cap. 5. piata comuna

8/20/2019 Cap. 5. Piata Comuna

1/21

Capitolul 5. Piaţa comună

Edificarea economiei europene demarată cu adevărat la sfârşitul anilor '50 este un proces sinuos, neliniar, oscilant, cu suişuri

şi coborâşuri, care tinde treptat spre integrarea europeană totală istoria Europei comunitare este marcată, deci, de salturi !nainte, precum semnarea tratatului de la "oma !n anul #$5% şi a &ctului nic !n #$()*#$(%, de proiecte ambiţioase, de

perioade de stagnare şi !ndoială sau c+iar de regres.

&stfel, ranta din timpul generalului de -aulle a pus, !n numele independenţei naţionale, politica aşa*isă a scaunului gol !n

anii #$)5*#()) şi, aproape douăeci de ani mai târiu, primul*ministru britanic, /argaret +atc+er, contribuie din plin la

paraliarea construcţiei europene prin revendicările sale, !n special bugetare, ale politicii numite de !ntoarcere corectă 12 3antm4 mone4 bac6. Ceea ce intereseaă !n mod deosebit, !n conte7tul preentei lucrări, este perspectiva economică istoria

comunitară este abordată prin punerea !n evidenţă a diferitelor proiecte economice, cel al Pieţei Comune din anul #$5%, cel al

8istemului /onetar European 18/E6, cel al Pieţei interne din anul #$$9, şi cel al niunii Economice şi /onetare pentru a

arăta continuitatea şi infle7iunile demersului.

8e identifică trei mari momente, trei mari programe, după cum urmeaă Piaţa Comună, centrată iniţial şi e7clusiv pe piaţă,

care a cunoscut doar uşoare infle7iuni de*a lungul a trei decenii: &ctul nic, care combină un proiect economic ambiţios de

creare a unei veritabile pieţe interne cu inovaţii instituţionale decisive, şi ratatul de la /aastric+t care, desăvârşind piaţa

unică prin introducerea monedei unice, constitute o adevărată ruptură politică !n construcţia europeană 1nu numai

economică, ci şi monetară, politică, socials etc.6.


2/21

5.#. Crearea Pieţei Comune

• Tratatul semnat la Roma, la 25 martie 1957, de şase state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda,Luxemurg!, de"ineşte #on$inutul %ie$ei &omune şi #reea' institu$ii #are s staileas# regulile )o#ului *ea#east *ia$, s lrgeas# #om*eten$ele euro*ene +n materie e#onomi# şi sşi asigure a*li#area regulilor-

.u as*e#t institutional, sunt de remar#at dou institu$ii #u rol esen$ial, şi anume/ &onsiliul de miniştri, #aorgan *rin#i*al legislati0 şi de ins*irare a a#$iunilor na$ionale, şi &omisia, #are a0ea un rol de exe#uti0, unrol de ini$iati0e +n *ro#esul legislati0 şi un rol de gardian al tratatelor-

• rite#tura #onstru#$iei e#onomi#e #onturat *rin Tratatul de la Roma din anul 1957 se s*ri)in *e douidei/ *e de o *arte, este 0ora de 0oin$a *oliti# de a #onstrui o &omunitate 3#onomi# 3uro*ean a'at

*e un *roie#t de *ia$ #omun, mult mai *ro"und de#4t o sim*l 'on de lier s#im, iar *e de alt *arte,este 0ora de "a*tul # a#est *rogram are o #onota$ie net lieral, +n sensul # *oliti#ile #omune erau

*ra#ti# inexistente, #u dou ex#e*$ii, anume *oliti#a de #on#uren$, #on#e*ut #a un #om*lement natural al#rerii unei %ie$e &omune, şi %oliti#a gri#ol &omun, #a o #on#esie "#ut Fran$ei, a#easta din urm"iind numit ex#e*$ia agri#ol-

• %entru a sur*rinde semni"i#a$ia, *ro"un'imea şi s"era de #u*rindere *e #are le im*li# #on#e*tul de %ia$&omun, *ornim de la ti*ologia #lasi# a integrrii regionale reali'at de B- Balassa, #are "a#e urmtoareledistin#$ii/ 'one de lier s#im re*re'int eliminarea osta#olelor 0amale, #antitati0e şi tari"are, +ntre

*artenerii 'onei, +n tim* #e *oliti#a #omer#ial, +n *arti#ular stailirea taxelor 0amale *entru restul lumii,rm4ne +n #om*eten$a na$ional uniunea 0amal merge mai de*arte, +n sensul # lierul s#im +ntrestatele memre este +nso$it de un tari" extern #omun %ia$a &omun este ni0elul de integrare su*erior *entru# extinde integrarea *ie$elor la *ia$a mun#ii şi *ia$a de #a*ital-

• 6n ra*ort #u "ormele de integrare #are se re"er numai la mr"uri, %ia$a &omun "a#e un dulu salt #alitati0/ *e de o *arte, liera #ir#ula$ie a mun#ii, #are *resu*une eliminarea arierelor *oliti#e şi so#iale din #alea#ir#ula$iei *ersoanelor, de#i a lu#rtorilor *e de alt *arte, liera #ir#ula$ie a #a*italurilor, *entru #, atun#i#4nd este reali'at de*lin, are im*li#a$ii im*ortante +n materie de *oliti# monetar şi *oliti# de s#im-leg4nd *ia$a #omun, #ele şase state amintite şiau "ixat un oie#ti0 *reten$ios, #iar da# reali'area nu a

"ost la "el de *rom*t-


3/21

• Tratatul de la Roma şi-a propus drept obiective stabilirea unei uniuni vamale prinsuprimarea barierelor în calea schimburilor şi aplicarea unor taxe vamale, deci aunei politici comerciale comune celor şase ţări membre. Tratatul precizează căacţiunea Comunităţii comportă printre altele:

• a eliminarea, între statele membre, a taxelor vamale şi a restricţiilor

cantitative la intrarea şi ieşirea măr!urilor, precum şi toate celelalte măsuri cue!ect echivalent"

• b o politică comercială comună !aţă de state terţe• c comunitatea se bazează pe o uniune vamală care se extinde la ansamblul

schimburilor de măr!uri şi care comportă interdicţia, între statele membre, ataxelor vamale la import şi export şi a tuturor taxelor cu e!ect echivalent, precumşi adoptarea unui tari! vamal comun în relaţiile lor cu ţările terţe.

• #iaţa comună se bazează în principal pe o uniune vamală care se re!eră laprodusele industriale: un spaţiu de liber schimb completat de o politică comercialăcomună.

• $n le%ătură cu raporturile dintre ţările membre ale Comunităţii, era vorba de

crearea unei zone de liber schimb prin des&inţarea treptată a !rontierelorcomerciale.• Taxele vamale au !ost suprimate în zece etape. Restricţiile cantitative cele mai

evidente au !ost eliminate" este vorba de interzicerea restricţiilor cantitative laimport între statele membre, precum şi a tuturor măsurilor cu e!ect echivalent,contin%entările au dispărut din anul '()*.


4/21

• Lierul s#im #0asigeneral sa reali'at +n iulie 198- e alt"el, +n #eea #e *ri0eşte "is#alitatea,T:, #a mod de im*o'itare indire#t, sa generali'at +n#e*4nd #u anul 198/ me#anismul de a' este identi#, #iar da# *ra#ti#ile na$ionale sunt dis*arate (#lasi"i#area *roduselor,numrul şi di"eritele ni0eluri, et#-! #east lierali'are a s#imurilor #om*ort dou limite

im*ortante/

• 6n *rimul r4nd, era 0ora de #lau'e de sal0gardare #are *ermiteau anumitor $ri s sus*endeoliga$iile lor legate de a*artenen$a la *ia$a &omun +n "a*t, su*rimarea #ontingentrilor nu+m*iedi#a men$inerea, şi #iar *rogresul, +n *erioadele de di"i#ult$i #omer#iale, a unui *rote#tionism non tari"ar, *e #alea normelor teni#e, +n mod deoseit-

• ;niunea 0amal este mai larg +ns de#4t 'ona de lier s#im a#easta #om*ort me#anisme *ri0ind ra*orturile +ntre &omunitate şi restul lumii, *rin tari"ul extern #omun-


5/21

• ar ni0elul tari"ului extern #omun a "ost mult atenuat *rin *arti#i*area 3uro*ei #omunitare ladi"erite nego#ieri GTT, #are au a0ut dre*t re'ultat redu#erea tari"ului extern #omun- Totuşi, *ia$a #omun nu se re"er doar la mr"uri, #i şi la "a#torii *rodu#ti0i, res*e#ti0 la *ia$a "orteide mun# şi la *ie$ele de #a*italuri-

• Oie#ti0ul #ir#ula$iei liere a oamenilor sa *us, dar +n texte a#esta sa tradus "oarte +n#et la"el, liertatea de #ir#ulatie a #a*italurilor a #unos#ut un a04nt deoseit doar la s"4rşitul anilor=8>-

• 6n al doilea r4nd, este 0ora de %oliti#a gri#ol &omun (%&!- &ei mai #on0inşi şi #ei maie"i#ien$i a#tori ai *oliti#ii agri#ole #omune sunt Fran$a, #are urmrea o$inerea de deuşee şi

*re$uri satis"#toare *entru *rodu#$ia sa agri#ol, şi &omisia, #are 0edea +n elaorarea%oliti#ii gri#ole &omune un teren *ri0ilegiat de inter0entie a institu$iilor euro*ene, şi de#i şial ei- %rin#i*iile %&, *romo0ate +n#e*4nd #u anul 19>, sunt/ #ir#ula$ia lier a *roduselor,organi'area #omun a *ie$elor *e *rodus, *re"erin$a #omunitar şi solidaritatea "inan#iar-

• &omunitatea e#onomi# se #onstruieşte, ast"el, la +n#e*utul anilor =>, +n )urul no$iunii de *ia$

şi are, din a#est moti0, o #onota$ie "oarte lieral- %rioritatea a#ordat elaorrii regulilor *entru #rearea unui #limat #on#uren$ial, #4nd #elelalte "orme de inter0entie *uli# rm4nmarginate, re"le#t +n#rederea +n 0irtu$ile reglatoare ale )o#ului s*ontan al *ie$ei-


6/21

• 3uro*a Tratatului de la Roma din anul 1957 *rea deoseit de #oerent *roie#tul de %ia$&omun se a'ea' *e integrarea *rin *ia$/ liertatea #ir#ula$iei mr"urilor, a #a*italurilor şi *ersoanelor este aso#iat *rogresului e#onomi#, *rogresului so#ial şi a*ro*ierii *oliti#e-O*$iunea *entru o 3uro* lieral *re'int un a0anta) *oliti# #onsiderail- O *oliti#

euro*ean #omun ne#esit trans"eruri de su0eranitate #are sus#itau, +n anul 19> de)a, miş#riso#iale, mai ales +n Fran$a su generalul de Gaulle- legerea unei integrri *rin *ia$ *ermiteas se #on#ilie'e o*$iunile e#onomi#e lierale #u o*$iunile *oliti#e #are *romo0ea'su0eranitatea na$ional-

• 6n *roie#tul initial, *oliti#ile #omune erau *ra#ti# inexistente, #u #ele dou ex#e*$ii amintite/ *oliti#a de #on#uren$, #are +ntrea dimensiunea lieral a #onstru#$iei euro*ene, şi *oliti#aagrar, #are, dim*otri0, #rea +ntrun domeniu a*arte un ti* de inter0entie extrem de *uterni#-Inter0en$ia #on#uren$ei #onstituia, aşa du* am 0'ut, #om*lementul natural al %ie$ei &omune,+n sensul # e"e#tele ene"i#e ale lierei #ir#ula$ii a mr"urilor nu *ot a*rea de#4t da# *ra#ti#ile agen$ilor *ri0a$i sau *uli#i +n#ura)ea' )o#ul *ie$elor, adi# nu +m*iedi# a##esul la

*ia$, nu im*un *re$uri sau #antit$i, nu a0anta)ea' +n mod ne)usti"i#at un agent +n ra*ort #uun altul reglementarea #on#uren$ei #onst +n interdi#$ia +n$elegerilor şi au'urilor de *o'i$iedominant şi +n #ontrolul a)utoarelor a#ordate +ntre*rinderilor de #tre stat-


7/21

• %oliti#a de #on#uren$ se +ns#rie +n *roie#tul lieral de #reare a unei mari *ie$e, +n tim* #e%oliti#a gri#ol &omun (%&! $inea de #on#e*$ia inter0en$ionist a statului- i"eritele *rin#i*ii ale %& (liera #ir#ula$ie a *roduselor, uni#itatea *ie$ei, *re"erin$a #omunitar şisolidaritatea "inan#iar! mas#ea' de "a*t me#anisme #are a"e#tea' )o#ul lier al *ie$ei, *entru # se inter0ene masi0 asu*ra "ormrii *returilor agri#ole *rin stailirea, *entru marea

ma)oritate a *roduselor, a unui *re$ minim şi a unui *re$ maxim, se instituie sistemul desu0en$ii *entru ex*loatrile #ele mai mari şi mai *rodu#ti0e, se *une +n *ra#ti# un sistem desas, de di"eren$iere +ntre *ia$a euro*ean şi *ia$a mondial şi se integrea' total ugetul agri#ol+n ugetul #omunitar, #eea #e are dre*t re'ultat mutuali'area #osturilor a#estei *oliti#i,#re4nduse resurse *oten$iale im*ortante *entru %&-

• 3uro*a se #on"runt nu numai #u di"i#ult$i *oliti#e interne, *re#um #om*romisul de laLuxemurg, #i şi #u instailitatea *ronun$at a sistemului e#onomi# mondial, #on#reti'at +n#ri'a sistemului de la Bretton ?oods, de la s"4rşitul anilor =>, a*oi #ri'a e#onomi#, +n#e*4nd#u anul 197@, "enomene #are re*un +n dis#u$ie stailitatea monetar intern a 3uro*ei şisus#it di0erse re#onsiderri ale *rin#i*iilor de lier #ir#ula$ie a *roduselor şi #a*italurilor-.unt e0idente, +n a#est sens, *e *lan *oliti#, +m*otri0irile la trans"erurile, #iar modeste, desu0eranitate *e *lan e#onomi#, #onstru#$ia lent a %ie$ei &omune #are se extinde şi #om*orttot mai multe *oliti#i #omune *e *lan monetar, a*ari$ia unei "orme noi de integrare euro*ean, *rin #rearea .istemului Aonetar 3uro*ean (.A3!-


8/21

• Integrarea euro*ean este #on"runtat, +n anul 195, #u o #ri' *ro"und generat de aso#iereaunei *roleme de "inan$are a %oliti#ii gri#ole &omune #u o *rolem institu$ional şi *oliti#gra0- Fran$a a*r automatismul resurselor euro*ene ale *oliti#ii agri#ole *entru # *resu*une trans"eruri de #are ea ene"i#ia' şi men$inerea su0eranit$ii na$ionale- &omisiaa*r, de asemenea, a#est *rin#i*iu al resurselor agri#ole, dar +l aso#ia' #u autonomia dede#i'ie a institu$iilor euro*ene +n ra*ort #u gu0ernele na$ionale- &ri'a #ondu#e la un#om*romis, numit #om*romisul de la Luxemurg, +n #are dis*o'i$iile indi# #lar lo#a)ul"un#$ionrii institu$iilor euro*ene- %rimul *aragra" "a#e un *as +n dire#$ia *o'i$iei "ran#e'e- 6n *o"ida a#estei #on#esii "#ute te'elor "ran#e'e, #el deal doilea *aragra" sulinia' # *o'i$iaFrantei este mult mai radi#al-

• &ele dou *aragra"e arat #ara#terul de #om*romis al a#estor de#i'ii +n sensul a#estui#om*romis, institu$iile "un#$ionea' +ntro manier sensiil di"erit de *re0ederile textelor, #uat4t mai mult #u #at Fran$a, #iar da# a#easta nu este +n interesul su imediat, se alia' #ustatele #are ris# s "ie *use +n minoritate *entru a "orma minorit$i de lo#are şi s men$in,ast"el, un sistem de 0eto na$ional- %artenerii nu e'it, de asemenea, s *un Fran$a +nminoritate- &onstru#$ia euro*ean era de#i "r4nat #u at4t mai mult #u #4t extinderea la noimemri "a#e şi mai *arali'ant un sistem de de#i'ie +n unanimitate-

• Reali'area *roie#tului de %ia$ &omun este lent şi in#om*let- &on#e*$ia ini$ial tre#e *rintrun *un#t de in"lexiune datorit multi*li#rii *oliti#ilor #omune şi extinderii-


9/21

• %ia$a #omun se #onstruieşte doar *artial, #u at4t mai mult #u #4t #ri'ele monetare, #are se+nmul$es# la +n#e*utul anilor =7>, "a0ori'ea' instaurarea unui #ontrol al s#imurilor, dar #ri'a#omer#ial, #are a*are la mi)lo#ul anilor =7>, in#it la instituirea ori#rei "orme 0oalate de

*rote#tionism-•

is*ar arierele tari"are la liera #ir#ulatie a mr"urilor, dar *ersist #ele #are +m*iedi#s#imurile, mai ales normele teni#e şi ex#lusi0it$ile na$ionale *entru *ie$ele *uli#e- 6n *lus,#elelalte #om*artimente ale %ie$ei &omune se de'0olt "oarte +n#et-

• Liera #ir#ula$ie a oamenilor *rogresea' mult mai lent de#4t liera #ir#ulatie a mr"urilor, din#au'a, mai ales, a di"i#ult$ilor "oarte mari +n armoni'area #ondi$iilor de a##es la slu)e *este#in#is*re'e#e ani de nego#iere *entru unele *ro"esiuni- Liera #ir#ulatie a #a*italurilor

*rogresea' numai *e la mi)lo#ul anilor =8> şi este reali'at aia +n anul 199>- %oliti#ile #omune

se +nmul$es#- a# *rolemati#a ini$ial se re"erea, mai mult sau mai *u$in ex*li#it, la ointegrare a'at +ndeosei *e *ie$e de#4t *e *oliti#ile #omune, istoria 3uro*ei a asistat laa*ari$ia a numeroase *oliti#i #omune/ *oliti#i se#toriale (siderurgie, textile et#-!, *oliti#regional, *oliti# energeti#, *oliti#a mediului amiant, *oliti#a de #oo*erare #u $rile &%("ri#a, &araie, %a#i"i#!, *oliti#a de #er#etare, s-a-

• 3xtinderea modi"i# natura 3uro*ei- 3a se "a#e +n dou tre*te/ +n anul 197C, intr +n &omunitate

Aarea Britanie, anemar#a şi Irlanda, $ri #are, #u ex#e*$ia #elei dea treia (mult mai sra#!,au stru#tur e#onomi# #om*arail #u #ele ale "ondatorilor-• i"i#ult$ile a*ar, +n esen$, din rela$iile *ri0ilegiate dintre Aarea Britanie şi $rile din

&ommonDealt, #are *un *rolema rela$iilor #omer#iale #u restul lumii şi a#eea a #ontriu$iei ritani#e la ugetul #omunitar a#east #ontriu$ie, *rin )o#ul *rele0rilor, este #u at4t mai mare#u #4t im*orturile *ro0enite din $rile &ommonDealtului sunt ridi#ate-


10/21

• doua şi a treia lrgire au a0ut lo# +n anul 1981 (Gre#ia! şi +n anul 198 (.*ania şi%ortugalia!- 3le au #ondus la o de*lasare a #entrului de gra0itate s*re sus, at4t din *un#t de0edere geogra"i# (s*re Aediterana!, #4t şi din *un#t de 0edere e#onomi# #ei trei nou0eni$ia0eau o *rodu#tie *e #a* de lo#uitor net in"erioar #elorlal$i-

• .istemul Aonetar 3uro*ean (.A3! este, +n a#elaşi tim*, un *roie#t tardi0 dar real, un *rogramnou de integrare regional şi o "orm de 3uro* #u dou 0ite'e- 3uro*a #omunitar a a*rut +n#ondi$iile sistemului monetar interna$ional de la Bretton ?oods, sistem dominat de dolarulameri#an, dar dotat #u o in#ontestail stailitate/ #ursurile de s#im #unoşteau doar 0aria$iide mi# am*loare, res*e#ti0 de 1E +n )urul *arit$ii o"i#iale-

• #est sistem +nregistrea' +ns tensiuni serioase +n#e*4nd #u s"4rşitul anilor =>, #u *useuris*e#ulati0e *uterni#e, *re#um anularea #on0ertiilit$ii dolarului +n aur +n anul 198,de0alori'area lirei sterline +n anul 199- 3ste momentul *e #are euro*enii +l aleg *entru a "a#eun *as s*re uniunea monetar/ +nt4lnirea la ni0el +nalt de la aga din anul 199 ado*t *rin#i*iul, iar ra*ortul ?erner, #are *re0ede uniunea monetar +nainte de s"4rşitul de#eniului

(uniunea e#onomi# şi monetar este un oie#ti0 reali'ail +n #adrul a#estui de#eniu, adi#+nainte de anii 198>!, este ado*tat +n anul 1971-


11/21

• #est *roie#t nu a +n#e*ut din moti0e de #oeren$ (a suestimat ne#esitatea a*ro*ierii *oliti#ilor ma#roe#onomi#e ale statelor memre!, dar, mai ales, +ntru#4t #ontextul interna$ionalera mar#at de o instailitate gra0, la #are e#onomiile euro*ene rea#$ionau +ntro manierextrem de 0ariat/ sistarea #on0ertiilit$ii dolarului, lrgirea mar)elor de "lu#tuatie şi "lotarea

monedelor, et#-, #are anun$au s"4rşitul sistemului monetar interna$ional stail- 6n lo#ul unui *roie#t ami$ios de uniune monetar, euro*enii au treuit s se mul$umeas# s *un la *un#t,+n anul 1972 , un şar*e monetar euro*ean, 'ona de *arit$i staile, +n #are monedele sunt #otatedou #4te dou, *ri0it #a o insul de stailitate monetar +n #ontextul "lotrii şi in#ertitudiniimonedelor-

• Ieşirea şi "lotarea monedelor a dou dintre #ele *atru $ri mari (Aarea Britanie şi Italia! +n# de

la +n#e*ut, urmate de Fran$a +n anul 197@, au mar#at eşe#ul şar*elui, #are sa redus la o 'onamr#ii-

• 6n anul 1978 o ax "ran#ogerman, animat de elmut .#midt şi :aler Gis#ard d=3staing,#reea' .A3, #eea #e re*re'int un *rogres in#ontestail- .A3 de0ia' natura integrriieuro*ene, "ix4nd #a oie#ti0, *e termen lung, o moned euro*ean şi #re4nd, *e termen s#urt,

o 'on de *arit$i staile- O 'on de *arit$i "ixe #reea' #onstr4ngeri *uterni#e de *oliti#e#onomi#/ *oliti#ile de s#im treuie s "ie #oordonate, *oliti#ile de stailire a ni0eluluido4n'ii +n#etea' de a mai "i stri#t na$ionale, ni0elurile de in"la$ie nu *ot "i, *e termen lung,"oarte di"erite


12/21


13/21

5.;. niunea vamală şi efectele sale

• 6n "orma sa des04rşit o ;niune :amal *resu*une o unitate a teritoriului 0amal, #eea #e

+nseamn # rela$iile #omer#iale sunt *e de*lin lierali'ate +ntre toate statele #are "a# *artedin a#est teritoriu, iar "rontiera 0amal este stailit la linia #are se*ar $rile memre derestul lumii "a$ de #are se a*li# un tari" 0amal #omun "ixat du*e nego#ieri +ntre statelememre- La a#este reali'ri au a)uns la 1 iulie 198 #ele şase $ri semnatare ale Tratatuluide la Roma (Fran$a, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemurg!- .tatele memre au#edat organismelor #omunitare dre*tul de a elaora *oliti#a #omer#ial extern, de anego#ia a#orduri #omer#iale #u #elelalte $ri şi de a le re*re'enta interesele +n #adrulorgani'a$iilor e#onomi#e interna$ionale- ar, *entru a se atinge oie#ti0ul unei *ie$e#omune şi a*oi a unei *ie$e interne, #a 'on "r restri#$ii +n "luxul de mr"uri, "a#tori şiser0i#ii, mai treuiau eliminate o serie de ariere netari"are/ "i'i#oadministrati0e (ex-#ontrolul la "rontiers!, teni#e (standarde na$ionale!, "is#ale (rata şi stru#tura T:, a##i'e!şi dis#riminrile +n *ri0in$a a#i'i$iilor *uli#e-

• in *un#t de 0edere al teoriei neo#lasi#e a #omer$ului interna$ional, ;niunea :amal esteo "orma de integrare #ara#teri'at *rintro dul natur/

• a! ;niunea :amal reali'ea' o a##entuare a lierali'rii #omer$ului +n interiorul 'onei şi

• ! im*li# un *lus de *rote#tionism "a$ de $rile ter$e-


14/21

• in a#east *ers*e#ti0, ;niunea :amal nu *oate "i de#4t o "ormul de rang se#und +n ra*ort #ulierali'area generali'at a s#imurilor-

• Instrumental *rin#i*al de reali'are a *oliti#ii 0amale +l #onstituie tari"ul 0amal, #are #u*rinde taxele0amale- Tari"ul 0amal #u*rinde nomen#latorul *roduselor su*use im*unerii 0amale şi taxa 0amala"erent "ie#rui *rodus sau gru* de *roduse- %e a'a tari"elor 0amale se *ot nego#ia #on#esii +n

domeniul *oliti#ii 0amale sau se *ot institui dis#riminri +n rela$iile #u anumite state-• %e l4ng instrumentele de natur tari"ar, +n *ra#ti#a rela$iilor e#onomi#e interna$ionale, sunt "olosite şi

alte *4rgii +n s#o*ul inter'i#erii, limitrii sau +ngreunrii a##esului *e o anumit *ia$ a mr"urilor de *ro0enien$ strin, *4rgii #unos#ute su denumirea generi# de osta#ole netari"are- Instrumentelenetari"are *rodu# e"e#te *rote#$ioniste mult mai *uterni#e (şi mai #om*lexe!, +n#e*4nd din eta*a ini$ial, anego#ierii unei tran'a#$ii, şi *4n +n #ea "inal, a +n#asrii sumei de ani #u0enite ex*ortatorului-

• Condiţiile trecerii la realiarea niunii


15/21

• Tratatul de la Roma a *re0'ut #a *ro#esul de integrare e#onomi# s +n#ea* *rin intensi"i#areas#imurilor #omer#iale re#i*ro#e, #eea #e urma s se reali'e'e, #a *rim *as, *rin "ormarea +ntre$rile memre a unei uniuni 0amale- &on"orm dis*o'i$iilor Tratatului şi a #elor ado*tateulterior de institu$iile #omunitare, &omunitatea 3#onomi# 3uro*ean treuia s se reali'e'etre*tat, mai +nt4i su "orma unei uniuni 0amale şi a*oi su "orma unei uniuni e#onomi#e şi

monetare- 6ntro eta* 0iitoare se 0a reali'a #iar şi uniunea *oliti# a $rilor memre-• Tratatul de la Roma a *re0'ut *entru reali'area uniunii 0amale urmatoarele elemente/• !nlăturarea completă, dar treptată, a ta7elor vamale de import şi de e7port !n relaţiile

comerciale dintre ţările semnatare, at4t *entru *rodusele industriale #4t şi *entru #eleagri#ole- La 1 ianuarie 1959 au "ost luate *rimele msuri de de'armare 0amal +n rela$iilere#i*ro#e dintre $rile semnatare ale Tratatului, stailinduse #a a' de *ornire, *entru

redu#erea tre*tat, taxele 0amale +n 0igoare la 1 ianuarie 1957- Ini$ial Tratatul *re0edeareali'area uniunii 0amale +ntrun inter0al de 1215 ani, +ns a#esta a "ost redus la 1> ani- %entrua#easta a "ost ado*tat şi *us +n *ra#ti# un #alendar de redu#ere su##esi0 ale taxelor 0amale deim*ort la *rodusele industriale şi la o *arte din *rodusele agri#ole (#are nu au intrat suin#iden$a *oliti#ii agri#ole #omunitare! du* #um urmea'/ #a"ea 1>E redu#ere la 1 ianuarie1959, 1 iulie 19>, 1 ianuarie 191, 1 ianuarie 192, 1 iulie 192, 1 iulie 19C, 1 ianuarie 195şi 1 ianuarie 19 5E redu#ere la 1 iulie 197 şi 15E redu#ere la 1 iulie 198- Taxele 0amale

de ex*ort au "ost integral des"iin$ate +n# din anul 19>-• !nlăturarea completă, dar treptată, !n acelaşi interval de timp ca şi pentru ta7ele vamale, a

restricţiilor cantitative şi a altor bariere netarifare din calea comerţului reciproc al ţărilor

membre, ast"el +n#4t s se asigure o lier #ir#ulatie a *roduselor +n interiorul #omunit$ii-is*ari$ia #ontingentelor (restri#$ii #antitati0e! a "ost reali'ata +n# de la 1 ianuarie 192-


16/21


17/21

• rt- 19 1/ 6n #ondi$iile şi limitele *re0'ute +n #ontinuare, taxele tari"ului 0amal #omun se stailes#la ni0elul mediei aritmeti#e a taxelor a*li#ate +n #ele *atru teritorii 0amale *e #are le #u*rinde&omunitateaJ-

• %aralel #u des"iin$area integral a taxelor 0amale de im*ort +n rela$iile #omer#iale re#i*ro#e dintre $rilememre au "ost +nlturate şi marea ma)oritate a restri#$iilor #antitati0e, *re#um şi alte ariere netari"are,

#u e"e#te similare, iar taxele 0amale de ex*ort au "ost des"iin$ate integral +n# din anul 19>-• 3laorarea tari"ului 0amal #omun (T:&! treuia s se su*un *re0ederilor GTT, #on"orm #rora T:&

al unei uniuni 0amale nu *utea #rea in#iden$e *rote#toare su*limentare "a$ de #ele generate de tari"ele *re#edente ale $rilor memre-

• Tratatul staileşte o regul sim*l (art- 19!/ taxele tari"ului 0amal #omun se 0or staili la ni0elul medieiaritmeti#e a taxelor 0amale a*li#ate +n #ele *atru teritorii 0amale ale &omunit$ii de origine, Germania,

Italia, Fran$a şi +n #ele trei $ri Benelux (Olanda, Belgia, Luxemurg!- &on"orm tratatului (art- 2C!,atun#i #4nd o tax 0amal este a*ro*iat de media aritmeti# (e#artul nu de*şea #u mai mult de 15E,+n *lus sau +n minus, ni0elul T:&!, $rile memre urmau s se ralie'e +ntro singur eta*, la s"4rşitullui 195 (s"4rşitul #elei dea doua eta*e!, şi #u @>E +naintea *erioadei tran'itorii, de#i +nainte de C1de#emrie 199-

• e asemenea, au "ost adoptate contingenţele tarifare comunitare (#antit$i de mr"uri ex*rimate "i'i#sau 0alori#, *e #are $rile memre &33 le *uteau im*orta din exteriorul #omunit$ii #u s#utire de *lat

a taxelor 0amale de im*ort!, +n #on"ormitate #u anga)amentele asumate de &33 +n #adrul #orduluiGeneral *entru Tari"e şi &omer$ (GTT!- O *oliti# #omer#ial #omun a &33 "a$ de ter$i maiim*li#, *e l4ng ado*tarea unui tari" 0amal #omun, şi o serie de alte msuri şi reglementri #omunitare#are stau la a'a rela$iilor #omer#iale #u $rile ter$e- st"el, +n 191, organele #omunitare au ado*tatotr4rea #a, la +n#eierea noilor a#orduri #omer#iale #u $rile ter$e, statele memre ale &33 s #earaintroducerea =clauei comunităţii= +ntre *re0ederile a#ordurilor-


18/21

• &on"orm a#estei #lau'e, *artenerul se olig s re#unoas# limitele im*use de Tratatul de laRoma +n #e *ri0eşte msurile de *oliti# #omer#ial #are se re"ereau la s#imurile #omer#ialeintra#omunitare- ;lterior, +n 192, organele #omunitare au elaorat şi ado*tat un memorandum#u *ri0ire la *oliti#a #omer#ial +n #adrul #ruia rela$iile #omer#iale ale &33 #u $rile ter$eerau +m*r$ite +n trei #ategorii/

• rela$ii #omer#iale #u $rile #a*italiste de'0oltate, memre ale O&3 şi ale GTT• rela$ii #omer#iale #u $rile +n #urs de de'0oltare, memre ale GTT• rela$ii #omer#iale #u alte tari, in#lusi0 #u tarile so#ialiste ("a$ de a#estea a "ost *re#oni'at un

tratament dis#riminatoriu +n #om*ara$ie #u #elelalte $ri terte!-• %e a'a a#estui memorandum, +n #ursul anului 19@, a "ost elaorat un *rogram #on#ret de

msuri, #are s du# *4n la s"4rşitul *erioadei de tran'i$ie (198! la stailirea şi a*li#area unei *oliti#i #omer#iale #omunitare "a$ de ter$i- Asurile din *rogram 0i'au +n s*e#ial/

• elaorarea de liste #omune de lierali'ri #antitati0e la im*ortul *ro0enind din $rile ter$e• elaorarea şi a*li#area +n *ra#ti# a unor reguli #omune *ri0ind #ontingentrile şi alte msuri

de *oliti# #omer#ial din domeniul netari"ar• elaorarea şi a*li#area unor reguli #omune *ri0ind rela$iile #omer#iale #u $rile so#ialiste +n

a#est sens, *rogramul a *re0'ut +m*r$irea im*orturilor *ro0enind din $rile so#ialiste +n trei

gru*e/• *roduse su*use unui sistem de #ontingen$ restri#ti0e• *roduse lierali'ate la im*ortul din $rile so#ialiste• alte *roduse #are s "ie su*use unor reguli #omune la im*ort-


19/21

• 6n *lus, *rogramul a mai *re0'ut msuri de #oordonare a *oliti#ii $rilor memre ale &33re"eritoare la ex*ortul de mr"uri #tre $rile so#ialiste, introdu#4nduse ast"el o dis#riminare"a$ de #elelalte $ri ter$e-

• trans"ormarea tre*tat a a#ordurilor #omer#iale ilaterale +n#eiate #u $rile ter$e +n a#orduri#omunitare- #east msur a "ost #ea #are a dat naştere #elor mai multe #ontro0erse (ea

*resu*unea trans"erarea dre*tului de a nego#ia a#orduri #omer#iale #u $rile ter$e organelor#omunitare!- atorit *uterni#elor di0ergen$e intra şi extra #omunitare, a#east msur a+n#e*ut s "ie *us +n *ra#ti# aia +n#e*4nd #u 1 ianuarie 197C *entru $rile ter$e neso#ialisteşi #u 1 ianuarie 1975 *entru $rile so#ialiste-

• ;n alt as*e#t im*ortant al instituirii *oliti#ii #omer#iale #omunitare "a$ de ter$i la #onstituit

adoptarea, !n iunie #$%#, a 8istemului generaliat de preferinţe vamale nereciproce şinediscriminatorii !n favoarea ţărilor !n curs de devoltare * 8-P - &33 a "ost *rimul gru*de $ri de'0oltate #are a *us +n a*li#are, la 1 iulie 1971, +n a'a re#omandrilor OH; *ri0indstrategia interna$ional *entru #el deal doilea de#eniu al de'0oltrii, o s#em de *re"erin$e0amale nere#i*ro#e şi nedis#riminatorii +n "a0oarea $rilor +n #urs de de'0oltare- #easts#em se re0i'uieşte anual at4t +n #eea #e *ri0eşte lista *roduselor #e intr su in#iden$a sa,#4t şi a ene"i#iarilor- 6n a doua )umtate a anilor =9>, erau eligiile *entru a ene"i#ia de .G%

##a- 1C> de $ri- %entru $rile &% (*este 7> de $ri din "ri#a &araie %a#i"i#!, ene"i#iile#e de#urg din s#ema .G% au a0ut şi au un #ara#ter mai mult teoreti#, a0anta)ele #omer#iale *re0'ute *rin #ordurile de la Lome (II:! sau *rin &on0en$ia de la &otonou (2->8-2>>>!"iind mai sustan$iale-


20/21

• 6n #adrul .G%, *re"erin$ele a#ordate 0i'ea' +n *rin#i*al *rodusele industriale, un regim s*e#ial"iind *re0'ut *entru textile, al #ror im*ort +n &33 a "ost gu0ernat de Jran)amentul Aulti"ireJdin 197C, *relungit +n mai multe r4nduri- in 1995 a#esta a "ost +nlo#uit de #ordul *ri0indtextilele şi #on"e#$iile- intre *rodusele agri#ole, ##a- @>> sunt in#luse +n s"era de a*li#ailitate a.G%, +n ex#lusi0itate #ele #are nu "a# oie#tul regulilor *ri0ind organi'area #omun a *ie$elor-%entru marea ma)oritate a *roduselor industriale 0i'ate de .G% #on#esiile #onstau +n ex#e*tareade la *lata taxelor 0amale de im*ort, +n tim* #e *entru *rodusele agri#ole #on#esiile se limitea'la a#ordarea unor redu#eri ale ni0elului taxelor 0amale-

• in 1981, a##esul ex*ortatorilor la #on#esiile tari"are *re0'ute +n s#ema .G% a "ost su*usanumitor limitri destinate s asigure, *e de o *arte, # im*orturile anumitor *roduse #onsiderateJsensiileJ nu ating ni0eluri #are s #ree'e *roleme *e *ia$a #omunitar (atun#i #4nd, *entru un

anumit *rodus, im*orturile +n regim .G% ating un *la"on *restailit, se sus*end a*li#areatratamentului *re"eren$ial!, iar, *e de alt *arte, # *re"erin$ele nu se #on#entrea' +ntro msur *rea mare +ntrun numr limitat de $ri ene"i#iare (da# o singur $ar ene"i#iar a)unge sde$in E din im*orturile totale ale &omunit$ii 3uro*ene *ro0enite din $ri terte, tratamentul *re"erential *oate si "ie retras, +n mod tem*orar sau de"initi0!-

•


21/21

• O alt msur de *oliti# #omer#ial, #are a 0i'at domeniul *romo$ional şi de stimulare aex*orturilor, a "ost ado*tat la +n#e*utului de#eniului o*t şi sa re"erit la armoni'areareglementrilor din statele memre +n *ri0in$a a#ordrii #reditelor de ex*ort, asigurrii şigarantrii a#estora, #4t şi a garantrii in0esti$iilor de #a*ital e"e#tuate +n $ri ter$e-Reglementrile +n a#east *ri0in$ au intrat +n 0igoare din anul 197C-

• %e linia instituirii unei *oliti#i #omer#iale #omune "a$ de ter$i, Tratatul de la Roma a mai *re0'ut şi armoni'area legisla$iilor 0amale ale $rilor memre *entru o a*li#are uni"orm de#tre a#estea-

• 04nd +n 0edere toate a#este as*e#te, se *oate s*une # la 1 iulie 198 a "ost reali'at, +n linii

generale, uniunea 0amal- #east +nde*linire *ar$ial a oie#ti0ului are #a )usti"i#are #el *u$inurmtoarele moti0e/

• *4n la 1 iulie 198 nu au "ost reglementate integral *rolemele #omer$ului #u *roduseagri#ole (at4t la ni0el intra#omunitar #4t şi extra#omunitar!

• *4n la 1 iulie 198 nu au *utut "i ado*tate toate msurile #are s asigure o lier #ir#ulatie amr"urilor +n interiorul &omunit$ii- %entru a#easta era ne0oie de o eliminare a tuturor

arierelor netari"are, de o armoni'are a legisla$iilor 0amale, "is#ale şi administrati0e ale $rilormemre, de elaorarea şi ado*tarea unor reguli #omune *ri0ind des"şurarea #on#uren$ei +n#adrul &omunit$ii- Ori toate a#este as*e#te au "ost *use +n a*li#are mult mai t4r'iu, du*ex*irarea *erioadei de tran'i$ie-

cap. 5. piata comuna

Documents