Majoritatea planurilor MEdC nu s-au realizat

Promisiuni deºarteale demnitarilor dinEducaþie

FEN a obþinut blocarea uneihotãrâri de Guvern careaducea prejudicii personaluluidin ºcolile specialepag. 3 pag. 12

EDITORIALCCoommuunniissmmuull ddiinn nnooiiCãtãlin Croitoru

Asistãm la o luptã acerbã pentru ºefia CNSAS.Majoritatea crede cã este o luptã de orgolii saude interese menite a scoate sau a bãga sub inci-denþa lustraþiei diverse persoane. Nimic maifals. Este o luptã pentru supremaþia deþinerii deinformaþii extrem de utile în lupta politicã detip autohton, fundamentalaxatã pe ºantaj. pag. 2

DOSARFuncþiile de conducere în educaþie sunt predominantocupate de bãrbaþi

pag. 14-15

DEZBATEREDescentralizarea învãþãmântului

Criza actualului sistem definanþare a ºcolilor

pag. 5

CIFRA LUNII

Revendicarea FEN privind alocarea pentru fie-care profesor a unui sume pentru cãrþi este pecale sã devinã realitate. Doi senatori, AlexandruAthanasiu ºi Angel Tîlvãr, au realizat un proiectde lege, care a fost ºi aprobat în plen, potrivit cã-ruia fiecare cadru didactic ar urma sã primeascãde anul viitor câte 100 de euro pentru achiziþio-narea de cãrþi. Sperãm ca acest proiect de actnormativ sã treacã ºi de Camera Deputaþilor.

{coalaromâneascqrevistã naþionalã

pentru

promovarea reformei

în învãþãmântAnul VI � nr. 6 � martie 2006 educaþie ºi atitudine

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro

Singura revistã care spune lucrurilor pe nume

100 euro

PREÞ:3 RON

MatematicianulAlexandrescu s-a alescu gradaþie de merit

MatematicianulAlexandrescu s-a alescu gradaþie de merit

IInnssppeeccttoorruull ggeenneerraall aall CCaappiittaalleeii,, CCrriissttiiaann AAlleexxaannddrreessccuu,, aa ttrraannssffoorrmmaatt iinnssppeeccttoorraattuull ººccoollaarr îînn pprroopprriiaa mmooººiiee.. AAcceessttaa aa aajjuunnss ssãã ddeecciiddãã dduuppãã pprroopprriiuull aallggoorriittmm ccee ppoossttuurrii ddee ddiirreeccttoorrii vvoorr ffii ssccooaassee llaa ccoonnccuurrss.. ÎÎnn pplluuss,, cchhiiaarr ddaaccãã nnuu mmeerriittaa ppuunnccttaajjuull aaccoorrddaatt ddee uunn ssuubbaalltteerrnn aall lluuii,, AAlleexxaannddrreessccuu vvaa pprriimmii îînn uurrmmããttoorriiiippaattrruu aannii ggrraaddaaþþiiee ddee mmeerriitt.. ÎÎnn aacceesstt ffeell,, iinnssppeeccttoorruull ii--aa lluuaatt llooccuull uunnuuii pprrooffeessoorr ddee mmaatteemmaattiiccãã ffooaarrttee bbuunnccaarree ppooaattee mmeerriittaa mmaaii mmuulltt ccaa eell aacceesstt pprreemmiiuu.. pag. 3

T

2 {coala româneascq � martie 2006ACTUALITATE

Asistãm la o luptã acerbã pentru ºefia CNSAS. Majoritateacrede cã este o luptã de orgolii sau de interese menite ascoate sau a bãga sub incidenþa lustraþiei diverse per-soane. Nimic mai fals. Este o luptã pentru supremaþiadeþinerii de informaþii extrem de utile în lupta politicã detip autohton, fundamental axatã pe ºantaj. Sub umbrela„luptei împotriva comunismului“ ºi a „demascãrii se-curiºtilor“ nu se ascunde decât gãsirea unei soluþii de con-trol prin care sã se facã dovada cã „securiºtii“ unora suntmai buni decât ai celorlalþi.Tare mi-e teamã cã Legea lustraþiei nu are ºanse reale de atrece de Parlament. Este de înþeles, în aceste condiþii, pozi-þia tranºantã a democraþilor care cer asumarea rãspun-derii guvernamentale ca o garanþie cã Legea va exista.Rãspunsul liberalilor, care acuzã democraþii cã în acest felvor sã provoace cãderea guvernului, ascunde, de fapt,convingerea acestora cã votul majoritar va fi împotrivaacestei legi. Atâta timp cât preºedintele Bãsescu a cerut în mod expresca ruºinosul amendament vizând comandanþii de nave ºiaeronave sã fie înlocuit explicit cu precizarea numelui sãuiar Radu Berceanu a solicitat ca verificarea dosarelor decolaboratori ai securitãþii sã înceapã cu al sãu ºi al preºe-dintelui, se pare cã ceva putred este în tabãra liberalã.În tot acest iureº de declaraþii contradictorii, care pun pepoziþii antagonice pe aliaþi ºi au creat deja debutul ruperiialianþei în teritoriu, cred cã scapã din vedere, mariimajoritãþi a populaþiei, esenþa mult mai profundã a acesteiprobleme: comunismul în România nu va fi definitiv con-damnat ºi eradicat decât atunci când vom fi capabili,fiecare dintre noi, cei marcaþi de acest regim, sã ducem oluptã interioarã, deloc uºoarã, prin care sã scoatem totceea ce ideologia comunistã a lãsat în noi. Altã ºansã, exte-rioarã nouã, în mod evident nu avem.

FEN intrã în Europa Federaþia Educaþiei Naþionale a organi-zat în perioada 17-19 martie la Bistriþaun training de iniþiere în RelaþiilePublice. Cursul, care au fost þinut deprofesioniºti în domeniu, a avut patrumodule ºi s-a adresat atât liderilorjudeþeni cât ºi persoanelor care deacum înainte vor conduce departa-mentele de comunicare din cadrulfiecãrui sindicat. Preºedintele FEN,Cãtãlin Croitoru, a precizat cã acest curseste numai începutul unui programamplu de reformare a Federaþiei potri-vit standardelor impuse de UniuneaEuropeanã.

Profesorii ameninþã cu boicotarea testelornaþionale

Profesorii ar putea boicota anul acestatestãriile naþionale dacã Ministerul Edu-caþiei îi va trata cu aceeaºi lipsã de res-pect ca ºi anul trecut. Atunci profesoriiau fost anunþaþi în ultima clipã cã mem-brii comisiilor de examinare ºi suprave-ghere vor fi plãtiþi mai puþin decât deobicei, fiind încadraþi la nivelul perso-nalului necalificat din unitãþile de învã-þãmânt. Reprezentanþii sinidicatelordin învãþãmânt au demarat deja negoci-eri cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiºi sperã sã obþinã promisiunea cã vor fipãtiþi aºa cum meritã. „Anul trecut amfost pãcãliþi de reprezentanþii Ministe-rului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru cã,în loc sã primim banii care ni se cuve-neau, am primit sume mult mai mici.Acum am demarat din timp negocierilecu Ministerul Educaþiei ºi sperãm sãobþinem ceea ce ne-am propus. Oricumsituaþia de anul trecut, când anumiþioameni ºi-au bãtut joc de profesori, nuse va mai repeta. Dacã nu vom fi ascul-taþi, profesorii nu vor mai face parte dincomisiile de la testãrile naþionale dinvarã“, a declarat Constantin Ciosu, se-cretarul-general al Federaþiei EducaþieiNaþionale.

SIP Botoºani a lansat campania „Întinde o mânãaproapelui tãu“

Sindicatului Învãþãmântului Preuniver-sitar (SIP) Botoºani a lansat o campaniepentru ajutorarea profesorilor care su-ferã de boli incurabile. În cadrul acestui

proiect cu titlul „Întinde o mânã aproa-pelui tãu“, sindicatul va oferi sume debani sub forma unui ajutor lunar. „În-cercãm sã-i ajutãm pe cei care se aflã înimpas. Suma propusã de noi nu estemare, un milion de lei lunar, dar estemai mult decât nimic ºi încercãm sã-iajutãm, acum, cât mai sunt printre noi.Sã le uºurãm ºi sã le îndulcim chinul dezi cu zi“, a declarat Maria Þiprigan, pre-ºedintele SIP Botoºani. De asemenea,pentru cei care trebuie sã se deplasezela clinici de specialitate din alte judeþe,sindicatul suportã cheltuielile cu trans-portul. Pentru a veni sprijinul celor bol-navi, se va întocmi o bazã de date exac-tã care va cuprinde dosare cu diagnos-ticul ºi evoluþia bolii fiecãrui pacient. Seîncearcã ºi ajutorarea celor care benefi-ciazã de reþete compensate pentru boligrave. Pentru cadrele didactice care auo medicaþie costisitoare sindicatul vadeconta o jumãtate din valoarea reþetei.

Bãsescu nu este de acordcu scindarea UBB

Preºedintele Traian Bãsescu a declaratcu ocazia unei vizite la Cluj cã nu va fi deacord niciodatã cu scindarea Univer-sitãþii „Babeº – Bolyai“. „Nu avem opoliticã de separare, ci o politicã de inte-grare, politicã de a convieþui, respectân-du-ne fiecare valorile. Acest tip de sepa-rare cui foloseºte? Sunt împotriviaoricãrei scindãri a unei universitãþi carea devenit etalon de educaþie europeanãºi nu numai în România“, a precizat

Bãsescu. Declaraþia preºedintelui vinepe fondul unei campanii conduse deComitetul „Bolyai“ care doreºte împãrþi-rea UBB. Acest grup de iniþiativã a înce-put ºi o campanie de lobby internaþio-nal pentru scindarea instituþiei de învã-þãmânt superior.

S-a înfiinþat prima agenþie autonomã pentru asigurarea calitãþii

Prima agenþie autonomã de evaluare ºiasigurare a calitãþii în educaþie s-a înfi-inþat în cadrul Fundaþiei Universitare„Bioterra“. Prin apariþia noului act nor-mativ privind asigurarea calitatãþii înEducaþie, mai precis OUG 75-2005, con-firmatã prin votul Parlamentului din 27martie a.c, s-a eliminat monopolul destat în evaluarea ºi acreditarea instituþi-ilor ºi unitãþilor ºcolare. Agenþia pentruEvaluare ºi Asigurarea Calitãþii înEducaþie(AEACE) va funcþiona ca insti-tuþie autonomã, non-profit, neguverna-mentalã, apoliticã ºi autofinanþatã.Potrivit reprezentanþilor AEACE, orga-nizaþia va funcþiona dupã standardele ºirecomandãrile de asigurare a calitãþiielaborate de reþelele europene. „Eva-

luarea externã a unitãþilor ºi instituþi-ilor de educaþie va dinamiza ºi optimizaprocesele de instruire ºi formare profe-sionalã ºi va duce la ierarhizarea ºcoli-lor dupã valoare, o premierã absolutãîn România“, a precizat Ion Nicolae, pre-ºedintele AEACE.

„Fii inteligent, NU fi Violent“

Inspectoratul ªcolar al MunicipiuluiBucureºti împreunã cu Poliþia Capitaleiau lansat în martie Campania „Fi inteli-gent, NU fi Violent“, proiect susþinutfinanciar de cãtre compania SIVECO.Scopul programul este de informare ºiresponsabilizare pentru Non- Violenþãîn ºcoli ºi se adreseazã elevilor dinînvãþãmântul preuniversitar, cadrelordidactice ºi nu în ultimul rând pãrinþilorpropunându-ºi sã reducã violenþa înunitãþile de învãþãmânt. În cadrul cam-paniei, SIVECO România îi invitã petineri sã participe la douã concursuriprin care se doreºte descoperirea ºi pro-movarea unor noi talente. „ªcoala, stra-da, familia sunt la fel de importantepentru formarea unui tânãr, de aceeanouã ne pasã ce se întâmplã în ºcoalã ºiîn afara laboratorului de informaticã.Avem convingerea cã violenþa este unreflex al lipsei de educaþie ºi de infor-mare. De aceea, am sprijinit, ne-amimplicat ºi am demarat de-a lungul tim-pului o serie de iniþiative educaþionale,menite sã stimuleze interesul ºi partici-parea tuturor celor implicaþi în procesulinstructiv formativ la pregãtirea tinereigeneraþii ca element activ al vieþiisociale“, a declarat Irina Socol, directorgeneral al SIVECO România.

ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII � ªTIRILE LUNII

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

Director fondatorCãtãlin Croitoru

(catalin@scoalaromaneasca.ro)

Redactor-ºef:Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Senior editor:Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Publicitate:0788.880.200

(comercial@scoalaromaneasca.ro)

DTP:Omni Press & Design(omnipress@rdslink.ro)

„ªcoala româneascã“ foloseºtefotografii din arhiva cotidianului

„Realitatea româneascã“

Tipar:

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1,Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

Publicaþia în curs de auditare BRAT

ISSN 1453 – 7842

{coalaromâneascq

PRECIZARE:PRECIZARE: Autorul rãspunde

din punct de vedere juridic

pentru conþinutul articolului.

De asemenea, agenþiile de presã

ºi personalitãþile citate poartã

integral rãspunderea afirmaþiilor

conþinute în textul preluat

ºi difuzat.

Comunismul din noi

Cãtãlin Croitoru

{coala româneascq � martie 2006 3SUB LUPÃ

Deºi nu merita punctajul acordat,

Matematicianul Alexandrescu s-a ales cu gradaþie de merit

Ceea ce revista „ªcoala româneascã“avertiza încã de numãrul trecut s-a ºi în-tâmplat. Matematicianul – inspectorAlexandrescu a primit gradaþie de meritpe munca altora. Surse din cadrul comi-siei de verificare ne-au precizat cã în pri-mã fazã dosarul profesorului de mate-maticã Alexandrescu primise de la in-spectorul de specialitate 466 de puncte,care nu puteau fi justificate prin docu-mentele depuse. „Din evaluarea comi-siei s-au putut acorda conform metodo-logiei doar 112 puncte. La 6 martie,dupã ce dosarul a revenit de la inspec-torul de specialitate revizuit Alexan-drescu primise 300 de puncte, printr-oreevaluare plinã de largheþe ºi bunã-voinþã menitã a finaliza situaþia jenantãîn care se punea inspectorul general,comisia de verificare a acordat 163 depuncte. În acest scop s-a acceptat ºipunctarea unor activitãþi din fiºa postu-lui deþinut la minister sau a unorproiecte în care cel în cauzã nu figura înnici o calitate. Cu toate acestea pe listafinalã înaintatã spre aprobare Consiliu-lui de Administraþie al Inspectoratuluiªcolar al Municipiului Bucureºti(ISMB)dosarul matematicianului Alexandres-cu figura cu 299 de puncte“, au precizatacelaºi surse din cadrul comisiei de eva-luare.

FEN a cerut intervenþiaministruluiTrebuie spus cã Federaþia EducaþieiNaþionale a trimis ºi o adresã ministru-lui Educaþiei, Mihail Hãrdãu, în care i-aprezentat situaþia ºi i-a solicitat acestuiasã dispunã mãsurile care se impun„pentru revenirea la starea de legalitateîntrucât faptele prezentate, fiind fãcutedeliberat ºi cu premeditare, pot fi sus-ceptibile de a intra sub incidenþa preve-derilor Codului penal“, se aratã înadresa trimisã ministrului Educuþiei. Cazul inspectorului general nu este sin-gular. Anul acesta pe lista celor care vorprimi gradaþii de merit apar ºi alte per-soane care nu ar merita sã fie incluse înrândul celor mai buni profesori lanivelul Capitalei. Cu toate cã existã ometodologie de acordare a gradaþiilorde merit, acestea s-au acordat mai multpe alte criterii care au legãturã cu „gaº-ca“ de inspectoraºi care conduce la oraactualã învãþãmântul bucureºtean.

Directori pe sprânceanã O altã problemã care ridicã mari semnede întrebare în ceea ce priveºte corectitu-dinea domnului inspector general Cris-tian Alexandrescu ºi a funcþionarilor dincadrul ISMB este concursul de directori. La 7 martie a avut loc Consiliul de Admi-

nistraþie al ISMB, în care s-a decis pu-blicarea unor posturi de directori scoa-se la concurs (licee, cluburi sportive ºco-lare, cluburi ale copiilor, ºcoli). Aceastãlistã însã diferã de lista iniþialã a pos-turilor vacante publicate în septembrie2005. „Pe noua listã au apãrut doar o

parte din posturile vacante, la care s-auadãugat ºi altele eliberate dupã 1 sep-tembrie 2005. Este de mentionat cã pelista stabilitã de Consiliul de Adminis-traþie pe 7 martie nu apar posturi de di-rectori vacante de 2- 3 ani“, au precizatpersoane avizate. La întrebarea ce i-a

fost pusã în consiliul de administraþielegatã de motivarea acestei situaþii,rãspunsul dat cu nonºalaþã de Alexan-drescu a fost potrivit unor surse: „Pen-tru cã aºa vreau eu...“. La aºa „moºie“,aºa „vãtaf“.

Virgil Cristea

Inspectorul Cristian Alexandrescu a transformat învãþãmântulbucureºtean în propria moºie. Dupã ce a primit gradaþie de meritcu un punctaj care nu are nici o legãturã cu realitatea, acesta astabilit dupã un algoritm doar de el cunoscut care dintre posturilede directori sã fie scoase la concurs ºi care nu.

Secretarul de stat Dimitru Miron ne declara înnumãrul din ianuarie al revistei cã „în a doua jumã-

tate a lui februarie – începutul lui martie, vom aveaun stoc de proiecte care sã fie propuse spre dezba-tere publicã. Acestea constituie, de fapt, un proiectal legii Învãþãmântului superior, noi reglementãricu privire la doctorat, la mastere, la studii inte-grate“. Un astfel de proiect cu circulaþie internãchiar a fost realizat. Mai mul, a ajuns ºi la rectoriiuniversitãþilor care au venit cu propuneri. Totuºi,acesta nu a fost discutat pânã acum în comisiile dedialog social ºi nu a fost fãcut public. Printre planurile pentru 2006 ale secretarului ge-neral, Adrian Gorun, se numãrau în ianuarie ºi treiproiecte de acte normative care trebuiau sã fiesupuse dezbaterii publice încã de la începutul luifebruarie. Nici unul dintre cele trei însã nu a fostfãcut pânã în acest moment public. „În prim-planavem elaborarea celor trei proiecte de acte norma-

tive: legea învãþãmântului preuniversitar, legeaînvãþãmântului superior ºi statutul personbaluluididactic. La 10 februarie, o sã vã prezentãm acesteproiecte de acte normative, iar la sfârºitul lui mai –începutul lui iunie sperãm sã ajungã pe ordinea dezi a Parlamentului“, declara atunci secretarul ge-neral. Se pare însã cã Adrian Gorun a fost preaîncrezãtor în puterea de muncã a colegilor ºidevotamentul lor din cauzã cã nici unul dintre celetrei proiecte nu a fost nici mãcar fãcut public.

Acordul dintre sindicate ºi Guvern, încãlcat de maimulte ori O altã problemã pe care o au mai marii Ministeru-lui Educaþiei ºi Cercetãrii o reprezitã Acordul înche-iat la sfârºitul grevei generale de anul trecut. Înþele-gerea a fost încãlcãtã de mai multe ori, în principaldin cauza neîntocmirii la timp a criteriilor de acor-dare a restanþelor salariale din perioada 2001 –2004. doar dupã nenumãratele intervenþii ale Fe-deraþiei Educaþiei Naþionale, care au dus la luãri depoziþie a premierului Tãriceanu se poate spuneacum cã toþi profesorii pãcãliþi la salariu au începutsã primeascã tranºele lunare. Tot potrivit acordu-

lui, pânã la 15 aprilie a.c. guvernul se oblige sã ela-boreze un proiect de lege a salarizãrii personaluluibugetar. Legea ar urma sã se aplice de la 1 ianuarie2007. Dupã ce MEdC a spus cã proiectul ar trebuisã fie elaborat de Ministerul Muncii, nimeni dinrândul autoritãþilor centrale nu a mai fãcut nimicpentru ca acesta sã devinã realitate.

În numãrul din ianuarie revista „ªcoala româneascã“ a realizat mai multe interviuri cu demnitarii din Ministerul Educaþiei în care le-am cerut acestora sã spunã ce îºipropun pentru 2006. Atunci, i-am rugat sã ne dea ºi termene pentru propuneriledate. Majoritatea lucrurilor cu care atunci se fãleau demnitarii au rãmas însã pânãastãzi doar în faza de idee, sau cel puþin aºa se vede din exterior.

Majoritatea planurilor MEdC nu s-au realizat

Promisiuni deºarte ale demnitarilor din EducaþieAdrian Gorun

Dumitru Miron

4 {coala româneascq � martie 2006ANALIZÃ

I. Contextul geoclimatic ºigeopolitic actual

� Globalizare;� Modificãri climatice la nivel planetar; � Poluare fizicã ºi moralã; � Sters psihosocial globalizat; � Liberalizarea educaþiei;�Accelerarea excesivã ºi necontrolatã a procesuluide integrare a copiilor cu dizabilitãþi în învãþãmân-tul de masã, cu desfiinþarea multor unitãþi deînvãþãmânt special;

II. Consecinþe:� Apariþia unor modificãri psihosomatice careafecteazã deopotrivã bãtrânii, dar mai ales copiii,adolescenþii(exemplul cel mai recent, în Cecenia,un numãr mare de pãrinþi se plâng de modificãriciudate ale comportamentului copiilor pe care nule-au rezolvat cu ajutorul medicilor neuropsihiatriautohtoni ºi au apelat la ajutor extern);� Accentuarea unor tendinþe ºi manifestãri com-portamentale agresive ºi autoagresive la copii cuvârste din ce în ce mai mici;� Proliferarea îngrijorãtoare a comportamentelordeviante la copii ºi tineri: cruzime violenþã împinsãpânã la crimã, acte de agresivitate fãrã nici o justifi-care, sinucideri;� Reacþii de negativism extern, demisie ºcolarã,negare a autoritãþii profesorilor, negarea necesitã-þii existenþei ºcolii ca instituþie; � Negarea autoritãþii pãrinþilor (Acest fenoment sepetrece pe fondul unui dezechilibru creat întredrepturile ºi îndatoririle copiilor, pe de-o parte ºidrepturile ºi îndatoririle pãrinþilor pe de altã parte.Acest lucru este valabil ºi în relaþia profesor-elev. Înrelaþia copil-adult a secolului XXI, copilul îºi spe-culeazã la maximum condiþia de minor, impunân-du-ºi voinþa în faþa adultului care pierde masiv dinautoritate, ºi implicit din drepturi); � Respingerea normei, a regulilor ºi regulamente-lor care impun orice fel de cenzurã comportamen-talã; majoritatea copiilor strãzii refuzã adãposturi-

le ºi formele instituþionalizate de ocrotire care li seoferã pe simplul motiv (declarat de toþi) cã li se im-pun „legi ºi regulamente“ pe care ei nu vor sã le res-pecte;� Reacþii de simulare comportamentalã, dedubla-re comportamentalã, comportament duplicitar;� Aderarea la secte periculoase ºi grupãri (bande)de delincvenþi;� Creºterea ratei abandonului ºcolar, a vagabon-dajului, analfabetismului, delicvenþei juvenile;TTooaattee aacceessttee ffeennoommeennee,, ccaarree ssuunntt îînn pplliinnãã eexxppaannssii--uunnee,, îii aauu rrããddããcciinniillee ººii ssee aalliimmeenntteeaazzãã ddiinn uurrmmãã--ttooaarreellee ssuurrssee:: � Copii abandonaþi sau scãpaþi de sub autoritateafamiliei;� Copii din centrele de plasament care aban-doneazã perioadic aceste asezãminte, intrã încanale, se drogheazã, se prostitueazã, dupã carerevin vremelnic în colectivitate(de obicei aduºi cuforþa de cãtre poliþie sau direcþiile de protecþiesocialã);� Copii cu dizabilitãþi, rezultat al procesului depseudointegrare care, nu s-au adaptat în ºcoalapublicã neridicându-se la nivelul de exigenþã deacolo ºi care se refugiazã pe strãzi, îngroºând rân-durile copiilor care vagabondeazã.

III. Reacþii atitudinale ale principalilor factori educaþionali:

ªcoala cautã sprijin în direcþia familiei, care are larândul ei autoritatea puternic erodatã, de cele maimulte ori ascunde aceste fenomene de teama unorsancþiuni din partea autoritãþilor.Familia aruncã responsabilitatea în spatele ºcolii,cautã sprijin în direcþia ºcolii sau pur ºi simplu seascunde în spatele propriei neputinþe. Mai nou,familia cautã ajutor, în afarã, apeleazã ºi la alteinstituþii pe lângã ºcoalã ºi încearcã sã-ºi reconstru-iascã autoritatea pierdutã.Autoritãþile (educaþie ºi protecþie socialã) cer pro-grame de prevenire a violenþei, abandonului ºco-

lar ºi a analfabetismului. În învãþãmântul special,aceste programe reprezintã acele servicii ce includprogramele de intervenþie personalizatã. Toate aceste programe presupun o echipã de inter-venþie ce include ºcoala, familia, medicul specialist,asistentul social, autoritatea de protecþie socialã.Datoritã lipsei de personal calificat, de cele maimulte ori aceastã echipã este incompletã, iar pro-gramele de intervenþie nu se pot realiza ºi suntabandonate pe parcurs, devenind simple formali-tãþi. În plus, relaþia dintre inspectoratele ªcolare ºidirecþiile pentru protecþia copilului nu este sufici-ent clarificatã ºi corect reglementatã, astfel DPC-urile, prin preluarea Comisiilor de Evaluare

Continuã de la învãþãmânt, intervin în traseuleducaþional al copiilor, în loc sã se ocupe de pro-tecþie socialã a acestora, protecþie care scade totmai mult în calitate ºi volum de drepturi acordate.

Ce este de fãcut?Revitalizarea sistemului de protecþie socialã a copi-ilor cu disabilitãþi prin acordarea în continuare adrepturilor materiale pierdute prin: � Trecerea (revenirea) Comisiilor de EvaluareContinuã la învãþãmânt; � Revizuirea programului de integrare a copiilorcu dizabilitãþi în ºcoala de masã ºi analiza lucidã ºiobiectivã a rezultatelor obþinute pânã în prezent;�Analizarea raportului: ºcoalã de masã-ºcoalã spe-cialã-ºcoalã particularã ºi ONG-uri-alternative edu-caþionale; � Întãrirea rolului serviciilor medicale din ºcoli,alãturi de cele psihopedagogice ºi cele de asistenþãsocialã;� Programele de servicii din ºcolile pentru copiiicu dezabilitãþi trebuie sã includã psihologi, pedago-gi, medici specialiºti (pediatri, neuropsihiatri, au-diologi, oftamologi), asistenþi medicali ºi asistenþisociali;� Rediscutarea Metodologiei de organizare ºi func-þionare a Centrelor de resurse ºi a centrelor ºcolarede educaþie inclusivã ºi realizarea unor studii soci-ologice de impact;.� Revizuirea regulamentelor ºcolare ºi reechili-brarea raportului dintre drepturile ºi îndatoririleelevilor ºi regândirea raportului ºcoalã – familie:structurarea acestui raport în baza unui contract cureguli de funcþionare; � Reorganizarea ºi diversificarea centrelor decorecþie psihopedagogicã (reeducare); flexibi-lizarea raportului dintre acestea ºi ºcolile de masã; � Întãrirea ºi eficientizarea sistemului de pazã ºisecuritate din ºcoli;�Reoganizarea sistemului Centrelor de plasamentºi al apartamentelor de tip familial care suferã pro-fund din cauza lipsei de personal calificat în prob-leme de instrucþie ºi educaþie ºcolarã; � Reducerea fluctuaþiei personalului calificat dinînvãþãmântul special prin identificarea modalitã-þilor de motivare a specialiºtilor care dovedesc fide-litate faþã de sistem.

Psiholog Silvia Dumitrescu, ªcoala Specialã nr. 1, Bucureºti

Educaþia copiilor cu dizabilitãþi,la rãscruce

{coala româneascq � martie 2006 5DEZBATERE

Descentralizarea învãþãmântului

Criza actualului sistem de finanþarea ºcolilorSistemul de finanþare a ºcolilor exprimãtotalitatea relaþiilor juridice, instituþio-nale ºi matematice legate de fundamen-tarea nevoilor de finanþare a fiecãreiunitãþi de învãþãmânt, constituirea sur-selor de acoperire a acestor nevoi ºi dealocare transparentã ºi echitabilã a fon-durilor cãtre ºcoli. Orice sistem de fi-nanþare vizeazã un anumit mod de fun-damentare a bugetului unei unitãþi, unsistem de surse de finanþare, un grup deinstituþii ºi organisme implicate în fun-damentarea nevoilor de fonduri pentruîntregul sistem de învãþãmânt, ºi o for-mulã matematicã de alocare a lor cãtrefiecare ºcoalã în parte precum ºi un sis-tem legislativ care reglementeazã surse-le de finanþare, atribuþiile instituþiilor ºiorganismelor implicate ºi modul de rea-lizare a execuþiei bugetare.Dacã aceastã definiþie este acceptatã,putem spune fãrã a greºi cã ºi în pre-zent, învãþãmântul dispune de un sis-tem de finanþare pe care însã dorim sã îlschimbãm. Nu pentru cã aºa vrem noi cipentru cã, în actualul context socio-eco-nomic el este depãºit ºi ineficient.

Radiografia ºi defecteleactualului sistemFoarte sintetic, radiografiat, actualul sis-tem de finanþare aratã dupã cum ur-meazã: � fundamentarea nevoilor de fondurinecesare unitãþilor de învãþãmânt pen-tru anul financiar urmãtor se face decãtre centrele de execuþie bugetarã sauprimãrii cu consultarea mai mult saumai puþin efectivã a directorilor deºcoli, care sunt principalii factori de de-cizie responsabili de calitatea activitãþiidin ºcoalã;� elementele esenþiale care stau labaza fundamentãrii proiectelor de bu-gete pentru învãþãmânt sunt costuriledin anul precedent, numãrul de perso-nal angajat ºi salariul mediu al acestora,de indicele inflaþiei ºi creºterii preþuri-lor ºi nu de volumul real al activitãþii ºide nevoile financiare ale ºcolilor, nevoicare sã fie onorate echitabil ºi transpa-rent pentru fiecare unitate;� aprobarea nivelului maxim de fon-duri care va sta la baza bugetului fiecã-rei unitãþi de învãþãmânt, se realizeazãîn funcþie de: volumul de fonduri primitde la bugetul de stat, de potenþialul eco-nomic în venituri al bugetului local ºidisponibilitatea economicã ºi politicã aprimarului de a finanþa ºcoala. În acestmod sunt eludate douã elemente funda-mentale care ar asigura echitatea ºi ne-voile reale: numãrul de elevi din ºcoalãºi nivelul volumului de fonduri necesarpentru fiecare nivel ºi tip de pregãtireºcolarã.� execuþia bugetarã se realizeazã decentrele bugetare sau de primãrii. Di-rectorii de ºcoli sunt de cele mai multeori spectatori ai procesului de finanþareºi execuþie bugetarã sau simpli martoriai încheierii unor contracte de achiziþiiºi lucrãri de reparaþii ºi investiþii ºi sem-natari disciplinaþi ai proceselor verbalede recepþie.

Fondurile bãneºti necesare învãþãmân-tului au ca sursã de provenienþã bugetulde stat ºi bugetele locale ºi sunt alocatedupã cum urmeazã:� pentru salarii, fondurile provin dincote defalcate de la bugetul de stat ºiajung la ºcoli prin bugetele locale ale co-munelor, oraºelor ºi municipiilor. Prac-tic, nivelul fondurilor pentru salarii seasigurã în funcþie de numãrul de per-sonal aprobat de inspectoratul ºcolar ºide nivelul salariilor individuale, rigidstabilite de lege. Actualele norme, apro-bate prin lege sau la nivel central ignorãnevoia realã de personal din fiecareºcoalã ºi eficienþa muncii fiecãruia din-tre angajaþi – parametrii pe care, încondiþii reale, numai conducerea ºcoliieste capabilã sã îi comensureze. � pentru cheltuieli materiale, fondurilesunt alocate din bugetul local, în funcþie

de posibilitãþile acestora ºi de multe oride apetitul sau interesele politice aleprimarului pentru o ºcoalã sau alta;� pentru bursele elevilor, fondurile sealocã de la bugetul de stat, prin bugetulMEdC, în sume ruºinos de mici, reparti-zate în funcþie de numãrul de elevi dinºcoalã ºi nu de numãrul de elevi care aunevoi sociale deosebite. Cuantumulminim al acestei burse nu este garantat,aºa încât se ajunge de multe ori la bursesociale variind între 5 ºi 40-50 RON. � pentru investiþii noi ºi reabilitãri aleclãdirilor, ºcolile beneficiazã de fonduride la bugetul de stat alocate prin MEdCsau alte ministere, pe baza unor progra-me naþionale sau pentru finanþarea unorprograme cu finanþare externã. VeziDoamne, de frica fenomenului de corup-þie de la nivel local sau din ºcoli, cam toa-te aceste programe se deruleazã „centra-lizat“ sau la nivelul consiliilor judeþene.

Concluziile radiografieiAnaliza de mai sus ne conduce la uneleconcluzii susþinute din plin de realitateaactualã a sistemului ºi anume:� finanþarea ºcolilor se realizeazã nu înfuncþie de nevoile lor reale ci de nivelulcosturilor istorice, posibilitãþile bugetu-lui local ºi numãrul de personal didacticexistent în ºcoalã. De aici persitenþa îndiferenþierile privind nivelul de finanþa-re între ºcoli ºi cronicizarea subfinanþã-rii învãþãmântului.

� Deciziile cu privire la nivelul ºi desti-naþia fondurilor alocate sunt puternicdisipate la diverse nivele ºi instituþii dedecizie aºa încât locul de luare a decizieinu se aflã în ºcoalã sau la beneficiariinemijlociþi ai actului educativ ci în mâi-nile sau la cheremul unor conducãtoricentrali sau locali de instituþii care nupot cunoaºte nemijlocit nevoile ºcoliichiar presupunând cã sunt de bunãcredinþã, pot greºi.Conducerile ºcolilor, pãrinþii ºi comuni-tãþile locale care sunt principalii susþinã-tori ºi beneficiari ai educaþiei prin învãþã-mânt sunt parteneri sociali total excluºide la fundamentarea realã a nevoilor definanþare ºi de alocare a fondurilor.� Actualul sistem de finanþare în loc sãstimuleze factorii cei mai interesaþi –directorii de ºcoli ºi pãrinþii – în multi-plicarea surselor de finanþare ºi folosi-rea lor eficientã, promoveazã arbitra-riul în fundamentarea nevoilor, ºi lipsade interes în alocarea transparentã ºiechitabilã a fondurilor. În aceeaºi mã-surã, în loc sã stimuleze controlul atental folosirii banilor în interesul ºcolii,acest sistem favorizeazã fenomenele decorupþie ºi risipã.� În sfârºit, se poate concluziona cã,actualul sistem de fundamentare ºi alo-care a fondurilor nu dispune de instru-mente/resorturi interne, proprii de de-pãºire a fenomenului de subfinanþare aînvãþãmântului ºi de eradicare a inechi-tãþii ºi fenomenelor de corupþie.

Mai în glumã, mai în serios putem spu-ne cã, în prezent, în actualul sistem, sin-gurele forþe care încearcã ºi uneori reu-ºesc sã miºte ceva sunt: presiunea/nevo-ia solicitatã de factorii politici externi dealiniere la principiile de organizare aactivitãþii de învãþãmânt într-un mediudescentralizat, sindicatele reprezenta-tive din învãþãmânt ºi campaniile elec-torale.Sindicatele sunt singurele care au reuºitsã determine factorii guvernamentali sãparticipe la un dialog real cu privire lasalariile personalului din învãþãmânt ºila sporirea volumului de fonduri pentrudezvoltarea ºi modernizarea învãþã-mântului.Tot ele, sindicatele reprezentative dinînvãþãmânt au profitat de campaniileelectorale, ca cea din 2004 ºi au reuºitsã determine vechile guvernãrii ca, înafarã de promisiuni, sã ia ºi decizii legis-lative cu privire la creºterile salariale

din învãþãmânt. Este adevãrat cã acestedecizii au fost „suportate“ de noua gu-vernare cu oarecare greutate, dar ele auînsemnat un câºtig real pentru ºcoalã.ªi tot datoritã sindicatelor, vechea gu-vernare a înscris în Legea 354/2004 demodificare ºi completare a legii învã-þãmântului prevederea cã ponderea dinPIB alocatã învãþãmântului va creºtetreptat, pânã în anul 2006 la minimum6%. Aceastã prevedere ºi dialogul vehe-ment purtat de sindicate cu actualul gu-vern, dialog puternic susþinut de o gre-vã ameninþãtoare a personalului din în-vãþãmânt au determinat adoptarea de-ciziei de alocare în 2006 a sumei de unmiliard de euro pentru finanþarea unorprograme de dezvoltare ºi modernizarea învãþãmântului.Aºteptãm cu încredere ºi o nouã cam-panie electoralã.

Ilie Dogaru

Revista „„ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““ ºi-a propus încã de la început sã fie o publicaþie interactivã. Începând cu numãrul viitor vominaugura o nouã paginã numitã: „„OOppiinniiiillee cciittiittoorriilloorr““. În aceastã paginã fiecare dintre dumneavoastrã va putea sãpublice articole despre situaþia actualã a învãþãmântului. Pentru fiecare numãr, colegiul editorial al revistei va stabili unsubiect de dezbatere la care sunteþi invitaþi sã participaþi ºi sã vã spuneþi pãrerea. Trebuie menþionat cã, în funcþie denumãrul rãspunsurilor, editorii vor decide spaþiul alocat fiecãreipersoane.

Întrebarea pentru numãrul viitor este:

CCoonnssiiddeerraaþþii ccãã ppllaannuurriillee ddee rreeffoorrmmãã aallee mmiinniiººttrriilloorr ccaarree ss--aauu ppeerriinnddaattppee llaa mmiinniisstteerruull EEdduuccaaþþiieeii dduuppãã 11998899 aauu aadduuss bbeenneeffiicciiii îînn ssiisstteemm??

Aºteptãm rãspunsurile dumneavoastrã pe adresa de email: rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo,

la fax: 002211//333377..0011..1177 sau pe adresa: „„ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““,, SSttrr.. JJuussttiiþþiieeii nnrr 6655,, sseeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttii..

ÎNTREBAREA LUNII

6 {coala româneascq � martie 2006OPINII

Am fi dorit sã discutãm la întâlnirea cuconducerea Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii din 14 martie a.c. mai multeprobleme ale ºcolilor de artã, toate im-portante, toate prioritare; este greu însãsã rezolvi într-o ora ºi jumãtate carenþeacumulate în 10-15 ani. Deºi, trebuie são recunoaºtem, discuþia reprezentanþi-lor învãþãmântului vocaþional-artã sus-þinuþi de Federaþia Educaþiei Naþionale,cu domnul ministru Mihail Hãrdãu, afost extrem de tensionatã, ea a venit înceasul al doisprezecelea ºi dupã cum s-a vãzut, a existat voinþa abordarii pri-mului capitol esenþial: readucerea lanormalitate a parametrilor din Curricu-lum diferenþiat al Planului Cadru pen-tru ciclul liceal. S-a înþeles se pare, cã nuputem reinventa roata ºi mai ales unapãtratã ºi faptul ca o anumitã meserie seface într-un anume fel.Este clar cã ºi învãþãmântul vocaþional s-a „aliniat“ la criza din sistem prin lipsaunei strategii pe termen lung, prin scã-derea exigenþei, competenþei, prinabandonarea treptatã a normelor ºi cri-teriilor de valoare ce au fost înlocuite curaþiuni de ordin personal. Modelul s-amultiplicat, s-a propagat de sus în jos.Acolo unde s-au fãcut compromisuri,mai devreme sau mai târziu apar „roa-dele“ regresului.Ceea ce ne îngrijoreazã mai mult acum,este lipsa purtãtoriilor de mesaj cãtrezonele de decizie ale Statului. Învãþã-mântul vocaþional de artã ar putea rea-liza cu totul altceva decât se crede acum.Între potenþialul existent (valori uma-ne, producþii artistice de valoare) ºi ca-pacitatea de inserþie, de difuzie în social,este o adevãratã rupturã. Trebuie creeatun mecanism eficace de propagare, devalorizare a acestui potenþial spre zonede interes imediat: tinerii din alte insti-tuþii de învãþãmânt.Aici este „tinta“ ºi „cheia“ demersuluinostru bivalent:1. acte normative în acord cu proiectulvaloric tradiþional ºi de perspectivã,european prin esenþa naþionalã (a nu seconfunda cu imitarea modelelor sufi-ciente ce „ofteazã“ admirând modeleleperformante din aceastã parte a conti-nentului).2. management performant prin filozo-fie, strategie ºi mijloace, prin reprezen-

tare ºi impunere la nivelele de decizie.Am folosit termenul reprezentare, pen-tru cã nu este suficientã cartea de vizitãpe care o poartã performanþa interna-þionalã a actului artistic creat; nu estesuficientã valoarea intrinsecã a demer-sului uneori inefabil. Este „suficient“ sãai de-a face pe treptele ierarhiei cu oa-meni care nu mai au timp de literaturã,teatru, muzicã, balet, artã plasticã, filo-zofie, etc. ºi se rupe veriga directã acomunicãrii ºi înþelegerii. Autonegli-jarea spiritualã nu este o maladie româ-neascã, iar „autismul cultural“ conferitde specializarea îngustã ºi mai ales decriza temporalã, este o modã nefericitãa contemporaneitãþii.Iatã de ce este nevoie de reprezentareaprin „lideri“ profesionali; lideri ai comu-nicãrii, ai explicãrii ºi, dacã e nevoie, aiimpunerii punctelor de vedere profesio-nale, a criteriilor, normelor ºi cerinþelordeterminate epistemologic, într-un do-meniu pe care îl conduc ºi faþã de carepoartã o rãspundere formidabilã.Doamna secretar de stat, Paloma Petres-cu, spunea în cadrul acestor discuþii,referindu-se la problema disciplinei despecialitate, corepetiþie ºi adresându-seprof. Ilea Smaranda, ºef de catedrã laLiceul George Enescu : „din discuþia cudumneavoastrã am înþeles foarte multelucruri, a fost o discuþie folositoare“. Cuun alt prilej, un inspector general ad-junct, doamna Nicola, mãrturisea apro-pierea raþional-afectivã de specificul,sensibilitatea, potenþialul educaþieiartistice, sugerând cã accesul, înþelege-rea unui fenomen apar prin dialog, co-municare, reflectare, etc.Când însã comunici numai minusurileunui fenomen, propagi numai ostilitateºi resentiment nãscut din nepricepereastabilirii unui dialog, a unor relaþii ome-neºti constructive, atunci apare situaþiapericuloasã de a propune soluþii prinprisma raporturilor personale cu anu-miþi indivizi. Când amesteci simpatiileºi antipatiile în creuzetul deciziilor saual imaginilor oferite pentru cei ce iaudecizii, când nu te poþi desprinde depropriile frustrãri ºi perseverezi într-unrãzboi al „pedepsirii“ inamicilor, eibine, când ai inamici, rãul poate fi întine însuþi. „Încurcã-i drace!“ – poate fidesigur o devizã, dar atunci conexiunile

se fac automat pe un citat din „Fenome-nul Piteºti“ al lui Virgil Ierunca: „Mal-raux spunea undeva cã nimeni nu poaterezista torturii neîncetate, dar nu ºtiaatunci cã în România avea sã fie gãsitsecretul reuºitei depline: era suficient cadeþinuþii sã fie puºi sã se tortureze uniipe alþii“. Încurcate sunt cãile, filierele pecare vin spre noi ºi pleacã de la noiînvãþãturile!Nu am dreptul sã desfiinþez corepetiþia,pentru cã nu o simpatizez pe Ilea ºi-l sim-patizez pe Tomescu, nu pot sã desfiinþezdisciplina „orchestrã“, pentru cã nu-lsuport pe Andriesei. Nu pot sã desfiinþezpianul complementar, numai pentru cãvreau sã predau pian principal.Învãþãmântul de Stat nu se face pe toane,cheremuri, simpatii ºi antipatii, pe inte-rese personale sau avantaje de grup.Un personaj cu funcþie importantã înînvãþãmântul preuniversitar, captiv deani de zile unui sistem bine instrumen-tat de dezinformare, un om principial ºivaloros de altfel ajunsese sã se exprime

în felul urmãtor : „iar vin muzicanþii ãiacu probleme?“.De câte ori v-am invitat dragi colegi dinMinister, la manifestãri de þinutã euro-peanã ºi nu aþi venit? De câte ori v-amaºteptat la discuþii cu personalitãþi com-petente, cu oameni de mare experienþãcare au fãcut ºcoala româneascã ºi suntambasadori pe toate meridianele globu-lui? Aþi preferat o singurã sursã de infor-mare, care a greºit; aþi greºit ºi dumnea-voastrã apoi. Remanenþa depreciativãindusã dispare greu, chiar dacã, sãrecunoaºtem, au fost momente când atrebuit sã corectaþi greºelile altora.Astãzi ne-aþi fi preþuit munca, elevii ºirezultatele, ne-aþi fi denumit muzicieni ºiam fi putut stabili împreunã ce trebuiefãcut pentru a scãpa de segmentul sub-mediocru, pentru a optimiza selecþia,pentru a propulsa valorile deosebiteprin aplicarea învãþãmântului diferenþi-at, pentru a impresaria cum se cuvine ceare mai valoros acum o generaþie. Auruldin munþi mai poate aºtepta sã fie

extras, dar talentul nevalorificat se con-verteºte în ceea ce vedeþi cu toþii cã sepetrece în ºcoli ºi în societate în general.Sunt atât de mulþi oameni triºti, încâtdevii patetic fãrã voie, riscând sã fii pusla punct, fiind confundat cu un melodra-matic. (recomand melomanilor sonataop.13 „Patetica“ de Beethoven sau sim-fonia „Patetica“ de Ceaikovski). Dacã nuvom fi patetici, ( nu cabotini) resimþinddrama ºi eºecul educaþiei în acestmoment, rãmânem doar contabili ne-simþitori, ce vom … contabiliza minusuriºi plusuri.Din fericire, domnul ministru a acceptatcontinuarea dialogului, prin abordareagradualã a altor capitole, a altor teme, înaºa fel încât finalitatea demersului sã apa-rã dupã parcurgerea paºilor obligatorii.Tocmai pentru a reveni în zona ºanselor,am comunicat ºi un mesaj de solida-ritate cãtre colegii din ºcolile ºi liceele deartã. Este dreptul lor de a fi informaþi, dea fi consultaþi, de a fi respectaþi.

Prof. Florian Nemeº

Ne e ruºine sã fim patetici?

{coala româneascq � martie 2006 7OPINII

OO ddaattãã ccuu sscchhiimmbbaarreeaa ccoonndduucceerriiii RRSSRR îînn ddeecceemmbbrriiee’’8899,, aauu ffoosstt ppuussee îînn eevviiddeennþþããddoouuãã ssuubbssppeecciiii hhuummaannooiiddeeccaarree,, dduuppãã ssttaabbiilliirreeaa ccaarraacctteerriissttiicciilloorr,, aauu ffoosstt ddeennuummiittee:: mmiittooccaanngguurrii ººii pprroossttoozzaauurrii.. ÎÎnnaaiinnttee ddee ‘‘8899 eeiippuutteeaauu ffii îînnttââllnniiþþii îînn rrâânndduull eelliitteelloorr ccoommuunniissttoo--sseeccuurriissttee.. AAccuumm,, pprriieetteenniiii ccuu oocchhii aallbbaaººttrriiii ii--aauu ddiirriijjaatt sspprree ppaarrttiiddeellee iissttoorriiccee,,sspprree cceellee nneeiissttoorriiccee,, sspprree ffuunnccþþiiiimmiinniisstteerriiaallee ssaauu ssiinnddiiccaallee..

MMiittooccaanngguurriiii sunt o subspecie de homorãmas în stadiul de erectus, cu apucã-turi de neanderthaliensis ºi, în modobligatoriu, cu educaþia desãvârºitã la

gura peºterii. ªi-au luat denumirea dela lipsa de educaþie ºi caracter, numitã„mitocãnie”, ºi de la obiceiul de a sãridin oportunitate în oportunitate, sprelocuri cãlduþe, precum cangurul.Un accesoriu nelipsit din dotareaoricãrui mitocangur este bâta, cu caredã în dreapta ºi în stânga dar mai alesîn baltã.Atunci când nu foloseºte limbajul sem-nelor sau vorbirea onomatopeicã,rãcneºte; cu cât o face mai tare cu atâtse crede mai convingãtor.Se crede egalul tuturor: nu þine cont devârstã, pregãtire sau funcþie, nu re-cunoaºte decât ierarhia în care ocupãprimul loc. Dovedeºte, aºa cum îi stãbine unui mitocangur, cã în primii 7 anide viaþã educaþia nu s-a prea lipit de el.Prietenii existã doar în mãsura în care

se poate folosi de ei pentru a-ºi atingescopurile meschine; când nu îi maiservesc interesele, aceºtia îi devinduºmani.

PPrroossttoozzaauurriiii sunt subspecia fãrã decare mitocangurii nu pot exista. Trãiescîn cete, fiecare având mitocangurul ei.Ei aprobã necondiþionat tot ce spune ºiface mitocangurul propriu. Datoritãinteligenþei discrete, nu au pãreri per-sonale. Se mulþumesc permanent cupãrerile altora.Mitocangurul îºi þine prostozauriiaproape oferindu-le ba o portocalã deCrãciun, ba o mãslinã de Paºte, fãcân-du–i astfel sã creadã cã este interesatde soarta lor. Nu degeaba se numescunii „neam de traistã”.Oameni buni, puteþi avea neºansa sã vã

întâlniþi cu mitocangurii. Dacã îi veþiasculta ºi veþi crede în ceea ce vã spun,sunteþi pierduþi pentru cã aþi devenit,fãrã sã vã daþi seama, unul din pros-tozaurii ce îi alcãtuiesc turma.

P.S. Orice asemãnare cu mitocanguriicare îi numesc pe prostozauri „pinguini“ sau „negriºori“ este… o tristã realitate.

T. Rad

MITOCANGURII ªI PROSTOZAURII

Verbiajul delirant ca manifestare a imposturii în Ministerul Educaþiei

Apogeul activitãþii distructive a celei ce ar fi trebuitsã aibã contribuþii la bunul mers al activitãþilor dinºcolile de muzicã ºi artã este atins prin „controlul“realizat la trei dintre aceste ºcoli, din Bucureºti,direct vizate de rãzbunarea promisã pentru „în-drãzneala“ de a fi semnalat ministrului nereguliledin sistem, inadvertenþele ºi disfuncþionalitãþile cucare profesorii din acest domeniu se lovesc de olungã perioadã de timp.Dublând atribuþiile direcþiei specializatã în activita-tea de control, încãlcând reglementãrile în vigoarecu privire la modul de derulare al unui asemeneacontrol, echipa „montatã“ ºi îndeaproape „coordo-natã“ de Crinela Lucia Gorgãneanu a reuºit, dupãmai bine de douã luni de la acest sinistru eveni-

ment, sã prezinte „concluziile“, îndelung pritocite.Nu cred cã mai trebuie o altã dovadã mai elocventãa stupizeniei, neprofesionalismului ºi a evidenteilipse de bun-simþ a celor ce semneazã asemeneaconcluzii, decât chiar documentul în sine. Lectura-rea „concluziilor“ vã va da posibilitatea sã apreciaþisinguri rolul de „îndrumare“ al unor astfel de „con-troale“, eficienþa unei îndrumãri de a asemenea„profunzime“ ºi „înalt nivel ºtiinþific“ pe care doar„academiciana de renume mondial“ cred cã o maiegala: „În ceea ce priveºte aspectul managerial, înLiceul de Muzicã «Dinu Lipatti», randamentul con-ducerii este deficitar, dacã raportãm aceastãapreciere la standardele manageriale, nivelul com-portamentului profesional ºi relaþional, calitatea

procesului educaþional. Toate aceste aspecte deri-vã din numeroasele insuficienþe venite din sferaproiectãrii activitãþii manageriale, a unui manage-ment incomplet, din faptul cã dimensiunile activi-tãþilor manageriale nu sunt centrate pe o activitateprospectivã riguroasã, constantã, continuã, pe pro-movarea relaþiilor participative, a consultãrii ºi co-municãrii în general.Pe acest fond, funcþiile managementului în ºcoalãsunt mult diluate, argumentele fiind cã: organi-zarea nu poate fi deplinã dacã prospectivarea nuexistã; funcþia de coordonare nu poate asiguracoerenþa procesului educaþional din moment ce nuse contureazã ºi nu se realizeazã activitãþi care sãdetermine schimbarea, sã dinamizeze ºi sã corele-ze eforturile personalului didactic; funcþia de con-trol nu este marcatã nici proiectiv, nici faptic. Înaceste condiþii, se impune o totalã redimensionarea stilului managerial, o mai atentã ºi riguroasãaplecare asupra disciplinei muncii, asupra nece-sitãþii înþelegerii ºi nevoii de eficienþã, de randa-ment ºcolar ºi de calitate în procesul educaþional.Considerãm cã fãrã instituirea activitãþii de con-trol, urmatã de acþiuni corective imediate ºi efi-ciente nu se va trece la o congruenþã eficientã întremecanismul decizional fluent ºi transparenþa de-ciziilor cu caracter permanent. Este necesar, deci,în acelaºi timp, ca rezultatul folosirii acelor metodespecifice pentru analizã, mãsurare ºi investigare,pe de o parte ºi activitatea de conducere sã fie înmod real, o componentã a ciclului informaþie-deci-zie-acþiune.“Politrucii anilor ’50 ar pãli de invidie în faþa unuiasemenea text; dacã ar fi avut, pe atunci, ocazia sã

înveþe de la „specialiºtii“ MEdC, ar fi fost cu multmai greu de acuzat de abuz ºi fãrãdelege. Colectivi-zarea ar fi avut ºansa sã fie motivatã de „necesita-tea unei totale redimensionãri a stilului manageri-al, o mai atentã ºi riguroasã aplecare asupra disci-plinei muncii, asupra necesitãþii înþelegerii ºi ne-voii de eficienþã, de randament agricol ºi de cali-tate în procesul exploatãrii resurselor agricole“(nu-i aºa cã am prins repede „ºpilul“?). O simplãadaptare la domeniul de activitate face din „tex-tele“ inspectorilor generali din MEdC arme de te-mut în lupta cu „duºmanii poporului“ indiferent delocul în care aceºtia acþioneazã. În acest fel abuzulºi fãrãdelegea anilor ’50 reînvie în forþã la oamenimarcaþi în mod evident de o exprimare delirantã,iraþionalã, formã fãrã fond menitã sã acopere ade-vãratele obiective ale acþiunilor de „control“ ºi sla-ba pregãtire profesionalã a „controlorilor“. Perso-naje demne de operele lui Caragiale ce ar putea filuate în derâdere ºi ignorate dacã efectele faptelorlor, agravate de statutul de funcþionar public, nu arfi atât de devastatoare pentru interesele ºcolii ro-mâneºti.Asemenea indivizi pãteazã numele unei categoriiprofesionale aflatã în plin proces de formare –funcþionarii publici. Ei trebuie sã fie respinºi dechiar acest corp profesional de elitã, care face efor-turi remarcabile pentru a-ºi asigura un statut demnde respect. Asemenea specimene ce încearcã sã re-aducã din groapa de gunoi a istoriei manifestãri ºimentalitãþi pe care le-am respins cu toþii în decem-brie 1989 trebuie sã fie trimiºi acolo unde le estelocul.

Virgil Cristea

8 {coala româneascq � martie 2006ANCHETÃ

Dupã 1989, fiecare conducere a Ministe-rului Educatiei a venit cu propria ideede reformã. Fiecare ºi-a pus în practicãproiectul, dar nimeni nu a reuºit sã-lducã la bun sfârºit. Aºa se face cã la 15ani de la schimbarea regimului, sis-temul de învãþãmânt s-a transformat înhaos. De la grãdiniþã ºi pânã la facultate,totul este întors pe dos. Nimic nu a scã-pat de schimbare. Acum, noua condu-cere a MEdC vrea sã-ºi punã ºi ea am-prenta pe sistem ºi sã înceapã refor-marea învãþãmântului. ªi nu numaiamprenta. Se pare cã partenerii deguvernare au gãsit în Educaþie o „vacã

numai bunã de muls“. Astfel, din miliar-dul de euro pus la bãtaie de Guvernpentru anul 2006, peste 50% din fon-duri vor fi investite în construcþii: cam-pusuri ºcolare ºi cãmine studenteºti.Dacã de cele din urmã putem spune cãeste nevoie, campusurile ºcolare sigurnu sunt necesare.

Situaþia cãmineloractuale Trebuie spus cã în fiecare judeþ existãcel puþin cinci licee care aveau ºi inter-nat, însã dupã revoluþie aceste cãminepentru elevi s-au transformat în locuin-

În timp ce sute de cãmine pentru elevi sunt într-o stare deplorabilã,

Ministerul Educaþiei aruncã banii

2006 ar fi trebuit sã fie anul reformei în învãþãmânt. Bani sunt, însã lipsesc ideile viabile. Un astfel de exemplu esteproiectul privind construirea de campusuri ºcolare, care nu suntaltceva decât actualele licee cu internat ºi cantinã. Cu toate cã la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu exista pânãacum câteva zile nici mãcar o centralizare care sã spunã exactcâte internate existã în România, ministrul Mihail Hardau arun-case deja „pe piaþã” informaþia potrivit cãreia anul acesta se vorinvesti circa 200 de milioane de euro pentru construirea a 80 de campusuri ºcolare.

{coala româneascq � martie 2006 9ANCHETÃ

Proiecte pe repede înainte

În ceea ce priveºte construirea de campusuri ºcolare,este cel puþin ciudat cum Ministerul Educaþiei a fãcutîntr-un timp foarte scurt chiar ºi machetele viitoarelorimobile ºi le-a prezentat premierului Cãlin Popescu-Tãriceanu. Graba cu care MEdC a finalizat mache-tele ne face sã ne gândim cã erau stabiliþi încã de laînceput chiar ºi constructorii care urmau sã câºtige lici-taþiile. Acest lucru s-a întâmplat în condiþiile în care re-prezentanþii ministerului de resort au întârziat stabilirea comisiei de monitorizare a cheltuirii fondurilor alocate de Executiv. „La insistenþele repetate ale Federaþiei EducaþieiNaþionale aceastã comisie a fost formatã, \ns` pân` în acest moment este doar un element decorativ, nefunc]ional, men]inut` în mod deliberat cu un statut de form` f`r` fond“,a declarat C`t l̀in Croitoru, pre[edintele FEN. Potrivit proiectului înaintat Guvernului spre aprobare, fãrã avizul comisiei de monitorizare, suma totalã la care se ridicã construirea celor 80 de campusuri este de 360 demilioane de euro, în condiþiile în care anul acesta urmeazã sã se aloce 200 de milioane de euro. Dacã proiectul MEdC va fi aprobat, cele 80 de campusuri ºcolare artrebui sã fie gata în 2008 (an electoral). Trebuie spus cã argumentul principal al construirii acestor imobile îl reprezintã, potrivit MEdC, „necesitatea concetrãrii elevilor înspaþii educaþionale performante, pentru optimizarea folosirii resurselor umane, materiale ºi financiare“.

pe campusuri ºcolare inutileþe sociale, staþii comerciale sau simpledepozite. Zeci de directori, pe care nu îimai trage nimeni acum la raspundere, s-au îmbogaþit peste noapte de pe urmaacestor spaþii. La ora actualã, potrivit es-timãrilor fãcute de reprezentanþiiMEdC, la nivelul þãrii sunt 848 de inter-nate în care pot fi cazaþi circa 125.000de elevi ºi profesori. Dintre acestea, 664sunt folosite pentru învãþãmânt, 94pentru alte activitãþi, iar 90 sunt în con-servare. În ceea ce priveºte starea lor,potrivit datelor MEdC, doar 25 suntîntr-o stare foarte bunã, 351 într-o starebunã, 347 – satisfãcãtoare, iar 125 – ne-satisfãcãtoare. În condiþiile în care majoritatea acestorcãmine nu sunt ocupate în proporþie de100%, fiind cazuri în care cele mai mul-te dintre camere stau goale din lipsã deelevi, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriivrea sã construiascã altele noi.

Cãmine transformate înlocuinþe socialeLipsa fondului locativ i-a fãcut pe uniiprimari sã schimbe destinaþia cãmine-lor pentru elevi. Astfel de cazuri sunt întoatã þara. Mai nou, aceastã problemã aapãrut ºi la Braºov. Primarul GeorgeScripcaru a pus ochii pe cãminele Gru-pului ªcolar de Transporturi Cãi FerateBraºov. Edilul este hotãrât sã vândãcamerele de cãmin unor persoane care

nu deþin locuinþe în proprietate. Scrip-caru a fãcut documentaþia necesarã. Atrimis ºi o adresã Inspectoratului ªcolarJudeþean(ISJ) prin care cerea inspec-torului ºcolar sã obþinã avizul de la mi-nistrul Educaþiei pentru vânzarea imo-bilului. „Având în vedere intenþia Con-siliului Local Braºov de a înstrãina imo-

bilul aparþinând Grupului ªcolarTransporturi CFR Braºov, situat înBraºov, strada Fundãtura Hãrmanuluinr. 12, înscris în C.F. nr 6798 Sâmpetru,cu nr. Top 3004/1/1/1/1/1/1/2/4, însuprafaþã de 858,03 mp, în conformi-tate cu prevederile art. 166. pct. 4.3 dinLegea nr. 84/1995, Legea Învãþãmântu-

lui, republicatã, vã rugãm sã demaraþiprocedura de obþinere a avizului con-form al ministrului Educaþiei ºi Cerce-tãrii“, se aratã în adresa trimisã de la Pri-mãria Braºov cãtre ISJ. Ideea primaru-lui este contestatã însã de reprezentan-þii unitãþii de învãþãmânt. Potrivit direc-torului general al liceului, Nicolae

Zobrea, cãminul a fost construit în 1968cu destinaþia cãmin pentru elevii ªcoliiProfesionale CFR Braºov. „La ora actu-alã avem 320 de locuri de cazare în 80de camere. Deorece am avut spaþiidisponibile, în vederea obþinerii de fon-duri pentru întreþinere ºi dezvoltareabazei materiale a ºcolii, am închiriat, pebazã de contract, 52 de camere unorfamilii la preþul de 45 euro/lunã plusutilitãþi“, a precizat directorul. Acesta aadãugat cã unitatea de învãþãmânt areca arie de recrutare a absolvenþilor declasa a VIII-a de pe raza Regionalei CFRBraºov, judeþele: Braºov, Sibiu, Covas-na, Harghita ºi Mureº. „Prin mãsurile demodernizare ºi dezvoltare întreprinsecredem cã numãrul elevilor va creºte peviitor. Dacã primãria va vinde spaþiileatunci noi nu vom avea unde sã maicazãm elevii“, a adãugat directorul. Tre-buie spus cã probema de la Braºov i-afost adusã la cunoºtinþã ºi ministruluiEducaþiei, Mihail Hãrdãu, care a decla-rat cã nu va aproba vânzarea acestorspaþii. „Cu toate acestea, adresele pri-mite de la primãrie pe adresa unitãþii deînvãþãmânt demonstreazã contrariul“,a concis directorul.Acesta nu este singurul caz din þarã. Atâtîn Sibiu, cât ºi în Constanþa, mai multecãmine ºcolare au fost transferate launiversitãþi pentru cazarea studenþilor.

Dragoº Constantin Neacºu

10 {coala româneascq � martie 2006SINDICATE

FEN TE AªTEAPTà ªI PE TINE!Are cine sã te apere? Chiar o face? Dacã nu, membrii Federaþiei Educaþiei Naþionale te cheamã alãturi. Nu vei regreta. În plus, imediat ce te vei înscrie, o sã primeºti mai multe avantaje. Cu noua legitimaþie FEN pãºeºti în secolul urmãtor. Cardul FEN îþi oferã: � un control stomatologic anual gratuit la unul dintre cabinetele

stomatologice agreate;� indemnizaþie pentru spitalizare în caz de accident

de 100.000 lei/zi; � asigurare pentru îmbolnãvire gravã standard cu o despãgubire

de 10.000.000 lei – afecþiunile grave acoperite sunt: cancer,infarct, transplant major de organe, atac vascular cerebral, afecþiuni coronare care reclamã o intervenþie de tip by-pass, insuficienþã renalã;

� asigurare de deces din orice cauzã, cu o despãgubire de20.000.000 lei.

|þi doreºti un telefon mobil pentru care sã dispui gratuit de 500 de minute de convorbiri lunar cu mem-brii grupului, un abonament ºi tarife, pentru convorbiri în cadrul reþelei Zapp, dar ºi în oricare alte reþele,fãrã concurenþã? Nu ai decât sã devii membru al grupului FEN-Zapp! Cum faci asta? Ia legãtura imediat cu sindicatul local care îþi va furniza toate amãnuntele necesare. Oferta este valabilã ºi pentrumembrii familiei tale; vei putea comunica cu ei timp de 500 de minute lunar, gratuit.Dacã ai nevoie de o legãturã internet rapidã, stabilã, cu costuri mici ºi pe care o poþi lua cu tine ori-unde doreºti, modemul CDMA High Speed Data Z010 de la Zapp este soluþia idealã. Cere lideruluitãu judeþean amãnunte ºi vei putea avea acces instantaneu la internet, adresa de e-mail, vei puteaconversa pe internet cu prietenii, cu colegii tãi din toatã þara ºi vei avea acces nelimitat la bazele dedate ºi informaþii oferite de internet.Acesta este numai începutul. O echipã a FEN cautã în fiecare zi noi avantaje pentru membrii sãi. Se negocieazã deja cu mai multe firme ºi instituþii interesate de dimensiunea grupului FEN pentru caposesorii legitimaþiei FEN sã aibã avantaje în sfera finanþelor, serviciilor, comerþului etc.

DDaaccãã ddoorreeººttii ssãã ddeevviiii mmeemmbbrruu FFEENN ppooþþii pprriimmii ttooaattee eexxpplliiccaaþþiiiillee nneecceessaarree llaa:: tteell..:: 002211//333377..1111..4400 ssaauu 002211//333377..1111..8855 �� ee--mmaaiill llaa ooffffiiccee@@ffeenn..rroo �� wwwwww..ffeenn..rroo

ORDINE ALE MINISTRULUI EDUCAÞIEIªI CERCETÃRII APÃRUTE ÎN 20061

O. nr. 3.142/25-01-2006 ORDIN al ministrului educaþiei ºi cercetãrii privind aprobarea Metodologiei deorganizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiilor de directorºi director adjunct din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat

O. nr. 3.251/13-02-2006 ORDIN al ministrului educaþiei ºi cercetãrii privind organizarea instruirii practice, pe grupe, în anul ºcolar 2006-2007, în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar asistate în cadrul programelor de modernizare a învãþãmântului profesional ºi tehnic PHARE ºi în cele implicate în proiecteleMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii de colaborare bilateralã cu Austria

O. nr. 3.281/16-02-2006 ORDIN al ministrului educaþiei ºi cercetãrii privind funcþionarea învãþãmântului preuniversitar cu predare simultanãwwwwww..eedduu..rroo

hhttttpp::////wwwwww..ccddeepp..rroo//ppllss//lleeggiiss//lleeggiiss__ppcckk..ffrraammee

hhttttpp::////wwwwww..eedduu..rroo//iinnddeexx..pphhpp//aarrttiicclleess//cc2211

ACTE ALE PARLAMENTULUI*

Legea nr.44/08-03-2006 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale* hhttttpp::////wwwwww..ccddeepp..rroo//ppllss//lleeggiiss//lleeggiiss__ppcckk..ffrraammee

ACTE ALE GUVERNULUIORDONAÞE DE GUVERN****

O.G. nr. 2/12-01-200Privind reglementarea drepturilor salariale ºi a altor drepturi ale funcþionar-ilor publici pentru anul 2006 (M.OF. nr. 57/20 ian. 2006).

OO..GG.. nnrr.. 44//1122--0011--22000066Privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didacticdin unitãþile ºi instituþiile de învãþãmânt, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997privind Statutul personalului didactic (M.OF. nr. 57/20 ian. 2006)

OO..GG.. nnrr.. 66//1199--0011--22000066Pentru prorogarea termenului prevãzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitãþii educaþiei (M.OF. nr. 79/27 ian. 2006)** hhttttpp::////wwwwww..ccddeepp..rroo//ppllss//lleeggiiss//lleeggiiss__ppcckk..ffrraammee

ORDONAÞE DE URGENÞÃ******

OO..UU..GG.. nnrr.. 11//2299--0011--22000066privind unele mãsuri pentru întãrirea capacitãþii administrative a Românieipentru integrarea în Uniunea Europeanã(M.OF. nr. 90/13 ian. 2006)OO..UU..GG.. nnrr..1177//2222--0022--22000066 cu privire la plata diferenþelor salariale din perioadaoctombrie 2001 septembrie 2004 pentru personalul didactic din învãþãmântul de stat (M.OF. nr. 189/28 feb. 2006)*** hhttttpp::////wwwwww..ccddeepp..rroo//ppllss//lleeggiiss//lleeggiiss__ppcckk..ffrraammee

HOTÃRÂRI DE GUVERN********

HH..GG.. nnrr.. 111166//2266--0011--22000066 pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei ºiCercetãriiHH..GG.. nnrr.. 116611//0033--0022--22000066 HOTÃRÂRE privind întocmirea ºi completarea registrului general de evidenþã a salariaþilorHH..GG.. nnrr.. 225522//2222--0022--22000066 HOTÃRÂRE pentru modificarea art. 26 alin. (1) dinRegulamentul de organizare ºi funcþionare al Agenþiei Române de Asigurare aCalitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar (ARACIP), aprobat prin HotãrâreaGuvernului nr. 1.258/2005HH..GG.. nnrr.. 225577//2222--0022--22000066 HOTÃRÂRE pentru modificarea art. 19 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernuluinr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcþionarului public denumit manager public, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 783/2005HH..GG.. nnrr.. 226611//2222--0022--22000066 HOTÃRÂRE privind alocarea unei sume de la bugetulde stat, prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru dotarea ºcolilor din mediul urban cu materiale didactice**** hhttttpp::////wwwwww..ccddeepp..rroo//ppllss//lleeggiiss//lleeggiiss__ppcckk..ffrraammee1 Pânã la momentul redactãrii articolului

NOUTÃÞI LEGISLATIVE

Federaþia Educaþiei Naþionale a atenþio-nat încã o datã reprezentanþii Guvernu-lui pe 22 martie de încãlcarea fragrantãa acodului încheiat în luna noiembrie2005. Cu toate cã Ministerul Educaþieispunea la începutul lunii martie cã nuvor fi probleme în aplicarea prevede-rilor privind plata restanþelor salariale

din perioada 2001-2004, în teritoriu si-tuaþia stãtea altfel. În majoritatea jude-þelor pe ºtalele de platã aferente lunii fe-bruarie nu erau inclusã ºi suma res-tantã. Aceastã problemã a apãrut, potri-vit demnitarilor, mai ales din vina auto-ritãþilor locale, care în acest fel au încãl-cat cu bunã ºtiinþã o ordonanþã a Execu-tivului. În prima ªedinþã de Guvern,dupã apariþia atenþionarii FEN, premi-erul Tãriceanu a cerut ministrului dele-gat pentru coordonarea SGG, MihaiVoicu, ºi ministrului Administraþiei ºiInternelor, Vasile Blaga, sã solicite pre-fecturilor sprijin pentru efectuarea, peplan local, a plãþilor restante cuvenitecadrelor didactice din perioada 2001-2004. La o zi diferenþã a ieºit la rampã ºiministrul Educaþiei, Mihail Hãrdãu, carei-a avertizat pe inspectorii ºcolari cã ris-

cã sã nu-ºi primeascã banii pe concediudacã nu vor achita diferenþele salarialestabilite. Pentru eliminarea eventuale-lor neînþelegeri, conducerea MEdC a tri-mis inspectoratelor ºcolare judeþene ºio adresã prin care le explica modalita-tea de obþinere, pe plan local, a fondu-rilor necesare pentru plata diferenþelor. Trebuie spus cã potrivit articolului 3 dinOrdonanþa de Urgenþã nr. 17 din 22 fe-bruarie 2006, „personalul didactic dinînvãþãmânt, care are dreptul la platadiferenþelor salariale pentru perioadaoctombrie 2001 – septembrie 2004 ºicare pânã la data publicãrii prezenteiordonanþe nu a solicitat în instanþãplata acestor diferenþe, primeºte acestedrepturi eºalonat lunar, pe o perioadãde 35 de luni, începând cu plata drep-turilor aferente lui februarie 2006“.

Încetineala de care au dat dovadã anumiþi funcþionari publici înaplicarea OUG nr. 17/2006 a fost aspru criticatã atât de cãtreprimul ministru Cãlin Popescu Tãriceanu cît ºi de Ministrul Educaþiei,Mihail Hãrdãu. Declaraþiile celor doi demnitari au fost fãcute însãdupã ce Federaþia Educaþiei Naþionale a condamnat încãlcarea,pentru a doua oarã, a prevederilor acordului care a dus laîncheierea grevei din noiembrie 2005.

Demersul FEN a grãbitplata restanþelor salariale

Actul fundamental al statului, Constitu-þia României, în art. 41 alin. 2, statueazãnecesitatea ºi importanþa promovãriiunor relaþii de muncã echitabile, de na-turã sã asigure protecþia socialã, securi-tatea ºi sãnãtatea angajaþilor, formareaprofesionalã, concediul de odihnã plãtitºi alte situaþii specifice. În mod expres,toate aspectele legate de angajator, sala-riat ºi raporturile ce se stabilesc întreaceºtia odatã cu încheierea unui con-tract de muncã, sunt reglementate deLegea specialã nr. 53/2003, Codul mun-cii. Detaliile, impuse de specificul mun-cii salariaþilor dintr-un anume sector deactivitate, sunt reglementate de con-tractul colectiv de muncã la nivelul ra-murii respective. Acest act stabileºte ele-mentele speciale, care nu se regãsesc înlegislaþia generalã, creând prin aceastaposibilitatea reglementãrii unor drep-turi (salariale sau de orice altã naturã)suplimentare.Despre contractul colectiv de muncã,Legea 130/1999 privind contractele co-lective de muncã, republicatã în M.Of.nr. 184/ 19 mai 1998, în primul sãu arti-col, menþioneazã: „contractul colectivde muncã este convenþia încheiatã întrepatron sau organizaþia patronalã, pe deo parte, ºi salariaþi, pe de altã parte,reprezentaþi prin sindicate ori în altmod prevãzut de lege, de cealaltã parte,prin care se stabilesc clauze privindcondiþiile de muncã, salarizarea, pre-cum ºi alte drepturi ºi obligaþii cedecurg din raporturile de muncã.“Pentru aceste consideraþii, Constituþiagaranteazã dreptul la negocieri colecti-ve, stabilind în acelaºi timp ºi caracterulobligatoriu al convenþiilor scrise. Înconformitate cu dispoziþiile constituþio-nale, Codul Muncii ºi Legea 130/1996stabilesc faptul cã negocierea contractu-lui colectiv, la nivel de unitate este obli-gatorie, iar la negocierea lui pãrþile, pa-tronatul ºi sindicatele sau reprezentaþiisalariaþilor, sunt egale ºi libere. Contrac-tele colective încheiate cu respectareadispoziþiilor legale, devin astfel legeapãrþilor, ceea ce conduce la obligaþiasemnatarilor de a respecta angajamen-tele astfel asumate, cu toate consecinþe-le ce decurg din aceasta. Întotdeauna negocierea colectivã trebu-ie sã aibã ca obiect, cel puþin salariile,durata timpului de lucru ºi condiþiile demuncã. Dar, pentru cã la nivelul ramu-rilor de activitate, raportat la specificulmuncii din sectorul respectiv, se con-tureazã particularitãþi ale activitãþiiprestate de salariat, se impune necesi-tatea negocierii ºi semnãrii unui con-tract colectiv de muncã ºi la nivelul ra-murii de activitate. Aceastã situaþie estereglementatã de asemenea de Legea130/1996 care stabileºte în art. 11 alin.1 lit. c posibilitatea încheierii unui con-tract colectiv la nivelul ramurii de activi-tate ce intereseazã, în cazul nostru sis-

temul de învãþãmânt. Iatã cum, la ni-velul ramurii de învãþãmânt, existã uncontract colectiv de muncã unic, carecompleteazã prin el însuºi o serie desituaþii specifice învãþãmântului, nere-glemetate prin alte legi. La acest nivel,negocierile se poartã între MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ºi federaþiilesindicale reprezentative la nivel deramurã. Contractul colectiv de muncãunic, la nivel de ramurã învãþãmânt,conf art. 9 alin. 1, se încheie pe o peri-oadã de un an. Dacã însã, el nu estedenunþat de nici una din pãrþi cu celpuþin 60 de zile înainte de data expirãriisau deºi a fost astfel denunþat, negocier-ile nu s-au concretizat în 60 de zile de ladenunþare, el se prelungeºte de dreptpe încã un an. Este ºi situaþia de anulacesta a contractului la nivel de ramurã,aflat în vigoare în forma înregistratãpentru 2003-2004. Din punct de vedere al conþinutului,contractul colectiv de muncã unic la ni-vel de ramurã învãþãmânt apare ca aceaconvenþie definitã de Legea 130/1996,însã cu particularitãþile impuse de sis-temul de învãþãmânt, dezvoltând oserie de elemente care, în absenþa unornorme legale, sunt reglementate exclu-siv prin intermediul contractului. Astfel,dupã ce în primul capitol stabileºtechestiuni de ordin general, în urmãtoa-rele capitole, treptat, contractul apro-fundeazã specificul sistemului de învã-þãmânt.

Capitolul III Timpul de muncã ºi timpul de odihnãReferindu-se la timpul de muncã ºi tim-pul de odihnã, contractul stabileºte înmod special faptul cã pentru personaluldidactic de predare ºi de instruire prac-ticã, norma didacticã de predare estecea prevãzutã de Legea 128/1997, iarrestul activitãþilor, pânã la norma de 40ore/sãptãmânã sunt activitãþi specifice.Personalul din învãþãmântul specialcare are o vechime în învãþãmânt depeste 25 de ani ºi gradul didactic I bene-ficiazã de reducerea normei de predarecu 2 ore. În privinþa orelor suplimenta-re, precizez cã acestea pot fie efectuatenumai cu acordul salariaþilor, cu excep-þia situaþiilor prevãzute de lege. Acesteore suplimentare dacã sunt efectute depersonalul didactic auxiliar sau de nedi-dactic , pot fi compensate prin ore libereplãtite în urmãtoarele 30 de zile calen-daristice. Dispoziþiile referitoare la ore-le suplimentare ºi modul de compen-sare al acestora sunt aplicabile ºi per-sonalului de predare ºi instruire prac-ticã, dacã orele suplimentare au fostefectuate pentru alte activitãþi decâtcele care fac parte din norma didacticã.Dreptul la concediu este garantat prinlege, iar contractul colectiv de muncãnu face decât sã reitereze, în cazul per-

sonalului didactic auxiliar ºi nedidactic,durata concediului în funcþie de vechi-mea în muncã. Pentru personalul didac-tic de predare, contractul stabileºtechiar o perioadã diferitã, specialã, de 62zile lucrãtoare concediu de odihnã.

Capitolul IV Salarizarea ºi altedrepturi salarialeÎn capitolul IV, în completarea sporuri-lor, indemnizaþiilor ºi altor drepturi pre-vãzute în art. 48-51 Legea 128/1997,contractul colectiv stabileºte o serie deelemente particulare: astfel art. 36 alin.5 lit. c. „în caz de deces al unui salariatdin învãþãmânt cei îndreptãþiþi benefici-azã de un ajutor în cuantum de 5 salariiale persoanei decedate din bugetul asig-urãrilor sociale.“ Expresia „cei îndreptã-

þiþi“ se referã la urmaºii legali, aceºtiaavând astfel posibilitatea de a formulacerere cãtre angajatorul cadrului dece-dat, arãtând totodatã ºi calitatea sa deurmaº legal. Acelaºi articol, acelaºi alini-at, lit. f stabileºte dreptul la un salariu debazã plãtit mamei, pentru naºtereafiecãrui copil. Dacã mama nu este salari-atã, salariul poate fi plãtit soþului, pu-tând fi acordat chiar ºi din veniturileproprii ale unitãþii. Mai mult decât atât,contractul reglementeazã ºi alte drep-turi salariale sub forma urmãtoarelorpremii (art. 37): un premiu anual, unpremiu lunar de 2 % din fondul de sala-rii (fondul se utilizeazã lunar, sumelenefolosite putând fi utilizate în lunileurmãtoare, acelaºi an calendaristic).Aprobarea ºi nominalizarea premiuluide 2% se face în cadrul Consiliului deAdministraþie al unitãþii, fiind consem-nat în procesul verbal de ºedinþã. Sala-riaþii care se pensioneazã la vârsta stan-dard primesc o indemnizaþie de cel pu-þin un salariu de bazã. De asemenea, oodatã cu indemnizaþia de concediu,salariaþii beneficiazã ºi de o primã devacanþã, acordatã din venituri proprii.În conformitate cu dispoziþiile art. 145alin. 3 Codul Muncii, „Indemnizaþia deconcediu se plãteºte de cãtre angajatorcu cel puþin 5 zile lucrãtoare înainte deplecarea în concediu“.În articolul 38 alin. 4, contractul colec-tiv stabileºte faptul cã persoanele carese fac vinovate de întârzierea plãþii

drepturilor bãneºti cu mai mult de 3 zilelucrãtoare vor fi sancþionate potrivitlegii.

Capitolul V Condiþiile de muncã ºide protecþie socialãÎn ceea ce priveºte condiþiile de muncãºi protecþia socialã, precizez cã angajato-rul are obligaþia de a asigura toþi salaria-þii pentru risc de accidente de muncã ºiboli profesionale. ªi mai mult decât atât,are obligaþia de a amenaja locul demuncã, prin dotarea corespunzãtoarecu iluminat, aerisire, igienizare perio-dicã, reparaþii, dotarea cu mijloace mo-derne de predare( calculator, retropro-iector, table ºi mijloace de scris nepolu-ante), amenajarea sãlilor de studiu, can-celarii, grupuri sanitare, precum ºi asig-

urarea materialelor necesare person-alului didactic. Salariaþii din învãþãmântau de asemenea dreptul la 6 cãlãto-rii/an dus-întors pe mijloacele de trans-port feroviare, pe linii interne, cu redu-cere de 50%. Modalitatea de decontareeste reglementatã sau cel puþin aºa artrebui, prin contractele colective înche-iate la nivelul inspectoratelor ºcolare,unitãþilor sau a instituþiilor de învãþã-mânt superior de stat prevãzute în ane-xa 6 a contractului colectiv de muncã.Pentru personalul care îºi desfãºoarãactivitatea în altã localitate decât cea dedomiciliu este prevãzutã în art. 53 alin.1 posibilitatea decontãrii cheltuielilorde navetã la ºi de la locul de muncã, decãtre consiliul local de la sediul unitãþiide învãþãmânt. Decontarea lor însã pre-supune ca în mod obligatoriu Consiliullocal sã aibã prevãzut în buget sume cuaceastã destinaþie. Pentru acest motiv,mai înainte ca bugetul sã fie aprobat,

directorul ºi liderul sindical al unitãþiitrebuie sã se adreseze Consiliului Localcu acest scop.

Capitolul VI Contractul individual de muncãUn capitol important al contractului co-lectiv de muncã este ºi capitolul privindcontractul individual de muncã. Astfel,aici toate dispoziþiile legale, pornind dela o bazã minimã reglemetatã de con-tractul colectiv, sunt individualizate. Ochestiune foarte importantã de reþinuteste aceea potrivit cãreia, odatã cu ne-gocierea sau executarea contractului co-lectiv de muncã, salariaþii nu pot renun-þa la drepturile ce le sunt recunoscuteprin lege ºi orice tranzacþie privind re-nunþarea la aceste drepturi recunoscuteprin lege este lovitã de nulitate (art. 66).Contractul individual de muncã se în-cheie dupã modelul cadru (Anexa 1contractului colectiv), cu particularizã-rile necesare, în prezenþa lideruluisindical, care asigurã astfel protecþiasocialã a angajatului. Acest contract nupoate fi modificat decât cu acordul pãr-þilor semnatare, iar refuzul salariatuluide a accepta o modificare referitoare lafelul muncii, locul sãu de muncã sau ladrepturile salariale nu dã dreptul anga-jatorului sã procedeze la desfacerea uni-lateralã a contractului, pentru acestmotiv. Contractul individual poate în-ceta: de drept, ca urmare a voinþei unila-terale a uneia dintre pãrþi, potrivit legiisau ca urmare a acordului pãrþilor înacest sens la data convenitã.

Capitolul VII Formarea profesionalãCapitolul privind formarea profesio-nalã, între alte dispoziþii ce se regãsescîn legislaþia de materie, prevede faptulcã angajatorul va suporta toate cheltu-ielile ocazionate de participarea salari-aþilor la cursurile ºi stagiile de formareprofesionalã iniþiate de cãtre acesta(art. 83 alin. 1). Toate acestea, dar ºi multe alte regle-mentãri pe care nu le putem atinge în-tr-un singur articol, vã vor fi utile doardacã le veþi utiliza în mod continu, cufiecare ocazie. Este dreptul dumnea-voastrã de a urmãri ºi supune soluþionã-rii orice acþiune a angajatorului sau al-tei persoane legatã de cariera dumnea-vostrã. Doar cunoscând ºi uzând dedrepturile dumneavoastrã „calitatea“,aºa cum ne-o imaginãm noi, poate exis-ta cu adevãrat. Apelaþi la organizaþiasindicalã din care faceþi parte ºi infor-maþi-vã în mod curent cu privire ladrepturile dumneavoastrã.

{coala româneascq � martie 2006 11SINDICATE

Consilierul tãu juridic,Alexandra ICHIM

Totul despre contractulcolectiv de muncã!

Pentru a veni în ajutorul dumneavoastrã, începând cu aceastãlunã inaugurãm o nouã rubricã: „„CCiittiittoorriiii îînnttrreeaabbãã,, ccoonnssiilliieerruulljjuurriiddiicc rrããssppuunnddee””. Dacã aveþi o problemã de naturã juridicã,

aºteptãm întrebãrile dumneavoastrã pe adresa de email rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rroo,

la fax 002211//333377..0011..1177 sau pe adresa: „ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã““,, SSttrr.. JJuussttiiþþiieeii nnrr.. 6655,, sseeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttii,,

cu menþiunea „pentru consilierul juridic“

CITITORII ÎNTREABÃ, CONSILIERUL JURIDIC RÃSPUNDE

12 {coala româneascq � martie 2006ACTIVITÃÞI

Caravana SEI – AeL a debutat la începu-tul lui 2005 ºi, pe parcursul a cinci lunidin semestrul al II-lea al anului ºcolar2004-2005, a avut 16 opriri pe un tra-seu itinerant în 12 judeþe din þarã: Bra-ºov, Buzãu, Dâmboviþa, Dolj, Ilfov, Iaºi,Galaþi, Harghita, Neamþ, Maramureº,Prahova, Vâlcea. Numãrul estimativ alelevilor prezenþi la evenimente Carava-nei SEI – AeL 2005 a fost de peste 1.800,iar cel al profesorilor 480.Pentru anul acesta, sunt planificate par-ticipãri la alte 14 asemenea evenimen-te. Caravana SEI a poposit deja la Foc-ºani, Suceva, Râmnicu Valcea ºi Galaþi. Reprezentanþii SIVECO România au ju-rizat ºi au premiat cele mai bune lucrãridin cadrul celei de-a III-a ediþii a Con-cursului Naþional „Istorie ºi Societate în dimensiune Virtualã“ organizat deMEdC ºi gazduit de Colegiul Naþional Al. I. Cuza, Focºani. S-au oferit premiiprimilor clasaþi la secþiunile soft utilitarºi jocuri, pagini web, soft educaþional, ºila sesiunea de lucrãri ºi referate cu temaLumea Algoritmilor, în cadrul concursu-lui de creativitate LINFO@SV organizat

de Liceul de informaticã „Spiru Haret“,Suceava. Caravana s-a oprit apoi la Râmnicu Vâl-cea, unde a avut loc concursul interju-deþean de programare „InfoOltenia“ organizat de Colegiul Naþional „Mir-cea cel Bãtrân“. Elevii premiaþi de SIVECO România la Râmnicu Valcea aufost invitaþi sã participe la finala concur-

sului „.Campion“, cu condiþia de partici-pare la ONI.Echipa SEI a mai ajuns ºi la seminarul decreaþie a soft-ului educaþional organizatla Galaþi, unde au participat numeroºispecialiºti în crearea de soft educaþionalºi profesori. Aici, a fost un bun prilej deface cunoscute oportunitãþile de train-ing oferite în cadrul SEI, s-au þinut pre-legeri despre dimensiunea psihopeda-gogicã a softului educaþional ºi impactulAeL asupra elevilor ºi profesorilor.„Prin participarea la aceste acþiuni SIVECO România îºi propune sã oferedirecþii de studiu ºi oportunitãþi de dez-voltare personalã atât pentru profesori

cât ºi pentru elevi. Este un demersmenit sã informeze ºi sã popularizazeeLearning-ul ca mijloc complemetar deeducaþie, dar în acelaºi timp este undemers menit sã promoveze ºi sãmotiveze valoarea, sã facã cunoscuteoportunitãþile învãþãrii în sistem deeLearning ºi sã contribuie la creºtereaperformanþei în procesul de educaþie“,a precizat Radu Jugureanu, EcontentManager în cadrul SIVECO România.

Despre CaravanãCaravana SEI – AeL face parte din pro-iectul de promovare a Programului gu-vernamental SEI în cele 1.510 liceele,

3.228 de ºcoli ºi 42 de Case ale CorpuluiDidactic, beneficiare ale laboratoarelorinformatizate, ale platformei eLearningAeL ºi ale lecþiilor multimedia incluseacesteia. Scopul Caravanei SEI – AeLeste acela de a face cunoscut în rândulelevilor ºi profesorilor noul concept depredare – învãþare, complementar sis-temului tradiþional, care are la bazãinstruirea asistatã de calculator.Întâlnirile cu elevii ºi profesorii româniau loc cu ocazia desfãºurãrii ºi organizã-rii concursurilor ºi olimpiadelor ºcola-re, a cercurilor metodice regionale, aconferinþelor naþionale din domeniulIT. La aceste evenimente, la care SIVE-CO România participã ºi în calitate desponsor, sunt prezentate etapele Pro-gramului SEI, realizãrile din cadrulcomponentelor proiectului ºi a pla-nurilor de viitor, au loc dezbateri peteme de eLearning. „Caravana SEI esteun bun prilej pentru a consolida punteade comunicare dintre companie, elevi,cadre didactice ºi alþi partticipanþi laprocesul de modernizare ºi informati-zare a sistemului educaþional. În acestfel avem ocazia de a evalua situaþia dinteren, de a mãsura impactul utilizãriieLearningul ºi de a afla nevoile lor edu-caþionale“, a declarat Emil Dragomires-cu, responsabil implementare AeL în ca-drul proiectului SEI.

Dragoº Constantin Neacºu

Caravana SEI - AeL a plecat iar la drum. Pentru acest an, organizatorii ºi-au propus sã facã 14 opriri, la diferite unitãþi deînvãþãmânt unde programul guvernamental SEI se aplicã deja.

Caravana SEI – AeL, o iniþiativã menitã sã sprijine ºi sã motiveze elevii ºi profesorii din România

SIVECO România sprijinã performanþa

Reprezentanþii ºcolilor speciale audeclarat în cadrul întâlnirii avute cureprezentanþii autoritãþilor cã apariþiaHotãrârii de Guvern nr. 1251 din 3noiembrie 2005 a creat tensiuni în rân-dul personalului din învãþãmântul spe-cial, al elevilor ºi al pãrinþilor acestora.„Acest act normativ a bulversat tot sis-temul. Fiecare ºcoalã trebuia sã schim-be încadrarea personalului didactic,încadrarea personalului medical ºi nor-marea personalului nedidactic ºi didac-tic auxiliar. Spre exemplu, personalulmedical specializat, care are la ora actu-alã în ºcolile unde îºi desfãºoarã activi-tatea cabinete foarte bine dotate, cuinstrumentar ºi aparaturã medicalã cumult peste standardele aprobate de

Colegiul Medicilor, a fost redus sub-stanþial prin acest act normativ. Aceastãmãsurã a fost luatã fãrã a se þine cont dediagnosticul diferenþiat al elevilor, defaptul cã ºcolile noastre funcþioneazã înregim semiinternat sau internat, maiprecis de nevoile de îngrijire medicalãale copiilor“, ne-a declarat Stela Ciocea,preºedintele SISPC. O altã problemã ridicatã de angajaþiiºcolilor speciale a fost schimbarea statu-tului unor persoane. „Dacã pânã laapariþia HG 1.251 secretarul, adminis-tratorul financiar, contabilul ºef ºi ad-ministratorul erau încadraþi ca ºi perso-nal didactic auxiliar, dupã apariþia actu-lui normativ ei trebuiau încadraþi capersonal funcþional, operativ ºi de ser-

vire. Acest lucru ar fi dus la pierdereadrepturilor care le reveneau“, a adãugatStela Ciocea. Trebuie spus cã prin apa-riþia Hotãrârii de Guvern, la grãdiniþelespeciale nici nu mai exista post de bucã-

tar, iar la ªcolile de Arte ºi Meserii ºi laCentrele ªcolare Speciale dispãrusepostul de fochist.În urma dezbaterii organizate de Fede-raþia Edicaþiei Naþionale, reprezentanþii

Ministerului Educaþiei au hotãrât sãreanalizeze HG 1.251, iar pe baza propu-nerilor venite de la sindicate, sã modi-fice actul normativ.

Dragoº Constantin Neacºu

Sindicatul Învãþãmînt Special ºi Protecþia Copilului din cadrulFederaþiei Educaþiei Naþionale a organizat la sfârºitul lunii februarieo dezbatere privind aplicarea Hotãrârii de Guvern nr. 1.251 din2005. Evenimentul, la care au participat, printre alþii, secretarul destat, Paloma Petrescu, ºi inspectorul ºcolar general al Capitalei,Cristian Alexandrescu, a dus la blocarea HG ºi renegocierea termenilor din actul normativ.

FEN a obþinut blocarea HG 1.251/2005care aducea prejudicii personalului dinºcolile speciale

{coala româneascq � martie 2006 13ªCOALA INTERNAÞIONALÃ

Dincolo de ghetto-uri, hip-hop ºi „politically correctness“

America a inventat ºi ºcolile-magnet

Pãrinþii ºi copiii au avut întotdeauna op-þiuni. La început, pãrinþii cu o situaþie fi-nanciarã bunã puteau sã-ºi trmitã copiiila ºcoli parohiale, la profesori particu-lari sau la ºcoli particulare. Dacã eraudestul de bogaþi, aceºtia îºi puteau trimi-te copiii la ºcoli cu internate de la vârstade opt pânã la optsprezece ani. Acesteopþiuni continuã sã existe pentru amer-icanii bogaþi, dar unii din cei care îºi pottrimite copiii la orice ºcoalã aleg, înschimb, ºcolile-magnet, deoarece suntpublice ºi nu trebuie sã plateascã nimic.

ªcolile-magnet pornescde la premisa cã......nu toþi elevii învaþã în acelaºi mod, cãdacã este gãsitã o temã comunã sau ostructurã organizaþionalã diferitã pen-tru elevi cu interese similare, aceºtia vorprogresa vizibil în toate domeniile. Cualte cuvinte, dacã o ºcoalã-magnet atra-ge elevi ºi profesori în mod voluntar,aceasta va avea succes deoarece, maipresus de orice alt motiv, cei care o frec-venteazã doresc sã se afle acolo. ÎnStatele Unite, în anii ’60, alternativele laºcolile publice au apãrut ca formã de

protest împotriva ºcolilor care practicausegregarea rasialã. În ºcolile alternativese punea accentul pe competenþele de

bazã (citire, scriere ºi aritmeticã), dar sestudiau ºi istoria afro-americanilor, miº-carea pentru drepturile civile ºi moda-

litãþile prin care ºcolile pot rãspunde ne-voilor comunitãþii. Unele dintre acesteºcoli, numite academii „de stradã“, aucontribuit la consolidarea unor struc-turi durabile. Harlem Prep din NewYork City, de exemplu, finanþatã la în-ceput de fundaþii, agenþi economici ºiindustriaºi deschiºi la minte, a devenitulterior ºcoalã de stat.

Un pas mic, totuºi......deoarece la sfârºitul anilor ’60, ºcoliledin sistemul public american încã opu-neau rezistenþã procesului de desegre-gare forþatã a ºcolilor impus de autori-tãþi. Discriminãrile rasiale erau departede a fi eliminate, iar consecinþele acesto-ra greu controlabile. Între altele, mulþipãrinþi preferau sã se mute în suburbiipentru a nu fi obligaþi sã-ºi trmitã copiiila o ºcoalã din afara cartierului în carelocuiau. Alþii, cu dare de mânã, seîndreptau spre învãþãmântul privat. Unlucru era clar: trebuia fãcut ºi altcevadecât utilizarea unor metode coercitive.Necesitatea combaterii segregãrii rasi-ale i-a determinat pe directorii ºcolilor

ºi consiliile de administraþie sã gândeas-cã proiectiv.Prima ºcoalã care a încercat sã reducãizolarea rasialã oferind pãrinþilor o al-ternativã clarã a fost ªcoala generalãMcCarver din Tacoma (Washington).Aceasta se petrecea în 1968. În 1969,Trotter Elementary School, din Boston,a fost înfiinþatã cu acelaºi scop. Acesteprime încercãri ofereau un model orga-nizaþional diferit pentru cã garantau oformã de învãþãmânt în care eleviiputeau progresa în ritm propriu. Însãnici una dintre acestea nu a fost numitãmagnet...

6 milioane de dolari......a cheltuit guvernul federal, în 1970,finanþând un experiment interesant ºi -s-a dovedit apoi - cu potenþial, în parteade sud-est a oraºului Minneapolis (Min-nesota). Aici au fost înfiinþate patruºcoli generale ºi un liceu cu moduridiferite de organizare. Dintre acestea,ºcoala cu cea mai puþin structuratã for-mulã era denumitã „liberã“, elevii fiindcei care decideau asupra educaþiei pe

care o primeau. Al doilea tip era cel deºcoalã „deschisã“, în care clasele eraulipsite de raportul formal elev-profesor,al treilea era agregat pe „progresul con-tinuu“, iar al patrulea se baza pe o abor-dare tradiþionalã, „contemporanã“.Toate cele patru ºcoli au avut succes. Dece? Aproape sigur fiindcã profesorii ºielevii doreau sã fie acolo, iar pãrinþiiacelor elevi au fost cei care au alesºcoala pentru copiii lor.În Dallas (Texas), a fost înfiinþat primul„super“ liceu în 1971. Având la bazã con-ceptul de oportunitãþi de carierã, acestliceu atrãgea diferite categorii de elevidin tot oraºul: bogati, sãraci, hispanici,afro-americani, asiatici, albi. Seara, aicierau organizate inclusiv cursuri pentruadulþi. De fapt, ºcoala rareori îºi inchi-dea porþile. Unii elevi veneau pentru unprogram pe tot parcursul zilei, alþii pen-tru un program redus, iar alþii dupãorele de ºcoalã. Suficiente motive pen-tru a se afirma despre ea cã era un veri-tabil „magnet“ care atrãgea elevii. Cu-vântul era abia la începutul noii salecariere!!

Curþile districtuale federale......au avut finalmente rolul decisiv în im-punerea formulei. Acestea ordonaufoarte des sistemelor ºcolare sã elimineobligatoriu segregarea rasialã. Refu-zând sã aprobe o soluþie general vala-bilã pentru eradicarea segregãrii înDetroit, instanþele judecãtoreºti auaprobat programe speciale de îmbunã-tãþire destinate sã ajute la depãºireaefectelor „discriminãrii din trecut“. Caurmare a acestei decizii, aproape fieca-re ordin judecãtoresc care obliga ºcolilesã elimine segregarea rasialã includea ocomponentã voluntarã, care a devenitcunoscutã sub numele de ºcoala-mag-net. Instanþele judecãtoreºti au desco-perit cã utilizând o metodã bazatã pe re-compense în loc de pedepse se pot rea-liza desegregarea eficientã a ºcolilor ºi,în acelaºi timp, creºterea calitãþii edu-caþiei. ªcolile-magnet au ºi în prezentrolul de a reduce izolarea rasialã, daracestea sunt din ce în ce mai mult con-siderate opþiuni superioare în cadrulsectorului public pentru toþi elevii,chiar în districtele locuite în principalde o singurã rasã. Principii de orientare1. „Credem cã ªcoala-magnet de tipamerican, prin structura sa naþionala ºiregionalã, este singura capabilã sã oferesprijin, promovare ºi sã acþioneze calider al tuturor ºcolilor-magnet ºi a altorºcoli publice la alegere. 2. Credem cã ªcoala-magnet de tipamerican trebuie sã se menþinã ca liderindividual ºi de grup puternic pentru aîndeplini obiectivele ºi misiunea organi-zaþiei. 3. Credem în asigurarea echitãþii, exce-lenþei ºi a performanþelor ºcolare pen-tru toþi elevii. Credem cã prin procesul de comuni-care, ªcoala-magnet de tip american îiva educa pe cei care ni se alãturã cuprivire la valorile echitãþii, diversitãþii ºisuccesului ºcolar“ / Dr. Donald Waldrip,fondator al Magnet Schools of America

Alin BRATU

14 {coala româneascq � martie 2006DOSAR

Fãrã nici un dubiu, în sistemul de învã-þãmânt din România ponderea cadrelordidactice de sex feminin este covârºitoa-re, peste 70 %. Statisticile, deºi seci, con-firmã categoric acest lucru. Astfel, în2000 erau 70,1 % cadre didactice femei,în 2001 - 71,44 %, în 2002 – 71,47 %, în2003 - 71,87 % iar în 2004 – 72,46 %,ceea ce înseamnã o medie de 71,46 % pecei cinci ani la care facem referire. Pe ni-veluri de învãþãmânt, ponderea feme-ilor cadre didactice este urmãtoarea: � preºcolar – 99,82 %; � primar demasã – 86,7 %; � special primar –89,32%; � gimnazial de masã – 68,06%; � special gimnazial – 77,52 %; �liceu – 63,76 %; � profesional (ºcoli deartã ºi meserii) – 51,64 %; � postliceal –65,24 %; � superior – 41,2 %. Dacã laprima vedere procentele nu ar spunemare lucru, o analizã mai atentã scoateîn evidenþã un adevãr care, de aseme-nea, nu poate fi contestat. Concret, cucât salarizarea este mai ridicatã, cu atâtponderea femeilor scade ºi invers. Unexemplu mai mult decât elocvent înacest sens îl constituie învãþãmântuluniversitar, unde media femeilor cadredidactice în perioada amintitã este multsub cea generalã, doar 41,2 %. Dacã îm-pingem analiza ºi mai mult, anume laprofesori universitar, deci acolo undesalariile sunt consistente, fiind dublateîn urmã cu doi ani, ponderea femeiloreste sub 15 %. Dimpotrivã, cu cât salari-ile sunt mai mici, cu atât pondereafemeilor este mai mare. Dovadã stauprocentele legate de învãþãmântul pre-ºcolar ºi primar, unde prezenþa femeiloreste covârºitoare – 99,82 %, respectiv86,7 %. Cum se trece la învãþãmântulgimnazial ºi liceal, balanþa nu mai în-clinã atât de mult în favoarea femeilor,cadrele didactice bãrbaþi fãcându-ºi maibine simþitã prezenþa, mai ales cãsalarizarea este superioarã celei pentrueducatoare ºi învãþãtoare.

Doamnele cu munca,domnii cu ºefiaDe asemenea, procentele nu le mai suntfavorabile femeilor nici dacã ne referimla funcþiile de conducere. Dimpotrivã!ªi nu putem sã nu ne aruncãm ochii laînsãºi structura de conducere a Ministe-rului Educaþiei ºi Cercetãrii. În cei peste16 ani care s-au scurs de la revoluþie, cuo singurã excepþie de doi ani, ºefia Mi-nisterului Educaþiei ºi Cercetãrii auavut-o doar bãrbaþii. Practic, în afaradnei prof. univ. dr. Ecaterina Andrones-cu, care a fost ministrul Educaþiei pen-tru doi ani, regula generalã a fost ca laconducerea acestui minister sã fie doardomni. Nici în privinþa secretarilor destat situaþia nu a fost mai strãlucitã. Ex-ceptându-le pe cele câteva doamne careau fost secretar de stat, de asemeneadomnii au ocupat respectiva poziþia deconducere. De exemplu, în prezent, dincei patru secretari de stat în MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii (învãþãmânt pre-universitar, învãþãmânt preuniversitar,minoritãþi ºi cercetare), doar un post,cel de secretar de stat pentru învãþã-

mântul preuniversitar, este ocupat de ofemeie, fiind vorba de dna Paloma Pe-trescu. Dacã adãugãm ºi poziþia de mi-nistru, precum ºi pe cea de secretar gen-eral, raportul femei bãrbaþi (1 la 6) estecategoric nefavorabil doamnelor. Situa-þia este aceeaºi ºi la nivelul funcþiei deinspector ºcolar general. Din cele 42 deinspectorate ºcolare, incluzând ºi Bucu-reºtiul, sub zece sunt ocupate de femei,ceea ce rãstoarã categoric ºi aici rapor-tul de forþe ºi reprezentare. Adicã la ca-tedrã cât mai multe femei, cã sunt maidedicate acestei activitãþi fiind maiapropiate copiilor inclusiv prin struc-turã ºi calitatea de mamã, dar la condu-cere mult mai puþine, doar aºa ca sã nuse spunã cã nu sunt ºi ele bãgate în sea-mã. Balanþa înclinã uºor în favoarea lordoar la funcþia de inspector ºcolar gen-eral adjunct, deci poziþie care necesitãmai multã muncã, inspectorul ºcolargeneral evidenþiindu-se în principalprin reprezentare ºi la cea de directorde ºcoalã, de asemenea o poziþie care

necesitã un efort suplimentar. Cu altecuvinte, doamnele majoritare cu mun-ca ºi bãrbaþii minoritari mai mult cumapa, deci cu ºefia.Din pãcate, acestã situaþie nu se regã-seºte doar în România, ci ºi prin alte þãridin Uniunea Europeanã, unde pon-derea femeilor în învãþãmânt este la felde mare. Doar în Statele Unite ale Ame-ricii, procentul este oarecum apropiat,fiind vorba de 60 % femei ºi 40 % bãr-baþi. Probabil cã vor fi mai multe femeila conducere abia dupã ce vom fi împin-ºi din afarã sã facem acest lucru, femeiledin strãinãtate fiind ceva mai luptãtoa-re decât româncele, iar rolul femeii va firecunoscut, instalându-se în sfârºit egal-itatea între cele douã sexe, în lumeacondusã de bãrbaþi.

Segregare ierarhicãCã românii, dar nu numai, sunt înmajoritate misogini de felul lor aproapecã nu mai mirã pe nimeni, nefericireafiind cã femeile nu fac aproape mai

nimic sã iasã din aceastã stare ºi sã seafirme, punând într-un echilibru nor-mal ºi firesc cele douã sexe. „Fãrã nici o exagerare, putem sã vorbimde o segregare ierarhicã. Posturile dedecizie ºi cele cu prestigiu ºi automatbani mai mulþi sunt ocupate cu prepon-derenþã de bãrbaþi. Învãþãmântul estesupus unei reguli nescrise în politicileromâneºti ºi uneori ºi strãine, care spunurmãtorul lucru – Îndatã ce un dome-niu se feminizeazã procentul alocat luidin buget scade ºi grilele de salarizaresunt cele mai joase. La noi, acest lucrueste evident. Educaþia, sãnãtatea ºi cul-tura au bugete ºi grile de salarizare mulmai mici decât cele masculinizate, cumsunt poliþia, armata, serviciile de infor-maþii, posturile publice din politicã. Pescurt, domeniile feminizate devin cenu-ºãresele bugetului, fiind asimilate cumuncile de îngrijire care sunt ne-pre-þuite. În perioada interbelicã, atuncicând profesia de învãþãtor era masculi-nizatã, poziþia respectivã nu doar cã eramult mai bine plãtitã, dar avea ºi o anu-mitã prestanþã. Acum, orice poliþist de-butant are un salariu mai mare decât unprofesor cu gradul I ºi aproape de pen-sionare, fiind rezultatul politicii. Învãþã-mântul ºi sãnãtatea, domeniu unde totfemeile sunt preponderente, nu suntpreþuite într-o culturã patriarhalã încare tot ceea ce fac bãrbaþii este consid-erat mai important, mai prestigios ºi cãmeritã mai mulþi bani decât tot ceea cefac femeile. Modelul de acasã, al femeiicare îngrijeºte ºi se ocupã de educaþie s-a transferat ºi în societate, în învãþã-mânt ºi sãnãtate. Acest lucru are legãtu-rã cu faptul cã femeile nu se organizeazãcum trebuie ºi nu protesteazã. Suntemîntr-un regres dramatic de reprezentarepoliticã. Guvernele nu se sperie de pro-testele sindicatelor din acest domeniupentru cã femeile sunt paºnice ºi nu pre-

zintã nici o ameninþare pentru Guvern.ªi conducerile sindicatelor sunt mascu-linizate ºi nu pun problema discriminã-rii salariale prin disciminarea femeii,deci se încalcã chiar Constituþia, fiindîncãlcate dreptul, egalitatea ºanselor. Adoua chestiune care þine de politica destat se referã la bugetele alocate. Econo-miile mari, în dezvoltare – SUA, Cana-da, Coreea de Sud, Anglia considerã cãcea mai mare producþie este cea deknow-how, deci alocã foarte mulþi bani,în timp ce la noi know-how-ul este abor-dat ca pe o activitate de asistenþã soci-alã. De exemplu, media în Uniunea Eu-ropeanã este de 8000 de euro/student,iar în SUA de 16.000 – 20.000 de do-lari/student, iar la noi alocaþia pe stu-dent este de 20 de ori mai micã decât înEuropa. Se pariazã pe voluntariat ºi pebunã credinþã. Nu doar din învãþãmân-tul obligatoriu oamenii competitivipleacã, ci ºi din cel universitar. Aºa nu-mita carierã universitarã a devenit o ac-þiune periculoasã. În învãþãmânt, suntore multe, muncã multã, bani puþini.Deºi orice fel de reformã vine din exteri-or, în învãþãmânt nu se prevede aºaceva, având în vedere cã cerinþeleeuropene nu prevãd un minim de sala-rizare sau un buget minim care sã fiealocat educaþiei. Prin urmare, presiu-nea ar trebui sã vinã din interior, ceeace nu se întâmplã. Sunt destul de supã-ratã cã femeile nu se coaguleazã ºi nu seorganizeazã“, spune dna prof. univ. dr.Mihaela Miroiu, cadru universitar la Ca-tedra ªtiinþe Politice din cadrul ªcoliiNaþionale de Studii Politice ºi Adminis-trative.

„Este mai convenabil sã fii bãrbat“Deºi face parte din cealaltã tabãrã, în lu-crarea „Ultima inegalitate – Relaþiile degen în România“ cunoscutul sociologVladimir Pasti face o analizã foarte se-rioasã asupra rolului femeii în soci-etatea româneascã, argumentând exce-lent problema discriminãrii la care estesupusã. „Societatea româneascã este o societatecondusã de bãrbaþi. Clasa conducãtoarea României este dominatã numeric ºiideologic de bãrbaþi. Clasa conducãtoa-re, adicã clasa politicã împreunã cu toa-te grupurile de putere care stabilesc po-liticile domeniilor vieþii sociale, econo-mice, culturale, de familie, sexuale etc.,este cea care introduce patriarhatul carelaþie suplimentarã în toate relaþiiledin societate. Obiectivul acestei practicieste de a menþine bãrbaþii în situaþia degrup social dominant în societate. Me-canismul principal prin care se obþinedominaþia bãrbaþilor constã în lim-itarea accesului femeilor în spaþiul pub-lic. O astfel de limitare se obþine, la rân-dul ei, prin douã practici fundamentale.În primul rând, se urmãreºte menþine-rea cât mai mult posibil a femeii în spaþi-ul privat – familie ºi gospodãrie – înopoziþie cu menþinerea cât mai puþinposibil a bãrbaþilor în acelaºi spaþiu. Înal doilea rând, se urmãreºte asigurarea

Deºi peste 70% din cadrele didactice sunt femei,

Funcþiile de conducere în educaþiesunt predominant ocupate de bãrbaþi

{coala româneascq � martie 2006 15DOSAR

unui statut inferior al femeii în viaþapublicã, în opoziþie cu asigurarea unuistatut superior bãrbaþilor. …În societa-tea româneascã bãrbaþii ºi femeile sunttrataþi diferit, iar aceste diferenþe au sis-tematic ca rezultat o poziþie inferioarã afemeilor: muncesc mai mult, sunt plãti-te mai puþin, au condiþii de viaþã maiproaste, au mai multe responsabilitãþi,au mai puþin timp liber, sunt nevoite sãaccepte ca bãrbaþii sã ocupe un rol priv-ilegiat în raporturile cu ele. În societa-tea româneascã de acum ºi dintotdeau-na este mai convenabil sã fii bãrbat de-cât sã fii femeie. Ca bãrbat, veniturilesunt mai mari, munceºti mai puþin îngospodãrie, ai o poziþie privilegiatã înfamilie, ai mai puþine responsabilitãþifaþã de familie, mai ales faþã de copii,eºti mai bine vãzut ºi apreciat în socie-tate, ai mai mult timp liber, eºti mai pre-zent în viaþa publicã, te poþi ocupa depoliticã ºi poþi participa la deciziilereferitoare la ce se întâmplã în societateîn mai mare mãsurã decât femeile ºi,mai ales, este deservit de femei. …Ceeace poate face feminismul este sã declan-ºeze un proces de echilibrare a relaþiei,o miºcare pentru parteneriat de gen,prin declanºarea voinþei femeilor de acontesta propria lor inferioritate socia-lã. Deocamdatã, acceptarea de cãtrefemei a patriarhatului este principalulaliat al bãrbaþilor în promovarea lui.”,spune sociologul Pasti.Pentru a vedea cum percep femeilerolul lor în învãþãmânt ºi, mai ales, dacãîn desfãºurarea activitãþii s-au simþit dis-criminate sau au întâmpinat greutãþi, vãvom oferi câteva puncte de vedere ex-primate de anumite categorii de perso-nal din învãþãmânt – secretar de stat, in-spector ºcolar general, directoare, edu-catoare, profesoarã, îngrijitoare.

Femeile, sub papuc„Cel puþin în învãþãmântul românesc,rolul femeii este foarte important. Opondere atât de ridicatã a femeii nu esteun lucru anormal, dacã facem o com-paraþie cu învãþãmântul european,unde este la fel. Doar în Statele Unite aleAmericii sunt 60 % femei ºi 40 % bãr-baþi, deci un oarecare echilibru. Nu tre-buie sã fim suprinºi cã sunt atât de mul-te femei. La nivelurile preºcolar ºi pri-mar putem sã spunem cã sunt doarfemei, ceea ce nici nu este de mirare,având în vedere cã învãþãmântul esteun domeniu care împleteºte foarte binecalitãþile pe care le avem noi, femeile,dintre care aº aminti calmul, spiritulmatern, înþelegerea. La nivel liceal pon-derea femeilor este mai scãzutã, decilucrurile nu mai stau aºa. Nu ºtiu dacãpe motiv cã la profesori salariile suntmai mari decât la învãþãmântul preºco-lar ºi primar. Nu m-am gândit la acestaspect. Oricum, nu îi împiedicã nimenipe bãrbaþi sã se pregãteascã pentruacest domeniu, dar poate cã au mai pu-þinã rãbdare ca noi. Cert este cã univer-sitãþile pregãtesc an de an cadre didac-tice ºi dupã fiecare sesiune de admiterenu mai rãmân locuri libere, deci este undomeniu care intereseazã. Pe de altãparte, trebuie sã fim realiºti ºi sã admi-tem cã deºi salariile nu sunt cum ar tre-bui, învãþãmântul este totuºi un loc demuncã ce oferã anumite condiþii faþã decele din comerþ, industrie sau alte do-menii. Nu existã un contact direct, zilnic,de opt ore, cum este în alte domenii. Înfuncþie de orar, un profesor poate sã nuaibã ore cu elevii într-o zi, deci progra-

mul este mai lejer. În plus, se oferã ºi unconcediu de odihnã mult mai lung ºieste ºi acesta un punct tare. Presupunînsã cã principalul motiv pentru care fe-meile, dar nu numai, se îndreaptã spreînvãþãmânt este dorinþa de a lucra efec-tiv cu copiii. Cã existã o diferenþã întreponderea femeilor în învãþãmânt, caresunt majoritare, ºi ponderea lor înfuncþiile de conducere, da, trebuie sã ad-mit cã este adevãrat. Aici au fost niºteprobleme, mã refer la poltica de promo-vare a femeilor în funcþiile de condu-cere. Dar situaþia s-a mai remediat. Pevremea când eram inspector ºcolar gen-eral în afarã de mine mai erau peaceastã poziþie doar douã, trei colege.Acum, însã sunt mai multe. Poate cã nuatât cât ar trebui, dar sunt mai multefemei în funcþiile de inspector ºcolargeneral adjunct, care necesitã anumiteabilitãþi, îndeosebi cea care priveºteordinea. Uitaþ-vã la Bucureºti. Adjunctesunt trei doamne. Este adevãrat cãinspector ºcolar general este un bãrbat,dar în general aceastã funcþie este maimult de reprezentare ºi oricum adjunc-tele nu sunt în relaþie de subordonare.Dar dacã privim din punctul de vedereal ponderii femeilor în învãþãmânt com-parativ cu funcþiile de conducere da,femeile sunt tot sub papuc. În ceea cemã priveºte, nu am avut niciodatã greu-tãþi pe motiv cã sunt femeie. Dimpotri-vã, colegii secretari de stat, chiar ºi min-istrul, sunt foarte ascultãtori ºi avem ocolaborare foarte bunã ºi colegialã. Nuam simþit niciodatã din partea ºefilor oatitudine misoginistã. Cred cã prezenþamai mare a femeilor în funcþiilor deconducere se datoreazã ºi lor. Poate cãde multe ori au de ales între viaþã ºi ca-rierã ºi aleg viaþa de familie. Apoi, nusunt suficiente femei care au destulãîncredere în capacitãþile ºi puterea lor.Problema promovãrii femeilor s-a ridi-cat ºi la ultimul consiliu al miniºtrilor dela Bruxelles, unde s-a recomandat ca

50% dintre parlamentarii europeni sãfie femei. Poate cã vine valul ºi la noi ºivor fi mai multe femei în posturi de con-ducere. Important este însã sã ºtii poz-iþia pe care o doreºti, sã alegi între viaþãºi carierã.“, ne-a declarat dna PalomaPetrescu.

„În funcþii de conducerear trebui sã fie egalitate“„Sunt de acord cã femeia este foartepotrivitã pentru munca la catedrã pen-tru cã împleteºte calitatea de mamã cucea de dascãl. În funcþii de conducere,însã, este bine sã existe o egalitate – fe-mei ºi bãrbaþi, deci nu doar femei ºi nudoar bãrbaþi. Cred cã prin construcþia sainterioarã, o femeie poate rezolva anu-mite probleme mult mai bine decât unbãrbat. Personal nu aº putea sã fac oaltã meserie decât cea de dascãl, com-pletatã ºi de cea de director. Femeile aumai multã intuiþie ºi dacã aceastã cali-tate este dublatã ºi de o bunã pregãtire,atunci imprimã ºi o dozã de respect dinpartea celorlalþi, fie ei ºi bãrbaþi. Respec-

tând funcþia pe care o ocupi eºti, la rân-dul tãu, respectat. Important este sã nuajungi sã judeci cu inima, ci cu mintea,ca sã nu fii pus în situaþia sã-þi încalciprincipiile. Nu am simþit niciodatã cã aºfi fost nedreptãþitã pe motiv cã suntfemeie. Sunt director din 1994 ºi o ase-menea funcþie am avut ºi înainte de1990. Cu toate greutãþile acelei perioa-de, ºi atunci am dat dovadã de organi-zare. Cred cã am avut un atu în plus, gra-þie sensibilitãþii feminine ºi bunei orga-nizãri. Chiar dacã salarizarea nu esteaºa cum ar trebui, nu aº pleca sã lucrezîn altã parte pentru cã fac acest lucru cupasiune ºi nu aº vedea altã profesiedecât aceea de a lucra cu copiii.”, ne-aspus dna Victoria Barbu, directoare laªcoala Generalã nr. 11 din Bucureºti.

„Putem rezolva maibine conflictele“„Femeia este omul de bazã în învãþã-mânt. Se poate apropia mai bine de co-pii, faþã de cum ar face-o un bãrbat. Poa-te rezolva mai bine conflictele ce potapãrea. Am simþit cã am vocaþie pentruaceastã profesie ºi ceea ce fac îmi place.Eu discut cu copiii ºi aceºtia sunt foartedeschiºi faþã de mine. Chiar ei îmi mãr-turisesc cã discutã mai uºor cu diriginþiisau profesorii femei decât bãrbaþi. Vo-caþia mea poate a fost completatã ºi defaptul cã am fãcut liceul pedagogic, amînvãþat psihologia copilului, am lucratcu copii. Nu am avut conflicte cu bãr-baþii ºi nu am simþit nici o presiune“,spune dna Teodora Peniu, profesor con-silier.

„Aici mi s-a oferitocazia sã lucrez”„Am ales sã lucrez la ºcoalã pentru cãaici mi s-a oferit ocazia ºi m-am obiºnuit.Trebuie sã muncim pentru cã nu avemîncotro. Salariul este mic, dar nu mi s-aoferit altceva. Dacã aº gãsi undeva cubani mai mulþi m-aº duce. Dar cine mãmai ia pe mine la 44 de ani ?Aºa, trebuiesã mã mulþumesc cu banii de aici, ca sãsper cã voi ieºi ºi eu la pensie cu cevabãnuþi. Dacã stau acasã tot nu am maimult de câºtigat. Nu am probleme cãsunt femeie. Eu respect pe toatã lumeaºi atunci ºi lumea mã respectã pe mine“,ne-a spus dna Rodica Jianu, îngrijitoarela o ºcoalã generalã din Capitalã.

Miniºtrii educaþiei,duºmanii învãþãmântului„Învãþãmântul nostru este în cãdereliberã. Din cauza salariilor mici, oame-nii cu chemare au tot plecat din învã-

þãmânt. Nimic nu este cum trebuie. Ne eteamã pentru copiii noºtri pentru cã nuva mai fi personal cu chemare ºi lumeanu vrea ºi nu mai poate sã trãiascã doardin banii cãºtigaþi din învãþãmânt. Ceeace nici nu este anormal, având în vede-re cã sunt alte timpuri, alte pretenþii ºialte preþuri. Am ajuns aºa de rãu cã noi,cadrele didactice, nici mãcar un copil nune mai permitem sã avem. Înainte maiputeam sã avem ºi copii, cã mãcar soþiiaveau salarii mai bune iar ale noastreerau ceva mai bune decât acum. Niciunul dintre miniºtrii de dupã 1990,exceptându-l pe domnul Miclea, caremãcar a avut demnitate ºi ºi-a dat de-misia când a vãzut cã nu poate face ceeace dorea, nu a þinut cu noi, cu persona-lul ºi nu I-a interesat de noi. O sã ajun-gem o þarã de înapoiaþi mintal care o sãslujim Europa. Cred cã aceasta a fostpolitica chiar de la început. E grav dacãau ajuns persoane cu studii superioaresã plece sã culeagã cãpºuni sau sãmunceascã în construcþii pentru cãacolo sunt salariile mai bune. În privin-þa miniºtrilor educaþiei, eu nu am simþitniciodatã cã ar vrea sã facã ceva pentrucadrele didactice, sã ne stimuleze, sã neaprecieze… Deºi toþi au fost profesoriuniversitari, deci colegi de-ai noºtri,imediat ce au ajuns miniºtri s-au trans-format toþi în duºmani. A mai mers mo-torul în educaþie doar pentru cã maisunt profesori care trag ºi sunt pasionaþide ceea ce fac. Dar cât va mai puteamerge motorul doar din pasiune, cãsalariile oricum nu sunt stimulative ?”,este de pãrere dna Elisabeta B, educa-toare la o grãdiniþã din Capitalã.

„Îmi este indiferent cucine lucrez”„Consider cã rolul femeii în învãþãmânteste cel mai important, având în vederecã meseria de dascãl este mult mai lega-tã de mamã. Altfel vede un cadru didac-tic femeie relaþiile cu copii ºi altfel levede un bãrbat. În funcþiile de conduce-re rolurile sunt absolut egale. Din punc-tul meu de vedere îmi este absolut in-diferent cu cine lucrez. Nu pot sã spun cãaº lucra mai bine cu o femeie sau cu unbãrbat. Nu conteazã cine este pe post deconducere. Important este dacã suntmanageri buni. În rest, pentru catedrãeste evident cã femeile sunt mult maibune ºi fac treabã mai bunã ca bãrbaþii“,este de pãrere dl. Cristian Alexandres-cu, inspectorul ºcolar general al Capita-lei, care la Inspectoratul ªoclar al Muni-cipiului Bucureºti este secondat de treidoamne. Discriminarea femeii ºi plasarea aces-teia pe o poziþie inferioarã bãrbatului seface remarcatã, dacã tot vorbim de edu-caþie, chiar ºi în destule manuale ºco-lare. Aºa se face cã bãrbaþii sunt ilustraþiîn profesii ca aviator, doctor, ingineretc., în timp ce femeile continuã sã fieilustrate preponderent în activitãþi gos-podãreºti.. Exemplele pot continuaaproape la nesfârºit, dar concluzia ar fitot una ºi aceeaºi. Femeia este discrimi-natã ºi obligatã sã munceascã mult maimult decât bãrbatul, dar plãtitã maiprost, politicã întreþinutã excelent depoziþia dominatoare a bãrbatului înviaþa politicã, deci cea care influenþeazãcategoric celelalte domenii. Ce vor facedoamnele? Greu de spus, având în vede-re cã nici mass-media nu le prea estealiat, acþiunile cu caracter feminist fiindaproape ignorate ºi nemediatizate.

Mirela Dalais

16 {coala româneascq � martie 2006ULTIMA PAGINÃ

Nume ºi prenume................................................

Localitate....................................Cod.................

Judeþ/Sector.......................................................

Str.......................................Nr.......Bl........Sc....

Ap............Tel...........................Fax....................

e-mail..................................

*Nr. Reg. Com..................*Cod fiscal....................

*Cont...............................Banca.........................

Doresc un abonament pentru

� 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON

� 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................

Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau

prin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie

a documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea

sumei menþionate, în contul FEN.

TALON DE ABONAMENTAbonaþi-vã la

{{ccooaallaa rroommâânneeaassccqq

prin

FEDERAÞIA

EDUCAÞIEI NAÞIONALE

Str. Justiþiei nr. 65, Sect. 4

Bucureºti

tel.: 021/337.11.40;

021/337.11.85

fax: 021/337.01.17

Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc Cont:RO68BPOS81006032218ROL01

C

Interesul poartã fesulInteresele personale ºi schimbarea guvernã-rii l-au fãcut pe fostul inspector ºcolar gene-ral adjunct din ISJ Galaþi, Gabriel CristianEnache, sã schimbe macazul. Dacã pe pe-rioada cât a ocupat o funcþie în ISJ acesta im-punea tuturor ºcolilor respectarea în tocmaia precizãrilor privind calculul salariilor,cumulul de funcþii ºi plata cu ora, conside-rându-le perfect legale, dupã ce a pãrãsitinspectoratul ºi s-a aliat cu liderul unui sindi-cat de „apartament“ acesta s-a schimbat ca laPloieºti ºi a început sã critice metodologiileMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii. Maimult, fostul inspector a ºi solicitat în instanþãreparaþii materiale, considerând precizãrilepe care le promova cu zel ca fiind ilegale.Dupã cum se poate vedea legalitatea unuidocument este datã de interesul personal,sau de culoarea guvernului care l-a promo-vat pentru cã la unii români interesul poartãfesul. Suntem curioºi dupã ce metodologiese ghideazã acum directorul Enache…

Era comunistã s-a întors la Olteniþa

Inspectorul general de Cãlãraºi numaigândire liberalã nu are. Acesta vrea ca

orice profesor sã rãspundã prezent atuncicând el sunã goarna. Indiferent de zi ºi deorã. Cu toate cã orarul multor ºcoli era ter-minat de mult, inspectorul a chemat toþiprofesorii de românã la o ºedinþã într-ovineri seara. Chiar dacã oficial înâlnireaera opþionalã, „tovarãºul“ inspector s-afãcut foc ºi parã pe absenþii nemotivaþi. Bamai mult, pentru a arãta cine este sefu’ înjudeþ, ºi a le bãga minþile în cap chiulangi-ilor, acesta le-a trimis ºi inspecþii inopinatela cursuri. Nu bãgãm mâna în foc cã inspec-torul ºi-a însuºit doctrina liberalã, însãsuntem siguri cã pe cea comunistã o ºtie laperfecþie.

Reîntregirea familiei de inspectori

Mai nou domnul inspector al Calitalei în-cearcã potrivit unor surse sã o impunã pe ofuncþie de conducere ºi pe soþia lui, care estela ora actualã diector la Liceul „Ion Crean-gã“. Aceleaºi surse ne-au precizat cã soþia luiar urma sã primeascã pe tavã postul de in-spector ºcolar al Sectorului 4.

* Bârfe de prin cancelarie

Premiantul

TTrraaiiaann BBããsseessccuu aarraattãã îînn ffiieeccaarree zzii ccãã eessttee

uunn pprreeººeeddiinnttee jjuuccããttoorr.. DDeeccllaarraaþþiiaa ddee llaa CClluujj

pprriinn ccaarree aa þþiinnuutt ssãã pprreecciizzeezzee ccãã nnuu eessttee ddee aaccoorrdd

ccuu sscciinnddaarreeaa UUnniivveerrssiittããþþiiii BBaabbeeºº ––BBoollyyaaii nnee--aa ffããccuutt ssãã--ll ddeeccllaarrããmm

pprreemmiiaannttuull lluunniiii.. R epetentul

DDoommnnuull CCrriissttiiaann AAlleexxaannddrreessccuu îii aappaarrãã ddiinn ttooaattee ppuutteerriillee aacceeaassttãã ppoozziiþþiiee.. AA ffããccuutt ddiinn oorrggaanniizzaarreeaa ccoonnccuurrssuurriilloorr ppeennttrruu ppoossttuurriillee ddee ddiirreeccttoorrii uunn aaddeevvããrraatt ttaallmmeeºº--bbaallmmeeºº ddee îînnccããllccããrrii ffllaaggrraannttee aallee lleeggiilloorr.. ÎÎnnttrreebbaatt îînn CCoonnssiilliiuull ddee aaddmmiinniissttrraaþþiiee ddee ccee nnuu aa ssccooss llaa ccoonnccuurrss ttooaattee ppoossttuurriillee vvaaccaannttee aa rrããssppuunnss nnoonnººaallaanntt:: „„PPeennttrruu ccãã aaººaa vvrreeaauu eeuu!!““.. HHaallaall ssãã--þþii ffiiee,, ccooaannee…… CCrriissttiiaannee!!

G U R Ã S P A R T Ã

{coala româneascqte ajutã!

Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?

Revista {coala româneascq îþi oferã ºansa

sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc.

Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

redactia@scoalaromaneasca.ro.

Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!