c6.4-fenomenologica-2012

7/31/2019 C6.4-fenomenologica-2012

1/26

anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader PO

FENOMENOLOGIA

SI ARHITECTURA


2/26


Critica modernitii:Modernitatea descris ca pierdere a lui ACAS (homelessness)Principii care guverneaz modernizarea raionalitate, anonimitate, abstractizarecrescnd a relaiilor sociale n contextul dezvoltrii tehnologice a produciei si alorganizrii birocratice a vieii sociale;Lipsa de raportare la sistemul de valori traditionale (pe care modernitatea o faceposibil) este receptat ca eliberare numai de ctre unii, cci ea nseamni lipsde certitudini si de sens;

Martin Heidegger:Principala trstura a locuirii (wohnen, dwelling) este aceea de a proteja, a ocrotisi de a permite ca lucrurile s existe n esen.A construi (bauen) nseamnaface loc din spaiul nedifereniat; natura lui aconstrui este de a permite locuirea.

Toate acestea par a se adresa arhitectului. Ce poate el face?


3/26


Trei categorii de arhiteci:

-Teoreticieni ai arhitecturii care discut textele fenomenologilor i propun o grilde nelegere specific arhitecturii

Christian Norberg-SchulzPeter ZumthorJuhani PallasmaaSteven Holl

-Arhiteci care creaz sub influena textelor fenomenologiceLouis KahnPeter ZumthorSteven Holl

-Arhiteci care sunt influenai de spiritul vremii i produc opere care pot fiinterpretate fenomenologic, dar fr a face apel la textele ntemeietoareAlvar Aalto

Adevrata arhitectur exist numai acolo unde omul st in centruSverre FehnTadao Ando


4/26


CHRISTIAN NORBERG-SCHULZ

Existence, Space and Architecture 1971

Meaning in Western Architecture 1974Kahn, Heidegger, and the Language of Architecture 1979Genius Loci, Towards a Phenomenology of Architecture 1980

Principles of Modern Architecture 2000Architecture: Presence, Language 2000

Termenul form" sugereaz c imaginea arhitectonic apare ca un contur, oconfigurare sau un volum concret i aparine deci categoriei lucrurilor. O form posed oprezen concreti particip la constituirea unui mediu. Am putea spune i cformelecorespund recuceririi arhetipurilor pierdute i menin permanena n snul micrii

i al inovaiei. Valoarea unei opere arhitecturale rezid, prin urmare, n capacitateasa de a grupa lumea: ntr-un sens general simbolic, un sens particular local, un sens

istoric temporal i mai ales ca ceva, adic ca manifestare formal a unui mod de habitatntre pmnt i cer. Opera arhitectural nu exist n vid, ci n snul unei lumi a lucruriloria oamenilor pe care o dezvluie pentru ceea ce este, ajutnd, n consecin, omul s olocuiasc ntr-o manier poetic.


5/26anul II / ALO 2011-12 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader PO

JUHANI PALLASMAA identitate, intimitate si domiciliu

Vincent van Gogh: camera lui nArles, 1888. Marcel Breuer: locul de luat masa din CasaPiscator, Berlin, 1926.

John Wayne i living-room-ul su



ESENA LUI ACAS

Este evident c acas nu este un obiect, o construcie, ci o situaiecomplexi difuz care integreaz amintiri i imagini, dorine i temeri, trecutui prezentul. Acas-ul este i un set de ritualuri, de ritmuri i rutine personaleale vieii de zi cu zi. Acas nu poate fi produs dintr-o dat; el are dimensiuneasa temporali continuitatea sa i este un produs gradual al adaptrii individului a familiei la lume

acas/intimitate locuina ca mediator ntre fiina noastr sociali ceaprivat

Textul se gasete aici: http://www.uiah.fi/opintoasiat/history2/e_iden



Fenomenologia arhitecturii se bazeaz mai curnd pe verbe dect pesubstantive.

LOCUINTA SI INTIMITATEA

Casa este compus de arhitect ca un sistem de ierarhii spaiale i dinamice,structur, lumin, culoare, n timp ce acas este structurat n jurul mai multopuncte focale de manifestare si simbolizare.

PARANTEZA

Procesul intentat de dna. Farnsworth lui Mies este ctigat de arhitect.



PETER ZUMTHOR

Arhitectura are inutul su. Are o relaie fizic special cu viaa. Nu m

gndesc la ea n primul rnd ca un mesaj sau un simbol, ci ca la o anvelopanti un fundal pentru via, care se desfoar n i n jurul ei un recipientsensibil pentru ritmul pailor pe pardoseal, pentru concentrarea lucrului,pentru linitea somnului...

Thinking Architecture, 1999



Adpost pentru ruine romane, Chur, 1986



Spa n Vals



DESSA Locuinte pentru varstnici, Chur, 1993


13/26


Capela Saint Bruder Klaus, Mechernich, Germania, 2007


14/26


Capela Sf. Benedict, Graubnden,1989


15/26


Steven Holl

Pentru Steven Holl fenomenologia estestudiul esenelor, iar arhitectura estedisciplina capabil de a invoca esenele n

viaa noastr de zi cu zi. Ca arhitect carelucreaz cu simurile, Holl crede c felul ncare experimentm arhitectura este vizual,dar este si tactil, olfactiv i conectat cuspaiul i traiectoria corpului n timp.

Prezentarea filmului The Body in Space


16/26


Muzeul Kiasma, de art contemporan din Helsinki, 1998


17/26


18/26



19/26



20/26


Capela Sf. Ignatius, Seattle(1997)


21/26



22/26


Turbulence House New Mexico 2005


23/26


'It is a building that on one hand announces the use of

the most advanced technology and on the other hand

seemingly celebrates the pleasure of elements such as

light and the vast horizon. It is quite rare that we

encounter such a comparable mixture; it is

characteristic of an artwork in which the use of very

reduced elements produces a very complex whole.With Turbulence House, Steven Holl has established a

new paradigm for the house of the future'.

-Yehuda Safran, Domus 884, September, 2005

Turbulence House, New Mexico, 2005


24/26


Sverre Fehn the poetry of the straight line - 199The Norwegian Glacier Museum, 1991


25/26


Hedmark Cathedral Museum,Hamar, Norway. (1967-79)


26/26


c6.4-fenomenologica-2012

Documents