caiet pod gheraseni

CUPRINS

1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE

2. DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ

3. FUNDAŢII DIN BALAST ŞI BALAST AMESTEC OPTIMAL

4. PODEŢE

5. NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

CAPITOLUL 1.

LUCRARI DE TERASAMENTE

CUPRINS

1.1. GENERALITĂŢI

1.1.1. DOMENIU DE APLICARE

1.1.2. PREVEDERI GENERALE

1.2. MATERIALE FOLOSITE

1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL

1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

1.2.3. APA DE COMPACTARE

1.2.4. PĂMÂNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR

1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE

1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI

1.3.3. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

1.3.4. INTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

1.3.5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR

1.4. RECEPŢIA LUCRARILOR

1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

1.4.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

1.4.3. RECEPŢIA FINALĂ

1.1. GENERALITĂŢI

1.1.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactare, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.


La executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

În cazul când se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, „Responsabilul tehnic cu execuţia”va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

1.2. MATERIALE FOLOSITE

1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământul vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.

1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 – 88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelul 1 a şi 1 b.

Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

Pământurile clasificate ca bune pot fi deasemenea utilizate în orice condiţii climaterice, hidrologice şi la orice înălţime de terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.

Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709 – 75 privind prevenirea degradărilor provocate din îngheţ – dezgheţ.

În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, alcătuite din pământuri argiloase cu simbolul 4e, 4f şi a căror calitate conform tabelului 1.b este rea sau foarte rea (sau a celor în stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi înlocuite cu pământuri corespunzătoare, pe o grosime minimum de 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele.

Înlocuirea lor se va face pe toata lăţimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către Reponsabilul tehnic cu execuţia.

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

Simbol

Granulozitate

Coeficient de

neuniformitate

Indice de plasticitate

lp pt. fracţiunea

sub 0,5

Umflare libera

Calitate material pentru

terasam.

Conţinutul în parţi fine în % din masa totala

mm

d>0,005min d>0,05min d>0,25min Un UI%

1.PĂMÂNTuri necoezive grosiere tracţiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50%

Blocuri, bolovăniş, pietriş

Cu foarte puţine parţi fine, neuniforme (granulozitate continua) insensibilitate la îngheţ-dezgheţ şi la variaţiile de umiditate

1a

<1 <10 <20

>5

0

Idem 1a, însă uniforme (granulozitate continua)

1b <5 foarte buna

2.PĂMÂNTuri necoezive medii şi fine (tracţiunea mai mica de 2 mm reprezintă mai mult de 50%).

Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlociu sau fin

Cu parţi fine, neuniforme (granulozitate continua) posibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, insensibile în variaţiile de umiditate.

2a

<0 <20 <10 >5 <10foarte buna

Idem 2u, însă uniforme (granulozitate discontinua)

2b <5 foarte buna

3. Pământuri necoezive medii şi fine (tracţiunea mai mica de 2 mm reprezintă mai mult de 50%) cu liant constituit din pământuri coezive. Nisip cu pietriş, nisip mare, mic sau fin cu liant prăfos.

Cu multe parţi fine, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ, fracţiunea fina prezintă umflare libera (respectiv contracţie) redusă

3a

-buna

Idem 3a, însă fracţiunea fina prezintă umflare libera medie sau mare.

3b 0 20 10 >10 >10 mediocra

- >10 mediocra

NOTA: În terasamente se poate folosi şi materialul provenit din drenuri, în condiţiile arătate în prezentul tabel.

Material pentru terasamente

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri Simbol

Granulozitate Indice de plasticitate lp pt. fracţiunea sub 0,5 mm.

Umflare libera

UI%

Calitate material pentru

terasamente

Conform monogramei Casagrande

Pământuri coezive:

Nisip prăfos, praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, argila prăfoasa, argila grasa.

anorganice cu compresibilitate şi umflare liber reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ.

Indice de plasticitate

Limita de scurgere Mc%

<10 <10 Mediocra

anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusă sau medii, foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ.

<35 <70 Mediocra

anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate şi umflare libera reduse şi sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ.

<10 <10 Mediocra

anorganice cu compresibilitate şi umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ. <35 <70 Rea

anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate şi umflare libera reduse sau medie, f. sensibilitate la îngheţ-dezgheţ.

<35 <70 Rea

Anorganice (MO >5%) cu compresibilitate mare, umflare libera medie sau mare foarte sensibila la îngheţ-dezgheţ

- <10 Foarte rea

Materialele organice sunt notate cu MO.

Pentru pământurile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie înlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm.

Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluţiei de punere în opera şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico – economice.

Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, maluri, nămoluri, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenta redusă (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apa. Nu se vor introduce în umpluturi bulgari de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc).

Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea Reponsabilul tehnic cu execuţia cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu modalităţile de punere în opera şi cu condiţiile meteorologice.

Aceste măsuri care cad în sarcina Antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi de corecţii a conţinutului în apa fără aport de liant sau reactiv.

1.2.3. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactării rambleelor nu trebuie să fie murdara şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie.

Apa salcie va putea fi folosita cu acordul ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” în afara de terasamentele din spatele lucrărilor de artă.

Adăugarea eventuala a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se face decât cu aprobarea consultantului (“Reponsabilul tehnic cu execuţia”) în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

1.2.4. PĂMÂNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelor erodabile trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr.

crt

Caracteristici care se verifica

Frecvente minime Metode de determinare conform

STAS

1 Granulozitate În funcţie de heteroganitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mica decât o încercare la 5.000 mc

1913/5-85

2 Limita de plasticitate 1913/4-86

3 Coeficientul de neuniformitate

1243-88

4 Caracteristicile de compactare

Pentru pământurile folosite în rambleele din spatele zidurilor şi pământurile folosite la protecţia rambleelor o încercare la 1.000 mc.

1913/13-83(M-SR 3-86)

5 Umflare libera 1913/12-88

6 Sensibilitate la îngheţ, dezgheţ.

Zilnic sau la fiecare 500 mc. 1709-75

7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE

În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de împrumut şi a depozitelor este lăsata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobării ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia”. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor.

Cererea trebuie să fie însoţita, dacă „Responsabilul tehnic cu execuţia”considera ca este necesar, de:

O justificare a calităţii materialelor în spiritul prevederilor art.1.3.1. al prezentului caiet de sarcini, în ce priveşte gropile de împrumut. Cheltuielile pentru sondaje şi analize fiind în sarcina antreprizei.;

acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi pentru extragerea de pământ din gropile de împrumut dat de proprietarul terenului.

La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respectă următoarele reguli:

Crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia”, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

Săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu condiţia ca fundul săpăturii să fie la terminarea extragerii, nivelat de aşa maniera ca evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurata în bune condiţii iar taluzele să fie îngrijit taluzate.

Săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, în profilele în debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu;

În albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului amenajând o bancheta de 4,00 m lăţime intre piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut.

Fundul gropilor de împrumut va avea o panta transversala de 1 –3% spre exterior şi o panta longitudinala care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;

Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de 1:1,5 – 1:3, când piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.

Surplusul de săpături în zonele de debleu poate fi depozitat după cum urmează:

fie în continuarea terasamentului în rambleu, fiind nivelate, compactate şi taluzate, conform prescripţiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaţa lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;

fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor existente şi în afara firelor de scurgerea apelor.

În ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.

La amplasarea depozitelor se va urmări ca prin execuţia lor să nu provoace înzăpezirea drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de împrumut şi depozitele să nu fie compromisa stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte aşternerea lor de ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Anteprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

„Responsabilul tehnic cu execuţia”se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

Achiziţionarea sau despăgubirea pentru efectuarea terenurilor afectate depozitelor de pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina Antreprenorului.

1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi complectat respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.

În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limita sunt:

la lăţimea platformei:

0,05 m faţă de ax

0,10 m la lăţimea întreaga

la cotele proiectului

0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului

Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanţi plani, înclinaţi cu 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o panta transversala de 4%.

1.3.3. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea trebuie să fie aplicata pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu coroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau coroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grija de pietre, rădăcini sau iarba şi umectat înainte de răspândire.

După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendata pe timp de ploaie.

1.3.4. INTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala să lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a rambleelor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proasta execuţie a lucrărilor.

În afara de acesta, Antreprenorul va trebui să execute în aceiaşi perioada şi la cererea scrisa a ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

1.3.5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente consta în:

verificarea trasării axului şi amprizei drumului

verificarea pregătirii terenului de fundaţie

verificarea calităţii şi stării pământului utilizat

controlul grosimii straturilor aşternute

controlul compactării terasamentului

controlul caracteristicilor platformei drumului

controlul capacităţii portante.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus şi în opera şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.

Înainte de începerea executării umpluturilor, după cum s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat stratul vegetal şi s-a compactat pământul, se determina gradul de compactare şi deformabilitatea terenului de fundaţie.

Verificările efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse specificându-se şi eventuale remedieri necesare.

Numărul minim de probe conform STAS 2914 – 84 pentru gradul de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.

Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu defectometru cu pârghii conform instrucţiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 39 – 77 publicate în Buletinul constructorilor nr. 7/1977.

Măsurătorile cu defectometru se vor efectua în profile transversale amplasate la maxim 25 m unul după altul în 3 puncte. (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru porţiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 în 25 m.

La nivelul terenului de fundaţie se considera realizată capacitatea portantă necesara dacă deformaţia elastica corespunzătoare vehiculului etalon are valori mai mari decât cea admisibila în cel mult 10% din punctele măsurate.

Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaţii se va face în corelaţie cu măsurătorile cu deflectometrul în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzuta.

Verificarea calităţii şi stării pământului

Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale pământului.

În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în stare uscata.

Verificarea grosimii straturilor aşternute.

Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut, la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie să corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.

Verificarea gradului de compactare

Determinările pentru verificarea gradului de compactare se face pentru fiecare strat de pământ pus în opera.

În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este mai mica de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cmc conform STAS 2914 -–84 cap. 7.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscata a acestor probe cu densitate în stare uscata maximă stabilita prin încercarea Proctor STAS 1913/13 – 83.

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.

Nu se va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.

Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi consta în verificarea topografica a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.

Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt 0,05 m faţă de prevederile proiectului.

Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profile din 20 în 20 m.

Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.

La nivelul platformei (patului) se considera realizată capacitatea portantă necesara dacă deformaţia elastica corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decât cea admisa conform tabel.

Tipul de pământ conform STAS 1243/88 Valoarea admisibila a deformaţiei elastice

1/100 mm

Nisip prăfos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prăfoasa, argila nisipoasa, argila prăfoasa, argila 450


Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.

În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirma posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

Recepţia pe faze se efectuează de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

trasarea şi şablonarea lucrării

decaparea stratului vegetal

compactarea terenului de fundaţie

în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutura şi la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma.

în cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.


La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie

natura pământului din corpul drumului

concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect

nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze)

lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare

nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei

se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzelor etc.

nu este asigurata capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.


La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost întreţinute corespunzător.

CAPITOLUL 2.

DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

CUPRINS

2.1. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII DE PIATRA BRUTA ŞI BOLOVANI

2.1.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

2.1.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

2.1.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR

2.2.1. PICHETAREA LUCRARILOR

2.2.2. EXECUŢIA SAPATURILOR

2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.3.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

2.4.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

2.4.2. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

2.4.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

2.4.4. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT

2.4.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

2.4.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

2.4.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE

2.5.1. CONTROLUL DE CALITATE


2.6.1. RECEPŢIA PE FAZE



2.1. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII DE PIATRA BRUTA ŞI BOLOVANI

2.1.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie să aibă conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm de max 12%.

Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

2.1.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

Piatra bruta folosita la pereuri şi zidarii trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie să fie omogena în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogica, să aibă o structura compacta.

Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespunda prevederilor din tabelul 1.

Tabel 1

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete în stare uscata, N/mmp min. 80

Rezistenta la îngheţ – dezgheţ:

Coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.

Coeficient de înmuiere pe epruvete 5 max.

0,3

25

Forma şi dimensiunile pietre brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 2.

Tabelul 2

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o până

Înălţimea, mm 140 – 180

Dimensiunile bazei, mm

lungime

lăţime

Egala sau mai mare ca înălţimea

80 – 150

Piatra necorespunzătoare dimensiunilor, % max

15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, aşa cum rezulta din cariera având dimensiunea minima de cel puţin 100 m şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.

Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua feţe aproximativ paralele.

Pentru zidăria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul de mare; cu muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lunga să depăşească mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.

2.1.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

Bolovanii de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structura şi compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.

Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:

rezistentele la sfărâmare prin compresiune min. 60%

rezistenta la uzura cu maşina Deval min. 11

Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabel.

Dimensiuni Condiţii de admisibilitate

- lungime, lăţime a fetei, mm 80 – 140

- înălţime 120 – 160

Piatra necorespunzătoare dimensiunilor % din masa max. 15

Bolovanii folosiţi la zidarii au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80 – 200 mm.

2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR

2.2.1. PICHETAREA LUCRARILOR

Pichetarea lucrărilor consta în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.

Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va respectă întocmai şi se aproba de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” consemnându-se în registrul de şantier.

2.2.2. EXECUŢIA SAPATURILOR

Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate ,,Bun pentru execuţie”. Ele vor fi aduse până la cota stabilita de ”Reponsabilul tehnic cu execuţia” în timpul execuţiei lucrărilor.

Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor) precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul şanţurilor de garda.

Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.

Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea cad în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

Pământul rezultat din săpătura va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” la o distanta, care nu va putea depăşi 1 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii speciale.

În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului, realizând susţineri joantive sau cu interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de susţinere.

Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte 15 cm.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui să atingă 90% din densitatea optimă uscata, Proctor Normal.

2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.3.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

În momentul folosirii, piatra bruta trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile de piatra bruta sunt în prealabil stropite cu apa, din abundenta.

Înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldura este interzis să fie înmuiat prin adăugiri de apa.

Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mâna pe un strat abundent de mortar şi potrivite prin alunecare şi în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţa prin toate rosturile. Rosturile şi spaţiile bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatra înfipte şi strânse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum şi aşchiile înfipte, să fie acoperite în întregime cu mortar. Rosturile de pe faţă văzută a zidăriei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aşchii de piatra şi se va căuta ca aceste rosturi să aibă o grosime redusă care nu trebuie să depăşească 3 cm în cazul pietrei brute.

Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau bolovani bine aleşi şi bine aşezaţi.

La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va căuta să se folosească pietre care să cuprindă întreaga grosime a podului, în număr de cel puţin doua bucăţi pe metru pătrat.

Parametrul văzut al zidăriei, dacă caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie rostuit.

Când parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grija fără bavuri şi bine netezit cu mistria.

Când parametrul unei zidarii noi trebuie să fie rostuit se curăţă rosturile, înainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adâncime. Înainte de a proceda la rostuire se va udă suprafaţa cu o perie. Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa 1 cm.

Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidarii vechi, curăţarea rosturilor se face pe o adâncime până la 5 cm şi curăţate cu apa multa.

Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit sau prin procedee mecanice.

Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidăriile trebuie aparate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului.

Dacă zidăriile de construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua măsuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pământ sau nisip de 10 cm grosime cel puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie avariata este demolata şi reconstruita.

Când se aplica o zidărie noua pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia vor fi curăţate, udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.

2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

2.4.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate în proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie respectate întocmai de către Antreprenor.

Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.

Panta longitudinala minima va fi:

0,25% în teren natural;

0,1% în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.

Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte maximă admisa pentru evitarea eroziunii pământului.

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabel.

Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisa %

Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5

Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:

- nisipuri prăfoase şi argiloase

- nisipuri argiloase şi nisipoase

- argile prăfoase şi nisipoase

1

2

3

Pământuri necoezive grosiere:

- pietriş (2 – 20 mm)

- bolovăniş (2 0– 200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)

3

4

5

Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fina:

- nisip făinos şi fin (0,05 – 0,25 mm)

- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm)

- nisip cu pietriş

0,5

1

2

Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabel.

Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisa %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind:

- clasa Bc 7,5

- clasa Bc 1010

12

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa Bc 10 pe pat de beton. 15

Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului

67

Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.

Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:

la ramblee cu înălţimea 3 – 5,0 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate

la ramblee peste 5,00 m

Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

Şanţurile de garda se recomanda să fie pereate, indiferent de panta.

Amplasarea şanţurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar când este la piciorul rambleului şi şanţul de garda va avea pante de 2% spre şanţ.

Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzuta în proiectul de execuţie. Acolo însă unde se constata pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanta intre prevederile proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere situaţia va fi semnalata ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” lucrării care va decide o eventuala modificare a soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.

2.4.2. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se aşează pietrele sub bolovani. Grosimea iniţiala a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implanta vertical în stratul de nisip afânat, unele lângă altele, bătându-se deasupra şi lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra să fie bine strânsa de pietrele vecine. Pietrele se aşează cu rosturile ţesute.

Pentru a asigura podul se procedează la o prima batere cu maiul pe uscat pentru aşezarea pietrelor.

Se aşterne apoi un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru împănare care se udă şi se împinge cu periile în golurile dintre pietre până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până la refuz.

Suprafaţa pereului trebuie să fie regulata, neadmiţându-se abateri de peste 2 cm faţă de suprafaţa teoretica a taluzului , refacerea făcându-se prin scoaterea pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub acesta.

2.4.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

Execuţia acestui tip de pereu este aceiaşi ca la art.8 cu excepţia ca după prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, m 100 după care se pilonează până la refuz înainte de a începe priza mortarului.

Suprafaţa pereului trebuie protejata contra uscării prin udare timp de 3 zile.

2.4.4. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 în care se împlântă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţa prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre şi nivelarea suprafeţei prin pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.

Suprafaţa pereului trebuie protejata contra uscării prin udare timp de trei zile şi prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct.2.4.2.

2.4.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzuta în proiectul de execuţie din beton de ciment B 100 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din piatra bruta sau bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în condiţiile arătate la pct. 10.1.

Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct. 2.4.2.

2.4.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton Bc 10 sau Bc 15 în grosimea prevăzuta în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când începe priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atât cât este nevoie, în funcţie de condiţiile atmosferice.

2.4.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton B 100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.

Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de execuţie sau elementele similare propuse de Antreprenor şi acceptate de „Responsabilul tehnic cu execuţia” lucrării.

2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE

2.5.1. CONTROLUL DE CALITATE

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţeta privind calitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor se va proceda la:

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecventa specialitate în tabelul următor completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul următor, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

DENUMIREA LUCRARII

NATURA INCERCARIICATEGORIA DECONTROL FRECVENTAA B C

1 2 3 4 5 6

BETOANE Bc 10 STUDIUL COMPOZITIEI X

X

X

X

X

X

X

X

PENTRU BETOANE DE CLASE BC10

PE PARTI DE LUCRAREINCERCARE LA OMPRESIUNE

INCERCARE LA INTINDERE

BETOANE Bc 10 -INCERCARE LA OMPRESIUNE

- INCERCARE DE PLASTICITATE

X

X

PE PARTI DE LUCRARI

COFRAJE - CONTROLUL DIMENSIUNILOR DE AMPLASARE ŞI SOLIDITATE

X INAINTEA BETONARII FIECAREI ELEMENT

ARMATURA - CONTROLUL POZITIEI ARMATURILOR

X INAINTEA BETONARII FIECAREI ELEMENT

LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON SAU ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

- CONTROLUL DIMENSIUNILOR ŞI INCAPERII ÎN TOLERANTE

- CONTROLUL CORECTARII FINISARII A FETEI VAZUTE

X

X

LA FIECARE LUCRARE

LUCRARI DE PROTEJARE A SANTURILOR RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

-AMPLASAMENTUL LUCRARILOR

-DIMENSIUNILE ŞI CALITATEA LUCRARILOR

-PROFILUL LONGITUDINAL SECTIUNEA ŞI GROSIMEA PROFILARII

X

X

X

LA FIECARE LUCRARE

DRENURI TRANSVERSALE DE ACOSTAMENT

- AMPLASAMENTUL ŞI INCLINAREA

- DIMENSIUNILE

- POSIBILITATEA DE SCURGERE ÎN SANT

X

X

X

X

X

X

LA FIECARE LUCRARE

DRENURI LONGITUDINALE

- AMPLASAMENT

- COTELE RADIERULUI

REALIZAREA CORECTA A FILTRULUI

-AMPLASAREA CAMERELOR DE VIZITARE

- CONTROLUL FUNCTIONARII

X

X

X

X

X

X

X

X

LA FIECARE LUCRARE

CANALIZARE - AMPLASAMENT

- COTELE RADIERULUI

- POZAREA CORECTA A TUBURILOR ŞI REALIZAREA DEBLOCARII INTRE ELE

- REALIZAREA CORECTA A UMPLUTURII

- ASEZAREA ŞI EXECUŢIA CORECTA A CURELELOR DE SCURGERE ŞI A CAMINELOR DE VIZITARE

- RACORDAREA DINTRE GURILE DE SCURGERE ŞI CANALIZARE

- CONTROLUL FUNCTIONARII

X

X

X

X

X

X

X

X

X

LA FIECARE LUCRARE

BORDURI DE TROTUAR

- AMPLASAMENT

- REALIZAREA CORECTA A FUNDATIEI

- RESPECTAREA COTELOR

X X

X

X

X

X

LA FIECARE LUCRARE

A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate

C: încercări de control de recepţie


Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţa vor fi supuse de regula unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse , care necesita să fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare,. acestea vor fi supuse şi recepţiei pe faze de execuţie.

2.6.1. RECEPŢIA PE FAZE

În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.

În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze, în care se confirma posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

Recepţia pe faze se efectuează de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

a) Pentru drenuri:

trasarea şi amplasarea căminelor

executarea săpăturii la cota

realizarea radierului şi pozarea tubului drenat

la realizarea umpluturii drenate

b) Pentru canalizări

trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;

executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine

pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea

realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;

realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la cota finală.

c) Pentru lucrării din beton şi zidarii: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, s.a.

trasarea;

execuţia şanţurilor la cote;

executarea cofrajului;

montarea armaturii

d) Drenuri transversale de acostament

la realizarea acestora.

În cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.


La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminară a lucrărilor, verificându-se:

concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet şi caietului de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie

dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;

dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora.

condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în cursul execuţiei de către organele de control (Client, Reponsabilul tehnic cu execuţia etc.).

natura pământului din corpul drumului

concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de tinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.


La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

CAPITOLUL 3.

FUNDATIE DE BALAST ŞI BALAST OPTIMAL

CUPRINS

3.1. GENERALITĂŢI

3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE


3.2. MATERIALE

3.2.1. AGREGATE NATURALE

3.2.2. APA

3.3.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

3.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

3.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

3.5. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.1. MASURI PRELIMINARE

3.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.3. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

3.6. CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE

3.6.2. CONDITII DE COMPACTARE

3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE


3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA


3.1. GENERALITĂŢI

3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast si balast optimal şi sistemele rutiere ale drumurilor publice, străzilor şi autostrăzilor.

El cuprinde condiţii tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialul folosit şi stratul de fundaţie realizat.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica şi la drumurile industriale şi forestiere cu acordul administratorului acestor drumuri.


Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează intr-un singur strat a cărui grosime este stabilita prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 şi 30 cm.

Antreprenorul este obligat să asigure masurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, „Responsabilul tehnic cu execuţia” va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

3.2. MATERIALE

3.2.1. AGREGATE NATURALE

Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maximă de 71 mm.

Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Balastul şi balastul optimal pentru a fi folosite în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.

Tabel 1

CARACTERISTICICONDITII DE

BALASTADMISIBILITATE

BALAST OPTIMAL

METODE DE VERIFICARE

CONFORM STAS

Sort 0-71 0-71 -

Conţinut de fracţiuni%

maxim: sub 0,02 mm

sub 0,2 mm

0…7,1 mm

31,5..71 mm

3

15-70

30

3

4…10

30…45

25…40

191 3/5-85

4606-80

Granulozitate continua Sa se înscrie intre limitele din tabelul 2 4606-80

Coeficient de neuniformitate

(UN), min 15 730-89

Echivalent de nisip

(EN) min 30 30 730-89

Uzura cu maşina tip Los Angeles

(LA)% max. 30 30 730-89

Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16,, 16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1.

Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt arătate în tabelul 2.

Tabel 2.

Domeniu de granulozitate

Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de …

inferioara 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0

0-71 superioara 0

3

4

10

30

45

60

75

100

100

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de laborator au arătat ca este corespunzător.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenţa calităţii balastului sau balastului optimal astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

intr-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise dimensionate în funcţie de cantitatea necesara şi de eşalonarea lucrărilor.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.

În cazul în care la verificarea calităţii balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

3.2.2. APA

Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publica sau din alte surse, dar în acest din urma caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

3.3.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul sau, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

Tabel 3.

Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce

se verifica

Frecventa minima Metoda de determinare

conform STAS

La aprovizionare La locul de punere

0 1 2 3 4

1

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie

La fiecare lot aprovizionat

- -

2

Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (dacă este cazul pentru fiecare sort) - 4606-80

3

Umiditate

-

O proba pe schimb (şi sort) şi ori de câte ori se observa o schimbare cauzata de condiţii meteorologice

4606-80

4Rezistente la uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)

-

730-89

3.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

3.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:

Du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscata, maximă exprimata în g/cmc

Wopt P.T. = umiditate optimă de compactare, exprimata în %.

3.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare şi anume:

du ef = greutatea volumică , în stare uscata, efectiva, exprimata în g/cmc

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

gc.= (pef/pdumax PM) x 100

La execuţia stratului de fundaţie se va urmării realizarea gradului de compactare prescris prin proiect.

3.5. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.1. MASURI PRELIMINARE

La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în opera a balastului sau balastului optimal.

Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platforma a drumului este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosita şi care vor fi consemnate în registrul de laborator.

3.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERA A BALASTULUI

Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să efectueze aceasta experimentare.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40m (dublul lăţimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier în condiţii de execuţie curente, componenta atelierului de compactare şi modul de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum şi reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii din proiect şi o suprafaţare corecta.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenta “Reponsabilul tehnic cu execuţia”, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o noua încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

grosimea maximă a stratului de balast pus în opera;

condiţiile de compactare ( verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volum balast pus în opera în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat în mc.

S = suprafaţa calculata la compactare în intervalul de timp dat , exprimat în mp.

În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip suprafeţele călcate de fiecare utilaj se cumulează .

Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţa pentru restul lucrării.

Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor.

3.5.3. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi în funcţie de grosimea prevăzuta în proiect şi grosimea optimă de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Aşternerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.

Compactarea straturilor de fundaţie se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei, acostamentele se completează odată cu straturile de fundaţie astfel ca straturile de fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.

Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează.

Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi compactează din nou.

Este interzisa execuţia din balast îngheţat.

Este interzisa aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpada sau cu pojghiţa de gheata.

3.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast optimal se vor face pentru

verificarea compactării încercările şi determinările arătate în tabelul 4 cu frecventa menţionata în

acest tabel.

Tabel 4

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere în opera

Metode de verificare conform

STAS

1 Încercare Proctor modificata - 1913/13-83

2 Determinarea umidităţii de compactare Minim 3 probe la o suprafaţa de 2.000 mp de strat

4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compact Minim 3 probe la o suprafaţa de 2.000 mp de strat

-

4 Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S

Zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscata

Minim 3 pct pt. suprafete < 2.000 mp şi minim 5 pct pt. suprafete>2.000 mp strat

1913/15-75

6 Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie

În câte 2 pct situate în profiluri transversale la distante de 100 m unul de altul pt. fiecare banda cu lăţime de 3,5m

Normativ

CD 31-89 CD 31-77

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform “Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie – indicativ CD 31-77.

Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compoziţia granulometrica a balastului utilizat;

caracteristicile optime de compactare , obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscata)

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).

3.6. CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast optimal este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la fiecare 200m de strat executat.

Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum prezentat recepţiei.

Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimal este prevăzuta în proiect.

Abaterile limita la lăţime pot fi +/-5 cm.

Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a fundaţiei de balast sau balast optimal este cea a îmbrăcăminţii prevăzuta în proiect.

Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.

3.6.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal trebuie compactat până la realizarea gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V 98% … 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I – III.

Pentru autostrăzi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un număr de 5% din punctele măsurate.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se considera realizată dacă valoarea înregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.

3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai mari de +/-9 mm.

În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de +/-9 mm.

În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.


3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA

Recepţia pe faza se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 3.1.2, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.2, 3.3.3, 3.4.2, 3.5, şi 3.6.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifica îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie “Procesul verbal” de recepţie preliminară.


Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Recepţia finală se prevede la drumurile la care stratul de balast sau balast optimal are caracter de îmbrăcăminte provizorie.

CAPITOLUL 4.

PODEŢE

CUPRINS

7.1. PODEŢE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE

7.2. INFRASTRUCTURI - FUNDAŢII DIRECTE

7.2.1. Obiectul

7.2.2. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe în incintă

7.2.3. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe pe chesoane

7.3. COFRAJE

7.3.1. Date generale

7.3.2. Pregătirea şi recepţia lucrărilor de cofrare

7.3.3. Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului, tratarea cofrajelor în timpul întăririi

7.4. ARMĂTURI

7.4.1. Oţeluri pentru armături

7.4.2. Controlul calităţii

7.4.3. Transport şi depozitare

7.4.4. Confecţionarea armăturilor

7.5. BETOANE

7.5.1. Prevederi generale

7.5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

7.5.2.1.Cimenturi

7.5.2.2. Agregate

7.5.2.3. Apa

7.5..2.4. Aditivi

7.5.2.5. Cenuşa de termocentrală

7.5.3. Prepararea şi transportul betonului

7.5.4. Reguli generale de betonare

7.5.5. Toleranţe de execuţie

7.5.6. Execuţia lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale

7.6. HIDROIZOLAŢII


7.6.2. Materiale şi prevederi pentru proiectare

7.6.3. Prescripţii de execuţie, verificare şi recepţie

ANEXA l LISTA STANDARDELOR CURENTE PENTRU PODURI, PASAJE, VIADUCTE ŞI PODEŢE

ANEXA 2 LISTA NORMATIVELOR PENTRU PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI RECEPŢIA PODURILOR, PASAJELOR, VIADUCTELOR ŞI PODEŢELOR

7.1. PODEŢE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE

Podeţele sunt lucrări de arta a căror deschideri sau sumă a deschiderilor este mai mică sau egală cu 5,00 m.

Lumina podeţelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic întocmit în conformitate cu "Normativul departamental pentru calculul hidraulic al podeţelor".

Lăţimea căii pe podeţ va fi egala cu cea din calea curentă, iar lăţimea totală dintre coronamente va fi egală cu lăţimea totală a platformei. Podeţele se vor executa fără trotuare, cu excepţia amplasamentelor în care acest trotuar există şi trebuie să asigure continuitatea.

Convoaiele de calcul pentru podeţe sunt aceleaşi ca şi pentru poduri, conform STAS 1545 - 80 "Poduri pentru străzi şi şosele - pasarele - acţiuni"; 3221 - 86 "Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare".

Din punct de vedere al plasării căii faţă de suprastructură, podeţele se împart în podeţe deschise, cu calea direct pe suprastructură, şi podeţe înecate, amplasate în corpul pantei la o adâncime de minimum 50 cm sub nivelul căii.

Ca alcătuire constructivă, podeţele se împart în podeţe dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.

Indiferent de sistem, acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al debuşeului şi al exploatării în condiţii de siguranţă şi să fie uşor de întreţinut.

Execuţia podeţelor se face pe bază de proiecte întocmite de unităţi specializate de proiectare şi se aprobă de către beneficiar.

Părţile componente ale podeţelor, infrastructură, suprastructură, se execută după aceleaşi reguli ca şi pentru poduri.

Condiţiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmează să îndeplinească condiţiile din proiect .

În cazul în care podeţele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe şantier, acestea trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.

Orice abatere de la condiţiile din proiect sau de la prevederile Caietului de sarcini se vor aduce la cunoştinţa beneficiarului.

Eventualele reparaţii intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii întocmite de antreprenor şi aprobată de beneficiar.

Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza dirigintelui de şantier.

Proiectul podeţului va cuprinde şi adaptarea la teren a acestuia în conformitate cu "Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri", indicativ P 19 -86.

Proiectul şi soluţia de adaptare la teren trebuie să ţină cont şi de modul de întreţinere a podeţului, pentru funcţionarea acestuia în permanenţă la parametrii proiectaţi.

7.2. INFRASTRUCTURI - FUNDAŢII DIRECTE

Obiectul prezentului capitol consta în fundarea directă a podurilor şi pasajelor şi anume:

în incintă de palplanşe din lemn, din dulapi metalici sau din plan planşe metalice;

cu ajutorul chesoanelor deschise.

La proiectarea şi executarea fundaţiilor de suprafaţă, fundaţiilor în condiţii speciale, pământuri sensibile la umezire, pământuri contractile, se vor întocmi Caiete de sarcini speciale ce vor ţine seama de normativele specifice în vigoare.

Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomandă numai în cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic şi numai în cazurile în care nu este mai indicată o fundaţie indirectă. Pentru fundaţiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un Caiet de condiţii specifice pentru execuţie şi care va fi supus aprobării beneficiarului.

Adoptarea sistemului de fundare în incintă sau cu cheson se face numai pe baza existenţei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificaţiei, poziţia pânzei subterane, gradul de agresivitate naturală sau artificială.

7.2.1. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe în incintă

Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie. Documentaţia va conţine:

măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiţiile de execuţie ale acesteia, poziţionarea incintei, modul de săpare în interior, măsurarea eventualelor deplasări orizontale;

justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor;

compoziţia şi caracteristicile betoanelor;

Procedeul de betonare în interior pe toată înălţimea fundaţiei.

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru păstrarea formei incintei, menţinerea pe poziţie în timpul săpăturilor până la cota propusă, ţinând seama de toleranţele ce se vor aproba de beneficiar.

înainte de a începe săpăturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranţe şi dacă instalaţiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcţionare.

După ajungerea la cotă şi terminarea lucrărilor de săpătură, antreprenorul va anunţa beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei şi va aproba începerea betonării fundaţiei.

Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect.

Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda "Contractor" astfel ca să se asigure omogenitatea betonului şi evitarea stratificării.

7.2.2. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe pe chesoane

Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie. Documentaţia va conţine:

măsuri ce se propun privind dimensionarea generală a chesonului, condiţiile de execuţie ale acestuia, lansarea pe poziţie, eventuala lestare, coborârea la cotă, modul de săpare în interior, deplasările pe verticală - pas cu pas - şi eventualele deplasări orizontale;

toate justificările, în particular trebuie să arate că sunt îndeplinite condiţiile de stabilitate şi flotabilitate ale chesonului în diferite faze de execuţie;

compoziţia şi caracteristicile betoanelor;

procedeul de săpare în interior şi de betonare pe toată înălţimea chesonului.

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru a asigura aducerea pe poziţie a chesonului, menţinerea pe poziţie şi coborârea pe verticală până la cota propusă, ţinând seama de toleranţele care se vor aproba de către beneficiar.

înainte de a începe coborârea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranţe şi dacă instalaţiile necesare coborârii sunt în bună stare de funcţionare.

După aducerea la cotă a chesonului şi terminarea lucrărilor de săpătură din interior, antreprenorul va anunţa beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea chesonului şi va aproba începerea betonaţii chesonului în interior.

Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor pe chesoane vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate prin proiect şi vor fi în concordanţă cu condiţiile de amplasament.

Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile privind betonarea sub apă.

Pe tot timpul operaţiei, antreprenorul va asigura în orice moment repartiţia încărcărilor de aşa manieră încât să nu compromită stabilitatea şi siguranţa lucrării.

Dacă coborârea chesonului se face în teren eterogen sau de consistenţă redusă, antreprenorul va lua măsuri pentru a asigura coborârea uniformă şi care să preîntâmpine o coborâre bruscă sau însoţită de rotiri inacceptabile.

7.3. COFRAJE

7.3.1 Date generale

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectată, în termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor: buloane, ţevi, tiranţi, distanţieri, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.

Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721 - 76 şi ele trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii:

să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în Normativul 140 - 86, Anexa X.3;

să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcăturilor care apar în procesul de execuţie;

să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;

să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;

să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;

să permită închiderea cu uşurinţă, indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul, a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;

să aibă feţele ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte.

Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:

cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite, de obicei, la o singură turnare;

cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de

cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări;

cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare.

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confcţioante se deosebesc:

cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;

cofraje tego;

cofraje furniruite de tip DOKA FASCII AL, îmbinate sau tratate cu răşini;

cofraje metalice.

În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească şi următoarele condiţii specifice:

să permită poziţionarea armăturilor din oţel beton şi de precomprimare;

să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.);

să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare, în special a grinzilor post întinse;

să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru corespunzătoare a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaţia pe armăturile post întinse;

să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii, în conformitate cu prevederile proiectului;

să fie prevăzută, după caz, cu urechi de manipulare;

cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce vin în contact cu betonul;

să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când aceasta este înscrisă în proiect.

7.3.2. Pregătirea şi recepţia lucrărilor de cofrare

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.

În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:

curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când spălarea se face în amplasament, apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor numai cu jet de aer);

tratarea suprafeţelor ce vin în contact cu betonul cu o substanţă ce trebuie să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile.

În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate astfel:

preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susţineri;

în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor;

final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse";

7.3.3. Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului

Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului, tratarea cofrajelor în timpul întăririi.

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

trasarea poziţiei cofrajelor;

asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;

verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;

încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor.

În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

7.4. ARMATURI

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

7.4.1. Oţeluri pentru armături

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1, 2, 3 -80 şi STAS 6482/1, 2, 3, 4 - 80.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Normativele C 140-86 şi C 21-85.

Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizare

Oţel beton rotund neted STAS 438/1 - 80OB37

Armături de rezistenţă sau armături constructive

Sârmă trasă netedă pentru beton armat STAS 438/2 - 80

STNB Armături de rezistenţă sau armături constructive; armăturile de rezistenţă numai sub formă de plase sau carcase sudate

Plase sudate pentru beton armat STAS 438/2-80

STPB -

Oţel beton cu profil periodic (STAS 438/1 - 80)PC52 Armături de rezistenţă cu betoane de clasă cel

puţin Bc 15

PC60 Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin Bc20

Armături pretensionate:

• sârme netede STAS 6482/2 -80SEP I şi SEP II Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de

clasă cel puţin Bc 30

• sârme amprentate STAS 6482/3 - 80;SEPA I şi SEPA II

Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin Bc 30

• toroane

TEP Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin Bc 30

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa cetificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul sau care asigură desfacerea acestuia.

În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător din oţel din STAS 438 - 80 şi STAS 6482 - 80, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.

În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.

7.4.2. Controlul calităţii

Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare şi însoţită de certificatul de calitate.

Recepţionarea oţelului se va face în conformitate cu regulile şi metodele de verificare a calităţii prevăzute în STAS 1799 - 81 "Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat". Oţelul pentru beton precomprimat sub formă de sârmă SBF se va aproviziona în colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârmă SBP va avea etichetă metalică, care să conţină printre altele numărul colacului, al lotului, calitatea şi poansonul CTC al fabricii, fiind însoţit de certificatul de calitate al furnizorului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere şi numărul de îndoiri alternante) pentru fiecare colac în parte, iar pentru 10% din numărul colacilor determinarea limitei de curgere tehnică, a lungimii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determină pe câte o epruvetă luată de la fiecare capăt al colacului.

Sârmele care prezintă corodări pronunţate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcătuirea fascicolelor.

Cablele de sârmă uşor ruginite vor fi curăţate de rugină cu peria de sârmă înainte de a fi puse în opera.

Pentru controlul calităţii se vor lua în mod obligatoriu probe cu frecvenţele prevăzute în STAS l 799 - 81 şi STAS 6482 - 80 şi Normativul C 21 - 85.

Pentru fiecare cantitate şi sortiment de oţel pentru beton armat aprovizionat, controlul calităţii se va face conform prevederilor din Anexa X.l pct.A.5, din Normativul C 140 -86 şi va consta din:

constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie;

verificarea dimensiunilor secţiunii, ţinând seama de reglementările din Normativul C 140 - 86, Anexa III pct.l;

examinarea aspectului;

verificarea prin îndoire la rece.

7.4.3. Transport şi depozitare

Transportul oţelurilor se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevăzute cu prelate; aceste vehicule vor fi în prealabil curăţate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdărirea oţelului.

Pentru colacii şi tamburele prevăzute cu ambalaje de protecţie, se va da o atenţie deosebită la transport, manipulare şi depozitare, ambalajul să nu fie deteriorat; dacă s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată.

La transportul, manipularea şi depozitarea oţelurilor se vor lua măsurile necesare pentru a se preveni:

zgârierea, lovirea sau îndoirea;

murdărirea suprafeţelor de pământ, materii grase, praf, etc.;

contactul cu materialul incandescent provenit de la operaţia de sudură - tăiere sau încălzirea de la flacăra aparatelor de sudură.

Depozitarea se va face pe loturi şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se evite contactul cu materiale corozive.

În mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de sârmă pentru beton precomprimat ţinând seama de agresivitatea mediului, conform prevederilor din Normativul C 21 - 85, Capitolul 3.

De asemenea, depozitarea se va face astfel încât să asigure posibilităţi de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

Barele de oţel superior vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi depozitate cât mai drept, iar eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzător.

7.4.4. Confecţionarea armăturilor

A) Fasonarea armăturilor pentru beton armat

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a trece la fasonarea armăturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, se va solicita reexaminarea de către beneficiar a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte; în acest scop se vor îndepărta:

eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor;

rugina, prin frecare cu perii de sârmă, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.

După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile limită la diametru prevăzute în Anexa III. l din Normativul C 140 - 86.

Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul, lungimea maximă nu va depăşi l mm/m.

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.

În cazul în care condiţiile climatice locale pot favoriza corodarea oţelului, se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub - 10°C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

La calculul armăturilor, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine seama de prevederile constructive privind alcătuirea elementelor din beton armat cuprinse în Cap. 6.7 din STAS 10111/2 - 87 şi în Cap. 3 din Normativul C 140 - 86.

B) Prevederi generale privind confecţionarea armăturii pretensionate

La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:

se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează

a se executa armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din STAS 1799/81, pentru a avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor (rezistenţa la tracţiune, îndoire alternativă etc.);

suprafaţa oţelului se va curăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare;

oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice;

armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot;

zonele de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate nu se vor utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel puţin +10°C;

pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605 - 78 "încercarea la tracţiune a oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat";

în cazul fascicolelor post întinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina pe şantier, odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi poziţionarea armăturilor, tensionarea, blocarea şi injectarea lor, se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS 10111/2 - 87, Cap.7.9 şi în Cap. 3, 4, 8 şi 9 din Normativul C 21 - 85.

7.5. BETOANE


Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri.

De asemenea, se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în Anexele 1.1 şi 1.2 din Normativul C 140 - 86, în Cap. 5 din Normativul C 21 - 85 şi prevederile din STAS 10111/2-87 şi STAS 1799-81.

Calitatea betonului este definită prin clase.

Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistenţei caracteristice a betonului, care este rezistenţa la compresiune la 28 de zile, determinată conform STAS 1275 - 81 pe cuburi cu latura de 141 mm, sub a cărui valoare se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezultate.

Pentru corelarea cu "mărcile" de betoane se prezintă în tabel echivalenţa dintre clase şi mărci, precum şi recomandări privind clasele minime de betoane în elementele de rezistentă ale infrastructurilor şi suprastructurilor de poduri.

Clasa Marca Recomandări privind clasele minime de betoane

betonului betonului Infrastructură STAS 101 1 1/1 - 77 Suprastructură STAS 10111/2 - 87

0 1 2 3

Bc3,5 B 50 Beton de egalizare şi umplutură

Bc5 B 75 Betoane de pantă

Bc7,5 B 100Fundaţii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi în teren fără apă subterană

Bc 10 B 150

Fundaţii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi în teren cu apă subterană:

• fundaţii masive din beton armat la

podeţe, aripi, ziduri de sprijin, pile şi culei de poduri;

• elevaţii masive de beton simplu la podeţe, aripi, ziduri de sprijin, pile şi culei, inclusiv ziduri de sprijin de gardă

Elemente masive din beton simplu şi beton armat

Bcl5 B 200Elevaţii din beton armat, beton de faţă văzută, cuzineţi şi panouri din beton armat

Suprastructuri şi podeţe tubulare din beton armat monolit

Bc20 B 250 Suprastructuri şi podeţe tubulare din

beton armat prefabricat

0 1 2 3

* (Bc 22,5) B 300

Bc30 B 400 Suprastructură din beton precomprimat

Bc35 B 450

Bc40 B 500

Bc50 B 600

Bc60 B 700

*Bc 22,5 reprezintă o clasă intermediară pentru echivalarea cu marca B 300

7.5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

7.5.2.1. Cimenturi

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa IV.1 din Normativul C140 – 86.

a) Livrarea şi transport

Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoţiţi de un certificat de calitate.

Cimentul livrat în vrac se transportă vagoane cisternă, autocisterne, containere sau vagoane închise, destinate exclusiv acestui produs.

Transportul cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperile special amenajate.

b) Depozitarea

Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate în fiecare siloz, prin înregistrarea zilnică a primirilor şi livrărilor.

Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încăperi închise. Sacii vor fi aşezaţi în stive, lăsându-se o distanţă liberă de 50 cm de la pereţii exteriori şi păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. în fiecare stivă se va afişa data sosirii cimentului, sortimentul şi data fabricaţiei.

Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricaţie.

Durata de depozitare nu va depăşi 60 de zile de la data expedierii de către producător pentru cimenturile cu adaosuri şi respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fără adaosuri.

Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu se va întrebuinţa la elemente de beton şi beton armat decât după verificarea stării de conservare şi în conformitate cu prevederile din Anexa IV.2, Normativ C 140 - 86.

Verificarea calităţii cimentului se va face:

la aprovizionare, conform Anexei X. l, pct. A. l;

înainte de utilizare, conform Anexei X.l, pct. B.l, Normativ C 140 - 86.

Metodele de încercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 şi Anexa IV.2, Normativ C 140 - 86.

7.5.2.2. Agregate

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă cuprinsă între 2201 şi 2500 daN/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală sau/şi din concasarea rocilor.

Condiţiile tehnice pe care le va îndeplini agregatele sunt precizate în STAS 1667 - 76, Anexa IV.3.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1) având 0-3 mm; (2) cu 3...7 mm; (3) cu 8...15 mm şi (4) cu 16-31 mm.

În cazul utilizării agregatelor concasate, sortul (4) se poate înlocui cu 16-25 mm.

Depozitarea. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente având înălţimea corespunzătoare încât să se evite amestecarea sorturilor.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri.

Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi impurificarea agregatelor, în cazul aprovizionării cu mijloace de cale ferată, se va asigura un spaţiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, conform Anexei X.l, pct. A.8, Normativ C 140- 86.

Verificarea calităţii agregatelor se va face:

la aprovizionare, conform Anexei X. l pct. A. l;

înainte de utilizare, conform Anexei X.l, pct. B.2.

Metodele de încercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4).

7.5.2.3 Apa

Apa utilizată la confecţionarea betoanelor poate proveni din reţeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz va îndeplini condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790 - 84.

7.5.2.4 Aditivi

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi în scopul: îmbunătăţirii lucrabilităţii la elemente cu secţiuni subţiri sau turnate cu pompa;

îmbunătăţirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate în medii agresive;

obţinerii unor betoane de rezistenţă superioară;

îmbunătăţirii comportării la îngheţ - dezgheţ repetat;

reglării procesului de întărire, întârziere sau accelerare, în funcţie de cerinţele tehnologice;

creşterii rezistenţei, durabilităţii şi îmbunătăţirii omogenităţii betonului.

Tipurile uzuale de aditivi şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa V.3 din Normativul C 140 - 86. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultană a două tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale şi a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.

Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.l.

7.5.2.5. Cenuşa de termocentrală

Cenuşa de termocentrală poate fi utilizată la prepararea betoanelor în scopul îmbunătăţirii caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenţă la agenţi chimici agresivi etc.).

Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I, poz. B5, D1, D2, D3 şi D4. Verificarea calităţii se va face conform Anexei X.l din Normativul C 140 - 86. Utilizarea cenuşei de termocentrală se va face numai cu acordul beneficiarului.

7.5.3. Prepararea şi transportul betonului

Prepararea şi livrarea betonului se face prin staţii de betoane. Acestea sunt unităţi dotate cu una sau mai multe instalaţii de preparat beton sau betoniere.

Staţiile de betoane cu o capacitate nominală de producţie mai mare de 10 m3/oră sunt conduse de un şef de staţie şi funcţionează pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptată de beneficiar.

Staţiile de betoane cu o capacitate nominală de producţie de cel mult 10 m3/oră sunt subordonate direct conducătorului lucrării pe care o deserveşte şi va funcţiona cu acordul beneficiarului.

Pentru lucrările de beton, beton armat şi beton precomprimat, tipurile de beton se diferenţiază şi se notează în funcţie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, mărimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate şi tipul de aditiv adoptat.

În comanda de beton către staţie se vor înscrie tipul de beton, conform prevederilor pct. 5.10 din Normativul C 140 - 86, ritmul de livrare, precum şi obiectul (partea de structură) unde se va folosi.

Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la staţie se va stabili conform prevederilor pct. 5.10.

Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se stabileşte de laboratorul antreprenorului, în conformitate cu Anexa V.l .

Stabilirea compoziţiei se va face:

la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;

la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;

la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;

la pregătirea executării unei lucrări care necesită un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de Bc 25.

Compoziţiile de betoane se vor aproba de beneficiar.

În cazul construcţiilor speciale, precum şi în cazul utilizării unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri, altele decât cele cuprinse în standardele menţionate în Normativul C 140 - 86, stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe bază de studii elaborate de laboratoare de specialitate din instituţiile de cercetare.

În cursul preparării betonului, reţeta se va corecta de către laboratorul staţiei şi cu acceptul beneficiarului, în funcţie de rezultatele încercărilor privind:

umiditatea agregatelor;

granulozitatea sorturilor;

densitatea aparentă a betonului proaspăt;

lucrabilitatea betonului.

Dozarea materialelor componente se face prin cântărire, abaterile înscriindu-se în următoarele limite:

± 3% la agregate;

± 2% pentru ciment şi apă;

± 5% pentru aditivi;

± 3% pentru cenuşă de termocentrală.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau betoniere cu cădere liberă.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va respecta prevederile Cărţii tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 de secunde de la introducerea următorului component.

Durata de amestecare se va majora după caz, în cazul utilizării de aditivi sau adaosuri, în perioade de timp friguros şi pentru betoane cu lucrabilitate redusă.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de l oră, toba betonierei se va spăla cu jet puternic de apă şi apoi va fi golită complet.

Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu benă amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Pe timp de arşiţă sau de ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton se va proteja pentru a împiedica evaporarea apei şi modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport nu va depăşi durata de 45 - 60 minute conform tabelului 5.1. din Normativul C 140- 86.

7.5.4. Reguli generale de betonare

Executarea lucrărilor de betonare poate începe numai după ce s-a verificat îndeplinirea următoarelor condiţii:

compoziţia betonului a fost acceptată de beneficiar, iar în cazul betoanelor de clasă egală sau mai mare de Bc 25 se dispune de încercări preliminare suficiente;

sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese înglobate etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare;

au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături; dacă de la montarea şi recepţionarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată şi se constată prezenţa frecventă a ruginei neaderente, armătura se va demonta, iar după curăţire şi remontare se va proceda

la o nouă recepţia calitativă;

suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit nu prezintă zone necompactate sau segregate şi au rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;

nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună etc.);

în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor din precipitaţii sau infiltraţii, astfel încât acestea să nu e se acumuleze în zona în care se va betona.

Respectarea acestor condiţii se va consemna într-un act care va fi aprobat de beneficiar.

Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 de minute numai în cazurile în care durata transportului este mai mică de 30 de minute.

La turnarea betonului se vor respecta următoarele reguli generale:

cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnare, iar apa rămasă în denivelări se va evacua;

din mijlocul de transport betonul se va descărca în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de lucrabilitate admise sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul beneficiarului;

înălţimea de cădere liberă a betonului nu va depăşi 3 m pentru elementele cu lăţime maximă de l m, respectiv l ,5 m înălţime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă de tip placă;

betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub având capătul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betonează;

betonul se va răspândi uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm înălţime;

se vor lua măsuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta în timpul turnării;

se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se se grosimea stratului de acoperire prevăzută în proiect;

nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului;

în zonele cu armături dese se va urmări cu atenţie umplerea completă a secţiunii;

se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri imediate de remediere în cazul constatării unor deplasări sau căderi;

circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine, astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;

în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţei rostului şi cu acordul beneficiarului.

Compactarea

Compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu mai, vergele, şipci sau prin ciocănire cofraj) numai în cazuri accidentale de întrerupere a funcţionării vibratorului (defecţiune sau întrerupere de curent), caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost.

Se pot utiliza următoarele procedee de vibrare:

vibrarea internă, folosind vibratoare de interior (pervibratoare);

vibrarea externă, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;

vibrarea de suprafaţă, cu vibratoare placă sau rigle vibrante.

Alegerea tipului de vibrare se va face în funcţie de tipul şi dimensiunile elementului (placă, grindă) şi de posibilităţile de introducere printre barele de armătură.

La execuţie se vor respecta prevederile Cap. 6 din Normativul C 140 - 86 referitoare la compactarea betonului.

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel ca betonarea să se facă fără întrerupere pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor se va stabili prin proiect.

Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului protejând suprafeţele libere prin:

acoperirea cu materiale de protecţie;

stropirea periodică cu apă;

aplicarea de pelicule de protecţie.

Protecţia va fi îndepărtată după minim 7 zile numai dacă între temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului nu este o diferenţă mai mare de ] 2°C.

Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilenă, atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.

Decofrarea se va face numai după ce betonul a căpătat rezistenţa necesară cu respectarea termenelor minime recomandate la Cap. 6, tabelele 6.1, 6.2 şi 6.3 din Normativul C 140 - 86.

7.5.5. Toleranţe de execuţie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor încadra în prevederile cuprinse în Anexa X. 3 din Normativul C 140 - 86.

7.5.6. Executarea lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale

La executarea lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale, se vor respecta următoarele prevederi pentru:

betoane turnate prin pompare - Anexa VII. 1 , Normativ C 1 40 - 86;

betoane turnate în cofraje glisante - Anexa VII. 2;

executarea lucrărilor de betoane pe timp friguros, Normativ C 16 - 84;

măsuri speciale de proiectare, execuţie şi întreţinere a construcţiilor din zona litoralului Mării Negre, Anexa VIU;

turnarea betonului sub apă, Anexa VII. 4;

utilizarea cenuşilor de termocentrală la prepararea betoanelor, Anexa VII. 6.

În cazul altor condiţii sau procedee se vor respecta prevederile Caietelor de sarcini.

7.6. HIDROIZOLATII


Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuiesc îndeplinite la realizarea hidroizolaţiilor pentru lucrările de artă rutiere: poduri, podeţe, ziduri de sprijin, pasaje superi ore din

beton, beton armat, beton precomprimat, precum şi poduri şi pasaje şi pasaje superioare cu suprastructura metalică.

La proiectarea, execuţia şi recepţia hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088 - 75 "Lucrările de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie".

Hidroizolaţiile au ca scop împiedicarea pătrunderii apei în elementele de construcţie, captarea şi evacuarea ei, preluarea solicitărilor din încărcări şi transmiterea lor la structura de rezistenţă.

La lucrările de artă hidroizolaţiile sunt alcătuite, în general din:

şapa care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginile elementului care se hidroizolează;

dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurile de scurgere, străpungerile şi racordarea şapei la acestea.

În cadrul şapei, se pot distinge următoarele straturi:

strat hidroizolant sau şapă hidrofugă formată din:

• strat de amorsare;

• strat de lipire;

• strat de bază;

• strat suplimentar, de la caz la caz

strat de protecţie.

În funcţie de poziţia elementului de construcţie care se hidroizolează faţă de nivelul apei freatice, hidroizolaţiile pot fi:

hidroizolaţii împotriva umidităţii pământului, care se aplică la culei şi ziduri de sprijin, elemente ce vin în contact cu apa mai mult timp;

hidroizolaţii împotriva apelor fără presiune hidrostatică ce se aplică la suprastructura podurilor, pasajelor superioare şi inferioare rutiere;

hidroizolaţii împotriva apelor cu presiune hidrostatică care se aplică în special la tuneluri sau la subtraversări rutiere sau pietonale.

Stratul hidroizolant, în funcţie de materialul folosit şi procedeul de aplicare, poate fi:

din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomandă la lucrări de artă executate la zi şi la lucrări unde se asigură o ventilaţie corespunzătoare;

din materiale bituminoase aplicate la cald.

Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa în diverse variante şi cu diferite materiale, respectându-se însă prevederile din STAS 5088 - 75, Tabelele 3-6.

Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare în parte, ţinând seama de prevederile din STAS 5088 - 75, precum şi de condiţiile de teren locale, condiţiile de exploatare şi de importanţa lucrării, adoptându-se soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic.

în cazul lucrărilor amplasate în mediu agresive se vor lua măsuri suplimentare conform standardelor şi normativelor în vigoare iar în unele cazuri, chiar cu consultarea unui institut de specialitate.

La fiecare lucrare de artă, proiectul de execuţie va cuprinde suficiente detalii de alcătuire a hidroizolaţiei iar prin Caietul de sarcini cu prescripţii tehnice speciale se vor preciza:

materialul şi procedeul de aplicare a stratului hidroizolant;

materialul cu modul de realizare a umpluturii din spatele elementelor deconstrucţie hidroizolate, care poate fi dren sau material filtrant

pantele de scurgere a apelor, poziţia drenurilor, a gurilor de scurgere sau a barbacanelor;

poziţia rosturilor de dilatare şi racordare;

eventuale detalii privind amenajări pentru colectarea şi eliminarea apelor din infiltraţii sau care apar pe timpul execuţiei.

În cazul în care acţionează forţe înclinate faţă de stratul hidroizolant, prin proiect se vor prevedea, de la caz la caz, pinteni, praguri etc. de prevenire a alunecării elementelor de construcţie pe stratul hidroizolant.

Prevederile din prezentul Caiet de sarcini precum şi cele din STAS 5088 - 75 nu sunt limitative; pentru lucrările de artă aflate în condiţii speciale, se pot adopta diverse variante de hidroizolaţii dar care vor ţine seama de principiile prezentului Caiet de sarcini, vor avea la bază studii de specialitate şi se vor supune aprobării beneficiarului şi proiectantului.

7.6.2. Materiale şi prevederi pentru proiectare

Materialele necesare pentru execuţia hidroizolaţiilor sunt conform Tabelului l din STAS 5088-75.

Varianta de alcătuire a hidroizolaţiei, ţinând seama şi de precizările de la paragraful 11.16.1 se va alege conform Tabelelor 3...6 din STAS 5088 -75.

Calitatea materialelor şi condiţiilor de folosire sunt precizate în standardele de produse, precizate în Tabelul l.

În funcţie de varianta adoptată se vor respecta şi recomandările de proiectare cuprinse în STAS 5088 - 75, Capitolul 3.

Se vor respecta de asemenea prevederile din Cap.3 privind racordarea hidroizolaţiilor la marginile elementului de construcţie ce se hidroizolează, la rosturi şi guri de scurgere.

Referitor la stratul de protecţie a hidroizolaţiei, pe care urmează a se executa îmbrăcămintea conform Capitolul 11.17, în principiu, se poate adopta una din următoarele soluţii constructive:

strat de protecţie din beton monolit, de clasă minimă Bc 15, în grosime de 4-5 cm şi armat cu împletitură de sârmă zincată 4> 1,18... (j> 2,50 mm, cu ochiuri pătrate de 3...8 cm.

Suprafaţa superioară a statului de protecţie va fi plană şi fără denivelări.

Grosimea stratului de protecţie şi diametrul sârmei se va mări în cazul când presiunea pe acest strat e mai mare de 40 N/cm

strat de protecţie din mortar asfaltic turnat executat conform STAS 11348 - 87 şi în concordanţă cu prevederile Capitolului 11.17.

7.6.3. Prescripţii de execuţie, verificare şi recepţie

Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm, suprafaţa netedă realizându-se prin drişcuire.

Planeitatea suprafeţei suport se admite a avea o singură denivelare de ±5 mm pe o suprafaţă verificată cu dreptarul de 3 m în orice direcţie.

Pentru a îndeplini aceste condiţii, suprafaţa suport se va pregăti astfel:

se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de grăsimi şi orice alte corpuri străine; laptele de ciment în exces se îndepărtează cu peria de sârmă;

se curăţă cu jeturi de apă sau aer comprimat, lăsându-se să se usuce în vederea aplicării stratului hidroizolant.

Pe suprafaţa suport pregătită ca mai sus se interzice circulaţia personalului din şantier. Muncitorii care execută lucrările trebuie să poarte cizme de cauciuc, circulând numai pe pasarele provizorii din lemn.

Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat şi la o temperatură a suprafeţei suport mai mare de +5"C.

În timpul execuţiei stratului hidroizolant, pe porţiunile încă neacoperite cu stratul de protecţie se vor lua măsuri pentru:

interzicerea circulaţiei lucrătorilor şi a depozitării de materiale pe aceste suprafeţe;

acoperirea cu praf de cretă, praf de ciment sau hârtie împotriva acţiunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate.

Se recomandă ca procesul de execuţie a hidroizolaţiei să se organizeze astfel încât stratul de protecţie să se aplice în aceeaşi zi.

Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecţie sau în zona în care urmează a se hidroizola imediat, nu se execută sprijiniri.

Eventualele schimbări de materiale sau de soluţii constructive pentru hidroizolaţii, faţă de proiect, antreprenorul nu le poate face decât cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.

Calitatea materialelor folosite la hidroizolaţi lucrărilor de artă rutiere se garantează prin certificate de calitate emise de unitatea producătoare. Executantul lucrărilor de hidroizolaţii va verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuând şi încercări în caz de dubiu.

Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţii se face pe etape, după cum urmează:

pe parcursul executării lucrărilor de hidroizolaţii, încheindu-se Procese-verbale parţiale de lucrări ascunse;

terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, prin încheierea unui Proces-verbal pentru aceste lucrări;

odată cu verificarea întregii lucrări de artă.

Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului iar în cazul unor prevederi nefavorabile din Procesele-verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra etanşeităţii prin inundare cu apă pe o înălţime de maxim 5 cm, pe suprafaţa limitată.

Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se vor remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi care pot fi acceptate sau nu de către beneficiar, în cazul în care beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.

ANEXA NR. l

LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR CURENTE PENTRU PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI RECEPŢIA PODURILOR,PASAJELOR ŞI VIADUCTELOR RUTIERE

A. STANDARDE

Nr.crt. STAS nr. şi an Denumire standard

0 1 2

I. Betoane şi prefabricate din beton

1. 3622 - 86 Betoane de ciment. Clasificare

2. 3349/1 -83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei

3. 3349/2 - 83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele construcţiilor hidrotehnice

4. 1759-80 încercări pentru betoane, încercări pe betonul proaspăt

5. 1275-81 încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice

6. 2414-72 încercări pe betoane. Determinarea densităţii şi compactităţii betonului întărit

7. 3519-76 încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă

8. 3518-68 încercări de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistenţei la îngheţ -dezgheţ (gelivitate)

9. 5585-71 încercări pe betoane. Determinarea modului de elasticitate statice la compresiune al betonului

10. 6657/1 - 76 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate

11. 6657/2 - 89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode de verificare a calităţii

12. 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice

13. 7721 -76 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice de calitate.

II. Teren de fundare

14. 6054 - 77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României

15. 2561/2-81 Teren de fundare. Fundaţii pe piloţi. încercarea în teren a piloţilor de probă şi din fundaţii

16. 2561/3-83 Teren de fundare. Fundaţii pe piloţi. Prescripţii generale de proiectare

17. 2561/4-90 Teren de fundare. Piloţi foraţi de diametru mare. Prescripţii generale de proiectare, execuţie şi recepţie

18. 3300/1 - 85 Teren de fundare. Prescripţii generale de caicul

19. 3300/2 - 85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe

III. Poduri

20. 10101/1 -78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente

21. 10101/OB-87 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile de cale ferată şi şosea

22. 1545-80 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni

23. 1 844 - 75 Poduri metalice de sosea. Prescripţii de proiectare

24. 1910-83 Poduri de beton, beton armat şi beton precomprimat. Suprastructura. Condiţii generale de execuţie

25. 1911 -75 Poduri metalice de cale ferată. Prescripţii de proiectare

0 1 2

26. 2920 - 83 Poduri de şosea. Supraveghere şi revizii tehnice

27. 2924 - 91 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate şi podeţe

28. 3221 -86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare

29. 3461 -83 Poduri metalice de cale ferată şi şosea. Suprastructuri nituite. Prescripţii de execuţie

30. 4031 -77 Poduri metalice de cale ferată şi sosea. Aparate de reazem din oţel turnat. Condiţii tehnice de execuţie şi montaj

31. 4031/2-75 Poduri din beton armat şi beton precomprimat de cale ferată şi şosea. Aparate de reazem din oţel

32. 8270- 86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilataţie

33. 9330 - 84 Poduri de cale ferată şi şosea, îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă. Prescripţii de proiectare şi execuţie

34. 9407 - 75 Poduri de cale ferată şi şosea Suprastructuri sudate. Prescripţii de execuţie

35. 10167- 83 Poduri de cale ferată şi sosea. Aparate de reazem din neopren armat

36. 12313 - 85 Poduri de cale ferată şi şosea, încercarea pe stand a elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat

37. 12504 - 86 Poduri de cale ferată, şosea şi pasarele, încercarea suprastructurilor cu acţiuni de probă

ANEXA NR.2

B. NORMATIVE CU CARACTER REPUBLICAN

Nr. crt.

Indicativ Titlul normativului Publicaţia

1. P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe

Bul.Constr. nr.1/1987

2. C 160-75 Normativ pentru alcătuirea şi executarea piloţilor pentru fundaţii BulConstr. nr.6/1975

3. P7-77 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe

Bul.Constr.nr.5/1978

4. C 21 -85 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat Bul.Constr.nr.4/1986

5. C 140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat Bul.Constr. nr. 12/1 986

6. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente


7. P 82 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi întreţinerea drumurilor de şantier


8. C 26 - 85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive Bul.Constr.nr.8/1985

9 C 200 -81 Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţii inginereşti îngropate prin metoda carotajului sonic

Bul.Constr. nr. 6/1 982

10. C 170-83 Instrucţiuni tehnice privind protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane situate în medii agresive naturale şi industriale

Bul.Constr.nr. 12/1 983

11. P 70 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii măria

Bul.Constr.nr. 4/1 979

CAPITOLUL 5

NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

La elaborarea documentaţiilor tehnice s-a ţinut seama de normele de protecţia muncii, asigurând conducătorilor proceselor de muncă precum şi muncitorilor, măsurile principale ce trebuie aplicate în executarea oricărei activităţi de construcţie şi reparaţie, în condiţii de deplină securitate.

La toate lucrările de muncă pe căile de acces, pe drumurile de circulaţie a mijloacelor sau alte vehicule, precum şi în locurile periculoase, trebuie să se afişeze panouri (pancarte, tăbliţe, STAS-urile în vigoare) privind semnele de interzicere şi avertizare STAS 1848/1,2,3,-86.

La execuţia lucrărilor de artă, a căilor rutiere, sprijiniri şi consolidări de versanţi, se vor respecta toate prescripţiile legale în vigoare referitoare la tehnica securităţii muncii, astfel:

Legea nr. 5 din 22 decembrie 1996 cu privire ia protecţia muncii.

CAP. I - DISPOZIŢII GENERALE

Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

CAP. II - OBLIGAŢII SI RĂSPUNDERI

Conducătorii societăţilor comerciale şi Regiilor Autonome, vor stabili odată cu măsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor de serviciu, măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai bune condiţii de muncă, a prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

CAP. III - ÎNDRUMARE Şl CONTROL

Organele de control ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale solicită sprijinul sindicatelor care - potrivit atribuţiilor lor organizează controlul obştesc asupra aplicării şi respectării accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.

CAP. IV. INFRASTRUCTURI

Nerespectarea, de către orice persoană, a măsurilor luate cu privire la protecţia muncii la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

CAP. VII. DISPOZIŢII TRANZITORII SI FINALE

încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la protecţia muncii atrage răspunderi: disciplinare, administrative, materiale sau penale, după caz, potrivit legii.

NORME REPUBLICANE DE PROTECŢIE A MUNCII

Elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale precum şi de Ministerul Sănătăţii.

Cap.l. CONSTRUCŢII Şl ÎNCĂPERI UNDE SE DESFĂŞOARĂ PROCESELE DE MUNCĂ Pct. A - 1,2,3,4'şl punctul B- 1

Cap.V. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND ÎNCĂRCAREA, DESCĂRCAREA, TRANSPORTUL Şl MANIPULAREA MATERIALELOR

Cap.VII. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND INSTALAŢIILE ELECTRICE

Cap. VIII. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND UNELTELE DE MÂNĂ

Cap. IX. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND EXECUTAREA SĂPĂTURILOR LA SUPRAFAŢĂ

Cap. XI. NORME DE IGIENA MUNCII, PRIVIND EFORTUL FIZIC

Cap. XII. PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE Şl ACCIDENTELOR DE MUNCĂ PROVOCATE DE VALORI Şl PULBERI

Cap. XIV. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND PREVENIREA Şi COMBATEREA INCENDIILOR Şl A AUTOAPRINDERILOR

Cap. XVII. MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE A MUNCII

Cap. XIX. NORME DE IGIENA MUNCII PRIVIND CONTROLUL MEDICAL LA ÎNCA-DRAREA ÎN MUNCĂ Şl CONTROLUL PERIODIC

Cap. XX. REPARTIZAREA PERSONALULUI LA LOCUL DE MUNCĂ Şl INSTRUCTAJUL DE PROTECŢIA MUNCII

a. instructajul introductiv

b. instructajul la locul de muncă

c. instructajul periodic

Cap. XXI. PROPAGANDA PROTECŢIEI MUNCII

Nr. 1170 -1974 pentru aprobarea planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de protecţia muncii în cadru! M.T. publicat în Buletinul Transporturilor Rutiere, Vamale şi Aeriene nr. 10 din 1974.

4. DECRETUL NR. 400 din 1.9-81, pentru însuşirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în munca în unităţi cu foc continuu, sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol de exploatare.

5. H.G. nr. 2894 din 22 decembrie 1966, privind declararea, cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale publicat în Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).

6. H.G. nr. 2404 din 31 decembrie 1969, pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul muncii şi ocrotirilor sociale. Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).

7. H.G. nr.1622din 1974, privind planificarea, finanţarea şi raportarea cheltuielilor pentru protecţia muncii.

8. H.G. nr. 304-1975, privind acordarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului de lucru, precum şi acordarea materialelor igienico-sanitare.

9. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8 din 21 mai 1982, privind normele de protecţie a muncii în activitatea de întreţinere şi reparaţii a drumurilor.

10. Decizia nr. 402 din 29 noiembrie 1986 al Consiliului Judeţean Vrancea, cu privire la normele de prevenire a incendiilor şi dotarea societăţilor economice şi social culturale din judeţul Vrancea.

11. Normativ P -118/1983. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

12. Normativ P - 36/1967, privind proiectarea de garaje şi parcaje pentru autovehiculele din cadrul clădirilor de locuit, a altor construcţii precum şi a spaţiilor amenajate special.

INTOCMIT, VERIFICAT, ing. Gabriela PAVEL ing. Dorinel MODREANU

caiet pod gheraseni

Documents