest

fapt explica de ce trebuie sa i se acorde o atentie aparte, urmarindu-se obtinerea de informatiicat mai detaliate asupra marimii si structurii populatiei. Marimea populatiei romane estemedie comparativ cu tarile din Uniunea Europeana, iar structura populatiei este diversificata.Din acest punct de vedere, investitorul italian de prestigiu are populatia tinta necesara pentrua-si valorifica vanzarile pe piata romaneasca.

Apartenenta la o anumita clasa decide, de multe ori, acceptarea sau respingerea unuianumit produs. In mod evident, producatorul italian de prestigiu se va adresa unui public tintacu venituri superioare, astfel acesta va fi destul de restrans, mai ales in situatia actuala (decriza) a pietei. Dar, cum la noi in Romania, se pune un accent foarte mare pe imbracaminte si

pe accesorii mai ales pentru persoanele publice, vedetele consacrate romanesti, diversicantareti, cu siguranta producatorul italiant va avea clienti daca va stii ce produse sa aducadin Italia si sa-si atraga publicul prin deiverse evenimente, campanii publicitare etc.

Cultura este privita drept aspectul uman al dezvoltarii si poate fi definita a fi un grupde raspunsuri invatate de diferite popoare la stimuli variabili.

Perceperea caracterist mediului cultural al unei tari, in care se doreste promovareaunei afaceri, ajuta semnificativ specialistul in mrk internat nu numai sa comunice direct cu

interlocut sai, ci sa aj sa desluseasca felul in care acestia gandesc si actioneaza, care suntprincipalele bariere psihologice pe care tb sa le depaseasca sau ocoleasca, cum sa-si impunain val potentialul de negociator si sa-si valorifice oferta. In Romania, daca brandul este de

prestigiu, acesta fiind foarte cunoscut de catre ceilalti si are anumite caracteristici specifice,ce sunt recunoscute imediat, cu siguranta producatorul italian va depasi toate barierele

psihologice. Producatorul italian trebuie sa desluseasca ca publicul tinta vizat de el actioneazain urma recunoasterii unui brand, adica cu cat brandul este mai cunoscut cu atat el va penetramai usor pe piata. Piata internationala din Romania s-a fructificat in ultimii ani, marilecompanii de prestigiu deschizandu-si reprezentante, precum Ives Saint Laurent, Guess etc.


17/17

8. Identificati principalele categorii de intermediari cu care ar urma sa se confrunte uninvestitor roman In industria Incaltamintei cu fete si talpa de piele , ce intentioneaza sa

patrunda pe piata Tarilor Baltice.Principalele informatii necesare investitorului roman privind categoriile de

intermediari cu care ar urma sa se confrunte sunt:-cunoasterea structurii distributiei pe piata tinta

-identificarea principalelor canale de distributie- inventarierea formelor comertului de detail-raspandire In teritoriu a retelei comerciale de detail-nivelul desfacerilor pe unitate comerciala-numarul de unitati comerciale ce revin la o mie de locuitori

1. Concurentii incaltamintei cu fete si talpa de piele de pe piata Tarilor Baltice2. Intermediarii de distributie a incaltamintei pana pe piata externa a Tarilor Baltice3. Agentiile de media cu care compania va trebui sa intre in contact, pentru o publicitatecat mai intensa pe piata externa vizata

cap 1-5 aranjate

Documents