c1. notiuni introductive despre programarea orientata pe obiecte

10/24/2010

1

LECTOR DR. ADRIAN RUNCEANU

Programare orientată pe

obiecte

Universitatea “Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu

Facultatea de Inginerie

Catedra de Automatică şi Ştiinţe Aplicate

24 octombrie 2010 Curs - Programare orientată pe obiecte C++/Java

2

Curs 1

Noţiuni introductive

despre

programarea orientată pe obiecte

Câteva precizări

24 octombrie 2010 Curs - Programare orientată pe obiecte C++/Java

3

Structura cursului

3 ore curs – titular curs

1 oră laborator – titular aplicaţii practice

Lector Adrian Runceanu

Câteva precizări

24-Oct-10 Curs - Programare orientată pe obiecte C++/Java

4

Forme de examinare:

Examen final – 60%

Evaluare pe parcursul semestrului a activităţii de laborator – 30%

Prezenţă curs şi laborator – 10%

Câteva precizări


5

Bibliografia necesară cursului: [1.] Brian Kernighan, Dennis Ritchie - The C

Programming Language; Editura Prentice Hall 1978, 1985;

[2.] Bjarne Stroustrup - The C++ Language (second edition); Editura Addison Wesley, 1993;

[3.] Daniela Saru, Anca Daniela Ionita – Sisteme de programe orientate pe obiecte, Editura All, Bucuresti, 2000;

[4.] Mihail Buricea, Adina Balan – Programarea orientata pe obiecte in C++, Editura Sitech, Craiova, 2006;


6

[5.] Adrian Runceanu – Metode si tehnici de programare – limbajul C++, Editura Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2003.

[6.] Adrian Runceanu – Programarea orientată pe obiecte: limbajul C++, Editura Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2007.

[7.] Adrian Runceanu – Programarea orientată pe obiecte: limbajul C++ – îndrumar de laborator, Editura Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2008.

10/24/2010

2


7

[8.] Tudor Sorin, Vlad Hutanu - Bazele programarii in Java, Editura L&S Info-Mat, Bucuresti, 2005.

[9.] Doina Logofatu – Algoritmi fundamentali in Java. Aplicatii – Editura Polirom, Iasi, 2007.

[10.] Horia Georgescu – Introducere in universul Java; Editura Tehnica, Bucuresti, 2002.

[11.] Eugen Petac, Tudor Udrescu – Programarea Calculatoarelor. Aplicatii Java; Editura Matrixrom, Bucuresti, 2003.

Câteva precizări


8

Referinţele bibliografice nr. 6 şi 7 se pot împrumuta de la Biblioteca Facultăţii de Inginerie, Str. Geneva nr.3, Etaj I – lângă Decanat.

1. Suport curs - varianta electronică disponibilă pe site–ul Catedrei de Automatică şi Ştiinţe Aplicate:

www.utgjiu.ro/ing 2. Îndrumar de laborator - varianta electronică

disponibilă pe site pentru fiecare lucrare de laborator.

Notă: Actualizarea site-ului se face săptămânal.

Mod de lucru


9

Curs: Se prezintă noţiuni teoretice şi exemple de

aplicare practică a acestora

Nu ezitaţi să puneţi întrebări

Laborator: Se elaborează şi se depanează aplicaţii

relativ simple sau se dezvoltă aplicaţii preexistente

Se aplică ceea ce s-a predat la curs

Conţinutul cursului


10

În cadrul acestui curs se va studia programarea orientată pe obiecte cu ajutorul limbajelor de programare:

C++

Java

Introducere în Programarea Orientată pe Obiecte


11

1. Clase

1.1. Programare procedurală – Programare orientată pe obiecte

1.2. Declararea claselor



12

Limbajul C++, ca şi Pascal, utilizează modelul programării structurate procedurale, care constă

în descompunerea programului în proceduri (funcţii), apelate în ordinea în care se desfăşoară algoritmul.

Datele sunt separate de funcţiile care le

manipulează.

http://www.utgjiu.ro/ing



10/24/2010

3



13

Odată cu creşterea dimensiunii programelor s-a acordat o atenţie sporită organizării datelor – funcţiile, împreună cu datele pe care le manevrează sunt organizate ca un modul.

Programarea modulară este tot programare procedurală, cu proceduri şi date grupate în module şi ascunse altor module.



14

Programarea orientată pe obiecte constă în identificarea unor obiecte, cu operaţii (metode) specifice asociate şi realizarea comunicării între aceste obiecte prin intermediul unor mesaje.

Elementul constructiv – obiectul este o instanţă a unei clase (tip de dată definită de utilizator). Clasele sunt membre ale unei ierarhii şi sunt corelate între ele prin relaţii de moştenire.



15

Un limbaj de programare pune la dispoziţia utilizatorilor un număr de tipuri primitive (sau

predefinite).

Astfel în C++ avem ca tipuri primitive char, int, float, etc.

Un tip de date este precizat printr-o mulţime finită de valori T (constantele tipului) şi o mulţime de operatori (aplicaţii T T sau T T T).



16

Într-un limbaj de programare un tip de date reprezintă un model matematic.

Astfel tipul int , caracterizat prin mulţimea finită de întregi (-32768, 32767) şi operatorii binari +, -, *, / şi % ilustrează conceptul de număr întreg.

Modelele matematice care nu au reprezentare directă prin tipuri predefinite se pot reprezenta prin tipuri definite de utilizator (numite şi tipuri de date abstracte - TDA).

Introducere în Programarea Orientată pe Obiecte


17

1. Clase





18

O clasă reprezintă un tip definit de utilizator.

Declararea unei clase se face într-o manieră asemănătoare declarării structurilor şi conţine atât date cât şi funcţii (metode) şi putem declara variabile de acest tip nou.

Un obiect este un exemplar sau o instanţă a unei clase (în vechea terminologie obiectul este echivalent unei variabile, iar clasa este echivalentul unui tip definit de utilizator).

10/24/2010

4



19

Termenul de OOP provine din limba engleză şi are următoarea semnificaţie:

Object Oriented Programming – Programare orientată pe obiecte.



20

Acest domeniu al programării orientate pe obiect are la bază unificarea a două concepte şi anume datele aplicaţiei şi codul necesar prelucrării lor.

Pentru a ajunge la acest scop se oferă utilizatorului câteva facilităţi care permit definirea unor tipuri de date proprii şi a unor operatori care să utilizeze aceste tipuri de date.

Astfel se vor obţine tipuri de date care se comportă la fel ca şi tipurile de date şi operatorii standard (tipurile de date: întregi, reale, caracter şi respectiv, operatorii: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ş.a.m.d.).



21

De exemplu, un programator poate creea tipurile de date:

matrice

şi complex,

pentru a putea scrie programe în care să poată prelucra numere complexe şi să poată efectua operaţii cu matrici.



22

Astfel pot apărea următoarele declarări şi respectiv operaţii:

Tipurile de date “complex” şi “matrice” se numesc CLASE; variabilele a, b, c, p, q, r se numesc OBIECTE (sau instanţieri ale claselor “complex” şi “matrice”), iar operatorii “+” şi “*” se numesc

METODE ale aceloraşi clase.

complex a, b, c; matrice p, q, r; . . . c = a + b; p = q * r;



23

Din punct de vedere istoric, primele limbaje care au folosit noţiunea de CLASA, au fost:

- SIMULA (1965),

- SIMULA-2 (1967)

- şi SMALLTALK (1970).

Ele nu s-au putut impune pe piaţa limbajelor de programare deoarece erau limbaje de sine stătătoare şi mulţi dintre programatori nu erau dornici să înveţe un nou limbaj, în defavoarea limbajelor din acel moment.



24

Astfel de abia în anul 1980, când deja limbajul C era acceptat, un colectiv de programatori condus de Bjarne Stroustrup aduce conceptul de CLASA într-un dialect al limbajului C, numit C with Classes, iar in 1983 ia naştere un nou limbaj

numit C++.

10/24/2010

5



25

Aplicaţii construite cu ajutorul limbajului C++:

grafică interactivă

proiectarea interfeţelor utilizator

exploatarea reţelelor de calculatoare

tehnicile de proiectare a compilatoarelor

Limbajul C++ are un impact foarte mare şi se impune pe piaţa limbajelor de programare obiectuale.



26

Tipuri de metode

Metodele pot avea acces la starea obiectului şi de aceea se pot comportă diferit, în funcţie de acţiunea acestora asupra stării obiectului.



27

Astfel avem:

Constructori – metode care creează noi instanţieri ale clasei (adică noi obiecte). Spunem că s-a născut un nou obiect atunci când este folosit constructorul unei clase. Este posibil să creem obiecte în mai multe moduri, deoarece unei clase îi pot corespunde mai mulţi constructori.

Destructori – metode care elimină obiecte din memorie.

Selectori – metode care nu modifică starea obiectului, asemănătoare cu accesul read-only. Selectori pot invoca obiecte din mai multe clase.

Modificatori – metode care modifică starea obiectului, efectuând operaţii de scriere la nivelul datelor obiectului.



28

Clase

Clasele sunt de fapt implementarea unor tipuri abstracte de date (Abstract Data Type - ADT).

O caracteristică importantă a unui limbaj de programare este aceea de a oferi programatorului posibilitatea de a-şi construi tipuri de date ca cele standard, acestea numindu-se tipuri definite de utilizator (user defined).



29

În limbajul C se poate folosi cuvântul cheie typedef prin intermediul căruia se poate defini

orice tip de date utilizator.

Se mai poate folosi împreună cu tipul structură (struct) obţinându-se astfel noi tipuri de date.

Cu toate acestea, operaţiile care se pot utiliza asupra acestor noi tipuri de date rămâne tot cel standard, acestea acţionând numai asupra tipurilor standard.



30

Acest aspect se poate rezolva, în POO, prin supraîncărcarea operatorilor (overloading operators).

Introducerea tipurilor abstracte de date oferă o anumită stuctură şi unitate prin punerea laolaltă a celor două elemente, şi anume, datele şi operaţiile.

10/24/2010

6



31

O clasă reuneşte datele şi operaţiile în cadrul aceluiaşi tip de dată.

În plus, există posibilitatea protejării elementelor componente, atât date cât şi funcţii membre, protejarea nu împotriva necunoaşterii lor de către utilizator ci mai ales împotriva distrugerii lor accidentale.

Acestă proprietate se numeşte încapsulare.

Concluzie:

clasă = date + operaţii



32

C++ se distinge de limbajele POO pure prin faptul că permite controlul accesului atât la datele membre (încapsulare selectivă a datelor), cât şi la funcţiile membre ale unei clase.

În acest scop, se pot utiliza specificatorii de control: public

private

protected



33

Pentru domeniul în care este valabilă declaraţia obiectului, efectul specificatorilor asupra accesului la un membru este:

public – membrul poate fi accesat de orice funcţie din domeniul declaraţiei clasei

private – membrul este accesibil numai funcţiilor membre şi „prietene‟ ale clasei (funcţiile prietene ale unei clase vor fi prezentate ulterior)

protected – similar cu private, dar accesul se extinde pentru functiile membre şi prietene ale claselor derivate din clasa respectivă (clasele derivate vor fi tratate ulterior)



34

O clasă poate fi declarată, asemănător cu tipul struct sau union, folosind cuvântul cheie class,

astfel:

class <nume_clasa> <:lista_clase> { <lista_membri> }<lista_variabile>;



35

Unde:

nume_clasă este numele tipului clasa ales de către utilizator şi care trebuie să fie unic

lista_clase este lista claselor din care este derivată clasa respectivă (dacă este cazul)

lista_membri reprezintă secvenţa de declaraţii ale membrilor clasei. Lista conţine declaraţii de date membre şi declaraţii de funcţii membre. Datele membre pot fi de orice tip, mai puţin tipul clasa derivat (se admit însă pointeri la tipul clasa derivat).

lista_variabile este lista numelor de variabile alese pentru clasa respectivă



36

Deşi nume_clasa şi lista_variabile apar ca opţionale, ca şi în cazul tipurilor din limbajul C, struct şi union, cel puţin una din specificaţii trebuie să existe.

De regulă nume_clasa nu se omite, pentru a putea declara ulterior obiecte de acest tip.

La declararea obiectelor este suficient să se specifice numele clasei fără cuvântul cheie class.

10/24/2010

7



37

Exemplu:

// definirea clasei matrice

class matrice

{

<lista_membrii>

};

//declararea variabilelor de tip matrice

matrice a,b,c;



38

Observaţie: Membrii unei clase au implicit atributul de

acces private. Metodele asociate datelor trebuie să fie însă

accesibile utilizatorului clasei, astfel încât trebuie să fie declarate public.

Se admite că în definiţia clasei să apară doar prototipurile funcţiilor membre.

Definiţiile efective ale funcţiilor se pot face ulterior, în orice alt loc în cadrul programului.



39

Observaţie :

Definiţia unei clase constă din două părţi: declaraţia şi implementarea sa.

Declaraţia este o înşiruire a elementelor componente ale unei clase (date şi funcţii)

Implementarea constă în acea secţiune în care se implementează funcţiile declarate ca aparţinând clasei. Fiind membre ale unui tip de date, accesul la aceste elemente se realizează prin intermediul operatorului de apartenenţă ‘.’.



40

În cadrul definiţiei, cuvântul cheie public indică gradul de libertate la acces la elementele componente ale clasei.

Prin public, toate elementele sunt disponibile în exteriorul clasei, o astfel de clasă fiind asemănătoare cu tipul de date struct, însă asemănările se opresc aici.



41

În schimb utilizând cuvintele cheie private sau protected, elementele cărora li s-a ataşat aceste cuvinte cheie pot fi accesate numai prin intermediul funcţiilor membre sau ‘prietene’.


42

Întrebări?

c1. notiuni introductive despre programarea orientata pe obiecte

Documents