descriere pod arad

226
PROPUNEREA TEHNICA Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248) peste CF Arad - Bucuresti Centura de ocolire a Municipiului Arad se va reabilita odata cu modernizarea drumului national 7 intre km 539+638 – 552+814, fugyrand ca drum national European care asigura traficul de transit si de ocolire a municipiului Arad. Trecerea la nivel cu calea ferata Atrad Bucuresti este situata pe centura de ocolire Nord Arad pe DN 7 la km 540+248 si reprezinta un punct forte in desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei pe drumul national. Acest pasaj este oportun deoarece in situatia actuala impune circa 70 de inchideri ale drumului national la traversarea caii ferate fapt ce ingreuneaza fluenta traficului si a unor pierderi importante in exploatare datorita stationarii autovehiculelor la bariera. Corelarea planificarii financiare cu programul de lucru: Conform formularului „CAPACITATE FINACIARA” depus in documentele de calificare la pagina 159, capacitatea financiara a SC CONFORT SA este de 4.022.704.092,75 lei. Din graficul de plati preconizat, prezentat in Propunerea Financiara la pagina rezulta urmatoarele transe de plati: 1 – luna 1 – 1.341,60 lei 2 - luna 2 – 793,35 lei 3 – luna 3 – 445,05 lei 4 – luna 4 – 4.615.595,62 lei

Upload: cosmiv

Post on 26-Jun-2015

1.269 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Descriere Pod Arad

PROPUNEREA TEHNICA

Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248)

peste CF Arad - Bucuresti

Centura de ocolire a Municipiului Arad se va reabilita odata cu modernizarea drumului national

7 intre km 539+638 – 552+814, fugyrand ca drum national European care asigura traficul de

transit si de ocolire a municipiului Arad. Trecerea la nivel cu calea ferata Atrad Bucuresti este

situata pe centura de ocolire Nord Arad pe DN 7 la km 540+248 si reprezinta un punct forte in

desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei pe drumul national. Acest pasaj este oportun

deoarece in situatia actuala impune circa 70 de inchideri ale drumului national la traversarea

caii ferate fapt ce ingreuneaza fluenta traficului si a unor pierderi importante in exploatare

datorita stationarii autovehiculelor la bariera.

Corelarea planificarii financiare cu programul de lucru:

Conform formularului „CAPACITATE FINACIARA” depus in documentele de calificare la pagina

159, capacitatea financiara a SC CONFORT SA este de 4.022.704.092,75 lei. Din graficul de

plati preconizat, prezentat in Propunerea Financiara la pagina rezulta urmatoarele transe de

plati:

1 – luna 1 – 1.341,60 lei

2 - luna 2 – 793,35 lei

3 – luna 3 – 445,05 lei

4 – luna 4 – 4.615.595,62 lei

5 – luna 5 – 4.633.842,46 lei

6 – luna 6 – 3.957.409,92 lei

7 – luna 7 – 3.367.177,67 lei

8 – luna 8 – 3.279.422,60 lei

9 – luna 9 – 2.667.519,24 lei

10 – luna 10 – 2.645.315,35 lei

11 – luna 11 – 2.231.755,52 lei

12 – luna 12 – 7.064,02 lei

Page 2: Descriere Pod Arad

Din cele prezentate mei sus rezulta ca SC CONFORT SA poate sustine executia lucrarilor

pentru o perioada de timp mult mai mare decat cea prevazuta in Documentatia de Atribuire (3

luni).

Lucrarile ce se vor executa sunt impartite in 4 obiecte:

- lucrari la rampe pod

- consolidari cu ziduri de sprijin

- lucrari la drumul judetean DJ 709

- lucrari la drumul provizoriu

- constructia pasajului denivelat

- instalatia electrica de iluminat pasaj

1. Servicii juridice care consta in:

- servicii in vederea emiterii si publicarii de guvern

- aducerea la indeplinire a procedurii de expropiere urmare a publicarii hotararrii de guvern

- servicii in vederea eliberarii despagubirilor si plata acestor sume persoanelor care si-au

dovedit ulterior expropierii calitatea de titulari de drepturi reale asupra terenurilor

expropriate

- servicii in vederea intabularii dreptului de proprietate al statului roman asupra imobilelor

expropriate si a dreptului de administrarea clientului

- scoaterea imobilelor expropriate sau transferate din circuitul agricol

- reprezentarea clientului in justitie in toate litigiile formulate de catre persoanele expropriate

ca urmare a parcurgerii de catre avocat a tuturor etapelor anterioare cu caracter contencios

sau necontencios pana la obtinerea unei hotarari definitive

- obtinerea autorizatiei de executie

2. Drum – drum provizoriu, lucrarile se vor realiza in decurs de 80 zile; 05.01.2011-

07.04.2011.

Se vor executa lucrari de :

- curatarea amplasamentului – 8500mp

- decaparea si depozitarea pamantului vegetal – 1800mc

- pamant din groapa de imprumut – 8000 mc

- strat de balast – 1300mc

- umplutura de pamant – 8000 mc

Page 3: Descriere Pod Arad

- compactare si nivelare teren – 9000mp

- strat de fundatie din balast – 1900mc

- strat de agregate naturale stabilizate cu ciment – 1800 mc

- strat de baza din mixtura asfaltica AB2 – 1100 t

- strat de uzura din beton asfaltic BA 16 – 6500mp

- borduri prefabricate – 100 m

- parapet metalic – 500 m

- marcaje transversale – 150 mp

- montare indicatoare rutiere – 12 buc

- amenajare trecere peste CF – 1 buc

3. Organizarea de santier se desfasoara pe toata durata de executie a lucrarilor.

- amenajarea platformei - 750 mp

- balastare platforma – 150 mc

- betonare platforma pentru containere – 75 mc

- amplasare containere – 7 buc

- amplasare toaleta ecologica – 2 buc

- imprejmuirea platformei de organizare de santier – 400 m

- amenajarea unui pichet de incendiu – 1

4. Rampe pasaj lucrarile se vor realiza in decurs de 120 zile, 15.01.2011-03.06.2011.

Se vor executa lucrari de:

- curatare amplasament – 2200mp

- pamant din groapa de pamant – 3000mc

- strat de forma din balast – 260 mc

- umplutura de pamant - 3000 mc

- compactare si nivelare teren – 23600mp (teren de fundare + pat drum)

- fundatie din balast – 3000 mc

- strat de agregate naturale stabilizate cu ciment – 2500 mc

- starat de baza din mixtura asfaltica AB2 – 2020 to

- strat de legatura din beton asfaltic BAD 25 – 1300 to

- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF 16 - 7000 mp

- borduri prefabricate – 1800 m

- strat de beton de ciment la trotuare – 50 mc

Page 4: Descriere Pod Arad

- trotuar pe zid de sprijin – 950 mp

- rigole noi pavate cu elemente prefabricate – 2700 m

- bazin decantor – 4 buc

- podet tubular - D = 1m – 18 m

- parapet metalic amplasat pe zid de sprijin – 800m

- borne kilometrice – 1 buc

- borne hectometrice – 11 buc

- marcaje longitudinale – 1.2km

- marcaje transversale – 350 mp

- montare indicatoare rutiere – 46 buc

- parapet pieton – 800 m

5. Lucrari de consolidari la rampe lucrarile se vor realiza in decurs de 205 zile, 01.01.2011-

27.08.2011.

- zid de sprijin din pamant armat H=2m – 100m

-- zid de sprijin din pamant armat H=4m – 260m

- zid de sprijin din pamant armat H=6m – 180m

- zid de sprijin din pamant armat H=8m – 214.8m

6. Llucrari pentru mutari retele se vor realiza in decurs de 53 zile, 01.01.2011-03.03.2011.

- devieri retele electrice

-devieri retele de apa

-devieri retele ROMTELECOM

7.Lucrari de reabilitare drum DJ 709 lucrarile se vor realiza in decurs de 130 zile, 15.01.2011-

15.06.2011.

- curatarea amplasamentului – 5500mp

- decaparea si depozitarea pamantului vegetal – 1100mc

- pamant din groapa de imprumut – 2000 mc

- strat de balast – 1000mc

- umplutura de pamant – 2000 mc

- compactare si nivelare teren – 5500mp

- strat de fundatie din balast – 1700mc

- strat de agregate naturale stabilizate cu ciment – 1400 mc

- strat de baza din mixtura asfaltica AB2 – 750 to

Page 5: Descriere Pod Arad

- strat de uzura din beton asfaltic BA 16 – 5000mp

- borduri prefabricate – 300 m

- rigole noi pavate cu elemente prefabricate – 1200m

- parapet metalic – 500 m

- borne hectometrice – 7 buc

- marcaje longitudinale – 0.6km

- marcaje transversale – 150 mp

- montare indicatoare rutiere – 9 buc

8.Pasaj denivelat pe centura Arad km 540+248 lucrarile se vor realiza in decurs de 201 zile,

01.01.2011-23.08.2011.

- sapatura la fundatii – 4947 mc

- piloti forati – 2031 m

- armaturi in infrastructura si suprastructura – 393 to

- cofraje pentru infrastructura – 2744 mp

- beton in infrastructura – 2587 mc

- beton in piloti forati – 1649 mc

- hidroizolatie pod – 1790 mp

- montare aparate de reazem – 64 buc

- tevi pentru injectare coloane – 33460kg

-grinzi prefabricate L=22m – 108 buc

- grinzi prefabricate L=28m – 9buc

- cofraje suprastructura – 2531 mp

- armaturi suprastructura – 209 to

- beton suprastructura – 1369 mc

- hidroizolatie suprastructura – 4153 mp

- borduri din beton armat – 645 m

- parapet metalic – 1290m

- placi de racordare cu terasamentele – 16 buc

-protectie anticoroziva a betonului – 7702 mp

9. Lucrari de instalatii electrice – iluminat lucrarile se vor realiza in decurs de 50 zile,

06.07.2011-01.09.2011.

- cablu electric – 2121 m

Page 6: Descriere Pod Arad

- tub de protectie cabluri – 720 m

-stalp iluminat – 112 buc

-corpuri de iluminat public – 59 buc

- lampa pentru corp iluminat – 59 buc

- instalatie priza de pamat – 5 buc

-profile de sant (distributie) – 460 m

-profile de santt (bransament) – 250m

-tablouri

Pentru executia lucrari se vor aloca urmatoarele resurse:

FORTA DE MUNCA:

Meseria Numar

Asfaltator 4

Betonist 18

Constructor cai ferate 1

Drenor canalist 1

Dulgher constructii 9

Dulgher poduri 1

Fierar betonist 18

Finisor terasamente 1

Instalator electrician 1

Instalator sanitar 1

Instalator alimentare cu apa 1

Izolator hidrofug 2

Izolator termic 1

Montator prefabricate beton 29

Pavator 5

Page 7: Descriere Pod Arad

Pietrar 1

Zugrav vopsitor 1

Zidar 3

Sapator 7

Muncitor deservire constructii

montaj

12

Electrician linii electrice aeriene 1

Electrician cabluri subterane 1

Electrician post trafo 1

Electrician automatizare 1

Electrician reparatii intretinere 1

Lacatus constructii metalice 1

Masinist utilaje constructii 1

Sudor electric 1

Vopsitor 2

Montator constructii metalice 6

Muncitor deservire c-tii masini 1

Sondor mecanic 1

Muncitor deservire petrol 1

Laborant 1

Peisagist 1

Muncitor deservire 2

Lacatus constructii metalice 1

UTILAJE SI ECHIPAMENTE:

Page 8: Descriere Pod Arad

Nr.crt.

Denumire utilaj/echipament/instalatie U.M Cantitate

1 Statie mobila de preparare mixturi asfaltice MIXMOBIL tip MBA 160 BENNINGHOVEN – 160 to/h

Buc 1

2 Statie betoane mobila STETTER tip M1-TZ – 56 mc/h

Buc 1

5 Cilindru compactor terasier CATERPILLAR CS683E buc 16 Cilindru compactor terasier JCB VMT950S buc 17 Cilindru compactor terasier JCB VM115D buc 28 Cilindru compactor terasier HAMM 3518H buc 19 Cilindru compactor pneu-pneu HAMM GRW18 buc 210 Cilindru compactor pneu-pneu HAMM HD14 H buc 111 Cilindru compactor lis-lis HAMM HD10 buc 312 Cilindru compactor lis-lis HAMM HD90 buc 213 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB214E buc 114 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB334E buc 215 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB534D buc 316 Excavator pe senile JCB JS210LC buc 517 Excavator pe senile JCB JS220N buc 118 Excavator pe pneuri CATERPILLAR M318C buc 319 Excavator pe pneuri VOLVO 180B buc 120 Excavator pe pneuri JCB JS175W buc 121 Buldozer CATERPILLAR D5N XL buc 122 Buldozer NEW HOLLAND D150 buc 123 Autogreder HBM NOBAS BG160-AT4 buc 124 Autogreder CATERPILLAR 140H buc 125 Repartizor-finisor mixturi asfaltice VOGELE S800 buc 126 Repartizor-finisor mixturi asfaltice VOGELE S1600 buc 127 Repartizor-finisor mixturi asfaltice MARINI MF331 buc 128 Repartizor-finisor mixturi asfaltice MARINI MF571C buc 129 Incarcator frontal CATERPILLAR 908 buc 130 Incarcator frontal CATERPILLAR 914G buc 331 Incarcator frontal CATERPILLAR 938G buc 132 Autoutilitara IVECO DAILLY – 3.5 to buc 633 Autotractor DAF cu semiremorca buc 334 Autotractor MAN cu semiremorca buc 635 Autobasculanta MAN buc 636 Autobetoniera MAN buc 437 Autopompa de beton buc 138 Autobetoniera cu pompa de beton buc 139 Automacara CKD AD 30 RENAULT - 30 to buc 140 Automacara HYDROM – 16 to buc 141 Autoutilitara VOLVO cu macara PALFINGER buc 242 Autovehicul special MERCEDES buc 143 Statie totala LEICA 3 D pentru ridicari topografice si

transpunerea in teren a cotelorbuc 3

44 Teodolit cu statie si trepied buc 245 Masina automata de indreptat fier beton Buc 1

46 Masina automata de taiat fier beton Buc 2

47 Masina automata de indoit si confectionat etrier Buc 1

48 Masina automata de fasonatt fier beton Buc 1

49 Semafoare pentru lucrari Set 7

50 Seturi semnalizare rutiera Set 10

51 Placa vibratoare buc 852 Motocompresor buc 753 Motopompa buc 854 Vibrator beton buc 1255 Masina taiat beton/asfalt buc 456 Rigla vibranta buc 557 Mai compactor buc 458 Instalatie de foraj hidraulic buc 259 Autocisterna DAF buc 1

Page 9: Descriere Pod Arad

Lucrarile se vor executa in conformitate cu procedurile tehnice de executie anexate:

MODUL DE LUCRU

6.1. Prevederi generale

(1) Functie de tehnologiile folosite, sapaturile manuale se clasifica in:- sapaturi manuale fara sprijiniri (cu sau fara taluzuri)

- in gropi izolate, de mare sau mica suprafata;- pentru finisare taluzuri si funduri de sapatura executate manual;- la subzidiri;

- sapaturi manuale cu sprijiniri (cu sau fara epuismente)- cu sprijiniri orizontale (cu sau fara interspatii);- cu sprijiniri verticale (cu sau fara interspatii);

- sapaturi manuale in incinte de palplanse, batardouri sau in incinte de pereti mulati.

(2) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale:

- productivitatea muncii;- factori tehnici caracteristici;- consumul de energie;- costul executiei lucrarilor;- duratele de executie;- asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI.

(3) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume:

- siguranta unor constructii invecinate;- existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice);- dotarea cu utilaje a executantului;- gradul de libertate si de miscare pe amplasament;- natura si stratificatia terenului;- caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului;- cota apelor subterane si debitul lor;- cota la care trebuiesc executate sapaturile.

6.2. Lucrari pregatitoare

(1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele:- preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota ± 0,00);- la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se

Page 10: Descriere Pod Arad

identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament;- se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament;- defrisarea terenului (daca este cazul);- demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii);- stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite;- se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari;- se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal;- se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare;- se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie.

6.3. Executia sapaturilor manuale

(1) Pentru executia sapaturilor manuale, formatiile de lucru folosesc: cazmaua, lopata, tarnacopul, spitul, ranga.

(2) Evacuarea pamantului rezultat din sapatura se realizeaza cu roaba, tomberonul, bena, banda rulanta, dupa caz.

(3) Pentru executarea sprijinirilor se utilizeaza, dupa caz, dulapi din lemn sau dulapi metalici de inventar, spraituri si moaze din lemn sau metalice de inventar, palplanse metalice.

(4) Cand nivelul apelor subterane este ridicat si apa apare in incintele in care se sapa, se organizeaza evacuarea apei astfel incat sapatura sa poata continua practic in uscat, de regula aceasta realizandu-se cu moto sau electropompe iar in cazuri speciale, pe baza de proiecte tehnologice, cu ajutorul drenurilor filtre, incintelor de filtre aciculare, puturi filtre forate, prin crearea incintelor etanse de palplanse, pereti mulati, chesoane.

(5) Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pana la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc deasupra cotei finale astfel:

- in nisipuri fine cu 20-30 cm;- in pamanturile argiloase contractile cu 15-25 cm;- in pamanturi sensibile la umezire cu 40-50 cm.

Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator pregatirii betonarii.

(6) Din considerente de protectie a muncii, sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa pana la urmatoarele adancimi:

- 0,75 m in terenuri necoezive si slab coezive;- 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie;

Page 11: Descriere Pod Arad

- 2,00 m in terenuri cu coeziune mare.Pentru adancimi mai mari, taluzurile verticale vor fi sprijinite pe toata inaltimea lor.

(7) Sub cotele indicate la paragraful anterior, sapaturile pot fi executate in taluz. Sapaturile in taluz se executa in terenuri cu umiditate naturala de 12-18% astfel incat inclinarea taluzului sa nu depaseasca valorile de mai jos:

- nisip, balast 1:1- nisip argilos 1:1,25- argila nisipoasa 2:3- argila 1:2- loess 4:3- roca friabila 2:1 - 4:1- stanca 4:1 - 7:1

La adancimi mai mari de 2 m se creaza o treapta intermediara cu o bancheta de 0,60 - 1,00 m latime.

(8) Daca fundatiile necesita cofraje laterale, latimea fundului sapaturii este mai mare decat latimea fundatiei cu 2x80 cm, spatiul de 0,80 m de o parte si de alta a fundatiei, din experienta, a rezultat ca fiind satisfacator pentru executarea cofrajelor, decofrare si executia altor lucrari (ex. hidroizolatii si protectiile acestora).

(9) Cota la care se executa sapatura este cea prevazuta in proiect si nu poate fi modificata decat de catre proiectant, cu acordul beneficiarului.

(10) In cazul in care, pe parcursul executiei lucrarilor de sapatura, se constata accidente locale de teren (hrube, gropi, materiale de umplutura, s.a.) se anunta beneficiarul si proiectantul.

(11) Sprijinirile se executa de catre formatia de dulgheri pe masura executarii sapaturilor. Sprijinirile obisnuite pot fi:

- orizontale - folosite in cazul pamanturilor argiloase, consistente, a pietrisurilor si nisipurilor indesate in care peretii sapaturii se pot mentine scurt timp si nesprijiniti. Pe masura adancirii sapaturii se monteaza dulapi cu interspatii intre ei (marimea interspatiului depinzand de natura terenului) si care la joante sunt rezemati pe piese verticale spraituite cu elemente orizontale;- verticale - folosite la sapaturi executate la pamanturi fara coeziune sau cu coeziune slaba. Dulapii metalici de sprijinire se aseaza vertical alaturat si se introduc treptat in teren prin batere, pe masura avansarii sapaturii, fiind tot timpul cu varful infipt 50-60 cm sub nivelul sapaturii. Sprijinirea dulapilor verticali la partea superioara a sapaturii se face cu longrine orizontale descarcate prin spraituri metalice reglabile (sau de lemn, fixe) in elementele de pe peretele opus.

(12) Pamantul din sapatura se depoziteaza temporar la cel putin 1 m de marginea gropii, de unde, daca situatia impune, se evacueaza in depozite organizate sau in alte zone unde urmeaza a fi folosit la umpluturi, conform planurilor de gestionare a deseurilor.

(13) Excedentul de pamant, provenit din volumul de nisip, volumul conductei si volumul caminelor se va depozita pe marginea transeei, nefiind necesara transportarea

Page 12: Descriere Pod Arad

acestuia in depozit. Sapaturile vor depasi cu 20 cm adancime radierul conductei (cota prevazuta in proiect) si se va executa numai manual. Dupa montarea conductelor si verificarea lor la etanseitate, pamantul necesar umpluturilor se va imprastia cu buldozerul cu lama.

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) – cod IP – SSM – 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje – cod IP – SSM – 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor – cod : IP – SSM -08- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru lucrarile

care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari:-beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor;-beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.MODUL DE LUCRU

6.1. Prevederi generale

(1) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale:- productivitatea muncii;- factori tehnici caracteristici;

Page 13: Descriere Pod Arad

- consumul de energie;- costul executiei lucrarilor;- duratele de executie;- asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI.

(2) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume:- siguranta unor constructii invecinate;- existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice);- dotarea cu utilaje a executantului;- gradul de libertate si de miscare pe amplasament;- natura si stratificatia terenului;- caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului;- cota apelor subterane si debitul lor;- cota la care trebuiesc executate sapaturile.

6.2. Lucrari pregatitoare

(1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele:- preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota ± 0,00);- la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament;- se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament;- defrisarea terenului (daca este cazul);- demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii);- stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite;- se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari;- se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal;- se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare;- se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie.

6.3. Executia sapaturilor mecanizate

Page 14: Descriere Pod Arad

(1) Se executa cu excavatorul, in unul sau mai multe straturi, grosimea stratului fiind in functie de adancimea de sapare a cupei. Se mai poate executa si cu draglina.Sapatura se poate executa in abataj cu cupa directa, sau prin retragere cu cupa inversa. In cazul sapaturii mecanizate, taluzul se ajusteaza manual de muncitori cu tarnacopul si cazmaua dupa fiecare strat excavat.

(2) Taluzarea manuala se executa cu cazmaua si tarnacopul in functie de umiditatea terenului si natura sa, prin saparea terenului in straturi de 15-20 cm, sau prin politura de sus in jos.Daca adancimea sapaturii este foarte mare, taluzurile se executa in trepte cu inaltimea maxima de 2 m, creand bancheta de 0,5-1 m intre trepte.

(3) Inclinarea taluzului se da in functie de natura terenului, prin raportul inaltimii "h" la proiectia "b" a taluzului pe orizontala.Inclinarea admisa a taluzelor sapaturilor in terenuri cu umiditate naturala:- nisip si umplutura h/b = 1/1,5- nisip argilos h/b = 1/1- argile, argile nisipoase si loess h/b = 1/0,75

(4) Tehnologia sapaturii este urmatoarea:Excavatorul incepe sapatura dintre extremitatea gropii opuse directiei de iesire a masinilor.Descarcarea pamantului se face direct in autobasculanta. Sapatura se face aproximativ la cota finita. Daca adancimea de sapatura este mare se executa in mai multe straturi de sapatura, creandu-se rampa de iesire a masinilor. Daca spatiul este ingust in groapa, masinile dau inapoi cu spatele spre rampa.Daca latimea gropii este mai mare decat raza de actiune a excavatorului, sapatura se executa pe fasii longitudinale paralele cu sensul de inaintare al excavatorului.Depozitarea pamantului rezultat din sapatura se face, de regula, in depozite de pamant in afara zonei de lucru, dar daca situatia impune, depozitarea se face temporar si in zona, la o distanta de muchia superioara a taluzului astfel incat stabilitatea acestuia sa nu fie pusa in pericol.In cazul executarii santurilor cu peretele in taluz, cu adancimi mari, se vor creea banchete pentru aruncarea pamantului la releu pe verticala cu latime minima 1m si inaltimea releului 1,5 m.

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) – cod IP – SSM – 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje – cod IP – SSM – 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor – cod – IP – SSM - 08

Page 15: Descriere Pod Arad

- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru

lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari:-beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor;-beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.

MODUL DE LUCRU

6.1. Prescriptii generale de executie

(1) Realizarea umpluturilor de pamant si compactarea lor trebuie sa se faca cu atentie, pentru a evita defectiunile ce pot apare ca o consecinta a tasarilor.

(2) Toate umpluturile se executa in straturi de pamant, fiecare strat se aduce la gradul de umiditate optim, se compacteaza si se verifica prin incercari de laborator, realizarea gradului de compactare "D" minim (%) prevazut in proiect.

(3) Procedeul de executie poate fi manual (pentru volume mici de umplutura) sau mecanizat (pentru volume mari):a) procedeul manual consta in:- dislocarea si transportul pamantului din depozit cu unelte traditionale (tarnacop, harlet, lopata) si asezarea acestuia in straturi orizontale de 20-30 cm grosime;- umezirea prin stropirea cu apa; - compactarea cu maiul manual sau mecanic.b) procedeul mecanic consta in:- dislocarea si transportul pamantului (din depozit) cu buldozerul sau cu mijloace auto si asezarea lui in straturi de 20-30 cm grosime;- umezirea prin stropirea cu apa; - compactarea cu maiul mecanic, cu placi vibratoare sau cu cilindrul compactor.

(4) La realizarea lucrarilor de umplutura executantul va respecta urmatoarele reguli generale:- materialul folosit pentru umpluturi va fi numai cel prevazut in proiect sau acceptat

Page 16: Descriere Pod Arad

de proiectant;- materialul folosit la umpluturi va fi verificat de catre laboratorul de incercari, determinandu-se densitatea maxima in stare uscata si umiditatea optima de compactare. Inainte si dupa compactare continutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la umiditatea optima de compactare determinata in laborator ±2%;- executantul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de executie, inainte de executarea straturilor urmatoare;- umpluturile in jurul fundatiilor sau constructiilor sub cota terenului se vor face dupa ce betonul s-a intarit si s-au efectuat eventuale lucrari in incinta sapata (ex. hidroizolatie si protectia acesteia); se va avea grija sa nu se deterioreze aceste lucrari;- nici un element de sprijinire a malurilor sapaturii, element de cofraj nu se va lasa pe loc in zona care se umple, cu exceptia cazurilor cand proiectantul accepta sau prevede in proiect cofraje sau sprijiniri "pierdute".

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiunii proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) – cod IP – SSM – 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje – cod IP – SSM – 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor – cod – IP – SSM - 08- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru

lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) La terminarea umpluturilor de pamant se verifica:- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaza, in aceleasi conditii ca si pentru fundatia propriu-zisa;- calitatea materialului folosit pentru aceasta umplutura;- respectarea tehnologiei de compactare prevazuta in proiect;

Page 17: Descriere Pod Arad

- realizarea gradului de compactare prevazut in proiect; determinarile se vor face pe toata grosimea umpluturii, cate una pentru fiecare strat elementar prevazut a se compacta cel putin una la fiecare 20 mc material compactat; in zonele in care conditiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare;- incadrarea gradului de compactare realizat in abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in proiect de: - 2% pentru medie si 5% pentru valoarea minima;

(2) Toate buletinele de incercari si rezultatele verificarilor mentionate mai sus se vor consemna in procese verbale de receptie calitativa a lucrarilor de umpluturi de pamant, incheiate intre executant si beneficiar.

(3) Pentru umpluturile de pamant folosite pentru platforme, cai de acces, pietonale sau cu circulatie auto usoara, sistematizari verticale, completarea sapaturilor pentru fundatie sau pentru conducte sub pardoseli etc. se va verifica:- indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate in proiect;- corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare;- realizarea gradului de compactare (D), conform STAS 1913/13-1983, a gradului de indesare (In), a densitatii pamantului in stare uscata (Pd), a rezistentei la penetrare statica pe con (Rp) sau dinamica (Rd), date prin proiect.

(4) Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii; frecventa lor va fi de una la fiecare 50 - 100 mc pamant compactat.

(5) Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect sunt:- pentru sistematizari verticale: mediu - 10%; minimum - 15%;- in jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli: mediu - 5%; minimum - 8%;- la santuri de conducte: mediu - 5%; minimum - 8%.Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de receptie calitativa.

(6) In cazul pamanturilor sensibile la umezire, in afara de verificarile de mai sus se vor verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7-92 si in special:- asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale, pe toata durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii;- mentinerea ultimului strat de 30-50 cm al sapaturii pana in ziua in care se incepe betonarea in zona respectiva;- excluderea pamanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgarilor etc. la executarea umpluturilor si realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile in limita a 1/4 din cele prevazute mai sus;- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului inconjurator.

(7) La lucrari de umpluturi de pamant (ramblee) se vor verifica pe parcurs:- calitatea pamantului intrebuintat, care trebuie sa fie din aceeasi categorie cu cel prevazut in proiect sau admis de prescriptia tehnica specifica; se admite o abatere de +/- 5% la compozitia straturilor granulare prescrise;- formele geometrice si pozitiile tuturor elementelor componente ale rambleului,

Page 18: Descriere Pod Arad

inclusiv suprainaltarile, supralargirile si lucrarile anexe precum si ale gropilor de imprumut;- existenta unor posibilitati de instabilitate si a masurilor de prevenire sau de indepartare a efectelor acestora;- respectarea tehnologiei de compactare si, daca se prevede in proiect, a aceleia de stabilizare;- realizarea gradului de compactare sau de indesare pe toata grosimea umpluturii; daca proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului si minim cate o serie din fiecare 200 mp de suprafata de platforma.Rezultatele verificarilor de mai sus se vor inscrie in procese verbale de receptie calitativa a lucrarilor de umpluturi de pamant.

MODUL DE LUCRU

6.1. Elemente generale

(1) Pe teritoriul Romaniei, tipurile de terenuri slabe de fundare intalnite frecvent la lucrarile de constructii sunt:- loessuri sensibile la umezire, cu posibilitati de umezire;- loessuri cu umiditate mare sau sub nivelul apei;- nisipuri fine in stare afanata;- nisipuri prafoase;- prafuri argiloase;- argile cu grad mare de umiditate;- maluri;- umpluturi neorganizate / neomogene.

(2) Metodele de imbunatatire a terenurilor slabe se grupeaza in doua categorii:- metode de consolidare de adancime;- metode de consolidare de suprafata.Variantele in care se pot executa lucrarile de consolidare din aceste grupe sunt prezentate in Anexa 1 la prezenta instructiune tehnica de executie. Se mentioneaza ca lista acestor metode este orientativa.

(3) Lista orientativa a metodelor mecanice de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare aplicabile la diverse tipuri de terenuri este prezentata in Anexa 2 la Normativul C29-85 caietul 1. In Anexa 3 la acelasi normativ sunt prezentate domeniile de aplicare orientative pentru solutiile de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare pe tipuri de terenuri si de constructii.

(4) Adoptarea solutiei de imbunatatire se face de catre proiectant pe baza unor studii aprofundate de teren, a incercarilor "in situ" si a lucrarilor experimentale preliminare (daca este cazul), pe baza carora acesta intocmeste si caietele de sarcini pentru executie, specifice amplasamentului.

(5) Studiile geotehnice trebuie sa fie mai amanuntite decat la proiectarea constructiilor pe terenuri obisnuite. Acestea trebuie sa evidentieze stratificatia detaliata si caracteristicile fizico-mecanice ale fiecarui strat de pamant, situatia hidrogeologica pe amplasament (nivelul apelor subterane si limitele de variatie ale acestuia) si

Page 19: Descriere Pod Arad

posibilitatile de umezire a terenului de fundare in timpul executie si/sau exploatarii.(6) Studiul geotehnic trebuie sa identifice cauzele care determina caracterul slab al

terenului de fundare si sa determine parametrii geotehnici aferenti, necesari proiectarii imbunatatirii acestuia. De asemenea, studiul trebuie sa indice care sunt parametrii geotehnici pe baza carora proiectantul lucrarilor de imbunatatire si executantul lor sa verifice obtinerea efectului urmarit.Studiul va prezenta date asupra materialelor locale si deseurilor industriale posibile de utilizat pentru imbunatatirea terenului de fundare din amplasamentul respectiv.

(7) Proiectul de imbunatatire a terenului slab de fundare trebuie sa fie in concordanta cu cel al constructiei amplasate pe el si sa cuprinda cel putin urmatoarele:- indicarea parametrilor geotehnici ai terenului imbunatatit si justificarea valorilor limita ale acestora;- caiet de sarcini;- instructiuni de exploatare;- programul de control in faze determinante.

(8) Caietul de sarcini va contine fisa tehnologica de executie, incercarile de verificare a calitatii lucrarilor care trebuiesc efectuate de catre executant pe parcursul executiei lucrarilor si cele necesare la receptia lor.

(9) Executantul va asigura efectuarea incercarilor de verificare prevazute in caietul de sarcini prin laborator propriu sau prin colaborare cu un laborator autorizat pentru efectuarea incercarilor prescrise.

(10) La primirea documentatiei de executie, executantul va verifica continutul acesteia si va solicita proiectantului, daca este cazul, completarea acesteia in conformitate cu cerintele formulate mai sus precum si cu alte detalii si precizari care se considera necesare.

(11) Executantul va respecta cu strictete prevederile proiectului, ale caietului de sarcini si ale instructiunilor tehnice de executie.In cazul in care conditiile concrete de santier nu corespund cu prevederile proiectului de executie (referitor la stratificatia terenului, ape subterane, accidente subterane etc.) executantul le va aduce imediat la cunostinta proiectantului si beneficiarului. Modificarea proiectului se va efectua numai de catre proiectant, cu acordul beneficiarului.

(12) Imbunatatirea terenurilor slabe in vederea fundarii directe, fiind o operatie preliminara atacarii lucrarilor de fundatii, trebuie realizata, verificata si receptionata inaintea inceperii lucrarilor de constructii montaj propriu-zise, potrivit fiecarui procedeu adoptat si instructiuni tehnice de executie aferente.

6.2. Lucrari pregatitoare

(1) Lucrarile pregatitoare necesare realizarii lucrarilor de consolidare a terenului, in general aceleasi, indiferent de metoda de consolidare, sunt in principal urmatoarele:- defrisari, demolari, dezafectari de instalatii subterane pentru eliberarea

Page 20: Descriere Pod Arad

amplasamentului;- executarea santurilor de scurgere a apei, a baselor de colectare si instalarea echipamentelor pentru epuismente, unde este cazul;- indepartarea, evacuarea si depozitarea stratului vegetal, in vederea reutilizarii lui;- nivelarea terenului la o cota cat mai apropiata de cea prevazuta in proiectul tehnologic de realizare a consolidarii;- trasarea si pichetarea zonelor ce urmeaza a fi consolidate;- aprovizionarea cu materiale specifice tipului de consolidare ales, in cantitatile prevazute in program pentru asigurarea inceperii si continuitatii ritmice a lucrului;- asigurarea utilajelor, dispozitivelor si mijloacelor de mica mecanizare;- asigurarea fortei de munca specializata;- asigurarea santierului cu surse de energie electrica si apa;- asigurarea masurilor de protectia muncii si PSI;- instruirea profesionala si de protectia muncii a personalului tehnic si muncitor, inclusiv studierea proiectului tehnologic si a instructiunilor tehnice de executie;- realizarea cailor de acces, a platformelor de lucru si depozitare a materialelor si prefabricatelor necesare;- masuri specifice pentru lucrul pe timp friguros, daca este cazul.

6.3. Receptia si depozitarea materialelor

(1) Receptia pe santier a materialelor se face la primirea acestora de catre seful punctului de lucru prin:- examinarea existentei si continutului documentelor de livrare, a certificatelor de calitate si buletinelor de incercari si compararea acestor date cu cele inscrise in proiect si in caietul de sarcini;- examinarea vizuala a materialelor pentru constatarea starii fizice a acestora.Agregatele minerale si pamanturile care urmeaza a fi folosite la lucrari de consolidare vor fi insotite obligatoriu de buletine de analiza / incercari.Neconformitatile se comunica imediat conducerii santierului si controlorului CTC.Receptia materialelor la punctul de lucru se consemneaza de catre seful punctului de lucru in "Registrul pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii - instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare", formular cod R1/PTE-03-01.

(2) Depozitarea materialelor se va face separat, pe tipuri de produse, pe platforme sau in depozite amenajate potrivit conditiilor generale de depozitare ale sortimentelor de materiale aprovizionate astfel incat sa se asigure:- mentinerea caracteristicilor de calitate ale materialelor;- neamestecarea sorturilor, evitarea murdaririi, imprastierii materialelor in vrac;- accesul si manipularea usoara.

6.4. Executia lucrarilor de consolidare

Page 21: Descriere Pod Arad

(1) Lucrarile de consolidare se realizeaza in conformitate cu proiectul tehnologic, caietul de sarcini si procedurile tehnice de executie specifice procedeului adoptat prin proiect.

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje, cod IP-SSM-06- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92), cod IP-SSM-14- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru

lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) Controlul pe faze al lucrarilor de consolidare se realizeaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier, la terminarea fazei de lucrari, pe intreaga lucrare sau pe portiuni, functie de amploarea acesteia.Rezultatele verificarilor se consemneaza in procese verbale de receptie calitativa, formular cod F1/PTE-02-01.Daca prin programul de control se prevede, la verificarile pe parcursul executiei participa si proiectantul.

(2) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului se poate face pe portiuni sau la terminarea intregii lucrari. La receptie participa executantul, beneficiarul, proiectantul geotehnician si, daca se considera necesar, proiectantul structurii de rezistenta. Daca prin programul de control in faze determinante a fost stabilit astfel, la receptia lucrarilor de consolidare participa si reprezentantul organului teritorial al ISCLPUAT.

(3) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului consta in verificarea formei, dimensiunilor, aspectului acestora, examinarea documentelor incheiate pe parcursul executiei, a certificatelor de calitate pentru materiale si a buletinelor de incercari efectuate pe parcursul executiei.

(4) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului se consemneaza in procese verbale de receptie calitativa, formular cod F1/PTE-02-01.

(5) La controlul calitatii si receptia lucrarilor de consolidare se va tine seama si de prevederile procedurilor tehnice de executie specifice procedeului de consolidare

Page 22: Descriere Pod Arad

adoptat.MODUL DE LUCRU

Descrierea secvenţială a fazelor de execuţie pentru consolidarea terasamentelor prin ziduri de sprijin fundate direct sau pe micropiloti este următoarea.

6.1. Lucrări pregătitoare

- montarea semnalisticei şi a avertizoarelor de lucru în zonă - executarea defrişărilor şi drumurilor tehnologice de acces - demolarea betonului din elevaţii şi fundaţii la zidurile existente(daca este

cazul). Se utilizează pick-hammere sau pick-on montat pe excavator. Săpărturile se îndepărtează şi se evacuează cu autobasculantele

- nivelarea şi executarea platformei de lucru, compactarea şi balastarea acesteia 

6.2. Executarea zidului de sprijin propriuzis

- se materializează axul drumului pentru fiecare tronson al zidului de sprijin prin cuie bătute în axul drumului, se trasează fundaţiile, conturul radierului şi se dau cotele necesare cu teodolitul 

- se execută micropiloţi prin forare, armare şi cimentare de pe platforma de lucru (daca este cazul)

- se sprijină versantul cu o incintă de dulapi metalici de inventar bătuţi vertical pe măsura avansării săpăturilor, incinta va fi sprijinită cu filate şi cadre de lemn evantai ;

- la adăpostul sprijinirilor, se excavează mecanizat/manual fundaţiile conform proiectului şi a procedurilor operaţionale, până la atingerea cotei de fundare, evacuând o parte din pământul rezultat, păstrând în depozit o cantitate pentru completările ulterioare

- se asigură evacuarea apelor din infiltraţii sau pluviale cu ajutorul electro(moto)pompelor 

- ultimii 20-30cm din excavaţie până la cota şi finisarea manuală a tălpii de fundare se vor executa imediat înaintea turnării betonului de egalizare, pentru evitarea degrădării terenului de încastrare şi a conturului tălpii fundaţiei 

- se toarnă betonul de egalizare cu o grosime medie de 5cm şi se va executa din beton de clasa inferioară

- se retrasează punctele de coordonate ce delimitează conturul blocului de fundare

Page 23: Descriere Pod Arad

- se cofrează şi se armează fundaţia conform proiectului şi a procedurilor operaţionale. Din blocurile de fundaţie se lasă mustăţi pentru legarea elevaţiilor la aceasta

- betonarea fundaţiilor se face prin turnarea cu ajutorul jgheaburilor, a benelor sau a pompei de beton după caz, utilizând vibratoare de beton tip lance, conform procedurilor operaţionale 

- blocurile de fundaţie trebuie să fie realizate într-un timp scurt pentru ca excavaţia să stea cât mai putin timp deschisă 

- decofrarea se face după ce betonul a ajuns la 70 % din rezistenţa la compresiune a mărcii corespunzătoare

- execuţia hidroizolaţiilor la fundaţii se face pe suprafeţe uscate, curăţate în prealabil de bavuri, sârme şi alte resturi, utilizând bitum filerizat, carton asfaltat lipit cu bitum cald sau membrană bituminată lipită cu flacără 

- se execută elevaţiile, pentru faţa văzută a elevaţiei se trasează şi materializează cote pentru fiecare tronson luând ca repere marcajul axului drumului ;

- din pământul depozitat, rezultat în urma săpăturilor, se execută umplutura la fundaţii în straturi succesive de 20-30 cm bine compactate şi umectate 

- se cofrează elevaţiile cu panouri de cofraj tip PERI şi se armează conform proiectului şi a procedurilor

- se montează ţevile PVC pentru barbacane- se betonează elevaţiile, procedând ca la betonarea fundaţiilor, decofrarea

făcându-se după atingerea rezistenţei corespunzătoare, conform procedurilor operaţionale ;

- se execută hidroizolaţia la elevaţii, utilizând bitum filerizat, carton asfaltat lipit cu bitum cald sau membrană bitumată lipită cu flacără ;

- se execută toate tronsoanele din zona respectivă în mod asemănator, pe urmă realizându-se lucrările finale

- lucrările trebuie începute de la unul din capetele zonei, dar se poate organiza astfel încât să se lucreze şi de la ambele capete concomitent, dar acestea se vor executa alternativ, din două în două, pentru a nu se deranja echilibrul versantului.

Este interzisă cu stricteţe deschiderea lucrărilor la două tronsoane alăturate.

6.3. Lucrări finale

- se execută drenul din spatele zidului de sprijin şi dopul de argilă aferent - se finisează taluzul umpluturii din amontele zidului, se îmbracă cu pământ

vegetal şi geogrile, se însămînţează cu iarbă şi se plantează salcâmi - se execută rigolele carosabile sau necarosabile din faţa zidului de sprijin 

Page 24: Descriere Pod Arad

- se montează ţevile PVC perforate pentru colectarea apelor- se execută coronamentul, cofrarea asigurând aliniamentul continuu cu

respectarea cotelor din proiect ,cofrarea, armarea şi betonarea urmând procedurile operaţionale;

- se montează parapetul metalic pe zidul de sprijin, dacă este cazul 7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost încheiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2. Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

6.1.Conditii prealabile

Materialele necesare sunt:

Page 25: Descriere Pod Arad

- grinzi prefabricate din beton armat aprovizionate în sortimentul şi cantităţile prevăzute în proiect sau elemente prefabricate de acoperiş şi de planşeu în cazul elementelor secundare;

- mortar de ciment M100 pentru poză şi matare rosturi;- beton de monolitizare BC 15-BC30 (B200-B400) preparat conform specificaţiei

proiectului cu agregate de maxim 16 mm;- armături de rezistenţă şi piese metalice înglobateîn îmbinări conform specificaţiilor

proiectului;- electrozi de sudură (cf. C28/1983 tabel 2)

Utilaje şi echipamente:

- Pentru transportul pe orizontală se realizează cu remorca de tip SR 20- Pentru transportul pe verticală a elementelor prefabricate se are în vedere:

- Sarcina nominală, înălţimea de ridicare, raza de acţiune a macaralei ;- Greutăţile şi gabaritele elementelor prefabricate;- Greutăţile şi gabaritele dispozitivelor de manipulare şi montaj;- Parametrii tehnici ai macaralei

- Dispozitivele pentru manipulat şi montat grinzi sânt :Pentru grinzile G12-12-1 ; G15-6 ; Gu15-6 ; G 18-6 - dispozitiv U300 cu următoarele caracteristici :

lungime 13620 mm înălţime fără şufe 1600 mm înălţime cu şufe 2890 mm lăţime 524 mm greutate dispozitiv 1980 kg sarcină maximă de ridicat 10 t distanţele între urechile de prindere ale grinzilor (min 8100mm – max

13600 mm)Pentru grinzile G12-6 ; Gu12-6 - dispozitiv U272 cu următoarele caracteristici :

lungime 8890 mm înălţime fără şufe 1800 mm înălţime cu şufe 3120 mm greutate dispozitiv 763 kg sarcină maximă de ridicat 6 t distanţele între urechile de prindere ale grinzilor (min 4350mm –

max 8750 mm)Pentru grinzile G18-4  - dispozitiv U318 cu următoarele caracteristici :

Lungime 17600 mm înălţime fără şufe 4740 mm înălţime cu şufe 1992 mm greutate dispozitiv 763 kg sarcină maximă de ridicat 14 t

Page 26: Descriere Pod Arad

distanţele între urechile de prindere ale grinzilor (min 4350 mm – max 8750 mm)

Pentru grinzile de rulare – dispozitiv U272 şi schelă metalică de acces la suprafaţa de rezemare ;

Pentru elementele secundare se are în vedere pe lângă înălţimea de ridicare, greutăţile şi gabaritel elementelor din tabelul de mai jos precum şi gabaritele dispozitivelor de manipulare şi montaj:

Denumire elementGreutate

( t )

Dimensiuni (mm)

L L h

EP 1,5 x 6 1,5 593 149 24

C 30 – 1,5 x 6 1,73 570 149 30

C 45 – 1,5 x 6 2,25 570 149 45

FPG 1 / 6 2,2 592 99 26

C 1,5 x 6 1,43 594 150 30

TB 0,6 x 6 0,62 590 59,7 25

Accesul muncitorilor la înălţime pentru desprinderea elementelor prefabricate, fixarea provizorie a grinzilor, realizarea monolitizărilor se va face folosind platforme de lucru realizate din elemente de schelă metalică tubulară şi cu podina din dulapi de lemn metalici sau similare care se vor monta la poziţie cu ajutorul macaralei.

Stadiul fizic la începerea montalului va fi:

- stâlpii sunt montaţi, monolitizaţi şi/sau zidurile pe care reazemă grinzile sânt executate până la cota de rezemare;

- cotele de rezemare a grinzilor sânt verificate;- anexele modulare sânt trasate pe capătul superior al stâlpilor şi/sau pe ziduri;- elementele prefabricate sânt depozitate pe dispozitive care le asigură

stabilitatea:- plăcile şi mustăţile destinate prinderii elementelor secundare sânt curate,

respectiv îndreptate.

PROCEDURI PENTRU MONTAREA GRINZILOR DE 12, 15, 18 şi 24 m

Lucrările pregătitoare cu caracter general sânt :

- se execută căile de acces necesare pentru transport elemente prefabricate şi pentru accesul utilajelor de ridicat;

- se aduc utilajele de ridicat şi se verifică funcţionarea lor;- se aduc şi se verifică dispozitivele de prindere şi fixare provizorie;- se instruiesc echipele de lucru în vederea cunoaşterii proiectului, a condiţiilor

tehnice şi toleranţelor impuse de montarea corectă a regulilor NTS şi PSI;

Page 27: Descriere Pod Arad

- se aduc schelele şi se montează în zonele de acces la reazemele grinzilor;- se transportă şi se depozitează prefabricatele în raza de acţiune a macaralei

care va efectua montajul.Verificările elementelor care se montează:

- verificarea grinzilor prefabricate se face cu sufficient timp înainte de montare pentru a se putea lua eventualele măsuri de remediere;

- verificarea elementelor geometrice se va face dintr-o singură măsurare, ruletele metalice folosite în acest scop având lungimea mai mare decât dimensiunea ce se va verifica;

- se verifică încadrarea în STAS 6657/1-1976 în conformitate cu care abaterile limită admisibile se încadrează în limite;

- se verifică agrafele de ridicare a grinzilor (poziţie, diametru, ancore);- recepţia grinzilor prefabricate se face din depozitul intermediar sau pe şantier

în momentul descărcării din mijloacele de transport. Grinzile care prezintă degradări se vor depozita separat;

- la toate grinzile corespunzătoare semarchează lungimea de rezemare din proiect, pe părţilelaterale, în zona capetelor.

Verificarea suprafeţelor de rezemare se va face controlând mustăţile şi plăcile metalice prevăzute la reazemul grinzilor, curăţind plăcile şi îndreptând mustăţile.

Montajul grinzilor prefabricate presupune următoarele faze:

se aşterne pe suprafaţa de rezemare un strat de nivelare din mortar de ciment M100, corectând planeitatea suprafeţei de rezemare;

se prinde grinda cu dispozitivul de ridicare, se leagă frânghii pentru ghidare de capetele grinzii, se face o ridicare de probă de cca 20 cm pentru verificarea prinderii;

se ridică grinda şi se deplasează prin rotirea braţului macaralei până la locul de montaj; în timpul deplasării se controlează ghidarea şi oprirea balansului cu ajutorul frânghiilor, evitându-se lovirea elementelor prefabricate montate anterior;

se aşază grinda pe suprafaşa de rezemare, se axează şi se execută prinderea provizorie prin realizarea parţială a cordoanelor de sudură;

se verifică realizarea lungimii de rezemare din proiect; în conformitate cu proiectele tip ale elementelor prefabricate lungimile minime de rezemare ale grinzilor sunt:

Denumirea elementului Lungimi minime de rezemare

G 12-12-1 20

G 12-15 20

G 12-6 20

Page 28: Descriere Pod Arad

G 15-6 20

Gu 15-6 22,5

Gu 12-6 20

G 18-5 20

Gu 18-6 22,5

G 24-1 22,5 ± 2,5

G 18-4 20

se verifică verticalitatea grinzilor; pentru cele montate corespunzător se completează sudura pe reazem conform detaliu şi se verifică realizarea calitativă a sudurii.

Monolitizarea elementelor

realizarea accesului pentru executarea îmbinării se face cu schele metalice tubulare echipate cu scări înclinate, platforme de lucru şi balustrade. Dimensiunea minimă a proiecţiei în plan a schelei ce se execută la fiecare capăt de grindă va fi de minim 4 m²;

lucrările de armare se execută astfel:

a) se îndreaptă barele de armătura de îmbinare şi se fasonează conform proiect;

b) se curăţă barele şi se îmbină conform detaliului;c) se execută sudurile de îmbinare cu sudura electrică de către sudori

calificaţi;d) se completează etrierii pe porţiunea îmbinării.

cofrarea îmbinării se realizează din panouri refolosibile de tip CMU sau cu panouri speciale din scânduri de răşinoase; pentru un număr mare de îmbinări de acelaşi tip se pot realiza panouri speciale metalice din rame de cornier şi tablă; ridicarea la poziţie şi coborârea cofrajelor se face cu ajutorul macaralei

betonarea îmbinării:

a) înainte de betonare se vor sufla cu aer şi se vor uda abundent elementele de beton şi cofrajele

b) betonul de monolitizare necesar pentru îmbinare se introduce într-o cutie metalică ce se ridică cu macaraua şi se toarnă în cofraj. Calitatea betonului după decofrare trebuie să corespundă prevederilor din C 140/1987 anexa X 4.

se admit:

a) defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale, denivelări) cu maxim 1 cm adâncime, 400 cm²/defect suprafaţă şi maxim 10% din suprafaţa feţei elementului.

Page 29: Descriere Pod Arad

b) defecte în stratul de acoperire (ştirbituri, segregări) cu adâncimea până la armătură, lungime maxim 5% din lungimea muchiei respective

PROCEDURI MONTARE GRINZI DE RULARE

Lucrările pregătitoare cu caracter general sunt :

- se execută căile de acces necesare pentru transport elemente prefabricate şi pentru accesul utilajelor de ridicat;

- se aduc utilajele de ridicat şi se verifică funcţionarea lor;- se aduc şi se verifică dispozitivele de prindere şi fixare provizorie ;- se instruiesc echipele de lucru în vederea cunoaşterii proiectului, a condiţiilor

tehnice şi toleranţelor impuse de montarea corectă a regulilor NTS şi PSI;- se aduc schelele şi se montează în zonele de acces la reazemele grinzilor;- se transportă şi se depozitează prefabricatele în raza de acţiune a macaralei

care va efectua montajul.Verificarea grinzilor de rulare în dispozitivele intermediare. Se vor verifica următoarele abateri limită ale dimensiunilor geometrice:

IndicatGR 6-60 GR 6-80 GR 6-100

Dimensiu Abatere Dimensiune Abatere Dimensiune Abatere

L 5900 ± 12 5900 ± 12 5900 ± 12

H 600 ± 3 800 ± 3 1000 ± 4

C 550 ± 5 550 ± 5 550 ± 5

B 232 ± 3 244 ± 3 270 ± 3

G 800 ± 5 800 ± 5 800 ± 5

- abateri limită de rectilinitate (L=5900 mm); - abateri limită de planeitate ( L=5500 mm suprafaţa tălpii inferioare) = ± 8 mm;- abateri limită de la paralelism (în funcţie de lungimea părţii superioare a

grinzii 5500 mm şi de distanţa dintre muchii 550mm) = ± 8 mm;- abaterea limită de la perpendicularitate pentru L=5900 mm este de = ± 10

mm;- abateri limită ale pieselor metalice înglobate :

a) de la poziţionarea plăcuţelor în planul acestora ± 16 mmb) de la dimensiunile plăcuţelor ± 5 mm

Page 30: Descriere Pod Arad

c) faţa exterioară a plăcuţei pe direcţia normală ± 5 mmd) distanţa dintre axele golurilor pentru buloanele de prindere a şinei de

rulare ±16 mmMarcarea axului secţiunii de capăt la părţile de sus şi de jos a grinzilor şi lungimii de rezemare pe stâlp.

Verificarea şi curăţirea mustăţilor şi pieselor de prindere

Compensarea abaterilor grinzilor de rulare cu abaterile de execuţie ale consolelor stâlpilor. Se execută releveul cotelor consolelor care se înscriu în fişa de măsurători. În funcţie de valorile abaterilor se stabileşte modul de compensare astfel:

- aşezarea unui strat protector de mortar de poză dacă abaterea este 20 mm;- sudarea unei platbande metalice de plăcile înglobate în consolele stâlpului

dacă abaterea este de 20-50 mm;- sudarea unui pachet format din două plăci de plăcile înglobate dacă abaterea

este de 50 mm;În cazul în care consola unui stâlp este la o cotă mai înaltă decât cea prevăzută în proiect, se va cere avizul proiectantului pentru schimbarea cotei întregului şir de stâlpi.

Trasarea datelor pentru montarea grinzilor se face astfel:

- se transpun axele modulare (cu teodolitul de pe fundaţii pe stâlpii de capăt al fiecărui şir la nivelul feţei superioare a consolei şi la nivelul şinei de rulare ;

- se întind sârme între stâlpii de capăt ai şirului şi se marchează axele căi de rulare pe toate suprafeţele de rezemare prin vizare cu teodolitul

- marcarea cu ţăruş colorat a poziţiei de lucru a macaralei se face prin măsurarea distanţei de la axul modular la axul corespunzător montajului grinzii şi se marchează cu vopsea nelavabilă.

Montajul grinzilor de rulare se face astfel :

se calează macaraua ;

se aşterne pe suprafaţa consolei mortarul de poză;

se leagă funii de cânepă pentru ghidaj de capetele grinzii;

se leagă grinda de urechile de prindere cu dispozitivul U 272 şi se saltă grinda ce 20 cm pentru verificarea prinderii;

se ridică grinda şi se roteşte până la aducerea pe verticală a poziţiei de montaj prin ghidare cu ajutorul funiilor legate de cele 2 capete;

se coboară grinda lent pe reazeme urmărindu-se permanent aşezarea corectă cu ajutorul unor răngi manipulate de muncitori;

lungimea minimă de rezemare efectiv realizată este de 125 cm;

se execută prinderea provizorie a grinzii prin sudarea pe contur a ecliselor;

se verifică alinierea în plan în lungul halei cu ajutorul teodolitului sau nivelei

Page 31: Descriere Pod Arad

cu care se vizează pe un jalon aşezat în axa căi de rulare în capătul opus al halei, faţă de acest aliniament se măsoară abaterile pentru fiecare capăt de grindă;

se înscriu abaterile admisibile în fişa de măsurători şi se verifică încadrarea în abaterile admisibile.

Monolitizarea grinzilor de rulare se face astfel:

îmbinarea se realizează la înălţime între 2 grinzi fixate provizoriu;

accesul la înălţime pentru realizarea îmbinării se face pe schelametalică instalată în jurul stîlpului prevăzută şi cu balustradă;

lucrările de armare se execută:

a) se îndreaptă şi se fasonează barele de armătură din îmbinare;b) se curăţă barele şi se îmbină conform detaliului;c) se execută sudurile de îmbinare cu sudura electrică de către sudori calificaţi;d) se completează etrierii pe porţiunea îmbinării. se realizează cofrajul din scânduri din răşinoase asamblate într-un panou special după forma îmbinării;

cofrarea îmbinării se realizează din panouri refolosibile de tip CMU sau cu panouri speciale din scânduri de răşinoase ; pentru un număr mare de îmbinări de acelaşi tip se pot realiza panouri speciale metalice din rame de cornier şi tablă. ; ridicarea la poziţie şi coborârea cofrajelor se face cu ajutorul macaralei

betonarea îmbinării:

a) înainte de betonare se vor sufla cu aer şi se vor uda abundent elementele de beton şi cofrajele

b) betonul de monolitizare necesar pentru îmbinare se introduce într-o cutie metalică ce se ridică cu macaraua şi se toarnă în cofraj. Calitatea betonului după decofrare trebuie să corespundă prevederilor din C 140/1987 anexa X 4.

c) se admit:

- defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale, denivelări) cu maxim 1 cm

adâncime, 400 cm²/defect suprafaţă şi maxim 10% din suprafaţa feţei elementului.

- defecte în stratul de acoperire (ştirbituri, segregări) cu adâncimea până la armătură,

lungime maxim 5% din lungimea muchiei respective

- se protejează contra intemperiilor şi se menţine umed betonul înainte şi după decofrare

- decofrarea se face cu atenţie, cofragul coborându-se cu frânghia.

Page 32: Descriere Pod Arad

PROCEDURI MONTARE ELEMENTE SECUNDARE DE 6 m

Lucrările pregătitoare sunt similare cu cele de la montajul grinzilor.

Verificarea elementelor prefabricate se face cu sufficient timp înainte de montare pentru a se lua eventualele măsuri de remediere.

- pentru măsurători se folosesc rulete metalice, se ţine cont de dilatarea ruletei (etalonată de obicei la +20ºC), se fac corecturi de întindere, săgeată şi etalonare;

- se verifică încadrarea în prevederile STAS 6657/1-1976 conform abaterilor limită admisibile:

- pentru dimensiuni : clasa de precizie CPD-8 lungime ± 12 mm lăţime ± 10 mm înălţime ± 8 mm

- pentru rectilinitate : clasa de precizie CPE-8 ± 8 mm pe toată lungimea elementului

- pentru planeitate : clasa de precizie CPP-7 ± 7 mm pe toată lungimea elementului

- pentru perpendicularitate : clasa de precizie CPI-7 ± 5 mm pe toată lungimea elementului

- se verifică urechile de ridicare (poziţie, diametru, ancorare);- recepţia elementului se face în baza sau pe şantier în momentul descărcării

din mijloacele de transport;- punerea în operă a elementelor degradate se face numai după efectuarea

asupra acestora a unui control riguros care se va consemna într-un proces verbal semnat şi de delegatul beneficiarului; la toate elementele corespunzătoare se va marca lungimea de rezemare indicată în proiect, pe părţile laterale ale nervurii de margine;

- verficarea şi pregătirea suprafeţelor de rezemare se face astfel:- se vor verifica mustăţile şi plăcile metalice prevăzute în grinzile

principale pentru prinderea elementelor secundare;- mustăţile şi plăcile metalice trebuie să corespundă poziţiei de montaj;- se vor curăţa plăcile şi se vor îndrepta mustăţile;- se vor îndrepta barele de armătură de continuitate din elementele

secundare de acoperiş, în cazul în care remedierea după montajul elementelor este dificilă.

Montajul elementelor prefabricate

Page 33: Descriere Pod Arad

- se aşterne pe grinzile de reazem un strat de nivelare, din mortar de ciment marca M100, corectând planeitatea suprafeţelor de rezemare ; patul de mortar trebuie aşezat atât sub nervura de capăt cât şi pe zona de rezemare a nervurilor longitudinale;

- elementul se prinde cu dispozitivul de ridicare corespunzător tip U230A sau U230B sau altele similare, se leagă frânghiile pentru glisarea de capetele elementului, se saltă elementul provizoriu pentru verificarea prinderii;

- se ridică elementul şi se deplasează prin rotirea braţului macaralei până la locul de montaj;

- cu ajutorul frânghiilor legate de cele două capete ale elementului se va controla ghidarea şi oprirea balansului in cursul montajului evitîndu-se lovirea elementelor montate anterior în cursul operaţiilor de punere la poziţie;

- după aducerea elementului pe verticala poziţiei de montaj, se va coborî lent pe reazeme, corectându-se aşezarea exactă la poziţie cu ajutorul unor răngi manevrate de montatori, de pe elementele montate anterior.

- La montajul elementelor pe grinzi cu extradosul în două pante (grinzi principale transversale) se vor urmări următoarele:

- aşezarea elementelor se va face începând de la coamă spre dolii ;- elementele se vor monta în continuare alăturat, urmărindu-se ca

abaterile să se cumuleze la dolii; - la partea inferioară a plăcilor se verifică alinierea nervurilor, care se

văd din hală. Verificări după montajul elementelor secundare :

- denivelările marginilor superioare ale elementelor alăturate în orice punct, se recomandă să nu depăşească valorile:

- elementele din beton armat tip ’’EP’’ - 8 mm- elementele din beton precomprimat - 12 mm

- denivelările nu vor depăşi valorile indicate înproiect, pentru asigurarea efectului de şaibă

- pentru rezemarea elementelor prefabricate secundare pe grinzi se va urmări realizarea următoarelor valori minime :

- EP 1,5 x 6 ; C 1,5 x 6; C 30-1,5 x 6; FPG 1/6 = 65 mm- TB 0,6 x 6 = 75 mm

Monolitizarea elementelor se realizează astfel:

- realizarea accesului pentru executarea îmbinării se face cu schele metalice tubulare, echipate cu scări înclinate, platforme de lucru şi balustrade;

- lucrările de armare constau în :a. se îndreaptă şi se fasonează barele de armătură din îmbinare;b. se curăţă barele şi se îmbină conform detaliului ;c. se execută sudurile de îmbinare cu sudura electrică de către sudori

calificaţi ;d. se completează etrierii pe porţiunea îmbinării.

Page 34: Descriere Pod Arad

- cofrajul îmbinării se realizează din panouri refolosibile tip CMU asamblate cu bare şi cu panouri speciale din scânduri de răşinoase ; ridicarea la poziţie a cofrajelor se face cu macaraua ;

- înainte de betonarea suprafeţelor elementelor de beton cofrajele se vor uda abundent, dar fără să se creezecuiburi de apă

- betonul se prepară în cantităţi mici şi se descarcă din mijlocul de transport într-o cutie metalică aşezată în zona unde se realizează imbinările ; transportul pe orizontală se face cu roaba pe pneuri, iar pe verticală cu găleţi sau bene metalice (ridicarea se face cu macaraua); la betonare se vor respecta cu stricteţe prevederile normativului C 140-1986

- compactarea betonului se face cu pervibratorul tip VEI-36 ; pentru spaţii cu lăţimi de 3-6 cm lăţime se poate folosi lancea vibratoare.

Lucrări de montaj prefabricate pe timp friguros şi de arşiţă

- Pentru lucrările executate pe timp friguros se respectă următoarele măsuri :- măsuri cu scop pregătitor, realizate înainte de perioada friguroasă pe bază

de ‘’Proiect pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros’’ întocmit anual ;- măsuri şi tehnologii speciale, aplicate în timpul execuţiei lucrărilor de

montaj prefabricate : se va ţine seama ca executarea construcţiilor din elemente

prefabricate pe timp friguros ridică probleme speciale în ceea ce priveşte realizarea îmbinărilor de monolitizare ;

se recomandă ca îmbinările să se execute pe cât posibil din primăvară până în toamnă, iar în cazuri extreme când stadiul fizic al lucrării impune realizarea acestora în perioada friguroasă, se recomandă ca numărul îmbinărilor monolitizate să fie redus la strictul necesar urmând ca restul să se execute după închiderea construcţiei;

- în perioada friguroasă vor fi luate măsuri suplimentare ca: se curăţă de zăpadă şi gheaţă suprafeţele de rezemare ale

elementelor şi cele pe care se reazemă acestea; lucrările de sudură se execută numai la temperaturi mai mari de -

15ºC şi capetele barelor ce urmează a se suda se preîncălzesc pe timp friguros, iar după sudare se protejează termic;

lucrările de monolitizare se execută numai la temperaturi mai mari de -5ºC;

betonul de monolitizare se aduce la locul de turnare în stare caldă ; conservarea căldurii se realizează prin cofraje duble între care se

introduc materiale izolante; betonul turnat se acoperă cu folie, prelate sau rogojini; la îmbinările ce nu pot fi protejate pentru inchiderea construcţiei se

foloseşte încălzirea locală cu abur. Aer cald, aparate încălzitoare numai pe durata realizării a 50% din marca betonului;

muncitorii vor fi dotaţi cu echipament de protecţie corespunzător.

Page 35: Descriere Pod Arad

- Pentru lucrările de montaj pe timp de arşiţă, din cauza evaporării extrem de puternice a apei se iau următoarele măsuri:

- Betonarea se va face pe cât posibil în a doua parte a zilei astfel ca priza betonului se face noaptea;

- Suprafaţa betonului din monolitizări se va proteja cu: folie de polietilenă aşezată pe distanţieri pentru a rămâne între folie şi

beton spaţii în care se va turna apa numai după ce cimentul a început să facă priză ; pentru ca să staţioneze apa şi pe suprafeţele laterale ale cofrajului, acesta se va confecţiona mai înalt cu cca 10 cm decât betonul

prelate ce se se vor uda şi menţine umede; pelicule din soluţii sau emulsii răşinoase sau parafinoase ce se aplică

într-un strat foarte subţire pe suprafaţa betonului, imediat ce luciul suprafeţei betonului proaspăt turnat devine mat (începe priza)

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările de execuţie a montajului grinzilor sau elementelor prefabricaţe se consideră executate şi acceptate dacă au fost executate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost întocmite înregistrările de calitate.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

Page 36: Descriere Pod Arad

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

. MODUL DE LUCRU

6.1. Condiţii prealabile

Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie a lucrării, precum şi a prezentei proceduri.

Aprovizionarea şantierului cu materialele necesare pentru execuţia lucrărilor de armare.

Dotarea şantierului cu utilaje şi unelte specifice acestui gen de lucrări .Dotarea şantierului cu echipament de lucru , de protecţia muncii şi P.S.I.Instruirea şi examinarea personalului de execuţie şi supraveghere a lucrării în scopul

însuşirii proiectului de execuţie, a caietului de sarcini, a normativelor şi a prezentei proceduri.

Asigurarea utilităţilor la locul de montare a cofrajelor.Asigurarea energiei electrice, de forţă şi de iluminat.Asigurarea utilajelor şi mijloacelor de transport, pentru manipularea armăturilor,

transportul lor de la depozit la lucrare şi retur.Tipurile de oţel beton utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile

mecanice de livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oţeluri cu profil neted OB 37 şi profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 şi 438/4-98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat.

Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0-90.

Materialele auxiliare utilizate la lucrările de armături pentru betoane:

- distanţierii (din mase plastice, din mortar de ciment) care asigură poziţia armăturii la cotele din proiect , precum şi realizarea stratului de acoperire cu beton.

- sârme de legat (sârme arse), diametrul curent folosit 1 ÷ 1,5 mm.- electrozi de sudură.

6.2. Mod de lucru

6.2.1. Livrarea şi marcarea

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificat de calitate / inspecţie, declaraţie de conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.

Page 37: Descriere Pod Arad

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii:

denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat; toate informaţiile pentru identificarea loturilor; greutatea netă; valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conţine:

marca produsului; tipul armăturii; numărul lotului şi al colacului sau legăturii; greutatea netă; semnul CTC.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

6.2.2. Transportul şi depozitarea

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton - armătură.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel să se asigure:

evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii; evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale; asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi

diametru.

6.2.3. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite: deriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri); ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate; contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce

procese de coroziune.

Page 38: Descriere Pod Arad

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte; în acest scop se vor îndepărta:

eventuale împurităţi de pe suprafaţa barelor; îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin

sudură.După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească

abaterile prevăzute în standardele de produs.Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a

se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

6.2.3.1. Fasonarea armăturilor

Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu ciocuri conform prevederilor din proiect şi prevederilor STAS 10107/0-90.Formele de ciocuri utilizate sunt:

cu îndoire la 180o pentru barele din OB 37; cu îndoire la 90o pentru barele din PC 52 şi PC 60.

Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin ciocuri îndoite la 135o sau 180o în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135o în cazul celor din PC 52 sau PC 60.

Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente, fără şosuri. La maşinile de îndoire cu două viteze, nu se admite curbarea barelor din oţel cu profil periodic la viteza mare a maşinii.

6.2.3.2. Montarea armăturii

Montarea armăturilor poate să înceapă numai după: recepţionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziţiei cofrajelor, dacă acestea

se închid după montarea armăturii, sau încheierea P.V. de recepţie a cofrajelor); acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau

părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 mc şi este necesar să fie prevăzute rosturi de betonare.

La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului prin:

crearea la intervale de maxim 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;

Page 39: Descriere Pod Arad

crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5 x f vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

În acest scop după caz: se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completa

înainte de ultima etapă de betonare; se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în

proiect. Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect luându-se măsuri care să

asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre).Se vor prevede:

cel puţin patru distanţieri la fiecare mp de placă sau perete; cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru f > 12

mm, şi cel puţin doi distanţieri la fiecare metru pentru f <10 mm; cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de

grindă în zona de armătură pe două sau mai multe rânduri.Distanţieri pot fi confecţionaţi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi

legate de armături sau confecţionaţi din masă plastică.Este interzisă folosirea ca distanţieri a cupoanelor din oţel beton cu excepţia cazului

în care sunt aşezaţi între rânduri de armături.Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor

folosi “capre" din oţel-beton sprijinite pe armătura inferioară sau pe distanţieri şi dispuse între ele la distanţe de maxim 1m (1 buc/mp) în câmp, respectiv de 50 cm (4 buc/mp) în zonele în consolă.

În cazul plăcilor cu grosime mai mare de 40 cm şi-al armăturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depăşirea distanţelor menţionate, dar astfel încât să se asigure păstrarea poziţiei armăturii.

Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură (în cazul oţelurilor sudabile, fără alterarea caracteristicilor iniţiale ale oţelurilor) sau legături cu sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât să se asigure menţinerea poziţiei lor în timpul turnării betonului.

Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare şi montaj armătura să se monteze sub formă de carcase preasamblate.

6.2.3.3. Legarea armăturilor

La încrucişări barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă neagră (STAS 889-80) sau prin sudură electrică prin puncte (în cazul oţelurilor sudabile, fără alterarea caracteristicilor iniţiale ale armăturilor). Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1...1,5 mm diametru.

Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale pe întreg conturul.

Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah).

Page 40: Descriere Pod Arad

Reţelele din plăci curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare.La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colţurile etrierilor

sau cu cârligele agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah (cel puţin din 2 în 2).

Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.

Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează.

6.2.4. Particularităţi privind armarea cu plase sudate

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de acelaşi tipuri şi notate corespunzător.

Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3-1998.

În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere.

După îndepărtarea ruginii reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

6.2.5. Înnădirea armăturilor

Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS 10107/0-90. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul şi tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin: suprapunere; sudură; manşoane metalo-termice; manşoane prin presare.Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudură

electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28 - 1983 şi C 150 – 1984).

Page 41: Descriere Pod Arad

Procedee de sudare admise la îmbinarea sau înnădirea oţelurilor beton

Nr. crt.

Tipul de oţel-beton

(conf. STAS

438/1-80 şi STAS

438/2-80)

Procedeul de sudare

Sudare electrică

prin puncte

Sudare electrică cap la

cap prin topire

interme-diară

Sudare manuală cu arcul electric prin su-

prapunere şi cu eclise

Sudare în

cochilie în baie

de zgură

Sudare în

cochilie în baie

de zgură cu

cusături longitudi-

nale

Sudare în semiman-

şon de cupru

recupera-bil

Sudare în

mediu de

bioxid de

carbon

1 OB 37 DA DA DA DA DA DA DA

2STNB sau

STPBDA            

3 PC 52 DA DA DA DA DA DA DA

Sudarea manuala cu arcul electric prin suprapunere si cu eclise

Parametrii acestui procedeu de sudare sunt definiţi astfel :o lungimea cusăturii "Ls": distanţa între capetele cusăturii o grosimea cusăturii "a" este înălţimea triunghiului cu baza pe tangenta comună la

cele două secţiuni ale barelor înnădite, înscris în secţiunea sudurii o lungimea de suprapunere "Lsp" este distanţa între capetele barelor suprapuse o lungimea ecliselor "Le" este distanţa cuprinsă între capetele ecliselor o numărul de straturi suprapuse "n" este numărul de straturi de metal depus în

vederea raelizării cusăturii;o distanţa între capetele barelor "c" (în cazul înnădirii cu eclise), este intervalul dintre

capetele celor două bare ce se înnădesc .

Page 42: Descriere Pod Arad

Dimensiunile înnădirilor sudate manual cu arcul electric

Oţel beton

Diametre mm

Varianta de înnădire

Lungimea cusăturii Ls

Grosimea cusăturii "s" mm

Nr. stratu-

rilor "n"

Lungimea înnădiriiRostul între

capetele barelor la înnădirea cu eclise "c" mm

Pe o partemm

Pe ambele

părţimm

Lungimea de

suprapune-re Lsp mm

Lungimea ecliselor Ls mm

OB 37

8-1618-2832-40

Prin suprapunere şi cu eclise

8d 4d 0,34d123

Ls+20 mm Ls+20 mm 1-2

8-1618-25

Cu o eclisă - 4d 0,34d12

-4d+20

mm0,5d

PC 52 şi PC 60

10-1618-2832-40

Prin suprapunere şi cu eclise

10d 5d 0,34d123

Ls+20 mm Ls+20 mm 1-2

8-1618-25

Cu o eclisă - 5d 0,34d12

-5d+20

mm0,5d

o curentul de sudare este curentul circuitului secundar cu ajutorul căruia se realizează topirea;

o sensul sudării este sensul în care se mişcă electrodul pe direcţia cusăturii în vederea executării acesteia

o cusătura (cordon de sudare) este înnădirea realizată pe o linie între două piese metalice, prin metalul depus din topirea electrodului

o cordonul de racordare "Lr" este cusătura prin a cărei execuţie se realizează o trecere lentă de la o secţiune mare a unei înnădiri la secţiunea curentă a barelor sudate Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au

fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice, prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

6.2.6. Stratul de acoperire cu beton

Page 43: Descriere Pod Arad

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor / structurilor prin protecţia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din

beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.

Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice, mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.

6.2.7. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Controlul calităţii oţelului la aprovizionare se va face:

 Oţel beton    a) Examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităţii sau garanţie emise de furnizor şi/sau producător.

Constatarea garantării calităţii de către producător.

La fiecare lot aprovizionat.

b) Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei) conf. STAS 438/1-89

Acceptarea utilizării La 2% din numărul de co-laci sau legături bare dar nu mai puţin de 2 colaci sau legături de bare (2).

c) Verificarea dimensiunilor şi profilului conf. STAS 438/1-89

Confirmarea caracteristicilor standardizate.

Idem două măsurători ale dimensiunilor şi o măsură a profilului.

d) Încercarea la îndoire pe dorn conf. reglementărilor în vigoare.

Confirmarea caracteristicilor standardizate.

Idem două epruvete din barele sau colacii prelevaţi.

 Plase sudate    e) Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere limita de curgere, alungirea la rupere etc.)

Idem Minim 5 probe pe lot

a) Examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităţii sau garanţie emise de furnizor şi/sau

Constatarea garantării de către producător.

La fiecare lot aprovizionat.

Page 44: Descriere Pod Arad

producător.b) Verificarea aspectului conf. STAS 438/3-89

Acceptarea utilizării La 3% din lot dar nu mai puţin de 3 plase luate la întâmplare.

c) Verificarea dimensiunilor conf. STAS 438/3-89.

Confirmarea caracteristicilor standardizate.

Idem

d) Verificarea caracteristicilor mecanice şi calităţii sudării nodurilor conform STAS 438/3-89

Abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor

Element Abateri în mm

Dist. între axele

barelor

Grosime strat

acoperire

Lungimi parţiale sau totale faţă de proiect

Lung. petrecere la înnădire prin

sudare

Poziţia înnăditurii

< 1 m

1...10m >10 m

Fundaţii 10 + 10

5 20 30 3d 50

Pereţi 5 + 3

Stâlpi Grinzi 3 + 3

Plăci 5 + 2

Între etrieri şi la pasul fretelor

10 -

Abaterile limită admise la dimensiunile şi defectele înnădirilor sudate manual cu arcul electric, cu electrozi înveliţi sau în CO2

Denumirea dimensiunii sau a defectului UM Valoarea

A. Înnădiri sudate manual cu arcul electric prin suprapunere şi cu exlise

1. La lungimea cusăturii Ls pentru d ≤16

mmmm

510

Page 45: Descriere Pod Arad

d ≥18

2. La grosimea cusăturii "a" prin d < 12 măsurarea înălţimii hs pentru d 12

mmmm -0,10d

3. La lungimea ecliselor Le mm -10+5

4. La lungimea de suprapunere a barelor Lsp   5

5. La deplasarea longitudinală a ecliselor faţă de axa înnădirii mm 5

6. La neregularităţile suprafeţei cusăturii măsurate prin determinarea înălţimii hn mm 2

7. La distanţa "c" între captele barelor la înnădirea cu eclise mm 2

8. Pori de suprafaţă (2017, STAS 7034/1-73) şi incluziuni de zgură (3013, STAS 7084/1-73)a. Pe suprafaţa cusăturii pe o lungime de 2d b. În secţiunea cusăturii (2012 STAS 7084/1-75)- pentru d<20 mm- pentru d≥ 20 mm

buc

bucbuc

3

23

9. Diametrul maxim admis al porilor şi al incluziunilor de zgură: a. Pe suprafaţa cusăturiib. În secţiunea cusăturii pentru d<20 mm

d 20 mmmmmmmm

1,51,01,5

 

B. Înnădiri sudate în cochilie în baie de zgură şi cu cusături

10. Lungimea cochiliei Lc mm 5

11. Lungimea desfăşurată a cochiliei Ld mm 10

12. Grosimea cochiliei c mm 1

13. Jocul cochiliei e mm 1

14. Neregularităţile stratului de acoperire hn   2

15. Lungimea cusăturilor longitudinale vor fi egale între ele cu o abatere de.. mm 10

16. Adâncimea maximă a crestăturilor marginale (Numai pentru oţelul PC 60)

mmmm

0,51,0

Page 46: Descriere Pod Arad

D≤ 22 md>22 m

C. Înnădiri sudate în semimanşon de cupru

17. Lungimea stratului de acoperire Ls: a. pentru d ≤20 mmb. pentru d>20 mm

mmmm

510

 

18. Diametrul înnădirii sudate : a. pentru d< 20 mm b. pentru d = 20, 22, 25 şi 28 mmc. pentru d = 32, 36 şi 40 mm

mmmmmm

-0,15d–0,14d–0,10d

19. Neregularităţile suprafeţei stratului de acoperire mm 2

20. Adâncimea maximă a crestăturilor marginale (Numai pentru oţelul PC 60)

D ≤22 mmd>22 mm

mmmm

0,51,0

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2. Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

Page 47: Descriere Pod Arad

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

8.1. Lucrări pregătitoare

La execuţia stratului rutier din agregate naturale stabilizate se va trece numai după efectuarea următoarelor operaţii:

8.1.1. Realizarea condiţiilor de la punctul 5.8. conform normelor şi procedurii aferente.

8.1.2. Verificarea şi reglarea utilajelor şi dispozitivelor necesare preparării şi punerii în operă a agregatelor naturale stabilizate.

8.1.3. Asigurarea drenării apelor din fundaţie conform prevederilor din proiectul de execuţie.

8.1.4. Aşternerea agregatelor naturale stabilizate după umezirea prealabilă a stratului suport.

8.2. Materiale

8.2.1. Agregate naturale.8.2.1.a. Pentru execuţia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizează sorturi de agregate naturale specificate în tabelul 1.

Tabelul nr. 1.

Domeniul de utilizare

Agregate naturale folosite

Natura agregatului natural

SortulGranulo-

zitatea

1

Stratul de bază pentru structuri rutiere rigide, platforme şi locuri de parcare

agregate naturale de balastieră

0-8, 8-16, 16-25 0-25

agregate naturale concasate de carieră sau

balastieră0-8, 8-16, 16-25 0-25

nisip 0-8 0-8

Page 48: Descriere Pod Arad

2

Strat de fundaţie pentru structuri rutiere rigide, consolidarea benzilor de staţionare şi a acostamentelor

agregate naturale de balastieră

0-8, 8-16, 16-31 0-31

agregate naturale concasate de carieră sau

balastieră0-8, 8-16, 16-25 0-25

deşeuri de carieră 0-25 0-25

8.2.1.b. Agregate naturalele trebuie să provină din roci stabile nealterate în contact cu aerul, apa sau la îngheţ, se interzice folosirea agregate naturalelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

8.2.1.c. Agregate naturalele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului folosit la execuţia stratului rutier stabilizat.

8.2.1.d. Agregate naturalele naturale folosite la execuţia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate indicate în tabelele 3,4,5 şi 6.

8.2.1.e. Granulozitatea în toate cazurile trebuie să fie continuă, ea se înscrie în limitele arătate în tabelul 2.

Tabelul nr. 2

Domeniul

granu-

lozităţii

Limitele variaţiei

Treceri prin site şi ciururi în % din masă

0,1 0,2 1 4 8 1620

2531

0 – 20

sau

0 – 25

inferioară

superioară

3

10

8

17

15

30

26

48

40

65

65

86

90

100

-

-

0 – 31

inferioară

superioară

3

10

8

17

15

30

26

48

40

65

65

85

-

-

90

100

8.2.1.f. Condiţii de admisibilitate pentru agregate naturale

NISIP

Tabelul nr. 3

Page 49: Descriere Pod Arad

Conform SR 662 – 02.

Caracteristica

Domeniul de utilizare

Straturi de fundaţie stabilizate cu ciment pentru drumuri având clasele de trafic:

- foarte uşor;

- uşor.

Sort 0 – 8

Granulozitate continuă

Coeficient de neuniformitate (Un ), %, min 8

Echivalentul de nisip (EN), min 30

PIETRIŞ

Tabelul nr. 4

Conform SR 662 – 02.

Caracteristica

Domeniul de utilizare

Straturi de bază şi de pentru structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic

Straturi de fundaţie pentru structurile rutiere nerigide şi rigide, consolidarea benzilor de încadrare şi a acostamentelorFoarte

greuGreu Mediu Uşor şi f.

uşor

Sort 8 – 25 8 – 31

Rezistenţa la uzură Los Angeles (L.A.), %, min

35 35

Gradul de spargere, %, min

30 40 - - 35

BALAST

Conform SR 662 – 02 Tabelul nr. 5

Caracteristica

Domeniul de utilizare

Straturi de bază pentru structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic:

Straturi de fundaţie pentru structurile rutiere nerigide şi rigide, consolidarea benzilor de încadrare şi a acostamentelorFoarte

greuGreu Mediu

Uşor şi foarte uşor

Page 50: Descriere Pod Arad

Sort 0 – 25 0 – 31

Conţinutul de fracţiuni 0…8 mm, %

40 – 70

Granulozitate continuă

Corficient de neuniformitate (Un), min

- - - 8 8

Echivalentul de nisip(EN), min

50 50 50 30 30

Gradul de spargere, %, min 80 40 - - -

Indice de concasaj, %, min 50 30 - - -

Rezistenţa la uzură Los Angeles(L.A.), %, min

35 35 35 35 35

PIATRA SPARTĂ

Tabelul nr. 6

Conform S.R 667 – 01

Caracteristica Savura Split

Sort 0 – 8 8 – 16 16 – 25 (31) 25 - 40

Conţinutul de granule

- care rămân pe ciurul superior (dmax), %, max;

- care trece prin ciurul inferior (dmin), %, max.

5

-

5

10

Rezistenţa la uzură Los Angeles (L.A.), %, max

-30

Forma granulelor

-coeficient de formă, %,max

- 35

Conţinutul de impurităţi:

- corpuri străine, %, max

- fractiuni sub 0,1mm,%, max.

1

-

1

3

Page 51: Descriere Pod Arad

8.2.2. Cimenturi

8.2.2.a. La stabilizaea agregate naturalelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment:

- ciment SR II/A-S32,5 (SRA 35) conform SR 3011 - 95;- ciment H II/A-S32,5 (Hz 35) conform SR 3011 - 95; - ciment I 42,5 (P 40) conform SR 388 - 95;- ciment CD 32,5  conform SP 7/95.

8.2.2.b. Condiţiile tehnice de calitate ale cimenturilor trebuie să corespundă cerinţelor pentru clasele de rezistenţă conform tabel nr.7 şi cerinţelor fizice conform tabel nr. 8, prescrise în NE 012 – 99.

Tabelul nr. 7

Clasa

Rezistenţe la compresiune N/mm2

Rezistenţa iniţială Rezistenţa standard

28 zile2 zile 7 zile

32,5 - > 16> 32,5 < 52,5

32,5 R > 10 -

42,5 > 10 -> 42,5 < 62,5

42,5 R > 20 -

Tabelul nr. 8

Clasa de rezistenţăTimpul iniţial de priză

(min)

Stabilitate

(mm)

32,5

32,5 R

42,5

42,5 R

> 60 < 10

NOTĂ: cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor de priză.

8.2.2.c. Când apare necesară schimbarea sortimentului de ciment depozitat în silozuri, acestea se vor schimba complet şi curăţa prin instalaţia pneumatică şi se vor marca corespunzător noului sortiment de ciment ce urmează a se depozita.

Page 52: Descriere Pod Arad

8.2.2.d. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50 0C.

8.2.2.e. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.

8.2.3. Apa

8.2.3.a. Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate naturale şi ciment poate să provină din reţeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie limpede şi să nu conţină suspensii organice sau anorganice (mâl, argilă etc.);

- să nu aibă gust şi miros pronunţat;- să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul nr.9.

Indiferent de sursă se va face verificarea apei de către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.

8.2.3.b. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri, argilă, atc. conform STAS 790 – 84 .

Tabelul nr. 9

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Metode de verificare

Conţinut total de săruri (reziduu uscat la 105 + 5 0C), mg / dm3, max

2000 STAS 6325 – 81

Concentraţia ionilor de hidrogen(pH) 5…10 STAS 3638 – 76

Sulfaţi, (SO42 ), mg./dm3, max 2000 STAS 3069 – 75

Substanţe organice, mgKMnO4/ dm3 max 500 STAS 3002 – 78

Cloruri, Cl- mg/ dm3 ,max 500 STAS 3049 – 77

Magneziu, gr.Mg / dm3, max 500 STAS 6674 – 77

8.2.4. Aditivi

8.2.4.a. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impunea adesea folosirea unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietor de priză folosit obişnuit la prepararea betoanelor de ciment cum ar fi “ REMPLAST”.

8.2.4.b. Aditivii propuşi a fi folosiţi la prepararea amestecului vor fi aprobaţi de către beneficiar pe baza încercărilor preliminare efectuate în momentul stabilirii compoziţiei amestecului.

8.2.4.c. Condiţiile tehnice de calitate sunt prezentate în tabelul nr.10.

Tabelul nr. 10

Page 53: Descriere Pod Arad

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Aspect lichid incolor cu reflexe opalescente

Conţinutul de substanţă uscată, %, min. 9 … 11

pH, soluţie , % 2 … 3

Substanţe active, % 10 + 1

Densitate, gr/cm3 1,08 … 1,10

8.2.5. Materiale de protecţie

emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-72; nisip natural sort 0-8 mm, conform SR 662-02;NISIPUL NATURAL

8.2.5.a. Condiţiile tehnice de calitate sunt prezentate în tabelul nr. 11.

Tabelul nr. 11

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Sort 0 – 7

Granulozitate continuă

Coeficient de neuniformitate (Un), %, min. 8

Echivalentul de nisip (EN), min. 30

EMULSIA BITUMINOASĂ

8.2.5.b. Condiţii tehnice de calitate sunt prezentate în tabelul nr.12.

Tabelul nr.12

Caracteristici Condiţii de admisibilitate Metode de verificare

1 2 3

Aspect vizual Lichid omogen de culoare maro.

Reziduu bituminos, % min. 60,0 STAS 8877-72

Page 54: Descriere Pod Arad

Vâscozitate, la 20 0C, în 0E 7 … 15 STAS 8877-72

Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm) , % max.

0,5STAS 8877-72

Stabilitate la depozitare (rest pe sita de 0,63 mm) după 7 zile, % max.

0,5 STAS 8877-72

Adezivitatea emulsiei faţă de agregatul natural

Vizual, anrobarea completă a agregatului

STAS 10969/1-83

Timp de rupere, metoda cu filer silicios, I %

< 80 -

Timp de rupere, metoda cu filer de calcar, I %

< 40 -

8.2.5.c. Transportul emulsiilor bituminoase cationice cu rupere rapidă se poate face în cisterne CF (calea ferată) sau în autocisterne.

8.2.5.d. Depozitarea se face în rezervoare cilindrice verticale, prevăzute cu conducte de alimentare care sunt prelungite până la baza rezervoarelor. De asemenea sunt necesare pompe de recirculare şi serpentine cu aburi. Înainte de utilizare emulsia bituminoasă din rezervoare trebuie recirculată cu ajutorul pompelor pentru omogenizare, întrucât, în timpul depozitării se produce o uşoară sedimentare.

8.2.5.e. Emulsia bituminoasă poate fi păstrată în depozite la temperaturi de +5 0C. La temperaturi negative se produce îngheţul şi flocularea emulsiei, astfel că ea nu mai poate fi folosită.

8.3. Aprovizionare şi depozitarea

8.3.1. Materialele necesare procesului tehnologic se vor aproviziona din timp pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestor materiale. Aprovizionarea materialelor la staţia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.

8.3.2. Furnizorul de materiale trebuie să deţină “Certificat de conformitate” pentru procesul tehnologic de obţinerea lor, iar o dată cu livrarea materialelor, laboratorul autorizat să emită certificate de calitate pentru fiecare lot.

8.3.3. În timpul transportului de la furnizor la staţia de betoane şi în timpul depozitării, agregate naturalele trebuie ferite de impurificări.

8.3.4. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, plane, cu scurgerea apelor asigurată şi fără posibilităţi de contaminare cu alte materiale, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

Page 55: Descriere Pod Arad

8.3.5. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment.

În cazul utilizării a mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a obţine aprobarea beneficiarului în acest scop.

8.3.6. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să corespundă cu prevederile standardelor respective.

8.3.7. În timpul transportului de la fabrică la staţia de betoane (sau depozit intermediar) a manipulării sau depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală şi de impurificări cu corpuri străine.

8.3.8. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz atât pentru depozite de rezervă cât şi pentru cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei împotriva condiţiilor meteorologice.

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pantru a se asigura recunoaşterea şi controlul acestuia.

8.3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data expedierii de către producător.

8.3.10. Cimentul care se consideră că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea amestecului.

8.3.11. Laboratorul va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului optimal astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

8.3.12. Apa necesară preparării amestecului şi compactării stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment poate să provină de la reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

8.4. Controlul calităţii materialelor înainte de utilizareMaterialele propuse de antreprenor sunt supuse încercărilor

preliminare de informare şi încercărilor pentru stabilirea dozajului definitiv .

8.4.1.Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare balastieră şi carieră propusă de antreprenor. Natura şi frecvenţa încercărilor sunt prezentate în tabelul nr.13.

Rezultatul lor va trebui să fie conform specificaţiilor da la punctul 8.2.1., eventual complectat prin dispoziţii ale caietului de sarcini speciale.

8.4.2. Încercările pentru dozaj sunt stabilite pentru fiecare material în parte conform tabel nr.12,complectat de dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

Page 56: Descriere Pod Arad

8.4.3. Materialele care nu corespund condiţiilor impuse vor fi depozitate în afara şantierului întocmindu-se “Nota de refuz la recepţia calitativă a materialelor” vezi (Formular F2 – 05).

Tabelul nr. 13

Materia-lulÎncercarea sau caracteristicile

care se verifică

Metode conform

STAS

Frecvenţa încercărilor

Încercarea de informare

(la aprovizionare)

Încercarea înainte de utilizare

1

Agregate

2 3 4 5

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-La fiecare lot aprovizionat

-

Partea levigabilă

4606 – 80

O determinare pe un lot de

500 m3

O deternimare pe lot de 100 m3

Humus 4606 – 80 La schimbarea sursei -

Corpuri străine, argilă în bucăţi,argilă aderentă,conţinut de cărbune şi mică

4606 – 80În cazul în care se observă prezenţa lor

O determinare pe lot de 100 m3

Granulozitatea sortului4606 – 80

O determinare la max.500 m3 pentru fiecare sort şi sursă

O determinare pe un lot de 100 m3

Echivalentul de nisip730 – 89

O determinare pentru fiecare sursă

O determinare pe un lot de 50 m3

Rezistenţa la uzură cu maşina tip LOS ANGELES

730 – 89

O determinare la max. 500 m3

pentru fiecare sort şi sursă

-

Umiditatea 4606 – 80 -

O probă pe schimb şi atunci când apar schimbări meteo

Cimentul Examinarea datelor din certificatul de calitate -

La fiecare lot aprovizionat -

Page 57: Descriere Pod Arad

O determinare la fiecare lot aprovizionat dar nu mai puţin de o determinare la 100 t pe o probă medie

Constanţa de volum 196/3 – 95

-

Timpul de priză196/3 – 95

O probă la 100 t sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile 196 /1– 95-

Rezistenţe mecanice la 28 zile 196 /1– 95- -

Starea de conservare (numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare)

196/3 – 95

227/1 – 86-

Două determinări pe siloz (sus şi jos)

Apa Analiza chimică:

-conţinutul total de săruri;

-sulfaţi;

-substanţe organice;

-cloruri;

-azotaţi;

-magneziu;

-materii în suspensie

790 – 84

Pentru apa potabilă nu este necesară analiza

Pentru apa nepotabilă o analiză pentru fiecare sursă

-

8.5. Stabilirea compoziţiei optime a amestecului 8.5.1. Compoziţia agregatelor naturale stabilizate cu ciment este definită de

proporţiile în volum a diverselor categorii de agregate naturale uscate, greutatea liantului, volumul apei şi eventual cantitatea de aditiv necesară pentru un metru cub de amestec gata preparat.

8.5.2. Studiul compoziţiei amestecului de agregate naturale, ciment, apă şi aditiv dacă este cazul se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, având ce scop de a determina:

- curba de granulozitate a agregate naturalelor stabilizate;- dozajele în liant şi aditivi;- conţinutul de apă de referinţă;- densitatea în stare uscată de referinţă.

De asemenea, din studiul preliminar trebuie să rezulte variaţiile admisibile ale compoziţiei, care să permită adaptarea ei, în condiţiile şantierului, păstrând

Page 58: Descriere Pod Arad

caracteristicile amestecului preparat în ceea ce priveşte lucrabilitatea, omogenitatea şi caracteristicile cerute.

8.5.3. Stabilirea compoziţiei amestecului se va face:

- la intrarea în funcţie a staţiei de preparare;- la schimbul tipului de ciment sau agregate naturale;- ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea

compoziţiei utilizate.8.5.4. Compoziţia amestecului de ciment, apă şi agregate naturale naturale

se va stabili astfel încât să se respecte condiţiile prescrise în tabelul 14

8.5.5. Pentru obţinerea caracteristicilor fizice şi mecanice din tabelul nr.14 dozajele de ciment care sunt în funcţie de tipul de ciment utilizat trebuie să fie cuprins între valorile limită specificate în tabelul 15.

Tabelul nr. 14

Caracteristica

Denumirea stratului şi a lucrării

Strat de bază pentru structuri rutiere nerigide,

platforme şi locuri de parcare

Strat de fundaţie pentru structuri rutiere rigide şi nerigide, consolidarea benzilor de staţionare, a benzilor de

încadrare şi a acostamentelor

Rezistenţa la compresiune,

N/mm2

Rc 7 zile

Rc 28 zile

1,5 ... 2,2

2,2 ... 5,0

1,2 ... 1,8

1,8 ... 3,0

Stabilitate la apă, % max.

-scăderea rezistenţei la compresiune, Δ Rci

-umflare volumică, Ui

-absorbţie de apă,Ai

20

2

5

25

5

10

Pierdere de masă, % max.

-saturare-uscare, Psu

-îngheţ-dezgheţ, Pid

7

7

10

10

Page 59: Descriere Pod Arad

Tabelul nr. 15

Denumirea stratuluiAgregatul natural Dozaj ciment, în % din

cantitatea de agregate naturale naturalenatură granulozitate

1. strat de bază, platforma şi locuri de parcare

-balast

-concasate

0 – 20

0 – 25

5 ... 7

2. strat de fundaţie, consolidarea benzilor de staţionare, a benzilor de încadrare şi a acostamentelor

-nisip 0 – 7 6 ... 10

-balast

-concasate

-deşeuri de

carieră

0 – 31

0 – 25

0 – 25

4 ... 6

8.5.6. Curba de granulozitate a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tabelul 2 punctul 8.2.1.e. din prezenta procedură, reţinută este cea care conduce la un grad de compactare admisibil în condiţiile compactării standard (încercarea Proctor modificat).

8.5.7. În ce priveşte conţinutul de apă, în laborator cele mai bune performanţe sunt în gneral obţinute cu un conţinut cuprins între 5,5 … 6,5 %. Aceste valori însă sunt date cu titlu informativ.

8.5.8. Caracteristicile de compactare, respectiv densitatea în stare uscată maximă ρ d max şi umiditatea optimă W opt. se vor determina de către un laborator de specialitate prin metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 şi corespund domeniului umed al curbei Proctor.

8.5.9. O importanţă deosebită în cazul agregate naturalelor naturale stabilizate o are durata de maniabilitate. Este o durată în care priza este nulă sau foarte slabă şi permite punerea în operă a amestecului şi compactarea lui fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

8.5.10.Durata de maniabilitate care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între 2 şi 6 h în funcţie de condiţiile de execuţie. Mărirea ei peste două ore se poate obţine prin utilizarea unui întârzietor de priză.

8.5.11.Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă şi ea va fi stabilită de laboratorul în cadrul studiilor preliminare, cunoscând că la 10 0C

Page 60: Descriere Pod Arad

durata de maniabilitate este estimată la dublul celei obţinute la 20 0C, iar aceasta la randul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 40 0C.

8.5.12.Încercarea se face pentru diferite temperaturi, se trasează apoi curba care indică durata de maniabilitate în funcţie de temperatură.

8.5.13.În cazul că in caietul de sarcini nu se indică în mod special, toleranţele admisibile la compoziţia amestecului, se recomandă următoarele:

- pentru fiecare sort de agregate naturale + 3 %;

- pentru ansamblu de agregate naturale + 2 %;

- pentru ciment + 2 %;

- pentru apă + 2 %;

- pentru aditivi + 2 %.

8.6. Prepararea amestecului

8.6.1. STAŢIA DE PREPARARE

8.6.1.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment şi apă se poate efectua în centrale de tip continuu de dozare şi malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor pentru execuţia îmbrăcăminţilor rutiere.

8.6.1.2. Staţia de preparare va fi amplasată astfel încât distanţa maximă între staţia de preparare şi punctul de lucru să fie parcursă de mijloacele de transport al amestecului de agregate naturale, ciment şi apa în maxim 45 minute.

8.6.1.3.Staţia de preparare trebuie să dispună de: a. depozite de agregate cu dotări corespunzătoare pentru

evacuarea apelor provenite din precipitaţii;b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea

corelată cu capacitatea de producţie a staţiei;c. instalaţia de preparare, rezervoare şi dozatoare în bună stare

de funcţionare; d. buncăre pentru descărcarea amestecului preparat din utilajele

de preparare;e. laboratorul dotat şi amenajat corespunzător;f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor şi

mijloacelor de transport;g. dotări privind protecţia muncii şi PSI

8.6.1.4. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numită pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct.8.5.6. lista reglajelor de efectuat, comisia controlând dacă s-au făcut aceste reglări în special:

- etalonarea dispozitivelor pentru cântărire;- verificarea dozatoarelor volumetrice;

Page 61: Descriere Pod Arad

- funcţionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere - închidere) a agregatelor naturale şi cimentului;

- uzura paleţilor malaxoarelor. Toate aceste verificări se vor face fără prepararea amestecului.

8.6.1.5. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puţin o dată pe săptămână .

8.6.1.6. Dacă se constată defecţiuni la dozatoarele de ciment sau agregate naturale se va sista prepararea amestecului până la remedierea lor, iar dacă se constată că defecţiunea este la dozatorul de apă, atunci pânâ la repararea acestuia dozarea apei se va face cu recipienţi gradaţi.

8.6.1.7. În cazul betonierelor care nu sunt dotate cu aparatură de cântărire şi care nu sunt supuse atestării se admite ca dozarea materialelor să se facă volumetric.

8.6.1.8. Abaterile la dozarea volumetrică nu vor depăşi:- + 5 % pentru agregatele naturale;- + 3 % pentru ciment şi apă;- + 5 % pentru aditivi.

8.6.2. Experimentarea preparării amestecului

8.6.2.1. Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să facă această experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele şantierului, că dozajul amestecului stabilit în laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Încercările trebuie repetate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare privind:

- umiditatea;- omogenitatea amestecului;- rezistenţa la compresiune;- maniabilitatea.

Cu ocazia acestor verificări se va stabili şi durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate a amestecului preparat.

8.6.2.2. Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul experimentării în vederea verificării obţinerii caracteristicilor cerute, arătate la pct. 8.5.4.

8.6.3. Prepararea propriu-zisă a amestecului

8.6.3.1. Este interzisă prepararea amestecului în instalaţiile care nu asigură respectarea abaterilor prevăzute la pct. 8.5.13. sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.

Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a mijloacelor de dozare, verificându-le ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe săptămână.

Page 62: Descriere Pod Arad

8.6.3.2. Cantitatea de apă necesară amestecului se va corecta în funcţie de umiditatea naturală a agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare stabilită în laborator, ţinându-se seama şi de pierderile de apă în timpul transportului de la staţia de preparare la locul de punere în operă.

8.6.3.3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este corespunzătoare dozajului de ciment stabilit în funcţie de tipul cimentului aprovizionat.

8.6.3.4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalaţiei de preparare până la omogenizarea amestecului.

8.6.3.5. Materialele vor fi introduse betonieră în ordinea următoare:- agregatele cu granulele cele mai mari;- cimentul;- agregatele cu granulele cele mai mici;- apa.

8.6.3.6. Durata de malaxare va fi cea menţionată în cartea tehnică a instalaţiei, dar nu mai mică de 45 sec. de la introducerea ultimului component.

8.6.3.7. Durata de malaxare se va majora după caz pentru:- utilizarea aditivilor;- perioada cu timp friguros;- utilizarea agregatelor naturale cu granule mai mari de 31

mm.8.6.3.8. Duratele minime ale malaxării corespund următorului

număr de ture ale malaxorului sau betonierei :

- malaxor cu axa verticală 10 ture;

- malaxor cu axa orizontală 20 ture;

- betonieră cu axa orizontală 20 ture;

- betonieră cu axa înclinată 30 ture.

8.6.3.9. Duratele maxime de malaxare nu trebuie să depăşească mai mult de 3 ori duratele minime.

8.6.3.10. Amestecul de agregate naturale, ciment şi apă se introduce în buncărul de stocare a materialului din care se descarcă în autobasculante. Este interzisă introducerea amestecului din malaxor sau betonieră direct în autobasculantă, în scopul evitării segregării.

8.6.3.11. Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a amestecului în buncărul tampon , va fi de max. 20 minute.

8.6.4. Controlul calităii amestecului preparat

Page 63: Descriere Pod Arad

8.6.4.1. Control calităţii amestecului preparat precum şi confecţionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor mecanice ale amestecului (grad de compactare şi rezistenţă la compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr.16.

Tabelul nr. 16

Nr crt

Acţiunea, procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifică

Metode de

determinare conf.

STAS

Frecvenţa minimă

Toleran-

ţe admisi-

bile

Cine efectuia- z ă verifica-

rea

Docu-

mentul întocmit

Cod for-

mu-

lar

Unde se

păstrea-

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

Încercarea Proctor modificată

1913/13-83

Pentru fiecare sursă, min o încercare la 5000 m3

Laborator staţie

Buletin de încercări

F5-11

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q

2

Granulozitatea amestecului

4606-80

O determinare pe schimb,

dar cel puţin o

determinare la 500 m3

Laborator staţie

Buletine de încercări

F6–05

Labora-

tor

Serv. A.C.Q.

3

Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităţii de apă necesară asigurării umidităţii optime de compactare

1913 / 1 – 82

Cel puţin o dată pe

schimb şi la schimbări

meteo care pot modifica umiditatea

+ 2 % din umidita-tea optimă de compac

tare

Laborator staţie

Buletin de analize

F5-01

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q.

Page 64: Descriere Pod Arad

4

Prepararea epruvetelor pentru determinarea rezistenţelor la compresiune

-la 7 zile

-la 28 zile

10473 / 2 – 86

2 serii a 3 epruvete

cilindrice la 1500 m2

Laborator staţie

P.V. prelavare probe

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q.

5

Verificarea caracteristicilor de compactare:

a. umiditate de compactare

b. densitatea stratului

c. intensitatea de compactare Q/S

1913/1-82

1913/15-75

Pentru fiecare sursă, min o încercare la 5000 m3

Laborator staţie

Buletin de analize

F5-11

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q.

8.6.4.2. Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea amestecului:

- compoziţia amestecului preparat;- caracteristicile de compactare – Proctor modificat;- caracteristici ale amestecului preparat:

umidităţi: - la staţia de preparare;

- la locul de punere în operă; densitatea stratului compactat;

- confecţionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistenţelor mecanice în care se vor înscrie şi rezultatele obţinute.

8.7. Punerea în operă a amestecului

8.7.1. Lucrări pregătitoare

8.7.1.a. Înainte de începerea execuţiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica şi recepţiona stratul suport conform prezentei proceduri.

8.7.1.b. De asemenea, înainte de aşternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă acesta este constituit din materiale drenante.

8.7.2. Transportul amestecului

8.7.2.a. Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de punere în operă cu autobasculante cu basculare pe spate care circulă pe

Page 65: Descriere Pod Arad

fundaţie de balast.

8.7.2.b. Pe timp de arşiţă şi ploaie, amestecul trebuie protejat la locul de punere în operă prin acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umidităţii acestuia.

8.7.2.c. Durata de transport a mestecului nu va depăşi 45 minute.

8.7.2.d. Capacitatea de transport trebuie să fie adaptată şantierului în aşa fel încât să asigure mersul continuu a centralei de malaxare şi atelierului de punere în operă.

8.7.3. Experimentarea punerii în operă a amestecului

8.7.3.a. Înainte de începerea lucrărilor se efectuează experimantarea punerii în operă a amestecului. Experimentarea se va face pe un troson de probă de cel puţin 30 ml şi pe întrega lăţime a drumului. Ea are drept scop de a verifica pe şantier, în condiţii de execuţie curentă realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezenta procedură, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de punere în operă, stabilirea parametrilor compactării-grosimea de aşternere a amestecului, condiţiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară.

8.7.3.b. Partea din tronsonul executat considerată ca fiind cea mai bine realizată va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor.

8.7.4. Aşternerea amestecului

8.7.4.a. Aşternerea şi nivelarea amestecului trebuie să fie realizată pentru a răspunde următoarelor obiective:

- de a respecta pentru fiecare strat toleranţele de nivelment admise;

- de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevăzută în proiect în oricare punct al acestuia;

- obţinerea unei suprafaţări bune corespunzătoare.8.7.4.b. Aşternerea şi nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment

se fac cu mai multe tipuri de utilaje, respectiv:

- vibrofinisorul pentru beton de ciment;- repartizatorul finisor pentru mixtură asfaltică;- autogrederul.

8.7.4.c. Aşternerea amestecului se face în straturi cu grosimi cuprinse variind între 10 şi 20 cm, funcţie de utilajele de răspândire şi de compactare. Grosimea optimă de aşternere se stabileşte pe tronsonul experimental.

8.7.4.d. Este recomandat ca aşternerea amestecului să fie executată pe întreaga lăţime a drumului, iar în cazul că aşternerea se face pe benzi lăţimea primei

Page 66: Descriere Pod Arad

benzi trebuie să depăşească axa drumului cu cel puţin 10 cm, pentru a asigura compactarea stratului pe axă. La executarea benzii a doua se va decapa materialul care depăşeşte axa drumului.

8.7.4.e. Pentru a se evita obţinerea de straturi subţiri, la reluarea lucrărilor pe şantier se va decapa în prealabil marginea stratului aşternut anterior, printr-o secţiune verticală şi se vor înlătura produsele tăiate.

8.7.4.f. Aşternerea şi nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care scop se va realiza un reperaj exterior în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele şi ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

8.7.5. Controlul calităii lucrărilor de aşternere a amestecului

8.7.5.a. Control calităţii lucrărilor de aşternere a amestecului amestecului se vor face în conformitate cu tabelul nr.17.

Tabelul nr.17

Nr crt

Acţiunea, procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifică

Metode de

determinare conf.

STAS

Frecvenţa minimă

Toleran-

ţe admisi-

bile

Cine efectuia-ză

verifica-

rea

Docu-

mentul întocmit

Cod for-

mular

Unde se păstrea-

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

Examinarea documentului de transport -

La fiecare transport

-Laborator zonal

- -

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q

2

Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităţii de apă necesară asigurării umidităţii optime de compactare

1913/1-82

O determinare la max. 250 m de bandă

de drum

+2 % din umidit. optimă de compact.

Laborator zonal

Buletine de analize

F5–01

Labora-

tor

Serv. A.C.Q.

3

Prepararea epruvetelor pentru determinarea rezistenţelor la compresiune

-la 7 zile

-la 28 zile

10473 / 2 – 86

2 serii a 3 epruvete

cilindrice la 1500 m2

-Laborator staţiei

P.V. prelavare probe

-

Labora-

tor

Serv.

A.C.Q.

Page 67: Descriere Pod Arad

8.8. Compactarea

8.8.1. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa dirigintelui, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuare de un laborator de specialitate.

Rezultate foarte bune se obţin utilizând atelierele compuse din vibrocompactoare cu mase vibrante pe centimetru de generatoare superioare lui 38 kg/cm şi compactoare pe pneuri de 3 t pe roată umflată cu 0,3 până la 0,9 MPa.

8.8.2. Calitatea compactării este apreciată prin densitatea medie şi densitatea la baza stratului care trebuie să corespundă valorilor arătate în prezenta procedură.

8.8.3. Este recomandat a se utiliza un atelier de compactare format dintr-un compactor pe pneuri şi unul vibrator.

8.8.4. În cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut se va realiza o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea de aşternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea stratului şi gradului de compactare cerut prin prezenta procedură.

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţii de compactare).

Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus în operă într-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate în m3 şi “S” este suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat, exprimată în m2.

Raportul Q/S este determinat experimental şi se va respecta cu stricteţe pe tot parcursul execuţiei, în care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cu un dispozitiv care să înregistreze datele pentru estimarea lui “S”.

8.8.5. Obţinerea densităţii ridicate impune ca compactarea să fie determinată înainte de a începe priza. Această condiţie conduce la necesitatea încorporării unui întârzietor de priză în special pe timp călduros.

8.8.6. Compactarea se execută de la margine spre axa drumului prin treceri succesive. Viteza de deplasare a compactorului trebuie să fie constantă fără mişcări bruşte care produc vălurirea suprafeţei.

8.8.7. Compactarea se va executa astfel încât numărul trecerilor să fie egal în fiecare punct al suprafeţei.

8.8.8. După primele 2-3 treceri ale compactorului se verifică :

- realizarea pantelor transversale;

Page 68: Descriere Pod Arad

- realizarea pantelor longitudinale;- planeitatea suprafeţei.

8.8.9. Compactarea stratului în spaţii înguste se face cu plăci vibratoare.

8.8.10. Marginile straturilor stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate odată cu stratul stabilizat.

Compactarea se va face astfel:

- compactorul (fără vibraţii) va circula iniţial cu circa 1/3 din lăţimea sa pe acostament şi 2/3 pe stratul stabilizat;

- apoi compactorul (tot fără vibraţii) va trece numai pe stratul stabilizat în aşa fel încât să-l împingă sub acostament după care compactarea se continuă normal.

8.8.11. Dacă compactarea acostamentelor se face înainte de aşternerea stratului stabilizat se va asigura scurgerea apelor.

8.8.12. Gradul de compactare al straturilor de bază şi de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment, în funcţie de clasa tehnică a drumului trebuie să fie:

- min.100 % în cel puţin 95 % din numărul punctelor de măsurare şi min.98 % în toate punctele de măsurare pentru drumurile de clasă tehnică I,II şi III.

- min 98 % în cel puţin 95 % din numărul punctelor de măsurare şi de min. 95 % din toate punctele de măsurare pentru drumurile de clasă tehnică IV şi V, platforme, locuri de parcare, consolidarea benzilor de staţionare, a benzilor de încadrare şi a acostamentelor.

8.8.13. Gradul de compactare a stratului de formă trebuie să fie de min 98 % în cel puţin 95 % din numărul punctelor de măsurare şi de min 95 % în toate punctele de măsurare.

8.8.14. Caracteristicile de compactare ( densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de compactare ) ale straturilor de bază, de fundaţie şi de formă se determină prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913 / 1 – 83.

8.8.15. Condiţii tehnice. Reguli şi metode de verificare

Verificările care se afectuiază la terminarea compactării stratului alcătuit din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sunt menţionate în tabelul nr.18.

Tabelul nr.18

Page 69: Descriere Pod Arad

Nr crt

Acţiunea, procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifică

Metode de

determinare conf.

STAS

Frecvenţa minimă

Toleran-

ţe admisi-

bile

Cine efectuiază verifica-

rea

Docu-

mentul întocmit

Cod for-

mu-

lar

Unde se

păs-trează

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1

Verificarea gradului de compactare 1913/15

- 75

12288- 85

Un punct la 250 m de bandă de drum, sau 3 punct. pt. supraf. <2000 m2 de strat

100 % la min 95 % din nr. de

puncte măsurate

Loborato-rul zonal

Responsa-bil CQ

Buletin de încercări

F5-12

Labora-tor

Serv.

ACQ

2

Verificarea capacităţii portante

N CD 31-94

2 puncte pe profiluri transv. la dist. de max. 25 m

Max.10 % din nr.

punctelor care au

valori mai mari decât

deforma-ţiile

admisibi-le

Laborato-rul zonal Responsa-bil AQ

Buletin de încercări

F5-18

Labora-tor

Serv.

ACQ2914/4-89

O încercare la max. 1500 m2suprafaţă de strat

3 Verificarea elementelor geometrice

Responsa-bil cu execuţia

Responsa-bil AQ

Buletin de măsură-

tori

Labora-tor

Serv.

ACQ

-grosimea stratului

2900-89

O determ. la max. 250 m de strat, sau 1500 m2

suprafată de strat

-1/+2 cm faţă de proiect

Anexa 1 la P.V.

recepţ

-lăţimea stratului 2900-89 O determ. în dreptul fiecărui profil transv din proiect

+ 2 cm faţă de proiect

Anexa 2 la P.V.

recepţ

Page 70: Descriere Pod Arad

-panta transversală

1598/1-89

O determ.în dreptul fiecărui profil transv din proiect, dar la max.200 m de strat

+ 0,4 % faţă de proiect

Anexa 2 la P.V.

recepţ

-decliv. în profil longitudinal

1598/1-89

O determ. la max. 200 m de strat

+ 1 cm faţă de proiect

Anexa 3 la P.V.

recepţ

4

Verificarea denivelărilor

1598/1-89

Responsabil cu execuţia

Responsa-bil AQ

Buletin de măsură-

tori

Labora-tor

Serv.

ACQ

-în profil transversal

O măsurare în dreptul fiecărui profil transv din proiect

< + 9 mm

Anexa 2 la P.V.

recepţ

-în prof. longitudinal

O măsurare în axa fiecărei benzi de circulaţie, în fiecare profi

< + 10 mm

Anexa 3 la P.V.

recepţ

8.9. Măsuri pentru condiţii meteorologice nefavorabile

8.9.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa în mod excepţional la temperaturi sub +5 0C dar numai peste 0 0C şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent din partea executantului şi beneficiarului.

8.9.2. Este interzisă utilizarea agregate naturalelor naturale îngheţate.

8.9.3. Este interzisă aşternerea materialului stabilizat pe stratul suport pe care există zăpadă sau o pojghiţă de gheaţă.

8.9.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolat contra frigului, se evită diatanţele mari de transport şi staţionările pe traseu.

8.9.5. După execuţia stratului stabilizat, suprafaţa acestuia se protejează imediat prin acoperire cu prelată sau rogojini, astfel încât între ele şi stratul stabilizat să rămână un strat de aer staţionar (neventilat de 3 ... 5 cm grosime cu temperatura la suprafaţă de minim +5 0C timp de 7 zile.

Page 71: Descriere Pod Arad

8.10. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment

8.10.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafaţa stratului stabilizat va fi protejată prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase de 0,7 … 1,1 kg/ m2.

Emulsia bituminoasă se va pulveriza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi umed.

8.10.2. Stratul de protecţie cu emulsii bituminoase nu se va executa pe straturile de fundaţii stabilizate pentru care urmează să se execute imediat (până într-o zi) un strat de bază.

8.10.3. Dacă stratul de bază urmează să se execute mai târziu, stratul de fundaţie stabilizat se va proteja cu emulsie bituminoasă conform prevederilor punctului 8.10.1. din prezenta procedură şi în plus pentru a se asigura o legătură bună între cele două straturi se va răspândi o cantitate de 7…8 kg/ m2 criblură sortul 16-25. Răspândirea criblurii este urmată de un compactor cu pneuri care asigură în plus o încastrare a criblurii în stratul stabilizat, operaţie care trebuie făcută înaite de a începe priza.

8.10.4. Stratul de bază din materialele granulare stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere noi prevăzute cu îmbrăcăminţi bituminoase şi a ranforsărilor se protejează conform prevederilor din tabelul nr. 19.

Tabelul nr.19

Îmbrăcămintea Structura rutieră nouă Ranforsare

Fără (1) tratament bituminos dublu tratament bituminos dublu

Straturi bituminoase prevăzute a fi executate (15 zile)

tratament de protecţie cu emulsie bituminoasă

tratament de protecţie

Straturi bituminoase prevăzute a fi executate mai târziu

tratament bituminos simplu tratament bituminos dublu sau simplu

(1) drumuri cu trafic uşor şi foarte uşor şi ranforsări

8.10.5. Stratul de fundaţie din materiale granulare stabilizate cu ciment în cazul structurilor rutiere mixte, respectiv când îmbrăcămintea este din beton de ciment se va

Page 72: Descriere Pod Arad

proteja conform prevederilor punctului 8.10.1., iar execuţia îmbrăcămintei din beton de ciment începe după 7 zile.

8.10.6. Când stratul de fundaţie trebuie să suporte un trafic de şantier important, tratamentul de protecţie cu emulsie bituminoasă nu este suficient, va trebui să se aplice un tratament bituminos, conform prevederilor din tabelul 7.

8,10.7. Execuţia stratului rutier superior se începe după minim şapte zile de la execuţia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care nu se circulă pe acest strat.

9. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

9.1. Recepţia pe fază

9.1.1. Recepţia pe fază la stratul din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici se efectuează atunci când peste acest strat se execută alte straturi care fac parte din structura fundaţiei şi toate lucrările prevăzute în documentaţii pentru acea fază sunt complet terminate .

9.1.2. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.

9.1.3. La recepţia pe fază participă:

beneficiarul; executantul.10.1.4. În urma acestei recepţii care se manifestă prin măsurători se încheie

“Procesul verbal de recepţie lucrări ascunse”(P.V.L.A.).

9.2. Recepţia pe fază determinantă

9.2.1. Recepţia pe fază determinantă se face atunci când stratul din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici este ultimul strat component al fundaţiei şi toate lucrările inclusiv verificările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.

9.2.2. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi prezenta procedură, constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar,proiectant sau alte organe de control precum şi procesul verbal de recepţie pe faze.

9.2.3. Comisia de recepţie este formată în general din:

beneficiar;

Page 73: Descriere Pod Arad

executant; proiectant; I.C. teritorial.

10. RAPOARTE SI ÎNREGISTRĂRI

10.1. Se vor înregistra în documentele tipizate determinările efectuate asupra:

- agregatelor naturale;- cimentului;- compoziţiei amestecului preparat;- caracteristicilor de compactare Proctor modificat;- caracteristicilor amestecului preparat:

umidităţii; densitatea în stare uscată a stratului compactat; rezistenţele mecanice determinate pe epruvetele

preparate din amestec.6. MODUL DE LUCRU

Documente/date de intrare

Acţiuni şi deciziiDocumnte / date de

ieşireResponsabilităţi

6.1. După executarea hidroizolaţiei şi protecţiei hidroizolaţiei pe toate deschiderile podului, se montează bordurile înalte mozaicate. Trotuarul este prevăzut la marginea dinspre carosabil, cu borduri înalte, iar către exterior cu parapet pietonal. Bordurile pentru trotuar vor fi din beton armat, cu feţe mozaicate.

Şef ŞantierMaistru

Şef ŞantierMaistru

Şef ŞantierMaistru

Şef ŞantierMaistru

PE,CS,scule,materiale, muncitori

PE,CS,mat.,certificate calitate, utilaje, mijloace transport, muncitori

PE,CS,scule,materiale, utilaje, mijloace transp., muncitori

PE,CS,scule,mat.,certificate calitate materiale şi prefab., utilaje, mijloace

P.V.R. pe faze de execuţie a protecţiei

anticorozive

P. V. R. montare parapet metalic

Fişă betonare Fişă tehnologică

2. Betonare trotuar pietonal

3. Montare parapet pietonal

4. Protecţie anticorozivă parapet pietonal

P.V.R. montare borduri

1. Montare borduri înalte prefabricate,

mozaicate

Page 74: Descriere Pod Arad

Montarea bordurilor se va face conform proiect, cu respectarea profilului în lung şi transversal al căii. 6.2. Trotuarele sunt elemente destinate circulaţiei pietonale pe poduri/pasaje şi sunt denivelate faţă de nivelul căii.Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefoane, electrice, etc.) în betonul turnat in trotuare, se vor monta ţevi PVC 110, numărul şi poziţia lor fiind stabilită în proiect.Betonarea trotuarului se face cu automacaraua sau pompa de beton pe zona cuprinsă între bordura înaltă mozaicată şi parapetul metalic pietonal pe toată lungimea podului, respectand prevederile PTE-04-17. 6.3. Parapeţii metalici pietonali se execută în atelierul de confecţii de către o unitate specializată conform proiectului de execuţie. El se execută din panouri care se asamblează la faţa locului prin sudură.Lungimea panourilor trebuie să corespundă cu diagrama găurilor lăsate în betonul lisei de trotuar. La montare se va respecta plansele din proiectul de execuţie. Panourile sunt protejate cu un strat de grund roşu după prefabricarea lor.6.4. Parapeţii din oţel se vor proteja prin vopsire. Calitatea şi culoarea vopselei vor fi cele prevazute in proiectul de executie si caietul de sarcini.Se aplică sistemul de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor în aer şi care constă din totalitatea straturilor ce realizează protecţia.Şeful de şantier şi maistrul vor urmări ca aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire pe suprafeţele pieselor elementelor de construcţii din oţel să se facă după pregătirea suprafeţelor şi anume:

- Îndepărtarea ruginii formate în procesele de coroziune, a prafului provenit din particulele ce se depun din aer, a uleiurilor precum şi a impurităţilor de altă provenienţă.

- Verificarea calităţii suprafeţelor pieselor pregătite pentru vopsire care se face în timp de maxim 6 ore de la pregătirea suprafeţei.

Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer se face în condiţii de mediu ambiant favorabil şi anume:

- concentraţia cât mai redusă a gazelor agresive- temperatura aerului şi a pieselor de protejat între 5….400 C- umiditatea relativă a aerului sub 70%

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se aplică după cel mult 3 ore de la pregătirea suprafeţei elementului din oţel. Înainte de aplicarea sistemelor de acoperire toate rosturile (interspaţiile) trebuie astupate prin chituire pentru a se obţine o suprafaţă netedă. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire şi uscarea peliculelor la aer se aplică numai pe suprafeţe curate, lipsite de apă, de praf sau de impurităţi. Fiecare strat al acoperirii yrebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, băşici, exfolieri, fisuri, neregularităţi.Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementului şi nuanţa culorii să dispară de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate. Numărul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafeţele pieselor din oţel

Page 75: Descriere Pod Arad

trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect, inclusiv la colţuri şi muchii.Verificarea calităţii acoperirilor protectoare se face înainte de începerea aplicării lor, în timpul şi după aplicarea lor conform standardelor şi a prescripţiilor tehnice specifice.1) Verificări înainte de aplicarea acoperirii protectoare

- pregătirea suprafeţelor pieselor din oţel 2) Verificări în timpul aplicării acoperirii protectoare

- calitatea materialelor de protecţie se face pentru fiecare material în parte . Materialele pot fi introduse în lucrare dacă au certificate de calitate cu care au fost livrate şi nu au termenul de valabilitate depăşit

- respectarea condiţiilor de mediu ambiant- respectarea tehnologiei de preparare a materialelor- aspectul protecţiei temporare înainte de aplicarea celorlalte straturi de

acoperire care se face cu ochiul liber3) Verificări după aplicarea acoperirii protectoare

- grosimea totală minimă a acoperirii protectoare- aderenţa straturilor acoperirii protectoare- numărul straturilor acoperirii protectoare

Metoda de verificare se face prin îndepărtarea succesivă a straturilor şi examinarea cu ochiul liber. După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.Aspectul final al acoperirii protectoare se face cu ochiul liber pe întreaga suprafaţă a pieselor componente ale elementelor de construcţie. Verificările se fac de către factorii de răspundere ca fiind lucrări ce devin ascunse.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost înch.eiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Page 76: Descriere Pod Arad

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

5. MODUL DE LUCRU

Documente/date de intrare

Acţiuni şi deciziiDocumnte / date de

ieşireResponsabilităţi

PE,CS,mat.,scule,

Utilaje, mijloace transport, muncitori

1.Săpătură fundaţie sfert con PVR şi natură, te-

ren,fundaţie

Şef Şantier

MaistruConsultanţă

PE,CS, mat.,scule,Mijl.transp.utilaje,

muncitori2. Beton fundaţie sfert con Şef Santier

MaistruPVR forma

sfert conPE,CS,

mat.,scule,utilaje, mijl.transp.,

3. Umpluturi la sferturi de con

PE,CS, mat., scule,prefabricate,

muncitori

PE,CS, materiale,scule,

muncitori, utilaje, mijloace de transport

4. Protecţie sfert con5. Scări şi casiuri pe taluze6. Grinzi de rezemare7. Montare plăci de racordare

PVR

Fişă teh-nologică de

montaj PVRPVR

Şef Şantier Maistru

Consultanţă

Fişa de betoane

Proces tehnologic

Page 77: Descriere Pod Arad

6.1. Înaintea începerii săpăturii la fundaţia sfertului de con se trasează pe teren poziţia în plan a fundaţiei ţinând cont de coordonatele carteziene date în proiect.Materializarea pe teren se face cu ţăruşi pe ambele părţi ale săpăturii. Adâncimea de săpat precum şi dimensiunile în plan a săpăturii, sunt date în documentaţia de execuţie fază DDE.În funcţie de adâncimea de săpat şeful de şantier va da soluţia de sprijinire. Săpătura se face mecanizat iar corecţia săpăturii se face manual.

Şef Santier

MaistruConsultanţă

PE,CS, mat., scule, utilaje,prefabricate,

mijl.transp.,

muncitori

PE,CS, Prefabricate beton armat, certificat calitate

prefab.,mat.,scule,utilaje,mijl.transp.

PVR pereu sfert con

Şef Santier

Maistru

Şef Santier

Maistru

Şef Santier

Maistru

Page 78: Descriere Pod Arad

Se va face cu beneficiarul recepţia săpăturii cât şi natura terenului de fundare.6.2. Betonul din fundaţia sfertului de con este un beton simplu care se prepară în staţii de betoane autorizate şi se transportă cu auto agitatoarele. Betonarea se executa respectand prevederile ITE-04-19.6.3. Sferturile de con sunt elemente care asigură racordarea dintre culee şi terasamentul rampelor de acces. În acest sens umplutura de pământ la sferturile de con se execută din pământ bine compactat cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil de la 2:3 pe direcţia transversală căii, până la 1:1 pe direcţia longitudinală.Pentru executarea umpluturilor se vor folosi pământuri cu următoarele caracteristici:

-pământuri necoezive medii, fine (fracţiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%)

-nisip cu pietriş, nisip mijlociu în părţi fine neuniforme(granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ, sensibilitate la variaţiile de temperatură

La execuţia umpluturilor, la sferturile de con se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin Caietului de sarcini.Pământurile clasificate ca bune conform STAS 1243-77, tabelul 1 a şi 1 b pot fi folosite în orice condiţii climatice şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a lua măsuri speciale.Nu se admit folosirea pământurilor prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS 2914-84, la execuţia zonei de tranziţie pod-rampă de acces.Nu se vor utiliza pământuri organice, mâluri, nămoluri, pământuri turboase şi vegetale, pământuri cu consistenţă redusă, precum şi pământuri cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice putrescibile (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.)Apa necesară compactării umpluturii sferturilor de con nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie.Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului şi anume :

-granulozitate-limite de plasticitate-coeficientul de neuniformitate -caracteristicile de compactare-umflare liberă-sensibilitate la îngheţ-dezgheţ-umiditate

Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, se vor executa trepte de înfrăţire având o înălţime de 20 cm şi distanţate la maxim 1 m pe terenuri obişnuite şi cu o înclinare de 4 % spre vale.Se interzice executarea lucrărilor de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.Umplutura se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime şi lungime a sfertului de con. La punerea în operă a pământului de umplutură se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta se

Page 79: Descriere Pod Arad

vor face determinări ale umidităţii la sursă (groapă de pământ) şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze prin alte metode pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă.Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare prevăzut în STAS 2914-84, tabel 2.Starea umpluturii este controlată prin supravegherea şefului de lucrare pe măsura execuţiei în următoarele condiţii :

- controlul va fi, strat după strat,- se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări:

încercarea PROCTOR →1 la 5000 m3 pentru fiecare tip de pământ

determinarea conţinutului de apă → 1 la 150 ml de platformă pe strat

determinarea capacităţii → 1 la 30 ml de platformă pe stratTaluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri, nici excrescenţe şi se va executa conform detaliilor de execuţie.La executarea terasamentelor în zona de tranziţie se va face în funcţie de soluţiile date de proiectant şi anume : → în cazul culeelor masive şi înecate se va ţine seama de faptul că în apropierea fundaţiei şi elevaţiei culeei nu este posibilă compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactor cu pneuri, rulouri vibratore, etc.). Pentru asigurare gradului de compactare cerut se vor folosi mijloace specifice spaţiilor înguste (plăci vibratoare, maşini mecanice).Dacă umplutura din zona de tranziţie se face odată cu umplutura rambleului rampei de acces, se va asigura un spaţiu suficient utilizării mijloacelor de compactare, executându-se totodată treptele de înfrăţire.→ în cazul culeelor rezemate pe terasament, compactarea umpluturilor de pământ de va face în aceleaşi condiţii ca şi pentru restul rampei de acces.Pentru asigurarea unei stabilităţii maxime, atât a zonei de tranziţie pod-rampă de acces cât şi a culeei podului, care în acest caz reazemă direct pe umplutura terasamentului, prin intermediul unei prisme din piatră spartă , piatră brută sau balast, este necesar să se respecte următorul proces tehnologic :→ executarea lucrărilor pregătitoare a terenului de fundare se va face în mod unitar pe întreaga suprafaţă aferentă lucrării pod-rampă de acces→ umplutura de pământ din zona de tranziţie pod-rampă de acces se va executa şi compacta până la cota finală a terasamentului fără a ţine cont de amplasamentul culeelor.→ amplasarea culeelor se va face în săpătura executată în terasamentul umpluturii zonei de tranziţie, după ce aceasta a fost adusă la gradul de compactare corespunzător,→ patul pentru plăcile de racordare se va executa prin umplutură şi compactare succesivă până la aducerea la cota, apoi se aşterne stratul de nisip în grosime de 10 cm.

Page 80: Descriere Pod Arad

În ambele cazuri sunt prevăzute lucrări de protejare a taluzului în scopul de a preveni ravinările sau pierderea locală a stabilităţii acesteia.Protejarea taluzului s-a prevăzut a fi executată cu dale prefabricate.Abaterile limită admise la execuţia platformei drumului în zona de tranziţie pod-rampă de acces sunt :

→ la înălţimea platformei± 0,05 m faţă de ax± 0,10 m la lăţimea totală

→ la cotele proiectului± 0,02 m faţă de cotele de nivel ale proiectului

6.4. Pentru asigurarea stabilităţii pământului din sfertul de con, s-a prevăzut următoarele tipuri de protecţii:

→ taluz constant 2:3 sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe

fundaţie în afara podului (sau pasajului) se va înierba

→ taluz variabil se va perea cu pereu ce va rezema pe fundaţie

Pereul sfertului de con se va realiza din dale de beton,rostuite, aşezate pe o fundaţie din beton de 10 cm grosime şi un strat de nisip de 5 cm grosime.

Dalele din beton vor avea forma hexagonală cu latura de 10 x15 cm şi grosimea de 15 cm, pentru înălţimea de 4,00 m de la vârful sfertului de con şi cu grosimea de 20 cm pentru restul de înălţime. 6.5. La capetele podului (pasajului) se va amplasa de o parte şi de alta ale acesteia, scări pentru accesul sub pod şi casiuri pentru evacuarea rapidă a apelor meteorice de pe suprastructură.Scările se realizează din elemente (trepte) prefabricate din beton.. Treptele trebuie să fie de înălţime egală şi să corespundă ca formă, dimensiuni şi mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treaptă cu dreptarul şi nivela cu bula de aer. Abaterile limită admisibile sunt :

la orizontalitatea treptelor 2 mm la înălţimea treptelor 1 mm

Muchiile treptelor trebuie să fie drepte şi intacte, să nu prezinte ondulaţii sau ştirbituri. Treptele de beton sclivisit nu trebuie să prezinte reparaţii locale ale unor ştirbituri produse în timpul execuţiei.Casiul se va executa din piatră brută zidită sau din dale de beton prefabricate monolitizate pe şantier. Forma şi dimensiunile acesteia sunt date în proiectul de execuţie.

Page 81: Descriere Pod Arad

Atât casiul cât şi scara vor rezema pe taluz pe o fundaţie de balast de 10 cm grosime şi vor avea fiecare o fundaţie din beton a cărei dimensiuni este precizată în proiect.Scările pe taluze sunt prevăzute cu un parapet metalic realizat din ţeavă de Ø 38 mm sau oţel rotund OB37 Ø20 mm. Parapetele trebuie să fie metalice pe toată înălţimea. La mâna curentă a parapetului metalic se va controla ca în punctele de înnădire să nu existe margini care să jeneze la palmă. Aceste denivelări se vor înlătura prin polizare.Stâlpii metalici vor avea fundaţie din beton. 6.6. Grinzile de rezemare se execută întotdeauna pe o prismă de piatră spartă, realizat în straturi succesive, bine compactate, odată cu terasamentul zonei de tranziţie, având gradul de compactare de minim 95 %. Grinzile de rezemare se execută din beton monolit.6.7. Plăcile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea acţiunii traficului rutier pe zona de tranziţie pod-rampă de acces.Plăcile de racordare se pot executa prin prefabricare sau monolit din beton.Plăcile de racordare sunt amplasate pe terasament.Montarea lor se face în conformitate cu detaliile de execuţie.

6. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost înch.eiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Page 82: Descriere Pod Arad

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

CERINTE PRIVIND EXECUTIA LUCRÃRILOR

Cerinte pentru materiale :

Problemele de executie a fundatiilor monolite au un caracter complex, conferit de varietatea mare a tipurilor si încãrcãrilor, a conditiilor locale de teren, climã, etc.

Durabilitatea fundatiilor din beton depinde de multi factori si asigurãrile corespunzãtoare trebuie sã tinã seama de actiunile climatice, actiunea apei, (mai ales variatia nivelulului acesteia), agresivitatea mediului ambiant (ape sau gaze agresive) si de actiunile mecanice.

Asigurarea durabilitãtii fundatiilor se obtine în primul rând printr-o alegere corespunzãtoare a calitãtii betoanelor, o punere în operã si o tratare ulterioarã ireprosabilã.

Fundatiile amplasate pe râuri cu adâncime mare de apã sau pe lacuri vor fi alcãtuite din betoane pentru constructii hidrotehnice.

Conditiile tehnice pentru aceste betoane vizeazã îndeplinirea prescriptiilor referitoare la : impermeabilitate, rezistente mecanice, degajãrile de cãldurã la întãrire, omogenitatea betonului.

Pentru fundatiile care nu se aflã în contact direct cu apa se considerã în primul rând agresivitatea mediului si actiunea înghet-dezghet.

Durabilitatea se asigurã aici prin : utilizarea tipului de ciment, a agregatelor si a pietrei naturale corespunzãtoare agresivitãtii respective, realizarea unui grad de impermeabilitate adecvat.

În conformitate cu STAS 10111/1-77, infrastructurile din beton se realizeazã numai din betoane grele, având densitatea aparentã a betonului întãrit la 28 zile de 2201-2500 kg/mc.

Clasa de consistentaa betonului se stabileste în functie de :- conditiile de transport si punere în operã;- desimea armãturilor;

Page 83: Descriere Pod Arad

- forma si dimensiunile elementului de constructie si tinând cont de precizãrile din tabel:

Nr. Tipul de elemente Mijloc de transport Clasa de consistentaa Tasarea

crt.

1 Fundatii din beton simplu sau basculantã, benã,

slab armat bandã transportoare T 2

3+_1

2 Fundatii din beton simplu sau autoagitator T3

8+_2 din beton armat

3 Fundatii din beton simplu sau autoagitator T 3/T4

10+_2 beton armat realizat cu beton pompat

Ori de câte ori este posibil se va reduce clasa de consistentaa fatã de prevederile din tabel în functie de conditiile efective de betonare si compactare.

Clasa betonului recomandat în functie de conditiile de mediu si alcãtuirea fundatiei este:

C 8/10 pentru fundatii din beton simplu si armat, având clasa de consistentaa T2

;

C 8/10 pentru fundatii din beton simplu si armat, având clasa de consistentaa T3 ;

C 8/10 idem, pentru beton pompat, având clasa de consistentaa T3/T4 ;

C12/15 pentru beton armat în fundatii, având clasa de consistentaa T2 ;

C12/15 pentru beton simplu în medii agresive (grad de impermeabilitate P104 );

C16/20 pentru beton simplu în medii agresive (grad de impermeabilitate P104 ) cu

clasa de consistentaa T3;C16/20 idem, pentru beton pompat cu clasa de consistentaa T3/T4 ;C16/20 idem, pentru beton armat cu clasa de consistentaa T3 ;C16/20 idem, pentru beton pompat cu clasa de consistentaa T3/T4;

Descrierea lucrãrilor :

Generalitãti

Page 84: Descriere Pod Arad

Orice lucrare de fundatie va fi începutã dupã verificarea si receptionarea sãpãturii si dupã retrasarea generalã a fundatiilor, a elementelor respective si unde este cazul a fiecãrui pilot în parte.

În cazul fundatiilor executate în apã, cu sau fãrã epuismente, se va verifica în mod special dacã nu s-au produs afuieri, ebulmente, prãbusiri, etc. sau cã efectele acestora au fost înlãturate, în asa fel încât corpul fundatiei sã poatã fi executat corect, conform proiectului.

În cazul fundatiilor amplasate pe pãmânturi sensibile la umezire sau cu contractii mari, ultimul strat de pãmânt de 40-50 cm grosime se sapã în ziua în care începe executarea fundatiei.

Executia propriuzisã a fundatiilor

Domeniile de folosintã a diferitelor tipuri de fundatii la poduri:

Tipul de Pozitia Apa în Lucrãri de Observatii fundatie stratului bun de straturi sãpãturã fundare 0 1 2 3 4Fundatii directe Pânã la 5-6 m Absentã Sãpãturã deschisãde suprafatã adâncime --------------- -------------------------------- rigide sau elastice Infiltratii Sãpãturã deschisã moderate cu epuismente ---------------- --------------------------------

Infiltratii Sãpãturã în incintã

puternice de palplanse sau batardouFundatii directe Pânã la 7-8 m Absentã Usurarea frecãriide adâncime pe adâncime ---------------- -------------------------- laterale princhesoane deschise Infiltratii Epuisment utilizarea de moderate temporar tixotropice sau ----------- -------------------------- spãlare

Puternice Continuu solutii

corespunzãtor sau sãpare sub apãFundatii directe Pânã la 35 m Infiltratii Se poate utilizade adâncime pe adâncime puternice si în cazul unor chesoane cu obstacole

Page 85: Descriere Pod Arad

în te-aer comprimat -ren, acolo unde nu este posibilã fundarea pe co- loane sau pilotiFundatii indirecte De la 5 la 25 m Indiferentpe piloti fisã de piloti

Fundatii indirecte De la 10 la 40 m Indiferent Sãpãturã Pentru adâncimipe coloane fisã coloanã mecanicã cu mai mari se sau fãrã noroi utilizeazã bentonitic înfigerea prin vibrareFundatii indirecte De la 10 la 30m Indiferent Sãpãturã pe barete mecanicã cu (pereti turnati) sau fãrã noroi bentonitic

Fundatii directe de suprafatã

Executarea lucrãrilor de betonare în absenta apei sau cu infiltratii moderateExecutatrea lucrãrilor de betonare poate începe dacã sunt îndeplinite conditiile

de la punctul 2.4.1. aliniatul 3 si:● s-a întocmit fisa tehnologicã pentru betonarea obiectului în cauzã, întocmitã

conform cerintelor NE 012-99 punctul 1.3 si 1.5 si a fost acceptatã de beneficiar; ● în cazul betonului de clasã egalã sau mai mare de C20/25 s-au efectuat

încercãri preliminare acceptate de beneficiar;● sunt aprovizionate materialele necesare si s-au efectuat probele de

admisibilitate; ● sunt stabilite si instruite formatiile de lucru în ceea ce priveste tehnologia de

executie precum si asupra mãsurilor de tehnica securitàtii muncii;● sunt stabilite mãsurile ce vor fi luate în cazul unor situatii accidentale. Betonarea fundatiei va fi condusã nemijolcit de seful punctului de lucru, care va fi

permanent la lucrare si va supraveghea respectarea strictã a prevederilor PTE, fisei tehnologice si normativului CP 012 / 1-2007.

Betonul se va pune în operã în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare sau 30 de minute dacã durate transportului este mai micã de o orã.

Din mijlocul de transport betonul se descarcã în bene, pompe, benzi

Page 86: Descriere Pod Arad

transportoare, jghiaburi sau direct în lucrare.Betonul se va turna pe un strat de beton de egalizare de 5 cm grosime. Betonul

adus la lucrare care nu se încadreazã în limitele lucrabilitãtii admise sau este segregat se va refuza.

Înãltimea de cãdere liberã a betonului nu trebuie sã fie mai mare de 3 m, în cazul elementelor de maxim 1m lãtime, respectiv mai mare de 1,5 m în celelalte cazuri.Betonarea elementelor cofrate pe înãltimi mai mari decât 3 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alcãtuit din tronsoane tronconice, având capãtul inferior la maxim 1,5m de zona care se betoneazã.

Betonul trebuie sã fie rãspândit uniform în lungul elementului, urmãrindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înãltime, iar turnarea noului strat sã se facã înainte de începerea prizei betonului din stratul anterior.

Se vor lua mãsuri pentru a evita deformarea si deplasarea armãturilor acolo unde este cazul. Se va urmãri înglobarea completã, în beton, a armãturilor si respectarea stratului de acoperire conform proiectului.

Nu se va scutura sau ciocãni armãtura si nu se va aseza vibratorul pe armãturã. Se va urmãri comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor

acestora.Circulatia muncitorilor si transportul betonului se face pe podine pentru a nu

deranja betonul proaspãt. Betonarea se va face continuu pânã la rosturile de lucru prevãzute în proiect sau

în fisa tehnologicã.Durata maximã admisã a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesarã

luarea unor mãsuri speciale la reluarea turnãrii, nu trebuie sã depãseascã timpul de începere a prizei betonului.

În lipsa unor determinãri de laborator aceastã duratã se va considera 2 (douã) ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adausuri, respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fãrã adaus.

Dacã s-a produs o întrerupere mai mare, rosturile se vor pregãti corespunzãtor, dupã care se poate relua turnarea. Pregãtirea rosturilor constã în:

-suprafata rostului fundatiei va fi adusã în situatia orizontalã; -suprafata rostului va fi bine curãtatã, îndepãrtându-se betonul necompactat si

pojghita de lapte de ciment;-imediat înainte de turnarea betonului proaspãt, suprafata rosturilor va fi udatã cu

apã. Circulatia pe suprafetele betonate este permisã numai dupã 24-48 ore de la

turnare.Betonarea elementelor masive se va face fie în strat continuu, fie în trepte,

tinându-se cont de durata de timp maximã admisã pentru acoperirea cu un nou strat (Ta)

Ta=T-Tt-Ts în care:

T =durata de timp pânã la începerea prizei; Tt =durata de transport;

Page 87: Descriere Pod Arad

Ts =durata de stationare si transport local în santier.Durata T se determinã în laborator, iar în lipsa unor astfel de determinãri se vor lua în considerare urmãtoarele valori:

Beton T ore pentru temperatura medie de: < 10 o C 10-20 o C > 20 o Cfãrã aditivi de întârziere 3 2 ½ 2

cu aditivi de întârziere 6 5 4

Grosimea stratului sau treptei nu poate depãsi 50 cm.La 2-4 ore de la terminarea betonãrii se va proceda la protejarea suprafetei libere

a betonului. Compacatarea betonului se face de preferintã mecanic, avându-se în vedere

importanta fundatiei podului si regimul la care este expus pe timpul exploatãrii.Procedeul de vibrare cel mai folosit este cel de vibratoare de interior

(pervibratoare).Alegerea tipului de vibrator se face în functie de dimensiunea elementelor.Clasa de consistentaa betoanelor compactate prin vibrare internã pentru fundatii

din beton simplu sau slab armat este recomandat sã fie L2 (tasare 3 +_ 1cm). Durata de vibrare optimã se situeazã între minim 5 secunde si 30secunde, functie de clasa de consistentaa betonului si tipul de vibrator utilizat.

La terminarea vibrãrii:- betonul nu se mai taseazã;- suprafata betonului devine orizontalã si usor lucioasã;- înceteazã aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.Distanta între douã puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este

de maxim 1m, reducându-se în functie de tipul vibratorului si caracteristicile sectiunii.Grosimea stratului de beton supus vibrãrii se recomandã sã nu depãseascã ¾

din lungimea buteliei. La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã 5-15 cm în stratul anterior.

Rosturi de lucru.În mãsura în care este posibil se recomandã evitarea rosturilor de lucru

organizându-se turnarea fãrã întrerupere. Când rosturile nu se pot evita, acestea se vor indica de proiectant sau în fisa

tehnologicã. Pentru poduri cu caracter deosebit, pozitia rosturilor de lucru se va indica prin proiect.

În cazul unor grosimi mai mari decât 2,5 m se va prevedea un rost orizontal. Pentru asigurarea conlucrãrii celor douã lamele suprapuse se pot aplica urmãtoarele solutii:

- spituirea suprafetelor rostului;

Page 88: Descriere Pod Arad

- crearea de denivelãri la betoanare;- armãturã suplimentarã de legãturã.Dupã terminarea betonãrii se va asigura mentinerea umiditãtii timp de 7 zile dupã

turnare, prin acoperire cu prelate, rogojini, etc. Stropirea cu apã începe dupã 2-12 ore de la turnare, respectiv imediat dupã ce betonul este suficient de întãrit pentru a nu fi antrenatã pasta de ciment.

Suprafata betonului se va mentine permanent umedã.În cazul în care temperatura este sub 5oC se aplicã materiale de protectie. Pe

timp ploios suprafetele de beton proaspãt vor fi acoperite cu prelate si folii de polietilenã, atât timp cât existã pericolul antrenãrii pastei de ciment de cãtre precipitatii.

Betonul ce urmeazã sã se afle în contact cu ape curgãtoare va fi protejat de actiunea acestora fie prin devierea lor, fie prin sisteme etanse de protectie.

Decofrarea Pãrtile laterale ale cofrajelor se pot îndepãrta dupã ce betonul a atins o rezistentã

minimã de 2,5 N/mm2 , astfel încât fetele si muchiile elementelor sã nu fie deteriorate.Stabilirea rezistentelor la care au ajuns pãrtile de constructie în vederea

decofrãrii se fac prin încercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate în acest scop si pãstrate în conditii similare sau prin încercãri nedistructive.

În lipsa încercãrilor termenele minime pentru cazurile curente sunt cele specificate în tabelul urmãtor:

Viteza de dezvoltare a Termenele minime recomandate de decofrare (zile) rezistentei betonului pentru temperatura mediului o C +5 +10 +15 Lentã 2 1 1/2 1

Medie 2 1 1

În cursul operatiei de decofrare va fi prezent conducãtorul punctului de lucru,

care va consta-ta defectele de turnare (goluri, zone segregate) si care va sista decofrarea în functie de gravitatea defectelor, pânã la aplicarea mãsurilor de remediere.

În termen de maximum 24 de ore de la decofrarea oricãrei pãrti de constructie, o comisie formatã din conducãtorul punctului de lucru, inspectorul de santier-delegatul beneficiarului si proiectant, va examina amãnuntit betonul din fundatie, ocazie cu care se va încheia un proces verbal în care se va consemna calitatea lucrãrilor precum si eventualele defecte constatate. Este interzisã efectuarea remedierii fãrã aceastã examinare.

Turnarea fundatiilor în conditii specialeBetoane turnate prin pompareClasele de beton recomandate a se turna prin pompare sunt cuprinse între C

8/10 si C 20/25. Alte clase de beton se pot turna prin acest procedeu, numai dupã efectuarea

Page 89: Descriere Pod Arad

unor încercãri preliminare, care sã dovedeascã aplicabilitatea procedeului.Materialele utilizate pentru pomparea betonului trebuie sã fie dozate si

amestecate în mod corespunzãtor. Dimensiunea maximã a agregatelor va fi liminatã la 1/3 din diametrul conductei de refulare. În cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maximã sã fie 40% din diametrul conductei.

Continutul pãrtii fine – ciment si agregate mai mici de 0,2 mm – se recomandã sã fie de minimum 350 kg/mc, iar fractiunea mai micã de 0,2 mm sã fie în proportie de 15-30 % fatã de masa betonului.

Clasa de consistentaa betoanelor pompate se va stabili astfel încât procesul de pompare sã se realizeze normal si continuu fãrã a depãsi însã valorile limitã care conditioneazã realizarea rezistentei si durabilitatea betonului întãrit.

Consistenta betonului proaspãt trebuie sã fie uniformã pentru a se realiza o pompare continuã. Tasarea betonului proaspãt nu trebuie sã depãseascã urmãtoarele valori:

-maximum 120 mm. pentru betoane cu aditivi plastifianti;-maximum 180 mm. pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti.Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoanele obisnuite

cu unele cresteri datorate consistentei betonului si continutului de pãrti fine.Pentru prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor

plastifianti si superplastfianti. În functie de conditiile de transport si punere în operã se poate utiliza si o combinatie de aditivi dar cu conditia efectuãrii unor studii experimentale preliminare conform pct. 16.1.3. din normativul CP 012 / 1-2007.

Înainte de începerea pompãrii betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment având compozitia: 2 pãrti ciment si o parte apã (în unitãti de masã).

La turnarea betoanelor pompate se vor lua toate mãsurile pentru ca:-procesul de pompare sã se desfãsoare continuu fãrã întreruperi care

favorizeazã blocarea betonului în conducte;-înãltimea liberã de cãdere a betonului sã fie maximum 0,5 m;-grosimea stratului de beton sã fie maximum 40 cm;-betonul sã fie bine compactat prin vibrare.Turnarea betonului sub apã (fundatii directe, chesoane deschise, coloane forate,

pereti mulati )Betonul turnat sub apã trebuie sã aibã consistenta necesarã pentru a fi pus usor

în operã, sã aibã o structurã densã si sã nu segrege chiar fãrã compactare.Turnarea betonului sub apã se face numai în incinte cu apã stãtãtoare sau

incintele respective au fost etansate.Betonul se toarnã numai în imersiune prin pâlnii sau furtune sub suprafata apei. Cãderea liberã a betonului în apã este admisã pe distante mici numai dacã se

folosesc aditivi speciali. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie sã se facã continuu, capãtul inferior

al tubului trebuie sã fie imersat în beton cu minimum 40 cm în cazul cãdeii libere a betonului prin tuburi si cu cca. 100 cm în cazul pompãrii acestuia.

Pentru turnarea betonului sub apã se recomandã: -consistenta va fi corespunzãtoate unei clase T3 sau T4 functie de tehnologia de

Page 90: Descriere Pod Arad

turnare prin cãdere liberã prin tuburi sau prin pompare. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie sã continã o cantitate mare de apã, fiind necesarã utilizarea aditivilor mari reducãtori de apã.

-agregatele folosite vor fi rotunde cu suprafata netedã pentru a se obtine o bunã clasa de consistenta la un raport apã/ciment mic, la care nu se folosesc mijloace suplimentare de compactare. Granulozitatea va fi continuã pentru evitatea segregãrii. Dimensiunea maximã a agregatelor va fi de 31 mm.

-ciment folosit este majorat cu cca. 10% în dozaj în comparatie cu cerintele normale pentru a îmbunãtãti coeziunea betonului proaspãt. Continutul de ciment trebuie stabilit tinând cont cã un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adausuri este recomandatã pentru betonul turnat sub apã în vederea cresterii rezistentei sale la atacul chimic si reducerii cãldurii de hidratare.

În cazul fundatiilor la care sãpãturile se executã cu epuismente, dacã apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii rãmâne un strat de cca. 10-15 cm grosime, se admite în mod exceptional, turnarea betonului sub apã. În acest caz betonarea se va începe de la un colt al fundatiei turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe întreaga suprafatã.

În acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea naturalã a agregatelor, cu spor de ciment 10-15%). Betonarea va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior.

Dacã suprafata incintei este mare, este avantajos sã se betoneze sub apã numai un dop de beton, la adãpostul cãruia sã se evacueze apa si în continuare sã se betoneze pe uscat.

Dopul va trebui sã reziste la presiunea hidrostaticã. Modul de turnare a betonului cu pâlnia se executã în felul urmãtor: tubul de

turnare este lansat cu ajutorul unei macarale pânã aproape de baza incintei care urmeazã a fi betonatã. Pentru a nu se amesteca prima sarjã de beton cu apa, la gura pâlniei se face un dop din hârtie de saci sau din câlti.

Tubul se mentine plin si se ridicã pe mãsura umplerii incintei, urmãrindu-se ca în permanentã între suprafata betonului si baza tubului sã rãmânã o distantã de cca. 40 cm, în cazul cãderii libere a betonului prin tub si 100 cm în cazul pompãrii acestuia. În acest fel, în contact direct cu apa, este doar primul strat, care este împins de greutatea coloanei de beton din tub.

Cu o pâlnie fixã se poate acoperii o incintã de 6 x 6m. Dacã incinta este mai mare se va folosi o pâlnie mobilã sau mai multe pâlnii.

Turnarea betonului în coloane forate fãrã tubaj (pereti sustinuti de bentonitã) sau cu tubaj recuperabil se executã dupã aceleasi reguli descrise mai sus, cu observatia cã la coloanele executate cu tubaj recuperabil se urmãreste la recuperarea tubajului, baza acestuia sã fie cu cel putin 2m mai jos decât nivelul betonului.

Cerinte pentru echipamente si utilaje :

Toate echipamentele, utilajele si instalatiilor trebuie sã fie în stare de functionare la parametrii prevãzuti de normativul U9-1982.

Page 91: Descriere Pod Arad

Echipamentele si instrumentele de mãsurã si control trebuie sã fie verificate metrologic, conform prevederilor OG nr.20 si Ordinului BRML.

Utilajele si masinile folosite pentru realizarea fundatiilor de poduri sunt:- statii betoane centralizate si betoniere izolate;- transportoare de ciment;- instalatii de descãrcare ciment pneumatic;- autobetoniere pentru transportul betonului;- pompe de beton;- macarale; - bene pentru turnarea betonului;- vibratoare de adâncime si vibratoare de cofrag;- instalatii de forat coloane;- motocompresoare;- etc.

ÎNCERCÃRI SI VERIFICÃRI :

Generalitãti :

Se examineazã documentele însotitoare de transport pentru a verifica dacã datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevãzute si nu s-a depãsit durata admisã de transport

Se verificã clasa de consistentaa betonului conform STAS 1759-88, respectiv o probã pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru, dar cel putin o probã la 30 mc.

Se verificã pe timp friguros temperatura betonului, sau dacã este trecut în proiect în alte conditii la frecventa solicitatã. Principalele conditiile tehnice pentru betonul proaspãt sunt:

Nr. Caracteristica Valoaraea de Limitele de variatie crt. referintã admise 1 Consistenta t=tasare medie tasare medie abaterea admisã (mm) t=10… 40mm + /_10mm t=50..120mm +/ _20mm t >120mm +/ _30mm gc = gradul de

compactare gc +/ _5 cm 2 Temperatura t min sau t max t min -1o

C t max +2o C

Ori de câte ori un rezultat nu se înscrie în limitele admise conform cu prevederile

Page 92: Descriere Pod Arad

din tabel se vor efectua pentru acelasi tip de beton încã douã determinãri. Dacã valoarea medie a celor trei determinãri se înscriu în limitele admise se va accepta punerea în operã a betonului. Dacã este depãsitã limita admisã, transportul respectiv de beton se refuzã.

Pe lângã cele de mai sus se mai verificã:- mentinerea pozitiei armãturilor, dimensiunea si forma cofrajelor; - dacã se aplicã corespunzãtor mãsurile de protectie ale betonului proaspãt.Verificarea suprafetelor de beton turnate anterior si pregãtirea lor în vederea

turnãrii unor noi straturi: - dacã s-a îndepãrtat eventualul lapte de ciment rãmas la finele turnãrii;- dacã s-a îndepãrtat betonul din portiunile necompactate; - dacã suprafata respectivã prezintã rugozitatea necesarã asigurãrii unei bune

legãturi între betonul nou si cel vechi si sunt în stare umedã. În condica de betoane se vor consemna : - bonurile de transport corespunzãtoarebetonului turnat; - ora începerii si terminãrii betonãrii; - probe de beton prelevate; - mãsurile adoptate pentru protectia betonului proaspãt; -evenimentele intervenite (întreruperea turnãrii, intemperii, etc.); - temperatura mediului. Se va verifica respectarea frecventei luãrii de probe, conform prevederilor CP

012 / 1-2007, adicã o probã la 100mc pentru beton cu clasa pânã la C8/10 si o probã pânã la 50 mc pentru beton cu clasa peste C8/10.

Defecte admisibile:

Sunt admise, nu se înscriu în procesul verbal dupã decofrare, dar se remediazã pânã la receptie :

• defecte de suprafatã (pori, segregãri, denivelãri) având adâncimea de maximum 1cm si suprafata de maximum 400cmp, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitatã la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;

• defecte în stratul de acoperire al armãturilor (stirbiri locale, segregãri) cu adâncimea mai micã decât grosimea stratului de acoperire, lungimea maximum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitatã la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Nu sunt admise si se înscriu în procesul verbal care se întocmeste la examinarea elementelor dupã decofrare, toate cele ce depãsesc limitele de mai sus. Acestea se vor remedia conform solutiilor date de proiectant si/sau expert, dupã caz.

Tolerante admisibile în executie:

Cofrajele pentru fundatii: Abateri (mm) Dimensiunea de referintã Dimensiunea Înclinarea fatã de proiect

Page 93: Descriere Pod Arad

Lungime +/_ 15 3 mm/m

Lãtime +/_ 6 3 mm/m

Înãltime +/_ 10 15 mm/total

Betonul decofrat: Dimensiunea Dimensiunea Înclinarea suprafetei fatã de pozitia pe: Forma muchiei de referintã verticalã orizontalã oblicã din sau suprafetei proiect 1m / totalã 1m / totalã 1m / totalã pe 1m total lungime 1mp 1mp 1mp sau suprafatã

Lungime +_ 20 20 16 L < 3m

Lãtime +_ 20 20 16 +_ 10

Înãltime < 2m 3m < L > 9m +_ 20 +_ 12 > 2m 16 16 9m < L >18m +_ 30 +_ 16 L > 18m +_ 20 Pozitia elementelor : Dimensiunea de referintã Pozitia elementelor axe în plan orizontal cotã de nivel Lungime 10 Lãtime 10 Înãltime 10

CONDITII DE PREDARE A LUCRÃRILOR:

Receptia lucrãrilor ascunse:

Fazele procesului de executie a lucrãrilor de beton si beton armat constituite în majoritatea lucrãrii ce devin ascunse, astfel încât verificarea calitãtii acestora trebuie sã fie consemnatã în procese verbale de receptie calitativã, încheiate între delegatii beneficiarului si constructorului.

Nu se admite trecerea la o fazã nouã de executie înainte de încheierea procesului verbal pentru faza precedentã, dacã aceasta urmeazã sã devinã ascunsã.

Dacã se constatã neconcordante fatã de proiect sau prevederile prescriptiilor

Page 94: Descriere Pod Arad

tehnice se vor stabili si consemna mãsurile necesare de remediere.La terminarea executiei cofragului se va consemna în procesul verbal

urmãtoarele :-alcãtuirea elementelor de sustinere si sprijinire;-îmbinarea corectã a elementelor cofragului si asigurarea etanseitãtii acestuia;-dimensiunile în plan si ale sectiunilor transversale sã fie conform detaliilor

proiectului;La terminarea montãrii armãturilor se va consemna în procesul verbal

constatãrile rezultate în urma verificãrilor efectuate cu privire la :-numãrul barelor, diametrul si pozitia lor în diferite sectiuni;-calitatea otelului utilizat;-distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;-lungimea portiunilor de bare care depãsesc reazemele sau care urmeazã sã fie

înglobate în elementele care se toarnã ulterior; -pozitia înnãdirilorsi lungimile de petrecere a barelor;-calitatea sudurilor;-numãrul si calitatea legãturilor între bare;-dispozitive de mentinere a pozitiei armãturilor în cursul betonãrii;-modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile

acestuia;-pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor înglobate.

În cursul betonãrii fundatiei se va verifica dacã :

-datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund cu cele prevãzute si nu s-a depãsit durata admisã de transport;

-clasa de consistentaa betonului corespunde celei prevãzute;-conditiile de turnare si compactare asigurã evitarea oricãror defecte;

La decofrare se verificã si se consemneazã în procesul verbal :-aspectul elementelor, semnalându-se dacã se întâlnesc zone de beton

necorespunzãtor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.); -dimensiunile sectiunilor transversale, cota la care s-a oprit betonarea si pozitia

fundatiei în raportul cu anexele trasate; -pozitia armãturilor ce urmeazã a fi înglobate în beton care se toarnã ulterior.

Calitatea betonului pus în lucrare se apreciazã tinând seama de : -concluziile analizei asupra încercãrii probelor de laborator, prezentate în

buletinul unic emis de laborator; -interpretarea rezultatelor încercãrilor nedistructive; Rezultatul aprecierii calitãtii betonului se consemneazã într-un proces verbal

încheiat între beneficiar si constructor.Dacã rezultatele nu îndeplinesc conditiile de calitate din proiect se vor analiza de

cãtre proiectant care va da solutii si va stabilii mãsurile care se impun.La terminarea stadiului fizic ,,fundatie de pod “ se va întocmi un proces verbal

Page 95: Descriere Pod Arad

prin care sã se consfinteascã acest lucru.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost înch.eiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

CONDITII PREALABILE

1.1.1. Satisfacerea conditiilor de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilorExistenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;Existenta autorizatiei de lucru pe drumurile publice pe traseul stabilit;Existenta aprobarii pentru inchiderea circulatiei, in vederea executarii de lucrari

in zona drumurilor publice;Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL);Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului;

Page 96: Descriere Pod Arad

Asigurarea conditiilor pentru inceperea si terminarea lucrarilor in perioada aprobata pentru inchiderea circulatiei;

Existenta utilitatilor;Existenta echipamentului de protectie necesar personalului care executa lucrari

pe drumul public;Existenta instruirii si asigurarea ca personalul care executa lucrari pe drumul

public respecta normele de protectia muncii si PSI.

1.1.2. Executia marcajelor si semnalizarilor verticale Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;Existenta autorizatiei de lucru pe drumurile publice pe traseul stabilit;Existenta aprobarii pentru inchiderea circulatiei, in vederea executarii de lucrari

in zona drumurilor publice;Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL);Existenta proceselor verbale de receptie a lucrarilor de imbracaminti asfaltice ce

constituie suportul rutier pentru marcaje;Existenta cartii marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului;Existenta graficului de executie a lucrarilorExistenta utilitatilor;Existenta surselor de aprovizionare continua si de calitatea ceruta a

materialelor pentru marcaje si a subansamblelor pentru semnalizarile verticale;Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice lucrarilor de

marcaje rutiere si a echipamentului de protectie necesar la lucrari pe drumurile publice;Existenta instruirii si asigurarea ca personalul executant respecta normele de

protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.

6.2. MODUL DE LUCRU

6.2.1. Satisfacerea conditiilor de inchidere a circulatiei rutiere, sau de instituire a restrictiilor

Executarea lucrarilor de baza numai dupa ce s-a obtinut aprobarea organelor competente si s-au asigurat toate conditiile pentru executarea acestora;

Cand siguranta circulatiei sau starea drumului public este afectata prin distrugerea ori degradarea accidentala a constructiilor si instalatiilor existente in zona acestuia, lucrarile de interventie vor incepe fara intarziere, cu asigurarea semnalizarii corespunzatoare, anuntandu-se, in max. 3 ore de la luarea la cunostinta despre aceste evenimente, organele de administrare a drumurilor publice si cele de politie competente;

Respectarea termenelor de executie si, dupa caz, orele prevazute in actul de aprobare;

Respectarea procesului tehnologic si solutiile din documentatia tehnica aprobata;Executia amenajarilor necesare, instalarea si intretinerea mijloacelor de

semnalizare si cele de protectie de pe sectorul de lucru pe perioada executiei lucrarii;

Page 97: Descriere Pod Arad

Amenajarea de culoare speciale pe partea carosabila a drumului public pentru circulatia pietonilor, in situatia in care lucrarile afecteaza trotuarul, si nu sunt asigurate conditii de deplasare in siguranta a acestora;

Realizarea si intretinerea variantei ocolitoare, in cazul inchiderii circulatiei pe sectorul de drum pe care se executa lucrarea, asigurand desfasurarea circulatiei in conditii de siguranta si fluenta;

Asigurarea eliberarii complete a platformei drumului si redarea integrala a acesteia pentru circulatie, dupa terminarea lucrarilor sau a programului de lucru, daca partea carosabila nu mai este afectata de lucrari;

Ridicarea, odata cu terminarea lucrarilor, semnalizarea sectorului de lucru si refacerea semnalizarii initiale sau, dupa caz sa asigure semnalizarea adecvata noilor conditii de circulatie;

Daca pe parcursul executarii lucrarilor, se constata ca nu pot fi respectate termenele prevazute, temeinic justificat, se solicita din timp prelungirea perioadei de executie a lucrarii la organele competente;

Mijloacele si modalitatile de semnalizare a lucrarilor pe partea carosabila a drumurilor publice sunt prezentate in Tabelul nr.1.si Tabelul nr.2.

In cazul in care, datorita specificului unei lucrari, nu se poate aplica nici una din modalitatile de semnalizare prevazute in Tabelul nr.1, se solicita organului de administrare a drumurilor publice si organului de politie stabilirea modului de semnalizare adecvat situatiei respective, care va fi consemnat in documentul de aprobare;

Lucrarile la care restrictiile se mentin si pe timpul noptii, vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbena ori prin felinare vizibile de la cel putin 100 m;

Persoanele care executa lucrari pe drumul public vor fi echipate cu veste de culoare portocalie, reflectorizanta.

Tabelul nr.1: Mijloace de semnalizare a lucrarilor

Nr.crt.

Mijloace pentru semnalizarea lucrarilor

In conformitate cu Instructiuni

nr.630/2330

Nota

1. Bariera pentru semnalizarea lucrarilor

Anexa 1

2. Conuri pentru dirijarea circulatiei si delimitarea unor lucrari

Anexa 1 Se executa din cauciuc sau material plastic, in culori alb-rosu sau portocaliu.

3. Panouri mobile pentru dirijarea circulatiei in zona lucrarilor

Anexa 1 Panourile pot fi cuplate cu lampi cu lumina galbena intermitenta “in cascada” sau cu dispozitive rotative reflectorizante pentru semnalizarea lucrarilor pe timp de noapte.

4. Triunghiuri din p.v.c. panzat Anexa 1 Se folosesc pentru delimitarea unor lucrari.

5. Panouri mobile pentru dirijarea Anexa 1 Se folosesc pe timp de noapte, pe

Page 98: Descriere Pod Arad

circulatiei, cuplate cu lampi cu lumina galbena intermitenta “in cascada”.

artere importante, cand exista posibilitatea bransarii la o sursa de curent electric

6. Dispozitiv rotativ reflectorizant pentru semnalizarea lucrarilor pe timp de noapte

Anexa 1 Se foloseste in situatiile cand bransarea la surse de curent electric este neeconomica.Se instaleaza intercalat intre panourile mobile pentru dirijarea circulatiei.

7. Carucioare “portsemnalizare” pentru punctele de lucru care se schimba in timpul zilei

Anexa 1

8. Panou pentru semnalizarea lucrarilor de tratamente bituminoase

Anexa 1

9. Panou pentru semnalizarea lucrarilor care ocupa mai multe puncte de lucru

Anexa 1

10. Panouri de presemnalizare pentru dirijarea circulatiei in zona lucrarilor

Anexa 1

11. Panou pentru semnalizarea lucrarilor de marcaje rutiere

Anexa 1

12. Incinte pentru lucrari curente de gaze, canalizare, electricitate etc.

Anexa 1

13. Panou pentru semnalizarea lucrarilor curente sau interventiilor de scurta durata, in partea carosabila

Anexa 1

14. Marcarea limitelor de gabarit ale utilajelor si autovehiculelor care participa la lucrarile ce se executa in zona drumurilor

Anexa 2

Tabelul nr.2: Modalitati de semnalizare a lucrarilor

Nr.crt.

Tipuri de semnalizari In conformitate cu Instructiuni

nr.630/2330

Nota de aplicare

1. Semnalizarea lucrarilor care ocupa maximum jumatate din partea carosabila, punctul de lucru schimbandu-se in timpul zilei

Anexa 3 Se aplica in cazul lucrarilor de volum mic si de durata scurta.Cand spatiul ramas liber pentru circulatie are latimea de cel putin 6 m, pe carucioarele “portsemnalizare” nu se instaleaza indicatoarele de reglementare a prioritatii.

2. Semnalizarea lucrarilor care ocupa maximum jumatate din partea carosabila, punctul de lucru

Anexa 4 Se aplica in aceleasi situatii si conditii din anexa 3, daca executantul nu dispune de

Page 99: Descriere Pod Arad

schimbandu-se in timpul zilei carucioare “portsemnalizare”3. Semnalizarea lucrarilor care ocupa

minimum jumatate din latimea partii carosabile

Anexa 5

4. Semnalizarea lucrarilor care ocupa maximum jumatate din partea carosabila, cu dirijarea circulatiei prin semafoare electrice

Anexa 6 Se aplica in cazul in care lungimea sectorului in lucru depaseste 100 m sau cand vizibilitatea intre cele doua capete ale sectorului nu este asigurata, iar ocuparea partii carosabile dureaza mai mult de 24 ore.In cazul cand nu exista posibilitatea instalarii semafoarelor sau cand acestea se defecteaza, dirijarea circulatiei se asigura de lucratorii executantului lucrarii.

5. Semnalizarea lucrarilor de tratamente bituminoase

Anexa 7

6. Semnalizarea unei succesiuni de puncte de lucru in afara localitatilor

Anexa 8 Punctele de lucru consecutive se traseaza independent din punct de vedere al semnalizarii, daca distanta dintre sfarsitul unuia si inceputul celuilalt depaseste 1 km.

7. Semnalizarea lucrarilor pe drumurile cu mai mult de 2 benzi, care afecteaza un singur sens de circulatie

Anexa 9

8. Semnalizarea lucrarilor care ocupa jumatate din partea carosabila a unui drum cu patru sau mai multe benzi.

Anexa 10

9. Semnalizarea lucrarilor ce se executa pe autostrazi si care ocupa una din caile unidirectionale.

Anexa 11 Se poate aplica si in localitati cu zona verde mediana, in care caz se poate renunta la panourile mobile de dirijare a circulatiei si la indicatoarele “Drum ingustat” si “Limitare de viteza – 60 km/h”. In acest caz, indicatoarele “Lucrari” si “Limitare de viteza – 40 km/h” se instaleaza la 50 m inaintea barierei, iar panourile de presemnalizare la 100 m.

10. Semnalizarea lucrarilor ce se executa pe autostrazi si care ocupa o banda de circulatie.

Anexa 12 Se poate aplica si in localitati pe artere cu zona verde mediana in care caz se poate renunta la panourile mobile de dirijare a circulatiei si la indicatoarele “Drum ingustat” si “limitare de viteza – 60 km/h”. In acest caz, indicatoarele “Lucrari” si “Limitare de viteza – 40 km/h” se installeaza la 50 m inaintea

Page 100: Descriere Pod Arad

barierei, iar panourile de presemnalizare la 100 m.

11. Semnalizarea lucrarilor ce se executa in zona centrala a partii carosabile si permite desfasurarea circulatiei de o parte si cealalta a suprafetei ocupate.

Anexa 13 In localitati se vor folosi panouri de incinta pe care se amplaseaza indicatoarele “Ocolire”, “Lucrari” si “Limitare de viteza – 40 km/h”.

12. Semnalizarea lucrarilor care ocupa trotuarul, iar partea carosabila este partial ocupata de culoarul amenajat pentru circulatia pietonilor.

Anexa 14 In cazul lucrarilor la fatadele cladirilor, cand schelele ocupa toata latimea trotuarului sau spatiul ramas este mai mic de 1,5 m, se vor amenaja culoare de trecere acoperite pe sub schele

13. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei anumitor categorii de vehicule pe o ruta ocolitoare, datorita executiei unor lucrari sau altor cauze.

Anexa 15

14. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei pe rute ocolitoare datorita executiei unor lucrari sau altor cauze.

Anexa 16

15. Semnalizarea de orientare a traseului de deviere a circulatiei in localitati.

Anexa 17

6.2.2. Marcaj rutier

Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate dintr-un singur component realizand pelicula prin uscare la aer;

Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile;Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe

suprafata acesteia a microbilelor de sticla;Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu

aceeasi masina de marcaj;Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla;Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj,

conform certificatului de omologare a vopselei;Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate;Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se

pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare;La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile, trebuie sa fie

perfect uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +150C astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea;

Suprafata de marcaj se pregateste astfel: se stabileste itinerariul de marcaj; suprafetele de marcaj murdare de grasime se sterg cu toluen; aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avand calitatile cerute prin

“Caietul de sarcini”;

Page 101: Descriere Pod Arad

La inceperea lucrului si pe parcurs, de cate ori se considera necesar, se fac verificari ale dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelate cu masuratori film ud;

La executia marcajului se va tine seama de: cartea marcajului; tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei; tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire, utilaj, pregatire suprafata, pregatire

vopsea); dozajul ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile.Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel: presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei; asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masinii de marcaj viteza

de lucru corespunzatoare; executia premarcajului; pozare conuri pentru protectia vopselei ude; autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pana la

darea in circulatie si apoi recupereaza conurile; esalonul de lucru este semnalizat ca si respectivele operatii de marcaj (separare

pe fasii sau directii trafic, limita, domeniul carosabil, etc.); oprirea lucrarilor de marcaj se face in conditii care sa nu pericliteze continuitatea

traficului rutier; fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7 – 85; in timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea

si microbile; banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate

uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea; utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in

conformitate cu caietele de sarcini.

6.2.3. Semnalizarea verticala

La confectionarea indicatoarelor se urmareste calitatea acestora care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate in vigoare si prevederilor caietului de sarcini;

Evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor;

Confectionarea si vopsirea indicatoarelor: Indicatoarele se confectioneaza astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si

dimensiunile prevazute in caietele de sarcini; Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m

si cele in forma de sageata se executa din tabla de aluminiu (sau tabla zincata, dupa caz), avand conturul ranforsat prin dubla indoire;

Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din profile speciale imbinate pe verticala;

Page 102: Descriere Pod Arad

Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire; Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv; Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri; Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu; Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se

face dupa cum urmeaza:- degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la

temperatura de aproximativ 250C;- inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa

inmuiata in alcool;- dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta; Aplicarea foliei se poate face “la rece” atunci cand se foloseste folie cu adeziv la

presiune sau “la cald” atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald; La aplicarea foliilor reflectorizante se vor respecta si recomnadarile

producatorului de materiale reflectorizante; Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate clar, pe spate, cu

urmatoarele date: Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau

vanzatorului;- Tipul de materiale reflectorizante folosite in constructie;- Luna si anul de asamblare a panoului; Se aplica metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si pentru

indicatoare de circulatie retroreflectorizante, care constau din:- metode de testare fotometrice;- metode de testare a caracteristicilor mecanice;- metode de testare la medii agresive;Confectionarea si vopsirea stalpilor de sustinere: Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si

pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de min. 3 mm.;

Se utilizeaza si alte tipuri de stalpi daca acestea respecta “Caietul de sarcini” sau daca sunt aprobate de “Consultanta”;

Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, tinandu-se cont de precizarile din “Caietul de sarcini”;

Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.

A. Indicatoare de avertizare a pericolului:

Nr.figura conform

STAS 1848

Denumirea indicatorului

1 Curba la stanga

Page 103: Descriere Pod Arad

2 Curba la dreapta3 Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe, prima la stanga4 Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe, prima la dreapta5a Curba deosebit de periculoasa5b Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase6 Coborare periculoasa7 Urcare cu inclinare mare8a Drum ingustat8b Drum ingustat9 Tunel11 Iesire spre un chei sau mai abrupt12 Drum cu denivelari13 Drum lunecos15 Caderi de pietre16 Presemnalizare trecere pietoni17 Copii18 Biciclisti19a Animale19b Animale22 Aeroport23 Vant lateral24 Circulatie in ambele sensuri25 Alte pericole27 Intersectie cu un drum fara prioritate29 Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semnalizare30 Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata

B. Indicatoare de reglementare

Nr.figura conform

STAS 1848

Denumirea indicatorului

34 Cedeaza trecerea35 Oprire36 Drum cu prioritate37 Sfarsit de prioritate40 Accesul interzis44 Accesul interzis bicicletelor46 Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri50 Accesul interzis vehiculelor cu tractiune animala52 Accesul interzis tractoarelor si masinilor agricole55 Accesul interzis vehiculelor avand o inaltime mai mare de…..m

Page 104: Descriere Pod Arad

56 Accesul interzis vehiculelor avand o greutate mai mare de…….t57 Accesul interzis vehiculelor avand o greutate mai mare de…..t pe osie60a Interzis a vira la stanga60b Interzis a vira la dreapta62a Depasirea autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas, este interzis63a Limitare de viteza63b Limitare viteza diferentiate pe categorie de vehicole64 Claxonarea interzisa65 Vama65a Trecerea fara oprire interzisa66a Sfarsitul tuturor restrictiilor66c Sfarsitul interzicerii de a depasi72 Inainte73a La dreapta75b Ocolire68 Oprirea interzisa67 Stationarea interzisa88 Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite categorii de vehicule86 Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in comun90 Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei91 Banda destinata vehiculelor care circula cu viteza mai mica decat cea

mentionata93 Directiile spre localitatile indicate

92a, 92b Directiile spre localitatile indicate94 Directia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri

C. Indicatoare de orientare si informare:

Nr.figura conform

STAS 1848

Denumirea indicatorului

127 Parcare82a Presemnalizarea directiilor la o intersectie de drumuri din afara localitatilor82b Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata de drumuri82c Presemnalizarea unor directii importante84 Presemnalizarea unui loc periculos, o interzicere sau restrictie de circulatie pe

un drum lateral82e Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens giratoriu96a Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei95b Directia spre aeroport97a Drum national98a Drum deschis traficului international98b Drum deschis traficului international

Page 105: Descriere Pod Arad

99 Intrare in localitate100 Iesire din localitate101 Limita de judet102 Curs de apa, tunel sau viaduct103a Confirmarea directiei de mers spre o localitate103b Confirmarea directiei de mers spre localitati mai importante si distantele pana la

acestea105 Trecere pentru pietoni106 Trecere denivelata pentru pietoni107 Politia108 Spital109 Post de prim ajutor110 Sens unic112 Autostrada113 Sfarsit de autostrada117 Post de depanare118 Telefon119 Statie de benzina120 Hotel sau motel121 Restaurant122 Bufet sau cofetarie123 Teren pentru camping (tabara turistica)124 Teren pentru caravane (tabara turistica)125 Teren pentru camping si caravane126 Cabana pentru turisti

6.2. Modul de lucru

6.2.1. Lucrari la poduri si podete

6.3.1.1. Lucrări de cofrajeCofrajele şi susţinerile trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

Să asigure forma şi dimensiunile din proiect Să fie etanşe, stabile şi rezistente sub încărcări Să asigure ordinea de montare şi detonare Să permită la decofrare o preluare treptată a încercării

Realizarea lucrărilor de cofraje presupune în mod obilgatoriu parcurgerea următoarelor operaţii: întocmirea fişelor tehnologice, pregătirea lucrărilor,

montarea cofrajelor, controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje.La executarea lucrărilor de cofraje se vor respecta prevederile C56-85

6.3.1.2. Lucrările de armături

Page 106: Descriere Pod Arad

Lucrările de armăruri constau în totalitatea operaţiilor de pregătire, fasonare şi verificarea finală.

a) Materiale utilizate pentru armături:La lucrările proiectate se utilizează numai armături nepretensionate realizate

din oţel OB 37, PC 52 şi STNB sub formă de plan.Operaţiile de control pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionate sunt

conform CP-012/1-07.b) Fasonarea armărurilor

Fasonare barelor şi confecţionarea carcaselor de armătură se vor efectua în strictă conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie.

Fasonarea barelor, îmbinarea acestora se vor face în coformitate cu C28-83.c) Montarea armăturilor

Montarea armăturilor va începe numai după recepţionarea cofrajelor de către proiectant a fişelor tehnologice de betonare.

d) Verificarea lucrărilor de armăturiSe vor consemna în procesul verbal constatările rezultate în urma verificărilor

efectuate cu privire la: Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni Distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare Lungime porţiunilor de bare ce depăşesc reazemele Poziţia înnădirilor şi lungime de petrecere a barelor Poziţia şi numărul înnădirilor sudate, calitatea sudurilor Dispozitive de fixare a armăturii pe timpul betonării Toleranţe de execuţie a lucrărilor de armături sunt cele prevăzute în

normativul CP-012/1-07La executarea lucrărilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C56-

85, N 6012-99, C28-83 şi ale fişelor tehnologice întocmite de către proiectant.

6.3.2. Beton simplu şi beton armat, elementele prefabricate din beton armat

Lucrările de beton şi beton armat constau în totalitatea operaţiilor de pregătirea preparării, prepararea şi transportul, a punerii în operă a betonului, precum şi a

controlului pe timpul turnării şi a verificării calităţii betonului pus în operă.6.3.2.1. Prepararea preparării betonului - constă în totalitatea operaţiilor de livrare

şi transport, depozitare şi controlul calităţii pentru materialele componente: ciment, agregate, apă, aditivi.

6.3.2.2. Prepararea şi transportul betonului. La prepararea betonului se are în vedere: starea tehnică a staţiilor de betonare, dotarea laboratoarelor, stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea materialelor,

amestecarea betonului, încărcarea în mijlocul de transport - care trebuie executate în conformitate cu prevederile normativului CP-012/1-07.

6.3.2.3. Pregătirea turnării betonului

Page 107: Descriere Pod Arad

6.3.2.4. Executarea lucrărilor de betonare - poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite condiţiile:

o Fişa tehnologică pentru betoane a fost acceptată de beneficiaro Sunt realizate măsurile pregătitoareo Se cunoaşte tehnologia de execuţieo Au fost recepţionate lucrările de săpături, cofrajele, armăturio În cazul fundaţiilor prevăzute măsuri de dirijare şi evacuare a apelor

6.3.2.5. Reguli de betonare şi compactareLa executarea lucrărilor de turnare a betonului se vor respecta prevederile fişei

tehnologice şi prevederile normativului CP-012/1-07.Compactarea betonuluise va face de regulă mecanic prin vibrare, folosind

vibratoare de interior. Se va asigura condiţiile favorabile de întărire prin menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare protejând suprafeţele

libere prin:o Acoperirea cu materiale protecţieo Stropirea periodică cu apăo Aplicarea de pelicule proiecţie

Decofrarea elementelor din beton sau beton armat se va face pe baza fişei tehnologice şi a prevederilor normativului CP-012/1-07.

6.3.2.6. Cerinţe generale pentru realizarea şi montarea elementelor prefabricate din beton

armatLa executarea elementelor prefabricate se vor respecta precizările din planşele de

execuţie, precum şi prevederile CP-012/1-07, P 59-86 şi C 56-85.Montarea elementelor prefabricate se vor efectua pe baza fişei tehnologice

întocmite de către unitatea care asigură montajul şi va fi condusă de un inginer sau un subinginer specializat în acest domeniu.

Înainte de începerea lucrărilor de montare sunt necesare următoarele lucrări pregătitoare:

o Asigurarea cu utilajeo Verificarea dispozitivelor de prindere-fixare provizorieo Instalarea echipamentelor de lucruo Executarea schemelor provizoriio Verificarea elementelor ce se montează

În cazul executării pe timp friguros a lucrărilor de montaj şi îmbinărilor se vor respecta prevederile normativelor: C16-84, CP-012/1-07 şi P 42-71.

6.3.2.7. Controlul calităţii la lucrările din beton şi beton armat

Page 108: Descriere Pod Arad

În cursul betonării elementelor din beton şi beton armat monolit se va asigura dacă:

o Betonul corespunde comenziio Lucrabilitatea betonului este cea din fişa tehnologicăo Condiţiile de turnare şi compactarea asigură evitarea oricăror defecteo Se respectă frecvenţa încercărilor şi prevelevărilor de probe, conform CP-

012/1-07o În condica de betoane se vor consemna:

o Bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrareo Locul unde a fost pus în lucrareo Ora îneperii şi terminării betonăriio Probe de beton prelevateo Măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăto Evenimente interveniteo Măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăto Evenimente interveniteo Temperatura mediuluio Personalul care a supravegheat lucrarea

Este obligatorie verificarea calităţii cimentului, agregatelor şi aditivilor, modul de dozare, amestecare şi transportul conform CP-012/1-07.

La decofrarea elementelor din beton şi beton armat se verifică:o Aspectul elementeloro Dimensiunile acţiunilor transversale ale elementeloro Distanţele dintre diferitele elementeo Poziţia golurilor din pereţi şi radiereo Poziţia pieselor metalice înglobateo Poziţia armăturilor

Se vor respecta prevederile normativului CP-012/1-07 şi C 56-85, cu privire la asigurarea calitaţii lucrărilor din beton înainte de betonare, a betonului pus în

lucru în lucrare şi la recepţia structurii de rezistenţă.

6.3.3. Hidroizolaţii

La proiectarea, execuţia şi reparaţia hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088-75 " Lucrări de artă. Hidroizolaţii - proiectare şi execuţie".

La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite din:o Şapeo Dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, străpungerile şi

racordarea şapei la acesteaÎn cadrul şapei se pot distinge următoarele straturi:

o Stratul hidroizolant sau şapa hidrofugă formată din:a) strat de amorsare

Page 109: Descriere Pod Arad

b) strat de lipirec) strat de bazăd) strat suplimentar

o Strat de protecţieStratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa în diverse

variante, repectând-se prevederile din STAS 5088-75, precum şi condiţiile de teren locale, condiţiile de exploatare şi de importanţă a lucrării.

La fiecare lucrare se vor preciza:o Materialul şi procedeul de aplicare a stratului hidroizolanto Punctele de scurgere a apelor, poziţia drumului, a gurilor de scurgere sau a

barbacaneloro Poziţia rosturilor de dilatare şi racordare

Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţii se face pe etape, după cum urmează:

o Pe parcursul executării lucrărilor de hidroizolaţii încheindu-se procese verbale parţiale de lucrări ascunse;

o La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, prin încheierea unui proces verbal pentru aceste lucrări;

o Odată cu verificarea întregii lucrări de artă.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost înch.eiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Inainte de inceperea lucrărilor vor fi identificate cat mai multe aspecte de mediu asociate operaţiilor.Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

Page 110: Descriere Pod Arad

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

9. RAPOARTE SI INREGISTRARI

Proces verbal de recepţie calitativă, cod F1/PTE-02-01 Condica pentru evidenta betoanelor turnate, cod F1/PTE-04-01 Registrul de montaj prefabricate Rapoarte de încercare

. MODUL DE LUCRU

6.1. Condiţii prealabile

1. Se verifică existenţa proiectului sau a unei antemăsurători şi a caietului de sarcini al lucrării

2. Se verifică existenţa autorizaţiei de construire sau de intervenţie (RGAB, ELECTRICA, PTTR sau ROMGAZ), aprobările A.N.D. şi ale Inspectoratului de Poliţie Rutieră privind închiderea parţială sau devierea circulaţiei

3. Trasarea şi materializarea cu proiectantul şi dirigintele de şantier a principalelor borne de referinţă şi a cotelor de nivel din zonă.

4. Dotarea şantierului cu unelte specifice lucrării, cu echipament de lucru şi protecţia muncii

5. Instruirea şi examinarea personalului de execuţie şi supraveghere a lucrării în scopul însuşirii proiectului de execuţie, a caietului de sarcini, a normativelor şi prezentei proceduri.

6. Existenţa panourilor avertizoare, a semnalizatoarelor şi avertizoarelor montate pe carosabil

6.2. Pregătirea stratului support

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului do execufie. Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne îmbrăcămintea bituminoasă trebuie să fie uscată. Amorsarea se va realiza cu emulsie bituminoasă cationică, dozată funcţie de starea suprafeţei suport şi de trafic şi răspândită omogen. După amorsare, se va

Page 111: Descriere Pod Arad

aştepta timpul necesar până la volatilizarea solventului, adică până la ruperea emulsiei bituminoase. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum rămas după aplicarea amorsajului trebuie să fie de (0.3.-0.5) kg/ m2.

6.3. Prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre de celuloză

6.3.1. Elemente geometriceGrosimea straturilor rutiere se stabileşte prin calcul de dimensionare, în funcţie de clasa tehnică a drumului sau de categoria străzii, cu luarea în considerare a următoarelor dimensiuni minime constructive, prezentate în tabel:

MASF16 Grosimea stratului Min. 3,5 cm Drumuri de clasă tehnică I...IV 1…V

Profilele transversale şi longitudinale ale drumului vor fi conform prevederile SR 174/1.

Materiale

1. Sorturile de agregate naturale Denumirea materialului Sortul (mm Standardul aferentNisip de concasare 0-4 SR 667Criblură 4-8 SR 667Criblură 8-16 SR 667

Agregatele concasate din roci de clasa A şi B să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în tabelul:

Caracteristica Criblură 4…8 Criblură 8…161. Conţinutul de granule

- rest pe ciurul superior, % max. 5 5trecere prin ciurul inferior, % max. 10 10

- 0,66>(QD+Qd)/20,332.Coeficientul de formă, % max. 25 253.Conţinutul de impurităţi-corpuri străine, % max. nu se admit nu se admit- conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm, % 1,5 1,004. Uzura cu maşina Los Angeles, %- clasa A 18 18- clasa B 20 205. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ- coeficient de gelivitate, % max. 3 3- sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ, % max. 25 256. Absorbţia de apă, % max 1,6 1,62. Filerul de calcar trebuie să corespundă prevederilor STAS 539 şi condiţiei suplimentare de trecere prin sita de 0,02 mm, de minim 20 %, cu interzicerea utilizării

Page 112: Descriere Pod Arad

prafului recuperat ca filer.3. Bitumul tip 60/80 trebuie să corespundă prevederilor normativului "Caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri", avizat prin Ordinul 497 al Ministerului Transporturilor din 28.09.1998 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 446 din 23.11.1998. Adezivitatea bitumului faţă de granulele de agregat mineral utilizat, determinată conform metodei cantitative STAS 1069/3-83 trebuie să fie de minim 80 % .4. Fibrele de celuloză trebuie să fie agrementate tehnic şi să se dozeze automat.Compoziţia şi caracteristicile tehnice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre.

6.3.2. Condiţii tehnice – MASF 166.3.2.1. Compoziţia mixturii

Caracteristica tehnică U. M. Valori1. Compoziţia granulometricăTreceri prin # 0,09 mm % 9…13prin # 0,2 mm % 10…15prin # 0,63 mm % 13…20prin 3,15 mm % 20…29prin 5,0 mm % 25…37prin 8,0 mm % 38…52prin 12,5 mm % 55…70prin 16,0 mm % 1002.Conţinut de bitum în mixtură % 6,5…7,53. Cantitatea de fibre sau granule de celuloză

% 0,3…1,0

6.3.2.2.Caracteristici fizico – mecanice

Caracteristica tehnică U. M. Valori

Test Schellenberg – max. % <0,2

Caracteristici pe epruvete cilindrice Marshall :- Stabilitate la 60°C, Min- indice de curgere la 60°C- densitatea aparenta, min- Volum de goluri

KNMm

Kg/mc %

7,01,5…3,523003…4 şi cât mai apropiat de 3,5

Rezistenta la deformatii permanente- Fluaj dinamic la 40°C si 1800 pulsuri 10-4 mm Max.10000

Modul de elasticitate la 15°C MPA Min . 4000Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15°C

10-4 Max. 1000

Page 113: Descriere Pod Arad

Numărul mediu de vehicule de

transport marfă şi autobuze în 24

ore

Viteza de deformaţie la ornieraj VDO(mm/h) Max

Adâncimea max. făgaşului (mm).

45 °C 60 °C 45 °C 60 °C< 1500 6 8 6 91500-3000 4 6 5 8

3000 - 6000 2 3.5 4 7

>6000 <2 <3,5 <4 <7

6.4. Prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Mixturile bituminoase stabilizate cu fibre se realizează în staţii de preparare mixturilor asfaltice, la cald, conform condiţiilor de toleranţă prevăzute în SR 174/2-97 cu excepţia conţinutului de fracţiuni sub 0,09 mm pentru care toleranţa admisă este de ± 1,0 %

Adăugarea fibrelor de celuloză se face automat, cu dozare gravimetrică, utilizând echipamente de dozare corespunzătoare. Fibrele de celuloză se adaugă în malaxor după ce au fost introduse agregatele încălzite împreună cu filerul.

Toate aceste materiale se amestecă împreună o durată de timp specifică tipului de fibre de celuloză utilizat (dar nu mai puţin de 20 sec. în cazul instalaţiilor cu funcţionare discontinuă).

După dispersia fibrelor în masa de agregate şi filer se adaugă bitumul, procesul de malaxare continuând pană la realizarea unei omogenizări depline a amestecului.

Durata de malaxare, fie uscată (fără bitum), fie cea totală (cu bitum), se va stabili după caz, folosind testul Schellenberg şi/sau determinarea Marshall efectuată pe acelaşi tip de mixtură preparată la timpi de malaxare diferiţi, cuprinşi în gama 15...100 sec., până la stabilizarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii.

Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor se stabilesc în funcţie de tipul liantului:

TIPUL LIANTULUI

AGREGATE NATURALE

BITUM MIXTURA- la iesirea din malaxor

Temperatura în º C

D 60/80 170…190 170…180 160…180

D 80/100 165…180 160…170 155…170

Page 114: Descriere Pod Arad

D 100/120 160…170 150…160 150…160

6.4.1. Transportul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Mixturile pentru îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate se transportă în autocamioane basculante ; mixtura trebuie să sosească la punctul de lucru curată şi cu o pierdere minimă de temperatură.

La distanţe de transport mai lungi şi pe timp rece, trebuie luate măsuri pentru protejarea pierderilor de căldură (bene termoizolante sau acoperite)

6.5. Punerea în operă mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

- La începerea compactării temperatura va fi de cca. 1500C, iar la terminarea compactării de min.1200C.

- Compactarea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre de celuloză se realizează cu cilindru compactor cu rulouri netede în tandem sau cilindru compactor cu trei tamburi lestaţi la 8-10 t.

- Prima trecere se face static imediat în spatele repartizatorului şi cât mai aproape de acesta.

- Următoarele două treceri se pot face cu compactorul vibrator (compactorul cu vibraţii de greutate mai mică sau egală cu 6t), urmate de 4-8 treceri statice.

- Nu se vor executa în nici un caz mai mult de două treceri cu vibratorul acţionat. Este de preferat însă compactarea statică.

- La aşternerea peste straturi rigide (beton de ciment, poduri, etc.) vibrarea este interzisă.

- Numărul de treceri depinde de grosimea stratului şi de natura suportului. - Nu se vor folosi cilindrii compactori cu pneuri sau combinaţi, datorită aderenţei mari

a mixturii cu fibre de celuloză.- Deschiderea traficului pe sectoarele pe care s-a aşternut mixtura stabilizată cu fibre

de celuloză poate avea loc numai când temperatura stratului după compactare, este mai mică de 60°C şi după trecerea a cel puţin 12 ore de la sfârşitul compactării.

6.6. Tratarea suprafeţei îmbrăcăminţii

Sporirea rugozităţii straturilor de rulare prin răspândirea de agregat concasat, cuarţit sort 2-5 mm, pe suprafeţele precompactate de finisor, la temperatura de 120 0C şi în cantităţi de 1,0…1,2 kg/m2, urmate de cilindrarea clasică.

7. CRITERII DE ACCCEPTARE

Page 115: Descriere Pod Arad

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost executate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost întocmite înregistrările de calitate.

1. Caracteristicile stratului gata executat2.1. Grosimea straturilor rutiere cm 3,5...52.2. Gradul de compactare % min. 972.3. Volumul de goluri determinat pe carote % 3,0…6,0

2. Materialele se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele respective de către laboratorul de şantier şi constă în următoarele:

a) penetraţia la 25ºC şi punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă pentru bitum

b) natura mineralogică pentru criblură, pietriş şi nisip

c) granulozitatea pentru criblură, pietriş şi nisip

d) forma granulelor pentru criblură şi pietriş

e) partea levigabilă pentru pietriş şi nisip

f) coeficient de activitate pentru nisip

g) fineţea pentru filer

3. La prepararea mixturii asfaltice se verifică:

a) încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit de laborator (abateri +0,3%)

b) temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din toba de uscare

c) temperatura liantului la introducerea în malaxor

d) granulozitatea amestecului mineral la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului.

e) funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică

Pentru controlul calităţii fabricaţiei curente se va efectua testul Schellenberg şi se vor verifica: stabilitatea Marshall: min. 7 kN; fluajul Marshall: 1,5 - 3,5 mm; densitatea aparentă minim 2300 kg/m3.

8. ASPECTE SPECIFICE

Page 116: Descriere Pod Arad

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

6.1. Conditii prealabile

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către consultanţă;b) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;d) au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);e) în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii, a trecut o perioadă îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa frecventă a ruginei neaderente, armătura - după curăţire - nu trebuie să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;

Page 117: Descriere Pod Arad

f) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;g) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului;h) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru etc.);i) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.)j) în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;k) sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.

Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care:

au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);

betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.

6.2. Modul de lucru

6.2.1. Resurse materiale – clase uzuale ale betonul

Clasa de rezistenţă a

betonului

C 4/5

C8/10

C12/15

C16/20

C20/25

C25/30

C30/37

C35/45

C40/50

C45/55

C50/60

fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50

fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60

C 140/86 Bc 5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 25 Bc 30 - - Bc 50 - Bc 60

Clasa de rezistenţă a

betonului

C*2,8/3,5

C*6/7,5

C*18/22,5

C*28/35

C*32/40

 fck cil 2,8 6 18 28 32

fck cub 3,5 7,5 22,5 35 40

C 140/86 Bc 3,5 Bc 7,5 Bc22,5 Bc 35 Bc 40

Compoziţia betonului se va stabili pe bază de încercări preliminare.

6.2.2. Condiţii de mediu

Page 118: Descriere Pod Arad

Lucrările de betonare se pot executa pe timp friguros cu respectarea următoarelor reguli :

Betonul este preparat cu agregate dezghetate avand temperatura minima de + 5 0 C;

In perioada cu timp friguros graficul de executie a lucrarilor prevede turnarea betonului in fundatiile podetelor si in fundatiile podului.

Temperature betonului, dupa punerea lui in opera, nu trebuie sa coboare sub temperature sa de inghet, inainte de a atinge nivelul critic de intarire, variabil in functie de raportul A/C si exprimat in procente din clasa betonului.

Nivelul critic de intarire, in % din clasa betonului pentru A/C:0.40 0.50 0.60 0.7018 25 31 36

Temperatura de inghet a betonului este considerate valoarea de 0°C, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperature pana la o valoare specificata in Instructiunile de folosire.

Realizarea nivelului critic de intarire se va controla prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului sau la temperatura normala +20°C cu gradul critic de maturizare Mk , in functie de tipul cimentului folosit . Modul de determinare a gradului critic de maturizare este prezentat in anexa 1 a prezentei.

La executarea lucrarilor de beton se vor respecta urmatoarele conditii:

Procesul tehnologic si conditii de realizareRegin termic critic

Temperatura°C Durata

Prepararea betonului

Cu agregate dezghetate avand temperature minima

+5Inmomentul amestecarii cu cimentul

Cu aggregate incalzite la temperature superioara celui de dezghetare

+6 ….+25

Cu apa incalzita la temperature +20…+80

Temperature la preparare sa fie +5….25La descarcarea din

malaxorTransportul si descarcarea betonului la

obiect

Protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel incat temperature la livrare sa fie minim

+3….17Durata de transport si descarcare laobiect

Transportul si punerea in

opera a betonului

Protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel incat temperature sa fie minim

+1…15Durata de transport si

punerea in opera

Intarirea betonului

(maturizarea)

Protejarea betonului dupa punerea in opera, astfel incat pe perioada critica temperaatura sa fie cuprinsa

+1…15Durata critica de

maturizare

6.2.3. Transportul betonului

Page 119: Descriere Pod Arad

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţe mai mari de 3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificării conţinutului de apă.

Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile

orientative prezentate în tabelul 12.1., pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare

Temperatura amestecului de

beton (oC)

Durata maximă de transport (minute)

cimenturi cu clasa    32,5

cimenturi cu clasa      42,5

100< t < 30o 50 35

t<10o 70 50

În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între (5-30)oC.

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă de limitele din tabelul

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijlocului de transport depăşeşte o oră precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă, în

cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.

6.2.4. Reguli generale de betonare

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru.

Page 120: Descriere Pod Arad

Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie.

Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul

proaspăt - vor fi udate cu apă cu (2-3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată;

din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant;

betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;

se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;

se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului;

în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se va crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului;

se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;

circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii, este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt;

betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie;

durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, acestea se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos;

Page 121: Descriere Pod Arad

în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, astfel:

La stâlpi se vor prevede rosturile numai la bază secţiunea I-I, în cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30...50 mm sub grindă sau placă.

La grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în regiunea de moment minim secţiunea II-II.

În cazul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se lasă la 30...50 mm sub nivelul inferior al plăcii sau vutei plăcii.

La plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5...1/3 din deschiderea plăcii. La planşee cu nervuri când betonarea se face în direcţia nervurilor, rostul se

face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea nervurilor.

La planşee cu nervuri când betonarea se face perpendicular pe direcţia nervurilor rostul se va face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii

Page 122: Descriere Pod Arad

principale; se va căuta pe cât posibil, ca în placă rostul să fie 1/5...1/3 din deschiderea acesteia.

La bolţi şi arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, împărţindu-se bolta sau arcul în bolţari dispuşi simetric faţă de cheie; nu se admit rosturi având faţă în plan orizontal.

La bolţi cu lăţime mare, rosturile de lucru se pot face împărţindu-se bolta într-o serie de bolţi mai înguste.

La plăci curbe subţiri şi la pereţii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru; turnarea betonului se va face fără întrerupere.

La fundaţiile de utilaje supuse la solicitări dinamice pot fi prevăzute rosturi în zona cu eforturi minime numai dacă se adoptă dispoziţii de armare corespunzătoare.

În cazul pereţilor structurali sau pereţilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurării din contracţie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi se vor dispune la maximum 15 m între ele şi vor fi realizate cu un cofraj interior cu şicane (din lemn sau tablă) sau cu tablă expandată.

În cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0 m se vor prevedea rosturi verticale cu tablă expandată sau cofraje creindu-se ploturi care se betonează alternativ; dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor părţi proiectant şi executant.

În cazul elementelor masive având grosime mare (de regulă peste 2,5 m) se va prevedea un rost orizontal, creindu-se două lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrării lamelelor se vor adopta una (sau eventual două) dintre următoarele soluţii: se vor crea la betonare denivelări (praguri) sau se vor dispune armături suplimentare de legătură între lamele; în asemenea cazuri armăturile situate la partea superioară vor fi montate parţial urmând a se completa înainte de betonarea stratului care se înglobează.

instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după (24-48) ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore dacă temperatura este de peste 20oC şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5).

6.2.5. Compactarea (vibrarea) betonului

Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee,

funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului etc. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergea sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;

Page 123: Descriere Pod Arad

întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost.

În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.

Detalii privind procedeele de vibrare mecanică :

1.) Compactarea mecanică prin vibrare poate fi realizată prin următoarele procedee:· vibrare internă folosind vibratoare de interior (pervibratoare);· vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;· vibrare de suprafaţă cu ajutorul vibratoarelor placă sau a riglelor vibrante.2) Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betonului.3) Alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forţa perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare a acestuia) se va face funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură.4) Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare internă depinde de forma elementului şi desimea armăturilor.5) Durata de vibrare optimă se situează între minim 5 sec. şi 30 sec. în funcţie de tasarea betonului şi tipul de vibrator utilizat.6) Semnele după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat, sunt următoarele:· betonul nu se mai tasează;· suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;· încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.7) Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0 m, reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturii.8) Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă (50...150) mm în stratul compactat anterior.9) Vibrarea externă este indicată la executarea elementelor prefabricate sau în cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse şi cu armături dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare internă. În zonele în care este posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoare de interior.10) În cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua măsuri constructive speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor şi prin prevederea în măsura în care este posibil de legături elastice între cofraje şi elementele de susţinere şi rezemare.11) Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare externă se recomandă să fie cu tasare minimă 50 mm.12) Vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200 mm.13) Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţă se recomandă să fie cu tasare de minimum 20 mm.

Page 124: Descriere Pod Arad

14) Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30...60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.15) Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1-1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de consistenţa betonului. În cazul determinărilor de probă prevăzute la punctul 14 se stabileşte şi grosimea stratului de beton turnat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului.16) Distanţa între două poziţii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziţia precedentă.

6.2.6.Tratarea betonului după turnare

În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (în special) zona suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului.

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor: antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare); diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului; temperaturii scăzute sau îngheţului; eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a

aderenţei beton-armătură (după întărirea betonului). Principalele metode de tratare/protecţie sunt:

menţinerea în cofraje; acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă; stropirea periodică cu apă; aplicarea de pelicule de protecţie.

Durata orientativă (în zile) a tratării betonului

Dezvoltarea rezistenţei betonului rapidă medie lentă

Page 125: Descriere Pod Arad

Temperatura betonului în timpul tratării (oC)

5 10 15 5 10 15 5 10 15

Condiţii de mediu în timpul tratării  

Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80%

2 2 1 3 3 2 4 4 2

Elemente expuse razelor solare sau vântului cu viteză medie, umiditate peste 50%

4 3 2 6 4 3 8 5 4

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a vântului sau la o umiditate sub 50%

4 3 2 8 6 5 10 8 5

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Raport apă/cimentClasa de rezistenţă

a cimentului

rapidă < 0,5 42,5 R - 52,5 R

medie0,5 - 0,6 42,5 R

< 0,5 32,5 R - 42,5 R

lentă toate celelalte cazuri

În table sunt prezentate recomandări privind durata tratării betonului pentru cimenturi de tip I (Portland) şi pentru temperaturi de 5oC, 10oC şi 15oC. Durata de tratare depinde în mod substanţial de temperatura betonului; de exemplu la 30oC durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării betonului la 20oC. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodă de reducere a timpului de tratare.

Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc.) sau conţinând anumite tupuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decât betonul preparat cu ciment de tipul I, la acelaşi raport

Page 126: Descriere Pod Arad

apă/ciment. În aceste cazuri se recomandă, faţă de condiţiile date în tabel, ca durata tratării să crească în medie cu două zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III, IV sau V.În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiţii severe de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu (3-5) zile.

Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie - se va menţine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide).

În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată (14-28) zile, în funcţie de anotimp şi condiţiile de expunere.

Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.

Stropirea cu apă va începe după (2-12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2-6) ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină permanent umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare.

În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5oC, nu se va proceda la stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. În general, în momentul în care se obţine o rezistenţă a betonului de 5 N/mmp nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.

Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.

Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie (palplanşe sau batardouri).

6.2.7. Decofrarea

Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă. Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).

Se recomandă următoarele valori ale rezistenţei la care se poate decofra:- părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă

de minimum 2,5 N/mmp astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate;

- cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând popi de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente: 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m; 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă

Page 127: Descriere Pod Arad

de clasă următoarele procente: 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m; 112% pentru elemente cu deschideri de 6...12 m; 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea

decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elemetelor în cauză conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obţinute pe epruvetele de control trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două situaţii, tratarea betonului.

Termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului.

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (oC)

+5 +10 +15

Lentă 2 1

Medie 2 1 1

Termenele minime recomandate pentru decofrarea feţelor inferioare ale cofrajelor cu menţinerea popilor de siguranţă

Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Lentă Medie

Temperatura mediului (oC) + 5 + 10 + 15 + 5 + 10 + 15

Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 6 5 4 5 5 3

Grinzi cu deschidere > 6,00 m 10 8 6 6 5 4

Page 128: Descriere Pod Arad

Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă

Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Lentă Medie

Temperatura mediului (oC)

+5 +10 +15 +5 +10 +15

Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m

18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschideri de 6...12 m

21 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschidere >12,00 m

36 28 18 28 21 14

Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5oC atunci se recomandă ca durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.

7.CRITERII DE ACCEPTARE

Înainte de punere în operă a betonului, inspecţiile trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esenţiale:

geometria cofrajului şi poziţionarea armăturii; înlăturarea impurităţilor şi substanţelor de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor

în contact cu betonul; stabilitatea cofrajelor; integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment; tratarea suprafeţei cofrajelor; curăţirea armăturilor de impurităţi şi substanţe care ar slăbi aderenţa; dimensiunea distanţierilor; condiţiile necesare unui transport eficient, măsurile de compactare şi tratare

funcţie de consistenţa specificată a betonului; recepţionarea calitativă a betonului; rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază; asigurarea unui personal instruit; asigurarea unor măsuri pentru situaţii accidentale.

Controlul în timpul transportului, compactării şi tratării betonului

Page 129: Descriere Pod Arad

În timpul acestor operaţii, inspecţia trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esenţiale:

menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă; distribuţia uniformă a betonului în cofraj; compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării; înălţimea maximă de cădere a betonului; viteza de turnare, ţinând seama de acţiunea betonului asupra cofrajelor; durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnarea betonului; măsuri speciale în cazul turnării în condiţii de vreme rece sau călduroasă; măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru; tratarea rosturilor înainte de turnare; metode de tratare şi durata tratării betonului funcţie de condiţiile atmosferice şi

evoluţia rezistenţei; evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri

Controlul betonului:

1. Verificarea betonului proaspăt la locul de punere în operă

Examinarea documentelor de transport – pentru garantarea calităţii de către producător şi respectarea duratei de transport;

Verificarea consistenţei betonului - pentru confirmarea caracteristicilor impuse betonului – 1 probă pentru fiecare tip de beton, dar cel puţin 1 probă la 20 mc de beton;

2. Verificarea betonului întărit

Beton întărit

a) Determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conf. STAS 1275/88 pentru

Stabilirea termenelor de decofrare.

Dacă este prevăzut prin proiect sau procedură specială o probă pe schimb.

Page 130: Descriere Pod Arad

verificarea rezis-tenţelor de control pe faze.Determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conf. STAS 1275/88 pentru verificarea clasei betonului. 

Verificarea condiţiilor de calitate pentru clasa de beton prescrisă. 

Pentru fiecare tip de beton, parte de struc-tură (fundaţie, nivel, tronson), dar cel puţin o probă pe zi de turnare şi nu mai puţin de o probă la: - 300 mc pt. C 6/7,5;- 100 (200) mc pt.C8/10-C16/20-50(100)mc pt. clase >C16/20 Obs.: Cifrele din paranteză se referă la elemente sau părţi din struc-tura cu volum mai mare de 300 mc şi care se betonează fără întrerupere.

b) Determinarea gradului de impermeabilitate conf. STAS 3519/76.

Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în proiect sau conform procedurii speciale.

O probă la 300 mc dar nu mai puţin de două probe pentru fiecare obiect.

c) Determinarea gradului de gelivitate conf. STAS 3518/86.

  O probă la 1000 mc.

Verificări la decofrare

La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica:

a) aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);

b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;c) distanţa între diferitele elemente;d) poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) în raport cu cele

corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior;e) poziţia golurilor;f) poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.

Verificările de la poziţiile b)...f) se efectuează prin sondaj. Se va consemna în procesul verbal dacă sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea

Page 131: Descriere Pod Arad

constatărilor se va ţine seama referitoare la abaterile admisibile:

ElementulDimensiune de referinţă

Elemente după decofrare

Abateri în mm, pentru

Dimensiuni

Înclinarea suprafeţei faţă de:Forma muchiei sau

suprafeţeiPoziţia elementelor

Verticală OrizontalăPoz. oblică din

proiect pe 1m sau 1m2

total lung. sau supr.

Axe în plan oriz.

Cote de nivel1 m1 m2 totală

1 m1 m2 totală

1 m1 m2 totală

Fundaţii Lungime20

3

-

5

20

5

16

4

L 3m...

10

3 < L

9m... 12

10

10Lăţime

Înălţime <2m... 20

>2m... 30

16 - 16

Stălpi Înălţime <3m... 16

3-6m... 20

>6m... 25

16 20   9 < L

18m... 16

<6m... 10

>6m... 16

Dimens. secţ.

<50cm... 5

>50cm... 8

- -  

Pereţi Lungime <3m... 16

3-6m... 20

>6m... 25

- - - L < 18m...

20

 

Înălţime 16 - -  

Grosime <10cm... 3

>10cm... 5

- - -  

Pereţi silozuri

Înălţime - 340 5 - 5 - 4   10 gr. rulare

Grinzi Lungime <3m... 16

3-6m... 20

>6m... 25

  5   10   10       5

Dimens. secţ.

<50cm... 5

>50cm... 8

- - -

Plăci Lung. sau lăţime

<3m... 16

3-6m... 20

>6m... 25

  -   10   10        

Grosime <10cm... 3

>10cm... 5

- - -

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2. Aspecte/ riscuri SSM:

Page 132: Descriere Pod Arad

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

. MODUL DE LUCRU

Documente/date de intrare

Acţiuni şi deciziiDocumente / date de

ieşireResponsabilităţi

6.1. După montarea şi execuţia îmbinărilor definitive se execută cofrajul pentru console trotuar şi pentru zona dintre grinzile marginale şi restul de pachet de grinzi.Cofrajul se confecţionează din metal sau lemn în elemente modulate pentru a fi refolosit pentru o deschidere de pod.La închiderea cofrajului se ţine seama de poziţia gurilor de scurgere lăsându-se locaşul

PE,CS,mat., cofraj inventar, muncitori,

1.Montare cofraj PVR cofraj

Şef Şantier

Maistru

PE,CS, mat., muncitori, scule,utilaje, mijloace

transport

2. Montare armătură şi guri de scurgere Şef Santier

Maistru

Fişă betonare Proce tehnologic

Şef Santier

MaistruPE,CS, scule, materiale,

utilaje, mijloace transport

3. Betonare placă

PE, CS, Scule, utilaje, mijl.transport, muncitori

4. Decofrare placă

PV de verificare decofrare element

Şef Santier

Maistru

PVR armare placă

Page 133: Descriere Pod Arad

corespunzător pentru montarea lor. La executarea lucrarilor de cofrare se vor respecta prevederile PTE-04-16 – Executarea lucrarilor de cofrare si decofrare.După montarea cofrajului se face recepţia lui si se va consemna într-un proces verbal constatările cu privire la :

- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire,- încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii

necesare,- dimensiunile în plan ale secţiunilor transversale,- poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la

nivelele inferioare,- poziţia golurilor.

6.2. Armătura se montează pentru o deschidere de pod .Fasonarea si montarea armaturilor se va efectua cu respectarea PTE-04-17, ţinand cont si de prevederile “Caietului de sarcini” cu privire la: condiţiile tehnice ce trebuie să îndeplinească oţelul beton, livrarea şi marcarea oţelului beton, transportul şi depozitarea, controlul calităţii, fasonarea, montarea şi legarea armăturilor, toleranţe de execuţie, reguli constructive, înnădirea armăturilor, startul de acoperirea cu beton, înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect şi protecţia anticorosivă a armăturilor.

La terminarea executării lucrarilor de armare se va consemna în procesul verbal constatările făcute de comisia de receptie a fazei de lucrari..6.3. Betonarea plăcii de suprabetonare se face respectand prevederile PTE-04-19, pentru o deschidere de pod fară întrerupere.Betonarea se poate face cu pompa de beton sau cu automacaraua şi cu bena de turnare.Nu se permite întreruperea betonării. 6.4. Decofrarea elementelor turnate se va efectua conform Fiselor tehnologice elaborate si cu respectarea PTE-04-18.La decofrarea elementului se va verifica:

- aspectul elementului, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betoane)

- dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor- distanţele dintre diferitele elemente- poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă

ulterior- poziţia golurilor de trecere- poziţia elementelor verticale.

Materialele rezultate din decofrare se vor depozita în afara lucrării într-un depozit de şantier respectând regulile de păstrare, manipulare şi depozitare.

Page 134: Descriere Pod Arad

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost încheiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

Armarea se efectuează conform proiectului de executie si a PTE-04-17.Cofrarea se va executa după recepţionarea lucrărilor de armare in conformitate cu PTE-04.18, ţinând cont de posibilităţile de turnare respective de compactare/vibrare a betonului astfel:Tratarea rosturilor de lucru:

spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare);

înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă

Page 135: Descriere Pod Arad

pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi orice alte impurităţi după care se va uda;

înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula “betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată".

Betonarea cămăşuirii se a realizează după recepţia lucrărilor de cofrare, confor PTE-04-19..Decofrarea fundaţiei se execută conform PTE-04-18.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Se vor efectua urmatoarele verificari :- Verificarea turnării fundaţiei şi a execuţiei conform proiectului a săpăturilor- Recepţionarea materialelor (beton, fier beton, confecţii înglobate) care intră în

componenţa fundaţiei- Executarea şi recepţionarea cofrajului- Executarea şi recepţionarea armăturilor- Turnarea continuă cu respectarea instrucţiunilor tehnice de execuţie aferentă a

betonului în fundaţie- Întocmirea pe tot parcursul execuţiei a documentelor care atestă calitatea

lucrărilor.- Înscrierea în toleranţele prescrise acestui gen de lucrări

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

Page 136: Descriere Pod Arad

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

6.1. Elemente generale

(1) Prezenta procedura trateaza executarea cofrajelor pentru fundatii directe de suprafata, continue, izolate, radiere generala, fundatii utilaje.

(2) Cofrajele elementelor de constructii din beton si beton armat sunt alcatuite din doua parti principale:- cofrajul propriu-zis, care da forma elementului prin astereala (fata) care vine in contact direct cu betonul, asigurandu - i acestuia aspectul si calitatea ceruta;- sistemul de sustinere si rigidizare, care asigura preluarea si transmiterea fortelor, sau incarcarilor la teren sau la alte elemente de constructii executate anterior

(3) Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte generale:- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu - se inscrierea in tolerantele admisibile conform Anexei III.1 la Codul NE 012-99;- sa fie capabile sa reziste la toate actiunile care pot apare in timpul procedului de executie. Ele trebuie sa ramana stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficient de mare pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limita acceptabila de siguranta;- sa fie suficient de rigide;- sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului;- sa fie astfel realizate incat sa nu se produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor la montarea si demontarea lor; sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului;- sa fie etanse, sa nu produca pierderea de parti fine (lapte de ciment) iar fetele lor in contact cu betonul sa fie curate, pentru a nu produce pete pe fata betonului, rezistenta prea mare la decofrare sau diminuarea sectiunii betonului prin eventual beton intarit ramas de la turnari anterioare.

(4) Dupa curatire, si reconditionare, in vederea reutilizarii, cofrajele se ung pe suprafata interioara cu agenti de decofrare, aplicati in straturi uniforme. Acestia nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului sau sa corodeze cofrajul.

6.2. Tipuri de cofraje, dimensionare, transport, manipulare

Page 137: Descriere Pod Arad

(1) Cofrajele se pot confectiona din lemn, sau produse pe baza de lemn, metal, sau produse pe baza de polimeri. Materialele folosite la confectionarea cofrajelor precum si a sustinerilor lor trebuie sa corespunda standardelor de produs.

(2) Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:a). fata de pozitia cofrajelor, de la turnarea betonului pana la decofrare:

- cofraje stationare;- cofraje mobile (cofraje glisante, pasitoare etc.);

b). din punct de vedere al utilizarii componentelor:- cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se reutilizeaza;- cofraje unicat, care se utilizeaza o singura data; sunt confectionate, de regula din materiale lemnoase;- cofraje pierdute, la care, elementele intra in componenta betonului;- cofraje "virtuale", la care betonul se toarna in spatii construite anterior, de ex. groapa in care se toarna fundatia din beton. La acest tip de cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect sunt cele specifice lucrarilor de sapatura.

c). fata de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare:- cofraje pentru beton aparent;- cofraje pentru betoane brute, suprafetele obtinute urmand a fi acoperite cu tencuieli, placaje etc.

(3) In cazul constructiilor deosebite ca forma, inaltime sau deschidere sau a celor prevazute a se executa cu procedee speciale, proiectul lucrarii va trebui sa contina si precizari privind alcatuirea cofrajelor si a sustinerilor acestora si tehnologia de monatre si demontare. detaliile de alcatuire a cofrajelor se elaboreaza de catre executant, in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut de specialitate.

(4) Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant, sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

6.3. Pregatirea lucrarilor

(1) In baza analizei prevederilor proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va elabora proiectul / fisa tehnologica, care va fi acceptata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat. Proiectul / fisa tehnologica va contine, in principal, urmatoarele:

- lucrarile pregatitoare;- fazele de executie;- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;- programul de control al executiei, in fazele de executie a cofrajelor;- resursele necesare: materiale, echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule, personal etc;- organizarea locului de munca;

Page 138: Descriere Pod Arad

- programul si ordinea de decofrare;- reguli si masuri de protectia muncii si P.S.I specifice.

(2) Inaintea inceperii montarii cofrajelor se realizeaza, in atelierul de cofraje sau direct pe santier, urmatoarele lucrari:

- verificare. reconditionarea si curatirea elementelor de cofraj si a sustinerilor si, dupa caz, confectionarea unor componente necesare;- transportul elementelor cofrajului si a sustinerilro in apropierea lucrarii;- ungerea fetelor interioare ale elementelor cofrajului cu agenti de decofrare, operatie care se va realiza la un moment care sa asigure ca pana la turnarea betonului agentul de decofrare isi mentine caracteristicile.

6.4. Fazele de executie:

(1) Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:- trasarea pozitiei cofrajelor;- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie;- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri, etc.;- controlul si receptia lucrarilor;- demontarea (dupa turnarea si intarirea betonului);- pregatirea pentru un nou ciclu.

(2) Trasarea pozitiei cofrajului este cuprinsa in cadrul fazei de sapaturi si se realizeaza pe cale topografica cu materializarea prin repere in betonul de egalizare.

(3) Montarea cofrajelor pentru fundatii va avea in vedere urmatoarele cerinte:- respectarea trasarii si a tolerantelor admisibile;- prevederea de goluri pentru retelele subterane;- trasarea si montarea la pozitia din proiect a confectiilor metalice inglobate.

(4) In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul d ecompactare si de posibilitatile de inmuiere a pamantului, astfel incat sa se evite producerea tasarilor si a consecintelor acestora asupra cofrajului si elementului turnat.

(5) In cazul in care terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea sustinerilor in caz de dezghet.

(6) La montarea cofrajelor pentru fundatii se vor avea in vedere si prevederile PTE-04-01 si PTE-04-02.

(7) In cazul sapaturilor executate cu taluz natural vertical (teren coeziv) peretele sapaturii indeplineste si functia de cofraj, treapta I (talpa).

(8) La treapta a II a de fundatie la fundatii rigide cat si elastice pentru sapatura in taluz se recomanda utilizarea cofrajelor din panouri de inventar tip CMU (cofraj mixt usor) cu distantieri pierduti sau distantieri in teava de plastic si cu spraituri fixate in teren.

Page 139: Descriere Pod Arad

(9) In cazul fundatiilor mari, pentru acoperirea intreaga a suprafetelor cu cofraje, o solutie de rezolvare o constituie utilizarea cofrajului mixt greu CMG la pereti cu spraituri pierdute si tiranti pierduti la interior, coltar CG1 la colturi pereti si podina de lucru pe palee FG1.

(10) Decofrarea se va efectua in conditiile prevazute in proiectul / fisa tehnologica si in instructiunea tehnica de executie PTE-04-14.

6.5. Abateri admisibile

(1) Pentru lucarile de cofraje la fundatii CP 012/1-07 prevede urmatoarele abateri admisibile:

- lungime: ± 15 mm si max. 3 mm/m la inclinarea fata de proiect;- latime: ± 6 mm si max. 3 mm/m la inclinarea fata de proiect;- inaltime: ± 10 mm si max. 15 mm in total

(2) Abaterile admisibile pentru elementele de beton verificate dupa decofrare sunt prezentate in instructiunea tehnica de executie PTE-04-14.

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:

- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru prepararea, transportul si turnarea betonului – cod IP – SSM - 19- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru

lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) La terminarea fiecarei faze si la terminarea lucrarilor de cofraje se vor verifica:- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;- dimensiunile in plan si sectiune;- pozitia cofrajelor in raport cu alte elemente corespunzatoare situate la acelasi nivel sau nivele diferite;- pozitia golurilor, a pieselor inglobate;- abaterile limita de pozitionare a elementelor fata de proiect conform subcap. 6.5.

(2) La terminarea lucrarilor de cofraje si efectuarea, impreuna cu dirigintele de santier, a verificarilor consemnate la paragraful anterior, conducatorul tehnic al lucrarii

Page 140: Descriere Pod Arad

incheie cu acesta procesul verbal de receptie calitativa, formular cod F1/PTE-04-01.

(3) In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va incheia un singur proces verbal de receptie calitativa comun, pentru cofraje si armaturi.

6. MODUL DE LUCRU

Documente/date de intrare

Acţiuni şi deciziiDocumente / date de

ieşireResponsabilităţi

P.E., C.S. şi P.V. de trasare iniţială, materiale,

scule, muncitori

1. Retrasarea fundaţiei şi cartografierea atât a poziţiei în plan şi a nivelului capului

coloanei

P.V. de retrasare Şef şantierMaistru

Topometru

7. Betonarea radierului

P.E., C.S., scule, muncitori, mijloace de

transport, beton marfă de la staţia autorizată transportat cu CIFA

Fişă de betonare radierProces tehnologic

Şef şantierMaistru

Maistru

Şef şantierMaistru

6. Armarea radierului şi recepţia armării

P.V.R. de verificare armare

Şef şantierMaistru

P.E., C.S., Fierul beton fasonat conform plan armare radier, scule,

muncitori, mijloace de transport

P.E., C.S materiale, scule, echipă specializată +

utilaje specifice5. Control ultrason şi injectarea coloanelor

P.V.R. continuitate piloţi şi injecţie

Şef şantierMaistru

4. Spargerea betonului degradat din capul

coloanelor cu mijloace mecanice

P.E., C.S materiale, scule,echipă muncitori şi

mijloace mecanice de mică mecanizare

(picamere, demolatoare)

Şef şantierMaistru

P.V.R. a piloţilor demolaţi conform DDE

Şef şantierMaistru

Proiectant

P.E., C.S materiale, scule, muncitori Echipă

muncitori pentru săpătură

P.V.R. cu dimensiunile în plan a gropilor şi

adâncimea realizată

3. Finisarea săpăturii manual la dimensiunile

finale ale radierului

P.E., C.S., utilaje de săpat şi mijloace de transportat

pământ ma-teriale,scule,muncitori

Şef şantierMaistru

2. Săpătură mecanizată la adăpostul sprijinilor

P.V. verificare cotă fundare şi natură teren

Page 141: Descriere Pod Arad

6.1. Înainte de începerea lucrărilor la corpul fundaţiei propriu-zise se va proceda la retrasarea generală a poziţiei fiecărei coloane şi la cartografierea atât a poziţiei în plan cât şi a nivelelor vârfului şi capului coloanei şi compararea cu prevederile proiectului.

Abaterile admisibile sunt date în „Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56 – 85 anexa IV 1 - 1 B.6.2. Săpătura pământului dintre coloane la dimensiunile în plan şi adâncimea prevăzută în DDE se face mecanizat, iar pământul rezultat este încărcat în autobasculante şi transportat în afara zonei de lucru.Săpătura se efectuează cu luarea tuturor măsurilor de sprijinire a pământului în funcţie de adâncimea de săpare şi de situaţia impusă din teren (obiective ce trebuiesc protejate).Şeful de şantier va întocmi fişa tehnologică pentru sprijinirile ce se impun (sprijiniri uşoare sau grele).6.3. După terminarea săpăturii mecanizate se va interveni manual pentru profilarea la dimensiunile prevăzute în proiect. După această operaţiune se va face recepţia cotei de fundare şi natura terenului în conformitate cu planul de control al calităţii aprobat.Pentru execuţia în continuarea lucrărilor pe uscat, precum şi pentru a proteja pământul din zona inferioară a radierului de intemperii (care determină înmuierea pământului) se va turna un beton de egalizare pe toată suprafaţa în plan a radierului. 6.4. După aceasta, se începe pregătirea capului coloanei. Betonarea capului coloanei s-a făcut la o cotă de … m faţă de nivelul definitiv a pilotului intact înglobat în radier şi anume:

- la coloanele forate, betonate sub apă sau sub noroi, înălţimea suplimentară de turnare, trebuie să fie de cel puţin 1d, dar minim 1,00 m la coloanele cu fişa de până la 20 m şi de cel puţin 1,5d, dar minim 1,50 m la coloanele cu fişa peste 20 m. După întărire, se îndepărtează betonul din capătul superior al coloanei, pe întreaga înălţime pe care se constată că este necorespunzător, completându-se după caz, pentru a asigura înălţimea minimă de încastrare în radier prevăzută în proiect.Spargerea betonului se face cu mijloace mecanice (ciocan de abataj, demolatoare) până la cota indicată în proiect. Se interzice folosirea piconului sau a explozibilului fiindcă există pericolul fisurării betonului în capul coloanei, periclitând rezistenţa şi stabilitatea construcţiei. După demolarea betonului degradat din capul coloanelor se va face recepţia capetelor coloanelor. 6.5. Pentru certificarea continuităţii betonului pe toată lungimea coloanelor forate şi a adâncimii de foraj, se va face carotajul sonic pentru coloane, conform caietului de sarcini În funcţie de natura terenului de la baza coloanelor, pentru sporirea capacităţii portante

Page 142: Descriere Pod Arad

pe vârf, precum şi pentru punerea sub sarcină a terenului de la bază chiar din faza de execuţie se poate adopta soluţia unei injecţii la bază. Aceasta se poate face cu suspensie (lapte de ciment), prin ţevi înglobate în corpul coloanei şi care se coboară în gaura forată cu carcasa de armătură. Această operaţiune se va face cu o echipă specializată care va întocmi fişe de injecţie pentru fiecare coloană forată, documentaţie care face parte din cartea construcţiei.6.6. Armătura trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Fasonarea si montarea armaturilor se va efectua cu respectarea PTE-04-17. ţinand cont si de prevederile “Caietului de sarcini” cu privire la: condiţiile tehnice ce trebuie să îndeplinească oţelul beton, livrarea şi marcarea oţelului beton, transportul şi depozitarea, controlul calităţii, fasonarea, montarea şi legarea armăturilor, toleranţe de execuţie, reguli constructive, înnădirea armăturilor, startul de acoperirea cu beton, înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect şi protecţia anticorosivă a armăturilor.6.7. Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform “Codului de practică pentru betoane” CP 012/1-07, de către un laborator autorizat. Betonul se prepară în staţii de beton verificate şi atestate.. Betonarea se va efectua cu respectarea PTE-04-19 si se face cu automacaraua şi cu bena de turnare. Betonul se transportă de la staţia de betoane cu CIFA. În timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi nelăsând locuri goale. La compactarea betonului se vor folosii mijloace mecanice de compactare (vibratoare de cofraje, vibratoare de adâncime), iar în timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările se consideră executate şi acceptate dacă au fost realizate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost încheiate înregistrările calităţii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor – elaborate de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:

Page 143: Descriere Pod Arad

Legea securităţii şi sănătăţii în munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

6.1. Condiţii prealabile

6.1.1. Asigurarea că pe şantier la punctul de aşternere se găsesc detaliile tehnice de execuţie precum şi prezenta procedură;6.1.2. Personalul punctului de lucru este instruit în scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, standardelor, a modului de folosire a utilajelor specifice acestui gen de lucrări şi a prevederilor prezentei proceduri tehnice de execuţie;6.1.3. Asigurarea pe şantier a materialelor, utilajelor, dispozitivelor, echipamentelor, sculelor şi uneltelor necesare aşternerii, finisării şi compactării stratului bituminos.6.1.4. Existenţa formularelor pentru înregistrările de calitate care sunt solicitate de caietele de sarcini şi prezenta procedură.6.1.5. Existenţa formularelor pentru comenzi, respectiv transporturi de materiale (bonuri de comandă, bonuri de transport) inclusiv pentru transportul mixturilor asfaltice.6.1.6. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru stratul suport, respectiv procesele verbale de recepţie calitativă (verificarea compactării pe straturi şi cotele de nivel) pentru sectoarele de aşternere.

6.2. Măsuri preventive

6.2.1. Se urmăreşte instruirea şi apoi respectarea de către personalul executant a utilizării echipamentului de protecţie din dotare (salopete, cască, bocanci, sandale cu talpa de lemn etc.) conform normelor de tehnica securităţii muncii în vigoare.

6.2.2. Se verifică cunoaşterea de către personalul executant a normelor pentru protecţia muncii, a normelor P.S.I. precum şi a normelor pentru execuţia lucrărilor sub circulaţie, în special când aşternerea se execută pe jumătate din partea carosabilă.6.2.3. Înainte de începerea aşternerii se verifică corectitudinea semnalizării şantierului

Page 144: Descriere Pod Arad

pentru circulaţia publică.

6.3. Lucrări pregătitoare Aşternerea mixturilor asfaltice destinate straturilor rutiere bituminoase realizate la

cald va începe numai după efectuarea următoarelor operaţii:

6.3.1. Recepţionarea stratului suport în conformitate cu prevederile din caietele de sarcini respective, STAS 6400-84 sau SR 7970-2001

6.3.2. Verificarea topo a cotelor finale, a pantelor suprafeţei stratului suport şi întocmirea înregistrărilor de calitate care să fie confirmate prin procese verbale de recepţie calitativă pe faze a lucrării6.3.3. Semnalizarea punctului de lucru cu panouri avertizoare şi limitare de viteză. Când aşternerea se execută doar pe jumătate din lăţimea drumului, semnalizarea se face şi în lungul drumului cu bariere alb-roşii din dotare6.3.4. Verificarea şi reglarea funcţionării la parametri proiectaţi a utilajelor de

aşternere şicompactare;6.3.5. Pregătirea stratului suport prin remedierea tuturor defecţiunilor, reprofilare,

curăţare şi amorsare, după cum urmează: Înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice, stratul suport se verifică, se

remediază toate defecţiunile şi se aduce în caz de necesitate la cotele prevăzute în proiectul de execuţie, prin frezare sau prin aplicarea unui strat de egalizare

În cazul aplicării stratului de egalizare se remediază, iniţial, toate defecţiunile, se curăţă obligatoriu apoi suprafaţa stratului suport şi se amorsează (atât rosturile de lucru, cât şi stratul suport). În mod similar se procedează înainte de execuţia oricărui strat rutier bituminos (de bază, de legătură sau de uzură) indiferent dacă este aplicat pe stratul de egalizare sau pe stratul suport ca atare.

În cazul stratului suport din macadam, înainte de amorsare, acesta se curăţă şi se mătură, urmărindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

La îmbrăcămintea bituminoasă executată pe strat suport din beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a mixturii asfaltice este mai mică de 15 cm, iar stratul suport nu prezintă degradări, rosturile se acoperă pe o lăţime de 40 cm cu geogrile, geotextile, carton asfaltat sau alte materiale similare stabilite de un laborator specializat, pe baza acordului dat de beneficiarul lucrării.

În cazul în care stratul suport din beton de ciment prezintă degradări (fisuri sau crăpături) se recomandă, după remediere, acoperirea totală a suprafeţei acestuia cu straturi bituminoase armate cu geosintetice.

Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un auto-stropitor sau cu un dispozitiv special la care se poate regla cu exactitate cantitatea de liant pe m2. În funcţie de natura stratului suport se foloseşte pentru amorsare o cantitate de

Page 145: Descriere Pod Arad

0,3…0,5 kg/m2 de bitum rezidual. De regulă, pentru amorsare se foloseşte emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform STAS 8877-72, care asigură o aderenţă corespunzătoare la stratul suport; numai în cazuri excepţionale se poate utiliza bitumul tăiat; După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea emulsiei, eventual volatilizarea solventului.

Suprafaţa stratului suport pe care se aşterne îmbrăcămintea bituminoasă trebuie să fie uscată.

6.3.7. Experimentarea punerii în operă a straturilor rutiere bituminoase prin execuţia unui tronson experimental la începerea lucrărilor.

6.3.7.1. Experimentarea se va face pe un tronson de probă de minim 30 m lungime şi are drept scop stabilirea, în condiţii de şantier, a următoarelor necesităţi:

mijloacele (utilajele) de punere în operă şi reglarea parametrilor de funcţionare ai acestora;

componenţa optimă a atelierului de compactare şi reglarea dispozitivelor utilajelor componente;

condiţiile de compactare (parametrii de compactare şi în special numărul de treceri, grosimea stratului şi temperatura mixturii etc.), în vederea obţinerii gradului de compactare precizat în standardele şi prescripţiile în domeniu, dar mai ales în caietele de sarcini elaborate pentru lucrarea respectivă;

grosimea optimă de aşternere a stratului.6.3.7.2. Dacă nu se poate realiza gradul de compactare prescris, se procedează

la o nouă încercare, variind condiţiile de lucru prin modificarea grosimii de aşternere, a temperaturii de aşternere sau modificarea atelierului de compactare folosit.

6.3.7.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, în special în ceea ce priveşte gradul de compactare, va servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării.

6.4. Utilaje, echipamente şi dispozitive pentru aşternerea şi compactarea mixturii precum şi pentru verificarea calităţii stratului executat

S.C. CONFORT S.A. dispune la ora actuală, de un atelier de punere în operă a mixturilor

asfaltice care include utilaje şi echipamente pentru:- pregătirea stratului suport;- aşternerea mixturii;- compactarea mixturii;- semnalizarea punctelor de lucru;- investigaţii „in situ” privind calitatea stratului executat

6.3.6. Realizarea sistemelor de referinţă în scopul asigurării aşternerii la grosimea prescrisă şi a uniformităţii suprafeţei stratului.

Page 146: Descriere Pod Arad

6.4.1. Pregătirea corespunzătoare a stratului suport înainte de aşternerea mixturii asfaltice are o importanţă deosebită asupra modului de comportare şi a duratei de exploatare a stratului rutier bituminos. Din acest motiv S.C. CONFORT S.A. pune un accent major pe calitatea acestor lucrări, fiind dotat în acest scop cu un autorăspânditor de emulsie şi alte utilaje, cum ar fi: buldo-excavatoare, buldozere, gredere, dispozitive de periat, tăietor de rosturi cu discuri diamantate etc.

6.4.3. Pentru compactarea mixturilor asfaltice, S.C. CONFORT S.A. foloseşte cilindri compactori cu rulouri netede tip R 8 – 16, aflaţi în dotarea tuturor subunităţilor sale.

6.4.4. Pentru verificarea „in situ” a calităţii stratului executat, S.C. CONFORT S.A. dispune de o trusă de recepţie compusă în principal din:

Termometre pentru controlul temperaturii mixturii. Dreptar şi pană gradată pentru determinarea uniformităţii suprafeţei

stratului de rulare. Şablon pentru verificarea uniformităţii în profil transversal

NOTĂ: Dispozitivele menţionate mai sus la pct. 9.4.2. – 9.4.3. sunt descrise la pct.6.8.

6.5. Aşternerea mixturilor asfaltice

6.5.1. Aşternerea mixturilor asfaltice cilindrate la cald se face în anotimpul călduros, la temperaturi peste 10 ºC în perioada martie – octombrie în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De regulă, la utilizarea bitumului D 80/100 ,D70/100 sau D 100/120, aşternerea este admisă până la 15 octombrie, iar la utilizarea bitumului D 60/80 ,D50/70 până la 15 septembrie. Lucrările se întrerup pe timp de ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.6.5.2. Pe toată perioada execuţiei lucrărilor punctele de lucru sunt semnalizate corespunzător, conform pct. 8.3.6.5.3. Operaţia de aşternere a mixturilor asfaltice este demarată numai după pregătirea corespunzătoare a stratului suport conform pct. 8.5.6.5.4. Aşternerea mixturii se efectuează de regulă mecanizat, cu răspânditoarele – finisoarele din dotare, prevăzute cu sistem electronic (palpator) care asigură grosimea prescrisă, grindă vibratoare pentru precompactarea mixturii asfaltice şi sistem de încălzire a grinzii nivelatoare .

6.4.2. Pentru aşternerea mixturilor asfaltice S.C. CONFORT S.A. are în dotare repartizatoare – finisoare care deservesc şi celelalte formaţii de aşternere, în funcţie de natura şi volumul lucrărilor.

Repartizatoarele sunt dotate cu echipamente moderne (palpator, grindă vibrantă, sistem de încălzire a grinzii, grindă extensibilă etc.), care asigură grosimea prescrisă, uniformitatea suprafeţei, lăţime variabilă de lucru prin extensie, precompactarea mixturii etc.

De asemenea, pentru execuţia corectă a rosturilor, S.C. CONFORT S.A. are în dotare o maşină de tăiat asfalt.

Page 147: Descriere Pod Arad

6.5.5. Aşternerea manuală este permisă numai în cazuri excepţionale (spaţii înguste). În acest caz descărcarea mixturii asfaltice se face în grămezi succesive, iar aşternerea mixturii asfaltice se face prin transport cu roaba şi din roabă cu lopata (nu prin azvârlire), nivelarea cu greble şi realizarea profilului transversal cu ajutorul şablonului. Acesta se deplasează în lungul drumului sprijinit pe longrine de înălţime corespunzătoare. Înainte de compactare, grosimea mixturii asfaltice trebuie să fie cu cca. 20% mai mare decât grosimea prescrisă pentru stratul compactat.

6.5.6. La aşternere, temperaturile minime ale mixturii asfaltice trebuie să se încadreze în limitele prescrise în tabelul 1:

Tabel 1

TIPUL LIANTULUI

TEMPERATURA MINIMĂ A MIXTURII

ASFALTICE LA AŞTERNERE (ºC)

TEMPERATURA MINIMĂ A MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE (ºC)

început sfârşit

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

D 100/120 135 130 100

6.5.7. Se urmăreşte să se utilizeze repartizatoarele cu grinda vibratoare, deoarece fără vibrare se realizează o nivelare aparentă la suprafaţă, iar în interior mixtura asfaltică rămâne cu o afânare neuniformă ce conduce la denivelări în timpul cilindrării, comportând corectări care reduc în timp calitatea suprafeţei de rulare în ce priveşte planeitatea.6.5.8. Repartizatorul dă posibilitatea ca prin gama variată de viteze de funcţionare să se adapteze ritmului de producţie a mixturii asfaltice, astfel încât aşternerea să se desfăşoare fără opriri.6.5.9. După verificarea şi punerea la punct a repartizatorului în ceea ce priveşte grosimea mixturii asfaltice la aşternere, respectiv înălţimea şi panta profilului din proiect ce trebuie realizată, nu mai este permisă modificarea acestora în timpul funcţionării, decât în cazul când acestea trebuie adaptate conform proiectului sau caietelor de sarcini. Modificările se fac lin, gradat şi fără şocuri, avându-se în vedere şi viteza de avansare a repartizatorului şi având grijă să nu se depăşească poziţiile limită ale grinzii prevăzute în proiect, pentru a evita revenirea.6.5.10. Atunci când condiţiile de trafic permit, se preferă ca aşternerea să se facă pe toată lăţimea căii cu un repartizator sau cu două repartizatoare în paralel. În acest caz şi când mixtura asfaltică se transportă în sens invers aşternerii, distanţa minimă între ele este de cca. 5 m, dar nu depăşeşte 30 m. Când mixtura asfaltică se transportă pe drumul executat în sensul aşternerii, distanţa dintre repartizatoare trebuie să facă posibilă trecerea mijloacelor de transport pe mixtura asfaltică compactată. Atunci când nu este posibil acest mod de lucru, se lucrează pe benzi de lăţime convenabilă pentru circulaţie, realizându-se întâi banda cea mai îngustă.6.5.11. Pe sectoarele în palier sau declivităţi foarte mici şi cu profil transversal în pantă unică, în perioadele ploioase, se urmăreşte a se execută mai întâi banda situată mai

Page 148: Descriere Pod Arad

sus pentru evitarea acumulării apelor meteorice ce poate avea loc în cazul executării întâi a benzii de jos.6.5.12. Pe declivităţi mixtura se aşterne în sensul urcuşului.6.5.13. Rostul dintre benzi se amplasează decalat faţă de rostul stratului suport cu cel puţin 10 – 20 cm. Când lăţimea totală este acoperită de trei benzi se evită ca banda mediană să se execute ultima.

6.6.1.1. La compactarea mixturilor asfaltice aşternute se au în vedere temperaturile din tabelul 1 din prezenta procedură.6.6.1.2. Operaţia de compactare este de primă importanţă deoarece de aceasta depinde în mare măsură durata de exploatare a stratului. Se obţin compactităţi sporite cu minimum de energie de compactare când cilindrarea se efectuează la temperatura optimă prescrisă (135 – 140 ºC).6.6.1.3. Compactarea este indispensabilă în procesul de punere în operă a mixturii în vederea realizării valorilor optime ale caracteristicilor fizico-mecanice şi de deformabilitate (greutate specifică aparentă, procent de goluri, rezistenţa la compresiune, stabilitatea la temperaturi ridicate, modulul de deformaţie şi modulul de elasticitate), cât şi o bună suprafaţă de rulare, asigurându-se astfel calitatea şi durabilitatea sistemului rutier.6.6.1.4. Realizarea unei compactităţi corespunzătoare depinde de următorii factori: modul de aşternere al mixturii (mecanic, manual), caracteristicile utilajelor de compactare (greutate, viteza, tipul: static, vibrator, cilindrii metalici lişi, compactori cu pneuri), alcătuirea atelierului de compactare, regimul de temperatură (la aşternere şi la compactare) grosimea stratului şi tipul mixturii.6.6.1.5. În cadrul operaţiei de compactare se urmăreşte să se cilindreze omogen, adică să nu se lase nici o parte a suprafeţei necilindrate mai mult timp decât alta, pentru a nu se răci. O mixtură răcită (sub 100 ºC) nu se compactează suficient, deşi se realizează iniţial o suprafaţă corespunzătoare ca planeitate. Asemenea suprafeţe se denivelează

6.5.14. În cazuri excepţionale pe timp mai rece (10 – 15 ºC) se pot executa aşterneri pe lungimi scurte şi de lăţimea utilajului de compactare.6.5.15. Când se reia lucrul pentru banda alăturată, marginea adiacentă a benzii executată anterior se taie, se curăţă şi se amorsează de preferinţă cu emulsie bituminoasă. În acest scop S.C. CONFORT S.A. este dotată cu o maşină de tăiat asfalt.6.5.16. În mod similar se procedează la reluarea lucrului pentru continuarea pe aceeaşi bandă, respectiv se taie transversal pe toată grosimea capătul benzii, eliminându-se o porţiune de cca. 10 – 20 cm; la sfârşitul aşternerii, se pune transversal un dulap de grosimea stratului compactat care va sprijini mixtura în timpul compactării. Este însă de preferat realizarea unei pene de mixtură cu panta de 0,5%, care se înlătură la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă. 6.5.17. Straturile succesive (de bază, de legătură, de uzură) nu se vor opri în acelaşi profil transversal, ci decalat cu minimum 15 – 20 cm.

6.6. Compactarea

6.6.1. Consideraţii generale

Page 149: Descriere Pod Arad

în timp sub efectul compactării datorată sarcinilor din trafic.6.6.1.6. Principial operaţia de compactare se desfăşoară în linie dreaptă, schimbările de bandă de cilindrare făcându-se pe mixtura compactată unde cilindrul compresor nu mai lasă urme, fără a se îndepărta însă nejustificat de punctul de aşternere.6.6.1.7. În toate cazurile cilindrarea trebuie făcută într-o singură repriză pentru a se realiza compactitatea prescrisă în cât mai scurt timp, respectiv pe mixtura la temperatura optimă (tabelul 1). La aşternere se verifică frecvent temperatura de răspândire pentru a putea fi dirijat în mod eficient regimul de compactare.

6.6.2.3. Se face, apoi, diagrama număr de treceri – grad de compactare. Ca număr optim de treceri se stabileşte cel pentru care gradul de compactare este de minim 96%. Acest număr de treceri se aplică apoi la execuţie, fiind totuşi continuu verificat de către laborantul de şantier sau de către maistrul de la aşternere. El nu trebuie să fie în nici un caz inferior numărului indicat în tabelul 2, în funcţie de atelierul de compactare.

Tabel 2NUMĂR MINIM DE TRECERI ÎN FUNCŢIE DE ATELIERUL DE COMPACTARE

Tipul stratului

Ateliere de compactareA B

Compactor cu pneuri

de 160 kN

Compactor cu rulouri

netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Număr de treceri minimeStrat de uzură 10 4 12

Strat de legătură

12 4 14

6.6.2.4. Atelierul de compactare al S.C. CONFORT S.A. pentru mixturile la cald este alcătuit în general din cilindri compactori cu rulouri netede de 8 – 14 t.

6.6.2. Stabilirea numărului de treceri al cilindrilor compactori pentru fiecare punct de lucru

6.6.2.1. La deschiderea şantierului se va executa un tronson experimental cu mixtura proaspătă, care se aşterne şi se compactează cu utilajele existente, în scopul verificării numărului de treceri necesar pentru realizarea compactării prescrise, dat fiind că aceasta depinde în mod direct şi de natura şi compoziţia mixturii. Din mixtura respectivă se vor preleva probe pentru confecţionarea în laborator de epruvete cilindrice tip Marshall cu determinarea densităţii aparente a acestora.6.6.2.2. După un anumit număr de treceri ale cilindrilor compactori de pe tronsonul executat se vor preleva, după răcirea mixturii (de obicei la 24 ore de la compactare), carote intacte (20 x 20 cm sau carote cilindrice cu diametrul de 100 mm) pe care se determină în laborator densitatea aparentă şi apoi gradul de compactare realizat prin raportarea densităţii aparente a mixturii din stratul compactat la densitatea aparentă a epruvetelor cilindrice tip Marshall.

Page 150: Descriere Pod Arad

6.6.3 .Tehnologia de compactare

6.6.3.1. Mixtura se compactează în cel mai scurt timp după aşternere pentru a beneficia de avantajele cilindrării la temperatura optimă.6.6.3.2. În cazul în care mixtura se acumulează în faţa roţilor împinse, se recomandă atacarea mixturii aşternute, pentru compactare, cu rulourile motoare.6.6.3.3. Compactarea se face în lungul drumului de la margine spre ax. Fiecare cursă a compactorului se va suprapune lateral cu minim 10 cm peste cea precedentă.6.6.3.4. Pe sectoarele cu pantă transversală unică compactarea se va executa de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată. În cazurile excepţionale în care se impune compactarea pe vreme umedă se va începe de la marginea mai ridicată spre cea joasă.6.6.3.5. În cazul în care se lucrează pe jumătate din lăţimea căii, la începerea lucrului pe a doua jumătate, marginea stratului de mixtură gata executată se amorsează şi se începe compactarea de la rostul longitudinal. Aceleaşi măsuri se vor lua şi la reluarea lucrului după o întrerupere.6.6.3.6. Rosturile de lucru ale straturilor suprapuse se decalează cu cel puţin 10 cm unele faţă de altele.6.6.3.7. Compactorii execută treceri lungi, astfel încât numărul de opriri să fie cât mai redus. Primele treceri se efectuează cu viteze mai mici 2 – 4 km/h, iar trecerile următoare cu viteză mai mare 4 – 6 km/h. Nu trebuie depăşită viteza de 6 km/h, deoarece se pot produce smulgeri ale stratului de mixtură.6.6.3.8. Inversările de mers şi schimbările de direcţie sunt efectuate progresiv, fără şocuri, pentru evitarea văluririi în faţa cilindrilor compactori. Opririle în lungul drumului sunt făcute astfel încât să fie decalate unele de altele.6.6.3.9. Micile denivelări care apar în suprafaţă se corectează imediat prin adăugarea de mixtură, nivelare cu grebla şi verificare cu şablonul după prima cursă a cilindrului compactor.6.6.3.10. În lungul bordurilor, în lungul gurilor de scurgere sau în alte locuri inaccesibile cilindrilor, compactarea se face cu ajutorul unor cilindri compactori mici sau a maiurilor calde; în aceste cazuri trebuie să se acorde o atenţie deosebită realizării etanşeităţii rosturilor dintre aceste lucrări şi îmbrăcăminte, inclusiv prin amorsare înainte de aşternere.6.6.3.11. Evitarea aderării mixturii calde de tamburii metalici ai cilindrilor cu rulouri netede se face prin udarea lor cu apă, acestea trebuind să fie dotate cu sistem automat de stropire.6.6.3.12. După primele treceri ale cilindrului compactor (minim 4 treceri) se verifică cu şablonul şi dreptarul uniformitatea şi profilul suprafeţei, după care se fac corecturile necesare, urmărindu-se o acroşare corespunzătoare a mixturii nou aşternute cu mixtura existentă şi continuându-se compactarea. După faza a doua a compactării ( minim 14 treceri) se verifică iarăşi uniformitatea şi profilul suprafeţei conform pct. 13, procedându-se la eventuale completări şi remedieri urmate de o nouă compactare.6.6.3.13. Pe mixtura compactată nu se admite nici un fel de circulaţie înainte de răcirea stratului (4 – 6 ore, în funcţie de temperatura atmosferică).

Page 151: Descriere Pod Arad

6.6.3.14. Pe toată perioada de lucru zona respectivă este semnalizată corespunzător (cu panouri avertizoare, bariere şi limitare de viteză) până la permiterea traficului.

6.7. Tratarea suprafeţei stratului de rulare

6.7.1. După compactarea stratului de rulare se procedează la închiderea porilor suprafeţei şi la protecţia acesteia sub circulaţie în primele ore prin răspândirea de 2 … 3 kg/m2 nisip sort 0 – 4, bitumat cu 2…3% bitum, urmată de cilindrare. Excepţie fac betoanele asfaltice rugoase. Se utilizează nisipul de concasare.6.7.2. Pentru sectoarele cu îmbrăcăminte poroasă, precum şi pentru cele care se execută după 1 octombrie sau executate înainte de această dată în zone umbrite, cu umiditate excesivă sau cu trafic foarte redus, se procedează la închiderea suprafeţei, cu aprobarea organelor de specialitate ale beneficiarului. Închiderea suprafeţei constă dintr-o badijonare cu 0,5 kg/m2 bitum şi răspândirea de 3 … 5 kg/m2 nisip. Pentru badijonare se utilizează de preferinţă emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.6.7.3. În perioada de garanţie a îmbrăcămintei, toate defecţiunile ce eventual apar se remediază de către constructor dacă acestea sunt datorate execuţiei deficitare.

6.8. Verificarea şi controlul execuţiei lucrărilor

Pe perioada efectuării lucrărilor şi după execuţia stratului se verifică de către responsabilul punctului de lucru şi de către laborator (central şi / sau de staţie):6.8.1. Pregătirea corespunzătoare a stratului suport.6.8.2. Temperatura mixturii la aşternere şi compactare.6.8.3. Efectuarea operaţiei de aşternere şi compactare, conform prevederilor caietului de sarcini, standardelor de profil (SR 174 sau SR 7970) şi prezentei proceduri.6.8.4. Tratarea corectă a rosturilor de lucru şi din ax (tăiere, curăţare, amorsare).6.8.5. Efectuarea numărului prescris de treceri ale compactoarelor şi verificarea densităţii aparente a stratului executat astfel încât să se respecte prescripţiile din tabelul 3. Aceste verificări se efectuează prin prelevarea a două carote cilindrice sau a două plăci de minim 40 x 40 cm pentru fiecare 7000 m2 suprafaţă executată. Aceste probe se prelevează în prezenţa delegatului executantului şi a beneficiarului la minim 20 zile de la darea în circulaţie, la aproximativ 1 m de la marginea îmbrăcămintei, încheindu-se un proces verbal. Punctele care se stabilesc pentru prelevarea carotelor vor fi astfel alese încât să reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcămintei executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare care vor purta o menţiune specială.

Carotele astfel prelevate sunt analizate în laborator conform STAS 1338/2 –

Page 152: Descriere Pod Arad

87 procedându-se la:- urmărirea vizuală a aspectului suprafeţei, a numărului de straturi şi a aderenţei

dintre acestea;- separarea pe straturi componente;- măsurarea grosimii straturilor;- extragerea de plăcuţe netulburare pentru determinarea densităţii aparente,

absorbţiei de apă şi umflării după 28 zile imersie în apă;- omogenizarea prin încălzire şi amestecare a restului mixturii din carote şi

determinarea compoziţiei (conţinut de bitum şi curba granulometrică a agregatului natural) precum şi a caracteristicilor fizico–mecanice ale mixturii (obligatoriu densitatea aparentă pe epruvete confecţionate în laborator pentru determinarea gradului de compactare şi apoi celelalte caracteristici în funcţie de cantitatea de mixtură din carote ex. rezistenţa la compresiune, stabilitatea la 60 0C etc.). De menţionat că în cazul prelevării de carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, stabilitatea Marshall şi fluajul se pot determina direct pe carote.

Tabel 3

CARACTERISTICILE STRATULUI BITUMINOS DUPĂ EXECUŢIE

Tipul mixturii asfalticeDensitatea aparentă

(kg/m3), min.

Absorbţie de apă

(% vol.)

Grad de compactare

(%), min.BA 8

BA 16 2300 1,5-5 96

BAD 25BADPC 25BADPS 25

2200 1,5-6 96

Anrobate bituminoasetip AB 1 pentru strat de

bază2150 2-10 96

Anrobate bituminoase tip AB 2 pentru strat de

bază2150 2-10 96

NOTĂ: Absorbţia de apă se determină pe plăcuţe netulburate extrase din strat sau din carote, conform STAS 1338/2-87; gradul de compactare este o mărime relativă care defineşte eficacitatea compactării şi se obţine prin raportarea densităţii aparente a mixturii compactate (determinată direct cu gama-densimetru sau pe plăcuţe conform STAS 1338/2-87) la densitatea aparentă determinată în condiţii standard pe epruvete cilindrice tip Marshall confecţionate în laborator, din aceeaşi mixtură.

Page 153: Descriere Pod Arad

6.8.6. Realizarea stratului bituminos la cotele prevăzute în proiect (grosime, profil longitudinal, profil transversal) şi a uniformităţii şi rugozităţii suprafeţei stratului de rulare. Verificarea acestor caracteristici se efectuează conform prevederilor SR 174-2/1997 pct. 3.4, după cum urmează:

Verificarea uniformităţii suprafeţei stratului de rulare.După executarea îmbrăcămintei bituminoase, verificarea uniformităţii suprafeţei

de rulare se face:- în profil longitudinal;- în profil transversal;Măsurarea uniformităţii suprafeţei de rulare în profil longitudinal se face utilizând de regulă dreptarul, dar se mai poate folosi: aparatul VIAGRAF, profilograful, analizorul de profil longitudinal, sau aparatura topografică

a) Uniformitatea suprafeţei în profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 m lungime, construit dintr-un material uşor, dar nedeformabil şi o pană gradată de 20 cm lungime şi maxim 30 mm lăţime, cu înclinaţia de 1/10. Faţa înclinată a penei are gradaţii corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm.

Măsurătorile se efectuează în lungul axei drumului (la 10 cm de ax) şi pe două generatoare situate la 1 m de marginea părţii carosabile. Denivelările profilului longitudinal se măsoară în mm prin introducerea penei gradate între dreptar şi suprafaţa îmbrăcămintei şi se înscriu într-un carnet ale cărui formulare sunt de tipul celui din tabelul 4 (cu exemplificări).

Tabel 4

Profilul Poziţia kmDenivelări (mm)

Suprafaţa (m2)Stânga Axa Dreapta

18 12+252 3 2 0 0,919 13+510 0 1 0 1,220 12+175 2 4 2 3,2

Suprafaţa denivelată se măsoară înmulţind lungimea denivelării măsurate sub dreptar cu o lăţime egală cu o treime din lăţimea îmbrăcămintei.

O suprafaţă de rulare se consideră corespunzătoare în profil longitudinal când numărul profilurilor în care denivelările măsurate depăşesc denivelările maxime admise (tabelul 5) este sub 5% din numărul profilurilor măsurate, iar aceste denivelări nu sunt continue.

Tabel 5

Tipul mixturii asfaltice din stratul de uzură

Denivelări maxime admise în lungul drumului

sau străzii sub dreptarul de 3 m

Page 154: Descriere Pod Arad

(mm)BA 8, BA 16, BAR 16, BA 25,

pe strat de legătură, aşternută:

- mecanizat;- manual.

57

BA 8, BA 16, BAR 16, BA 25, fără strat de legătură.

7

OBSERVAŢIE: la străzi, în zona rigolei, valorile din tabel se reduc cu 50%.

b) Măsurarea profilului longitudinal cu ajutorul aparaturii topografice O verificare de mare precizie a profilului longitudinal al drumului se poate face utilizând aparatura topografică (nivela sau teodolit şi mira). Măsurarea cotelor profilului longitudinal se face în lungul axei pentru drumuri şi în axă şi rigole pentru străzi. Măsurătorile efectuate după terminarea lucrărilor reprezintă profilul longitudinal al drumului respectiv.Precizia măsurătorilor este de regulă de + 1 mm.Măsurarea profilului transversal al drumului se poate face cu ajutorul şablonului şi a penei gradate, sau cu transverso-profilograful

Regularitatea suprafeţei de rulare în profil transversal se verifică de obicei cu un şablon rigid, având forma profilului prevăzut în proiect şi lungimea totală cu lăţimea îmbrăcămintei.

Şablonul se aşează pe două suporturi (tacheţi) amplasate pe marginea îmbrăcămintei. Suportul de la un capăt al şablonului are 4 cm grosime, iar celălalt are o grosime variabilă sub formă de pană (în trepte), pentru asigurarea poziţiei orizontale a şablonului. Pentru măsurarea denivelărilor se foloseşte o pană gradată având lungimea de 30 cm, grosimea de max. 3 cm şi înălţimea la cele două capete de 1,5 şi respectiv 9 cm. Gradaţiile corespund diferenţelor de înălţime de 1 mm.

Măsurătorile se fac în axa drumului şi la distanţele de 1 m şi 2 m de la marginea îmbrăcămintei.

Verificările se efectuează în dreptul profilurilor transversale fixate prin proiect şi între acestea, la cererea comisiei de recepţie.

Rezultatele citirilor se înscriu într-un tabel de tipul tabelului 6 (cu exemplificări).

Tabel 6Punctul Poziţia Citiri sub şablon (mm)

Stânga Ax Dreapta0 m 1 m 2 m 0 m 1 m 2 m

16 12+500 40 35 45 40 15 60 4517 12+500 40 45 50 56 50 50 40

Page 155: Descriere Pod Arad

18 12+600 40 35 30 23 30 30 40

Diferenţa dintre două citiri alăturate (în mm) raportată la distanţa dintre acestea (în mm) nu trebuie să depăşească abaterea limită la panta profilului transversal prevăzută de prescripţii (5 mm / m pentru drumuri şi 2,5 mm / m la străzi cu mai mult de două benzi unidirecţionale).

Verificarea profilurilor transversale în pantă unică (în curbe) se face cu un dreptar în locul şablonului.

Se consideră suprafaţă bună de rulare atunci când nu se depăşesc abaterile admise la panta profilului transversal în maximum 10% din punctele măsurate în toate profilurile transversale.

a) Metoda înălţimii de nisipMetoda constă în întinderea pe suprafaţa de rulare a drumului a unui volum

cunoscut (25 cm3) de nisip monogranular 0,16 …0,315 mm. Nisipul umple adânciturile îmbrăcămintei până la nivelul asperităţilor, repartizându-se pe o suprafaţă geometrică regulată, care se măsoară. Înălţimea de nisip (Hs) se calculează cu relaţia:

Hs = Volumul de nisip / suprafaţa de nisip (mm2)În tabelul 7 sunt prezentate valorile recomandate pentru înălţimea de nisip

Hs, corelate cu starea suprafeţei de rulare.Tabel 7

Înălţimea de nisip Hs ( mm ) Aprecierea suprafeţei de rulare a drumului < 0.2 Textură foarte fină, neindicată

0.2 … 0.4 Textură fină, indicată pentru V < 80 km/h0.4 … 0.8 Textură medie, indicată pentru 80 < V < 130 km/h0.8 … 1,2 Textură grosieră, indicată pentru V > 120 km/h

> 1.2Textură foarte grosieră, indicată pentru zone

periculoase

b) Determinarea coeficientului de frecare cu ajutorul aparatului tip pendul SRT

Cu ajutorul aparatului tip pendul SRT se măsoară rezistenţa la alunecare între o plăcuţă de încercare şi suprafaţa stratului de rulare, încercarea se poate efectua „in situ” sau în laborator, pe carote sub formă de plăci cu dimensiunile de 15 x 20 cm. Rezultatele se exprimă în unităţi SRT.

Aparatul se compune dintr-un pendul cu masa M care este lăsat să cadă de la o anumită înălţime H. Placa de cauciuc prinsă de capul pendulului freacă suprafaţa de măsurat pe o lungime L, apoi pendulul se ridică sub efectul energiei reziduale la o înălţime h. Energia potenţială de pornire este Mh , iar energia absorbită prin frecare este diferenţa dintre cele două valori, deci M (H – h). Energia absorbită

Page 156: Descriere Pod Arad

prin frecare depinde de coeficientul de frecare K al suprafeţei încercate şi de lungimea pe care s-a produs frecarea. Cu aceste date se scrie relaţia:

K = M (H – h) / PL în care:

K = coeficientul de frecare;M = masa pendulului;H = înălţimea iniţială de cădere;h = înălţimea de ridicare;P = presiunea exercitată de cauciuc pe suprafaţă;L = lungimea pe care se produce frecarea.

M, P şi L sunt constante de etalonare a aparatului, H este dat prin construcţie, iar h se determină pe scala gradată a aparatului.

Pentru efectuarea măsurătorii, pe suprafaţa de încercare se toarnă apa, excesul îndepărtându-se cu o pensulă. Se aduce acul indicator în poziţia de repaus a braţului pendulului, se dă drumul pendulului care efectuează o oscilaţie, antrenând şi acul indicator până în dreptul unei gradaţii de pe scală. Se citeşte valoarea indicată, care este exprimată în unităţi SRT. Se fac mai multe citiri, udându-se atât suprafaţa de măsurat, cât şi placa de cauciuc, după fiecare măsurătoare.

În funcţie de starea suprafeţei, în tabelul 8 sunt date aprecierile valorilor rezistenţei la alunecare măsurate cu aparatul tip pendul SRT.

Tabel 8Valori SRT Caracterizarea suprafeţei de rulare

> 65 Suprafaţă foarte bună, satisface condiţiile traficului intens55 – 65 Suprafaţă bună, satisface condiţiile traficului mijlociu

45 – 55Suprafaţă satisfăcătoare, numai pentru trafic redus şi suprafaţă uscată

< 45 Suprafaţă mediocră, pericol de derapare

6.8.7. Verificarea gradului de compactare al îmbrăcămintii bituminoaseVerificarea gradului de compactare se efectuează prin încercări de laborator

pe epruvete formate din probe intacte (pe fiecare strat în parte), prelevate din îmbrăcăminte, prin determinarea densităţii aparente pe plăcuţe şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică prelevată de la aşternere (înainte de precompactare), densitate determinată pe epruvete Marshall în condiţiile STAS 1338 / 2 – 87.

Page 157: Descriere Pod Arad

7. RAPOARTE SI ÎNREGISTRĂRI

7.1. Se vor înregistra în documentele tipizate determinările efectuate asupra:

agregatelor naturale; cimentului; compoziţiei amestecului preparat; caracteristicilor de compactare Proctor modificat; caracteristicilor amestecului preparat:

- umidităţii;

- densitatea în stare uscată a stratului compactat;

- rezistenţele mecanice determinate pe epruvetele preparate din amestec

Lucrarile din cadrul proiectului se vor executa in conformitate cu normele de protectaia muncii,

si PSI, standardele de asigurarea calitatii si standardele de protectia mediului.

OFERTANT