dreptul familiei c4+c5

26
Dreptul familiei C4+C5(pag 94-pag 145 tratat,plus toader) Dovada bunurilor comune si proprii 1.Prezumtia de comunitate -art 30 cod fam-calitatea de bun comun nu trebuie dovedita; orice bun dobandit in timpul casatoriei,daca nu se face dovada ca e bun propriu(respectiv daca se incadreaza in art 31 cod fam),se considera bun comun; -astfel creditorul comun nu trebuie sa faca dovada unui bun ca fiind comun,deoarece acest lucru se prezuma,iar partea care sustine ca bunul e propriu trebuie sa faca dovada in acest sens; 2.Dovada bunurilor proprii se dovedeste in urmatoarele situatii: a.in relatiile dintre soti-dovada de bun propriu se poate face prin orice mijloc de proba;principiul libertatii probatiunii nu se aplica si actelor pentru care forma scrisa este ad validitatem; -donatiile sub forma darurilor manuale, se dovedesc prin simplul fapt al predarii lor; -dovada datei dobandirii bunului anterioara casatoriei,poate fi dovedita prin orice mijloc de proba,fata de celalt sot,fara a fri insa necesara preconstituirea de data certa; -intre soti exista principiul libertatii probatiunii caracterului prorpiu al unui bun,chiar daca rezulta dintr-un act juridic;(se poate face si prin martori,prezumtii etc. Desi valoarea depaseste 250 lei);daca actul s-a intocmit in forma scrisa ad

Upload: niko666

Post on 23-Jun-2015

272 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Dreptul Familiei C4+C5

Dreptul familiei C4+C5(pag 94-pag 145 tratat,plus toader)

Dovada bunurilor comune si proprii

1.Prezumtia de comunitate-art 30 cod fam-calitatea de bun comun nu trebuie dovedita; orice bun dobandit in timpul casatoriei,daca nu se face dovada ca e bun propriu(respectiv daca se incadreaza in art 31 cod fam),se considera bun comun;-astfel creditorul comun nu trebuie sa faca dovada unui bun ca fiind comun,deoarece acest lucru se prezuma,iar partea care sustine ca bunul e propriu trebuie sa faca dovada in acest sens;

2.Dovada bunurilor proprii se dovedeste in urmatoarele situatii:

a.in relatiile dintre soti-dovada de bun propriu se poate face prin orice mijloc de proba;principiul libertatii probatiunii nu se aplica si actelor pentru care forma scrisa este ad validitatem; -donatiile sub forma darurilor manuale, se dovedesc prin simplul fapt al predarii lor;-dovada datei dobandirii bunului anterioara casatoriei,poate fi dovedita prin orice mijloc de proba,fata de celalt sot,fara a fri insa necesara preconstituirea de data certa;-intre soti exista principiul libertatii probatiunii caracterului prorpiu al unui bun,chiar daca rezulta dintr-un act juridic;(se poate face si prin martori,prezumtii etc. Desi valoarea depaseste 250 lei);daca actul s-a intocmit in forma scrisa ad validitatem,atunci nu se mai aplica acest principiu; -sunt situatii cum ar fi :dobandirea bunurilor proprii s-a facut prin acte juridice solemne (testament,donatie,forma ceruta de lege nu poate fi suplinita prin alte probe;);-oricare din soti poate dovedi,prin orice mijloc de proba, chiar impotriva sau peste continutul unui act scris,ca anume bunuri sunt comune,nu proprii;(este posibil,ca in realitate, s-a platit un pret mai mare decat cel indicat in inscris,sau ca pretul nu a fost platit de soti,ci fusese platit inainte ,de parintii unuia dintre ei,care au inteles sa l gratifice pe copilul lor);-marturisirea extrajudiciara orala,chiar cu privire la un act juridic cu o valoare de peste 250 lei,va putea fi dovadita intre soti prin orice mijloc de proba;

Page 2: Dreptul Familiei C4+C5

-marturisirea judiciara este valabila de asemenea daca constituie un mijloc d eproba pentru dovedirea calitatii de bun propriu(daca este o renuntare partiala la comunitate,este nula desigur,inadmisibila);de regula aceste marturisiri trebuie coroborate cu alte mijloace de proba,pentru a evita frauda la lege sau lezarea dr partilor;

Libertatea probatiunii nu ii priveste doar pe soti,ci si pe anumiti terti care le infatiseaza drepturile-succesorii universali/cu titlu universal,mostenitorii sau legatarii,donatorii de bunuri viitoare si creditorii chirografari ai oricaruia din soti, cu exceptia situatiei in care acestia din urma invoca un drept pripriu,ca de ex dreptul de revocare pauliana a actelor facute in frauda drepturilor lor;(aceste categorii-avanzii-cauza)-de remarcat faptul ca se deroga doar de la admisibilitatea probelor,nu se de la administrarea lor;

Conditii procedurale de administrare a probelor:-rudele,afinii,pana la gradul al IV lea inclusiv,nu pot fi ascultati ca martori,si in consecinta ,un sot nu poate dovedi calitatea de bun propriu cu martori care sa fie rude,afini de gradul mentionat;descendentii sunt exclusi in procesele privind starea civila sau despartirea;-ratiunea pentru care sunt admisi rudele ca martori,cu excluderea descendentilor,in procesele de stare civila sau despartire, este aceea ca,descutandu-se probleme de familie,in general acestea nu sunt cunoscute decat de persoane apropiate;insa acest lucru nu este permis in dovedirea calitatii de bun propriu; daca impartirea bunurilor nu e un accesoriu al divortului,se admite proba cu descendenti-martori?

In relatiile dintre soti si terti,dovada calitatii de bun propriu se poate face in urmatoarele conditii:a.in cazul casatoriilor incheiate inainte de punerea in aplicare a Codului Familiei de la 1 febr 1954,dovada calitatii de bun propriu se poate face catre toti cei interesati,prin orice mijloc d eproba,chiar si fata de tert,daca este vorba de bunuri dobandite inainte de aceasta data 1 febr 1954;daca vorbim de bunuri dobandite ulterior acestei dati,dovada calitatii de bun propriu,chiar si in cazul casatoriilor incheiate inainte de aceasta data,se poate face doar in conditiile dr comun,deoarece sotii sunt prezumati ca au cunoscut regimul juridic instituit de codul fam,si si-au preconstituit astfel probe necesare dovedirii bunurilor;b.in cazul casatoriilor incheiate dupa 1954,dovada calitatii de bun propriu se face in conditiile dr comun probatoriu-decretul 32 din 1954;daca dobandirea

Page 3: Dreptul Familiei C4+C5

bunului rezulta dintr un act juridic,si valoarea sa depaseste 250 de lei, proba se va face doar cu inscrisuri;proba cu martori nu este permisa nici impotriva nici peste acest inscris;-in cazul in care bunurile unui sot sunt urmarite si ele sunt mobile,cu o valoare de peste 250 de lei,iar celalt sot face contestatie pentru a dovedi ca bunurile ii apartin in tot sau in parte,cu titlul de bunuri comune,dovada se va face de catre sotul contestator atfel:1..daca sotul contestator poseda exclusiv sau in comun cu debitorul bunului litigios,faptul posesiei se va putea dovedi cu martori,prezumtii,oricare ar fi valoarea bunului,functionand prezumtia de proprietate in favoarea contestatorului;2.daca bunul se afla in posesia exclusiva a sotului urmarit,sotul contestator va trebui sa si dovedeasca dr sau de proprietate ,exclusiva sau devalmasa, potrivit dr comun privind probele,si ca a dat sotului urmarit bunul in folosinta sau bunul i-a fost furat,pierdut;

c.tertele persoane,atat in raporturile dintre ele,cat si in raporturile lor cu sotii,vor dovedi bunurile proprii prin orice mijloc de proba,deoarece neavand inscrisurile pe care le poseda sotii,probele de care se pot prevala nu sunt ingradite;tertii nu se gasesc in situatia de a-si fi putut preconstitui proba;(terti:succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari cand nu urmaresc un drept propriu);

Calificarea unir bunuri ca fiind comune sau proprii

1.Retributia din munca in temeiul contractului de munca-dreptul de retributie se naste in temeiul muncii prestate,fie sub forma dr de creanta(retributia neincasata),drept ce se stinge prin plata,iar obiectul lui,adica suma de bani,devine prin incasare obiectul unui drept de proprietate(retributia incasata);a.retributia este sub forma dr de creanta un bun propriu,atata timp cat nu a fost investita in cursul casatoriei,in alte bunuri decat cele de uz personal sau destinate pentru exercitarea profesiei unuia dintre soti;b.retributia este sub forma dr de proprietate,un bun comun,pentru a corela prevederile din dr familiei cu cele din dr muncii si alte ramuri de drept;-a se retine ca desi veniturile sunt bunuri comune,o parte din acestea pot folosi la satisfacerea unor scopuri strict personale,dobandirea unor bunuri proprii(achitarea unei pensii de intretinere)

Page 4: Dreptul Familiei C4+C5

2.Remuneratia autorilor-opera sau creatia intelectuala da nastere unui complex de dr de autor morale si patrimoniale,din cele patrimoniale facand parte si remuneratia autorului;desi aceasta se cuvine autorului pentru creatia sa intelectuala,ea se deosebeste de celelalte categorii de venituri din munca;astfel remuneratia se poate infatisa sub forma unui dr de creanta-neincaasata sau sub form aunui bun mobil corporal-suma de bani;prima e bun propriu,a doua e bun comun daca s-a facut in timpul casatoriei,desi opera e realizata inainte de casatorie;daca insa remuneratia incasata pentru opera creata in timpul casatoriei,se face dupa incetarea acesteia,este bun propriu;-daca un sot dobandeste dr de autor cu titlu oneros,in timpul casatoriei,remuneratia in orice situatie este bun comun; daca in le dobandeste cu tilu gratuit-donatie,testament-va fi remuneratia,bun propriu;

3.Sumele economisite si depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la banca-depunerile sunt supuse unui regim special-operatiunile privind aceste sume,se pot elibera doar deponentului sau imputernicitului sau;daca deponentul are sub 14 ani,tutorele sau parintii pot ridica aceste sume;-proba existentei depunerilor s eface cu extrasul de cont ;-refuzul sotului de a furniza astfel de informatii ,cand celalt sot le pretinde,este o prezumtie pentru cel de al doilea ca ar avea motive temeinice sa ceara acele informatii ;la cererea instantei pot fi oferite informatii despre acele sume de bani ;-sumele de bani depuse in conturi nu schimba natura juridica a acestora,ele pastrandu-si natura juridica avuta inainte de depunerea in cont;-sumele depuse la CEC pe numele unuia din soti sunt bunuri comune,daca nu se incadreaza in una din categoriile exceptate in art 31 cod fam;-depunerile la CEC pe numele unuia din soti sunt proprii daca nu se poate face dovada ca sunt proprii sau comune;-in raporturile dintre soti si CEC sumele depuse sunt bunuri proprii acelui sot(sau posesorului libretului cand e vorba de depuneri la purtator);

Constructii efectuate de soti pe terenul unuia dintre ei -art 492 cod civil-prezumtia potrivit careia ,proprietarul terenului devine,prin accesiune,si proprietarul constructiilor edificate asupra acestuia,cu conditia ca intre proprietar si constructor sa nu existe o conventie sau o situatie legala din care sa rezulte un drept de superficie asupra cladirii in favoarea celui ce a construit-o;(dreptul de superficie fiind dreptul de proprietate pe care il are o persoana,superficiar,asupra constructiei sau plantatiei sau altor lucrari,ce

Page 5: Dreptul Familiei C4+C5

se gasesc pe terenul apartinand altei persoane,precum si dreptul de folosinta al terenului pe care se gasesc constructiile sau plantatiile sau lucrarile);

1.Un sot ridica o constructie,cu mjloace ce fac parte din comunitatea de bunuri pe terenul proprietate a celuilalt sot,cu consimtamantul acestuia;

-intra in conflict art 482 cod civ, cu art 30 cod fam-doua prezumtii legale relative;indiferent care din soti e proprietarul terenului,daca edificarea constructiei a avut loc in timpul casatoriei,aceasta va deveni obiectul dreptului de proprietate devalmasa al sotilor;asupra terenului,sotul neproprietar dobandeste un dr de superficie;-deci,daca unul din soti construieste cu mijloace comune pe terenul proprietatea celuilalt sot,avand acordul acestuia,constructia devine bun comun in devalmasie(dei propr terenului nu devine si proprietarul exclusiv al constructiei,prin dr de accesiune);dr sau de propr va fi grevat de dr de folosinta al celuilalt sot;-sotul constructor dobandeste un dr de proprietate devalmasa asupra constructiilor ridicate,alaturate,invecinate sau suprapuse;-noua constructie devine propr devalmasa a sotilor,iar cea veche,la fel ca si terenul,raman in continuare in propr sotului titular ab initio al dr de propr,drept ce va fi grevat de un dr dde folosinta al celuilalt sot;

2.Un sot care ridica o constructie pe terenul propr celuilalt sot,fara consimtamantul sau chiar contrar vointei acestuia,cu mijloace apartinand comunitatii de bunuri-va fi considerat de rea-credinta,iar dr ce i se cuvin conform 494cod civ,vor intra in comunitatea de bunuri,nu constructia;propr terenului poate opta pentru: accesiune-dobandind dr de propr asupra constructiei,cu obl de a plati sotului constructor valoarea materialelor si pretul muncii,fie solicita desfiintarea constructiei ,pe cheltuiala constructorului,putand cere si daune-interese;-ptr constructorul de buna credinta,propr terenului devine prin accesiune propr constructiei;acesta din urma putand opta intre a pretinde o suma echivalenta cu valoarea materialelor si pretul muncii,sau o suma reprezentand sporul de valoare al terenului inregistrat prin edificarea constructiei;

3.Un sot ridica o constructie cu mijloace proprii pe terenul celuilalt sot,cu consimtamantul acestuia

Page 6: Dreptul Familiei C4+C5

-sotul constructor dobandeste un dr de superficie ce va greva dr de proprietate al sotului propr terenului-bun propriu;

4.Un sot ridica pe terenul celuilalt sot o constructie,cu mijloace proprii,dar fara consimtamantul sau chiar contrar vointei acestuia-nu dobandeste dr de superficie sotul constructor,aplicandu-se 494 cod civil(cstr,plantatii aflate pe terenul altuia) ;-daca un sot ridica o constr cu mijl proprii pe terenul proprietatea ambilor soti,constr va fi dupa caz,bun propriu al sotului constructor,daca a existat si consimtamantul sotului codevalmas,sau bun comun,daca edificarea s-a facut fara consimtamantul sau contrar vointei celuilalt sot,sotul constructor de rea-credinta dobandind doar dr date de 494 cod civ ;

5.constructiile edificate de soti pe terenul proprietatea unei terte persoane-dr de propr asupra constructiei se naste din momentul incorporarii materialelor in sol; iar dr de creanta al constructorului se naste in momentul in care se naste obligatia de dezdaunare din partea propr terenului,fondat pe imbogatirea fara justa cauza;pana la invocarea accesiunii de catre propr terenului,constr se afla doar in posesia constructiei,care daca se va prelungi indelungat,va putea conduce la dobandirea dr de propr prin uzucapiune;-daca unul din soti initiaza o actiune avand ca obiect impartirea bunurilor comune,inainte ca propr terenului sa invoce dr de accesiune,acesta va putea: cere preluarea constr prin aceesiune,propr terenului fiind tinut la despagubiri fata de sotii constructori;iar dr de creanta dobandit astfel de acestia, va intra in masa bunurilor comune;propr terenului poate refuza preluarea dr de propr asupra constr edificate de constr cu rea-credinta,obligandu-i pe soti la desfiintarea pe cheltuiala lor a constr si la plata unor despagubiri; propr cedeaza sotilor imobilul,in contul creantei lor,acestia devenind proprietari ai constr si dobandind un dr de folosinta al terenului;-constr edificata de soti pe terenul propr a parintilor unuia din acestia,este bun comun,sotii dobandin dr de folosinta asupra terenului;

6.In cazul locuintelor construite sau cumparate cu intrebuintarea de credite-dr de propr se transmite beneficiarului odata cu predarea acesteia si nu la executarea integrala a contr de imprumut;astfel locuinta construita de soti in timpul casatoriei prin intrebuintarea de credite,preluata de acestia in timpul casatoriei-e supusa prezumtiei de comunitate indiferent de ratele achitate si fara sa intereseze daca imprumutul a fost acordat ambilor soti sau unuia dintre ei;daca predarea-preluarea are loc inainte incheierii casatoriei,locuinta

Page 7: Dreptul Familiei C4+C5

este bun propriu al sotului dobanditor,desi ratele s-au platit in timpul casatoriei;-asupra locuintelor achizitioate cu credit de la stat,dr de propr se dobandeste in momentul incheierii contr de v-c;-locuinta e bun comun-chiar daca numai unul din soti a achitat ratele- chiar daca predarea-preluarea a vut loc in momentul in care sotii erau despartiti in fapt-aceasta despartire nu inlatura prezumtia de comunitate;-in cazul in care ratele au fost achitate in totalitate de parintii unuia din soti,bunul va fi propriu,afara de cazul in care rezulta dorinta neindoielnica a parintilor de a ii gratifica pe ambii soti;

7.In ceea ce priveste anumite imbunatatiri si reparatii aduse unor constructii poprietate exclusiva a unuia din soti, in timpul casatoriei,de catre unul din soti/sau ambii cu mijloace comune, nu atenteaza in principiu la calitatea de bun propriu;sporul de valoare al bunului va fi bun comun al sotilor;-daca insa in urma imbunatatirilor de mare amploare,bunul si-a schimbat natura,destinatia,devenind un bun nou,deosebit de cel initial, bunul va fi considerat ca fiind comun ambilor soti;-daca la renovarea imobilului bun propriu,un sot contribuie cu mijloace proprii,atunci in cazul in care a existat o conventie intre soti privind destinatia data bunului,schimbarea caracterului de bun propriu al materialelor folosite, sotul proprietarul materialelor dobandeste dr de propr asupra constructiei,nu dr de creanta –contravaloarea materialelor;

8.Dr de folosinta asupra locuintei-ptr contr de inchiriere incheiate dupa 1 ian 1990-caracterul de bun comun sau propriu al dr de folosinta se stabileste in functie de momentul incheierii contractelor de locatiune;-dr de folosinta asupra locuintei apartine si persoanelor care locuiesc sau vor locui impreuna cu titularul contr de inchiriere;locuinta atribuindu-se in considerarea membrilor care compun familia,titularul contr de inchiriere-locatarul principal-incheind contr in numele intregii familii;-membrii de familie nu dobandesc dr locative proprii in cazul inchirierii suprafetelor locative cu destinatie speciala-ex locuinta de serviciu,de interventie,protocol sau camerele de serviciu;

9.Fructele si productele bunurilor comune apartin comunitatii;iar acele fructe ale bunurilor proprii sunt de asemenea comune(nu sunt inscrise in enumerarea limitativa din art 31,iar codul fam nu leaga calitatea de bun comun de modul de dobandire a acestuia);fructele au o individualitate proprie si nu micsoreaza substanta bunului frugifer ce le-a produs,deci nu

Page 8: Dreptul Familiei C4+C5

vorbim de o subrogatie reala;de asemenea :fructele civile,dobanzile aferente unei sume dintr-un cont,beneficiile-dividendele obtinute dintr-o activitate comerciala etc.-productele,in schimb reprezinta valoarea de inlocuire a bunurilor,ceea ce inseamna ca vor fi bunuri comune sau proprii in functie de apartenenta bunului din care rezulta la unul din aceste patrimonii;-in cazul castigurilor realizate in timpul casatoriei la diverse jocuri de noroc,apreciindu-se ca provenienta sumelor ce au servit la achizitionarea biletului castigator este determinanta in calificarea catigului;dpdv astfel de castiguri sunt producte,ele consumand substanta bunului din care provin;

Drepturile sotilor asupra bunurilor comune sau proprii

Prezumtia mandatului tacit reciproc intre soti

-art 35 cod fam-in virtutea unei depline egalitati in dr intre barbat si femeie-dispune ca sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele;oricare din soti exercitand singur aceste dr este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot;cu toate acestea nici unul din soti nu poate instraina sau greva un teren/constructie ce face parte din bunurile comune,daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot;-legiuitorul prezuma existenta unui mandat tacit intre soti(ptr actele de dispozitie,administrare,folosinta),astfel cand un sot exercita oricare din dr ce ii sunt conferite de lege asupra bunurilor comune,se presupune ca are si acordul tacit al celuilalt sot;,adica si-au dat tacit un mandat de reprezentare;prin instituirea acestei prezumtii,sotul este scutit de dovada acordului intre soti cu privire la actul juridic respectiv;exista doar doua exceptii de la aplicarea acestor reguli legale;-aceasta prezumtie functioneaza pe toata durata existentei casatoriei,astfel incat in cazul realizarii unor astfel de actiuni in timpul separarii in fapt ,este permisa,cu anumite precizari: sub rezerva inlaturarii prezumtiei prin proba contrara;(astfel prezumtia nu mai opereaza cu aceeasi forta juridica);-art129,147 cod fam;-izvorul acestei prezumtii se afla in lege;nu poate fi extins sau restrans domeniul ei de aplicare,are caracter imperativ,deci sotii nu ii pot inlatura incidenta;are caracter realtiv,permitand oricaruia din soti sa se opuna in concreto la exercitarea dr de reprezentare ,invederand pe calea opunerii ca actul incheiat de celalalt sot nu are si consimtamantul sau;insa tagaduirea in abstracto si in intregime a mandatului nu este posibila,chiar daca exista acordul comun al sotilor;

Page 9: Dreptul Familiei C4+C5

-dr de opunere rezulta din art35,nefiind expres prevazut;opunerea insa chiar dovedita,nu va produce efecte fata de tertul de buna-credinta(pana la proba contrara orice tert e considerat de buna credinta-art 1899 cod civ);astfel pentru a obtine anularea actului jur incheiat astfel intre sot si un tert,este necesara dovedirea atat a lipsei consimtamantului cat si a relei-credinte a tertului;lipsa consimtamantului poate fi data nu doar de o manifestare expresa a sotului in acest sens ci si din fapte ,imprejurari din care sa rezulte aceasta-ex in cursul procesului de divort;separatia in fapt etc.; de asemenea reaua credinta a tertului poate fi dovedita prin imprejurari;-tertul se va putea prevala de prezumtia mandatului tacit reciproc doar daca este de buna credinta;-este posibil ca opunerea unuia din soti sa imbrace forma abuzului de drept,in sensul ca actul incheiat ar fi in interesul si ar profita comunitatii,dar totusi sotul se opune vehement; instantele pot recunoaste valabilitatea actului incheiat de sot,in pofida opozitiei celulalt(dr civile ale pers fizice,jur pot fi exercitate doar conform scopurilor lor economice si sociale)Domeniul de aplicare a prezumtiei

1.Actele de administrare a bunurilor comune

-cele care prin natura lor urmaresc valorificarea bunurilor fara a se ajunge la instrainarea lor ,astfel incat acestea sa fie intretinute in bune stare si sa produca efectele,veniturile,productele pe care sunt susceptibile sa le procure,in opozitie cu maniera in care ar fi definite actele de dispozitie,avand ca finalitate transmisiunea cu titlu definitiv a unor bunuri sau constituirea asupra acestora de drepturi reale in favoarea tertelor persoane;-contr de inchiriere de ex este de dispozitie daca s-a incheiat pe o durata excesiva;(peeste 3 sau 5 ani,in functie de opinii diferite)-instrainarea bunurilor supuse stricaciunii,pieirii-acte de administrare;

2.Actele de folosinta-dr sotilor de a folosi impreuna bunurile comune semnifica pe de o parte recunoasterea uzului-usus-a intrebuintarii in natura,iar pe de alta parte indreptatirea de a le culege si percepe fructele si veniturile;-in timpul casatoriei este inadmisibila impartirea folosintei bunurilor comune,fiindca masura ar echivala cu inlaturarea pe cale conventionala a dispozitiilor legale privind comunitatea de bunuri;-unul din soti poate cere instantei sechestrul judiciar cu privire la un bun care face obiectul litigiului,dezacordului,pentru a face sa inceteze grabnic abuzul

Page 10: Dreptul Familiei C4+C5

savarsit de catre sotul parat;este si o garantie a faptului ca bunul nu va mai fi folosit pana la ridicarea sechestrului;in cazul sotilor despartiti in fapt,daca unul isi asigura folosinta exclusiva a anumitor bunuri,impiedicand folosinta lor de catre celalt sot,instanta va dispune masura extrema a impartirii bunurilor comune in timpul casatoriei;

3.Actele de dispozitie-de dispozitie juridica-instrainarea,grevarea unui bun, renuntarea la un dr patrimonial etc si de dispozitie mareriala-distrugerea,consumarea bunului;-se recunoaste prezumtia art 35 doar pentru actele de dispozitie care au ca obiect bunuri mobile,indiferent de valoarea lor;-actul jur prin care un bun mobil este adus aport la capitalul social al unei societati este act de dispozitie;-actele de dispozitie cu titlu gratuit necesita consimtamanul ambilor soti,desi nu este precizat acest lucru in terminis;dr de comunitate nu poate fi exercitat decat in interesul comunitatii,deci prezumtia se intinde doar asupra actelor juridice cu titlu oneros;consimtamantul se cere doar pentru actele inter vivos,nu si ptr cele mortis causa-au caracter personal-,pentru care nu este permisa posibilitatea incheierii lor prin reprezentant;-prin exceptie,oricare din soti poate face singur acte de dispozitie sub forma darului manual sau acte de binefacere,valoric rezonabile,ptr ca nu vor lasa urme notabile asupra patrimoniului comun; actele dezinteresate-prin care se procura unei terte persoane un folos,fara micsorarea patrimoniului comun (imprumut de folosinta,fara dobanda),si care alaturi de liberalitati,fac parte din categoria actelor jur cu titlu gratuit,se apreciaza ca vor putea fi incheiate in temeiul mandatului de reprezentare;-fapta unui sot de a lua din posesia sau detentia legitima a celuilalt sot ,fara consimtamantul acestuia,unul sau mai multe bunuri comune,cu scopul neindoielnic stabilit al insusirii lor pe nedrept,constituie infr de furt;-fapta unuia din soti de a-si insusi pe nedrept sau de a dispune pe nedrept de unul sau mai multe bunuri comune,aflate in detentia exclusiva a sa,savarsita cu intentie,constituie infr e abuz de incredere;se poate anula actul de dispozitie,cu dovada relei credinte a tertului dobanditor;

Limitele mandatului tacit de reprezentare

1.Limitele legale-in art 35 alin 2 cod fam,partea finala: in cazul actelor de grevare sau instrainare a imobilelor comune,consimtamantul sotului neparticipant la realizarea actului juridic nu se mai presupune;(cum e in cazul actelor de administrarre,folosinta,dispozitie oneroase mobiliare)-ci

Page 11: Dreptul Familiei C4+C5

trebuie exprimat in mod expres,cu valoare ad validitatem pt actul de dispozitie incheiat;-prin vointa lor-conventie,sotii nu pot inlatura conditiile legale privind mandatul prezumat-in abstracto ;dar in concreto,se poate ca unul din soti sa-l mandateze pe celalalt cu privire la incheierea actului jur de instrainare,grevare a bunului;-existenta consimtamantului expres al fiecarui sot intereseaza ca si atitudine favorabila actului de instrainare,deci daca inscrisul constatator al conventiei poarta doar semnatura unuia din soti,nu duce in mod necesar la concluzia lipsei consimtamantului celuilalt sot,astfel cel interesat poate dovedi ca a existat consimtamantul expres al ambilor soti la data incheierii actului juridic respectiv;-daca art de lege se refera expres numai la interzicerea instrainarii si grevarii terenurilor si constructiilor,nu se poate extinde si la actele de dobandire a aacestora-pentru care nu e nevoie de consimtamantul ambilor soti;(decat daca prin act s-ar naste obligatii ce privesc instrainarea,grevarea unor bunuri comune imobile)deci: exceptiile sunt de stricta interpretare;actele in cauza sunt totusi anulabile daca pe langa opunerea sotului necontractant se dovedeste si reaua-credinta a tertului;-actiunea in revendicare-actiunea proprietarului neposesor contra posesorului neproprietar,prin care primul cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si obligarea partii la restituirea posesiei bunului-este un act de dispozitie,deci este necesara participarea ambilor soti in calitate de parti;(avand ca obiect un bun imobil comun)-in cazul partajului,iesirea sotilor din indiviziune cu terte persoane se poate realiza doar cu participarea ambilor soti;-antecontractul de v-c (promisiunea sinalagmatica de vanzare) incheiat doar de unul din soti pentru imobilul bun comun este valabil deoarece pentru ca nu are ca efect modificarea,transferul,stingerea unui drept real existent in patrimoniul sotilor-obl de a da,ci da nastere unei obligatii personale de a face a sotului promitent;nu diminueaza patrimoniul comun aceasta conventie,deci nu e necesar consimtamantul ambilor soti;-cand insa in fata instantei se solicita suplinirea prin hotarare a consimtamantului sotului care nu si l-a dat(consimtamantul conjunct si expres al sotilor fiind esential,decisiv),aceasta nu poate complini lipsa(pe cale judecatoreasca);antecontractul e valabil,dar este inopozabil sotului necontractant;-textul legal art 35 cod fam,are in vedere toate categoriile de imobile,nu doar cele prin natura lor ci si cele prin destinatie-art 468-470 cod civil sau prin obiectul la care se refera(uz,uzufruct,superficie,servitute);

Page 12: Dreptul Familiei C4+C5

2.Limitele conventionale-prezumtia are caracter relativ,deci sotilor le este permis sa stabileasca anumite limitari-in sensul ca prin conventie de ex unele acte juridice posibil de incheiat de un singur sot,sa poate fi savarsite doar cu consimtamantul ambilor soti;asemenea limitari nu pot avea caracter geneal-in abstracto ci doar in concreto;sanctiunea nesocotirii limitelor conventionale poate fi doar nulitatea relativa a actelor incheiat de un singur sot;-ce poate fi invocata doar de celalt sot;actul nu poate fi anulat insa in situatia tertului de buna credinta deoarece el nu a cunoscut limitele conventionale impuse de soti privind mandatul tacit de reprezentare;

Sanctiunea actelor de dispozitie facute cu nesocotirea cerintei consimtamantului expres al ambilor soti-nulitatea ce loveste actul este relativa-cu posibilitatea confirmarii actului de catre sotul care nu si-a manifestat vointa,consimtamantul;nulitatea este astfel relativa si integrala;-actul de instrainare,grevare a bunurilor imobile comune savarsit doar de unul din soti,fara consimtamantul celuilalt,este lovit de nulitate relativa,dr la actiune fiind supus termenului general de prescriptie de 3 ani,socotit de la data la care sotul a luat cunostinta de incheierea actului;daca actul nu este ratificat expres,tacit de sotul necontractant,e lovit de nulitate relativa in intregul sau,nulitate totala;nulitatea relativa a actului intervine indiferent de buna sau reaua credinta a tertului dobanditor;dar daca nu este posibila restituirea in natura a bunului,tertul daca a fost de buna credinta, va restitui echivalentul banesc pastrand fructele culese anterior promovarii actiunii in anulare;tertul de rea credinta in schimb va fi nevoit sa restituie atat contravaloarea bunului cat si fructele;

Drepturile sotilor asupra bunurilor proprii

-contr de v-c este interzis intre soti-art 1307 cod civil;donatiile intre soti sunt revocabile oricand prin simpla manifestare de vointa a sotului donator art 937 cod civil ;-este permisa actiunea in revendicarea bunului propriu;(daca s-a facut partajul,este permisa si actiunea in revendicarea bunului comun)

Natura juridica a comunitatii matrimoniale

Proprietatea comuna in devalmasie-devalmasia evoca situatia juridica in care sotii stapanesc in comun un bun sau o universalitate de bunuri,asupra

Page 13: Dreptul Familiei C4+C5

carora au un drept real,dar ei nu cunosc intinderea dr cuvenite fiecaruia sau bunurile ce le revin in mod efectiv si exclusiv,in materialitatea lor;

Diferente intre propr comuna in devalmasie si propr comuna pe cote parti:-dr de proprietate in devalmasie apartine nefractionat si nefractionabil titularilor codevalmasi;-in cazul dr de propr comuna devalmasa,nici unul dintre codevalmasi nu are determinata o cota parte ideala si abstracta din dr de propr,determinarea acestor cote facandu-se doar la incetarea starii de devalmasie;in cazul propr comune pe cote parti,fiecare cunoaste intinderea dr sau exclusiv,exprimata sub forma unei fractii matematice(2/3,1/4 etc)desi bunul in materialitatea sa ramane si este nefractionat;-intrucat intinderea dr asupra comunitatii de bunuri nu este cunoascuta,nici unul din soti nu poate instraina prin acte intre vii dr sau;in cazul coproprietarilor pe cote parti, acestia pot instraina oricand dr lor-cota lor abstracta si ideala;-oricare din soti poate savarsi acte de administrare si de folosinta asupra bunurilor,si cu unele exceptii si acte de dispozitie,prezumandu-se mandatul tacit al celuilalt sot; coproprietarii nu pot incheia astfel de acte privind bunul in intregul sau,decat avand acordul tuturor celorlalti coproprietari,ca expresie a pr unanimitatii;-propr in devalmasie ia nastere in temeiul legii,pe cand cea pe cote parti,ia nastere prin diverse modalitati(uzucapiune,conventia partilor etc)-devalmasia,fiind strans legata de calitatea de sot, este intuitu personae,deci nu se poate transmite prin acte juridice,spre deosebire de propr pe cote parti;-partajarea bunurilor in cazul propr in devalmasie este o masura exceptionala-date fiind restrictiile impuse de legiuitor in art 36 cod fam,in timp ce nimeni nu poate fi oprit sa iasa oricand din indiviziune;(in primul caz vorbim oricum de un fel de “entitate conjugala”)

Impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei-comunitatea dainuie de principiu pe toata durata mariajului;se permite totusi partajul in timpul casatoriei,exclusiv pe cale judiciara,privind intreaga masa a bunurilor sau doar o parte; art 36 al 2;-presupune prezenta cumulativa a urmatoarelor conditii:existenta unor motive temeinice pentru aceasta cerere,motive dovedite in fata instantei-instanta va aprecia temeinicia motivelor invocate si va dispune partajul sau va respinge cererea- si partajarea bunurilor comune sa fie dispusa prin hotarare judecatoreasca;

Page 14: Dreptul Familiei C4+C5

-orice conventie contrara este sanctionata cu nulitatea art 30 al 2;in caz contrar s-ar ajunge la un pseudo-regim al separatiei bunurilor,ceea ce momentan nu este permis;-partajul poate fi dispus si la initiativa creditorilor personali ai unuia din soti,daca nu s-a reusit acoperirea integrala a creantei pe seama patrimoniului propriu al sotului debitor,art 33 cod fam al 2;

Impartirea bunurilor comune la cererea unuia din soti,formulata pe cale principalaArt36 al 2cod fam-conditiile partajului bunurilor in timpul casatoriei-am identificat deja doua dintre acestea care trebuie intrunite cumulativ;motive temeinice rap la art 36 al 2 nu se confunda cu motive temeinice de divort rap la art 38 al 1 cod fam;-astfel sunt de natura sa justifice imparteala bunurilor in cadrul casatoriei,imprejurari de fapt care nu coincid cu cele necesare pentru desfacerea casatoriei;(poate nu ar fi relevante in desfacerea casatoriei,sau invers relevante la desfacerea casatoriei,a fie irelevante la partaj);ex.sotul poate cere partajul in timpul casatoriei,pentru a se putea folosi de bunurile proprii rezultate astfel,spre a le vinde in scopul acordarii de ajutor unui copil dintr-o casatorie anterioara,aflat in nevoie,in lipsa altor mijloace;sau motivele care constituie temei de divort-violentele fizice-nu constituie temei pentru partaj;-notiunea de motive temeinice-evoca situatii de fapt care au legatura directa cu exercitiul dr sotilor asupra bunurilor aflate in comunitate;,imprejurari de natura sa releve ca interesele patrimoniale ale sotilor sunt prejudiciate;de ex separatia faptica,coroborata cu alte elemente in masura sa invedereze instantele ca sotul reclamant este impiedicat sa-si exercite prerogativele recunoscute de lege asupra bunurilor comune;-ex detinerea.folosirea bunurilor comune de catre un singur sot;instrainarea lor fara consimtamantul celuilalt sot ,alungarea din locuinta comuna,relatia de concubinaj a sotului ramas in locuinta porprietate devalmaa a sotilor;abandonarea fortata a unui sot a locuintei conjugale,datorita violentelor ,relelor tratamente ce i s-au aplicat in scopul de a asigura prin acte arbitrare folosinta exclusiva a bunurilor,vatamand interesele celuilalt sot-izgonit;cand datorita comportamentului unui sot exista pericolul degradarii,risipirii bunurilor comune,distrugerii,sustragerii acestora,cand sumele comune sunt depuse la CEC pe numele unuia din soti,iar celalalt nu le poate accesa pentru satisfacerea unor nevoi comune ale casniciei;folosirea exclusiva a bunurilor,este motiv de partaj,daca se dovedeste riscul detriorarii acestora,distrugerii lor-in cazul unui automobil de exemplu;

Page 15: Dreptul Familiei C4+C5

-partajul bunurilor are caracter judiciar,orice conventie in acest sens fiind nula;este insa valabila conventia de partaj,ulterioara actiunii de divort ce s-a finalizat cu desfacerea casatoriei;(sau daca produce efecte dupa desfacerea casatoriei);-partajul are caracter ireversibil,bunurile devin bunuri proprii-deci nu vor putea de ex face obiectul unui nou partaj;-de aceea reluarea convietuirii sotilor nu inlatura efectele hot de partaj;-bunurile dobandite dupa partaj vor fi comune;ca si cele care nu au fost incluse in partaj;-partajul la divort,nu este conditionat de existenta unor motive temeinice;,ca in cazul partajului intr-in alta etapa conjugala-in timpul casatoriei;-actiunea in impartirea bunurilor comune poate fi introdusa pe toata perioada/durata/in timpul casatoriei-astfel este admisibila si actiunea pornita ulterior punerii in miscare a actiunii privind desfacerea casatoriei;cand ambele parti cer suspendarea judecatii parajului,pana la solutionarea desfacerii casatoriei,instanta purcede la aceasta;-dr la actiune,imprescriptibil extinctiv,este fondat pe calitatea de codevalmas,poate fi exercitat doar de unul din soti,actiunea se poarta in contradictoriu cu celalt sot,decesul partii atrage respingerea cererii;-dpdv material-instanta competenta e judecatoria;dpdv teritorial judec de la domiciliul paratului etc.