BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL TIGANASI JUDETUL IASI

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIEPOD PENTRU CIRCULATIA PIETONALA PESTE RAUL JIJIA IN SATUL M. KOGALNICEANU COMUNA TIGANASI, JUDETUL IASI

SC PROEX CONSULT SRL IASI1

LISTA DE SEMNATURI

SEF PROIECT

Dr. ing. C. Boariu

PROIECTANTI DE SPECIALITATE:

STRUCTURA GEOTEHNICA TOPOGRAFIE HIDRAULICA

Ing. CLAUDIU COCANDA Ing. V. JURAVLE Ing. HARTER MIRCEA Ing. GH. ADOMNITEI

2

CUPRINS

A. PARTEA SCRISA 1. DESCRIEREA GERNERALA A LUCRARILOR 1.1. ELEMENTE GENERALE 1.2. DESCRIEREA LUCRARILOR 1.2.1. Amplasament 1.2.2. Topografia si morfologia 1.2.3. Clima si fenomene naturale specifice zonei 1.2.4. Geologia, seismicitatea 1.2.5. Prezentarea proiectului pe volume 1.2.6. Organizarea de santier 1.2.7. Cai de acces provizoriu 1.2.8. Surse de apa, energie, telefonie 1.2.9. Cai de acces, comunicatii 1.2.10. Program de urmarire a calitatii lucrarilor 1.2.11. Protejarea lucrarilor executate 1.2.12. Masurarea lucrarilor 1.2.13. Laboratoarele contractantului 1.2.14. Curatenia pe santier 1.2.15. Servicii sanitare 1.2.16. Relatiile intre contractant, consultant si investitor 1.2.17. Protectia muncii

3

1.3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 1.3.1. Pod Stabilirea gabaritului Stabiulirea alcatuirii constructive Amenajarea albiei 1.3.2. Stabilirea categoriei de importanta a lucrarii 1.3.3. Exigente de verificare a proiectului 2. CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI 2.1. LUCRARI DE TERASAMENTE 2.3. STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST 2.3. POD 3. LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI

4

B PARTEA DESENATA 1. Plan de incadrare in zona 2. Plan de situatie 1/25000 3. Plan de situatie 1/5000 4. Plan de situatie topografic 5. Dispozitie generala pod 6. Vedere in plan, vedere laterala 7. Sectiuni 8. Cofraj si armare radier pile 9. Cofraj si armare elevatie pile 10. Fundatii culee din balast armat 11. Cofraj si armare radier culee 12. Cofraj culee 13. Reazeme din neopren 14. Armare culee 15. Armare cuzineti culee si ziduri intoarse 16. Grinda 24m 17. Grinda 18m 18. Coloane din beton armat 19. Armare placa suprabetonare

5

A. PRILE SCRISE: 1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR. 1.1. ELEMENTE GENERALE 1.1.1 DENUMIREA INVESTITII. Pod pentru circulatia pietonala peste raul Jijia in satul M. Kogalniceanu, comuna Tiganasi 1.1.2. ELABORATOR. S.C. PROEX CONSULT SRL, Str. Ciurchi, Nr. 84, Iasi, tel 0232/263407 1.1.3. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE. Primarul comunei Tiganasi, judetul Iasi 1.1.4. AUTORITATEA CONTRACTANTA. Consiliul Local al comunei Tiganasi, judetul Iasi 1.2. DESCRIEREA LUCRARILOR 1.2.1. AMPLASAMENT. Comuna Tiganasi este formata din patru sate: Tiganasi (resedinta de comuna), M. Kogalniceanu, Carniceni si Stejarii. Satul M. Kogalniceanu este asezat pe malul stang al raului Jijia, in partea de vest a comunei. Din punct de vedere geografic satul este situat in campia colinara Jijia pe o terasa de lunca cu o altitudine relativa de 80 m, in cea mai mare parte neinundabila. Localitatea M. Kogalniceanu este traversata de la nord vest la sud est de DJ 282 C. Accesul locuitorilor din sat la proprietatile lor agricole se realizeaza pe acest drum judetean care urmareste in aceasta zona traseul raului Jijia.

6

Daca in partea stanga a raului Jijia, accesul satenilor la terenuri este asigurat, in partea dreapta a raului Jijia satenii din M. Kogalniceanu pot ajunge in doua moduri: -traversand Jijia prin vad sau -ocolind circa 8 km prin partea de sud pe drumul comunal DC9 Avand in vedere ca deplasarea locuitorilor catre terenurile lor se desfasoara de regula pedestru, timpul care se consuma cu deplasarea este mare sau deplasarea este periculoasa (traversarea raului) Un acces sigur peste raul Jijia in aceasta zona ar scurta de asemenea accesul locuitorilor catre gara Larga Jijia. Avand in vedere cele de mai sus este necesar sa construiasca un pod pentru trafic pietonal, care sa indeplineasca conditiile de calitate si siguranta pentru utilizatori. 1.2.2.. DATE PRIVIND MORFOLOGIA SI TOPOGRAFIA: Geomorfologic zona studiata se incadreaza in partea de nord a Platformei Moldovenesti intro zona colinara 1.2.3..CLIMA SI FENOMENE NATURALE SPECIFICE ZONEI Clima apartine sectorului de clima continentala, specifica zonelor de deal si se caracterizeaza prin veri calduroase cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci marcate uneori de viscole puternice, dar si cu frecvente intervale de incalzire. Conform SR 174-1 (iulie 1997) privind zonarea climatica, zon investitiei apartine zonei calde ce are caracteristicile prevazute in Anexa B a susmentionatului normativ. Precipitatiile atmosferice au o medie anuala de 500 550 mm. Potrivit hartii cu repartizarea tipurilor climatice dupa indicele de umezeala Thornthwaite, satele se situeaza in tip climatic I cu indicele de umezeala Im = -20 0 (STAS 1709/1-90). Conform STAS 6054-77adancimea de inghet a terenului natural este de 110 cm. 1.2.4. DATE PRIVIND GEOLOGIA SI SEISMICITATEA ZONEI Geologic zona este caracterizata prin prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara. 7

Sarmatianul - fundamentul zonei, este reprezentat de argila cu intercalatii de nisipuri, prezenta la adancimi de peste 14-16 m. Cuaternarul acopera sarmatianul si este reprezentat in suprafata de un complex argilos in grosimi de 9-10m urmat de un orizont granular saturat prezent pana la stratul bazal. Hidrografie. Din punct de vedere hidrografic in zona comunei predomina torentele si apele mari primavara si toamna, si paraiele subtiri pe timp de vara - toamna. Zona localitatii este strabatuta de raul Jijia, rau cu debit mic, pe timp normal, si cu debit mare si chiar torential, in perioadele de toamna-primavara, in timpul apelor provenite din ploi si zapezi. Apa subterana se afla cantonata in pachete granular permeabile ale cuaternarului, fiind prezenta la adincimi variind intre 6 - 16 metri pe terase si 4 8 metri pe vai. Potrivit normativului P100-92, privind protectia antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale, zona pe care urmeaza sa se amplaseze investitia se inscrie in zona seismica E, avand Ks = 0,16, zona cu perioada de colt Tc = 1,0 secunde. 1.2.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME, CAPITOLE. Prezenta documentatie se refera la proiectarea investitiei Pod pentru circulatia pietonala peste raul Jijia in satul M. Kogalniceanu, comuna Tiganasi, judetul Iasi Documentatia de proiectare este intocmita in faza PT+DE si cuprinde Studii topografice, geologice, hidrogeologice, etc., Proiect Tehnic (P.Th.), inclusiv: Caiete de sarcini pentru executia lucrarilor si pentru urmarirea comportarii in timp a constructiei; Listele cu cantitati de lucrari pentru ofertanti; Listele cu cantitati de lucrari si evaluarea lucrarilor, numai pentru autoritatea contractanta; Proiect pentru obtinerea autorizatiei de construire; Detalii de executie (D.D.E.), piese scrise si desenate. Verificarea documentatiei de proiectare de catre verificatori atestati, cu respectarea conditiei ca verificatorul documentatiei sa nu faca parte din colectIul care a participat la elaborarea proiectului. Asistenta tehnica pe parcursul executiei lucrarilor.

1.2.6. ORGANIZAREA DE SANTIER. 8

Pentru amenajarea organizarii de santier s-a stabilit un amplasament, amplasamente care este reprezentat in planurile de specialitate. Acest amplasament este situat la limita localitatii M. Kogalniceanu, in zona din apropierea podului. Terenul mentionate este in proprietatea Consiliului Local Tiganasi, are categoria de teren viran, este liber de constructii si de retele de instalatii de toate tipurile si este deservit de cale de acces existenta. Realizarea organizarii de santier cade in sarcina constructorului. Prin amplasarea organizarii de santier, pe acest teren, se vor obtine urmatoarele avantaje: -nu se pune problema realizarii de cai de acces noi sau drumuri de santier, deoarece terenurile propuse pentru organizarea de santier sunt deservite de un drumuri locale existente si care asigura legatura directa cu drumul DJ 282C, si cu drumurile pe care urmeaza a se executa lucrarea, deci catre punctele de lucru ale santierului. -nu se pune problema demolarilor de constructii, deoarece terenul propus pentru organizarea de santier, este liber de constructii; -nu se pune problema devierilor de retele, deoarece terenul propus pentru organizarea de santier, este liber de retele de utilitati; -nu se pune problema distrugerilor de suprafete arabile, impadurite, etc., deoarece terenul se afla in zona intravilanului localitatii M. Kogalniceanu; -in zona terenului pentru organizarea de santier, se gasesc fintini si acest lucru demonstreaza ca este rezolvata sursa de apa pentru organizarea de santier; -de asemene, in zona terenului pentru organizarea de santier, se gasestc retele electrice si telefonice aeriane, fap ce conduce la asigurarea energiei electrice si de telefonie, la organizarea de santier. 1.2.7. CAI DE ACCES PROVIZORII. Caile de acces provizorii se refera la: -asigurarea accesului la organizarea de santier; -asigurarea accesului la punctele de lucru; -asigurarea accesului la gropile de imprumut si la depozitele de pamant. Pentru realizarea obiectivului de investitie propriu-zis nu se impune realizarea de cai de acces provizorii (drumuri de santier, drumuri ocolitoare sau variante provizorii). Aceasta se justifica prin existenta urmatoarelor facilitati: 9

- asigurarea accesului la organizarea de santier se va realiza prin intermediul drumurilor existente si care asigura legatura directa cu drumul DJ 282C si cu drumurile pe care urmeaza a se executa lucrarea, deci catre punctele de lucru ale santierului. -asigurarea accesului la punctele de lucru se va realiza prin intermediul celor doua drumuri ce urmeaza a se reabilita; - asigurarea accesului la gropile de imprumut si la depozitele de pamant se va realize pe drumurile existente, drumuri ce trec prin zona unde acestea sunt amplasate.

1.2.8. SURSELE DE APA, ENERGIE ELECTRICA SI TELEFON PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER. - Sursa de apa, ce va deservi cele doua zone ale onorganizarii de santier, este asigurata prin reteaua de fintini publice existenta in localitatea M. Kogalniceanu, jud. Iasi. - Sursa de energie electrica, necesara pentru alimentarea celor doua zone ale organizarii de santier, va fi asigurata prin realizarea de bransamente la retelele electrice aeriane existenta in imediata apropiere a terenurilor rezervate pentru amenajarea organizarii de santier. Pentru sursa de energie electrica se va solicita bransamente provizorii, pe durata executiei investitiei, urmind ca dupa aceasta perioada acestea sa fie desfiintate. - Sursa de gaze naturale - nu este cazul. - Asigurarea telefoniei, pentru organizarea de santier, se va realiza prin bransamente la reteaua telefonica aeriana existenta in zona terenurilor rezervate pentru amenajarea organizarii de santier. Pentru sursa de telefonie se vor solicita bransamente pe durata executiei investitiei, urmind ca dupa aceasta perioada sa fie desfiintat. Pentru obtinerea avizelor de bransare, la toate sursele mentionate, se va proceda la depunerea documentatiilor tehnice de specialitate la beneficiarii de retele. Documentatiile tehnice de specialitate, intocmite in acest sens, fac parte integranta din proiectul intocmit pentru materializarea organizarii de santier.

1.2.9. CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII. Pentru realizarea obiectelor investitiei, nu se impune realizarea de cai de acces si cai de comunicatii noi. Aceasta se justifica prin existenta urmatoarelor facilitati: 10

- asigurarea accesului la organizarea de santier se va realiza prin intermediul drumurilor existente si care asigura legatura directa cu drumul DJ 282C si cu drumurile pe care urmeaza a se executa lucrarea, deci catre punctele de lucru ale santierului. -asigurarea accesului la punctele de lucru se va realiza prin intermediul celor doua drumuri ce urmeaza a se reabilita; - asigurarea accesului la gropile de imprumut si la depozitele de pamant se va realize pe drumurile existente, drumuri ce trec prin zona unde acestea sunt amplasate.

11

1.2.10 PROGRAM, pentru controul calitatii lucrarilor la investitia Pod pentru circulatia pietonala peste raul Jijia, in satul M.Kogalniceanu, comuna Tiganasi, judetul Iasi In conformitate cu art.22 din Legea nr.10/1995 stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Predare-primire amplasament Trasarea si pichetarea lucrarii Cota si natura teren de fundare culee pod Stadiu fizic premergator betonare coloana 1 Stadiu fizic premergator betonare elevatie pila si culee Stadiu fizic premergator montarii grinzilor Amenajare albie prag aval Descrierea fazei controlate Documentul care se incheie PVPA PVT PVLA PVFD PVLA PVFD PVLA PVFD PVLA PVFD PVLA PVFD B+E+P B+E B+E+P+I B+E+P+I B+E+P+I B+E+P+I B+E+P Participanti

Sef proiect Dr.ing. C. Boariu

BENEFICIAR

CONSTRUCTOR ISC

Nota: PVPA-Proces verbal de predare primire amplasament PVT- Proces verbal de trasare PVLA- Proces verbal de lucrari ascunse PVFD- Proces verbal de Controlul Calitatii Lucrarilor in Faze Determinante B- Beneficiar (inspector de santier sau consultant) E- Executant P- Proiectant I- Inspectoratul de Stat in Constructii 12

1.2.11. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR DIN SANTIER. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier pana la receptia de la terminarea lucrarilor cad in sarcina constructorului.

1.2.12. MASURAREA LUCRARILOR. Cantitatile de lucrari cu unitatile lor de masura se prezinta in listele de cantitati ce se vor prezenta ca piesa componenta a proiectului tehnic.

1.2.13. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI (OFERTANTULUI). Antreprenorul general care va castiga licitatia de executie a lucrarilor va organiza laboratoarele de santier si va asigura verificarea calitatii tuturor materialelor puse in opera precum si a calitatii lucrarilor executate pri responsabili autorizati de MLPTL.

1.2.14. CURATENIA PE SANTIER. In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarilor va asigura ordinea si curatenia atat in incinta organizarii de santier cat si in zona lucrarilor. Se vor respecta toate conditiile din avize. La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier si se va proceda la executia de lucrari necesare refacerii terenurilor pentru a fi date in folosinta.

1.2.15. SERVICII SANITARE. Nu sunt necesare dotari speciale in ceea ce priveste serviciile sanitare. Se vor respecta conditiile din avize.

1.2.16. RELATII INTRE CONTRACTANT (OFERTANT), CONSULTANT SI ENTITATEA ACHIZITOARE (INVESTITOR). Relatiile intre acesti factori sunt cele stabilite prin lege. 13

Controlul calitatii lucrarilor se va executa permanent si periodic conform Programului de inspectii pe faze ce se va prezenta in documentatie. La inceperea executiei lucrarilor beneficiarul va stabili modalitatea de urmarire tehnica si economica a executiei prin inspectori de specialitate atestati de MLPTL.

1.2.17 PROTECTIA MUNCII.

In perioada executiei lucrarilor se vor respecta prevederile generale din Legea Protectiei Muncii nr. 90/ 1996 si Normele Generale de Protectia Muncii, reglementarile specifice de protectia muncii in domeniul lucrarilor prevazute in proiect precum si masurile impuse cu ocazia controalelor de protectia muncii efectuate de catre organele abilitate. De asemenea se vor respecta normele de prevenire si stingere a incendiilor precum si masurile de prim ajutor precizate in legislatia in vigoare specifice lucrarilor prevazute in proiect. Executantul va lua masuri, prin responsabilii sai autorizati cu protectia muncii, pentru stabilirea tuturor masurilor de protectia muncii necesare pentru toate tipurile de lucrari proiectate in functie de materialele, utilajele, sculele folosite la executarea lucrarilor proiectate.

14

1.3. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 1.3.1. Stabilirea lungimii si latimii podului Principalul criteriu de stabilire a lungimii unui pod il constituie conditiile hidraulice de scurgere a apelor de sub pod. Lungimea totala a podului adica distanta, masurata pe orizontala intre fetele culeelor este elementul ce se dimensioneaza prin calcul hdraulic. Calculul lungimii podurilor se face conform prescriptiilor din Normativul privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor indicativ PD 95. Pentru aceasta se stabileste in conformitate cu prevederile STAS 4273-83 categoria si clasa de importanta a podului. Incadrarea intr-o anumita categorie din punct de vedere hidrotehnic se face in functie de tipul si importanta drumului pe care este amplasat. Podul de peste raul Jijia este situate pe un drum de clasa tehnica V, strazi locale. De asemenea incadrarea intr-o anumita clasa de importanta din punct de vedere hidrotehnic se face in functie de durata de exploatare proiectata (definitive sau provizoriu) si de rolul functional (principal sau secundar). Avand in vedere toate aceste criterii podul de peste raul Jijia din satul M. Kogalniceanu este incadrat din punct de vedere hidrotehnic in clasa de importanta IV, conf. tabelului 13 din STAS 4273-83 In functie de aceasta clasa de importanta se stabileste in conformitate cu STAS 4068/2-87 probabilitatea anuala de depasire a debitelor maxime in conditii normale de exploatare pe baza caruia se stabileste debitul de calcul. Podul se calculeaza cu debitul cu asigurarea de 5%. Q5% = 330 mc/s Avand in vedere cele de mai sus rezulta lungimea podului L=57m Podul se va realiza cu 3 deschideri, doua marginale de cate 17m si un centrala de 23m, suprastructura cu grinzi de beton armat precomprimat, va avea doua pile din beton armat in albie si doua culee din beton pe cele doua maluri. Latimea de gabarit a podului va fi de 2,60 m, cu pietonal 2,20m 1.3.2. Stabilirea alcatuirii constructive -Infrastructura Avand in vedere rezultatele studiului geotehnic fundatiile pilelor vor fi de tipul fundatii indirecte pe coloane. Transmiterea incarcarilor la teren se va face partial prin frecare pe suprafata laterala a coloanelor si partial prin presiunile de la contactul bazei coloanei cu terenul. 15

Se vor realiza la fiecare pila cate 4 coloane din beton armat de diametrul 1080 mm si lungimea de 9m. Coloanele se vor executa cu tubaj recuperabil. La partea superioara capetele pilotilor se vor solidariza printr-un radier de beton armat cu dimensiunile 5,00x5,00x1,20m. Pe acest radier se realizeaza pila din beton armat. Fundatiile culeelor vor fi de tipul fundatii directe. Transmiterea incarcarilor la teren se va face prin intermediul unor saltele din balast armate cu geogrile Peste saltelele din balast armat cu geogrile se toarna un radier din beton de cu dimensiunile 4,00x4,00x1,00m Pe acest radier se realizeaza pila din beton armat, cu ziduri intoarse. Racordul cu terasamentele se va realiza cu sferturi de con -Suprastructura Suprastructura podului se va realiza cu grinzi prefabricate simplu rezemate asezate pe reazeme de neopren fretat. Grinzile prefabricate-pretensionate sunt de tip T 93 18 in deschiderile marginale si de tip T 93 24, in deschiderea centrala, grinzi cu corzi aderente. Acest tip de grinzi sunt calculate pentru gradului de seismicitate 7, si se vor executa uzinal. Numarul de toroane, tip 7 4 mm (TBP 12), este de 36 buc(12 pe reazem), si vor corespunde prevederilor din STAS 6482/1,2,3,4/1980 si STAS 10111/2/87, revizuite. Grinzile au lungimea Lgm = 18,00 m, respectiv Lgc=24m inaltimea Hg = 93 cm, lungimea de calcul Lcm = 17,30 m, respectivLcc=23,3 m. Clasa de beton folosita este C 32/40. Se vor utiliza un numar de 4 grinzi de 18m (cate 2 pe deschidere) si 2 grinzi de 24m. Peste grinzile din beton precomprimat care se monteaza joantiv (alaturat) se va realiza o placa din beton armat cu o grosime de 15 cm. Aceasta placa de suprabetonare conlucreaza cu grinzile prefabricate prin intermediul armaturii de legatura din grinzi (conectori) Peste placa de beton se realizeaza calea de rulare a podului alcatuita astfel: -strat suport hidroizolatie din mortar de ciment -hidroizolatie -strat de protectie hidroizolatie din mortar asfaltic, 2cm -imbracaminte din beton asfaltic BAP 3cm Protetejarea circulatiei pietonale va fi asigurata prin reborduri din beton armat si parapet pietonal din teava d=63,5 mm Alegerea acestui tip de suprastructura (conform PD 165-2000), s-a facut deoarece aceste tipuri de grinzi se executa in mod curent in atelierele de prefabricate iar pretul lor este redus.

16

Amenajare albie si rampe de acces Pentru a se asigura scurgerea apelor precum si a plutitorilor prin sectiunea podului, suprastructura acestuia este realizata la circa 3m deasupra cotei malurilor. Pentru a se asigura accesul la punte se vor realiza doua rampe de acces cu o declivitate de 10%. Rampele vor fi realizate cu umplutura de pamant. Taluzul rampelor va fi de 2/3. Ultimii 20cm din umplutura vor fi realizati cu balast. In aval de pod la 50m se va realiza un prag de fund ingropat la nivelul talvegului, (conform NP-067-2002 Normativ pentru proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor cailor ferate si a podurilor impotriva actiunii apelor curgatoare si a lacurilor). Pragul de fund va avea dimensiunile de 53,50x5,00x0,5m si va fi realizat din saci din material geotextil umpluti cu balast (conform NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii).

17

1.3.3. Categoria si clasa de importanta a lucrarii. Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat prin H. G. nr. 766/ 1997 si Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor elaborata in aprilie 1996 de INCERC incadreaza constructiile dupa importanta lor in doua categorii: de importanta globala, denumite categorii de importanta, care privesc intreaga de importanta specifica denumite clase de importanta care privesc fie intreaga constructie; constructie fie parti ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte. Din punct de vedere al importantei globale lucrarile proiectate se incadreaza in categoria C = constructii de importanta normala. Clasa tehnica a drumurilor este V. Stabilirea categoriei de importanta a constructiei se realizeaza conform prevederilor din Ordinul MLPAT nr. 31/N din 02. 10. 1995.

FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR Nr. crt. 1 Factorii determinanti Importanta vitala 2 Importanta socioeconomica 3 Implicarea ecologica 4 Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare 18 i. Oameni implicati direct in cazul unor disfunctii ale constructiei ii. Oameni implicati indirect in cazul unor disfunctii ale constructiei iii.Caracterul evolutiv al efectelor periculoase in cazul unor disfunctii ale constructiei i. Marimea comunitatii care apeleaza la functiunile constructiei si/sau valoarea bunurilor adapostite de constructie ii. Ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva iii.Natura si importanta functiilor respective i. Masura in care realizarea si exploatarea constructiei intervine in perturbarea mediului natural si a mediului construit ii. Gradul de influienta nefavorabila asupra mediului natural construit iii.Rolul activ in protejarea/refacerea mediului natural si construit i. Durata de utilizare preconizata ii. Masura de utilizare in care performantele alcatuirilor constructive depind de cunoasterea evolutiei actiunilor (solicitarilor) pe durata de realizare iii.Masura in care performantele functionale depind de evolutia cerintelor pe durata de utilizare Criteriile asociate

(existenta) 5 Necesitatea adoptariila conditiile locale de teren si de mediu 6 Volumul de munca si de materiale necesare i. Ponderea volumului de muncasi de materiale necesare ii. Volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea Performantelor constructiei pe durata de existenta a acesteia iii.Activitati deosebite in exploatarea constructiei impuse de functiunile acesteie i. Masura in care asigurarea solutiilor constructive depinde de conditiile de teren si de mediu ii. Masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil in timp iii.Masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina activitati / masuri deosebite in exploatarea constructiei

Nivelul apreciat al influientei criteriului Inexistent Redus Mediu Apreciabil Ridicat

Punctajul p(i) 0 1 2 4 6 Grupa de valori a punctajului total >30 18-29 6-17 0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate natural Wo = WL - limita de curgere 4.6. Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere n oper si eventualele msuri de mbunttire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 4.7. Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, pmnturile turboase si vegetale, pmnturile cu consistent redus (care au indicele de consistent sub 0,75%), precum si pmnturile cu continut mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi, bulgri de pmnt nghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie (brazde, frunzis, rdcini, crengi, etc).

23

Materiale pentru terasamente Categoriile si tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88 Granulozitate Continut n prti fine n % din masa total pt: d