calitatea vietii in municipiul oradea
TRANSCRIPT
PROIECT
CALITATEA VIEȚII IN MUNICIPIUL ORADEA
1.1. Calitatea vietii – concepte si abordari teoretice
Conceptul calitatea vietii, reprezinta o etapa calitativ noua in evolutia conceptiilor
sociologice si economice a reprezentarilor despre bunastare.Ideea de bunastare intr-o economie
de piata, de fapt, isi are originea in lucrarile lui Adam Smith,care cu doua secole in urma afirma
ca in virtutea principiului „mainii invizibile” a economiei de piata, cei ce isi urmaresc propriul
interes intr-o economie competitiva promoveaza, de fapt,bunastarea populatiei. Datorita
interventiei „mainii invizibile”, dificultatile si dezordinea dintr-o economie competitiva devin o
forta potentiala pentru cresterea venitului si standardului de viata.
Geneza conceptului calitatea vietii a pornit de la constatarea faptului ca abundenta
materiala, a resurselor, nu reprezinta o conditie singulara pentru ca oamenii sa fie multumiti de
viata lor si ca dezvoltarea de tip industrial are si consecinte negative. La baza preocuparii a stat
insa si constituirea premiselor unei evaluari globale a problemelor de viata ale oamenilor. Desi
un concept nou, calitatea vietii a aparut de la inceput destul de clar in mintea oamenilor, intrucat
relua o idee veche si extrem de populara, aceea a fericirii. Paradigma calitatii vietii nu a fost si
nu este una limitat sociologica, ea fiind mai curand una interdisciplinara. Desi sociologii au avut
contributii importante in realizarea studiilor de calitatea vietii, prin definirea conceptului si a
paradigmei de abordare, precum si prin realizarea de cercetari empirice in domeniu, ei nu au fost
singurii. Pe langa sociologi, sunt interesati de cercetarea calitatii vietii psihologii, economistii,
ecologii, medicii, demografii, antropologii, precum si specialisti in domeniul tehnicii si al
stiintelor umane.
Conceptul calitatii vietii reprezinta suportul de baza al reprezentarilor contemporane despre
dezvoltarea socio-economica, devenind o etapa reala in dezvoltarea teoriei bunastarii. In
societatea contemporana calitatea vietii este una din functiile orientative ale economiei si politicii
sociale, care determina directionarea acesteia pentru binele omului si a societatii. Calitatea vietii
semnifica nivelul de satisfactie a nevoilor umane in procesul de restructurarea economiei si
liberalizarii relatiilor sociale. Studiile de cercetare a calitatii vietii apar relativ tarziu in istoria
cercetarilor sociale, plasandu-se temporal in prima jumatate a deceniului al saptelea al secolului
trecut. Desi C. Mills propusese calitatea vietii ca obiectiv general al cercetarii sociologice inca de
la sfarsitul anilor ‘50, termenul ca atare a fost utilizat anterior perioadei mentionate, el fiind mai
curand un “concept umbra” in sociologie .
Conceptul de calitate a vietii a fost lansat mai intai in SUA si preluat cu rapiditate de
catre europeni, devenind astazi un instrument eficient cu valoare evaluativa asupra vietii umane,
la nivel individual, comunitar, de grup, societal si planetar.
In stiinta economica si sociologica conceptul de calitate a vietii are un rol important,
dezvaluind o noua ipostaza a elementului uman in contextul schimbarilor economice si sociale.
In acest sens se distinge atat necesitatea perfectionarii conditiilor obiective de viata in
perspectiva necesitatilor umane, cat si perfectionarea stilurilor si modurilor de viata, care
urmeaza sa conduca spre maximizarea calitatii vietii in conditiile existente la o anumita etapa a
evolutiei societatii umane.
Calitatea vietii, inglobeaza caracteristicile nivelului de trai, starii de spirit, stilului de
viata, orientarile valorice, modului de viata, conditiile de trai, starea de sanatate, evolutiile
demografice, nivelul de instruire si alte criterii ale vitalitatii populatiei investigate. In lumea
moderna atat stiinta teoretica, cat si aplicativa opereaza cu indicatorii nivelului de trai si a
calitatii vietii, acestia ingloband aspecte si mai largi precum conditiile de viata, de munca, gradul
de ocupatie, odihna, timpul liber, instruirea, mediul de trai etc.
Calitatea vietii reprezinta conditiile de viata si activitatea vitala a populatiei,
posibilitatile de satisfacere a necesitatilor si intereselor formate in rezultatul dezvoltarii socio-
economice si socio-culturale a societatii si care caracterizeaza nivelul de asigurare materiala a
populatiei, gradul de ocupatie, conditiile de munca si de trai, starea sanatatii si ocrotirea acesteia,
nivelul de instruire, dotarea locuintei cu cele necesare pentru un trai decent, starea infrastructurii
sociale etc. – factori care caracterizeaza evolutia si dinamica schimbarilor in societate.
Conceptul de calitatea vietii poate fi definit intr-un mod mai analitic prin
urmatoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice,
economice, sociale, culturale, politice: de sanatate etc., in care oamenii traiesc,
continutul si natura activitatilor pe care le desfasoara, caracteristicile relatiilor si
proceselor sociale la care participa, bunurile si serviciile la care au acces,
modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea gradului in
care imprejurarile si rezultatele corespund asteptarilor populatiei, starile
subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii
depinde de satisfacerea armonioasa necesara si simultana, nu “pe rand” a
tuturor nevoilor umane: conditii de viata, securitatea economica si sociala,
sanatate, timp liber, cultura, educatie, o societate national organizata etc.
O societate care este centrata pe calitatea vietii va fi o societate centrata
pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie sa-i ofere individului
alternative si variante si nu sa-i impuna modele.
1.2 Indicatorii de masurare si evaluare a calității vieții
Pe masura evolutiei conceptelor antropocentrice economice si sociale, comunitatea
internationala a fost nevoita sa recunoasca ca progresul social nu poate fi redus doar la indicatorii
masurarii veniturilor banesti sau a acumularilor materiale. Iata de ce asemenea indicatori
macroeconomici cum ar fi PIB, bogatia nationala acumulata, veniturile pe cap de locuitor nu
reflecta intrutotul tendinta si calitatea cresterii economice si dezvoltarii societatii. Devenea tot
mai evident faptul ca acestia nu pot raspunde necesitatii despre importanta diferitor aspecte ale
bunastarii (instruire, sanatate, bunastare sociala) in calitate de factori ai cresterii economice, desi
rolul lor deseori avea o pondere mai mare decat evolutiile tehnologice sau legislative.
Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor:
- indicatorii economici care cuantifica conditiile economice ale bunastarii;
- indicatorii sociali care cuantifica conditiile sociale ale bunastarii;
- indicatorii calitatii vietii care se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la
procesele si fenomenele economice si sociale.
LISTA DE INDICATORI AI CALITATII VIETII
Specificatia
I Populatia
1. Populatia totala
2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei
3. Durata medie a vietii
4. Mortalitatea infantila
5. Gradul de imbatranire
II. Mediul natural
6. Proportia din populatia tarii ce locuieste in zone puternic
poluate
7. Calitatea conditiilor naturale de viata
III. Asezarile umane
8. Proportia populatiei urbane
9. Proportia localitatilor electrificate
10. Proportia km. strazi asfaltate in lungime
totala a strazilor
11. Dotarile si echipamentul edilitar
12. Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp)
13. Calitatea transportului de calatori
IV Locuinta
14. Suprafata locuibila pe locuitor (mp)
15. Numar de persoane ce revin in medie pe o
camera de locuit
16. Consum de energie electrica in sectorul
casnic
17. Proportia locuintelor care dispun de instalatie
de apa potabila
18. Confortul locuintei (evaluare)
V Mediul social
19. Calitatea relatiilor sociale (evaluare)
20. Increderea in semeni (evaluare)
21. Numarul omuciderilor la 100000 locuitori
22. Numarul condamnatilor prin privare de libertate la
100000 locuitori
23. Proportia minorilor delicventi in grupele de varsta
respective
VI Familia
24. Starea de sanatate a membrilor (evaluare)
25. Starea de multumire fata de situatia familiei
26 Numar divorturi la 1000 de casatorii
27. Numarul copiilor abandonati la 1000 copii sub varsta de
16 ani
28. Proportia familiilor monoparentale
VII Persoana
29. Starea de sanatate
30. Rata deceselor prin cauze externe (accidente,violenta)
31. Numar sinucideri la 100000 locuitori
32. Starea de multumire fata de viata de zi cu zi
33. Securitatea persoanei (evaluare)
VIII Ocuparea
34. Proportia populatiei ocupate in total populatie
35. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate
36. Proportia somajului in totalul fortei de munca
37. Securitatea locului de munca (evaluare)
IX Calitatea vietii de munca
38. Numarul mediu al orelor de lucru pe saptamana
39. Proportia celor care lucreaza in schimbul de noapte
40. Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru
41. Proportia populatiei ocupate care lucreaza in conditii
vatamatoare
42. Numar zile de greva la 1000 salariati
43. Numar zile concediu si nelucratoare pe an
44. Calitatea conditiilor de munca (evaluare)
45. Satisfactie fata de munca
X Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai
46. Valoarea PIB pe locuitor (lei,$)
47. Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei)
48. Ponderea in PIB a cheltuielilor de la bugetul de stat
pentru domeniile social si culturale
XI Veniturile
49. Distributia veniturilor nete lunare pe o persoana din
gospodarie;
50. Veniturile reale pe o persoana (lei)
51. Nivelul veniturilor raportat la necesitatile gospodariei
(evaluare)
XII Consumul
52. Consumul total pe locuitor (lei)
53. Structura consumului populatiei (lei)
54. Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor
(kg) carne (si produse din carne), lapte (si produse din
lapte), legume, fructe, cereale, cartofi
55. Consumul de calorii pe locuitor
56. Oferta de produse alimentare (evaluare)
57. Oferta de produse nealimentare (evaluare)
XIII Serviciile pentru populatie
58. Structura pe categorii a serviciilor
59. Calitatea serviciilor pentru populatia
XIV Inzestrarea gospodariei
60. Aparate de radio la 1000 de locuitori
61. Televizoare la 1000 locuitori
62. Frigidere la 1000 locuitori
63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori
64. Autoturisme la 1000 locuitori
65. Proportia locuintelor cu telefon
66. Confortul din gospodarie (evaluare)
XIV Inzestrarea gospodariei
60. Aparate de radio la 1000 de locuitori
61. Televizoare la 1000 locuitori
62. Frigidere la 1000 locuitori
63. Masini de spalat rufe la 1000 locuitori
64. Autoturisme la 1000 locuitori
65. Proportia locuintelor cu telefon
66. Confortul din gospodarie (evaluare)
XVI Asistenta sanitara
72. Numar locuitori la un medic
73. Paturi de asistenta medicala la 1000 locuitori
74. Morbiditatea (numar imbolnaviri la 1000 persoane)
75. Ponderea cheltuielilor cu sanatatea in PIB
76. Calitatea asistentei sanitare (evaluari)
XVI
I
Cultura
77. Numar ore de emisie TV pe saptamana
78. Gradul de acoperire a teritoriului cu transmisie radio
79. Numar exemplare carti editate anual ce revin pe un
locuitor
80. Numar exemplare ziare si reviste ce revin la un locuitor
81. Ponderea cheltuielilor pentru cultura in PIB
82. Facilitati de ordin cultural (evaluare)
XVI
I
Asigurari si asistenta sociala
83. Proportia populatiei ocupata cuprinsa in sisteme de
asigurari sociale
84. Proportia populatiei varstnice beneficiari de pensie
85. Proportia populatiei beneficiari de ajutor social
86. Proportia studentilor care beneficiaza de burse de stat
87. Proportia copiilor sub 16 ani cuprinsi in sistemul
alocatiei de stat
88. Ponderea cheltuielilor de asistenta sociala si Global
familiala in PIB
89. Calitatea serviciilor de asistenta sociala
XIX Timpul liber
90. Numarul locurilor de cazare turistica la 100000 locuitori
91. Numarul orelor de timp liber pe saptamana Cupluri
Populatie
92. Cheltuieli de la bugetul de stat pentru odihna,
tratament, educatia fizica, sport, pe locuitor
93. Facilitati pentru petrecerea timpului liber
XX Mediul politic
94. Procentul participarii la vot
95. Proportia populatiei adulte incadrata in partide politice
96. Calitatea conducerii societatii (evaluare)
97. Participare la luare deciziilor (evaluare)
XXI Institutiile de stat si ordinea publica
98. Proportia infractiunilor cu autori cunoscuti
99. Activitatea institutiilor administratiei de stat
100. Rezolvarea problemelor populatiei
Populația
Populatia constituie subiectul oricarei analize sau cercetari sociale, fie ca
interesul se indreapta spre cunoasterea modului in care traieste aceasta, fie ca
nu au in vedere structurile sale, activitatile desfasurate, apartenenta la diverse
grupuri, opiniile si starile de spirit, credintele, nevoile, trebuintele, dorintele,
aspiratiile, optiunile sau alte aspecte ce o pot caracteriza si prin urmare devin
un scop pentru cercetator.
Mediul natural
Impactul negativ al dezvoltarii asupra mediului natural a constituit, la inceputul
anilor '70, un impuls de prima marime pentru adoptarea si apoi larga acceptare
publica a preocuparilor pentru imbunatatirea calitatii vietii prin masuri de
protectie ecologica. De regula, sunt evidentiati indicatori care exprima diversi
factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive in aer, sol, apa, alimente) si
efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectata si perceptia
conditiilor naturale de viata.
Asezarile umane
Calitatea mediului construit, asigurarea unor conditii optime de viata, echiparea
cu mijloace tehnice, inclusiv pentru deplasarea de la o localitatea la alta
reprezinta alte elemente de luat in considerare in analiza modului cum traiesc
oamenii, de ce facilitati dispun.
Locuinta
In practica sociala s-au impus deja o serie de indicatori prin care se exprima
calitatea si confortul locuintei, gradul sau de echipare cu mijloace tehnice.
Incepand cu materialele de constructie utilizate, izolarea fonica si termica,
protectia fata de infiltratiile de apa, dispunerea pe verticala, suprafata
construita si cea utila, inregistrarea cu surse de energie, instalatii sanitare si
terminand cu situarea ei in cadrul localitatii. si de aceasta data
apare nevoia unei selectii foarte severe a indicatorilor luand in considerare in
primul rand pe aceia cu o relevanta deosebita pentru calitatea vietii, cum ar fi
suprafata locuibila pe o persoana.
Mediul social
Calitatea relatiilor sociale, masurata prin indicatori de coeziune, valori general-
umane, intrajutorare, solidaritate, moralitate, responsabilitate, toleranta, dar si
prin lipsa unor factori de patologie sociala sau un nivel cat mai redus al acestora
- delincventa, alcoolism, prostitutie, perversiune sexuala - prezinta o mare
importanta pentru viata umana fie ca este vorba de indivizi, fie ca se au in
vedere grupuri si colectivitati de diferite marimi, inclusiv societatea in intregul
sau.
Familia
Pentru orice persoana familia se constituie intr-un punct central de referinta,
adesea singurul suport pentru individ. Situatia familiei, solidaritatea si coeziunea
acesteia, succesul sau insuccesul in viata al membrilor sai, starea lor de
sanatate sunt tot atatea elemente relevante pentru calitatea vietii populatiei.
Persoana
Societatea moderna a adus in prim plan omul, nu omul in general, si fiecare
individ in parte, cu propria lui personalitate, cu nevoile, dorintele, aspiratiile,
gandurile si activitatile lui, care trebuie sa se bucure de libertate, de sanse reale
de realizare in domeniul educational, profesional, cultural, politic etc.,
recunoscandu-se dependenta rezultatelor de capacitate si preocupare dar si de
imprejurari.
Ocuparea
Munca este aceea care determina volumul, structura si calitatea bunurilor
materiale si spirituale, a serviciilor de care se dispune in societate. Pentru o
anumita perioada a vietii (varsta activa) munca este un mijloc de asigurare a
existentei (desi unele persoane sunt nevoite sa-si castige existenta si in afara
varstei active, dupa cum altele s-ar putea sa nu
munceasca in tot cursul vietii lor).
Calitatea vietii de munca
Studiile asupra calitatii vietii de munca iau in considerare zeci de indicatori
referitori la conditiile, natura si continutul muncii, timpul de lucru, relatiile de
munca, organizarea, conducerea, recompensele materiale si alte beneficii,
rezultatele muncii si satisfactia.
Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai
Reflectand nivelul de dezvoltare atins de societate, indicatorii economici de
exemplu produsul intern brut permit exprimari sintetice ale nivelului de trai si
trebuie completati cu statistici referitoare la gospodarii si indivizi.
Veniturile
Evidentierea veniturilor populatiei priveste sursele acestora (munca,
proprietatea, asigurarile, alocatiile bugetare, donatiile) si distributia lor. O
atentie speciala se acorda determinarii venitului necesar pentru o viata normala
(a minimului social), sub pragul caruia se identifica saracia. De aici necesitatea
de a raporta veniturile la gospodarie si in cadrul acesteia la
persoana, luandu-se in considerare particularitatile pentru fixarea nivelului
venitului minim.
Consumul
Consumul reprezinta una din componentele finale ale nivelului de trai si calitatii
vietii. Dincolo de particularitatile care tin de resursele disponibile in zona, de
obiceiurile constituite in timp, de normele culturale si religioase, se pot identifica
indicatorii cu valoare comparativa in acest domeniu. Ei exprima in unitati fizice,
valoric sau procentual, consumul de produse si servicii ale populatiei. O atentie
aparte se acorda realizarii unei nutritii echilibrate cu evitarea produselor
daunatoare, in special abuzul de alcool si tutun.
Serviciile pentru populatie
Dezvoltarea sectorului tertiar reprezinta un criteriu de apreciere a modernizarii
economiei si totodata o sursa de imbunatatire a nivelului calitatii vietii. Pentru
populatie prezinta importanta diversificarea si calitatean serviciilor disponibile,
accesibilitatea din punct de vedere material, apropierea spatiala. timpul de
asteptare.
Gospodaria
Daca familia reprezinta un tip de comunitate umana, aducand in prim plan
relatiile sociale dintre membrii acesteia, gospodaria priveste aspectele
economice, fiind definita prin grupul de persoane care convietuiesc impreuna pe
baza unui buget comun. Conditiile materiale ale unei gospodarii se exprima prin
veniturile curente, economiile realizate, averea de care dispune, inclusiv
bunurile de folosinta indelungata.
Invatamantul
Este recunoscut faptul ca invatamantul si-a multiplicat atributiile: functia
generala de socializare-educare-integrare sociala este completata cu una de
pregatire profesionala. Locul invatamantului in cadrul studiilor de calitate a vietii
priveste atat determinarea sanselor de acces la diferite niveluri ale acestuia,
gradul de cuprindere si promovabilitate (abandon) cat si al nivelului general de
educatie a populatiei (stocul de invatamant).
Asistenta sanitara
Serviciile de sanatate oferite populatiei, accesul la ingrijirea sanatatii si costul
acesteia pe de o parte, mortalitatea pe cauze, bolile de care sufera populatia, pe
de alta parte, se constituie in indicatori relevanti ai calitatii vietii.
Cultura
Din perspectiva calitatii vietii intereseaza accesul populatiei la cultura, serviciile
de raspandire a culturii si prestatiile de ordin cultural oferite de catre acestea.
Asigurarile si asistenta sociala
La acest capitol reunim problematica asigurarilor si asistentei sociale avand in
vedere rolul lor in realizarea unei protectii sociale pentru toate categoriile de
populatie, atat pentru populatia activa cat si pentru grupurile cele mai
defavorizate: copii orfani si abandonatii, handicapatii, persoanele varstnice.
Timpul liber
Evaluarea globala a calitatii vietii populatiei nu se poate dispensa de luarea in
considerare a facilitatilor existente pentru petrecerea timpului liber, pentru
odihna si recreere.
Calitatea mediului politic
Virtutile participative ale mediului politic, de implicare a cetateanului in actul
conducerii, respectarea regulilor democratice ale jocului politic intregesc setul
indicatorilor prin care determinam calitatea vietii populatiei.
Institutiile de stat si ordinea publica
Intre domeniile de operationalizare a calitatii vietii mentionam si caracteristicile
cadrului legal, respectarea drepturilor si libertatilor umane, protectia cetatenilor
fata de eventualele abuzuri ale functionarilor publici, combaterea manifestarilor
de patologie sociala.
2.Analiza Calității Vieții în Municipiul Oradea
2.1. Scurta Prezentarea a Municipiului Oradea
Oradea este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Bihor, situat în vestul României,
pe râul Crisul Repede, în imediata apropiere a granitei cu Ungaria. Totodata este si cel mai
important oras din regiunea istorica Crisana.
Oradea este mentionata pentru prima data la 1113, într-o diploma a abatiei benedictine din
Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis si al comitelui Saul de Bychar, însa
radacinile sale sunt de origine romano-dacica, descoperirile arheologice atestând ca în zona Salca
din oras si zona Bailor Felix erau stabiliti romani si daci. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a
devenit loc de convietuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componentei
etnice de astazi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ucrainieni si turci.
Cetatea Oradiei, ale carei vestigii se pot vedea si astazi, este mentionata întâia oara în 1241, cu
ocazia efectuarii unor reparatii grabnice pentru a face fata unui iminent atac tataro-mongol.
Construirea cetatii este atribuita regelui Ladislau I (1077-1095), în onoarea caruia la 27 iunie
1191, Papa Celestinus al III-lea emite un act prin care are loc sanctificare regelui. Conform
Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel
care a hotarât sa ridice "în locul numit Várad", adica la Oradea, o manastire în cinstea Fecioarei
Maria. Aceasta manastire a constituit leaganul episcopiei romano-catolice de Oradea, al carei
întemeietor si patron spiritual a fost regele Ladislau I.
Localizare
Crisul Repede în Oradea situat la numai 13 km de granita de vest a României, municipiul
Oradea, resedinta administrativa a judetului Bihor, ocupa o pozitie central-europeana
privilegiata, constituind un important nod de comunicatii, aflat la o distanta sensibil egala de
capitalele regiunii: Bucuresti (651km), Viena (518km), Budapesta (248km), Praga (676km).
Ape
Vegetatie de Lunca pe malul Crisului RepedePrin municipiul Oradea trec râul Crisul Repede,
pârâul termal Peta, precum si pârâurile Paris, Salbatic, Adona, toti afluenti ai Crisului Repede.
Acesta strabate orasul chiar prin centru, creând o lunca în centrul istoric. În anii 1980, în dreptul
satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crisul Repede.
Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al umanismului din
Transilvania. Zidurile vechii cetati sunt dovada istoriei îndelungate, viata culturala a orasului în
prezent fiind reprezentata de spectacole, concerte, expozitii si târguri. Oradea gazduieste de
asemenea si cea mai dinamica universitate din tara. Baza materiala în domeniul educatiei, atât în
sectorul public cât si în cel privat, este asigurata de 45 de scoli elementare, gimnazii, licee si 5
universitati.
Alaturi de cladiri reprezentative, orasul traieste si prin evenimentele de cultura si de
divertisment pe care spatiile dintre acestea le adapostesc de-a lungul anului, începând din
primavara, când în luna mai se desfasoara "Festum Varadinum", continuând în toiul verii cu
Târgul Mesterilor Populari si Serbarile Cetatii, în luna iulie, si încheind cu toamna, când au loc
"Festivalul Toamna Oradeana" si "Saptamâna Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie.
2.2. Populatia
Populatia totala a Romaniei Global:
Populatia inregistratala referendum: 20.254.866 locuitori, din care:
-19.042.936 populatie stabila.
-910.264persoane plecate pe perioada indelungata.
-301.666persoane prezente temporar.
Populaţia stabilă a României în scădere cu 2,5 milioane de persoane faţă de recensământ
2002.
Dintre aceştia, 18,34 de milioane de oameni erau prezenţi în ţară la momentul
recensământului iar 658.000 de persoane erau temporar plecate. Plecaţi pe perioadă
îndelungată sunt oficial 910.000 de români, în vreme ce 300.000 erau doar temporar
prezenţi.
INS precizează că populaţia stabilă include cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu
domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării
(persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o
perioadă mai mică de 12 luni. De asemenea, aici se mai află şi cetăţenii români, străini sau
fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni care aveau doar reşedinţa în
România şi românii plecaţi în cadrul misiunilor diplomatice sau militare din străinătate.
Nu sunt incluşi în date românii plecaţi la muncă în străinătate de cel puţin un an sau cu
intenţia de a rămâne cel puţin un an peste hotare şi nici străinii veniţi de mai puţin de 12
luni.
2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei Romaniei: Creşterea populaţiei (%
anual) în România, a fost raportată la -0.18 în 2010, potrivit unui raport al Băncii Mondiale
lansat în 2011.
3. Durata medie a vietii- durata medie a vietii in Romania a crescut de la 70 de ani in 1990
la 74 de ani in 2008 (potrivit INS) si continua sa creasca.
4. Mortalitatea infantila: În mai 2010, mortalitatea infantilă era de 9,2 la mie, în condițiile
în care în majoritatea statelor din UE aceasta era de sub 5 la 1.000
Mortalitatea infantile e cea mai mare din UE
Dacă natalitatea a scăzut permanent, mortalitatea a rămas constant ridicată. În 2010 s-au
înregistrat 260.000 de decese (12,1 la 1.000 de locuitori), în creştere cu câteva mii faţă de
anul precedent, dar cu peste zece mii faţă de 1990. Bolile aparatului circulator şi tumorile
au răpus cei mai mulţi români, cele două fiind cauze pentru 79% din totalul deceselor.
Rata mortalităţii în România este printre cele mai ridicate din Europa, fiind depăşită de
Bulgaria (14,2 decese la 1.000 de locuitori), Letonia şi Ungaria (13‰). Iar mortalitate
infantilă, cu 10 decese la 1.000 de născuţi, este cea mai ridicată din Uniunea Europeană,
fiind de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată în ţări ca Cehia, Grecia sau Slovenia.
5. Gradul de imbatranire
Gradul de imbatranire este una din problemele care tinde sa aiba caracter de generalitate
in spatiul rural. Pt a analiza imbatranirea demografica se utilizeaza 2 indicatori:
- indicele de imbatranire al pop calculata ca rap intre pop in varsta de 60 ani si pop in
varsta de 0-14 ani. Acest indicator exprima capacitatea sau incapacitatea comunitatii
rurarle de regenarare demografica.
Astfel indicele de imbatranire al pop este de 1,22 mediu rural in timp ce in municipii si
orase este de 0,66, iar pe total tara este de 0,91. acesti indicatori ilustreaza afectarea
puternica a pop rurale de proc de imbatranire, generatia tanara neputand asigura
inlocuirea decat a 82,5% din actuala populatie varstnica.
- ponderea populatiei varstnice in total populatiei. Spre deosebire de evolutia din
alte tari in care imbatranirea demografica cuprinde mai intai mediul urban unde este si mai
accentuata, in Romania imbatranirea este mult mai accentuat in spatiul rural si tinde sa
capete caracter de generalitate.
Oradea
Date oficiale cu privire la populația orașului există doar începând cu secolul XVIII. Înainte
de această perioadă există doar estimări vagi. Din punct de vedere demografic, Oradea s-a
dezvoltat cel mai mult în secolul XX, populația orașului crescând de peste patru ori, în
decursul a cca. 100 ani.
Evolutia populatiei la recensamante:
Structura pe etnii
Conform ultimului recensământ, în 2002 Oradea a avut 206.614 locuitori, din care 54% e
populație activă.Etnic, orădenii se impart în:
Români: 145284
(70,31%)
Maghiari: 56985
(27,58%)
Rromi: 2449
(1,18%)
Germani: 563
(0,27%)
Slovaci: 474
(0,22%)
Evrei: 166
(0,08%)
Italieni: 109
(0,05%)
Ucrainieni: 93
(0,04%)
Greci: 64 (0,03%)
Ruși: 26 (0,01%)
Bulgari: 25
(0,01%)
Sârbi: 20
Polonezi: 10
Chinezi: 10
Cehi: 9
Turci: 8
Armeni: 5
Tătari: 2
Alte etnii: 271
(0,12%)
Etnie nedeclarată:
51
Structura confesională
După religia declarată la recensământul din 2002, orădenii sunt]:
Ortodocși: 120 049
(59,07%)
Reformați: 33 800
(16,35%)
Romano-catolici: 23 206
(11,23%)
Penticostali: 9 563
(4,62%)
Baptiști: 7 428 (3,59%)
Greco catolici: 6 860
(3,32%)
Adventiști de ziua a
Șaptea: 658 (0,31%)
Evanghelici lutherani
sinodo-presbiterieni: 304
(0,14%)
Atei: 236 (0,11%)
Unitarieni: 231 (0,11%)
Creștini după Evangelie:
183 (0,08%)
Israeliți: 172 (0,08%)
Musulmani: 146 (0,07%)
Evanghelici: 112 (0,05%)
Evanghelici de confesiune
augustană: 63 (0,03%)
Creștini de rit vechi: 29
(0,01%)
Altă religie: 922 (0,44%)
Fără religie/Religie
nedeclarată: 652 (0,31%)
Comunități minoritare
Comunitatea germană
Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte
din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de
germani, însă numărul acestora s-a diminuat după încheierea celui de-al Doilea Război
Mondial, când în teritoriile aflate sub influență sovietică etnicii germani au fost deportați
în regiunea Uralilor, din Uniunea Sovietică.
La Colegiul Național Mihai Eminescu și Gimnaziul Dacia există secții cu predare în limba
germană, iar la nivel politic germanii de aici sunt reprezentați prin filiala locală a Forumului
Democrat German. Lângă Oradea, în satul Palota, se află Biserica Sfântul Anton de Padova,
ridicată de Contele Johann Maria Frimont, generalul austriac de renume european. Contele
practic a construit această localitate de șvabi, investindu-și întreaga avere aici.Acesta a fost
înmormântat în lăcașul de cult, într-o criptă în formă de cruce.
Comunitatea evreiască
Sinagoga Israelită Ortodoxă
Chevra Kadisha (Societatea Sfântă de servicii funebre) a fost fondată în 1735, prima sinagogă
în 1803, iar o școală în 1839. De-abia la începutul secolului al XIX-leaevreilor li s-au permis să-
și deschidă afaceri în orice parte a orașului, și chiar și atunci erau obligați să se retragă la lăsarea
întunericului în propriul cartier. Din 1835li s-au permis să trăiască oriunde în oraș.
În anul 1870 comunitatea evreiască din Oradea s-a divizat în Congregația Ortodoxă și
cea Neologă (o formă de reformă foarte moderată a iudaismului). Deși membrii Congregației
Neologe și-au păstrat locul în Chevra Kadisha, începând cu 1899 au început să folosească
propriul cimitir. La începutul secolului XX evreii au urcat în ierarhia socială; existau industriași
evrei, negustori, medici, agricultori; șeful Poliției din 1902 era evreu. Astfel și în Consiliul Local
evreii erau reprezentați proporțional. Comunitățile evreiești au ajuns să mai dețină un spital, o
Asociație a Femeilor Evreice, două licee,oșcoală industrială, yeshiva, o cantină socială,
etc. Comunitatea evreiască orădeană a fost una din cele mai active, atât din punct de vedere
comercial cât și cultural, din întreg Imperiul Austro-Ungar. În 1944la cererea Germaniei
hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-naziste din
Ungaria și din oraș au organizat în Oradea doua ghetouri: unul în care au fost înghesuiți 27 000
de evrei orădeni, iar al doilea, sub cerul liber, destinat adunării a 8000 de evrei din alte localități
ardelene. 25,000 din toți aceștia au fost deportați între 23 mai - 27 iunie 1944 în lagăre de
concentrare și exterminare, unde au fost nimiciți în marea lor majoritate. Dintre evreii din Oradea
au supraviețuit și s-au întors circa 2000. În cursul anilor majoritatea supraviețuitorilor au emigrat
în Israel.Astăzi mai trăiesc circa 300 de evrei în Oradea.În centrul orașului, dominând celelalte
clădiri din zonă, se găsește sinagoga sau Templul Neolog „Sion”, clădit în 1878. Sinagoga, cu
neobișnuita formă cubică, cu o cupolă centrală mare, este una din cele mai mari sinagogi
dinRomânia. Înăuntrul ei se află o grandioasă orgă și decorații din stuc. În 1891 Comunitatea
Ortodoxă a mai construit un complex de clădiri, inclusiv două sinagogi și un centru comunitar
Biserica Reformată Rogerius
Comunitatea maghiară
În Oradea trăiesc aproximativ 56.000 de maghiari, fiind astfel a treia comunitate minoritară
maghiară urbană ca număr din România, după Târgu-Mureș și Cluj-Napoca. Aici
funcționează Universitatea Creștină Partium, prima universitate privată din România, cu predare
în limba maghiară. De asemenea există 3 licee de prestigiu cu predare în limba maghiară: Liceul
Teologic Romano-Catolic "Szent Laszlo", Liceul Teoretic Reformat "Lorantffy Zsuzsanna",
Liceul Teoretic "Ady Endre".
Una dintre cele mai proeminente personalități a comunității maghiare orădene a fost poetul și
gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea.Viața culturală
a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens Teatrul de Stat, Teatrul
Arcadia și Filarmonica de Statau secții maghiare.După religie, maghiarii orădeni sunt în mare
parte fie romano-catolici, fie reformați.Printre cele mai importante edificii religioase
sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig".
În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum Reggeli
Újság și Bihari Napló. Totodată postul de radio Partium emite în limba maghiară, iar postul de
televiziune local TVS are câteva emisiuni dedicate acestei comunități.
Cartiere
Între anii 1991 și 2011 Oradea a fost împărțită în 11 cartiere, dispuse circular în jurul Centrului
Civic, vechiul centru al orașului:
Cantemir
Episcopia Bihor
Iorga
Ioșia
Ioșia-Nord
Nufărul
Olosig
Oncea
Orașul Nou
Podgoria (Dealul
Viilor)
Rogerius
Salca
Seleuș
Subcetate
Velența
Tokai
Harta celor 30 de cartiere actuale
Începând cu ianuarie 2011, datorită dezvoltării și extinderii orașului, Consiliul Local,
reprezentanții Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai
Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bihor au stabilit delimitarea
cartierelor din Municipiul Oradea în număr de 30, precum și denumirea acestora:
Orașul Nou
Subcetate
Dorobanților
Universității
Splaiul Crișanei
Calea Aradului
Ioșia
Ioșia-Nord
Decebal-Dacia
Rogerius
Nufărul
Nicolae
Grigorescu
Calea
Sântandrei
Olosig
Velența
Dimitrie
Cantemir
Salca
Europa
Nicolae Iorga
Gheorghe Doja
Dragoș Vodă
Mihai Eminescu
Seleuș
Ioșia-Sud
Zona Industrială
Vest
Episcopia Bihor
Oncea
Podgoria
Tokai
Zona Industrială
Est
Zona Metropolitană Oradea
Zona metropolitană Oradea include municipiul Oradea și 11 comune suburbane:
Suprafața totală este de 72.226 ha. Populația totală a zonei metropolitane era în 2002 de 249.746
locuitori, din care 68.2% români, 28.7% maghiari, 2% țigani, 1.1% alte etnii.
Asociația urmărește prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabilă, ca teritoriul zonei
metropolitane Oradea să devină în perspectivă un spațiu urbanistic comun integrat. Zona
metropolitană Oradea este membră în rețeaua europeană a regiunilor și zonelor
metropolitane METREX.
2.3. Transporturile
Obiectivul unei politici de transport durabil constă în faptul că sistemul de transport al unui
oraş satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii. Sistemele de transport urban
eficiente sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţilor, având un impact semnificativ
asupra creşterii economice.
Ministerul Transporturilor este organizat si functioneaza potrivit dispozitiilor Hotararii
Guvernului nr. 367/2007, are personalitate juridica si reprezinta autoritatea de stat in domeniul
transporturilor.
Structura organizatorica a Ministerului Transporturilor.
Ministerul Transporturilor, in calitatea sa de organ de specialitate al administratiei publice
centrale, indeplineste urmatoarele atributii principale:
1. elaboreaza si supune spre aprobare cadrul legislativ privind domeniul transporturilor,
administrarea si utilizarea infrastructurii de transport si punerea acestei infrastructuri la
dispozitia utilizatorilor, potrivit legii;
2. elaboreaza politica economica in domeniul transporturilor;
3. elaboreaza strategiile de dezvoltare in domeniul infrastructurii de transport, precum si a
activitatilor de transport;
4. elaboreaza si implementeaza strategii, politici, programe privind reteaua de drumuri
publice din Romania: drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, si strazi;
5. elaboreaza politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale si a transportului
combinat;
6. coordoneaza, monitorizeaza si sprijina indeplinirea obligatiilor care decurg din
prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, a celorlalte
angajamente rezultate din procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana,
precum si a strategiilor si programelor nationale adoptate in contextul politicilor Uniunii
Europene, in domeniul sau de competenta;
7. comunica Comisiei Europene si/sau statelor membre toate masurile rezultate din
directivele comunitare transpuse, potrivit domeniului sau de responsabilitate;
8. aproba tarifele percepute de institutiile publice din subordine pentru eliberarea de
autorizatii si licente, precum si cuantumul redeventelor ce se obtin prin concesionarea
infrastructurilor de transport apartinand domeniului public aflate in administrarea sa,
potrivit legii;
9. asigura tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de transport
deschise accesului public;
10. sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public;
Tramvaie(118 vehicule)
Autobuze(81 vehicule)
Dube(22 vehicule)
Alte vehicule(16 vehicule)
KT4D(30 vehicule)Tatra T4 (88 vehicule)
Rocar DeSimon (3 vehicule)Liaz (8 vehicule)Mercedes (12 vehicule)Ikarus (6 vehicule)DAC (2 vehicule)
Rocar (22 vehicule)
Interventii (3vehicule)Pluguri (2 vehicule)Tractoare (1vehicul)
Tramvaiele din Oradea sunt singurele noi din ţară şi cele mai scumpe. O garnitură a costat 2,7
milioane de euro. „De foarte multă vreme în România s-a cumpărat doar tramvaie second –
hand, care aveau cel puţin 30 de ani vechime. Garniturile care circula in Oradea poartă numele
ULF (ultra low floor – podea ultra joasă), au lungimea de 24 de metri, podeaua coborâtă pe toată
suprafaţa, în proporţie de 100%, ceea ce facilitează accesul copiilor şi al persoanelor imobilizate
în scaune cu rotile. Sunt dotate cu aer condiţionat iar mărimea uşilor asigură un flux mare de
călători, astfel încât timpii de staţionare să scadă. Capacitatea unei astfel de garnituri este de 195
de pasageri. Orădenii pot călători cu autobuze noi, mărcile Volvo Alfa Localo şi Alfa Atomic
Iveco Midi. Regia Autonomă Oradea Transport Local a achiziţionat 36 de autobuze noi care au
fost livrate şi au intrat în trafic. În primul lot au fost livrate 12 autobuze, de capacitate standard,
iar în cel de-al doilea 24 de autobuze de capacitate medie, în termenii iniţiali ai negocierii
discutându-se de preţul de 210.000 de euro pe bucată.
Oradea dispune de Aeroportul Internațional Oradea, ce deservește companii aeriene interne și
externe, fiind principala poartă de intrare în țară din zona nord-vestică. În prezent de pe
Aeroportul Internațional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnic, iar
companiile Carpatair și Club Air efectuează curse regulate spre diferite destinații din
Germania, Italia, Franța, Grecia (Milano, Torino, Munchen, Dusseldorf, Paris, Atena, etc.). De
asemenea compania Țiriac Travel efectuează ocazional zboruri particulare.
Oradea reprezintă cel mai important nod feroviar din nord-vestul țării. Este tranzitat
deMagistrala Principală 300 București-Oradea. Pe lângă această magistrală, din Oradea mai
pornesc liniile 310 spre Arad și Timișoara, 314 spre Băile Felix și 402 spre Satu Mare.
Astăzi municipiul dispune de 4 gări:
Oradea - Gara Centrală (trafic intern și internațional de călători)
Oradea Est - Velența (stație de triaj și transport călători-navetiști)
Oradea Vest - Ioșia (stație de triaj și transport călători-navetiști)
Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei și transport călători-navetiști)
Legături zilnice cu Intercity se fac către destinațiile:
Timișoara Nord
Cluj Napoca
București Nord
Brașov
Arad
Satu Mare
Baia Mare
Suceava
Iași
Ploiești Vest
Sfântu Gheorghe
Miercurea Ciuc
ConstanțaDrumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671
Parcul existent de tramvaie este de 66 buc.
32 de tramvaie cu articulatie
21 de garnituri formate din vagon motor si remorca
13 vagon motor
Zilnic ies pe traseu 46 de tramvaie.
Parcul existent de autobuze este de 63 buc.
55 de autobuze 8 microbuze
Zilnic ies pe traseu 48 de autobuze.
Persoana de contact: ing. Grozescu ElenaTelefon: 137000 interior 159
Sesizarile dumneavoastra se pot depune zilnic intre orele 8:00 - 15:00 la camera 23. Primaria Oradea.
Linii autobuze
Linia descriere
Gara de est - Piaţa Devei - Henrik Ibsen / Henrik Ibsen - Piaţa Devei - Gara de est
Gara Centrală - Gara Episcopia / Gara Episcopia - Gara Centrală
Nufărul - Piaţa Unirii / Piaţa Unirii - Nufărul
Aleea Gojdu - Parc 1 Decembrie - Spit. Judeţean - Gh. Doja / Gh. Doja - Spit. Judeţean - Parc 1 Decembrie - Aleea Gojdu
Universitate C.L. - Piaţa Unirii - Podului / Podului - Piaţa Unirii - Universitate C.L.
Parc 1 Decembrie - Podgoria / Podgoria - Parc 1 Decembrie
Piaţa 1 Decembrie - Romeur - Metro / Metro - Romeur - Piaţa 1 Decembrie
Pod C.F.R. - Maternitate - Complex Seleusului / Complex Seleusului - C.Civic - Pod C.F.R.
Gara Centrală - Bihorului Pod / Bihorului Pod - Gara Centrală
Carrefour Era - Dacia Pasaj / Dacia Pasaj - Carrefour Era
Nufărul - Real / Real - Nufărul
Real - Doinei (B-dul Decebal) / Doinei (B-dul Decebal) - Real
Gara Centrală - Real II / Real II - Gara Centrală
Carrefour Era - Piața Cetății / Piața Cetății - Carrefour Era
Pod CFR - Macon / Macon - Pod CFR
Oradea Shopping City - Fagului / Fagului - Oradea Shopping City
Oradea Shopping City - Episcopia Greco-Catolica / Episcopia Greco-Catolica - Oradea Shopping
Linii tramvaie
Linia descriere
Pod C.F.R. - Gara Centrală - Piaţa Unirii - Pod C.F.R.
Pod C.F.R. - Sinteza - Pod C.F.R.
Pod C.F.R. - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Pod C.F.R.
Nufărul - Piaţa Unirii - Ioşia - Piaţa Unirii - Nufărul
Nufărul - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Nufărul - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Nufărul
Nufărul - Gara Centrală - Piaţa Unirii - Nufărul
Tarife bilete şi abonamente
Tarife titluri de transport valabile din: 01 mai 2011
Denumire titlu transport Valabilitate Preţ Observaţii
Bilet cu o singură călătorie 1 călătorie 2,00 RON se obţin numai de la automate de bilete
Bilet valabil 2 călătorii 2 călătorii 4,00 RON se validează la urcare în mijlocul de transport
Abonament valabil pe toate liniile toate liniile 60 RON valabile începând cu 01.05.2011
Abonament pentru 1 zi toate liniile 10 RON
Abonament săptămânal toate liniile 30,00 RON
Abonament lunar nenominalizat toate liniile 130 RON
Abonamente cu reducere 50% elevi şi studenţi toate liniile 30,00 RON
Abonament săptămânal cu reducere 50% elevi şi studenţi toate liniile 15,00 RON
Bilet cu o singură călătorie eliberat in mijlocul de transport
1 călătorie 3,00 RON numai pe rutele periferice a liniilor de autobuz
Abonament compensat 100% preşcolari toate liniile 0,10 RON
Tichet pentru abonament cu plic plastic 0,20 RON
2.3. Sănătatea
Fiind centrul Crișanei și al Bihorului, Oradea dispune de aproape toate serviciile medicale.
La dispoziția populației stau 6 spitale de stat, printre care cele mai importante sunt Spitalul
Clinic Județean, Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" cu cea mai mare secție de
pediatrie din județ, Spitalul Militar, Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie, primele două
dispunând și de servicii de urgență. Pe lângă spitalele de stat sunt autorizate multe dispensare și
cabinete medicale, un centru de recoltare și conservare a sângelui, Serviciul de Ambulanță,
Spitalul și Centrul de Diagnostic și Tratament "Pelican", Spitalul "Arsmed", etc. Policlinicile și
farmaciile întregesc sistemul sanitar local, iar multe dintre ele au programe permanente. Un loc
deosebit de important ocupă stațiunile Băile Felix și Băile 1 mai, care au o reputație
internațională în tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, respirator, ale sistemului nervos
central și periferic, precum și al unor boli asociate, prin utilizarea resurselor de apă termală,
folosite în scopuri curative .
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Spitale 17 16 17 17 17 15 15 15
Policlinici 21 18 2 1 1 1 1 1
Dispensare medicale
Total 193 190 25 9 10 8 6 5
Teritoriale 124 125 - - - - - -
Centre de sănătate - 2 4 4 4 3 3 3
Creşe 25 20 17 17 15 15 15 14
Farmacii 1) 80 36 18 18 17 17 17 191) Inclusiv puncte farmaceutice.
Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar, la 31 decembrie
număr
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Paturi în spitale 1) 5659 5609 5556 4528 4613 4566
Medici 2) 1342 1621 1702 1554 1231 1185
Stomatologi 238 304 316 378 291 365
Farmacişti 297 311 311 308 279 280
Personal sanitar mediu 3525 3523 3738 3510 3335 3782
1) Inclusiv paturile din centrele
de sănătate.2) Exclusiv stomatologi.
Principalele unităţi sanitare, cu proprietate privată
Anul
număr unităţi
Spitale Policlinici
Cabinete
medicale de
familie
Cabinete medicale
de medicină generală
Cabinete
medicale de
specialitate
Cabinete
stomatologice
2005 - 6 105 15 114 248
2.4. Consumul
Consumul de alimente
Econtext a realizat o analiză a consumului de alimente din 2001 până în 2010 şi a constatat că,
deşi de la începutul perioadei analizate consumul a crescut, din 2009 acesta a înregistrat o
scădere la mai toate alimentele. În calcul a fost luat consumul următoarelor 10 produse
alimentare: pâine, mălai, orez, carne proaspătă, preparate din carne (mezeluri), peşte, lapte,
brânzeturi şi smântână, brânză de vacă şi caşcaval.
Anul trecut s-a consumat mai puţină pâine, carne proaspătă, mezeluri, brânzeturi şi smântână,
brânză de vacă şi caşcaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez şi lapte. Singurul produs la
care consumul a crescut este peştele.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat în consumul de pâine, potrivit Econtext. În 2010 se
mananca, în medie, 7,8 kilograme de pâine pe lună, aceasta fiind cea mai redusă cantitate din
2001 până în prezent.
Carnea proaspătă a fost cumpărată în cantităţi mai mari în 2009 comparativ cu anul precedent,
pentru ca în 2010 consumul să scadă din nou. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul preparatelor
din carne, brânzeturilor şi caşcavalului.
La peşte situaţia stă tocmai invers. În 2010 se mananca, în medie, 0,59 kilograme de peşte pe
lună, adică cea mai mare valoare din ultimii zece ani.
Analizând întregul interval, 2001 – 2010, observăm că s-a dublat consumul de carne
proaspătă şi peşte, iar cel de caşcaval aproape s-a triplat. Şi consumul de lapte şi brânzeturi a
crescut, cu aproximativ 50%.
Foarte important: este vorba despre consumul alimentelor care au fost cumpărate, nu produse în
propria gospodărie.
Sursă: Econtext
2.5.Canalizare publică şi spaţii verzi
Judeţul Bihor UM
Localităţi cu instalaţii de canalizare publică
Total, din care: număr 21
Municipii şi oraşe număr 9
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică km 866
Romania se confrunta cu o lipsa tot mai acuta a spatiilor verzi. Potrivit studiilor de specialitate,
tinand cont de relieful si clima Romaniei, suprafata impadurita ar trebui sa fie de 40-45% din
suprafata totala a tarii. In prezent, aceasta abia ajunge la 26%.
Astfel, suprafata impadurita este de 30%, sub media existenta la nivelul continentului.
Totodata, suprafata totala a spatiilor verzi din interiorul localitatilor se diminueaza vizibil in
fiecare an, fiind departe de necesarul prevazut de normele europene.
Pe de alta parte, organizatiile neguvernamentale din Romania vor sa se implice in proiecte de
protectia mediului, dar nu dispun de fondurile necesare desfasurarii lor.
Suprafata orasului Oradea este de 11.610 ha – suprafata administrativa impartita in: 7.715 ha
intravilan si 3.895 ha extravilan. Studiul arata ca suprafata spatiului verde amenajat este de 510
ha, suprafata terenurilor degradate ce pot fi amenajate ca zone verzi este de 66 ha, iar suprafata
cimitirelor de 87 ha.
Totodata, studiul evidentiaza faptul ca in municipiu exista 52% gazon neamenajat si 15%
gazon amenajat. Numarul total de arbori inventariati prin acest studiu este de 124.914 exemplare.
Fata de norma prevazuta de legislatie, de 26 mp/cap de locuitor, in municipiu avem un deficit de
20 ha spatii verzi.
Parcuri noi
Pentru Dealul Ciuperca, este in plan amenajarea unui parc botanic, pana in 2014, in suprafata
de 4-5 hectare. De asemenea, in toamna va incepe amenajarea parcului Padis, situat in sudul
cartierului Iosia.
De asemenea, administratia locala are planuri pentru amenajarea unui parc in zona Nufarul II
– Adona (1 ha). O noua oaza verde ar trebui sa-si faca loc in zonei fostului Poligon (teritoriul
cuprins intre fostul abator si Calea Aradului – 0,4 ha), iar o alta pe strada Ion Bogdan (0,5 ha),
pe spatiul unei foste zone de insecticide. De asemenea, in zona Spitalului Judetean, la statiunea
de cercetare, se vor amenaja 1-2 hectare de parc, cu acordul Universitatii. O zona verde va fi si
de-a lungul Petei (intre Universitate si Cantemir)
2.6. Venitul.
Concepte.
Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură
cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar)
potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu
sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat
(indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele
plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume
plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă,
sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masă).
Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a:
impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei
individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru
şomaj.
Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către
agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin şi numărul mediu de
salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza
efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă
întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de
muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite
pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă,
detaşaţi la lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost
suspendat.
Indicele câştigului salarial nominal brut se calculează ca raport între câştigul salarial mediu
nominal brut din luna curentă şi cel din luna de comparaţie, exprimat procentual.
Indicele câştigului salarial nominal net se calculează ca raport între câştigul salarial mediu
nominal net din luna curentă şi cel din luna de comparaţie, exprimat procentual.
Indicele câştigului salarial real se calculează ca raport între indicele câştigului salarial nominal
mediu net şi indicele general al preţurilor de consum al populaţiei, exprimat procentual.
Sursa: Institutul National de Statistica, Directia judeteana Bihor. http://www.bihor.insse.ro
Date statistice pentru Romania
Venitul mediu lunar al unei familii în trimestrul al treilea al lui 2010 a fost de aproape 2200 de
lei, adică puţin peste 500 de euro. De asemenea, un român a avut un venit mediu de 770 de lei pe
lună.
Cea mai importantă sursă de venituri a românilor o reprezintă salariile, aproape jumătate
din banii câştigaţi în fiecare lună. Veniturile din prestaţiile sociale, adică pensii şi
indemnizaţii, au însemnat aproape 27% din banii lunari ai unei familii. Veniturile din
agricultură sunt nesemnificative - 3,5%.
Peste 90% din veniturile unei familii înseamnă cheltuieli curente. Un român cheltuieşte
aproape 700 de lei pentru a se întreţine lună de lună. Cei mai mulţi bani sunt daţi pe mâncare,
peste 40% din venitul lunar înseamnă bani cheltuiţi pe alimente, apă şi sucuri.
Iată cum au arătat cheltuielile românilor în perioada iulie-septembrie 2010, potrivit INS:
- 41% alimente şi băuturi nealcoolice
- 15,7% întreţinere locuinţă şi combustibili
- 7,8% băuturi alcoolice, tutun
- 5,3% îmbrăcăminte şi încălţăminte
- 5% recreere şi cultură
- 4,8% sănătate
- 0,5% educaţie
Sursa: http://www.realitatea.net/venitul-mediu-lunar-pe-familie-in-romania-aproximativ-500-de-
euro_788372.html#ixzz1szHy6yTd
Sectoarele cu cele mai mari salarii ( exprimate in euro )
1. Banci salariu mediu = 1.500
2. It 1.000
3. Bunuri de larg consum 1.000
4. Servicii Financiare 900
5. Transporturi aeriene 900
6. Consultanta 800
7. Telecomunicatii 700
8. Energie 700
9. Petrol si gaze 600
10. Farmaceutice 550
Sursa: http://legislatiamuncii.manager.ro/a/1843/top-10-sectoare-de-activitate-cu-cele-mai-mari-salarii-din-
romania.html
Date statistice pentru judetul Bihor si Oradea
Indicele preţurilor de consum
Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2010, faţă de luna anterioară a fost de 101,68% pe
total. În structură - preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,4%, preţurile mărfurilor
nealimentare cu 3,2%, iar tarifele serviciilor au scăzut cu 0,4%. Faţă de luna ianuarie 2009,
preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,1%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele
serviciilor au crescut cu 10,3% respectiv 3,9%. În cadrul grupei de produse alimentare, cele mai
mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la cartofi (+2,1), ouă (+1,8%), fructe proaspete (+1,7).
Scăderile de preţ în grupa produselor alimentare au fost nesemnificative. La mărfurile
nealimentare, s-au înregistrat creşteri ale preţurilor la majoritatea grupelor, cele mai importante
fiind la tutun ţigări (+13,9%); energie electrică (+4,2%); combustibili (+3,4%). În cadrul
serviciilor grupa la care se evidenţiază o creştere semnificativă de preţ este: apa, canal,
salubritate +1,2%.
Câştigul salarial mediu brut şi net în luna februarie 2008
Numărul mediu de salariaţi din oraşul Oradea este de circa 86.000.
În Oradea îşi desfăşurau activitatea la sfârşitul anului 2006, 12243 de societăţi comerciale,
respectiv 9401 societăţi comerciale erau active.
Salar
iul
medi
u net
Salar
iul
medi
u
brut
Ron
JudeţAgr.+Silv.
+Pisc.
Ind.
+Constr.
Servi
cii
TOTAL
ROMÂ
NIA
1543 1134 1367 1682
CLUJ 1193 1612 1231 1510 1679
TIMIŞ 1095 1489 1170 1458 1534
ARAD 954 1288 1261 1233 1349
BISTRI
ŢA-
NĂSĂU
D
944 1273 1019 1182 1371
SĂLAJ 931 1236 1048 1195 1275
SATU
MARE928 1232 919 1104 1402
BIHOR 884 1192 1259 1022 1328
Comparativ cu judeţele şi municipiile învecinate, Bihorul şi Oradea sunt în coada
clasamentului.
Concluzia este că venitul mediu brut la nivelul judeţului Bihor este cu peste 20% mai mic decât
media naţională, iar la nivelul comerţului, serviciilor, construcţiilor si industriei, decalajul
venitului mediu brut este de aproximativ 30 % faţă de media naţională pentru sectoarele indicate.
Menţionăm că aceste sectoare de activitate sunt preponderente în economia oraşului Oradea.
Câştigul salarial mediu brut şi net în luna decembrie 2011
Diferenţa între salariul mediu nominal net în judeţul Bihor şi salariul mediu nominal net
pe ţară la sfârşitul anului trecut a fost de 452 de lei. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistiscă
Bihor, în luna decembrie, câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2011 în judeţul Bihor a
fost de 1.588 lei/persoană, în creştere cu 1,60% faţă de câştigul salarial mediu brut înregistrat în
luna precedentă.
Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2011 în judeţul Bihor a fost de 1.152 lei/ persoană,
în creştere cu 1,68% faţă de cel înregistrat în luna anterioară. La nivel naţional, câştigul salarial
mediu nominal brut în luna decembrie 2011 a fost de 2.209 lei, în creştere cu 155 lei faţă de luna
noiembrie.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.604 lei, în creştere faţă de luna anterioară cu 113
lei (7,6%).
Pe categorii
Câştiguri salariale medii brute peste media judeţului au realizat salariaţii din agricultură,
vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură (1.651 lei); servicii (1.594 lei). Câştiguri
salariale medii brute sub media judeţului au realizat salariaţii din industrie şi construcţii (1.578
lei).
Câştiguri salariale medii nete peste media judeţului au realizat salariaţii din agricultură,
vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură (1.212 lei) şi salariaţii din industrie şi
construcţii (1.153 lei). Câştiguri salariale medii nete sub media judeţului au realizat salariaţii din
servicii (1.149 lei).
Potrivit site-ului Econtext, care citează date ale Comisiei Naţionale de Prognoză, judeţul Bihor
are şi în 2012 cel mai mic salariu net din ţară, cel mai ridicat fiind, după cum era de aşteptat, al
bucureştenilor: 2.107 de lei pe lună. "La polul opus, cel mai mic salariu rămâne tot în Bihor, ca şi
până acum: 1.132 lei pe lună. Aproape la jumătate faţă de Bucureşti", notează Econtext.
Comparativ cu 2011, în Bihor, salariul a crescut, de la 1.078 la 1.132.Potrivit topului, după
Bucureşti, urmează Ilfov, cu 1.915 de lei, în medie pe lună şi Gorj, cu 1.681 de lei pe lună.La
coadă, cu un salariu ceva mai mare decât în Bihor se situează Covasna, cu un salariu net de 1.150
de lei şi Maramureş, cu 1.144 de lei.
Dinamica veniturilor
Nivelul veniturilor realizate de către populaţie şi dinamica acestora este reflectată de cota de
47% din impozitul pe venit, care, conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,
revine unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de
impozit pe venit.
Localit
ate2005 2006 2007
Dina
mică
TIMIŞ
OARA
92.98
5.000
132.83
1.000
206.35
7.000122%
CLUJ
NAPO
CA
90.41
4.000
136.12
1.000
219.00
7.000143%
ARAD46.04
8.000
72.582
.000
93.125
.000102%
ORAD
EA
44.68
6.000
65.985
.000
92.489
.000107%
Indicatori ai mediului de afaceri
Conform datelor oficiale, cifra de afaceri realizată în 2006 de firmele din Oradea este de
8.548.295.698 RON.
Distribuţia acesteia pe ramuri este următoarea:
RamurăCifră de
afaceri
Valoare
%
Comerţ 3.980469.205 47%
Industrie 2.498.931.199 29%
Construcţii 1.035.808.261 12%
Servicii 1.033.087.033 12%
Total 8.548.295.698 100%
Cifra medie de afaceri este de 909.296 RON/firmă activă
Într-un clasament al economiilor locale stabilit după cifra medie de afaceri, în zona de nord-
vest şi vest al României Oradea este pe un loc codaş.
LOCALI
TATE
CIFR
A
MEDI
E DE
AFAC
ERI
FIR
ME
ACT
IVE
CIFRA
DE
AFACE
RI
TOTAL
Ă
TIMIŞOA
RA
1.262.
430
12.50
1
15.781.63
6.083
ARAD1.250.
3346.161
7.703.305
.154
CLUJ
NAPOCA
1.238.
479
14.38
1
17.810.56
1.813
ZALĂU1.203.
6062.332
2.806.808
.665
BISTRIŢ
A
1.025.
1403.239
3.320.427
.428
SATU
MARE
1.021.
8503.829
3.912.666
.508
ORADEA909.29
69.401
8.548.295
.698
Veniturile in sistemul de invatamant la 1 mai 2009 in Oradea.
Salariul de bază mediu lunar al unui profesor universitar orădean este de 4.264 lei, în condițiile
în care UO se poate mândri cu 128 de profesori universitari, aceștia reprezentând circa 10% din
cele 1.272 cadre didactice. Cei 190 de conferențiari universitari din Oradea câștigă un salariu
mediu lunar de 2.250 de lei. Șefii de lucrări, 430 la număr, au salarii de bază medii de 1.700 de
lei. Fiecare dintre cei 366 de asistenți universitari câștigă 1.497 lei, în timp ce preparatorii
universitari iau circa 1.300 de lei.
Somajul. Date statistice pentru judetul Bihor si Oradea
INDICATORI
SEPTEMBRIE 2011
TOTAL FEMEI
Total şomeri
inregistrati
(persoane) din care:
10517 5038
Aflaţi în
plată
4515 2540
- indemnizatie de somaj
(75 % )
3392 1974
- indemnizatie de somaj
(50 % )
1123 566
Şomeri
neindemnizaţi
6002 2498
Rata şomajului ( % ) 3,76 3,89
1.1 Repartizarea şomerilor indemnizaţi pe categorii de vârstă şi sex
CATEGORII DE
VÂRSTĂSEPTEMBRIE 2011
TOTAL FEMEI
Sub 25 de ani 1182 609
Între 25- 29 de ani 330 221
Între 30- 39 de ani 1151 752
Între 40- 49 de ani 1147 627
Între 50- 55 de ani 408 214
Peste 55 de ani 297 117
TOTAL 4515 2540
1.2Repartizarea şomerilor neindemnizati pe categorii de vârstă şi sex
CATEGORII DE
VÂRSTĂSEPTEMBRIE 2011
TOTAL FEMEI
Sub 25 de ani 1569 703
Între 25- 29 de ani 734 222
Între 30- 39 de ani 1539 571
Între 40- 49 de ani 1172 586
Între 50- 55 de ani 507 222
Peste 55 de ani 431 194
TOTAL 6002 2498
1.3 Repartizarea numarului de someri indemnizati la nivel judetean pe nivel de pregatire
profesionala
NIVEL DE
PREGATIRE
SEPTEMBRIE 2011
TOTAL FEMEI
MUNCITORI1614 792
STUDII MEDII 2232 1303
STUDII SUPERIOARE 669 445
TOTAL JUDET 4515 2540
1.4. Repartizarea numarului de somerilor neindemnizati la nivel judetean pe nivel de pregatire
profesionala
NIVEL DE PREGATIRESEPTEMBRIE 2011
TOTAL FEMEI
MUNCITORI4754 1759
STUDII MEDII 762 403
STUDII SUPERIOARE 486 326
TOTAL JUDET 6002 2498
In municipiul Oradea situatia persoanelor aflate in somaj in luna septembrie 2011 este
urmatoarea :
Numarul total al somerilor : 2078 dintre care femei 1243 iar barbati 835.
Spre comparatie Rata şomajului la 28.02.2011 a fost de 5,3%. Pe sexe, rata şomajului a fost de
6,2% la persoanele de sex masculin şi 4,3% la persoanele
2.6. Cultura și educatieDate generale, numarul si activitatea bibliotecilor si a centrelor culturale din Oradea
Educaţia este unul din pilonii stabilirii stării de sănătate al unei naţiuni. Educaţia
pentru cultură este definitorie în formarea individului. În plan local educaţia se realizează atât
în unităţi de stat, cât şi în unităţi de învăţământ privat. Învăţământul de stat se desfăşoară într-un
număr de 16 şcoli primare, 24 de licee şi o universitate. Învăţământul preuniversitar orădean se
bazează pe un singur liceu privat, iar cel universitar pe 4 unităţi (Agora, Emanuel, Partium şi
Spiru Haret). În învăţământul preuniversitar orădean se educă aproximativ 35.000 elevi, iar în
Universitatea Oradea sunt scolarizaţi aproximativ 28.000 studenţi, elevi şi studenţi ce se pot
constitui într-un important public pentru evenimentele culturale orădene.
Universitati Licee Scoli primare 16
05
1015202530
Universitati- 5; Licee- 24; Scoli primare- 16.
44%
56%
Numar studentiNumar elevi
Lista şcolilor din Oradea. Învățământ preuniversitar.
Licee, Colegii, Grupuri Școlare:
Liceul Teoretic "Aurel Lazăr" Liceul Teoretic "Ady
Endre" Liceul Teoretic "Don
Orione" Liceul Teoretic "Lucian
Blaga" Liceul Teoretic
Reformat "Lorantffi
Colegiul Economic "Partenie Cosma"
Colegiul Național "Emanuil Gojdu"
Colegiul Național "Mihai Eminescu"
Grupul Școlar "Andrei Șaguna"
Grupul Școlar "Transilvania"
Grupul Școlar Sanitar "Vasile Voiculescu"
Școala cu clasele I-VIII "Ion Bogdan" (nr. 13)
Școala Germană cu clasele I-VIII "Dacia" (nr. 14)
Școala cu clasele I-VIII nr.16
Școala cu clasele I-VIII "Andrei Mureșanu" (nr. 17)
Școala cu clasele I-VIII "Octavian Goga" (nr.
Zsuzsanna" Liceul Teoretic "Onisifor
Ghibu" Liceul Teologic Greco-
Catolic Liceul Teologic Baptist
"Emanuel" Liceul Teologic
Penticostal Liceul Teologic
Romano-Catolic "Szent Laszlo"
Liceul Pedagogic "Iosif Vulcan"
Liceul cu Program Sportiv "Bihorul"
Liceul de Artă Colegiul Tehnic
"Constantin Brâncuși" Colegiul Tehnic
"Dimitrie Leonida" Colegiul Tehnic "Mihai
Viteazul" Colegiul Tehnic "Traian
Vuia"
Școli Primare, Gimnazii:
Școala cu clasele I-VIII, nr. 1
Școala cu clasele I-VIII "Alexandru Roman"
Școala cu clasele I-VIII "Oltea Doamna" (nr. 4)
Școala cu clasele I-VIII, nr.5
Școala cu clasele I-VIII "Dimitrie Cantemir"
Școala cu clasele I-VIII "Lucreția Suciu" (nr. 7)
Școala cu clasele I-VIII "Sextil Pușcariu" (fosta nr. 8)
Școala cu clasele I-VIII nr.9
Școala cu clasele I-VIII "Decebal" (fosta nr. 10)
Școala cu clasele I-VIII nr.11
Școala cu clasele I-VIII "Avram Iancu" (nr. 12)
18)
Școli de Arte și Meserii
Școala Profesională nr. 1 (băieți - învățământ special)
Școala Profesională nr. 2 (fete - învățământ special)
Școala Tehnică Postliceală “Henri Coandă”
Școli Speciale
Școala cu Învățământ Special cu clasele I-VIII nr. 1
Școala Specială cu clasele I-VIII nr.2
Școala Specială cu clasele I-VIII nr. 3
liceeScoli primareScoli de arte si meseriiScoli speciale
Licee- 23; Scoli primare-16; Scoli de arte si meserii-3;Scoli speciale-3.Universitati din Oradea:
Universitatea din Oradea Universitatea Creștină Partium Universitatea Emanuel Universitatea AGORA Universitatea Spiru Haret
Universitati Oradea
Universitatea din Oradea funcţionează cu 18 facultăţi, acestea oferind pieţei muncii personal
calificat în mai multe domenii de activitate. Cele 18 facultăţi sunt: Facultatea de Arhitectură şi
Construcţii, Facultatea de Arte Vizuale, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de
Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, Facultatea de Energetică, Facultatea de Inginerie
Managerială şi Tehnologică, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii internaţionale, Facultatea
de Litere, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea de Muzică, Facultatea de Protecţia
Mediului, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Ştiinţe Juridice,
Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane,
Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Textile şi Pielărie. Instituţia de învăţământ
superior oferă specializări la învaţământ universitar de licenţă: 53 de domenii cu
124 specializări, specializari la învaţământul postuniversitar (fără doctorat): 121, domenii de
doctorat (Inginerie electrică, Inginerie industrială, Energetică, Economie, Medicină, Biologie,
Istorie, Geografie, Filologie.
Oradea este unul din principalele centre educaționale din România. Aici se află Universitatea din
Oradea, una din cele mai mari și moderne universități din țară. De asemenea există și universități
private, precum Universitatea Agora, o institutie academică modernă fondată în anul 2000, și
Universitatea Emanuel, o școală academică baptistă, fondată în anul 2002. Tot la Oradea se
găsește una din cele mai vechi universități private din România, Universitatea Creștină Partium
(fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondată în 1990. Este totodată singura instituție
educațională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea.
Biblioteci in Oradea:
Biblioteca Universităţii din Oradea dispune de spaţii generoase (7.800 mp) pe cele 5 niveluri ale
clădirii. Acestea au permis organizarea colecţiilor pe domenii şi specializări în cele 6 săli de
lectură, cu un total de 640 de locuri şi cu posibilitatea de consultare a fondului de publicaţii al
bibliotecii în sistem de acces liber la raft.
Fondul de publicaţii al bibliotecii cuprinde peste 265.000 de cărţi, reviste, STAS-uri, brevete,
CD-uri, DVD-uri şi reprezintă printre altele aproximativ 70.000 de titluri de carte, din care
48.655 s-au introdus în catalogul informatizat prin programul de bibliotecă Liberty3. Sistemul
OPAC, de căutare on-line, permite găsirea acestor cărți, a periodicelor și a documentelor
electronice în baza de date a bibliotecii.
Colecţiile Bibliotecii au crescut an de an prin achiziţii, schimb de publicaţii cu cei peste 55 de
parteneri şi prin importante donaţii (Monica Lovinescu – Virgil Ierunca; Mircea Zaciu; M.C.
Demetrescu; Mugur Isărescu etc.).
Biblioteca judeţeană “Gheorghe Şincai ”
Este o bibliotecă publică de nivel judeţean, cu profil tradiţional enciclopedic în formarea
colecţiilor şi ale bazelor sale de date, având un bogat fond de patrimoniu şi documentar,
de peste o sută de mii de unităţi de evidenţă, din totalul colecţiilor, de peste 642 000 unităţi
de inventar.
INDICI PRINCIPALI DE PERFORMANŢĂ
ANUL CITITORI VIZITE ZILNIC TOTAL ÎMPRUMUT
1912 11 465 105 15 000 1968 15 687 580 414 017 1990 18 126 1100 321 607 1995 26 079 940 548 923 2000 30 628 1010 478 976
2004 înscrişi : 22 528
activi : 19 153 827 480 402
Prima Biblioteca publica a intregului oras Oradea s-a deschis la 23 septembrie 1911, pe strada principala.
Daca la sfarsitul anului 1915 se ajunsese la 13.743 de volume, in prezent Biblioteca are aproape 700.000.
Biblioteci in Bihor:
Biblioteca judeţeană “Gheorghe Şincai ” Bihor
Biblioteca Universităţii din Oradea
EDCOBiblioteca comunala TileagdBiblioteca comunala SântandreiBiblioteca comunala SânmartinBiblioteca comunala SăcădatBiblioteca comunala OșorheiBiblioteca comunala NojoridBiblioteca comunala Ineul de CrișBiblioteca comunala Hidișelul de SusBiblioteca comunala DrăgeștiBiblioteca comunala CiumeghiuBiblioteca comunala CetariuBiblioteca comunala BorșBiblioteca comunala BihariaCentre culturale in Oradea:
Teatrul de Stat
Teatrul pentru Copii și Tineret ArcadiaFilarmonica de StatMuzeul Țării CrișurilorMuzeul Militar NaționalMuzeul Memorial "Iosif Vulcan"
Muzeul Memorial "Ady Endre"Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea
Casa de Cultură a Municipiului
Casa de Cultură a Tineretului
Clubul de Dans Sportiv "Constructorul"
Clubul Copiilor
Asociația "Logic Club" Romania
Școala de Artă "Francisc Hubic"
Clubul Filatelic "Tempo"]
Teatrul Studio
Muzeul Memorial "Maria Haiduc"
Casa Memorială "Emanuil Gojdu"
Casa Memorială "Lucian Blaga"
Casa Memorială "Nicolae Jiga"
Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai"
Galeria Artiștilor Plastici
Revista Culturală "Familia"Centre de formare profesionala in Oradea:Centrul de Formare Profesională „Henri CoandăAJOFM BihorC.F.P. PERFECT SERVICE S. A.SC Public Euroconsulting SRLPracteam.Top 15 orase culturale din Romania
Pe primul loc intr-un top se situeaza Cluj-Napoca, cu un indice de vitalitate culturala de 1,09,
urmat de Sibiu, cu 0,88, Sfantu Gheorghe - 0,86, Timisoara - 0,84, Alba Iulia - 0,57, Iasi - 0,56,
Bistrita - 0,52, Targoviste - 0,47, Miercurea Ciuc - 0,44, Tg. Mures - 0,36, Constanta - 0,34,
Oradea - 0,33, Craiova - 0,27, Piatra Neamt - 0,25, Brasov - 0,17. Studiul a luat in considerare
infrastructura culturala, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare pentru cultura,
participarea la activitati culturale, economia creativa.
Cluj-NapocaSibiuSfantu Gheorghe TimisoaraAlba Iulia BistritaTargovisteMiercurea Ciuc Tg. Mures ConstantaOradeaCraiovaPiatra Neamt Brasov
.
2.7. SPORTUL
Şcoala de dans şi bune maniere Ars Nova s-a născut ca o încercare de a readuce orădenilor şansa
de a experimenta dansul în adevaratul sens al cuvântului, de a oferi fiecăruia posibilitatea
dezvoltarii personale pe care o poate aduce aceasta activitate – scopul fiind dincolo de
performanţa strict tehnică, formarea şi consolidarea unor valori prea puţin întâlnite în prezent –
stil, elegantă, încredere, armonie… Pe langă excelenţa în dans, Ars Nova promovează excelenţa
în plan personal, educând atat fizicul, cât şi psihicul. Şcoala a luat fiinţă cu 10 ani in urma, sub
conducerea a două gimnaste, multiple campioane naţionale, cu scopul de a continua şi a modela
noi talente în arta jazz-baletului, baletului clasic, a show-dance-ului şi a gimnasticii ritmice. De-a
lungul celor zece ani, şcoala a crescut constant, ajungând în prezent la un numar de aproximativ
100 de copii cu vârste între 3 şi 13 ani, care practică o gamă largă de cursuri: gimnastică de
iniţiere, gimnastică de întreţinere, balet, jazz-balet, show-dance, majorete şi gimnastică ritmică,
sub atenta coordonare a profesorilor de specialitate ai şcolii. Atenţia pe care o acordă fiecărei
sesiuni de pregatire, precum şi dedicaţia profesorilor în educarea copiilor şi inspirarea noţiunilor
de performanţa sau profesionalism se observă în participarea acestora la Campionate Naţionale,
Europene şi Mondiale, unde rezultatele n-au întarziat să apară. Scoala ofera in acelaşi timp
cursuri inedite şi pentru adulţi - aerobic dance, jazz-balet, precum şi ore private de aerobic şi
modelare corporală.
Terenuri sintetice de fotbal
Club de biliard si snooker
Skatepark Oradea
Langa Palatul Copiilor...
Un park de aprox 250mp, bara patrata de aprox 4 metri, half pipe de 3 metri, kickere, un
miniramp, 2 quoterpipe cu jumper intre ele (transfer) 2 quoaterpipe-uri lipite un minijumper. Se
poate practica skateboardingul,roller skate si biking.
Strandul Municipal Oradea
Ştrandul Municipal Oradea este situat pe malul stâng al Crişului Repede, între Hotelul
Continental şi Baza de agrement Dinamo, pe o suprafaţă de cca. 4 ha. Are o baza de agrement
compusă din 5 bazine, după cum urmează: •3 bazine mari care sunt alimentate cu apă rece în
amestec cu apă caldă geotermală având o temperatură maximă de 37˚C •1 bazin de înot
alimentat numai cu apă rece cu o temperatură maximă de 28˚C •1 bazin pentru copii alimentat
cu apă rece în amestec cu apă caldă geotermală cu o temperatură de maxim 37˚C iar în
apropierea acestuia se află amenajat un parc de joacă.Schimbul apei în bazinele mari se face la
2-3 zile cu primenire continuuă, iar la bazinul pentru copii schimbul apei se face zilnic. În
incinta ştrandului sunt 27 de duşuri cu apă caldă (max. 28˚C), 9 duşuri cu apă rece, 26 de
cabine de dezbrăcare, 2 grupuri sanitare si 6 unitati comerciale de alimentatie publica.
Parcul I.C Bratianu Oradea
Un parc foarte frumos cu multa verdeata si cateva banci noi. Aici puteti gasi 2 terenuri de
baschet unde va puteti intalni cu prietenii.
Bazin olimpic
Oradea are onoarea de a detine un bazin olimpic de 5,5 milioane euro cu un sistem de filtrare si
recirculare a apei realizat cu tehnologii de ultima ora. Construit din structuri metalice usoare in
forma de arc de cerc, acoperisul bazinului este mobil si are o deschidere a arcadelor de 51 de
metri. Ca si o atestare a unui bazin de calitate la Oradea, s-a organizat in iulie 2006, cand bazinul
nu era acoperit inca, Campionatele Europene de Polo pe Apa la juniori. Iar in martie 2008 a
gazduit turneul final de calificare la jocurile olimpice din Beijing 2008. Dimensiuni bazin:
Lungimea: 50 metri Latimea: 25 metri Suprafata: 1.250 metri patrati Volum: 3.000 metri cubi.
2.8.CRIMINALITATE IN ORADEA
Potrivit bilanţului de activitate pe anul 2008 realizat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean
Bihor, în judeţul nostru a crescut numărul infracţiunilor sesizate, la fel ca şi cel al
infracţiunilor soluţionate, îmbucurător fiind că, potrivit poliţiştilor, majoritatea faptelor
comise în cursul anului trecut nu sunt de mare criminalitate. Şeful IPJ Bihor, Liviu Popa, a
prezentat ieri activitatea oamenilor legii bihoreni, apreciind că Bihorul este, per ansamblu,
„un judeţ liniştit". Există însă şi capitole unde rezultatele nu sunt cele scontate. Spre
exemplu, numărul accidentelor rutiere grave şi cel al persoanelor decedate sau rănite grav
în cursul anului trecut nu a scăzut, aşa cum se spera, în ciuda acţiunilor preventive
desfăşurate în 2008.
Anul 2008 a fost unul bun din punct de vedere operativ, spun poliţiştii, chiar dacă majoritatea
categoriilor de infracţiuni comise în judeţul nostru au cunoscut creşteri. Astfel, anul trecut au fost
sesizate 15.463 de infracţiuni, cu 11% mai multe decât în 2007, numărul infracţiunilor constatate
a crescut de asemenea, la fel ca cel al infracţiunilor soluţionate (+1,5%). Tot în cursul anului
trecut, în Bihor a crescut cu 17% numărul înşelăciunilor, cu 21% numărul distrugerilor şi cu 21%
cel al ameninţărilor. „Aceste creşteri se datorează pe de o parte faptului că a crescut competenţa
Poliţiei, iar pe de altă parte, faptului că am ţinut foarte mult la înregistrarea corectă a
fenomenului infracţional, indiferent de cât de bine dă acest lucru la bilanţ. Important este că
aceste infracţiuni nu sunt cu violenţă ridicată, judeţul Bihor fiind unul cu o criminalitate
calificată redusă", a declarat comisarul şef Liviu Popa, şeful IPJ Bihor. Cea mai alarmantă
creştere este reprezentată de infracţiunile la regimul circulaţiei, în 2008 fiind înregistrate cu 65%
mai multe astfel de fapte faţă de 2007. „Nu putem să cerem fermitate poliţiştilor atâta vreme cât
legea este moale şi extrem de favorabilă celor care o încalcă. Un individ care conduce fără
permis, spre exemplu, nu este considerat pericol social", a precizat şeful Poliţiei bihorene. În
ceea ce priveşte zonele din judeţ unde se comit cele mai multe infracţiuni, acestea sunt Marghita,
Salonta, Aleşd şi Beiuş, în cazul ultimului municipiu fiind vorba în principal de infracţiuni la
regimul silvic. Pe de altă parte, dosarele privind infracţiuni economice au fost, majoritatea,
complexe, în ultimul an crescând cazurile de file CEC emise fără acoperire sau de credite
bancare obţinute pe baza unor documente false. Totuşi, spun poliţiştii, din luna septembrie a
anului trecut acest gen de infracţiuni au scăzut, în principal din cauza neacordării de credite de
către bănci. Tot potrivit bilanţului IPJ, în 2008 în Bihor au fost comise 104 tâlhării, 158 de furturi
din societăţi comerciale, 505 furturi din autoturisme, au fost confiscate 37 de arme neletale şi 24
letale şi au fost arestate 317 persoane, judeţul nostru fiind primul din ţară, după municipiul
Bucureşti, în privinţa numărului de arestaţi.
Chiar dacă majoritatea rezultatelor obţinute au fost apreciate drept pozitive de conducerea
Poliţiei bihorene, la capitolul accidente rutiere lucrurile nu s-au schimbat prea mult faţă de anul
trecut. În condiţiile în care judeţul nostru este unul de tranzit, cu valori de trafic care ajung zilnic,
pe DN1, la 17.000 de autovehicule, accidentele grave nu au lipsit. Mai exact, 74 de persoane şi-
au pierdut viaţa şi 167 au fost grav rănite în urma a 203 accidente produse în Bihor anul trecut.
Principalele cauze au fost tot viteza, depăşirile neregulamentare şi indisciplina pietonilor.
În 2008, au fost reţinute 428 de permise de conducere pentru alcool, 374 pentru viteză şi
3.597 pentru alte abateri. Şeful IPJ Bihor a ţinut să precizeze că de la montarea radarelor
fixe pe DN 1 şi în Sânmartin, în zonele monitorizate, de la instalarea sistemului de
supraveghere şi până acum nu s-a produs nici un accident rutier.
Ne-au "plecat" infractorii: Bihorul pe locul 39 în privinţa criminalitatii
Din cifrele statistice prezentate de şeful Poliţiei Bihor rezultă că în 2011, numărul infracţiunilor
comise pe raza judeţului a fost de 15.942, în scădere faţă de 2010, când s-au înregistrat 16.975 de
dosare penale.
Potrivit lui Bucur, la scăderea numărului de infracţiuni a contribuit şi îmbunătăţirea calităţii
activităţii poliţieneşti, unul din obiectivele principale urmărite de conducerea Inspectoratului pe
anul care a trecut. "Rezultatul este bun, ţinând cont de faptul că în 2010 am fost pe locul 27 la
nivel naţional iar acum suntem pe 39", a spus acesta..
La fel ca în anii precedenţi, cele mai multe infracţiuni au fost comise în mediul urban - 10.480.
"Un lucru îmbucurător este că infracţiunile stradale - tâlhăriile, furturile de buzunare, furturile
din societăţi comerciale, furturile de şi din maşini - sunt în continuă scădere. Faţă de 2005, de
pildă, când s-au înregistrat 1.389 de cazuri, anul trecut au fost doar 886", a explicat şeful Poliţiei
Bihor.
Deşi contestată de mulţi primari de comune, decizia de desfiinţare a posturilor de poliţie
comunale este lăudată de şeful Poliţiei Bihor. În opinia sa, înfiinţarea secţiilor de poliţie rurală a
dus la reducerea numărului infracţiunilor sesizate în mediul rural, de la 5.259 în anul 2010 la
5.020 în 2011, dar şi la creşterea vizibilităţii poliţiştilor pe teren.
"Reactivarea patrulării pe întreaga durată a unei zile a determinat o prezenţă activă a poliţiştilor
în zonele de competenţă şi o percepţie pozitivă din partea comunităţilor, în sensul creşterii
siguranţei acestora", a mai spus Bucur.
Recuperatori pentru stat
În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, poliţiştii Antifraudă au început cercetările faţă
de 939 de persoane, dintre care 37 în stare de reţinere sau arest, persoane acuzate de un
prejudiciu de 3.242.131 provocat bugetului de stat. Din suma totală, poliţiştii au reuşit să
recupereze 1.762.177 lei, adică peste jumătate, faţă de 2010, când din paguba de 6.566.410 lei
constatată de poliţişti, s-a recuperat doar 1.590.976.
"Măsurile ferme luate pentru combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei sunt vizibile. Pe
piaţa neagră a scăzut simţitor procentul de vânzare a ţigărilor la negru de la 30% la doar 16% iar
încasările statului din accize pe tutun, produse petroliere şi alcool au crescut", declară şeful
Poliţiei.
Munca la negru, considerată infracţiune începând de anul trecut, a dus deja la întocmirea a 100
de dosare penale şi la amenzi în valoare de 1.776.000 lei, aplicate angajatorilor prinşi cu
muncitori fără forme legale. În cele 537 de acţiuni organizate, poliţiştii au stabilit un prejudiciu
de 1.206.105 lei în sarcina patronilor firmelor verificate, sumă din care s-a recuperat 526.891 lei.
"În total, au fost identificate 615 persoane care lucrau fără forme legale. Cele mai multe cazuri s-
au constatat în domeniile construcţii, la firmele de pază, în comerţ, spălătorii şi vulcanizări auto,
industrie uşoară - pielărie şi încălţăminte", a arătat comisarul şef Bucur.
Hoţii de lemne, scăpaţi
Rezultatele nu sunt atât de bune în cazul infracţiunilor silvice, considerate ca fiind un fenomen
îngrijorător. Potrivit datelor centralizate, poliţiştii au efectuat anul trecut doar 88 de acţiuni, în
urma cărora au aplicat amenzi în valoare de 335.850 lei şi au întocmit doar 15 dosare penale.
"Anul acesta, vom încerca să îmbunătăţim rezultatele în acest domeniu", a declarat Adrian
Bucur.
Pe lista de priorităţi a şefului poliţiei pentru 2012 se numără combaterea grupărilor infracţionale ,
intensificiarea acţiunilor de combatere a infracţiunilor stradale respectiv a celor de combatere a
evaziunii fiscale, contrabandei şi a spălării banilor.
Concluzii
In procesul evolutiei sale comunitatea internationala a fost nevoita sa recunoasca ca
progresul social nu poate fi estimat doar prin indicatorii masurarii veniturilor banesti sau a
acumularilor materiale. Astfel, treptat in diferite medii stiintifice se contureaza conceptul, bazat
pe importanta indicatorilor calitativi ai bunastarii, materializat sub notiunea calitatea vietii.
Pentru determinarea calitatii vietii intr-o colectivitate umana este necesara atat evaluarea
subiectiva prin cunoasterea perceptiilor si autoevaluarilor oamenilor referitoare la viata lor.
Utilizarea sistemului de indicatori a monitorizarii calitatii vietii populatiei, bazate pe
necesitatile societatii si a individului in particular, permite de a evalua obiectiv nivelul de
bunastare al societatii, a reflecta posibilitatile acesteia, consumul si nivelul de satisfacere a
diverselor nevoi la nivel regional. Utilizarea sistemului complex a indicatorilor in calitate de
instrument al cercetarii sociologice permite de a aprecia nevoile populatiei in resurse materiale,
procesele de distribuire si redistribuire a veniturilor, activismul economic al populatiei, studierea
devierilor in cerere si oferta, ritmurile cresterii/descresterii economice, dezvoltarea capacitatilor
fizice si intelectuale. Realizarea unei diagnoze sociale presupune deopotriva descrierea
sistematica precum si determinarea caracteristicilor fenomenelor, actiunilor si proceselor sociale,
posibilitatii de masurare a acestora, realizate prin intermediul indicatorilor socio-economici ai
calitatii vietii.
Bibliografie1. Ioan Marginean, Ana Balasa,”Calitatea Vietii in Romania”, Ed. Expert, 2005
2. http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/CV-1-2-2010.pdf
3. http://www.iccv.ro/node/226
4. http://www.scribd.com/doc/16193230/calitatea-vietii-in-romania
5. http://www.realitatea.net/venitul-mediu-lunar-pe-familie-in-romania-aproximativ-500-de-
euro_788372.html#ixzz1szHy6yTd
6. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/1843/top-10-sectoare-de-activitate-cu-cele-mai-mari-salarii-din-
romania.html