C O M P O Z I Ţ I E U R B A N Ă

sat în Tanzania, Africa (foto 1984) Labbezanga, Mali, Africa (foto 1972) Fes, Maroc, Africa (foto 1982)

compoziție:

t e r m e n u l d e c o m p o z i ţ i e d e s e m n e a z ă o c r e a ţ i e u n i t a r ă f o r m a t ă

. prin asocierea unor elemente compoziţionale,

. aplicând un set de reguli sau principii compoziţionale și

. urmărind un anumit efect

în funcţie de elementele folosite şi de principi i le aplicate pot rezulta diverse

modele compoziţionale

4 f igur i d ispuse în tâmplător 4 figuri dispuse pentru a crea un spațiu triunghiular, bine definit astfel din punct de vedere formal

compoziție:

demers pr in care ar t is tu l îș i organizează materialul pornind de la zero, conform unor legi generate de el în cadrul lucrării însăși

demers de organizare formală a componentelor unei amenajări urbane, organizare formală care vine în completarea rezolvărilor funcționale, adesea predominante

Georges Seurat: Un dimanche après-midi à l'Île de la Grande Jatte (O după-amiază de duminică pe Insula Grande Jatte) (1884)

Kiruna 4-Ever: plan de reorientare a dezvoltării orașului Kiruna (Suedia) înspre est, evitând supraîncărcarea zonei centrale, veche de 100 de ani, formată în jurul celei mai mari mine de fier din lume (White Arkitekter și Ghilardi + Hellsten, 2013)

compoziție urbană:

a s o c i a t ă c o n c e p t u l u i r e n a s c e n t i s t d e

« a r t ă u r b a n ă » , c a r a c t e r i z a t p r i n :

. caracter teoretic și unificator

. finalitate estetică

Piazza del Campidoglio, Roma (Michelangelo c. 1544)

sec XIX

compoziţie urbană:

. alcătuire tridimensională a unui oraş întreg sau a unei părţi din oraş,

. concepută şi proiectată suf ic ient de precis pentru a permite construirea,

. şi care ar corespunde implantării pe un sit, ţinând cont de particularităţile sale.

noț iunea de compoziț ie urbană apare în contextul r e v o l u ț i e i i n d u s t r i a l e , p r e z e n t â n d u - s e c a o r e a c ț i e l a e f e c t e l e a c e s t e i a

Camillo Sitte:

. importanța reprezentării tridimensionale a proiectului urban, ținând cont de un teren anume

. orașul devine o operă de artă totală prin asocierea, într-o compoziție unitară și continuă , a arhitecturii și naturii, a plinului și vidului

Place de l'Étoile, Paris (amenajare de sec. XIX)

compoziție urbană:

g r i j a e s t e t i c ă p e n t r u o r g a n i z a r e a p e i s a j u l u i u r b a n , p e n t r u crearea unei formule de ordonare

ordinea: indispensabi lă oricărui sistem organizat, atât pentru funcționarea sa

cât și pentru transmiterea mesajului său

ordinea este posibilă la orice nivel de complexitate

Sagrera, Barcelona (2006-12)

ordine:

nu doar s imp la regu la r i ta te geo metr ică ,

ci o stare în care fiecare parte a unui întreg

este dispusă corect atât pentru scopul său

cât și față de alte părți ale aceluiași întreg,

a ș a î n c â t î m p r e u n ă s ă p o a t ă c o e x i s t a

– c o n c e p t u a l ș i p e r c e p t u a l – în cadru l unu i

ansamblu unificat și echilibrat

o trecere atent compusă de la regularitate

la întâmplător - desen după Gravel Stones

de Georg Ness

f o r m ă ș i s p a ț i u principii compoziționale

f r a g m e n t d i n h a r t a R o m e i (Giambattista Nolli 1748): în funcție de ceea ce percepem a fi elemente pozitive, relația figură-suport dintre formă și spațiu poate fi inversată. În unele părți a l e h ă r ț i i , c l ă d i r i l e p a r s ă f i e e lemente pozi t ive care def inesc spațiul stradal. În alte părți ale hărții, piețele, curțile și spațiile interioare ale clădirilor publice importante apar ca extinderi ale spațiului stradal și ca e lemente poz i t ive pro iec ta te p e f u n d a l u l m a s e i c o n s t r u i t e înconjurătoare

f o r m ă ș i s p a ț i u

u n i t a t e a c o n t r a r i i l o r

f o r m a d e f i n e ș t e s p a ț i u l

elemente orizontale care definesc spațiul

elemente verticale care definesc spațiul

p r i n c i p i i c o m p o z i ț i o n a l e

a x u l

s i m e t r i a

i e r a r h i a

d a t u m - u l

r e p e t i ț i a

r i t m u l

t r a n s f o r m a r e a

Almazán (Spania): orașul vechi, cu urme ale arhitecturii ș i fo r t i f i ca ț i i l o r roman ice . Sus : fo rma mase i so l i de este reprezentată drept figură. Jos: forma vidului spațial este reprezentată drept figură

m o d e l e o r g a n i c e

perspec t ivă aer iană a orașu lu i Nowdushan (Iran), condiţionat, de la originea sa, de sistemul rural al canalelor pentru irigaţii

m o d e l e o r g a n i c e

oraş neproiectat / oraş proiectat

coexis tenţa ş i t ranscr ierea a m e n a j ă r i l o r n e p r o i e c t a t e / p r o i e c t a t e î n c a d r u l o r a ș u l u i

formarea modelului "organic"

a l t e r n a t i v a d e a p r o i e c t a r e c t i l i n i u s a u c u r b i l i n i u

Vézelay (Franţa): traseul stradal sinuos d e s c r i e c a l e a p r o c e s i o n a l ă c ă t r e mănăstirea benedictină, elementul generator al creşterii oraşului

g r i l a

extremitatea sudică a Manhattan-ului (fotografiată în 1963). Aşezarea iniţială o landeză în vâr fu l insu le i s -a dezvoltat în jurul unei reţele simple de alei şi canale. La sfârşitul sec. XVIII oraşul s-a extins către nord într-un amestec de grile aşezate liber pe măsură ce terenurile mlăştinoase erau transformate în proprietăţi imobiliare profitabile. În 1811, Planul C o m i s i e i G u v e r n a m e n t a l e a standardizat cadrul oraşului gravând o grilă stradală monolitică peste ceea ce a mai rămas din insulă

g r i l a

c a r a c t e r u l g r i l e i

grila în istoria amenajării urbane

aspecte a le amenajăr i i gr i le i

d i s p u n e r e a g r i l e i

s i s t e m e c o o r d o n a t e î n t r e u r b a n ș i r u r a l

străzi și piețe în cadrul grilei

detaliu dintr-o perspectivă aeriană a oraşului Chicago ( I l l ino is ) (Curr ier & Ives 1892)

o r a ş u l d i a g r a m ă

Oraşul Interzis din Beijing, centrul dreptunghiurilor concentrice care organizau capitala dinastiei Ming, reconstruită începând cu 1421. Ansamblul palatului, de care ne apropiem traversând porţile succesive (în partea

de jos), este izolat de restul oraşului printr-un canal

o r a ş u l d i a g r a m ă

caracterul orașului diagramă

a m b i a n ț e s p e c i a l i z a t e

ra ț iunea po l i t ică a d i a g r a m e i

rațiunea funcțională a diagramei

rațiunea de reformare socială a d i a g r a m e i

m o s h a v N a h a l a l ( I s r a e l ) (Richard Kauffmann 1921)

s t i l u l m o n u m e n t a l

perspectivă aeriană a orașului Washington, deasupra Parcului Lincoln şi pr ivind spre Capitol, Mall, Monumentul Washington şi Memorialul Lincoln

s t i l u l m o n u m e n t a l

c a r a c t e r u l

sti lului monumental

p r e z e n ț a

sti lului monumental

î n i s t o r i a

a m e n a j ă r i i u r b a n e

p r o i e c t a r e a î n

s t i l m o n u m e n t a l

e l e m e n t e c u

c a r a c t e r b a r o c

tr ivium (creat în ani i 1530) î n c h e i a t c u c e l e d o u ă b i s e r i c i g e m e n e b a r o c e (S. Maria di Montesanto şi S. Maria dei Miracoli, construite în an i i 1660 -70) marcând intrarea în Piazza del Popolo (Roma, Italia)

s i l u e t a u r b a n ă

siluetă privatizată: în New York, clădirile RCA Victor (Cross & Cross, 1930-31), Chrysler (William Van Alen, 1928-30) şi Waldorf Astoria (Schultze & Weaver, 1930-1931)

s i l u e t a u r b a n ă

noţiunea de siluetă urbană

c a r a c t e r i s t i c i l e s i l u e t e i u r b a n e

proiectarea siluetei urbane

silueta urbană modernă

detaliu din silueta oraşului New York (privită din New Jersey, c. 2010)

l i m i t a o r a ş u l u i

perspectivă aer iană a oraşului A m e r s f o o r t ( O l a n d a ) î n c a r e se recunosc numeroase aspecte a l e l i m i t e i o r a ş u l u i . C e n t r u l este marcat de urma primului zid, demolat în sec . XV şi în locuit de "casele-zid". Poarta medievală, la capătul din prim plan al străzii principale, a rămas în picioare. În afara centrului, primele suburbii s-au dezvoltat linear de-a lungul drumuri lor importante. Spaţ i i le in te rmed iare au fos t ocupa te de locuinţe, şcol i ş i industr ie, iar suburb i i le au cont inuat să se dezvolte dincolo de calea ferată (dreapta sus). O stradă de centură u r m ă r e ş t e l i n i a p l a n t a t ă c o r e s p u n z â n d z i d u l u i c e l e i de-a doua incinte fortificate

l imita oraşului

c a r a c t e r u l l i m i t e i o r a ş u l u i

l i m i t a z i d i t ă

a p a c a l i m i t ă

p e r i f e r i a

o r a ş u l d e s c h i s

marginea imprec isă a s u b u r b i e i

vedere aer iană a oraşu lu i K ö l n ( 1 8 6 6 ) l a ş a s e a n i d u p ă c e J ose p h S t ü b b e n î n c e p u s e p l a n i f i c a r e a m ă r e ț u l u i R i n g s t r a s s e , "o înlănţuire de camere festive", înconjurând densul oraş vechi (acuarelă, Jakob Scheiner)

d i v i z i u n i u r b a n e

Centrul Civic din San Francisco, construit pentru a afirma refacerea oraşului după cutremurul din 1906, şi care este tipic programului de "cen t ru c iv ic amer ican" p r in îmbinarea clădirilor administrative şi culturale: primărie, bibliotecă, clădiri ale administraţiei statale şi federa le , sa lă c iv ică, operă. S e a r g u m e n t a c ă u n a s t f e l de ansamblu ar forma "un punct de coagulare a vieţii oraşului" iar caracterul nobil al edificiilor a r i n s p i r a c e l e m a i b u n e impulsuri civice

d i v i z i u n i u r b a n e

c a r a c t e r u l d i v i z i u n i l o r u r b a n e

g u v e r n a r e a

r e l i g i a

c o m e r ț u l

s e g r e g a r e a

vedere aeriană a Ierusalimului, o suprapunere de straturi cu caracter sacru: iudaic (Templul se afla p e p l a t f o r m a d i n p r i m - p l a n ) , p ă g â n (în vremea romanilor care au distrus Templul), creştin (din sec. IV, Biserica Sfântului Mormânt - stânga sus - stă pe amplasamentul presupus al mormântului lui Hristos), musulman (din sec. VII, cuceritori arabi, pentru care Templul lui Solomon era un loc sfânt, au instalat Domul octogonal al Stâncii şi moscheea enoriei Al Aqsa pe Muntele Templului, alături de care şi-au construit palatul – ruinele sunt vizibile în extrema stângă), din nou iudaic (de la cel de-al Doilea Război Mondial, prin reinstalarea aici a refugiaţilor)

spaţ iul publ ic : pia ța

perspectivă aeriană a oraşului Lucca (Toscana), un exemplu reprezentativ pentru persistenţa spaţiului public. Piazza del Anfiteatro (centru) a fost construită pe urmele unui amfiteatru roman, casele stând acolo unde erau, odinioară, gradenele, iar arena fiind folosită ca piaţă de târg. Spaţiul triunghiular din prim plan se deschide în faţa bisericii romanice. Iar linia de copaci d in planul îndepărtat urmăreşte sistemul extins de fortificaţii construit în sec. XVI-XVII

spaţiul public: piața

caracterul spațiilor publice

distribuția spațiilor publice

a s p e c t e d i m e n s i o n a l e

t i p o l o g i i

p e r s i s t e n ţ a s p a ţ i u l u i p u b l i c : Piazza del Comune din Assisi (Italia) se află pe amplasamentul fostului forum roman - porticul din dreapta a p a r ţ i n e T e m p l u l u i M i n e r v e i (sfârşitul sec. I îC) - treptele de acces la el există încă, mult sub nivelul actual al străzii - alături se află Torre Comunale (început în 1212), la al cărui parter sun t adăpos t i t e un i t ă ț i l e l oca le pentru măsurători

s p a ț i u l p u b l i c : s t r a d a

oraşul Shushtar (Iran), prezentând modelul tradiţional islamic de străzi rezidenţiale înfundate, cu traversări sinuoase rare, mărginite de pereţii caselor orientate în jurul curţilor lor interioare. Juxtapuse acestei reţele mărunte sunt străzile largi şi drepte şi giraţiile în trafic, tipice activităţilor de tip haussmannian din anii 1930

s p a ț i u l p u b l i c : s t r a d a

c a r a c t e r u l s t r ă z i i

p r o i e c t a r e a s t r ă z i l o r

s t r a d ă î n H a a r l e m ( O l a n d a ) ( G e r r i t B e r c k h e y d e , 1 6 8 0 ) c u l o c u i n ţ e u n i f a m i l i a l e a c ă r o r i n d i v i d u a l i t a t e este accentuată de o diversitate d e f r o n t o a n e î n t r e p t e - f i rme suspendate semnalează p r ă v ă l i i l e p a r t e r u l u i - î n p l a n u l î n d e p ă r t a t , t a r a b e sun t g rupate în ju ru l b ise r i c i i (Groote Kerk) - drumul este pavat cu piatră în două culori, iar trotuarele s u n t d i n c ă r ă m i d ă , f o l o s i t ă pentru paviment, în Olanda, încă din sec. XIII

e v o l u ţ i a u r b a n ă

etape de densificare urbană, după model parizian. La început, casele stau pe capetele de lot, cu grădini în spate. Apoi, treptat, grădinile sunt ocupate c u c o n s t r u c ţ i i . Î n continuare, se petrece o creştere în înălţ ime: clădirile de la capetele lotului sunt înălţate, iar spaţiile deschise sunt r e d u s e l a c u r ţ i întunecate

e v o l u ţ i a u r b a n ă

d e c ă d e r e a ș i d e z v o l t a r e a o r a ș e l o r

d e z a s t r e ș i c o n s e c i n ț e l e l o r

d i s t r u g e r i p r o v o c a t e d e r ă z b o i

h a u s s m a n n i z a r e

m o d i f i c ă r i p r o g r e s i v e

viața formei urbane: schimbare vs. conservare

lărgirea unei străzi prin demolarea parțială a uneia dintre laturi. Acesta este principiul folosit adesea pentru Corso Vittorio Emanuele (Roma); o curte poate ajunge astfel să facă parte dintr-o nouă fațadă

bibliografie r e comanda t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

b i b l i o g r a f i e r e c o m a n d a t ă

100 urban trends:

h t t p : / / w w w . b m w g u g g e n h e i m l a b . o r g / 1 0 0 u r b a n t r e n d s / # ! / n e w - y o r k - c i t y / igloo. Habitat și arhitectură nr. 141 (septembrie 2013)

alegeți un termen care considerați că are impact direct asupra formei orașului + găsiți o imagine (sau o secvență

de imagini) relevantă care să ilustreze acest impact, imagine pe care să o puteți comenta și pe baza căreia să puteți explica

termenul în sine