licenta- pod metalic

122
Reabilitare Pod Coseri – Comuna Negresti – Judetul Neamt Negara Ionel CAPITOLUL V. CALCULUL SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI CU SECTIUNE COMPUSA OTEL-BETON 1

Upload: john89

Post on 08-Nov-2015

232 views

Category:

Documents


26 download

DESCRIPTION

Reabilitarea suprastructurii unui pod metalic

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI IAI

Reabilitare Pod Coseri Comuna Negresti Judetul Neamt Negara Ionel

CAPITOLUL V. CALCULUL SUPRASTRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI CU SECTIUNE COMPUSA OTEL-BETON

1. TEMA DE PROIECTARE

S se proiecteze suprastructura metalic a unui pod pentru osea cunoscnd urmtoarele elemente eseniale: suprastructura este simplu rezemat i are deschiderea de calcul de L=24,25; elementele principale de rezistan ale suprastructurii sunt grinzi cu inima plina simplu rezemate; limea suprastructurii va corespunde la dou benzi de circulaie cu limea unei benzi de 2,50m (drum comunal); ncrcrile utile din convoaie la care se dimensioneaz suprastructura sunt cuprinse n clasa E (A13, ) de ncrcare; suprastructura se realizeaz din oel OL 52 imbinarile de uzina si santier se vor realiza prin sudura;

Dispozitie generala a podului.

Dispozitia generala a podului este aratata in figura 1. ( elevatie generala) si figura 2. ( sectiunea transversala a suprastructurii).

Latimea suprastructurii - - rezulta conform STAS 2924-91 Poduri de sosea. Gabarite si a notatiilor din figura 2. latimea benzii de circulatie;

Rezulta:

- latimea partii carosabile;

latimea suprastructurii podului.

Celelalte dimensiuni vor rezulta in urma dimensionarii elementelor component ale suprastructurii.

Dispozitie constructive si calculul parapetului pietenalDipozitie constructive a parapetului pietonal Parapetul pietonal se va realize pentru fiecare travee sip e lungimea zidurilor intoarce ale culeelor. Consideran lungimea zidurilor intoarse ale culeelor de 5,00m dispozitia parapetului pietonal pe culee sip e prima deschidere va rezulta din conditia ca lungimea unui panou sa fie :

Pe culee, daca se pozeaza axul stalpilor de parapet extremi la 200mm de marginea zidului intors si se considere doua panouri de parapet

Pe lungimea unei suprastructuri, daca se pozeaza axul stalpilor de parapet extremi la 220mm de capatul tablierului si se considera un numar de 17 panorui de parapet:

Nota:1. Lungimea panoruilor de parapet a rezultat prin incercari, impunand distant de la axul stalpilor de parapet extremi pana la capatul tablierului si numarul de panouri astfel incat sa rezulte o lungime a acestora (multiplu de 10mm) si cuprinsa limitele precizate anterior.

PAG40 desen

Dispozitia constructive a parapetului pietonal si dimensiunile elementelor componenete sunt prezentate in figura urmatoare.

5.2 DISPOZITIA CONSTRUCTIVA SI CALCULUL PARAPETULUI PIETONAL

5.2.2 Calculul parapetului pietonal

5.2.2.1. Calculul mainii curente

Mana curenta se considera simplu rezemata pe stalpii de parapet(considerarea mainii curente continua pe stalpii de parapet face calculul mai complicat iar eforturile sectionale sunt mai mici). Mana curenta a parapetului pietonal se calculeaza in doua ipoteze:

Ipoteza I mana curenta este actionata de greutatea proprie si o forta concentrata verticala P=1200N (STAS 1545-89).

Ipoteza II-mana curenta este actionata de greutatea proprie si de o forta orizontala uniform distribuita p=1500N/ml

5.2.2.2.Calculul stalpului de parapet

a)Verificarea sectiunii stalpului de parapet

Stalpul parapetului pietonal este un stalp incastrat in lisa parapetului si liber la celalalt capat.Se calculeaza in doua ipoteze de incarcare:

Ipoteza I- stalpul de parapet este actionat de greutatea proprie a mainii curente a riglei inferioare,a umpluturii de pe lungimea unui panou de parapet si greutatea sa proprie si o forta concentrate vertical P=1200N

-Greutatea mainii curente 51,8x2,00=104N-Greutatea riglei inferioare 51,8x2,00=104N -Greutatea umpluturii parapetului 15x0,005x0,03x0,79x78500=140N-Greutate proprie stalp 51,8x1,041=54N

G=104N+104N+140N+54N=402NN=G+P=402+1200=1602N

Ipoteza II- stalpul de parapet este actionat de o forta verticala G si de o forta orizontala concentrata H reprezentand rezultanta impingerii oamenilor in parapet (p=1500N/ml)pe lungimea unui panou de parapet.

G=402N

Deoarece stalpul de parapet nu verifica conditia de rezistenta in ipoteza a II-a de incarare, configuratia parapetului se modifica realizand fiecare stalp de parapet din doua tevi .Eforturile sectionale se considera cele stabilite mai sus, modificarile pentru noua dispozitie a parapetului fiind nesemnificative.Se recalculeaza caracteristicile sectionale:

b)Verificarea sudurii de prindere a stalpului de parapet

Incastrarea stalpului de parapet in lisa se face prin sudarea acestuia de placa metalica inglobata in beton.Imbinarea sudata se realizeaza cu sudura de colt dispusa pe conturul stalpului cu grosimea de calcul a=4mm.

DESEN

5.3 ALCATUIREA SI CALCULUL PLATELAJULUI CAII

DESEn5.3.2. Dimensionarea platelajului caii

Platelajul caii se considera,din punct de vedere static,o dala cu console simplu rezemata pe grinzile principale.Dimensionarea dalei consta in determinarea eforturilor sectionale (M,T) date de incarcarile permanente si utile si determinarea necesarului de armature dispusa pe sectiunea de calcul a placii.

5.3.2.1. Eforturi sectionale din incarcari permanente

Greutatea lisei

-greutatea lisei

0,50x0,25x25000x1,1=3438N/ml

-greutatea mainii curente5,18(kg/ml)x1,1=57N/ml

-greutatea riglei inferioare5,18(kg/ml)x1,1=57N/ml

-greutatea stalpului de parapet

-greutatea umpluturilor

Greutatea trotuarului

Greutatea sistemului rutier-greutatea sapei de egalizare0,02x1,0x24000x1,5=720N/ml

-greutatea hidroizolatiei0,01x1,0x15000x1,5=225N/ml

-greutatea sapei de protectie0,04x1,0x24000x1,5=1440N/ml

-greutatea betonului asfaltic0,07x1,0x24000x1,5=2520

Greutatea dalei platelajului

Se determina momentul incovoietor in sectiunile 1-1 si 2-2, iar forta taietoare in sectiunile 1-1 si 3-3.

Pentru determinarea momentului incovoietor in sectiunea 2-2 se determina reactiunea din reazemul placii:

5.3.2.2. Eforturi sectionale din incarcari utile

Incarcarile transmise prin rotile vehiculelor rutiere se considera repartizate prin plane inclinate la pana in axa mediana a dalei platelajului.

DESEN

a)Eforturi sectionale din actiunea convoiului de autocamioane A13:-Reazem dala

DESEN

Deoarece (distanta intre osiile spate ale autocamionului A13)din conditia de nesuprapunere a efectelor ale celor doua roti spate ale autocamionului se limiteaza la

-Camp dalaDESEN

Latimea activa a placii, in deschiderea acesteia, care preia incarcarile date de rotile spate ale autocamioanelor (fig.) va fi :

-cand roata calca pe reazemul placii:

dar cel putin

-cand roata calca in mijlocul deschiderii placii:

,dar cel putin

Momentul incovoietor in sectiunea 2-2 a dalei pentru o latime de 1,00m a acesteia va fi(fig):

Pentru determinarea fortei taietoare maxime din actiunea convoiului de autocamioane in sectiunea 3-3 , acesta se pozitioneaza conform fig...Latimea activa de placa, din aceleasi considerente ca si in cazul momentului incovoietor, va fi:

DESEN

b)Eforturi sectionale din actiuniea convoiului de vehicule speciale -Reazem dalaDESEN

Latimea activa a placii in consola care preia incarcarea data de roata vehicului speicla are aceeasi valoare ca si pentru autocamionul ,dar din conditia de nesuprapunere a efectelor a doua roti alaturate ale vehiculului se limiteaza la .Momentul incovoietor in sectiunea 1-1 a dalei pentru o latime de 1,00m a acesteia va fi:

-camp dalaDESEN

Latimea activa a placii, in deschiderea acesteia, care preia incarcarile date de rotile vehicului are aceiasi valoare ca in cazul autocamioanelor dar din conditia de nesuprapunere a efectelor a doua roti ale vehiculului se considera:

Momentul incovoietor in sectiunea 2-2 a dalei pentru o latime de 1,00m a acesteia va fi:

Pentru determinarea fortei taietoare maxime din actiunea vehiculului special in sectiunea 3-3, acesta se pozitioneaza conform fig. de mai jos.DESEN

Table 1Incarcare

Ef.sectional Permanente

Ef.sectionale totale

-12914,53-31590-4822761141

-6285,0012260760554116322

2129561340,7391666112961

1611635569,0086641102757

5.3.2.3. Dimensionarea armaturii platelajului caiiDESEN

a-acoperirea cu beton a armaturii;

-diametrul armaturii de rezistenta;

Numar bare necunoscute =

Aa nec=1570Sectiunea 2-2

M=116322N

DESEN

5.3.2.4. Verificarea sectiunilor la forta taietoare

a)Sectiunea 1-1

-rezistenta de calcul la intindere a betonului din dala(1,25)

-valoarea de baza a rezistentei de calcul la intinderem=1 coeficient al conditiilor de lucru cand incarcarile de lunga durata nu depaseste 50% din incarcarile totale

b)Sectiunea 3-3

Concluzia este ca betonul dalei in sectiunile 1-1 si 3-3 poate prelua fortele taietoare corespunzatoare nefiind necesara armatura inclinata.La detaliile de armare ale dalei se va prevedea armatura inclinata dispusa constructiv.

ALCATUIREA SI CALCULUL GRINZILOR PRINCIPALE

5.4.1. Evaluarea incarcarilor care solicita grinzile principale

Incarcarile care solicita grinzile principale se grupeaza functie de etapele tehnologice de realizare a structurii compuse otel-beton.

Incarcari permanente etapa a I-a

-Greutatea dalei platelajului

-Greutatea mortarului de poza de sub dalele prefabricate

-Greutatea grinzii metalice

-Greutatea contravantuirilor,rigidizarilor,guseelor,etc

Incarcari permanente etapa a II-a

-Greutatea lisei parapetului

-Greutatea parapetuluigreutatea mainii curente51,8N/ml

greutatea riglei inferioare51,8N/ml

greutatea stalpului de parapet

greutatea umpluturilor

-Greutatea trotuarului=greutate bordura=1200N/ml-Greutatea sistemului rutier:greutatea sapei de egalizare=2700N/ml

greutatea hidroizolatiei0,01x2,50x1500=375N/ml

greutatea sapei de protectie0,04x2,50x2400=2400N/ml

greutatea betonului asfaltic0,07x2,50x2400=4200N/ml

Incarcari utile

Pentru incarcarile utile ()se determina printr-o operatie de repartitie transversala reactiunile pe care le produc asupra grinzilor principale,cu care mai departe se calculeaza eforturile sectionale moment incovoietor si forta taietoare.

Reactiuni din

-Reactiuni din

In cazul vehiculului distanta de la marginea rosii vecine bordurii pana la acesta este de 25cm..DESEN

5.4.2. Calculul eforturilor sectionale maxime in grinzile principale

Moment incovoietor maxim

-Incarcari permanente:

-Incarcari utile:

DESEN

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:

Unde:

Se va determina spre comparatie si momentul incovoietor maxim maximorum.Incarcarile care se iau in considerare pentru determinarea momentului incovoietor maxim maximorum sunt cele prezentate in figura de mai sus,acestea trebuind sa fie pozitionate conform teoriei momentului incovoietor maxim maximorum.

DESEN

Se observa ca in aceasta dispozitie a incarcarilor fortele reprezantate raman la fel . DESEN

DESEN

Forta taietoare maxima-Incarcari permanente:

-Incarcari utile:

;DESEN

DESEN

Table 2 Incarcari

Ef.sectionalePermanente

II

II

IIEf.sectionaleTotale

III

M[Nxm]33593091227580,46148671218435226521233593073148209

T[N]571250208750272727338181170950571250546931

Coeficientul de incarcare dinamica pentru convoiul de autocamioane ;

5.4.3. Predimensionarea sectiunii grinzilor compuse otel-beton

Predimensionarea sectiunii grinzii metalice

Se utilizeaza relatii de predimensionare:

Coeficientii se determina functie de raportul din tabel

0,10,9652,100,3250,8400,945

0,20,9622,200,3300,8800,990

0,30,9412,300,3450,9201,035

0,40,9292,400,3600,9601,080

0,50,9182,500,3751,001,125

Deoarece raportul depaseste valoare limita 0,5 din tabel coeficientii din relatiile de predimensionare se considera pentru valoarea 0,5.

Cu ariile de mai sus se determina dimensiunile talpilor si inimii grinzii principale.

Se impune: .

Se redimensioneaza impunand :

Sectiunea talpii inferioare a grinzii in zona de la mijlocul deschiderii se realizeaza din doua platbenzi suprapuse sudate deoarece o singura platbanda ar rezulta cu grosime foarte mare,ceea ce nu este indicat in cazul elementelor imbinate prin sudura.

Predimensionarea sectiunii dalei din beton

Grosimea dalei din beton a fost stabilita in urma dimensionarii acesteia din conditia de a prelua incarcarile transmise de cale.Latimea reala a dalei care revine unei grinzi principale este 5,50m(nu s-a considerat in aceasta latime lisa parapetului pietonal).Pentru calculul caracteristicilor sectionale ale sectiunii compuse otel-beton se considera o grosime medie a dalei de 20,5cm.

DESEN!!!

Pentru grinzi simplu rezemateLatimea activa de dala in camp

Latimea activa de dala pentru reazem

Latimile de conlucrare si se determina functie de respectiv cu valori diferite pentru campul grinzii principale si reazemul acesteia.

-campul grinzii:

=>Latimea

-reazemul grinzii:

Lungimea de grinda pe care se face trecerea de la la este:

Variatia latimii de conlucrare a dalei din beton cu grinda metalica in lungul acesteia este prezentata in fig.....

DESEN

5.4.4. Verificarea sectiunii predimensionate5.4.4.1. Verificarea de rezistentaa)Verificarea eforturilor unitare normale maxime

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a I-a

DESEN!!!

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a II-a

DESEN!!!

Caracteristicele sectionale ale sectiunii de beton se determina fara a lua in considerare aportul vutei.

Pentru determinarea caracteristicilor sectionale ale sectiunii compuse grinda metalica-dala de beton se considera coeficientul de echivalenta pentru un modul de deformatie determinat de relatia:

considerand ca intre dala si grinda conlucrarea se realizeaza la 60 de zile de la turnarea betonului din dala.

pentru lucrabilitatea a betonului proaspat.

pentru beton clasa C25/30.

Eforturi unitare normale din incarcari utile etapa a II-a

DESEN!!!!

Eforturi unitare normale din contractia betonului

DESEN!!!

- caracteristica finala a curgerii lente(valoarea corespunzatoare consumarii totale a fenomenului de curgere lenta );

Starea de eforturi produsa de contractia betonului este data de forta de intindere care actioneaza in centrul de greutate al sectiunii dalei si apare ca urmare a faptului ca deformatiile din contractie ale betonului sunt impiedicate sa se produca liber de grinda metalica.

Forta produce in centrul de greutate al sectiunii compuse o forta de compresiune egala cu si un moment incovoietor

Eforturi unitare normale din variatii zilnice de temperatura

DESEN!!

Caracteristicile sectionale in cazul determinarii eforturilor unitare normale produse de variatiile zilnice de temperatura sunt cele considerate pentru calculul eforturilor unitare normale din incarcari utile,coeficientul de echivalenta fiind n=6,46.

Forta actioneaza in centrul de greutate al dalei din beton si produce in centrul de greutate G al sectiunii compuse o forta egala cu si de semn contrar si un moment incovoietor.

-Gruparea a I-a de incarcari:

-Gruparea a II-a de incarcari:

b)Variatia sectiunii transversale a grinzilor compuse otel-beton

Sectiunea grinzii compuse otel-beton a fost dimensionata functie de momentul incovoietor maxim, determinat pentru sectiunea de la mijlocul deschiderii grinzii, rezultand pentru grinda metalica alcatuirea si dimensiunile din fig..Pastrarea sectiunii transversale dimensionale pe toata lungimea grinzii este o solutie neeconomica deoarece in apropierea reazemelor unde momentele incovoietoare scad aceasta se poate reduce.

In-trun caz general, reducerea sectiunii transversale a grinzii metalice se poate realiza prin suprimarea celei de a doua platbenzi a talpii inferioare, prin reducerea dimensiunilor primei platbenzi a acesteia si prin reducerea grosimii inimii.

In cele ce urmeaza se va proceda la reducerea sectiunii transversale a grinzii metalice doar prin suprimarea celei de a doua platbenzi a talpii inferioare,In acest caz trebuie stabilit punctul teoretic in care se face trecerea de la sectiunea cu doua platbenzi la sectiunea cu o singura platbanda a talpii inferioare.Pentru sectiunile grinzilor metalice aceasta problema se rezolva printr-o constructie grafica unde se traseaza diagrama infasuratoare a momentelor incovoietoare maxime din grinda produse de incarcarile care solicita grinda peste care se suprapune diagrama momentelor capabile ale sectiunilor transversale cu care se doreste realizarea variatiei sectiunii grinzii.

Momentul incovoietor capabil al unei sectiuni compuse otel-beton este mai greu de determinat si in aceste conditii rezolvarea se face prin incercari.Se impune pozitia punctului teoretic in lungul grinzii unde se presupune ca se face modificarea sectiunii, se determina momentele incovoietoare produse de incarcarile permanente si utile, se determina diagramele de eforturi unitare normale considerand sectiunea transversala a grinzii cu talpa inferioara avand o singura platbanda, se calculeaza eforturile unitare normale totale si se compara cu cele admisibile.

In cazul in care conditia de rezistenta este indeplinita rezulta ca pozitia punctului ales pentru schimbarea de sectiune este corecta, daca nu se face o noua incercare.Se impune pozitia punctului de schimbare a sectiunii transversale a grinzii x=6,00m.-Incarcari permanenteDESEN!!

-Incarcari utileDESEN!!

Este indeplinita conditia:

Deci pozitia considerata este corespunzatoare momentului incovoietor maxim in sectiunea x=6,00m.

Aici am ramas

DESEN!!!

Aglomeratia cu oameni pe trotuare:

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a I-a

DESEN!!!!!

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a II-a

DESEN!!!

Eforturi unitare normale din incarcari utile etapa a II-a

DESEN

Eforturi unitare normale din contractia betonului

Eforturi unitare normale din variatii zilnice de temperatura

Caracteristicile sectionale pentru determinarea eforturilor unitare normale produse de variatiile zilnice de temperatura sunt cele considerate pentru calculul eforturilor unitare normale din incarcari utile.

DESEN!!!!

Eforturile unitare normale maxime vor fi:

-Gruparea a I-a de incarcari

-Gruparea a II-a de incarcari

Eforturile unitare normale maxime pe sectiunea grinzii compuse cu talpa inferioara cu o singura platbanda se verifica in raport cu rezistentele admisibile, deci punctul ales pentru schimbarea sectiunii transversale a grinzii metalice a fost corect ales.

c) Verificarea eforturilor unitare tangentiale

Deoarece eforturile unitare tangentiale sunt semnificative ca marime pe sectiunea grinzii metalice, se calculeaza valorile acestora produse de incarcarile permanente etapa I si din incarcari permanente si utile etapa a II-a in planele de lunecare corespunzatoare celor trei axe neutre si apoi se sumeaza efortul unitar tangential maxim produs de una din incarcari cu cele corespunzatoare produse de celelalte doua incarcari.

Eforturile tangentiale se calculeaza in sectiunea transversala de la reazemul grinzii principale unde forta taietoare are valoare maxima.Sectiunea grinzii metalice este cea cu o singura platbanda la talpa inferioara, iar sectiunea dalei este cea corespunzatoare unei latimi de conlucrare dala-grinda metalica .

Se determina caracteristicile sectionale ale sectiunii transversale a grinzii metalice si ale sectiunii transversale a sectiunii compuse otel-beton de pe reazem corespunzatoare coeficientului de echivalenta Pentru grinda metalica caracteristicile sectionale au fost calculate la pct. 3.5.4.1.2:

Caracteristici sectionale ale sectiunii compuse otel:beton:

DESEN

DESEN

Eforturi unitare tangentiale din incarcari permanente etapa a I-a

DESEN!

-momentul static al sectiunii care luneca in raport cu axa neutra

-momentul de inertie al intregii sectiuni a grinzii in raport cu axa neutra

Eforturi unitare tangentiale din incarcari permanente etapa a II-a

DESEN!!

Eforturi unitare tangentiale din incarcari utile etapa a II-a

DESEN!!!

Eforturi unitare tangentiale totale in cele trei sectiuni de lunecare consderate sunt:

d) Dimensionarea cordoanelor de sudura dintre talpile si inima grinzii metalice

Imbinarea dintre talpile si inima grinzii principale precum si imbinarea dintre platbenzile talpii inferioare se realizeaza cu sudura de colt.Dimensionarea acestora inseamna determinarea fortei de lunecare specifice maxime la nivelul cordoanelor de sudura si compararea acesteia cu forta de lunecare specifica capabila a sudurilor

Lunecarea specifica maxima din incarcari permanente etapa a I-a:

Lunecarea specifica maxima din incarcari permanente etapa a II-a

Lunecarea specifica totala va fi:

Grosimea coardelor de sudura dintre talpa superioara si inima grinzii poate fi adoptata in limitele:

Se adopta:

Lunecarea capabila a sudurii pe o lungime de 1mm va fi:

e) Verificarea eforturilor unitare echivalente

In punctele materiale ale inimii grinzii metalice apar ca urmare a actiunii simultane a momentului incovoietor si fortei taietoare eforturi unitare normale() si tangentiale(),a caror actiune suprapusa se poate inlocui cu un efort unitar echivalent().Eforturile unitare echivalente se determina avand drept criteriu de echivalenta intre cele doua stari de eforturi lucrul mecanic necesar schimbarii formei elementului solicitat.

Efortul unitar echivalent maxim se obtine atunci cand cele doua eforturi unitare si au valori maxime concomitent in acelasi punct si in acest caz se face verificarea in mai multe puncte cu valori compatibile ale eforturilor sectionale M si T(calculate in aceeasi sectiune a grinzii pentru aceiasi pozitie a incarcarilor utile).

Se considera sectiunea x=10,00m pentru care rezulta urmatoarele eforturi sectionale:

-Incarcari permanente

-Incarcari utile:

DESEN

DESEN

Eforturi unitare din incarcari permanente etapa a I-a:

Eforturi unitare din incarcari permanente etapa a II-a:

Eforturi unitare din incarcari utile etapa a II-a

Se determina eforturile unitare totale:

Eforturile unitare echivalente vor fi:

5.4.4.2. Verificari de stabilitatea)Verificarea sagetii(rigiditatea la incovoiere)

Pentru calcul sagetii grinzii se utilizeaza relatia:

Unde:

- momemntul incovoietor maxim din incarcarea pentru care se determina sageata grinzii;

- deschiderea grinzii;

- momentul de inertie al sectiunii grinzii de la mijlocul deschiderii;

- modulul de elasticitate al otelului

Sageata produsa de incarcarile permanente etapa a I-a:

Sageata produsa de incarcarile permanente etapa a II-a:

Sageata produsa de incarcarile utile etapa a II-a:

Verificarea sagetii:

Grinzile principale ale suprastructurii se prevad prin constructie cu o contrasageata a carei valoare se determina astfel:

b) Verificarea stabilitatii generale

Verificarea stabilitatii generale a grinzilor metalice sau verificarea la flambaj lateral al talpii comprimate a acestora se face,in cazul cand grinzile conlucreaza ca platelajul din beton armat,in faza de montaj,adica in situatia in care talpile superioare ale grinzilor metalice legate intre ele prin contravantuiri sunt solicitate de eforturile de compresiune date de incarcarile permanente din etapa a I-a pana in momentul asigurarii conlucrarii dala-grinzi.Dupa asigurarea conlucrarii dala grinzi flmabajul lateral al talpii comprimate nu mai este posibil,acesta fiind impiedicat de elementele de legatura(conectorii)dintre grinzi si dala.Se impune sistemul de contravantuiri orizontale ale grinzilor metalice conform figurii de mai jos.

DESEN!!

Verificarea la flambaj lateral se face conform SR 1911,98 stabilind daca efortul unitar de compresiune maxim in talpa comprimata intr-un panou delimitat de doua noduri de contravantuiri orizontale de la nivelul acesteia (Cv.O.T.S) satisface relatia:

Unde:

- momentul incovoietor maxim din panoul verificat dat de incarcarile care pot duce la pierderea stabilitatii generale;

- modulul de rezistenta brut al sectiunii transversale a grinzii pentru care s-a determinat ;

- coeficientul de flambaj corespunzator coeficientului de zveltete ;

- distanta dintre doua noduri consecutive ale contravantuirilor orizontale de la nivelul talpilor superioare care le fixeaza pe acestea impotriva deplasarii in plan orizontal(notata )

- raza de giratie a sectiunii transversale hasurate a grinzii in raport cu axa y y

DESEN

Verificarea cu relatia prezentata mai sus nu este necesara daca este indeplinita conditia:

In concluzie stabilitatea la flambaj lateral al talpii comprimate este asigurata.

c)Verificarea la valoare a inimii grinzilor principale

Pentru a impiedica voalarea inimii grinzii principale,se dispun rigidizari verticale bilaterale montate la distanta de 2,00m(in dreptul nodurilor contravantuirilor grinzilor)rezultand o impartire a inimii grinzilor in panouri cu dimensiunile conform figurii de mai jos.

DESEN

Verificarea stabilitatii la voalare a inimii grinzilor inseamna verificarea tuturor panourilor de inima formate,considerand pentru fiecare panou eforturile sectionale M si T corespunzatoare.

Verificarea se face conform SR 1911-98Se va verifica stabilitatea la voalare a panoului 3.

In cazul in care eforturile sectionale M si T la care se face verificarea la voalare a panoului considerat sunt maxime la cepetele panoului se pot considera in calcul valorile lor de la mijlocul deschiderii panoului dar nu mai putin decat valorile acestora din sectiunea situata la distanta de la capatul panoului unde valorile lor sunt maxime.Cele doua eforturi sectionale M si T trebuie sa fie compatibile,adica sa fie calculate pentru aceeasi dispozitie a incarcarilor utile care solicita grinda.

DESEN

Rezulta din cele precizate mai sus sectiunile in care se calculeaza eforturile sectionale M si T corespunzatoare panoului 3.

Eforturile sectionale se calculeaza din fiecare incarcare in parte cu care apoi se determina eforturile unitare normale si tangentiale la nivelul inimii grinzii.Fortele taietoare care solicita grinzile se considera ca sunt preluate in totalitate de inima grinzilor metalice astfel incat eforturile unitare tangentiale rezultate sunt considerate uniform distribuite pe sectiunea inimii.

Determinarea eforturilor sectionale

-Incarcari permanente:

-Incarcari utile:

DESEN

DESEN

Se determina in continuare eforturile unitare normale la fibrele extreme ale inimii grinzii metalice(notate cu - efortul unitar normal de compresiune si - efortul unitar normal de intindere)si efortul unitar tangential .

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a I-a

Eforturi unitare normale din incarcari permanente etapa a II-a

Eforturi unitare normale din incarcari utile etapa a II-a

Eforturi unitare normale din contractia betonului

Eforturile unitare normale totale in gruparea I de incarcari vor fi:

Eforturi unitare tangentiale pe sectiunea inimii grinzii metalice:

Panoul de inima supus verificarii va fi solicitat de eforturile unitare conform desenului de mai jos.

DESEN!!

Efortul unitar critic care produce voalarea panoului de inima atunci cand asupra acestuia actioneaza simultan eforturi unitare normale si tangentiale este dat de relatia:

Unde:

Aici am ramas - John

Se calculeaza coeficientul de siguranta efectiv la voalare al panoului de inima:

Conditia ca panoul sa nu voaleze(sa aiba suficienta siguranta la voalare)este:

In concluzie panoul de inima are suficienta siguranta la voalare.

d) Dimensionarea rigidizarilor inimii grinzilor principale

Din paragraful precedent a rezultat ca pentru asigurarea stabilitatii impotriva voalarii inimii grinzilor principale sunt necesare rigidizari verticale ale acesteia,dispuse la distanta de 2,00m in lungul grinzii.

Se folosesc rigidizari unilaterale inimii dispuse la partea interioara a tablierului metalic realizate din platbanda din otel OL52.

DESEN!!

Se impun pentru rigidizari dimensiunile si folosind urmatoarele relatii de predimensionare:

Verificarea sectiunii rigidizarilor verticale ale inimii grinzilor principale se face conform SR1911-98 si sunt corect dimensionate daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a)

- - momentul de inertie al sectiunii rigidizarii si a unei portiuni de inima cu latimea in raport cu axa x-x care trece prin centrul de greutate al acesteia;

DESEN!!!

- latimea activa a inimii care conlucreaza cu rigidizarea verticala;

- limita de curgere a otelului OL52 din care este confectionata inima grinzii principale;

- - momentul de inertie conventional al rigidizarii:

- rigiditatea relativa optima la incovoiere a rigidizarii verticale;

- coeficient ce tine seama de imperfectiunile geometrice si structurale ale inimii grinzii principale:

pentru

pentru

Pentru valori intermediare ale raportului se face interpolare liniara.

b)

- momentul de inertie al sectiunii rigidizarii propriuzise in raport cu axa de inertie ce trece prin planul median al inimii grinzii principale.

DESEN!!!

c)

- - aria sectiunii rigidizarii(fara latimea activa de inima);

- limita de curgere a otelului,din care este confectionata inima grinzii,prin solicitarea de forfecare;

- efortul unitar critic de voalare al panoului de inima,determinat din ecuatia:

Unde:

- limita de curgere a otelului din inima grinzii;

- limita de curgere a otelului din care sunt confectionate rigidizarile(se considera otel OL52);

- coeficient care tine seama de forma sectiunii rigidizarilor transversale conform tabel 38 din SR1911-98;

- eforturile unitare tangentiale efective care solicita inima grinzii;

- efort unitar tangential de cedare a inimii grinzii,determinat functie de

Pentru

Rigidizarile verticale ale inimii in sectiunea de reazem se dispun bilateral(fig. ).

DESEN!!

Rigidizarile verticale de reazem se verifica la strivire pe talpa inferioara a grinzii si la flambaj. Verificarea la strivire

Aria de strivire intre rigidizari si talpa inferioara a grinzii se considera formata din(vezi fig. ):-Aria de contact intre rigidizarile propriuzise si talpa inferioara a grinzii:

-Aria unei portiuni de inima cu latimea .

DESEN!!!

R reactiunea transmisa de grinda principala pe reazem din incarcari permanente si utile(vezi tabelul 3.2).

R=571250+546931=1118181N

Verificarea la flambaj

DESEN!!!

- coeficient de flambaj corespunzator coeficientului de zveltete:

- momentul de inertie al sectiunii rigidizarii in raport cu axa x-x;

5.4.5. Dimensionarea elementelor de legatura

Pentru a se putea conta pe conlucrarea dintre dala de beton si grinzile metalice este necesara dispunerea unor elemente de legatura, sudate de talpa superioara a grinzilor principale, in care se fixeaza dala din beton.

Elementele de legatura vor trebui sa preia fortele de lunecare, care apar intre dala si grinda, produse de incarcarile care solicita structura compusa in etapa a II-a.

Deoarece incarcarile permanente care actioneaza asupra sectiunii compuse otel-beton (incarcarile permanente etapa a II-a) reprezinta mai putin de 80% din incarcarea permanente totala (permanente etapa a I-a + permanente etapa a II-a), la calculul elementelor de legatura se considera lunecarile produse de incarcarile permanente etapa a II-a si jumatate din incarcarile permanente etapa a I-a (conform STAS 1844-75) la care se adauga lunecarile produse de incarcarile utile.

Pentru calculul elementelor de legatura in gruparea a I-a de incarcari, la lunecarile produse de incarcarile permanente si utile ar trebui sa se adauge lunecarile dintre dala si grinda produse de contractia betonului din dala. Avand in vedere faptul ca aceste lunecari sunt contrare celor produse de incarcarile permanente si utile ele nu se iau in consideratie.

In cazul in care elementele de legatura se calculeaza in gruparea a II-a de incarcari, la lunecarile produse de incarcarile precizate mai sus se adauga si lunecarile date de variatiile zilnice de temperatura.

5.4.5.1. Calculul fortei de lunecare dala-grinda

Se calculeaza forta de lunecare dintre dala si grinda pentru jumatate din deschiderea grinzii principale avand in vedere simetria acesteia.

Pentru aceasta se determina forta taietoare maxima din jumatate din incarcarile permanente din etapa a I-a , incarcarile permanente si incarcarile utile in mai multe sectiuni, rezultand in final diagrama infasuratoare a fortei taietoare pentru jumatate de structura dala-grinda metalica.Se considera 5 sectiuni caracteristice.

DESEN

Forta taietoare din incarcari permanente etapa a I-a -

Forta taietoare din incarcari permanente etapa a II-a -

Forta taietoare din incarcari utile

In tabel sunt centralizate fortele taietoare pentru fiecare incarcare in parte in fiecare sectiune (pentru incarcarea A13 este inclus efectul coeficientului dinamic).

IncarcariForta taietoare (N) in sectiunile:

012345

2856252228500171375114250571250

20875016700012525083500417500

315952263354208390179088141596106506

Pentru fiecare forta taietoare, in fiecare sectiune se calculeaza lunecarea specifica utilizand relatia generala:

Lunecarea specifica in sectiunea ,,0

DESEN

Lunecarea specifica in sectiunea ,,1

DESEN

Lunecarea specifica in sectiunea ,,2

Lunecarea specifica in sectiunea ,,3

DESEN

Lunecarea specifica in sectiunea ,,4

Lunecarea specifica in sectiunea ,,5

In tabelul sunt centralizate lunecarile speicifice pentru fiecare incarcare in parte si lunecarile speicifice totale in sectiunile considerate.

IncarcariLunecari specifice (N/mm) in sectiunile:

012345

Permanente287230174138690

Utile2442011591138967

Total53143133325115867

DESEN

Lunecarea totala intre dala din beton si grinda metalice este aria diagramei din figura de mai sus.

5.4.5.2. Determinarea lunecarii capabile a unui element de legatura (conector)

Pentru realizarea conlucrarii dala-grinda la structurile de poduri se folosesc elemente de legatura rigide.Se utilizeaza, in cazul de fata, elemente de legatura cu sectiune compusa cu forma si dimensiunile din figura..

DESEN

Lunecarea capabila pe care o poate prelua elementul de legatura considerat este forta de strivire a betonului corespunzatoare suprafetei frontale a elementului de legatura. Calculul se face conform STAS 1844-75.

- suprafata frontala a elementului de legatura in contact cu dala platelajului;

5.4.5.3. Determinarea numarului de elemente de legatura

5.4.5.4. Distributia elementelor de legatura

Distributia elementelor de legatura pe grinda principala se realizeaza avand in vedere ca dala platelajului este alcatuita din elemente prefabricate cu dispozitia din figura..

DESEN

Se vor dispune cate doua elemente de legatura pentru fiecare dala prefabricata rezultand astfel un numar de .. elemente de legatura pentru o grinda principala montate in goluri prevazute in dalele prefabricate.

Pe dala marginala dispozitia elementelor de legatura se face ca in fig... iar pe dalele curente conform fig...

DESEN

DESEN

5.5 Calculul contravantuirilor5.5.1 Calculul contravantuirilor5.5.1.1 Determinarea eforturilor sectionale in barele contravantuirilor

Incarcarea care produce eforturi in barele contravantuirilor orizontale este dala de presiunea vantului pe suprafetele laterale ale suprastructurii si convoiului.

DESEN

DESEN

5.5.1.1 Dimensionarea si verificarea barelor contravantuirilor

Barele 1-1 si 1-1Se utilizeaza aceeasi sectiune de teava rotunda.

-Verificarea eforturilor unitare normale maxime :

Prinderea barelor in noduri se realizaeaza in acelasi mod.

-Verificarea stabilitatii generale

Coefiicientul de flambaj se determina considerand cele doua bare 1-1 si 1-1 formeaza o

Rigla de 3,00m, situatie in care .

Desen Pg144.

-Verificarea rigiditatii

3.6.2.3. Calculul prinderii barelor de contravantuire de gusee

Desen pagi 145Se impune

Se impune o grosime de calcul a sudurilor de colt care prind bara de guseu.

Se impune

Lungimea de calcul a sudurii se determina din relatia :

- rezistenta admisibila la forfecare a sudurii;

Lungimea minima de calcul a cordoanelor de sudura de colt conform SR1911-98 este:

Se adopta .

3.7. Alegerea si verificarea aparatelor de reazem.

Aparatele de reazem folosite pentru rezemarea suprastructurii proiectate vor avea alcatuirea constructuiva si dimensiunile conform STAS 4031-77.

3.7.1. Determinarea reactiunilor pentru un aparat de reazem

3.7.1.1. Reactiuni din incarcari verticaleReactiunile verticale din incarcari permanente si utile au valorile conform tabel 3.2. Reactiunea din incarcari permanente etapa a I-a:

Reactiunea din icnarcari permanente etapa a II-a:

Reactiunea din incarcari utile convoi :

Reactiunea verticala din actiunea indirecta a vantului:

Din tendinta de rasucire a tablierului sub actiunea presiunii vantului rezulta o supraincarcare a unei grinzi principale care are ca efect asupra aparatelor de reazem o reactiune verticala Desen pag 147.

Reactiunea verticala din actiunea indirecta a fortei de franare.

Forta de franare este data numai din actiunea autocamioanelor (vehiculul special se considera ca nu franeaza pe pod) si este reprezentata printr-o forta unica, longitudinala podului, actionand in axul caii la suprafata partii carosabile si avanad valoarea conform STAS 1545-89.

pentru Unde:

lungimea incarcata a suprastructurii cu convoi;

greutatea autocamionului ;

numarul benzilor de circulatie.

Pentru o grinda :

Forta actionand la nivelul suprafetei partii carosabile produce un moment de rasturnare in raport cu linie reazemelor echilibrat de cuplul de reactiuni verticale din cele doua reazeme ale grinzii principale.

(inaltimea suprastructurii).

Reactiune verticala totala pe un aparat de reazem se determina in gruparea a I-a si gruparea a II-a de incarcari:

3.7.1.2. Reactiuni din incarcari orizontale Reactiunea din actiunea directa a vantului

Actiunea directa a vantului asupra suprastructurii produce reactiunii oriziontale transversale - -in toate cele patru aparate de reazem ale acestuia.

Reactiunea din actiunea directa a fortei de franare.

Actiunea directa a forte de franare asupra suprastructurii produce reactiuni orizontale longitudinale suprastructurii () in aparatele de reazem fixe ale acesteia.

3.7. Alegearea si verificarea aparatelor de reazem

Pentru o reactiune verticala STAS 4031-77 recomanda ca necesare aparate de reazem tip V.Pentru aparatele de reazem alese este necesar sa se faca urmatoarele verificari: Verificarea presiunii pe cuzinet intr-un colt al acestuia; Verificarea presiunii pe linia de contact; Verificarea deplasarii permisa de aparatul de reazem mobil.3.7.2.1. Verificarea presiunii pe cuzinet Verificarea in gruparea a I-a de incarcari:

- suprafata de strivire intre aparatul de reazem si cuzinet;

- rezistenta la strivire a betonului din cuzinet in gruparea a I-a de incarcari (conform tabel 6, STAS 4031-77).

Verificarea in gruparea a II-a de incarcari:

Relatia de calcul este conform tabel 7 din STAS 4031-77 (reactiunile din relatie se considera in KN).

- distanta intre grinzile principale in m;

3.7.2.2. Verificarea presiunii pe linia de contactPresiunea pe linia de contact aparea pe generatoarea rulourilor aparatului de reazem mobil in contact cu balansierul mijlociu sau cu placa inferioara a aparatului de reazem.

Verificarea in gruparea a I-a de incarcari:

coeficient de excentricitate;

rezistenta la strivire pe linia de contact, pentru otel OLT50.2 din care sunt realizate balansierul si placa inferioara aparatului de reazem mobil in gruparea a I-a de incarcari.

Verificarea in gruparea a II-a de incarcari:

Nota:

Relatia de verificare a presiunii pe linia de contact in gruparea a I-a de incarcari se obtine din relatia de verificare in gruparea a II-a de incarcari in care

3.7.2.3. Verificarea deplasarii aparatului de reazem mobil

Limitarea deplasarii longitudinale a a aparatelor de reazem mobile se realizeaza prin blocarea tachetilor balansierului mijlociu sau a placii inferioare in taieturile laterale ale rulourilor.

deplasarea maxima a grinzii principale rezultate din alungirea acesteia datorata temperaturii si din alungirea talpii inferioare a grinzii;

deplasarea maxima permisa de aparatul de reazem mobil tip V.

DESEN pagina 153.

dimensiunile tachetilor aparatului de reazem mobil tipV (conform STAS 4031-77)d- diametrul ruloruilor aparatului de reazem.

Tehnologia de montaj a suprastructurii podului

1. Demolarea suprastructurii existente

Demolarea se face cu ajutorul macaralelor. Trebuie acordat o atenie deosebit alegerii acestora, care trebuie s corespund prin tonaj, raza de lucru i nlime de lucru..

2. Montarea tablierului suprastructurii noi

Grinzile se aduc pe antier tronsonate.Se amenajeaz platforme din balast compactat cu panta taluzului de 2 : 3, peste care se dispun dale din beton armat 2 x 2 m cu grosimea de 20 cm. Peste aceste dale se monteaz schele metalice de tip foarte greu. Acestea se dispun la o cot mai mare dect cea a banchetelor de rezemare, urmnd a se ridica cu macaraua tronsoanele de grinda.Dup s-au dispus toate tronsoanele, se solidarizeaz cu sudur de antier i apoi se monteaz aparatele de reazem din oel turnat.Presele se descentreaz, iar tablierul va rezema pe aparatele de reazem.

3. Calea pe pod

Se monteaz panourile de parapet metalic pietonal, pe pod i pe zidurile ntoarse ale culeelor. Stlpii de parapet sunt prevzui la partea inferioar cu plci metalice care se prind cu 4 uruburi n plcile metalice fixate la turnare n lisa parapetului. Parapetul pietonal se execut uzinat i modulat n panouri curente, montat pe antier i protejat mpotriva coroziunii, conform SR 1948-2 (Lucrri de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripii generale de proiectare i amplasare). Se monteaz dispozitivele de acoperire a rosturilor deasupra rosturilor de pe culei. Se monteaz elementele dispozitivului de acoperire a rostului i se betoneaz spaiile lsate special n acest scop la capetele plcii de suprabetonare i a zidurilor de gard. Se execut apa suport pentru hidroizolaie din mortar de ciment M100. apa suport pentru hidroizolaie se execut ntr-un strat cu grosime variabil, avnd 2 cm la marginea prii carosabile i 10 cm grosime la mijlocul prii carosabile, astfel asigurndu-se panta de 2% necesar scurgerii apelor. apa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului i transversal la dispozitivele de acoperire a rosturilor. apa suport se dricuiete pentru a realiza o suprafa fin la faa superioar, necesar pentru a permite o aderen corect a hidroizolaiei. Se execut hidroizolaia pe pod tip membran multistrat aplicat prin termosudare cu bitum, de 4 mm grosime, conform C 235/2001 AND Bucureti. Hidroizolaia se va monta n sens longitudinal podului, n rnduri paralele, ncepnd de la nivelul trotuarului spre axul longitudinal al podului, realizndu-se o suprapunere a straturilor adiacente de minim 10 cm, att n sens longitudinal, ct i n sens transversal. Nu se admite realizarea n acelai plan transversal a nndirilor longitudinale. Se verific racordarea hidroizolaie la lisa parapetelor i la dispozitivele de acoperire a rosturilor. Se execut un strat de protecie a hidroizolaiei din beton de ciment de clasa C 20/25, armat cu plas cu ochiuri ptrate tip Buzu 6 mm, cu ochiuri ptrate de 10 cm, conform STAS 11348/1997.Se monteaz borduri prefabricate normale 1525 cm, dispuse pe un strat de mortar de poz cu grosimea de minim 2 cm.Se execut mbrcmintea cii pe pod, aternut mecanizat n dou straturi de 3,5 cm grosime din beton asfaltic BAP, conform SR 174-1,2/1997 (AND 546-99). Se verific realizarea pantelor n sens transversal, care s conduc apele pluviale la faa bordurilor, i n sens longitudinal, care s conduc apele la casiurile de descrcare de la capetele podului.Se execut cordoanele de impermeabilizare din chit tiocolic, montate n mbrcmintea pe trotuare, la faa lisei i n spatele bordurilor, n stratul superior de mbrcminte, la faa bordurilor i n lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

Caiet de sarciniExecutia tablieruluiPrevederi generalePrezentul capitol cuprinde prevederi tehnice generale pentru execuia n uzin i pe antier a subansamblelor, ansamblelor i asupra structurilor metalice de poduri rutiere n alctuirea constructiv i schemele statice urmtoare: grinzi cu zbrele cu platelaj de beton sau ortotrop, simplu rezemat sau continue; grinzi cu inima plin cu platelaj de beton sau ortotrop, simplu rezemate, continue, cadre i arce.Prevederile din acest capitol se pot aplica parial i la structuri speciale ca poduri suspendate sau hopanate.La fiecare lucrare n parte, avnd suprastructur metalic, se va descrie soluia constructiv, schema static i tehnologia adoptat, elaborndu-se un caiet de sarcini coninnd prevederi tehnice speciale pentru lucrarea respectiv.Se vor respecta urmtoarele standarde: SR 1911-1997, Poduri metalice de cale ferat. Prescripii de proiectare; STAS 1844-75, Poduri metalice de osea. Prescripii de proiectare; STAS 3461-83, Poduri de cale ferat i osea. Suprastructuri nituite. Prescripii de execuie; STAS 9407-75, Poduri metalice de cale ferat i osea. Suprastructuri sudate. Prescripii de execuie; STAS 8542-79, Oeluri pentru construcii metalice; STAS 6662, mbinri suadate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea manual cu arc electric i cu gaze; SREN 29692-1999, Sudarea cu arc electric cu electrod nvelit, sudarea cu arc electric n mediu de gaz protector i sudarea cu gaze prin topire. Pregtirea pieselor de mbinat. Materiale

Oeluri pentru elemente de construcien execuia elementelor pentru suprastructurile metalice ale podurilor rutiere se pot folosi urmtoarele tipuri de oeluri: OL 37 i OL 52 EP conform STAS 12187-88; OL 37 i OL 52 conform STAS 500/1-89 i STAS 500/2-80; OCS 1, OCS 2 i OCS 3 conform SREN 10113/1-1995; OT 50 conform STAS 880-88; OLC 35 N conform STAS 880-88.La alegerea tipurilor de oel se va ine seama de precizrile din tabelele 1 i 2 din SR 1911-1997, precum i de prevederile STAS 8542-70.Folosirea altor tipuri de oeluri dect cele precizate n SR 1911-97 se poate face dac acestea corespund condiiilor prevzute n standardele de produs menionate, cu privire la: compoziia chimic; caracteristici mecanice; comportarea la sudare.La alegerea mrcilor de oeluri n afara criteriilor de ordin tehnic i economic se va ine seama de clasa de calitate i de gradul de dezoxidare, n vederea garantrii elementelor contra ruperii fragile, temperaturilor minime de exploatare a podurilor considerndu-se -30C.Tablele din oel OL 52 EP cu grosimi de 10-15 mm, folosite la elementele principale de rezisten vor fi controlate conform prevederilor din STAS 12187-88 punctul 27.

mbinri sudate

Forma prelucrrii muchiilor n vederea sudrii se va alege funcie de tipul mbinrii prevzute i de grosimea pieselor sudate.Geometria rosturilor (unghi, mrimea muchiei teite, deschiderea rostului, etc) la toate tipurile de mbinri cu ptrundere se vor stabili de uzin pe baza procedeelor de sudur omologate, tipul de sudur folosit la execuia custurilor fiind prevzut n planele cu detalii.Asamblarea pieselor n vederea sudrii se va face conform STAS 9407-75 punct 43 n dispozitive speciale de asamblare-sudare, ce vor fi proiectate de uzina constructoare pe baza procedeelor tehnologice i SDV-urilor ntocmite.Subansamblele se vor suda n hal, la temperaturi de minim -5C, iar in zonele respective de lucru trebuie s fie lipsite de influena curenilor de aer.La sudurile cap la cap completarea cu sudur la rdcin se va face dup curarea rostului.Sudarea n uzin, n alte poziii dect cea orizontal sau uor nclinat, nu este permis dect pentru prinderea rigidizrilor.

Condiii de calitate a mbinrilor sudatembinrile sudate vor respecta prevederile SREN 729-2,3,4-1996 i STAS 9407-1975.

Forma i dimensiunile custurilor Pentru custurile cap la cap limea maxim admis va fi n conformitate cu STAS 9407-75, tabel 7; Supranlrile maxime admise vor fi conform STAS 9407-75 tab. 8 i 9; Dimensiunile catetelor custurilor de col se vor nscrie n limitele din tab. 10 STAD 9407-75; Abaterile admise la grosimea custurii vor fi de 1 mm.

Defectele conform SREN 25817-93 i SREN 26520-94 Defectele neadmise: fisuri; cratere neumplute; scurgeri de metal topit; neptrunderi; zone cu arsuri; zone supranclzite.

Caracteristicile mecanice ale materialului mbintor, determinate pe epruvete extrase din piesele tehnologice, vor corespunde valorilor prevzute n tabelul 3 STAS 3407-75.Clasa de calitate a mbinrilor sudate va fi C, conform normative C 150-99, pentru categoria de execuie B a structurilor metalice, conform STAS 767/0-88.

Controlul calitii cordoanelor de sudurControlul de calitate al cordoanelor de sudur se face pe parcursul execuiei n toate fazele de ctre maitrii i organele CTC ale executantului conform tab. 5 din C 150-99.Controlul va fi vizual i cu lichide penetrante. Controlul cu lichide penetrante se va face numai la sudurile din mbinrile plcilor de baz ale stlpilor i capitelurile acestora.

Prelucrarea custurilorCusturile sudate se vor poliza, fr a reduce grosimea cordonului sub valoarea calculat n proiect. Direcia de polizare trebuie s fie paralel cu direcia efortului principal din pies.Tratamentele termice admise sunt: prenclzirea marginilor pieselor care urmeaz a fi sudate; detensionarea subansamblelor dup sudur.Elementele, ansamblele i subansamblele suprastructurii metalice sudate se vor executa numai cu sudori autorizai.Materialele de adaos (electrozi i srm pentru sudare) utilizate vor corespunde prevederilor STAS 1125/1-91 i STAS 1126-87. Acestea se vor preciza i n tehnologia de sudare.Toate reperele suprastructurii se vor cura de tunder n uzin prin aplicare sau sablare, nainte de operaiile de debitare i vopsire. Protecia anticoroziv a subansamblelor i ansamblelor livrate de uzin se va face cu un grund pasivant a crui reet se va preciza n proiect sau n caietul de sarcini speciale.

ParapeiiRealizarea parapeilor pietonali se va face n conformitate cu proiectul.Parapeii din oel se vor proteja prin vopsire, calitatea i culoarea vopselei vor fi aprobate de beneficiar.

Bordurile de trotuarBordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton.Calitatea betonului, modul de tratare a suprafeei i dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face cu respectarea profilului n lung i transversal al cii.Bordurile prefabricate de beton se vor realiza cu beton cu clasa minim 40 realizat cu ciment I 42,5 avnd grad de impermeabilitate minim P8 i va rezista la cel puin cicluri de nghe+deyghet.

Dispoziii finaleDocumentaia tehnic a suprastructurii metalice va fi verificat de uzina. n cazul n care se vor constata neconcordane, omisiuni, sau dispoziii constructive a cror realizare este dificila, uzina va semnala aceasta beneficiarului i proiectantului n vederea msurilor ce se impun.Nu sunt admise niciun fel de modificri de alctuire constructiv fr avizul proiectantului i al beneficiarului. Uzina poate face propuneri de modificri privind alctuirea constructiv cnd acestea conduc la uurarea execuiei i mbuntirea calitii mbinrilor.nainte de nceperea montajului pe antier se va face o msurtoare exact a distanelor de pe axele de rezemare de pe infrastructuri n vederea corectrii eventualelor abateri de la proiect.Dup asamblare i montaj, zonele de tablier avnd protecia de miniu de plumb degradat, se vor vopsi de catre antreprenor. Apoi se vor aplica dou straturi de vopsea pe baz de ulei, a crei culoare i indicativ se vor preciza n proiect i caietul de sarcini i va fi aprobat de beneficiar.Supravegherea calitii lucrrilor, a modului de aplicare i respectarea tehnologiilor de execuie, a procedeelor de sudare omologate, a normelor i standardelor n vigoare, ct i a prevederilor din caietul de sarcini, se va face de ctre reprezentani ai beneficiarului.

Norme de protectia muncii

1. n vederea meninerii securitii i sntii pe antier, lucrtoriiindependeni trebuie :

a.s respecte, pe toat durata execuiei lucrrii, msurile de securitate i sntate;b.s-i desfoare activitatea conform cerinelor de securitate i sntate stabilite pentru antierul respectiv;c.s participe la orice aciune coordonat de prevenire a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional pe antier;d.s utilizeze echipamente de munc ce ndeplinesc condiiile de securitate i sntate;e.s aleag i s utilizeze echipamente individuale de protecie conform riscurilor la care sunt expui;f.s respecte indicaiile i s ndeplineasc instruciunile coordonatorilor n materie de securitate i sntate.

2. Materialele, echipamentele i, n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr-un mod adecvat i sigur.

3. Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezisten suficient nu este permis dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul s se desfoare n condiii de siguran.

4. Cile i ieirile de urgent trebuie s fie n permanen libere i s conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zon de securitate.

5. n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid i n condiii de securitate maxim pentru lucrtori.

6. Cile i ieirile de urgen trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia naional. Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient de rezistent i s fie amplasate n locuri corespunztoare.

7. Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile care au acces la acestea, nu trebuie s fie blocate cu obiecte.

8. Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminare de siguran, de intensitate suficient n caz de pan de curent.

9. n funcie de caracteristicile antierului i de dimensiunile i destinaia ncperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice i chimice ale substanelor sau materialelor prezente, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar s fie prevzute un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor, precum i, dac este cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu i de sisteme de alarm.

10. Tinndu-se seama de metodele de lucru folosite i de cerinele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt n cantitate suficient. Dac se folosete o instalaie de ventilaie, aceasta trebuie meninut n stare de funcionare i nu trebuie s expun lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea.

11. Lucrtorii nu trebuie s fie expui la niveluri de zgomot nocive sau unei influene exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.

12. Atunci cnd lucrtorii trebuie s ptrund ntr-o zon a crei atmosfer este susceptibil s conin o substan toxic sau nociv, s aib un coninut insuficient de oxigen sau s fie inflamabil, atmosfera contaminat trebuie controlat i trebuie luate msuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol.

13. Lucrtorul trebuie cel puin s fie supravegheat n permanen din exterior i trebuie luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv i imediat.

14. In timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii.

15. Posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie s dispun, n msura n care este posibil, de suficient lumin natural. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile, protejate contra ocurilor.

16. Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare, trebuie s fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct s poat fi utilizate uor, n deplin securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor ci de circulaie s nu fie expui nici unui risc.

17. Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie prevzute cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective.

18. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a se proteja lucrtorii abilitai s ptrund n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. 18. Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate face n orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie s asigure personal pregtit n acest scop.

19. Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru ngrijiri medicale, a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei mbolnviri neateptate.

20. Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizate astfel nct s fie vizibile i identificabile n mod clar.

21. Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva cderilor de obiecte, de fiecare dat cnd aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv.

22. Materialele i echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate astfel nct s se evite rsturnarea ori cderea lor.

23. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie:

a.bine proiectate i construite i s aib o rezisten suficient pentru utilizarea creia i sunt destinate;b.corect instalate i utilizate;c.ntreinute n stare bun de funcionare;d.verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiior legale n vigoare;e.manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare.

24. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib marcat n mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

25. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele pentru care sunt destinate.

1