c3-ex_ob2_ochii

7/23/2019 C3-EX_OB2_ochii

http://slidepdf.com/reader/full/c3-exob2ochii 1/91

EXAMENUL OBIECTIV

GENERAL(continuare)



CONFORMAŢIASOMATICĂ GENERALĂ

Tipul constituţionalDezvoltarea staturală



TIPUL CONSTITUŢIONAL

Def. tip constituţional - totalitatea caracteristicilorsomatice, psihice şi metabolice ale unui individ

Se deosebesc trei tipuri constituţionale:

Tipul normostenic – cu proporţii armonioase alecorpului; este psihic şi vegetativ echilibrat. Arepredispoziţie pentru boli reumatismale şi musculare

! Predispoziţia trebuie înţeleasă numai ca o noţiune statistică şi nucu raportare la un caz dat !




Tipul astenic (longilin) – caracterizat prin: predominanţa ţesuturilor derivate din ectoderm

dimensiunile verticale predomină asupra celor

transversale, membrele sunt lungi, unghiul epigastric esteascuţit

predomină tonusul vegetativ vagal

psihic este introvertit

Are predispoziţie pentru: boala ulceroasă, tuberculozapulmonară, insuficienţa corticosuprarenală, hipotensiunearterială, anemii, schizofrenie.




Tipul hiperstenic (picnic) este caracterizat prin: predominanţa ţesuturilor rezultate din endoderm

dimensiunile transversale predomină asupra celor

verticale, unghiul epigastric este obtuz predomină tonusul vegetativ simpatic

psihic este extrovertit

Are predispoziţie pentru: ateroscleroză, gută, obezitate,

diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatieischemică, poliglobulie, litiază biliară, litiază renală,boala Cushing, psihoză maniaco-depresivă.




normostenic longilin

picnic



DEZVOLTAREA STATURALĂ

Înălţimea unui individ uman este rezultatul intricăriiacţiunii factorilor ereditari, endocrino-metabolici şi demediu.

Se descriu subdezvoltarea staturală (nanism)

supradezvoltarea staturală (gigantism).

Ambele recunosc un tip:

armonic (echilibru între dimensiunile membrelor sitrunchiului)

dizarmonic (dezechilibru între dimensiunile membrelor şitrunchiului).



DEZVOLTAREA STATURALĂNanismul

Nanismul armonic

este întâlnit în hipofuncţia hipofizei (reducerea sau abolireasecreţiei de hormon somatotrop) survenită la vârstacopilăriei înălţimea este cuprinsă între 120-150 cm

aspectul este armonic

dezvoltarea psihică normală

după pubertate există o subdezvoltare sexuală (infantilism

sexual).




Alte nanisme armonice: în sindromul Turner (monosomia gonosomală X0)

malformaţii de cord

boli renale sindroame de malabsorbţie




Nanismul dizarmonic

nu se păstrează raportul între dimensiunile membrelor şitrunchiului, membrele sunt mai lungi, capul este relativnormal dezvoltat

dezvoltarea psihică normală

dezvoltare sexuală normală




Exemple de nanisme dizarmonice: nanismul din mixedemul congenital

subdezvoltare psihică până la oligofrenie

nanismele acondroplazice tulburări de creştere osoasă prin acondroplazie

dezvoltare psihică şi genitală normală



DEZVOLTAREA STATURALĂGigantismul

Gigantismul armonic

este determinat de hipersecreţia hormonului somatotrop încopilărie

înălţimea este peste 2 m proporţia între dimensiunile membrelor şi trunchiului este

păstrată

dezvoltarea psihică şi sexuală este normală



DEZVOLTAREA STATURALĂGigantismul

Gigantismul dizarmonic

apare când există o hipofuncţie gonadică survenită lapubertate iar rezultatul este eunucoidismul

membrele sunt mai lungi faţă de trunchi psihic normal

sexualizare deficitară



DEZVOLTAREA STATURALĂ

gigantism nanism



MODIFICĂRI STATICE ŞIDINAMICE

Poziţia (atitudinea)Mersul, mişcări involuntare



ATITUDINEA (POZIŢIA)

Atitudinea - poziţia pe care bolnavul o adoptă în modspontan.

Poziţia este condiţionată de:

integritatea anatomică si funcţională a sistemului nervoscentral si periferic

integritatea sistemului osteo-articular

integritatea sistemului muscular

starea aparatului cardiovascular de starea psihică.



ATITUDINEA (POZIŢIA)Poziţia activă

Este caracteristică pacienţilor cu boli uşoare sau stadiiiniţiale ale unor boli grave

Bolnavii

se pot deplasa sau mobiliza în pat se pot alimenta

îşi pot întreţine igiena corporală singuri (spălat, bărbierit,pieptănat)



ATITUDINEA (POZIŢIA)Poziţia pasivă

Este caracteristică bolilor severe neoplazii în stadiu avansat

tuberculoza pulmonară avansată

deshidratări severe hemoragii severe

stări comatoase

bolnavul

“zace” în pat, uneori incapabil să-şi schimbe poziţia în pat nu se poate alimenta

nu-şi poate face igiena corporală singur, este apatic,adinamic, cu tonusul muscular scăzut.



ATITUDINEA (POZIŢIA)Pareze/ paralizii

Limitarea mobilităţii unui segment al corpului datorităscăderii forţei musculare se defineşte ca pareză(paralizia = pierderea forţei de contracţie musculară)

Paraliziile: Monoplegie – un membru

Hemiplegie – jumătate de corp

Paraplegie – membrele inferioare

Tetraplegie – toate membrele




Paraliziile:

Monoplegie – unmembru

Hemiplegie – jumătatede corp

Paraplegie – membreleinferioare

Tetraplegie – toatemembrele




Poziţiile forţate cuprind acele modificări statice realizateprin adoptarea unei poziţii a corpului sau a unui segmental corpului datorită:

nevoii de a diminua intensitatea unui simptom (durere,dispnee, tuse)

contracturilor musculare

modificărilor articulare care determină modificări

axiale ale scheletului



ATITUDINEA (POZIŢIA)Atitudini antalgice

Atitudinile antalgice sunt poziţii forţate prin care sereduce sau dispare durerea.

Decubitul contralateral (de partea sănătoasă)

apare în pleurite (inflamaţii ale pleurei fără colecţielichidiană)

bolnavul evită decubitul pe partea bolnavă deoarece junghiul este accentuat de presiune.

Poziţia rigidă (nemişcată), apare în: crizele de angină pectorală şi infarctul miocardic acut

embolia pulmonară





Decubitul dorsal cu gambele flectate pe coapse şi

coapsele flectate pe abdomen se întâlneşte în durerileabdominale intense: colecistita acută

ulcerul gastric sau duodenal perforat

pancreatita acută peritonita acută.





Poziţia ghemuită apare în:

ulcerul gastric sau duodenal penetrant uneori bolnavul apasă regiunea epigastrică cu pumnii pentru a

realiza ameliorarea durerii



ATITUDINEA (POZIŢIA)Atitudini antidispneice

Atitudinile antidispneice sunt poziţii forţate prin care seameliorează dispneea.

Ortopneea - poziţie şezândă pe un scaun sau la marginea

patului (sau semişezândă în pat cu ½ superioară a corpuluisprijinită de perne), cu mâinile sprijinite de scaun sau pat, întâlnită în: insuficienţa ventriculară stângă

stenoza mitrală

criza de astm bronşic




Atitudinile antidispneice sunt poziţii forţate prin care seameliorează dispneea.

Semnul “pernei” sau “semnul rugăciunii

mahomedane” bolnavul stă în pat aplecat peste perna aşezată pe

genunchi (semnul pernei) sau, când colecţia pericardicăeste abundentă, se sprijină pe coate şi genunchi(semnul rugăciunii mahomedane)

apare în pericardita exsudativă




ortopnee




semnul “pernei” semnul “rugăciunii mahomedane




Alte atitudini antidispneice:

În pleureziile abundente bolnavul adoptă un decubit

homolateral (de aceeaşi parte) pentru a facilita

ventilarea plămânului sănătos. La copii cu cardiopatii congenitale cianogene (tetrada

Fallot) se întâlneşte poziţia ghemuită



ATITUDINEA (POZIŢIA)Atitudini antitusigene

În bronşiectazia unilaterală bolnavul stă în decubithomolateral pt. a evita excitarea zonelor reflexogenede către secreţiile acumulate - poziţie antitusigenă



ATITUDINEA (POZIŢIA)Atitudini forţate prin contractură musculară

Opistotonusul

reprezintă poziţia de decubit dorsal cu capul şi călcâielesprijinite de pat (ca un arc), din cauza contracturiimusculare generalizate mai accentuată la nivelulextensorilor corpului

apare în: tetanos (caracteristic)

meningite, hemoragii cerebrale, tumori cerebrale ale fosei

posterioare intoxicaţii cu stricnină.




Opistotonusul reprezintă poziţia de decubit dorsal cucapul şi călcâiele sprijinite de pat (ca un arc), datorităcontracturiimuscularea generalizate mai accentuată lanivelul extensorilor corpului. Este caracteristic în tetanosdar uneori apare şi în meningite, hemoragii cerebrale,tumori cerebrale ale fosei posterioare şi intoxicaţii custricnină.

În herniile de disc lombare apare contractura muşchilor

paravertebrali cu scolioză limitată




opistotonus




Torticolisul - poziţie forţată a capului caracterizată prin înclinarealaterală şi limitarea mişcărilor capului din cauza unei contracturimusculare latero-cervicale;

congenital

dobândit bolile coloanei vertebrale cervicale - discopatii, traumatisme,

tumori boli de vecinătate care realizează o contractură musculară

reflexă: amigdalite, flegmon amigdalian

boli neurologice (torticolis paralitic sau torticolis spasmodic)meningite, encefalite, tumori cerebrale, accidente vascularecerebrale

boli psihice (torticolis isteric) tuburări de vedere la copii (torticolis compensator)




torticolis




Poziţia în “cocoş de

puşcă”

bolnavul în decubit lateralcu gambele flectate pe

coapse şi coapsele flectatepe bazin, capul înhiperextensie

apare în meningitatuberculoasă (bacilară)




Poziţii forţate din tetanie

tetania (hiperexcitabilitateamusculară datorită hipoCa şihipoMg) provoacă la membrele

superioare extensia degetelorcomune, adducţia şi opoziţiapolicelui şi semiflexia mâinii –“mâna de mamoş”

mâna de “mamoş”



MODIFICĂRI DINAMICE



MERSUL

Mersul adinamic : viteza mersului este mică şi bolnavul oboseşte repede

apare în

boli severe caşectizante miastenie

boala Addison

convalescenţă



MERSUL

Mersul claudicant:

constă în opriri repetate, la distanţă relativ fixă, din cauzadurerilor în musculatura gambei (molet)

apare în arteriopatiile obliterante

Mersul ebrios

este nesigur, cu mişcări necoordonate

apare în intoxicaţii (alcool, barbiturice, etc.)



MERSUL

Mersul ataxic

este un mers cu picioarele îndepărtate (pentru a lărgi bazade susţinere), întoarcerea din mers este dificilă

apare în afecţiunile cerebelului

Mersul stepat

piciorul atinge solul mai întâi cu vârful şi apoi cu talpa

este caracteristic parezelor (paraliziilor) de nerv sciaticpopliteu extern



MERSUL

Mersul parkinsonian

este un mers rigid, cutrunchiul aplecat înainte,paşi mici şi târşâiţi,

balansare redusă abraţelor

este observat boalaParkinson

Mers parkinsonian



MERSUL

Mersul aterosclerotic (senil)

cu paşi mici, târşâiţi

întâlnit în ateroscleroza generalizată

Mersul legănat (de “raţă”) se observă bascularea în plan sagital a bazinului

în luxaţia congenitală de şold, osteomalacie, paraliziilemuşchilor fesieri.

Mersul spastic sau cosit membrul inferior afectat este adus înainte printr-o mişcare

de circumducţie (asemănătoare mişcării unei coase).

apare în hemiparezele spastice



MIŞCĂRI INVOLUNTARETremurături

Tremurăturile sunt mişcări involuntare cu amplitudinevariabilă, lente sau rapide, influenţate de diverşi factori(repaus, efort, excitaţie)

Tremurăturile fine se observă mai ales la extremităţile superioare

se întâlnesc în:

condiţii fiziologice (frig, oboseală musculară saunervoasă, emoţii, frică)

situaţii patologice: tireotoxicoză, nevroze, hipoglicemie,frisoane



MIŞCĂRI INVOLUNTARETremurături

Tremororul cerebelos:

tremurăturile sunt mai exprimate la începutul mişcării şidiminuă în timpul acesteia

observat în afecţiunile cerebelului

Tremorul parkinsonian (din boala Parkinson)

se prezintă sub forma unor mişcări rare ritmice şi egale,care apar în repaus şi diminuă sau dispar în timpulmişcărilor voluntare

interesează mai ales capul şi membrele superioare la degetele mâinilor se obs. o mişcare asemănătoare

numărării banilor - semnul “fişicului”



MIŞCĂRI INVOLUNTAREMişcări coreiforme şi atetozice

Mişcările coreiforme

se caracterizează prin mişcări bruşte, involuntare ample,dezordonate cu localizare variabilă (cap, un membru, lanivelul unui hemicorp

apar în coreea acută Sydenham, coreea Huntington,encefalite

Mişcările atetozice

sunt permanente, lente, sinuoase şi împiedică menţinerea

unei poziţii stabile a gâtului, limbii sau degetelor. Pot apare forme mixte coreo-atetozice



CONTRACŢII INVOLUNTAREConvulsiile

Convulsiile

sunt contracţii involuntare ample, repetate, dezorganizateale întregului corp, care apar în crize; au caracter tonic,clonic, sau tonico-clonic.

sunt caracteristice crizei epileptice



CONTRACŢII MUSCULAREINVOLUNTARE

Convulsiile

alte situaţii

boli febrile (la copii)

trichineloză

tumori cerebrale

abcese cerebrale, encefalite, meningite

traumatisme cranio-cerebrale

encefalopatie hipertensivă, eclampsie (HTA de sarcină)

hipoglicemie intoxicaţii (CO, insectofungicide)

CONTRACŢII MUSCULARE




Convulsii




Trismusul

contractură a muşchilor maseteri care face imposibilădeschiderea gurii

cauze locale: inflamaţii, tumori, traumatisme ale structurilor

anatomice din zonă

generale tetanos, meningite, encefalite, tumori cerebrale,epilepsie




Crampele

sunt contracturi dureroase ale unor grupe izolate demuşchi însoţite de hipertonie

cauze: după eforturi fizice

tetanie (hipoCa şi hipoMg)

polinevrite, encefalomielite

intoxicaţii (alcool, nicotină, Pb)

MIŞCĂRI ŞI CONTRACŢII



MIŞCĂRI ŞI CONTRACŢIIMUSCULARE INVOLUNTARE

Trismus



FIZIONOMIA ŞI FACIESUL



FIZIONOMIA ŞI FACIESUL

Fizionomia reprezintă conformaţia feţei şi este strânslegată de dezvoltarea constituţională a fiecărui individ, înraport cu structura şi fondul său genetic.

Aspectul feţei poate fi modificat prin:

jocul muşchilor mimicii care reflectă trăirile psihice –durere, teamă, bucurie;

modificări anatomice ale structurilor feţei

Faciesul - combinarea acestor elemente cu realizareaunui aspect caracteristic pentru o anumită boală



Faciesul în boli endocrine

Faciesul acromegalic

este consecinţa hipersecreţiei de STH la adult

caracteristici: dezvoltarea excesivă a mandibulei, distanţadintre marginea inferioară a mentonului şi arcada dentarămandibulară e mult mărită, există prognatism (proiecţiaanterioară a mandibulei, care depăşeşte linia frunţii, dinţiisunt rari; nasul e mare, lăţit la rădăcină, proeminent la vârf, îngroşat şi turtit; buzele sunt groase, oasele malare sunt

îndepărtate - pomeţii şi şanţul nazofacial sunt accentuate;arcadele orbitare proemină, pleoapele sunt îngroşate,pavilioanele urechilor se măresc şi sunt îndepărtate decraniu; fruntea se lăţeşte şi e teşită; pielea feţei se îngroaşă




Acromegalie




În hipertiroidism (boala Basedow) se constată protruziaglobilor oculari (exoftalmie), fanta palpebrală este lărgită,scleroticele vizibile, privirea fixă şi strălucitoare

În forma severă a hipotiroidismului (mixedemul), faţaeste rotunjită (“lună plină”), nasul aplatizat, pleopeletumefiate, buzele îngroşate, pielea palidă şi rece;frecvent se observă căderea părului din 1/3 externă asprâncenelor

Faciesul din sindromul Cushing (hipersecreţiecorticosuprarenală) are aspect rotunjit, de ”lună plină” cupielea roşiatică şi hipertrichoză




Boala Cushing



Faciesul în colagenoze

Lupusul eritematos sistemic – erupţie localizată la nivelulfeţei sub forma unui placard roşu cu distribuţie pe nas şipomeţi (“aripi de fluture”, “vespertilio”)

În sclerodermie – faţa “de mască” sau “icoană bizantină”pilea subţiată, lipsită de mobilitate, dispar pliurile deexpresie, absenţa jocului mimicii, buze subţiri, fantabucală redusă, nasul ascuţit

În dermatomiozită se constată edemul pleoapelor

superioare cu pielea liliachie şi erupţie în formă de“ochelari”




Eritem cu aspect de aripi de fluture - LES




Dermatomiozită




Sclerodermie



Faciesul în boli ale ap. respirator

În pneumonia francă lobară faciesul este vultuos(congestionat) cu ochii strălucitori datorită febrei

În tuberculoza pulmonară pulmonară, pe un fond depaloare, pomeţii obrajilor sunt roşii (“faţă de păpuşă”)



Faciesul în boli cardiace

În stenoza mitrală se observă o cianoză a buzelor,pomeţilor şi vârfului bărbiei

În insuficienţa cardiacă congestia feţei are aspect buhăitdatorită cianozei şi edemului

În cordul pulmonar cronic faţa este intens cianotică, cutumefierea pleoapelor, conjunctiva bulbară injectată şivenectazii la nivelul pomeţilor



Faciesul în boli cardiace

Stenoza mitrală Cordul pulmonar cronic



OCHII



OCHII

Ochii subiectului privit pot atrage atenţia prin unelemodificări de volum, de aşezare bilaterală, de distanţă între ei, de strălucire, vivacitate, etc.

Sub raport psihologic (în general): ochii mari traduc o fire calmă, energică, echilibrată

ochii măriţi momentan prin protruzie (“ieşiţi din orbite”)semnifică groază, panică, mânie, fanatism sau accesmaniacal



OCHII

ochii mici semnifică un spirit activ, curios, viu, critic, bunobservator, perseverent

când micimea este produsă prin înfundarea globilor oculari în orbite poate fi vorba de un caracter rău, invidios,

pervers, dar poate fi şi un temperament sensibil, saumarchează un moment de mare atenţie, de reflecţie



OCHII

Hipertelorismul orbitar (distanţă crescută întreunghiurile interne ale pleoapelor) – mixedemcongenital, sindrom Turner, sinrom Down)

Hipotelorism orbitar (distanţă scăzută între unghiurileinterne ale pleoapelor) – nanism hipofizar

Strabismul – deviaţia axelor vizuale cu disfuncţii alevederii binoculare; este determinat de echilibruloculomotor binocular imperfect



OCHII

Hipertelorism Strabism



OCHII

Exoftalmia (proeminenţa globilor oculari) bilaterală: constituţiomnală, miopie, boala Basedow,

leucemii, trichineloză, afecţiuni neurologice etc

unilaterală: cauze vasculare (anevrism arteriovenos

orbitar, hematom orbitar, arterita temoprală Horton),procese inflamatorii (flegmon, celulită, tromboflebităorbitară sau asinuslui cavernos), tumori orbitare

Enoftalmia (înfundarea ochilor în orbite)

bilaterală: deshidratare, hipoproteinemie, caşexie, bolifebrile, boala Addison

unilaterală: sindrom Claude-Bernard-Horner



OCHII

Exoftalmie



OCHII

Sprâncene exuberante, cu păr abundent: pot fi constituţionale

acromegalie, în gargoilism şi alte stări displazice

uneori în lepră (contribuind la faciesul leonin)

cele hiperplazice şi confluente, cu tendinţă la fuziune pelinia mediană, sunt prezente în mongoloism, oligofrenie,la unii schizofreni şi paranoici.

OCHII



OCHII

Pleoapele

Modificări de culoare ale tegumentului

Echimoze

Xantelasmă – depozite lipidice sub formă de pete

gălbui la nivelul unghiului palpebral intern la subiecţiicu hipercolesterolemie

Xantoame – infiltrate colesterolotice sub forma unuipliu galben la marginea pleoapelor (semnificaţiesimilară cu xantelasmei)

Hiperemie palpebrală – culoare roşie aprinsă, înprocese inflamatorii locale (blefarite)



OCHII

Xantelasmă Xantoame şi xantelasmă

OCHII



OCHII

Pleoapele

Edem palpebral frecvent origine alergică, renală, cardiacă, endocrină,

traumatică, inflamatorie

mai rar ciroza hepatică, denutriţie, dermatomiozită

Orjeletul extern – inflamaţia supurativă stafilococică aglandelor Zeiss: edem inflamator circumscris, dupăcare apare o papulă care se transformă în pustulăcare se sparge şi se elimină puroi

Orjeletul extern – inflamaţia supurativă a glandelorMeibomius; se formează un abces care se deschideprin mucoasa conjunctivală



Ochii

Edem palpebral

OCHII



OCHII

Pleoapele

Şalazionul – nodul ferm în grosimea pleoapeideterminat de inflamaţia cronică a glandelorMeibomius

Dacriocistita – inflamaţia sacului lacrimal cu ştergereaşanţului nazo-palpebral

Ectropionul (răsfrângerea în afară a marginii ciliare) –conjunctiva expusă la aer se transformă pavimentos

Entropionul (răsfrângerea înăuntru marginii ciliare) –cilii irită conjunctiva bulbară şi corneea

OCHII



OCHII

Pleoapele

Ptoza palpebrală familială sau congenitală

bilaterală: miastenia gravis, miopatii

unilaterală: sindrom Claude-Bernard-Horner (mioză,enoftalmie şi ptoză palpebrală) – paralizia simpaticuluicervical prin invazia gg. simpatic de pe domul pleural încancerul bronhopulmonar

Lagoftlamia – incapacitatea de a închide complet

ochiul (în paralizia orbicularului care este inervat de oramura a nervului facial)



Ochii

Ptoză palpebrală Lagoftalmie

OCHII



OCHII

Mucoasa conjunctivală

Modificări de culoare icterul sau subicterul scleral

sclerotice brune în boala Addison

sclerotice roşii – policitemia vera

sclerotice albastre – la nou-născut; la adult înosteogeneza imperfectă

OCHII



OCHII

Mucoasa conjunctivală

Arcul cornean senil (gerontoxon) – cerc alb neregulatdispus pe marginea externă a corneei; estedeterminat de hipercolesterolemi şi coexistă frecventcu ateroscleroza (mai ales coronariană); apare la

pacienţii în vârstă, în diabetul zaharat, hipotiroidism Inelul Kayser-Fleischer este un cerc de culoare

galben-brună sau verde-brună de 1-3 mm lăţime,situat la nivelul membranei Descemet care

circumscrie limbul cornean, observabil cu ochiul libersau cu lampa cu fantă. Este determinat de depunereade săruri de cupru în boala Wilson (degenerescenţahepato-lenticulară)



Inel Kayser - Fleischer



Inel Kayser - Fleischer

OCHII



Pupilele

Mioza – scăderea diametrului pupilei sub 2,5 mm, prinparalizia simpaticului cervical sau excitaţia fibrelorparasimpatice din nervul oculomotor comun bilaterală: coma diabetică, coma uremică, intoxicaţii cu

organofosforice, opiacee, nicotină, supradozaj desimpaticolitice, boli neurologice (leziuni cerebrale,pedunculare, bulbare, medulare cervicale), trau,matismecraniene, boala Basedow, boli psihice

unilaterală: sindrom C-B-H, cheratită, traumatism ocular,faza de recuperare a paraliziei nervului oculomotor

OCHII



Pupilele

Midriaza – creşterea diametrului pupilei peste 4,5 mm,prin paralizia fibrelor parasimpatice din nervuloculomotor comun sau prin excitaţia fibrelor simpaticedin lanţul cervical bilaterală: coma diabetică, botulism, intoxicaţie cu

anticolinergice (atropină), intoxicaţii cu ciuperci, monoxidde carbon, epilepsie, tetanos, turbare, difterie

Anizocoria – inegalitatea pupilară prin mioză sau

midriază unilaterală are cauze locale sau neurologice



Sindrom Claude-Bernard-Horner

Anizocorie



OCHII

Nistagmusul succesiune ritmică de mici secuse cu mişcări conjugate

ale globilor oculari care îşi schimbă rapid şi alternativsensul. Poate fi orizontal, vertical, oblic sau rotator.

cauze: sindromul vestibular, leziuni cerebeloase

c3-ex_ob2_ochii

Documents