CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI nr . 22 (394) 2 decembrie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

1 Decembrie este Ziua Naþionalã a României, esteziua tuturor românilor de pretutindeni, este momentulcând, ca cetãþeni ai acestei þãri, ne evaluãm ºi plusurile,dar ºi minusurile naþionale, cu duritate sau cu mai multãblândeþe, însã fãrãnelipsita tentã deoptimism care necaracterizeazã atitu-dinea. Este acel mo-ment când sãrbãto-rim împreunã, fieieºind din case, fieîn faþa micilor ecra-ne, când schimbãmpãreri, când...

OnorOnor pent rupent ru RomâniaRomânia , , de z iua e i !de z iua e i !

CMYK

În perioada 10-11 decembrie 2014, la Centrul de Cul-turã ºi Arte „George Topârceanu” din Curtea de Argeº seva desfãºura prima ediþie a Festivalului de Datini ºi Obi-

ceiuri de Crãciun. Evenimentul esteorganizat de Cercul Militar Curteade Argeº, în parteneriat cu instituþiagazdã. Astfel, în prima zi a festiva-lului, începând cu orele 16:00, vaavea loc un prim spectacol în cadrulcãruia vor urca pe scenã ansambluriºi soliºti vocali din mai multe zoneale þãrii. Mai mult decât atât, la fi-nalul spectacolului vor fi premiatecele mai bune formaþii participante.

Prima ediþie a Festivalului Prima ediþie a Festivalului de Datini ºi Obiceiuri de Crãciun de Datini ºi Obiceiuri de Crãciun

1916 - Trupele Puterilor Centrale1916 - Trupele Puterilor Centraleocupã Bucureºtiulocupã Bucureºtiul

În faþa pericolului iminent de ocupare a capitalei decãtre trupele Mareºalul von Mackensen, autoritãþile ro-mâne, regele, armata ºi o parte a locuitorilor s-au retras în

Moldova. Pe 20 noiem-brie, Guvernul Româ-niei se retrage dinMuntenia ocupatã, laIaºi, care devine capi-tala temporarã a þãrii.În urma lor, au rãmasîn mâinile inamiculuidouã treimi din...

KAKI 100%

Poligonul Jegãlia a gãzduit miercuri, 26 noiembriea.c., a treia testare a Transportorului blindat pentru trupe,TBT 8X8. Programul naþional de interes stategic repre-zintã un parteneriat între Minis-terul Apãrãrii Naþionale, prinAgenþia de Cercetare pentruTehnicã ºi Tehnologii Militare– ACTTM, ºi CN Romarm SA acãrei membrã este Uzina Auto-mecanicã Moreni. „În aceastãetapã a testãrii, s-a verificatpartea de ergonomie generatãde poziþionarea scaunului în in-teriorul transportorului, astfelîncât, în condiþiile unei...

TBTTBT 8x8, p ro iec t exc lus iv8x8, p ro iec t exc lus ivromânescromânesc

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

O companie americanã a inventat un gel de uz medi-cinal care poate opri o hemoragie în 15 secunde din mo-mentul în care este aplicat pe o ranã deschisã, iar acumdoreºte sã obþinã autorizareapentru folosire pe pacienþiumani, dupã ce testele efec-tuate pe ºobolani au fost în-cununate de succes, potrivitdailymail.co.uk. Joe Lando-lina, un biochimist din NewYork ºi fondator al compa-niei Suneris, este responsa-bilul care, folosind polimeriextraºi din plante, a creatceea ce numim VetiGel.

ACTUALITATE

Gelul care opreºte hemoragiile în 15 secunde

Statele Unite ar putea sã mute din Germania în România,Polonia sau în Þãrile Baltice o echipã de luptã din cadrul uneibrigãzi, cu tancuri ºi vehicule Bradley, a declarat la Vilniusgeneralul Ben Hodges, comandantul Forþelor Terestre NATO(LANDCOM), citat într-un comunicat al Departamentuluiamerican al Apãrãrii (DoD).

El a adãugat cã Departamentul Apãrãrii ºi cel de Externediscutã în prezent cu statele membre NATO despre loculexact în care ar urma sã fie „prepoziþionat echipament” în Eu-ropa de Est, în contextul în care Statele Unite nu mai au o pre-zenþã militarã masivã, ca cea din Germania de Vest din tim-pul Rãzboiului Rece, iar strategia curentã prevede furnizareacãtre forþele din avanpost a unor capabilitãþi de reacþie rapidã,alãturi de antrenamente cu forþe NATO locale, se aratã într-un comunicat al Departamentului american al Apãrãrii (DoD)postat pe site.

Deºi „amprenta (n.r. americanã) în Europa este mult maimicã decât era, putem furniza capabilitãþile necesare”, a spusgeneralul american, care sperã ca fondurile destinate operaþiu-nilor de urgenþã în strãinãtate sã fie aprobate pentru toatecheltuielile prevãzute în cadrul Operaþiunii Atlantic Resolve.

Potrivit generalului Ben Hodges, o parte din vehicule vorstaþiona în Europa de Est, pentru a participa la exerciþii: „Tru-pele vor participa la aceste exerciþii, apoi se vor întoarce. E-chipamentul va rãmâne pe loc. Examinãm diverse opþiuni,cum ar fi distribuirea acestui echipament în loturi reduse,pentru o companie sau un batalion, poate de-a lungul Polo-niei, României, Bulgariei sau Þãrilor Baltice”. Hodges a maiprecizat faptul cã o sutã de tancuri Abrams M1 ºi vehicule deluptã Bradleysunt deja „pre-poziþionate”în Germania ºi„eventual” înalte þãri pentrumomentul încare trupeleamericane vorface exerciþiicomune cupartenerii Ali-anþei. În con-textul crizei ucrainene, NATO a adoptat o serie de mãsuripentru a spori securitatea aliaþilor europeni, cum ar fi intensi-ficarea patrulelor aeriene deasupra þãrilor baltice sau trimite-rea de întãriri în mãrile Balticã ºi Mediteranã. Avioane de re-cunoaºtere survoleazã regulat Polonia ºi România. Generalul

Hodges a fãcutaceste declaraþiila Vilnius, într-oteleconferinþã încare a anunþat cãmilitarii din ca-drul Diviziei ICavalerie ºi dinunitãþile care ovor înlocui ulte-rior vor efectuarotaþii în Europade Est pânã lasfârºitul lui 2015în cadrul opera-þiunii, iar acesteapot continua ºidupã 2015.

Aceste rotaþiiau scopul sã ofe-re „asigurãri importante” aliaþilor din NATO ai Statelor Unitecu privire la angajamentul Washingtonului de a „descurajaagresiunea ruseascã”, dar ºi sã asigure un rãspuns rapid în ca-zul unei eventuale agresiuni, a subliniat el.

Comandantul LANDCOM, cu sediul la Izmir, în Turcia, adeclarat cã are douã motive de optimism, primul este acela cãStatele Unite s-au angajat faþã de o strategie de apãrare a þãri-lor est-europene din NATO prin European Reassurance Initia-tive, iar al doilea este cã NATO dovedeºte o mare implicare.„Nu am vãzut Alianþa mai unitã ca dupã Summit-ul din ÞaraGalilor” din septembrie, a spus generalul Hodges.

Rusia nu va îndrãzni sã se angajeze într-un atac convenþi-onal, este de pãrere generalul american, care nu a exclus însãunele încercãri de „activare a etnicilor ruºi”, ca în Ucraina,sau de „intimidare” a unor þãri, ca în Lituania.

Faptul cã Alianþa Nord-Atlanticã a sancþionat Rusia ºi s-apronunþat hotãrât împotriva agresiunii Moscovei este cu atâtmai impresionant cu cât, nu toate cele 28 de state membresunt de acord cu faptul cã aceasta reprezintã „ameninþarea nu-mãrul unu” pentru NATO, se aratã în comunicat.

A mai subliniat cã Statele Unite ºi NATO nu se vor lãsaintimidate de agresiunea ruseascã ºi cã orice altã încercare deacest fel va fi întâmpinatã cu un „rãspuns ferm ºi rapid”. Acomentat afirmaþia preºedintelui rus, Vladimir Putin, care aspus în urmã cu câteva luni, „putem fi în Vilnius în douã zile”,afirmând „Ei, bine, eu am ajuns aici în trei ore, de la Wiesba-den”. (P.I.)

În perioada 10 – 11 decembrie 2014,la Centrul de Culturã ºi Arte „GeorgeTopârceanu” din Curtea de Argeº se vadesfãºura prima ediþie a Festivalului deDatini ºi Obiceiuri de Crãciun. Eveni-mentul este organizat de Cercul MilitarCurtea de Argeº în parteneriat cu insti-tuþia gazdã.

Astfel, în prima zi a festivalului, în-cepând cu orele 16:00, va avea loc unprim spectacol în cadrul cãruia vor urca

pe scenã ansambluri ºi soliºti vocalidin mai multe zone ale þãrii. Mai multdecât atât, la finalul spectacolului vorfi premiate cele mai bune formaþii par-ticipante. Apoi, în cea de-a doua zi, laaceeaºi orã, se va desfãºura un specta-col de galã, ce va fi susþinut de Corul„Orfeu” al Centrului de Culturã ºiArte, Grupul vocal bãrbãtesc „RapsoziiArgeºului”, Gigi Iordãchescu, MiticãTavã ºi mulþi alþii. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C22/201

SYDNEY - Cercetãtorii australieni au anunþat cã aucreat un ser de supravieþuire pentru militarii rãniþi înluptã. O echipã de cercetãtori australieni a anunþat cã a creatun tratament susceptibil sã îmbunãtãþeascã ºansele de supra-vieþuire a militarilor grav rãniþi pe câmpul de luptã, relateazãAFP. Potrivit echipei de la University James Cook, acest tra-tament ar putea sã reducã numãrul de morþi în timpul luptelor,iar dacã testele clinice îi confirmã eficacitatea ar putea sã fievorba despre primul progres important în acest domeniu de laRãzboiul din Vietnam. Potrivit unor statistici efectuate, pecâmpul de luptã, precum cel din Irak sau Afganistan, „87%dintre decese au loc în primele 30 de minute, înainte ca mili-tarii sã poatã ajunge la un centru de îngrijiri. Aceastã peri-oadã de timp este crucialã”, afirmã Geoffrey Dobson, care acreat tratamentul împreunã cu asociatul sãu Hayley Letson.„Aproximativ 25% dintre victime ar putea sã supravieþuias-cã”, a subliniat el. Tratamentul, care utilizeazã un drog cunos-cut sub numele de „adenocainã” (un amestec de lidocainã,adenozinã ºi magneziu), îmbunãtãþeºte ºansele de supravie-þuire, crescând tensiunea arterialã a victimelor în primele mi-nute dupã ce au fost rãnite. Este necesar ca tensiunea sã nufie, nici prea mare ºi nici prea micã, pentru a evita riscuri depierderi suplimentare de sânge, a explicat el. Interesul constãîn cantitatea infimã de ser necesar - o dozã în primele momen-te ºi a doua, pentru stabilizarea rãnitului înainte de evacuare.Tratamentul a fost testat pe ºobolani ºi porci, iar armata Sta-telor Unite urmeazã sã efectueze teste clinice, potrivit cercetã-torilor. MOSCOVA - Rusia va înfiinþa un ComandamentArctic de apãrare. Rusia a înfiinþat un Comandament Arc-tic de apãrare care are sediul la o bazã navalã a Flotei Nordu-lui ºi este operaþional începând cu 1 decembrie, a anunþat pre-ºedintele rus, Vladimir Putin, la o întâlnire cu principalii co-mandanþi militari, în cadrul unui plan de consolidare a intere-selor ºi graniþelor þãrii în regiune, relateazã site-ul Sputnik.Rusia va construi cel puþin 13 aerodromuri ºi zece staþii radarîn Arctic, pentru a asigura securitatea þãrii în regiune. Statulrus plãnuieºte sã formeze un contingent care sã includã toatestructurile armatei ºi sã construiascã o reþea de unitãþi militareîn regiunea Arcticã pentru a gãzdui trupe, nave de rãzboi ºiaeronave. Conform Ministerului Apãrãrii, pânã în 2017 noulcomandament va include Flota Nordului, douã brigãzi de rãz-boi specifice zonei ºi unitãþi de apãrare aerianã. În ultimii ani,Rusia a adoptat mai multe mãsuri politice, economice ºi mili-tare pentru a-ºi proteja interesele în zona Arcticã, menþionea-zã Sputnik. În aprilie, preºedintele Vladimir Putin a autorizatînfiinþarea unei noi structuri de stat pentru realizarea politiciinaþionale ruse în regiune. Preºedintele a autorizat de aseme-nea Guvernul sã pregãteascã un proiect pentru susþinerea fi-nanciarã a programului de dezvoltare în zona Arcticã.

OTTAWA - Canada îi va echipa pe militarii ucrainenipentru iarnã. Canada va trimite tone de jachete, ghete ºi mã-nuºi destinate echipãrii pentru iarnã a circa 30.000 de soldaþiucraineni care luptã împotriva separatiºtilor proruºi în estulþãrii, a anunþat ministrul canadian al Apãrãrii, Rob Nicholson,citat de AFP. Armata canadianã va trimite ºi materiale de co-municaþii, binocluri termice ºi cu viziune nocturnã, iar totacest echipament, cu o valoare estimatã de 11 milioane de do-lari canadieni, urmeazã sã fie transportat la Kiev, a declaratNicholson cu ocazia unei conferinþe de presã. La începutulanului viitor, Canada intenþioneazã de asemenea sã transportepe mare un spital de campanie ºi materiale de deminare, aadãugat ministrul. În august, Ottawa a oferit deja armateiucrainene cãºti, ochelari de luptã, veste antiglonþ, kituri deprim-ajutor, dar ºi corturi ºi saci de dormit. Conflictul din es-tul Ucrainei, ocupat de separatiºti proruºi, s-a soldat cu peste4.300 de morþi de la debutul „operaþiunii antiteroriste” ucrai-nene la jumãtatea lui aprilie, noteazã AFP. Kabul - Afga-nistanul refuzã sã fie scena unor „rãzboaie prin procurã”,atenþioneazã preºedintele afgan. Noul preºedinte afgan,Ashraf Ghani, a atenþionat cã nu va permite nimãnui sã desfã-ºoare un „rãzboi prin procurã” (proxy war) în þara sa, într-unmoment în care tensiunile între India ºi Pakistan lasã sã se în-trevadã o extindere a conflictului dincolo de frontierele aces-tor þãri, informeazã AFP. India ºi Pakistan, douã puteri nucle-are rivale, nãscute dupã împãrþirea Indiilor britanice în 1947,au extins cu regularitate, în trecut, confruntãrile lor în Afga-nistan. Retragerea trupelor NATO din Afganistan, la sfârºitulacestui an, deschide o perioadã de incertitudine pentru stabil-tatea acestei þãri, amplificatã de exacerbarea tensiunilor din-tre New Delhi ºi Islamabad. „Nu vom lãsa ca teritoriul nos-tru sã fie utilizat de unul dintre vecinii noºtri. Nu vom permitenimãnui sã conducã un rãzboi prin procurã pe pãmântul nos-tru”, a declarat Ghani, în timpul unei reuniuni a liderilor þãri-lor din Asia de Sud desfãºuratã în Nepal, inclusiv în prezenþapremierului indian, Narendra Modi ºi a celui pakistanez,Nawaz Sharif. Predecesorul lui Ghani, Hamid Karzai, acuzaadesea Islamabadul cã încearcã sã destabilizeze guvernul af-gan, lãsându-i pe combatanþii talibani sã se refugieze în Pa-kistan. Pakistanul a fost una dintre singurele trei þãri care aurecunoscut regimul fundamentalist al talibanilor. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Prima ediþie a Festivalului de Datini ºi Obiceiuri de Crãciun

În data de 24 noiembrie, la sediulStatului Major al Forþelor Terestre s-adesfãºurat vizita delegaþiei militare a-mericane conduse de cãtre consilierulpreºedintelui Comitetului ªefilor deState Majore Întrunite ale ArmateiSUA, sergeant major Bryan B. Batta-glia.

Delegaþia militarã americanã a fostîntâmpinatã de consilierul ºefului Sta-tului Major al Forþelor Terestre, plu-tonier-adjutant principal Marius Stoianºi de consilierii comandanþilor dinstructurile forþelor terestre. La aceastãactivitate a participat ºi consilierul ºe-fului Statului Major General pentruprobleme ale maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor, maistru militar principalGabriel Enache, care a însoþit delegaþiamilitarã americanã pe parcursul vizite-lor executate la categoriile de forþe aleArmatei României.

Sergeant major Bryan B. Battaglia

a fost primit de general de brigadãVasile Roman, ºeful Instrucþiei ºi Doc-trinei din Statul Major al Forþelor Tere-stre, dupã care cele douã delegaþii auavut prilejul de a purta discuþii ºi a dez-bate subiecte de interes comun pentrucategoriile de militari din aria de res-ponsabilitate a consilierului comandan-tului.

Educaþia din instituþiile militare deînvãþãmânt, piramida în cariera milita-rã, instruirea individualã ºi colectivã înmediul internaþional precum ºi menþi-nerea interoperabilitãþii între militariiforþelor coaliþiei, au reprezentat princi-palele teme supuse discuþiilor ºi dezba-terilor.

Modul în care a decurs activitatea aavut un impact deosebit asupra partici-panþilor ºi a consolidat imaginea subo-fiþerului din Forþele Terestre Române,deschizând noi oportunitãþi de coopera-re. (P.I.)

Delegaþie militarã americanã la Statul Major al Forþelor Terestre

Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii(CSAT) a decis ca Armata României sãdisloce anul viitor pentru misiuni ºi ope-raþii în afara teritoriului statului român,un numãr de 895 de militari. „Cu privirela participarea Armatei României lamisiunea NATO Resolute Support dinAfganistan, în anul 2015, membrii Con-siliului au analizat solicitãrile NATOreferitoare la suplimentarea forþelor ºimijloacelor româneºti destinate sã par-ticipe în acest teatru de operaþii”, se ara-tã într-un comunicat remis dupã ºedinþaCSAT. De asemenea, Consiliul a apro-bat, în cadrul Planului de întrebuinþare aforþelor armate ale României, care se tri-mit la misiuni ºi operaþii în afara teritori-ului statului român, suplimentarea forþe-lor ºi mijloacelor Armatei României,anul viitor, cu pânã la 450 de militari,stabilindu-se pentru aceastã misiune unplafon maxim de 650 de militari. „Refe-ritor la Planul de întrebuinþare a forþe-lor armate ale României care se trimit lamisiuni ºi operaþii în afara teritoriuluistatului român, în anul 2015, Consiliul aaprobat ca Armata României sã dislocela astfel de misiuni ºi operaþii un numãrde 895 de militari”, a anunþat Adminis-traþia Prezidenþialã. Potrivit comunicatu-lui, numãrul acestor forþe este diminuatcu 416 de militari, comparativ cu anul2014. În ceea ce priveºte Ministerul Afa-cerilor Interne, vor fi 1.183 de militari ºipoliþiºti care vor participa la misiuni subegida NATO, UE, OSCE ºi ONU. Faþãde anul 2014, numãrul acestora este maimare cu 392 de cadre. Efortul principalva fi reprezentat de participarea cu forþeºi mijloace la misiunea NATO dinAfganistan - Resolute Support Mission(RSM), concomitent cu menþinerea par-ticipãrii la operaþiile NATO KFOR ºiUE ALTHEA din teatrul de operaþii dinBalcani. (P.I.)

2015 - participareaîn misiuni externe

SUA vor trimite vehicule blindate în þãrile NATO, din estul Europei

Acest sistem, SERCONT pe numelelui, a fost dezvoltat pornind de la misiu-nile Armatei României în teatrele de ope-raþii ºi pericolele cu care se pot confrun-ta militarii noºtri. Este un concept 100%românesc, gândit ºi proiectat în curteaCentrului de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare CBRN ºi Ecologie de cãtre ma-iorul dr.ing. Ciprian Sãu, ºef laboratorEchipamente de Protecþie CBRN. Va asi-gura evacuarea rãniþilor din medii conta-minate cu agenþi chimici, biologici ºi ra-dioactivi sau cu compuºi toxici indus-triali ºi izolarea lor temporarã faþã de me-diul din care au fost extraºi, permiþândastfel menþinerea lor, pentru o perioadãlimitatã de timp, în acest mediu în care lise pot acorda mãsurile de prim ajutor ºicantitatea de aer curat necesarã prin sis-temele de filtrare ºi buteliile de oxigen decare dispune sistemul. Ideea acestui pro-iect a apãrut în 2012, la cererea StatuluiMajor al Forþelor Terestre care este ºiprincipalul beneficiar.

Decontaminarea se va putea face cuagenþii care se aflã în dotarea ArmateiRomâniei, proiectul negenerând costurisuplimentare din acest punct de vedere.Singurul element consumabil sunt cartu-ºele absorbante.

În viitor, se doreºte adaptarea produ-sului, în sensul cã se va schimba sistemulde filtro-ventilaþie, astfel încât sã creezepresiune negativã (nu pozitivã ca acum),realizarea unei arce care sã susþinã incinta de protecþieºi modificarea modulului care sã asigure transportulpentru a respecta cerinþele Organizaþiei Internaþionalea Sãnãtãþii Omului. Printre altele, trebuie sã se creezeposibilitatea de racordare a echipamentelor medicalestandard, iar toate acestea pentru ca sistemul sã poatãfi utilizat ºi pentru izolarea persoanelor contaminatebiologic, cum ar fi cu ebola.

Manevrarea ºi lucrul cu el se vor putea face de cãtre

oricine dispune de o pregãtire medicalãminimã.

Pe rol, în cadrul Centrului, este vestaantiglonþ pentru femei. Plãcile vor avea oformã ergonomicã. Pânã acum s-a realizatstudiul antropometric, iar în 2016 se aºteaptã sã serealizeze testarea demonstratorului. Dezvoltarea aces-tui prototip se realizeazã în cadrul Planului Naþional de

Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare finanþat de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii.

M.m.cls.IV Monica DEACU

Poligonul Jegãlia a gãzduit miercuri,26 noiembrie a.c., a treia testare a Trans-portorului blindat pentru trupe, TBT 8X8.Programul naþional de interes stategic re-prezintã un parteneriat între MinisterulApãrãrii Naþionale, prin Agenþia de Cer-cetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Mili-tare – ACTTM, ºi CN Romarm SA a cãreimembrã este Uzina Automecanicã Mo-reni.

„În aceastã etapã a testãrii s-a verifi-cat partea de ergonomie generatã de po-ziþionarea scaunului în interiorul trans-portorului astfel încât, în condiþiile uneiexplozii, luptãtorul sã aibã cât mai puþinde suferit. Pe baza informaþiilor rezultateîn urma testãrilor vom stabili ºi poziþiacelorlalte echipamente pentru minimiza-rea influenþei asupra militarilor din interior. Agenþia afãcut ºi face partea de testare, cercetare ºi proiectarea echipamentelor, protecþie ºi poziþia scaunelor. În ce-

ea ce priveºte activitatea de astãzi, ideal ar fi ca rezul-tatele sã fie 100% în concordanþã cu ce am obþinutprin modelare. Urmãtorii paºi ar fi realizarea unor

eventuale modificãri ale scaunului pentru ca par-tenerul nostru, compania Romarm, sã poatã sã ge-nereze parcursul conform programului stabilitprin Hotãrârea de Guvern 395 din 2011.”, adeclarat colonelul Liviu Coºereanu, comandantulACTTM.

Testele urmãresc, pe lângã stabilirea funcþiona-litãþii scaunelor ºi a sistemului de centuri de sigu-ranþã, ºi dinamica manechinului în interiorulTBT-ului, iar toate acestea la explozia unei minesurogat folosite la testarea echipamentelor ce se do-reºte sã atingã nivelul de protecþie 3b. Au fost eva-luate o carcasã blindatã echipatã cu roþi, elementede prindere drive-line ºi cele de protecþie la explo-zibil ale vehiculului.

„De la momentul demarãrii proiectului, din2012, am avut douã experienþe consecutive în ur-ma cãrora s-au pus bazele tehnologice ale mate-rialelor ºi ale procedurilor de sudare. Anul acesta,interesul, conform standardelor NATO, este salva-rea vieþii combatanþilor din interiorul maºinii.Pentru a verifica efectul unei eventuale exploziiasupra corpului uman, folosim un manechin. Jude-

când dupã analizele tehnice fãcute pe calculator, cre-dem cã va fi un succes. Partea de construcþie metalicãse realizeazã în cadrul Uzinei Automecanice Moreni ºia industriei de Apãrare, în timp ce, cea de proiectarese face împreunã cu Agenþia. Este un proiect impor-tant pentru Armata României. Totodatã, este un brandromânesc.”, a specificat Ioan Manu, directorul Uzinei.

În ceea ce priveºte capabilitãþile lui TBT 8X8, aces-ta va asigura protecþia trupelor împotriva schijelor, agloanþelor armamentului uºor de infanterie ºi a efecte-lor armelor CBRN; o mobilitate sporitã, inclusiv în a-pã, ºi putere de foc pentru angajarea luptei împotrivapersonalului ºi lovirea þintelor aeriene care zboarã lamicã înãlþime.

Are în compunere ºi un subsistem integrat de comu-nicaþii ºi informaticã ce va permite o comunicare, fieclarã, fie secretizatã, voce ºi date ºi transmiterea infor-maþiilor privind poziþia proprie. Deþine staþii radio cuprotecþie la bruiaj ºi interceptare, echipamente de cal-cul ºi aplicaþii software de comandã-control. Subsiste-mul de protecþie îl va proteja împotriva armelor de dist-rugere în masã (CBRN), împotriva incendiilor, asigu-rându-i totodatã ºi una fonicã ºi termicã.

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014 Pagina 3

TTTTBBBBTTTT 8888XXXX8888, proiect exclusiv românesc

Viteza maximã 100-120km/ h

Panta longitudinalã 30o-32o

Panta transversalã 17o-22o

Lãþime ºanþ transversal 1,6m

Înãlþimea banchetei transversale 0,9m

Sarcina utilã 3.000-5.000kg

Raza de acþiune 700-900km

Nivel de protecþie (conform STANAG 4569) 3/ 3a ºi 3b

Sistem de evacuare a rãniþilor din medii contaminate CBR ºi TIC Masa max. 16kg

Autonomia 60min

Sistemul de transport (pliabil în opt pãrþi)

Sarcina suportatã 150kg

Dimensiuni de gabarit 230X65cm

Rezistenþa la rupere material de acoperire min. 150daN

Incinta de protecþie

Protecþia faþã de agenþi chimici 360min

Impermeabilitatea la apã ISO 5

Impermeabilitatea la produse petroliere min. 7

Rezistenþa la rupere (poliester acoperit cu cauciuc brombutilic) min. 100daN

Rezistenþa la rupere (folie multistrat) min. 15Mpa

Rezistenþa la sfâºiere (poliester acoperit cucauciuc brombutilic) min. 2daN

Rezistenþa la sfâºiere (folie multistrat) min. 15N/ mm

Comportarea la ardere: timp de aprindere min. 2s

Sistem de filtro-ventilaþie

Autonomia min. 60min

Filet de cuplare cartuºe filtrant-sorbanteCBRN Rd 40X3,63

CARACTERISTICI

Caracteristici tehnico-tactice

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

OnorOnor pent rupent ru RomâniaRomânia , de z iua e i !, de z iua e i !CraiovaZiua înfãptuirii Marii Uniri a fost sãr-

bãtoritã în Cetatea Bãniei printr-o ceremo-nie militar-religioasã ºi o paradã organiza-tã de garnizoana Craiova, Instituþia Prefec-tului de Dolj, Consiliul Judeþean Dolj ºiPrimãria municipiului. Cea din acest an afost „de o mai mare amploare, iar, în ceeace priveºte tehnica Brigãzii 2 Infanterie,am scos în faþã tot ce avem noi mai repre-zentativ, pentru cã resursele ne-au permisacest lucru”, a declarat comandantul para-dei, colonel ªtefan Bora, ºeful de stat ma-jor al unitãþii menþionate anterior.

Dupã momentele arhicunoscute aleprezentãrii Onorului oficialitãþilor partici-pante, intonãrii Imnului naþional ºi alocu-þiunilor, a urmat cel mai aºteptat de toatãlumea: defilarea militarilor ºi a tehnicii. Înacest an, armata le-a pregãtit o surprizãcare a fãcut deliciul publicului ºi anume,un spectacol de mânuire a armamentuluioferit de cãtre o echipã de drill formatã dinmilitari ai Batalionului 26 Infanterie. Su-netul motoarelor turate ºi tremurul asfaltu-lui din faþa primãriei i-au fãcut pe mulþi sãbatã din palme pentru cã au realizat cã ur-meazã sã înceapã parada.

Organizatorii au adus în centrul oraºu-lui, pentru a putea fi admirate de zecile deperechi de ochi, care au îndurat ploaia re-ce: 16 transportoare blindate, 10 autoca-mioane militare, 2 tu-nuri antitanc de calibru100mm, 8 instalaþii an-tiaeriene, 2 staþii radiocu salt în frecvenþã ºi383 de militari. Aceas-ta doar din partea Mi-nisterului Apãrãrii Na-þionale. În ceea ce pri-veºte Ministerul Ad-ministraþiei ºi Interne-lor, cele 20 de mijloacetehnice ºi autospecialede intervenþie au oferitun adevãrat spectacolde lumini, iar cei peste100 de militari au atrasprivirile cu echipa-mentul ºi þinuta lor. 25de cadre ale Peniten-ciarului Craiova au re-prezentat cu cinste Mi-nisterul Justiþiei, în timp ce Serviciul Ro-mân de Informaþii a afiºat douã autospe-ciale de intervenþie. Garda de Onoare, înfruntea cãreia a stat maiorul Liviu Vasîlcã,a încheiat activitatea, dând onorul publicu-lui de la care a smuls ropote de aplauze.

Colonelul Bo-ra a mai adãugat:„Pregãtirea a în-ceput cu 10 zileînainte ºi s-a exe-cutat descentrali-zat în cadrul fie-cãrei structuri înparte. Am trecutdoar printr-unantrenament ge-neral”, ºi, adaugeu, dupã cum amputut observa cutoþii, nici nu ar fiavut nevoie demai mult.

BraºovZiua de 1 De-

cembrie a fostsãrbãtoritã de mi-litarii Brigãzii 2Vânãtori de Mun-te ,,Sarmizegetu-sa’’ prin participa-rea la un ceremo-nial militar ºi religios desfãºurat la iniþiati-va organelor administraþiei locale în PiaþaSfatului din centrul oraºului. Au luat parteactiv la aceastã manifestare de suflet ºistudenþi ai Academiei Forþelor Aeriene„Henri Coandã”, militari ai Inspectoratu-lui Judeþean de Jandarmi Braºov, ai Brigã-

zii Mobile de Jandarmi „Burebista”,personal din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã „ÞaraBârsei” ºi din Inspectoratul Judeþeande Poliþie Braºov, precum ºi oficiali-tãþi judeþene ºi locale.

În dupã-amiaza aceleiaºi zile, vânã-torii de munte au participat ºi la o re-tragere cu torþe, pe itinerariul Piaþa Sfa-tului - Bulevardul 15 Noiembrie - sediulbrigãzii.

M.m.cls.IV Monica DEACU

Parada din Cetatea Bãniei

Defilarea militarilor piteºteni

Prezentarea Onorului, în Caracal

Retragerea cu torþe, sub Tâmpa

CMYK

OnorOnor pent rupent ru RomâniaRomânia , de z iua e i !, de z iua e i !

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014 Pagina 5

1 Decembrie este Ziua Naþionalã a României,este ziua tuturor românilor de pretutindeni, estemomentul când, ca cetãþeni ai acestei þãri, ne eva-luãm ºi plusurile, dar ºi minusurile naþionale, cuduritate sau cu mai multã blândeþe, însã fãrã ne-lipsita tentã de optimism care ne caracterizeazãatitudinea. Este acel moment când sãrbãtorim îm-preunã, fie ieºind din case, fie în faþa micilor ecra-ne, când schimbãm pãreri, când gãsim cu siguran-þã motive de mândrie care ne fac sã lãcrimãmatunci când ascultãm intonându-se Imnul naþio-nal. Acum vorbim mai mult decât în celelalte zileale anului despre ceea ce înseamnã sã fii român,deºi fiecare dintre noi avem poveºti diferite, darcare meritã din plin, în opinia mea, sã fie (re)des-coperite.

Pentru prima datã în ultimii 25 de ani, paradamilitarã dedicatã acestei zile nu a mai avut loc peBulevardul Kise-leff, la Arcul de Tri-umf, din simplulmotiv cã acest mo-nument a intrat în-tr-o renovare capi-talã. Astfel, s-aadoptat soluþia derezervã – Piaþa Con-stituþiei. Aproxima-tiv 4.000 de oameniau asistat la acesteveniment, în ciudavremii nevaforabi-le, eveniment pen-tru care s-au pregã-tit peste 2.700 demilitari, cu 280 demijloace tehnice,din Ministerul Apã-rãrii Naþionale, M.A.I.,S.R.I. ºi S.P.P., dar ºi deta-ºamente de militari dinFranþa, Polonia, RepublicaMoldova, Turcia ºi StateleUnite. Din pãcate, momen-tul de defilare aerianã a fostanulat din cauza ninsorii, de-turnând astfel începutul fes-tivitãþii, când Drapelul na-þional ar fi fost purtat la înãl-þime de un elicopter MI-17al M.A.I. ªi în acest an, co-mandantul paradei a fost ge-neralul de brigadã dr.Cãtãlin Tomescu, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, ce a urmãrit pascu pas pregãtirea acestuieveniment de amploare, în-cepând de pe câmpul Ghen-cea, unde s-a executat instruirea trupelor, ºi pânã pe Bule-vardul Libertãþii, acolo unde au fost reglate ºi cele maimici inadvertenþe.

Primul bloc de defilare a fost cel al Batalionului 26 In-fanterie „Neagoe Basarab”, cunoscut mai bine ca „Scor-pionii Roºii”, unitate care a deschis seria participãrii ro-mâneºti în Afganistan. Au urmat detaºamente de militaridin Franþa, Polonia, Turcia ºi, în premierã, din RepublicaMoldova. De asemenea, cei prezenþi i-au putut vedea ºi pe„Lorzii Rãzboiului”, celebrii puºcaºi marini americani,dislocaþi acum în baza din Mihail Kogãlniceanu. Detaºa-mentul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”, primaunitate din armatã exclusiv încadratã cu militari profesio-niºti care au participat la misiuni în afara teritoriului na-þional pe trei conti-nente, a fost urmatde militarii Bata-lionului 30 Vânã-tori de Munte„Dragoslavele” ,apãrãtori adevãraþiai crestelor carpati-ne. A venit ºi rân-dul celor din Bri-gada de InformaþiiMilitare, din Forþe-le pentru OperaþiiSpeciale, din Poli-þia Militarã, dinForþele Navale Ro-mâne, toþi luptãtoriputernici, curajoºi,inteligenþi, perse-verenþi, rezistenþila eforturi extreme,fizice ºi psihice. Nu au lipsit nici blocurile de paradã con-stituite din elevii ºi studenþii instituþiilor de învãþãmântmilitar. Dupã momentul ce a aparþinut în întregime unormilitari ai Regimentului de Gardã „Mihai Viteazul”, ce auexecutat un exerciþiu special de mânuire a armelor, numit

drill-team, în PiaþaConstituþiei ºi-au fã-cut apariþia vehicule-le blindate, urmate desistemele de artilerieLAROM, GEPARD,OERLIKON, ce potzdrobi þinte mari,ziua ºi noaptea, peorice vreme. Vehicu-lele de luptã de tipHUMVEE, care potaborda orice formãde relief, de la deºert

la zone muntoase, s-auîntrecut în spectaculo-zitate cu autoturismelede teren CHEVROLETTAHOE, folosite înIrak, Afganistan ºi înBalcanii de Vest. Cele-brele rachete sol-aerHawk au precedat in-trarea în piaþã a ambar-caþiunilor de luptã aleForþelor Navale.

Totul a durat cam o orã ºi zece minute, timp în care oa-menii prezenþi au uitat ºi de frig, ºi de probleme, au uitatde tot ºi de toate cum se spune. Adevãrul este cã nu te-aîntrebat nimeni dacã vrei sau nu sã te naºti român, ºi nicivreo instanþã superioarã nu te-a declarat român dupã ce,

în prealabil, ai fifost cumva evaluatpe baza unor va-lori dinainte sta-bilite. Te-ai nãscutromân ºi atât! Asusþine cu tãrie cã„sunt mândru cãsunt român” nueste totuna cu a zi-ce cã „sunt bun lam a t e m a t i c ã ” ,deoarece calitateade fi român nu e oalegere personalã,ci un atribut înnãs-cut. Prin compara-þie cu aceastã de-terminare, nici ru-ºinea, nici insuc-cesul personal sau

orice altceva de acest gen nu pot fi puse pe acelaºi taler aljudecãþii de valoare. Ideea este cã mândria de a fi românnu trebuie sã fie un punct de plecare al demersului fiecã-rui cetãþean în parte, ci un scop în sine, care se evidenþia-zã printr-un summum al succeselor personale transferate,la nivel colectiv, unei naþiuni întregi.

În loc de concluzie, aº putea spune cã idealul nostru, alromânilor, ar fi pe deplin împlinit, doar atunci când vaveni ziua în care ne vom simþi ca de 1 Decembrie în fie-care moment al anului, atunci când vom vedea Drapelulnaþional ºi, din instinct, îl vom saluta sau ne vom ducemâna la piept în dreptul inimii, atunci când acordurileImnului de Stat te impulsioneazã sã te ridici în picioare,atunci când... Ar trebui sã facem toate aceste lucruri dininstinct ºi, apoi, din educaþie!

Cristina FRATU

Antrenamentul pentru paradã, câmpul Ghencea

„Andrei ªaguna a fost un dangãt de clopot care a tre-zit din amorþire ºi destine, a redat speranþe ºi vigoare, apus plugul în brazdã ºi a desþelenit ceea ce ameninþa sãdevinã pârloagã... ”.

Andrei ªaguna a fost unul dintre cei mai mari ierarhi aiBisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în decursulsecolului al XIX-lea. În ziua de 21 iulie 2011, Sfântul Si-nod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizareamitropoliþilor Transilvaniei, Andrei ªaguna (30 noiem-brie) ºi Simion ªtefan (24 aprilie).

Anastasie ªaguna s-a nãscut la 20 decembrie 1808, înlocalitatea Miºcolþ, în nord-estul Ungariei, din negustoriiaromâni Naum ºi Anastasia. În anul 1832 se va aºeza laMãnãstirea sârbeascã Hopovo, iar, la 12 octombrie 1833,este tuns în monahism, primind numele Andrei. În anul1846, este numit vicar-general al Episcopiei din Sibiu, înanul 1848, fiind hirotonit întru arhiereu.

Episcopul Andrei ªaguna s-a implicat cu toatã putereaîn miºcarea revoluþionarã a românilor transilvãneni, fiindcopreºedinte al Adunãrii Naþionale de la Blaj, din 3/15 –5/17 mai 1848.

Mitropolia din Sibiu fusese desfiinþatã în anul 1701,aici rãmânând doar o Episcopie, dar, în ziua de 24 decem-brie 1864, Episcopia din Sibiu este ridicatã iarãºi la rangulde Mitropolie. Tot în 1864, episcopul Andrei ªaguna estenumit mitropolit al Ardealului.

În ziua de 28 iunie 1873, vrednicul Mitropolit Andreiªaguna adoarme în Domnul, fiind îngropat, în chip smerit,lângã Biserica Sfânta Treime, din comuna Rãºinari, jude-þul Sibiu.

Mitropolitul Andrei ªaguna a dus o muncã neobositãpentru slujirea poporului prin culturã. A încurajat înfiinþa-rea a sute de ºcoli confesionale aflate sub conducerea bi-sericii, prin care sã se poatã conserva, pe viitor, limba ro-mânã ºi credinþa ortodoxã. Preoþii parohi erau directori aiºcolii „poporale” din parohia lor, protopopii, „inspectori”ai ºcolilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepisco-pul) „inspector suprem” al ºcolilor din întreaga eparhie,principii înscrise ºi în Statutul Organic. La sfârºitul pãsto-ririi sale, în Arhiepsicopia Sibiului existau aproape 600 deºcoli „poporale”, un liceu cu 8 clase la Braºov ºi un gimna-ziu cu 4 clase la Brad. La îndemnul lui, au fost scrise peste25 de manuale ºcolare.

Pe plan cultural, în 1850 a înfiinþat la Sibiu Tipografiaeparhialã. Numai la un an de la înfiinþarea tipografiei, setipãriserã la Sibiu 5000 de Catehisme, 5000 de Abecedare,700 de Ceasloave, 3000 de Istorii Biblice, 3000 de cãrþidespre Datoriile supuºilor ºi 1500 Apostoli. La 1 ianuarie1853, s-a întemeiat Telegraful Român, singurul ziar dinRomânia cu apariþie neîntreruptã pânã azi. Începând cuanul 1855, ªaguna a reorganizat învãþãmântul teologic ºipedagogic din Sibiu, astãzi, urmaºã a acelor instituþii fiindFacultatea de Teologie „Andrei ªaguna” din Sibiu.

Episcopul Andrei ªaguna s-a dovedit de la început a fipãrinte adevãrat al românilor din Transilvania, un apãrãtorînflãcãrat al ortodoxiei drept mãritoare, dar, în acelaºitimp, ºi un apostol luminat de Duhul Sfânt, care pune maipresus de toate dragostea în Hristos ºi unirea naþionalã de-cât ura, vrajba ºi dezbinarea confesionalã.

Fiind oricând gata de jertfã pentru cauza Bisericii ºi a

înfrãþirii tuturor românilor din Transilvania, marele ierarha zãbovit 7 luni de zile la Viena, stãruind zi de zi pentruindependenþa naþionalã ºi religioasã a Transilvaniei ºi nus-a întors pânã nu s-au uºurat suferinþele poporului ne-dreptãþit.

Activitatea Mitropolitului Andrei ªaguna în Transilva-nia s-a desfãºurat într-o perioadã foarte frãmântatã a seco-lului al XIX-lea, marcatã de revoluþia românã din anii1848-1849, regimul absolutist habsburgic (1849-1859) ºide înfiinþarea Austro-Ungariei (1867-1918). Diplomaþiade care a dat dovadã Mitropolitul Andrei ªaguna în relaþi-ile cu Viena imperialã, a facilitat, în anul 1864, recunoaº-terea poporului român ca naþiune politicã egalã în drepturicu celelalte naþiuni din Transilvania, maghiarii, saºii ºi se-cuii.

Preþuit de contemporani, respectat chiar ºi de cãtre ad-versari, Mitropolitul Andrei ªaguna rãmâne o personalita-te extraordinarã din istoria poporului român.

Nicolae Iorga îl numea „bãtrân maiestuos care de pescaunul sãu de arhiereu conducea ca de pe un scaun derege”, fiind un „cârmuitor de oameni ºi îndreptãtor alvremurilor cãrora nu li s-a supus ca exemplarele obiºnu-ite ale omenirii, ci le-a întors de pe povârniºul lor spreculme lui”.

Pentru toþi românii de bine, acest nume va trebui sã su-ne cât mai des ºi mai înteþit, ca o trâmbiþã de chemare lamuncã nepregetatã, la lupta conºtientã ºi neºovãitoare, laîmplinirea bãrbãteascã, fãrã zãbavã a datoriilor faþã de le-ge ºi neam.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

În faþa pericolului iminent de ocupare acapitalei, de cãtre trupele Mareºalul vonMackensen, autoritãþile române, regele,armata ºi o parte a locuitorilor s-au retrasîn Moldova. Pe 20 noiembrie, GuvernulRomâniei se retrage din Muntenia ocupa-tã, la Iaºi, care devine capitala temporarã aþãrii. În urma lor au rãmas în mâinile ina-micului douã treimi din teritoriu, nevoitesã suporte un regim de ocupaþie militarãfoarte severã.

Capitularea Bucureºtiului, la 23 noiem-brie/ 6 decembrie 1916, a fost un momentgreu, emoþionant, perceput în modul celmai profund de cãtre societatea româneas-cã. O „radiografie” a momentului a fostposibilã nu numai cu ajutorul memorialis-ticii acelor zile, dar ºi cu ajutorul docu-mentelor oficiale care s-au pãstrat în colecþiile muze-ale sau în arhive.

Astfel, mãrturiile directe ale unor personalitãþipolitice ºi culturale care au rãmas în perioada ocupa-þiei germane în Bucureºti – precum Alexandru Mar-ghiloman, membru marcant al Partidului Conserva-tor, Al. Tzigara Samurcas, directorul Fundaþiei CarolI ºi al Muzeului de Artã Popularã, sau avocatul Can-cicov, membru al Partidului Conservator Democrat(Take Ionescu) s.a. – au configurat evoluþia eveni-mentelor, stãrile de spirit ºi atmosfera acelor timpuri.

Primele 24 de ore ale ocupaþieiCapitularea Bucureºtiului, moment extrem de

dureros pentru români, a avut ºi o notã, sã îi spunemtragi-comicã, dupã felul haotic în care s-a desfãºurat.

În ziua de 22 noiembrie 1916, a sosit în Bucureºtiun ofiþer german cu un drapel ºi o scrisoare sigilatã,de la Mareºalul Mackensen, pentru comandantulGarnizoanei Bucureºti. Acesta a fost condus la gene-ralul Anghelescu pe care îl înºtiinþeazã verbal cã Ma-reºalul Mackensen are pretenþia ca, în 24 de ore, gar-nizoana sã fie predatã, în caz contrar urmând unbombardament puternic de artilerie grea.

Generalul român a rãspuns însã cã, în Bucureºti,nu mai existã nici garnizoana ºi nici un comandant,aºa cã nu putea primi scrisoarea. Noaptea ce a prece-dat intrarea trupelor de ocupaþie în Bucureºti, a fost onoapte lungã pentru toatã lumea. Mai ales locuitoriidin Dealul Spirii nu au lipit geanã de geanã, deoare-ce, la intervale scurte, din incinta Arsenalului Arma-tei, rãbufneau explozii asurzitoare ºi se înãlþau limbide foc ameninþãtoare. Personalul militar al Arsenalu-lui însã se retrãsese, minând instalaþiile ce nu puteaufi transportate pentru a nu cãdea într-o stare bunã defuncþionare în mâna duºmanului.

Odatã cu ivirea zorilor, toatã suflarea capitalei eraîn picioare. Puþini au fost cei care au îndrãznit sã iasãdin case. Cei care totuºi au fãcut-o, ºi-au zis pentru a-ºi face curaj: „Vreau sã vãd în faþã invazia!”. Primã-ria a luat mãsuri ca armatele germane ºi ale aliaþilorlor sã aibã parte de o primire oficialã, rezervatã ºi

demnã. Calea Victoriei a fost presãratã din timp cunisip proaspãt ºi, din loc în loc, au fost postaþi jan-darmi pedeºtri ºi sergenþi de oraº în mare þinutã.

La Calea Rahovei, pe unde se bãnuia cã ar puteaintra primii soldaþi inamici, Emil Petrescu, primarulCapitalei, însoþit de ambasadorul SUA - Wopican ºide ambasadorul Olandei - Vredenburg, a plecat în di-mineaþa acelei nefericite zile de 23 noiembrie 1916înspre Bragadiru ºi, dupã circa 6 kilometri, neîntâl-nind pe nimeni, a fãcut cale întoarsã. Totuºi, împreu-nã cu Prefectul Poliþiei, au aranjat sã iasã înaintea ar-matei inamice, la orele 9 dimineaþa, la bariera Braga-diru, cãci pe acolo ajunsese în Bucureºti solul gene-ralului. Cert este cã au stat la barierã pânã la prânz ºi,vãzând cã nu vine nimeni, autoritãþile s-au întors înoraº. Mulþi au plecat acasã, doar primarul, mergândla Ministerul de Interne, aflã cã armata lui Macken-sen intrase deja în Bucureºti, pe Calea Griviþei.

Vice-primarul Titus Popovici este trimis în zonãºi, într-adevãr, acesta se întâlneºte, la Matache Mã-celaru, cu douã companii de infanterie comandate deun locotenent cãruia i se spune cã oraºul se „predãliber de trupe”.

La scurt timp dupã ce s-a legalizat ocuparea ora-ºului, aproximativ 300 de soldaþi germani ºi-au fãcutapariþia pe Calea Victoriei, mãrºãluind dinspre ºosea-ua Târgoviºtei pentru a lua sub control punctele vita-le ale Capitalei ºi pentru a asigura intrarea în siguran-þã a grosului trupelor invadatoare.

La ora 14:30, un sublocotenent ºi 10 soldaþi auocupat Prefectura Capitalei, subofiþerul cerând sã i seînmâneze un „Protocol” prin care sã se ateste cã eleste primul soldat german care a intrat în „CetateaBucureºti”. Apariþia pe strãzile oraºului a patrulelorgermane a surprins pe mulþi bucureºteni. Unii nuºi-au putut reveni din uluialã ºi durere cãzând la pat,alþii au plâns de-a binelea ºi nu a fost român cãruia sãnu i se fi scãldat ochii în lacrimi.

Pânã ºi natura se înnegurase ºi se mohorâse maitare ca de obicei: „Norii negri ocupau cerul. Timpulera umed. O burã de ploaie venise ca sã îºi rãspân-deascã plânsul!”.

www.wordpress.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014Pagina 6

1916 - T rupe le Pu te r i lo r Cent ra le 1916 - T rupe le Pu te r i lo r Cent ra le ocupã Bucureº t iu locupã Bucureº t iu l

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Carte...Amza PelleaSÃ RÂDEM CU NEA MÃRINApãrutã la Editura Humanitas,

cartea a fost lansatã la Târgul Gau-deamus pe data de 22 noiembrie.

„De Paºti 2014 am deschis ma-nuscrisele lui. Cu emoþie, chiar cuteamã. Teamã cã amintirile mã vorîntrista, cã vor rãscoli dorul, cã vorînvârti lama de cuþit în rana nevin-decatã a lipsei lui... Dorul a rãmasdor, dar m-am trezit cã râd în hoho-te, cã râd cu lacrimi citind isprãvilelui Nea Mãrin... ºi, din nou, ca în tinereþe, îmi era teamã cã voiajunge la finalul poveºtii. Foarte puþinã lume ºtie cã textele cuNea Mãrin sunt scrise în totalitate de el, de Amza. Un umor sã-nãtos, fãrã pic de vulgaritate, un umor cu o þârã de poezie, unumor curat. Þi-e drag sã citeºti, dar se mai întâmplã ceva: nu nu-mai cã parcã îi auzi vocea, dar ai impresia cã îþi ºi apare în faþaochilor Nea Mãrin din Bãileºti... hâtru, sãnãtos, vesel.

Despre foile ce rãmâneau pe birou peste noapte, foile scrisecu cernealã albastrã, ºi despre mirosul lor, un amestec de mirosproaspãt de hârtie, miros de cernealã ºi parfumul lui tata, de la-vandã, nu se poate povesti...”. (Oana PELLEA)

Teatru...BÃIEÞII DE AUR, 30 noiembrie,

Teatrul Mic, BucureºtiDistribuþia: Dan Condurache

(Willie Clark), Bogdan Talaºman(Ben Clark), Mihai Dinvale (AlLewis), ªtefan Lupu (Eddie), Ruxan-dra Enescu, Liliana Panã, Petre Mora-ru (regizorul de platou).

Este povestea savuroasã a doi mariactori de comedie, care se reîntâlnescpeste ani, pentru un ultim show. Douãpersonalitãþi puternice, care se cioc-nesc la fiecare întâlnire, doi oameni

care au fãcut succes împreunã mai bine de 30 de ani. O come-die care în film (The Sunshine Boys) îi are ca protagoniºti peWalter Matthaw ºi George Burns, iar pe scena Teatrului Mic, peDan Condurache ºi Mihai Dinvale.

Film...Judecãtorul

Premiera în România, va fi pedata de 5 decembrie 2014.

Povestea filmului vorbeºte des-pre un avocat de succes care se în-toarce în oraºul natal pentru înmor-mântarea mamei sale. Aici desco-perã cã tatãl sãu, înstrãinat, bolnavde Alzheimer, este într-un procesde omor. Bãrbatul decide sã îi acor-de o ºansã tatãlui, astfel cã, alege sãîl reprezinte la tribunal. Pe mãsurãce se apropie de adevãr, avocatulreia legãtura cu familia pe care alãsat-o în urmã. (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Sfântu l Ie rarh Andre i ªaguna, Mi t ropo l i tu l T rans i l van ie iS fântu l Ie rarh Andre i ªaguna, Mi t ropo l i tu l T rans i l van ie i

M-am sãturat sã am rãbdare pentru a-i în-þelege pe alþii; vreau sã vãd cine are rãbdaresã mã înþeleagã pe mine.

Cine nu are loc de mine, sã stea înghesuit.Pentru aþi face duºmani nu trebuie sã de-

clari rãzboi. Este de ajuns sã spui ceea ce gân-deºti.

În spatele fiecãrei mari averi se ascunde ofãrãdelege.

Un deºtept poate sã înveþe ºi de la un prost.Invers e mai greu.

Cele mai de încredere lucruri din viaþãsunt banii, un câine ºi o femeie în vârstã.

Frumuseþea este o scrisoare de recomanda-re pe care natura o dã favoriþilor ei.

Suntem mai mult ceea ce ascundem, decâtceea ce dezvãluim despre noi.

Cine vrea ca opinia sa sã fie primitã cu în-credere, sã vorbeascã rece ºi fãrã violenþã.

Cuvintele bine gândite au rãdãcina întãcerea adâncã.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Crater apãrut din senin într-un oraº din Rusia

Un crater uriaº a apãrut chiar în mijlocul unui o-raº din Rusia, în zona munþilor Urali. Gaura are în-tre 30 ºi 40 de metri lãþime ºi a înghiþit probabil câ-teva case. Acum geologii vor sã afle ce anume a dusla prãbuºirea solului.

Cert este cã aceastã problemã a apãrut la scurttimp dupã ce o minã de sare din apropiere a fostinundatã.

Experþii sunt de pãrere cã acest crater, ca ºi cu-tremurul care a avut loc aici în anul 1994, au fostprovocate de curenþi subterani puternici, produºi degazul aflat sub presiune, care este des întâlnit înapropierea minelor de sare.

Cea din vecinãtatea localitãþii ruseºti se numeº-te Solikamsk-2 ºi asigurã extracþia de sare de pota-siu, folositã pentru fertilizare în agriculturã. Com-pania care o deþine, Uralkali, a stopat orice activita-te minierã, a evacuat regiunea ºi a cerut celor 2.000de muncitori sã stea acasã. O parte din aceasta s-aprãbuºit în anul 1995, provocând explozii de gaz.Incidentele de acest fel pot avea loc indiferent demãsurile de protecþie luate de mineri.

Gelul care opreºte hemoragiile în 15 secunde

O companie americanã a inventat un gel de uzmedicinal care poate opri o hemoragie în 15 secun-de din momentul în care este aplicat pe o ranã des-chisã, iar acum doreºte sã obþinã autorizarea pentrufolosire pe pacienþi umani, dupã ce testele efectuatepe ºobolani au fost încununate de succes, potrivitdailymail.co.uk.

Joe Landolina, un biochimist din New York ºifondator al companiei Suneris, este responsabilulcare, folosind polimeri extraºi din plante, a creatceea ce numim VetiGel. Gelul reacþioneazã la con-tactul cu þesuturile ºi se coaguleazã imediat, oprindsângerarea. Inginerul biochimist a fost suprins cânda vãzut cã substanþa îºi schimbã culoarea ºi formala interacþiunea cu þesuturile.

Are proprietãþi antimicrobiene ºi, folosit de ex-perþi în medii sterile, devine o modalitate sigurã ºicuratã de a trata o ranã.

„VetiGel este eficient pentru cã lucreazã în tan-dem cu procesele naturale de vindecare a corpu-lui”, a declarat Landolina. Potrivit inventatorului,în zonele de rãzboi, gelul ar putea fi folosit ca o me-todã temporarã de îngrijire a unui rãnit, pânã la so-sirea unui echipaj medical.

Dacã va fi acceptat, ar putea înlocui 80% dintrematerialele de îngrijire a rãnilor, cum ar fi bandaje-le ºi plasturii, iar compania americanã sperã ca pro-dusul sã fie disponibil, atât medicilor, cât ºi publi-cului larg.

Pânã la obþinerea dreptului de utilizare în cazulpacienþilor umani, VetiGel va fi folosit de cãtre ve-terinari, în condiþiile în care pânã acum nu existausoluþii ieftine ºi eficiente pentru oprirea hemoragii-lor la animale. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014

Pagina 7

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

AlbertEinstein ºiSherlockH o l m e spleacã îm-

preunã în camping. Dupã ces-au culcat, peste noapte, setrezeºte Sherlock Holmes ºiîl trezeºte ºi pe Einstein:

- Albert, Albert ! Trezeº-te-te

- Ce e ? Ce s-a-ntâmplat?- Ce înseamnã dacã stai

pe spate, priveºti în sus ºivezi stelele ?

- Înseamnã cã e senin !- Nu, bã boule ! Înseam-

nã cã ne-au furat cortul !☺

- ªtii ce este mai rãu de-

cât sã gãseºti un vierme întimp ce mãnânci un mãr?

- Ce e, mã?- Ca, în timp ce mãnânci

un mãr, sã gãseºti o jumãtatede vierme.

☺O doamnã intrã la farma-

cie ºi îi cere farmacistuluiarsenic. Farmacistul întrea-bã:

- Doamnã, la ce vã trebu-ie arsenicul?

- Pentru a-l omorî pe so-þul meu!

- Doamnã, nu pot sã vãvând arsenic pentru acestmotiv. Îmi pare rãu, spunefarmacistul. Atunci doamnascotoceºte în poºetã ºi scoa-

te o fotografie cu soþul eicare fãcea dragoste cu soþiafarmacistului. Acesta se uitãla fotografie ºi spune:

- Ah, scuzaþi-mã, n-amºtiut cã aveþi reþeta.

☺Douã prietene :- Dragã, de douã ore so-

þul tãu flirteazã cu blondaaia, fãrã ruºine ºi tu nu zicinimic ?!!!

- Sssstt, taci din gurã, cãvreau sã vãd cât poate sãmai stea cu burta suptã...

☺Se întâlneºte Bulã cu un

prieten ºi încep ei sã vor-beascã:

Bulã: Ce faci mâine?

Prietenul: Merg cu fiulmeu sã lansãm un zmeu.Tu?

Bulã: Tot ceva asemãnã-tor. Facem o excursie lamunte cu soacrã-mea.

☺Soþul venind acasã o în-

treabã pe soþie:- Cum þi-a mers ziua,

dulceaþã?- Perfect dragule. Am fã-

cut ciorbã, am prãjit peºte,am spãlat geamurile ºi hai-nele copilului, precum ºi peale tale, iar acum stau ºi cro-ºetez. Apropo, dacã mâinenu achiþi factura la internet,te omor. (O.M.)

www.bancuri.ro

Next Glass e aplicaþia careºtie ce vin sau bere vrei sã bei

O nouã aplicaþie de iOS sau Andro-id intitulatã Next Glass te ajutã sã numai faci niciodatã investiþii neinspira-te când vine vorba despre vin sau bere.Cei mai mulþi dintre noi ºtiu cã nu toa-te vinurile sunt la fel. Cunoscãtoriisusþin cã ºi variaþia de tipuri de bere depe piaþã este incredibilã. Pornind de laaceastã premisã, nu este deloc exclussã investiþi o sumã de bani într-o a-chiziþie neinspiratã pentru simplul faptcã nu aþi mai bãut niciodatã un anumittip din cele douã bãuturi menþionate.Pentru a preveni astfel de neplãceri, deacum existã Next Glass. Singurul gestpe care trebuie sã-l faceþi este sã imor-talizaþi o pozã cu o etichetã a unei sti-cle de vin sau bere ºi, în câteva secun-de, veþi fi avertizaþi în privinþa compa-tibilitãþii respectivului produs cu gus-turile voastre. Existã ºi o componentãde socializare integratã în aplicaþie.Astfel, pe lângã faptul cã puteþi vedeapreferinþele prietenilor în materie debãuturi alcoolice, veþi ºti cu precizieelveþianã dacã sticla din faþa voastrã arfi idealã drept cadou. Partea cea maiinteresantã este cã Next Glass foloseº-te douã tehnologii bazate pe un volumimens de cercetare ºtiinþificã intitulate

GlassMatch ºi Genome Cellar. Aceas-ta din urmã este ancoratã într-o bazãde date cu zeci de mii de amprente chi-mice de bãuturi pentru a vã oferi unprocent de compatibilitate, aparent ba-nal pentru gusturile voastre ºi substan-þa din interiorul unei sticle din maga-zin.

Criptarea nativã din Nexus 6scade performanþa aparatuluiDeºi ne-am bucurat cu toþii când

cei de la Google au introdus criptareanativã în Android 5.0, se pare cã res-pectiva funcþie afecteazã performanþaNexus 6. Într-o lume idealã, securita-tea datelor nu ar influenþa sub nici oformã viteza de acces la ele. Nu estecazul celui mai recent smartphone re-zultat în urma colaborãrii inginerilor

de la Motorola ºi Google. Ideea estesimplã: Android 5.0 Lollipop introdu-ce nativ criptarea datelor voastre de petelefon sau tabletã. În acelaºi timp,pentru cã Nexus 6 vine preinstalat curespectivul sistem de operare, profitãimplicit de aceastã funcþie. Din pãcate,deºi noul Nexus este destul de sprin-ten, în realitate s-ar putea miºca multmai bine fãrã criptarea datelor. Un testdestul de elaborat al celor de laAnandTech, realizat cu puþin timp înurmã, ºi-a propus sã vadã cât de rapi-dã este memoria flash din Nexus 6.Pentru cã rezultatele au fost incredibilde mici, în secunda urmãtoare s-au în-cercat niºte teste similare pe variantaanterioarã a telefonului. Dacã aveþiînsã o fixaþie pentru teste ºi perfor-manþã absolutã, meritã sã ºtiþi cã unNexus 6 cumpãrat din magazin este unpic mai lent decât ar fi putut sã fie înalte condiþii. Cei care intrã în cea de-adoua categorie, trebuie sã urmãreascãun tutorial detaliat pe forumurileXDA Developers dacã vor sã dezacti-veze criptarea nativã de pe noul te-lefon.

Microsoft a decis sã taxezemai mult dezvoltatorii de aplicaþii

Din preþul fiecãrei aplicaþii pe careo are în magazinele sale virtuale, Mi-crosoft a decis zilele trecute sã ia maimulþi bani pentru serviciile de gãzdui-re. În urmã cu câþiva ani, când compa-nia încerca sã atragã un numãr foartemare de dezvoltatori în curtea sa, prac-tica niºte costuri foarte mici de gãzdu-ire ºi promovare a aplicaþiilor din Win-dows Store ºi Windows Phone Store.Cu alte cuvinte, a trecut vremea încare aceasta vã oferea 100 de dolaridoar ca voi sã urcaþi aplicaþii în Win-dows Phone Store. Pânã de curând, po-litica Microsoft vis-a-vis de aplicaþiiera urmãtoarea: compania americanãîºi asuma 30% din preþul fiecãrei apli-caþii vândute. Dacã aþi fi reuºit sã dez-voltaþi un program care genera înca-sãri de peste 25.000 de dolari, cotaparte a gigantului din Redmond scãdeala 20%. În principiu, era un comporta-

ment destul de decent care avea dreptscop stimularea clienþilor de a descãr-ca aplicaþii cât se poate de profitabile.Problema? ,,Începând cu 1 ianuarie2015, taxa de magazin pentru toateaplicaþiile descãrcabile din WindowsStore va fi de 30% din încasãri.” Numai conteazã cât a reuºit sã generezeuna dintre ele ºi nu mai existã nici unprag pentru care meritã sã ,,trageþi”.Dintr-un anumit punct de vedere, pier-derile pentru majoritatea dezvoltatori-lor vor fi infime. Mai mult decât atât,Apple a aplicat o politicã identicã încãde la mijlocul lui 2008. Diferenþa estecã aceasta nu s-a trezit subit sã mã-reascã preþul. (O.M.)

www.playtech.ro

ETNICE

A MINIMA-LIZA

A SE GÃTI

A SOLICITA

CIRCA

ETAJ

PRECUM

PUI DE LEU

POSTSCRIPTUM

ASCUÞIT

FIENI!

DEPOZITAT

PÃRUIALÃ

UNCIE!

CIRCA

PERENE!

MÂNDRU

MÃREÞ

EPIDEMIC

PASAJE DINCARTE

ZELOªI

FACIL

LULEA

A BATE LAPOARTÃ

POTOPIT

MASIVÃ

JOCURILEOLIMPICE

MÃGAR

BABA DINPOVESTE

GOALE

SCUZAT

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 22 (394) din 2 decembrie 2014Pagina 8

În data de 12 noiembrie,comandamentul Brigãzii 2Vânãtori de Munte „Sarmize-getusa” a executat instrucþiaspecificã pe Muntele Postã-varul. Itinerariul a fost: Poia-na Braºov - Poiana Ruia -Vârful Postãvarul - CrucurulMare - Poiana Stechil - ªauaTâmpei - Braºov. Scopulacestei activitãþi a fost acelade a antrena participanþii pen-tru executarea deplasãrii încondiþii grele de teren ºi destare a vremii. Militarii braºo-veni au luat cu asalt muntelepentru a-ºi testa încã o datãacele calitãþi remarcabile for-mate doar pe timpul instruc-þiei alpine. De aici, se poatetrage concluzia imediatã cãnu oricine poate îmbrãca uni-forma vânãtorilor de munte.Este necesarã acea mentalitate de învingãtor, pefondul unei pregãtiri sistematice permanente, ceacare atestã, în ultimã instanþã, nivelul de pregãtireatins

La numai trei zile, pe 15 noiembrie, militarii bri-gãzii braºovene au participat la o altã activitate, înurma solicitãrii prefectului oraºului. Astfel, la Troi-þa din faþa Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã dinlocalitate, a avut loc un ceremonial militar ºi reli-

gios organizat cu prilejul comemorãrii a 27 de anide la revolta anticomunistã a muncitorilor de laUzina de Autocamioane „Steagul Roºu”. Cu aceas-tã ocazie s-au adunat în jurul Monumentului Crucemai mulþi participanþi faþã de alþi ani, pentru a nu-iuita pe cei care, acum aproximativ trei decenii înurmã, au avut curajul sã-ºi revendice dreptul la li-bertate ºi la un trai mai decent, mai demn.

Locotenent-colonel Dorinel COTEA

Î n perioada 3-21 noiembrie, douã grupuri de cerce-tare din cadrul Batalionului 313 Cercetare „Bu-rebista” al Diviziei 1 Infanterie „Dacica” au par-

ticipat la exerciþiul „Phoenix-Bãneasa 2014”, organizat înpoligonul Babadag.

Exreciþiul româno-american s-a desfãºurat prin colaborareastructurilor de cercetare, a forþelor speciale de geniu ºi a celorCBRN, din partea Armatei române, în parteneriat cu Batalio-nul AeropurtatSTB din cadrulBrigãzii 173 Aero-purtate a ArmateiStatelor Unite aleAmericii.

Instruirea a cu-prins calificareamilitarilor românipentru executareatragerilor cu arma-mentul din dotareapartenerului ame-rican, conducereaautovehiculelor deluptã, orientarea ºideplasarea în te-ren, în condiþii devizibilitate redusã,ziua ºi noaptea, darºi pentru exersareatehnicilor, tacticilor ºi procedurilor de acþiune ale subunitãþilormici, în mediu urban, ºi traiul în condiþii de izolare.

Cãpitan Ciprian EFIMOV

O agendã încãrcatã de lucru, la Braºov

Deºi rolul Primei Doamne nu este pre-vãzut în Constituþie, nici la noi ºi nici la al-þii, acesta este deosebit de important ºipoate avea o influenþã majorã asupra evo-luþiei societãþii, în latura ei profund uma-nã, educaþionalã ºi culturalã.

Pe plan internaþional, Instituþia PrimeiDoamne este cu adevãrat puternicã, deexemplu, în Statele Unite ale Americii.Americanii nu voteazã numai preºedintele,ci un întreg model de familie, în care esteinclus chiar ºi primul animal de companie.Alegerea câinelui de la Casa Albã este uneveniment dezbãtut pe larg în presa depeste ocean.

Soþia preºedintelui SUA are un rol fi-lantropic, ea îmbrãþiºând încã din timpulcampaniei electorale o cauzã cãreia îºi vadedica timpul ºi efortul patronând instituþiicaritabile ºi implicându-se activ în acþiuni-le acestora. Devine un simbol al valorilorfamiliei tradiþionale, al echilibrului ºi alsusþinerii eforturilor preºedintelui în de-mersul conducerii naþiunii cãtre mai bine,cãci peste tot se doreºte mai binele.

Mai aproape de noi, în Franþa, Institu-þia Primei Doamne este recunoscutã înmod semi-formal, aceasta primind chiar ºiun birou la Palatul Elysee, având astfelpersonal în subordine ºi fonduri la dispozi-þie.

Femeile joacã un rol vital în dezvolta-rea oricãrei societãþi, deci, ºi în cea de lanoi, aflatã într-o continuã transformare. ÎnRomânia, rolul de Primã Doamnã nu a fost

asumat, cel puþin pânã acum, de nici unadintre soþiile celor care au avut onoarea sãtraseze sarcini ºi direcþii de urmat de la Pa-latul Cotroceni. Fiind probabil speriate, laînceputul democraþiei, de neplãcuta aso-ciere cu cea al cãrei spectru era prezentîncã în blestemele românilor, Elena Ceau-ºescu, acestea au fãcut un pas în spate. Audevenit, astfel, invizibile pentru poporulsãtul de poza familiei perfecte care a im-pus obligativitatea naºterii în timp ce aînãsprit condiþiile de trai.

Prima care a refuzat sã iasã din umbrãa fost Nina Iliescu, care a deþinut acest ti-tlu onorific în mai multe rânduri; a dus oexistenþã extrem de discretã, ocupându-sede plata facturilor ºi organizarea cãminu-lui preºedintelui Iliescu. Influenþa ei a fost,însã, una destul de importantã, judecânddupã felul în care Ion Iliescu a vorbit des-pre soþia sa: „Este consilierul meu numã-rul unu ºi criticul cel mai sever. Ea arecalitãþi care mie îmi lipsesc: o intuiþie ex-traordinarã ºi un fler deosebit la oameni.Este intransigentã ºi neiertãtoare cu ceicare îi înºealã bunãcredinþa”.

Despre Nadia Constantinescu ºtimfoarte puþin. Apropiaþii o descriu ca fiind ofemeie de o extraordinarã stãpânire de si-ne.

Deºi Primã Doamnã numai pentru onoapte, Mihaela Geoanã, neavând timpulnecesar pentru desfãºurarea unor acþiunide caritate sau de influenþã asupra politici-lor sociale, meritã menþionatã pentru po-

tenþialul uriaº. Inspiratã de ºederea ei înStatele Unite ale Americii, unde MirceaGeoanã a fost ambasador al Românieitimp de cinci ani, aceasta s-a implicat înacþiuni de caritate, adoptând modelul di-plomaþiei americane. Preºedinte al Funda-þiei „Renaºterea pentru Educaþie, Sãnãta-te ºi Culturã”, al Societãþii de Cruce Roºiedin România, precum ºi al Centrului Focuspentru copiii dispãruþi ºi abuzaþi, aceastaar fi avut toate datele sã fie osoþie de ºef destat cu influenþã asupra vieþii sociale dinRomânia.

Maria Bãsescu, ºi ea o prezenþã discre-tã în viaþa publicã, rãmâne în memoria ro-mânilor prin douã episoade aflate la poluriopuse unul faþã de celãlalt.

În anul 2008, cu ocazia Summit-uluiNATO desfãºurat în þara noastrã, Româniaa avut, timp de trei zile, o Primã Doamnã.Cu o mobilizare intensã a unui întreg staffde hair stiliºti, modiste ºi consilieri cãliþiîn jungla diplomaþiei de culise, Maria Bã-sescu a avut o prezenþã ireproºabilã. A-ceasta a fost apreciatã la unison de cãtrepoliticienii aflaþi la Summit, de soþiile lor,dar, cel mai important, de românii care ve-deau, pentru prima datã, normalitatea uneireprezentãri la cel mai înalt nivel; familiaprezidenþialã stãtea la cinã alãturi de fami-lia Bush. Se discuta cordial ºi ochii întregiilumi erau aþintiþi asupra noastrã. Apoi, în2009, în plinã campanie electoralã, doam-na Bãsescu ºi-a susþinut soþul pentru obþi-nerea celui de-al doilea mandat preziden-þial.

În prezent, România aºteaptã sã afledacã va avea o Primã Doamnã care va dorisã se implice în viaþa socio-politicã într-unmod vizibil ºi hotãrâtor. Rolul unei astfelde personalitãþi, la acest moment, este cu

atât mai important, cu cât recunoaºterealui vine atât de târziu în societatea postde-cembristã pe care fiecare dintre noi amparcurs-o ºi cãreia i-am acceptat derapaje-le. În cazul în care îºi va asuma acest rol,va fi o deschizãtoare de drumuri pentru ce-le care-i vor urma.

Ea se va aºeza pe un spaþiu gol ºi vaavea enorma responsabilitate de a crea înconºtiinþa românilor noþiuni noi despre te-me ca educaþia civicã, acþiunea voluntaria-tului, ca mod de înlãturare a sincopelor dindiferite sisteme cu mare impact asupra ca-litãþii vieþii, dar, mai presus de toate, oschimbare de mentalitate în conºtiinþa co-lectivã a tinerelor fete. Acestea vor vedeaºi alte modele de succes, vor înþelege cãreuºita nu constã în poºeta dusã pe mânãîn… unghi de patruzeci ºi cinci de grade,ori în înãlþimea platformelor cumpãrate lareducere. Vor înþelege sã nu se identificecu trupul lor pânã la dizolvarea personali-tãþii.

De ce este important acest lucru? Pen-tru cã aceste fete vor deveni mame, decimodele. Desigur cã descriu o situaþie ide-alã, dar terenul este creat. Orice PrimãDoamnã, care-ºi va asuma rolul dupã unasemenea gol, va avea o influenþã enormã,cu impact într-un viitor, din pãcate, nuimediat. Va avea ocazia sã intre în istorieprin acþiune ºi sã iasã din anonimat, mode-lând, deopotrivã, minþi ºi sisteme sociale.

Va putea Carmen Iohannis sã facã dife-renþa? Vom vedea. Iatã declaraþia soþieipreºedintelui ales fãcutã în faþa elevilor acãror minte o modeleazã deja: „Tot ceeace s-a întâmplat este o dovadã cã bunulsimþ, modestia ºi seriozitatea câºtigã încele din urmã”.

Plutonier-major Ioana RAICU

Colonelul Dan Gîju, directorul adjunct al EdituriiMilitare, a scris. O carte, într-o arhitecturã cu stil inci-tant, cu nume contrastiv „Poligonul cu þinte moarte”apãrutã, sub egida Editurii Favorit din Bucureºti, înanul 2014.

Organizatã pe 60 de comentarii, cu obiecte ale ati-tudinilor multiplicate în registrele serios, ironic sauformal, cartea „Poligonul cu þinte moarte” incitã. Uncititor competent, ale cãrui informaþii despre colonelulDan Gîju sunt clare ºi conturate, cum ar fi cele 20 decãrþi scrise, dintre care ºi „Istoria presei militare de laCezar la Ceauºescu” (2012), rãmâne mirat de curajulºi umorul ziaristului de la publicaþia departamentalã„Observatorul Militar” a M.Ap.N.

Textele lui Dan Gîju au marca semnificaþiilor deadâncime, se modeleazã pe registrele perceptive alepublicului propriu ºi îmbrãþiºeazã simplitatea, dinami-

ca ºi concretul. Dacã aº fi citi-

torul comentariilorºi imaginilor crea-te din penelul colo-nelului nãscut însatul lui Gala Ga-laction, Dan Gîju,atunci m-aº opriasupra naraþiunilorziaristice „Poligo-nul cu þinte moar-te”, „Dupã 20 deani”, „CV-ul”.

De ce? Din ca-uzã cã sunt createpe fondul inspiraþi-

ei, al capacitãþii de cuprindere ºi al experienþei de via-þã.

Pe lângã aptitudinea de a organiza fraza cu limba-jul, limba ºi vorbirea în deplinãtatea exigenþei lingvis-tice, teleormãneanul creator uzeazã în faþa excursului,abaterea de la ideea centralã, tocmai pentru a nu pãreafals în lansarea plirofoliilor (informaþiilor) care ui-mesc, întristeazã, provoacã reacþii, susþine comporta-mente etc.

„Poligonul cu þinte moarte” este o carte cu esenþevitale pentru climatul organizaþiei militare ºi un cursde tacticã beneficã structurilor combatante. Pânãcând? Poate pânã vor învia þintele, iar în locurile lor sevor alinia crucile de lemn, de…

Colonel dr. Dãnuþ CÃLDÃRARU

Po l igonu l metafore lo r cont ras t i ve Po l igonu l metafore lo r cont ras t i ve

Instituþia Primei DoamneInstituþia Primei Doamne

ExerciþiulExerciþiulPhoenix-Bãneasa 2014Phoenix-Bãneasa 2014