25.10.2013

Navele si aeronavele militare

Acestea reprezinta statul caruia ii apartin si se afla pe teritoriul tarii cu aprobarea speciala a guvernului roman infractiunile savarsite la bordul lor nu cad sub jurisdictia statului roman. Nu cad sub jurisdictia statului roman nici faptele savarsite pe teritoriul romanesc de persoanele care fac parte din echipaj sau personalul specializat al acestor nave pe timpul cat se afla in porturi sau aeroporturi ori in apele maritime interioare sau in marea teritoriala a Romaniei. In cazul navelor folosite in scopuri comerciale principiul general admis este ca infractiunile savarsite la bordul acestora si cu atat mai mult infractiunile savarsite pe teritoriul tarii de personalul lor cad sub incidenta legii penale romane.In art. 26 al legii 17/1990 se prevede ca jrisdictia penala a Romaniei se exercita cu privire la orice infractiune savarsita pe teritoriul roman de catre persoane imbarcate la bordul navelor straine folosite in scopuri comerciale pe timpul cat se afla in porturile romanesti. In ceea ce priveste trecerea acestora prin marea teritoriala jurisdictia nu se va mai exercita decat in urmatoarele conditii: cand infractiunea a fost savarsita de un cetatean roman sau de o persoana fara cetatenie cu domiciliul in tara. cand infractiunea este indreptata impotriva unui cetatean roman ori a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei. cand infractiunea este de natura sa tulbure ordinea si linistea publica. cand exercitarea jurisdictiei este necesara pentru reprimarea traficului ilicit de droguri sau substante psihotrope. cand asistenta autoritatilor romane este solicitata in scris de catre capitanul navei ori reprezentantul diplomatic sau consular.

Aplicarea legii penale in raport cu faptele savarsite in afara tarii:In dreptul penal a dominat multa vreme principiul teritorialitatii absolute decurgand din suveranitatea statelor asupra propriilor teritorii. Consecinta era ca persoanele care se refugiau in strainatate nu raspundeau penal pentru faptele savarsite in tara dar principalul neajuns era inexistenta colaborarii dintre state in lupta conrtra criminalitatii.Prima atenuare a acestui principiul al teritorialitatii absolute a fost recunoasterea obligatiei statelor fie de a-i preda pe infractorii refugiati pe teritoriul lor fie de a-i judeca [AUT DEDERE AUT UNIRE ori il predai ori il pedepsesti(judeci)] acesta a fost inceputul institutiei extradarii infractorilor.Referitor la raspunderea persoanelor care savarssc infractiuni in strainatate au fost formulate mai multe teorii si principii. Una din acestea este acela al personalitatii, nationalitatii sau cetateniei active potrivit careia legea penala se aplica fata de cetatenii sai chiar si atunci cand au savarsit infractiuni in strainatate. Aceasta teorie nu rezolva insa problema persoanei care savarseste o infractiune contra altui stat decat acela al carui cetatean este sau a persoanei care se refugiaza pe teritoriul unui stat unde nu i se cere extradarea. Pentru remedierea acestei situatii a fost formulat principiul realitatii sau protectiei reale(al cetateniei pasive). Potrivit acestui principiu, legea penala se aplica infractorilor extradati sau care au fost prinsi pe teritoriul unui stat dupa ce au savarsit infractiuni in strainatate contra statului respectiv ori contra cetatenilor acestora. In sfarsit pentru a se realiza sanctionarea tuturor infractorilor a fost formulata teoria universalitatii legii penale. Legea penala se aplica tuturor infractorilor fie ca sunt cetateni romani sau straini, fie ca sunt domiciliati in tara sau in strainatate si independent de locul savarsirii infractiunii. Este regula ca infractorul poate fi judecat si sanctionat acolo unde a fost gasit(UBI TE IN BENERO IBI TE IUDIKABO aplicandu-se legea locului unde a fost prins; LEX FORI legea instantei)Fata de aceste principii, Romania a adoptat principiul teritorialitatii temperate in sensul ca sei recunoaste importanta principiului teritorialitatii in aplicarea legii penale realizeaza o atenuare a rigiditatii acestuia si o completare cu alte principii din nevoia unei lupte eficiente cu criminalitatea in plan intern si international.Personalitatea legii penale Principiul personalitatii legii penale sau al cetateniei active este prevazut de legea noastra penala in dispozitiile art. 4 Codul Penal: Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania.Conditii de aplicare a principiului: sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala care potrivit legii romane se constituie infractiune. faptuitorul sa fie cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania.

Legea penala romana are in aceste cazuri o competenta exclusiva si neconditionala adica nu intereseaza gravitatea infractiunii, nu intereseaa daca ea este incriminata si de legea tarii unde a fost savarsita. Acest neajuns a fost criticat in doctrina si corectat in Noul Cod Penal unde se prevede ca legea penala romana se aplica in cazul infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman sau de catre o persoana juridica romana daca pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 ani. In celelalte cazuri legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii numai daca fapta este incriminata de legea penala a tarii unde a fost savarsita(conditia dublei incriminari). Diferenta consta in scoaterea apatrizilor despre care nu se mai face vorbire, pe motiv ca ei nu beneficiaza de protectia legii pentru faptele savarsite in strainatate ci numai cetatenii si a fost prevazut un prag pentru gravitatea faptelor savarsite, un prag pentru calitatea raspunderii neconditionate, in celelalte cauze aplicandu-se regula dublei incriminari.Principiul realitatii legii penale sau al nationalitatii(cetateniei) pasive:Prevede ca legea noastra penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani ori de apatrizi care nu domiciliaza in Romania, contra statului sau contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unui cetatean roman. Sunt avute asadar in vedere infractiunile contra statului(art. 153 173) si infractiunile contra vietii(art. 174 179) dar si orice infractiuni savarsite cu intentie sau din culpa care au avut ca urmare moartea unei persoane.Sunt mentionate de asemenea infractiunile care au avut ca urmare vatamarea corporala ori a sanatatii unui cetatean roman.

Universalitatea legii penale:

Potrivit art. 6 din CP legea penala se aplica si altor infractiuni decat cele contra sigurantei statului ori contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unui cetatean roman savarsite in strainatate de un cetatean strain sau de un apatrid care nu domiciliaza in tara. In cazul universalitatii incidenta legii penale romane desi este de asemenea exclusiva in sensul ca nu admite aplicarea legii penale straine in solutionarea conflictelor de drept penal ea nu mai este neconditionata.Privitor la infractiune se cere ca aceasta sa fie alta decat cele prevazute in art. 5 care atrag incidenta legii penale romane stau in baza principiului protectiei reale dar se cere si ca infractiunea sa fie prevazuta de legea penala a tarii unde a fost savarsita(conditia dublei incriminari)Cu privire la persoana infractorului se cere ca acesta sa fie cetatean strain sau apatrid fara domiciliu in Romania deoarece in caz contrar ar fi incident principiul personalitatii legii penale. De asemenea se cere ca infractorul sa se afle de bunavoie pe teritoriul tarii noastre si sa nu se afle ca rezultat al extradarii, situatie in care opereaza principiul specialitatii adica o persoana extradata pentru furt nu poate fi judecata decat pentru acel furt.Cu privire la urmarire si judecata se cere ca acestea sa fie posibile si potrivit legii tarii unde s-a savarsit infractiunea adica sa nu existe vreo cauza care sa impiedice punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea actiunii penale ori executarea pedepsei.

Prioritatea conventiilor internationale:Prin conventii internationale pot fi stabilite reguli si conditii de aplicare a legii penale altele decat cele prevazute in codul penal. Aceasta regula a prioritatii conventiilor internationale este prevazuta in dispozitia din art. 7 CP care prevede ca dispozitiile din art. 5 si 6 privitoare la aplicarea legii penale in raport cu infractiunile savarsite in strainatate se realizeaza numai daca nu se prevede altfel printr-o conventie internationala. La nivel european cooperarea judiciara internationala in materie penala a fost amplu reglementata printr-o serie de conventii referitoare la formele de cooperare in domeniu intre care un loc important il ocupa extradarea infractorilor, conventii ratificate si transpuse in legislatia interna a statelor.Aplicarea legii penale in timp:Principala sursa a problemelor privind aplicarea legii penale in timp o constituie succesiunea legilor penale, abrogarea sau inlocuirea lor cu altele noi.Determinarea legii penale active determinarea legii penale incidente se face prin stabilirea datei la care intra in vigoare si a celei la care iese din vigoare. La stabilirea datei intrarii in vigoare trebuie avute in vedere prevederile art. 78 din Constitutie potrivit caruia legea intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Majoritatea legilor penale au in cuprinsul lor precizarea unei date ulterioare la care intra in vigoare. Intervalul de timp dintre publicare si intrare in vigoare poarta denumirea de VACATIO LEGIS si este destinat cunoasterii actului normativ. Nimeni nu se poate prevala de necunoasterea sau necunoasterea gresita a legii. Este posibil ca in acelasi interval de timp sa fie in vigoare una sau mai multe legi penale, juna cuprinzand o reglementare generala, altele cuprinzand o reglementare speciala, aceasta situatie purtand denumirea de concurs de legi si se pune problema determinarii legii penale incidente. Regula o constituie aplicarea legii penale speciale pornind de la insasi ratiunea de a fi a acesteia si anume de a deroga de la legea generala. In legislatia noastra penala au caracter de legi speciale dispozitiile cu caracter penal cuprinse in legi extrapenale precum si dispozitiile din partea speciala a codului penal in raport cu dispozitiile din partea generala. Este posibil ca o fapta sa fie incriminata si sanctionata prin dispozitii diferite din care una in partea speciala a codului penal iar alta intr-o lege extrapenala . In aceste conditii se admite ca legea extrapenala concretizeaza si particularizeaza conditiile de incriminare astfel ca va fi aplicabila legea speciala.Neretroactivitatea legii penale:Principiul neretroactivitatii legii penale este prevazut in dispozitia din art. 11 din CP in care se arata ca legea penala nu se aplica faptelor care la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni. Principiul neretroactivitatii contine regula ca legea penala care prevede ca infractiuni fapte care pana atunci nu erau incriminate(INCRIMINATIO EX NUOVO) nu se aplica faptelor savarsite inainte de intrarea ei in vigoare.Retroactivitatea si ultraactivitatea legii penale:Principiul retroactivitatii legii penale contrazice numai formal principiul legalitatii fiind in realitate in acord cu continutul acestuia si cu toate celelalte principii fundamentale ale dreptului penal si ale politicii penale. Principiul retroactivitatii cunoaste doua aspecte:a) retroactivitatea legii dezincriminatoareb) retroactivitatea legii penale interpretative

Prevederile art. 12 din CP care prevad retroactivitatea legii care prevede masuri de siguranta sau educative trebuie considerate abrogate ca venind in contradictie cu prevederile art. 15 alin. 2 din Constitutie.Retroactivitatea legii penale dezincriminatoare in art. 12 se prevede ca legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute de legea noua. Se cere asadar ca prin legea noua sa se abroge expres dispozitiile incriminatoare existente pana atunci sau sa fie abrogate tacit prin inlocuirea lor cu alte dispozitii care reglementeaza aceeasi materie si care sunt singurele aplicabile cele initiale ramanand fara obiect.Dezincriminarea (ABOLITIO CRIMINIS) echivaleaza cu o reabilitare de drept a fostului condamnat care se bucura din momentul intrarii in vigoare a legii dezincriminatoare de toate drepturile fara incapacitati sau decaderi. Efectele dezincriminarii sunt radicale, obligatorii si nelimitate in timp facand sa fie inlaturate pentru viitor toate efectele penale ale faptei dezincriminate.Retroactivitatea legii penale interpretative principiul aplicarii cu efect retroactiv a legii interpretative este unanim admis daca pe cale de interpretare nu se ajunge la o situatie mai nefavorabila infractorului. Necesitatea unei legi penale interpretative nu se iveste decat in mod exceptional in conditii de elaborare normala a legilor, aceasta necesitate putand fi exclusa.

Ultraactivitatea legii penale:Principiul aplicarii cu efect ultraactiv a legii penale contine regula ca legea penala se aplica in mod obligatoriu si dupa iesirea ei din vigoare atunci cand este vorba de solutionarea conflictelor de drept penal nascute in timpul cat era in vigoare constituind o exceptie de la principiul aplicarii legii penale active principiul ultraactivitatii nu este admis decat in cazuri speciale si anume in cazul legilor temporare si a legilor exceptionale care se aplica pe o perioada de timp determinata.Aplicarea legii penale mai favorabile: