calitatea vietii de student.doc

5/26/2018 calitatea vietii de student.doc

1/20

Q1.In primul rand, dorim sa aflam ce anume i-a determinat pe studenti sa urmeze studiile

superioare.

Din aceasta analiza deducem ca principalul motiv pentru care studentii au ales sa urmeze

cursurile unei institutii de studii superioare este pentru a obtine o slujba, urmat de

interesul propriu.La o distanta seminificativa de cele mentionte anteorior

cu un numar mullt mai mic de raspunsuri se afla motivatia data de primirea unei diplome.In

randul studentilor intervievati lipsa unei optiuni mai bune si influenta colegilor au avut nivelul

de semnificatie minim, fiind variante alese in proportia cea mai redusa

Q2.In continuare dorim sa aflam care au fost principalele motive pentru care studentii au

alesaceasta facultate.

Ponderea cea mai ridicata a motivelor avute in vedere pentru alegerea facultatii in cauza

estedata de propriul interes al studentului, urmata de curiozitatea acestuia.

Pentru un numar mai mic de studenti a fost important sfatul profesorilor sau al

prietenilor.Sfatul parintilor si lipsa unei alte optiuni au fost cele mai putin semnificative.Faptul

ca mai mult de jumatate dintre studentii intervievati nu au avut in vedere la alegereafacultatii

interesul personal este un lucru ingrijorator.

Q3.Urmeaza o analiza a raspunsurilor inregistrate pentru intrebarea Suntetimultumit!multumitade alegerea pe care ati facut-o"#


2/20

$bservam ca in proportie de aproape %&' studentii au fost multumiti de alegerea pe

care aufacut-o

$ analiza interesanta ar fi analiza e(istentei unei corelatii intre gradul de satisfactie fata

defacultatea aleasa si anul de studiu. )stfel putem observa evolutia opiniei studentilor in

functie de perioada petrecuta in facultate.


3/20

In randul studentilor, putem observa, analizand graficul, o descrestere a satisfactiei fata

dealegerea facuta. Deoarece numarul de respondenti a fost diferit in functie de an, s-au folosit

procentajele pentru a ilustra diferentele. )stfel, in anul I s-a inregistrat nivelul cel mai

ridicat de apreciere fata de alegerea facultatii *SI+, doar ,' din respondenti e(primandu-si

nemultumirea. In anul III acest procent creste pana in punctul ma(im, de ,/'. $ usoara

imbunatatire a acestui trend se observa in primul an de master, cand numarul persoanelo

rnemultumite scade la /'. 0otusi daca acest trend se manifesta si la nivelul populatiei totale,ar putea fi un semn negativ la adresa desfasurarii activitatii universitare.

In tabelul de mai sus intalnim valoarea calculata a testului Pearson. 1aloarea

Significance ne arata un risc posibil de cel putin //' in analiza influentei anului de

studiu asupra gradului de multumire fata de facultatea aleasa. *um acesta depaseste

semnificativ pragul de ', ne este imposibila realizarea analizei, fiind acceptata din start

ipoteza nula ce e(clude posibilitatea uneiinferente pe baza datelor avute la dispozitie

Q4.Intrebarea numarul 2 urmareste notarea 3cu valori cuprinse in intervalul &-&4

opinieistudentilor cu privire la & aspecte ce tin de activitatea universitara


4/20

$bservand mediile obtinute in cadrul statisticii descriptive, putem concluziona ca

varianta5*riteriile de notare sunt clare de la bun inceput# 3 cu media .6/ 4 are, in opinia

studentilor gradul de validitate cel mai mare. Plaja de valori ale mediilor in cazul tuturor

celorlalte criterii evaluate este restransa in intervalul 7-, aflandu-se in a doua jumatate a

intervalului de notare. )stfel putem concluziona ca aceste criterii, necesare pentru buna

desfasurare a activitatii universitare sunt indeplinite intr-o masura acceptabila, in cadrul

facultatii *SI+.

Pentru a putea apro(ima opinia asupra variantei cu media ma(ima 35*riteriile de notare

sunt clare de la bun inceput#4 la nivelul intregii populatii, vom determina intervalul de

incredere in care s-ar gasi media raspunsurilor, cu o probabilitate de %'.*unoscand faptul capopulatia analizata este finita, iar sondajul a fost realizat fara revenire pe un esantion de /62 de

persoane 3deci mai mare decat limita de 8&4, va fi necesar calculul estimatorului dispersiei la

nivelul populatiei


5/20

)stfel putem afirma cu o probabilitate de %' ca media raspunsurilor pentru criteriul

analizat se va afla in intervalul 3.% , 6.&24.

%Daca vom calcula media pe toate caracteristicile analizate, se obtine valoarea 7.7.

)stfel putem folosi valoarea in cadrul unui test t 9one sample# pentru a afla

daca e(ista diferente semnificative intre mediile pe fiecare varianta de raspuns in parte

si media generala a raspunsurilor.

Daca alegem de aceasta data sa analizam variabila 9)m de la cine s

a primesc sfaturi de

calitate pentru deciziile asupra carierei mele.#, care a avut media minima 3de 7.&4 sepun in

balanta urmatoarele doua ipoteze

:& ;edia caracteristicii nu este semnificativ diferita de cea generala

: ;edia caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala

Din tabel observam ca valoarea pragului Significance f 3Sig.f < &4 este mai mica

decat&.&, astfel fiind posibila garantarea rezultatelor cu o probabilitate de %' 3valoare aleasa

pentruacest test4. *omparand valoarea lui t calculat cu t tabelar 3-8.66 = .%74 se va respinge

ipoteza:& si vom putea spune ca media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala,

cu o probabilitate de %'

Q4.1)naliza variantei 5>.2.. Profesorii e(plica pe intelesulnostru cele predate. 5 1alori deraspuns posibile cuprinse in intervalul -&


6/20

*u ajutorul testului parametric de analiza dispersionala )?$1) se pot e(amina douasau mai multe esantioane independente, pentru a determina daca mediile populatiilor din care

provin ar putea fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta influenta factorului considerat sau a

tratamentului efectuat.


7/20

Q4.2.)naliza facuta pe variabila >2./ 5Profesorii stiu sa faca interesanta materia

predata.# +santionarea facandu-se in functie de anul de studiu.

Deoarece valoarea Significance F este mai mare de &,&, se poate accepta ipoteza

egalitatiivariantelor, deci grupurile sunt omogene.In e(emplul considerat, se poate afirma ca

dispersiile grupelor sunt egale, deoarece nivelul desemnificatie a este &,728.

Primele coloane indica tipul variatiei, variatia, numarul de grade de libertate si media

variatiesi valoarea calculata a raportului F. Un nivel de semnificatie a@&,& duce la acceptarea

ipotezeinule. )sta inseamna ca nu e(ista diferente semnificative intre evaluarea studentilor din

diferitiani ani


8/20

Q5.*are vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile"#

Putem observa din tabelul de mai sus ca metoda de predare cea mai apreciata in

randulrespondentilor este cea aplicativa. )ceasta a fost selecatata de / dintre respondenti.

*ea mai putin populara metoda se pare ca este lucrul in ecAipa, cu doar 72 de puncte.$ analiza

interesanta a evolutiei opiniei asupra metodelor de predare in randul studentiloreste corelarea

acesteia cu anul de studiu

In reprezentarea grafica se poate observa o tendinta de mentinere a parerilor in

privintametodelor de predare. 0otusi putem continua analiza observand influenta anului de

studiu asuprametodei preferate de desfasurare a cursurilor si cu ajutorul altor functii statistice.

;ai jos avem oanaliza :i patrat a corelatiei intre fiecare metoda de predare in parte si cei 2 ani

de studiu


9/20


10/20

Dupa cum putem observa din tabelele de mai sus, in cazul tuturor testelor Pearson,

valorileSignificance depasesc pragul de &.&, fiind imposibila garantarea unei corelatii intrecele douavariabile analizate. )stfel din start de va accepta ipoteza :& pentru toate testele de

mai sus,conform careia nu e(ista o corelatie semnificativa intre metoda de studiu preferata si


11/20

anul destudiu. Prin aceasta ne este confirmata si presupunerea facuta pe baza

graficului.0abelele de corelatie ne arata si ponderea in care a fost selectata fiecare optiune,

grupat peani de studiu. )stfel, spre e(emplu, in cazul metodelor aplicative, cel mai apreciate au

fost intrestudentii de anul I care in proportie de 6&' le-au ales ca fiind importante. *el mai

putin au fostin cazul studentilor de la master anul I care au ales aceasta varianta doar in

proportie de 76.'.Pentru metoda cea mai putin populara, lucrul in ecAipa, procentajele suntfoarte apropiate, celmai mare procentaj de studenti care considera lucrul in ecAipa ca fiind

important, este de /7'din randul studentilor la master, iar cel mai mic procentaj este de %.'

din randul studentilordin anul II.

Q6.In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de

laseminarii" 3raspuns unic4

In cadrul esantionului studiat de /62 de studenti , 6 sunt la buget si &7 sunt la ta(a

iarrepartizarea studentilor pe ani este urmatoarea

Se poate vedea astfel cat de reusita a fost imbinarea teoriei de la cursuri cu practica de

laseminar.0estul 0 s-a facut pentru a observa daca imbinarea teoriei de la cursuri si practica de

laseminarii influenteaza forma de invatamant la care sunt stundetii, fiind folosite raspunsurile

de laintrebarile 7 si / pentru analiza.Ipoteza nula Imbinarea teoriei cu practical nu

influenteaza forma de invatamantIpoteza cercetata Imbinarea teoriei cu practica influenteaza

forma de invatamant


12/20

In urma unei prime analize a tabelului si anume a Pvalue3sig4 de la testul Levene

,dacavaloarea lui 3&,&64 era mai mica decat &,&atunci ipoteza nula ar fi fost anulata dar cum

e cazul contrar trecem la analiza tabelului incontinuare.Din cauza unui nivel alfa de &,& si a lui

Pvalue 3sig /-tailed4 care este &.8& ,care esteclar mai mare decat &,& , acceptam ipoteza nula

si respingem ipoteza cercetata,gradul deimbinare al teoriei de la cursuri imbinata cu practica

de la seminar nu influenteaza forma deinvatamant al studentului.

Q7 Intrebarea se refera la corespondenta intre modul de predare si modul optim de

invatare alstudentilor.


13/20

Putem observa din al doilea tabel ca frecventa ma(ima corespunde valorii 7/,. )stfel

valoarea modala indica raspunsul B&

-

'. Desi coeficientul de asimetrie este negativ, acesta

este foarte apropiat de zero indicand tendinta spre o distributie simetrica. )stfel, putem

spune ca,in general, modul de predare si metoda optima de studiu a studentilor corespund in

proportie de&-'.In continuare, urmarim o analiza a diferentelor de opinie in privinta

modului de predare ceapar intre studentii la ta(a si cei la buget.)plicam testul t pentru a analizadiferentele intre cele doua categorii de studenti.Ipotezele de plecare sunt


14/20

Q9.*redeti ca dupa incAeierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu"

In urma analizei )?$1),deducemDin tabelul FisAer aflam ca


15/20

Q10.In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii

Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit.*u aceasta aifrmatie majoritatea studentilor intervievati au fost de acord

Q15.Intrebarea prezinta abilitatile de inteligenta emotionala pe care studentii cred ca o sa

leobtina de la $?C-uri.


16/20

In urma raspunsurilor date se observa ca studentii au asteptari destul de mari de la

$?C-uri,considerand ca acestea pot contribui la unele abilitati de inteligenta emotionala.)stfel,

majoritatea studentilor se asteapta la dezvoltarea creativitatii, a leadersAipului, a team-

managementului, a capacitatii de organizare si a public speaing-ului in proportii mai mari de

&'.Sunt si cativa respondenti care au considerat ca implicarea in activitatile $?C-urilor

dezvolta brandul personal si managementul conflictelor.

Q16.In ceea ce priveste domeniul in care studentii vor sa obtina abilitati 3>74, s-a constatatca

cei mai multi dintre cei intervievati doresc sa obtina cunostinte noi in I0 3'4, urmati

deEusiness32/'4. Un procent mai redus il au Finantele37.'4 si maretingul3//'4. Deci

incontinuare I0-ul este unul dintre cele mai cautate domenii de catre student.


17/20

0impul liber este una dintre cele mai importante componente ale vietii de student astfel

caocupa un loc important si in cercetarea noastra.

Q17.In primul rand, putem spune ca studentii prefera activitatile de socializare pe care

le practica in medie de ori pe luna, urmate de activitatile sportive37 ori pe luna4 si de celeculturale32 ori pe luna4

Q18.In cadrul ancAetei statistice au fost analizati si partenerii cu care studentii

desfasoaraactivitati in aer liber. ezultatele arata faptul ca studentii prefer pentru acest tip de

activitati

in primul rand prietenii3%&'4, urmati de colegii de facultate37.8'4, membrii de familie386'4

sicolegii de munca3.'4, in timp ce ' din cei intervievati au raspuns ca prefera sadesfasoareaceste activitati singuri.


18/20

Q19.In ceea ce priveste proportia de socializare online!offline, se observa ca in medie,

studentiiacorda 27.68' din timp socializarii online si 8.' din timp socializarii offline

Q21.Intrebarea / se refera la timpul alocat zilnic socializarii online. In urma ancAetei s-au

obtinut urmatoarele rezultate


19/20

)stfel, cei mai multi dintre studentii intervievati 3/4 petrec /-2 ore pentru socializare. +isunturmati indeaproape de cei care petrec &-/ ore3&4. Pe genuri, se poate spune ca feteleacorda

mai mult timp socializarii online decat baietii, intrucat cele mai multe fete petrec /-2 oreonline,

in timp ce cei mai multi baieti petrec &-/ ore online.

Q22.

In ceea ce priveste capacitatea de ecAilibrare a timpului liber cu timpul acordat

dezvoltarii personale si profesionale, studiile au aratat ca majoritatea studentilor3%./'4

reusesc sa imbineaceste / tipuri de activitati intr-un mod optim.

Dorim sa verificam in ce masura mentinerea unui ecAilibru intre timpul liber si timpulacordat

dezvoltarii personale!profesionale este influentat de statutul profesional. In acest sensvom

efectua o analiza )?$1) ,cu un interval de incredere de %',in care variabila dependentaeste

cea analizata mai sus iar cea independenta este statutul profesional

)naliza are urmatoarele ipoteze:& +cAilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii

personale!profesionale nu esteinfluentata de statutul profesional.: +cAilibrarea timpului liber

cu cel acordat dezvoltarii personale!profesionale este influentatade statutul profesional.Pentru a

putea continua analiza,mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de

normalitate,Aomoscedaticitate si independenta impuse unei analize )?$1).Una din restrictiile


20/20

aplicarii )?$1) o constituie Aomoscedasticitatea, adica se presupune cavariantele grupelor

sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului Levene.

Dupa cum putem observa, testul de Aomoscedasticitate a returnat un o valoare Sig. de &.%,o

valoare mai mare ca pragul de &.&, care ne permite sa consideram variantele pentru cele

douacategorii ale statutului profesional ca fiind egale. )stfel putem continua analiza cu

ajutorultestului )?$1).

*Aiar inainte de a trece la interpretarea valorii F a testului )?$1), se observa unSignificance

F mult prea mare fata de pragul de &.& ales, ceea ce va determina acceptareaipotezei

nule.Pentru a analiza rezultatul testului )?$1), se compara valoarea variabilei Fcalculat cu

Ftabelar, in valoare de 8.6. *um valoarea calculata este de &.2, deci mai mica decat

ceatabelara, suntem nevoiti 3asa cum era de asteptat4 sa acceptam ipoteza :&. )stfel, nu

avemdestule dovezi pentru a afirma ca e(ista o corelatie intre ecAilibrarea timpului liber cu cel

acordatdezvoltarii personale!profesionale si statutul profesional.

Etapa 9. Concluzii:

)naliza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea *SI+.Studentii

facultatii de *ibernetica, Statistica si Informatica +conomica sunt repartizati apro(imativ egal

in functie de se(e, diferenta fiind foarte mica. )cest fapt ne indica faptul cadomeniul facultatii

este preferat de reprezentantii ambelor se(e.)cestia au perspective clare asupra viitorului, cei

mai multi dorind sa activeze in domeniulstudiat dupa incAeiera facultatii. +i considera ca

metodele aplicative sunt cele mai adecvatemetode de predare.;ajoritatea studentilor nu sunt

angajati si sunt la buget. )cest lucru denota ca studentii vor sase a(eze pe activitatile din cadrulfacultatii si pe dobandirea cat mai multor cunostinte indomeniul I0 iar apoi dupa finalizarea

studiilor sa-si gaseasca un loc de munca. )cestia consideraca facultatea pe care o urmeaza o sa

ii ajute sa isi gaseasca locul de munca dorit.In urma analizarii datelor cu ajutorul SPSS a

raspunsurilor studentilor, constatam ca alegereaspecializarilor este influentata de faptul ca

studentii sunt multumiti de alegerea facuta , in scAimbse asteptau ca materia predata in cadrul

facultatii sa fie mai interesanta.)ctivitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de

socializare si activitatile in aerliber in compania prietenilor. )cestia reusesc sa ecAilibreze

timpul liber cu cel destinat pentrudezvoltare

calitatea vietii de student.doc

Documents