Revista de actualitate si consultanta

Anul VII � Nr. 59 www.b-a.roPublicatie membra a BRAT 20 de

ani de RFIPowered by

pag 8

Dan Matei Agathon:

Tichetele de masa –solu]ia americana. Dece nu [i romaneasca?

Yvan Allaire:

„Dupa experimentulcomunist, Romania a preluat experimentul la fel de distructiv al neo-liberalismului“

Excelenta Sa, Anders Bengtcen, Ambasadorul Suediei in Romania:

„O justi]ie corecta, eliminareacorup]iei [i imbunata]irea infrastructurii sunt importante indezvoltarea economica!“

Mircea Toma, presedintele ActiveWatch:

„Ziaristul esteresponsabil fa]a de consumatorulinforma]iei sale“

Pamfletul la romani

5

Olimpian Ungherea:

M aria dinFerentari

7Mircea Cosea:

C asusbelli

Lupu & Partners: peste noua ani de experien]a in managementul deproiecte cu fonduri nerambursabile

2

Florin Munteanu:

Jocul de-a

via]a4

6

63

2

12

Hanul lui Manuc s-a transformat in… Palatul de Justi]ie?! 6

2

MAPAMONDYvan Allaire:

„Dupa experimentul comunist, Romania a preluat

experimentul la fel de distructiv al neo-liberalismului“In conferinta „Statul vs. Piete“, sustinuta la Aca-

demia Romana, pe 23 mai 2011, profesorul YvanAllaire a facut o analiza critica a modelului neo-libe-ral, propunand solutii alternative, inclusiv sfaturi pen-tru Romania.

La ce duce modelul neo-liberalYvan Allaire a evidentiat ca actorii dramei finan-

ciare din 2007-2008 au in comun faptul ca sunt cor-poratii reprezentative pentru capitalismul de tipanglo-american... aparute gradual in ultimii 30 de anisi care s-au raspandit in toate sectoarele economiei,guvernate in mod pretentios de directori „indepen-denti“, administrate de o clasa de executivi mobili mo-tivati de castiguri nete sa „creeze valoare rapida pentruactionari“, inconjurate de fonduri speculative si dis-puse sa joace jocuri lucrative cu actiunile si creantelecompaniei. Profesorul Allaire a criticat cele 6 credintede capatai ale neo-liberalismului: suprematia pietelorlibere, beneficiul permanent al comertului liber intrestate, granitele nationale sunt piedici artificiale in caleaeficienta pietelor, dereglementarea, privatizarea, „so-cietatea“ si „binele comun“ sunt notiuni goale de sens.

Aplicarea acestor idei neo-liberale a condus la:- Fiascouri financiare care au devenit o povara

economica in toate societatile;- Inegalitati in ceea ce priveste veniturile si ave-

rile au atins niveluri istorice;- Impunerea logicii fatale a pietelor financiare in

toate sectoarele societatii, de la firme la servicii so-ciale;

- Cresterea puterii politice si a influentei specu-

latorilor si operatorilor financiari;- Investitii slabe in programe sociale si infrastruc-

tura;- O societate in care „invingatorul ia totul“, iar

majoritatea populatiei se zbate intr-o saracie relativa;- Cetatenii devin „rentieri“ in propria lor tara

devenita o filiala a proprietarilor straini;- Mobilitatea capitalului strain face ca guvernele

sa depinda de influenta straina;- Demoralizarea cetatenilor si pierderea increde-

rii in institutii si guverne, ruinarea capitalului social.

7 solutii pentru o societate echitabila si prospera

Dupa critica modelului neo-liberal, profesorulYvan Allaire a propus un model de societate echitabila si prospera care se bazeaza pe urmatoareleprincipii:

1. Pietele sunt bune atunci cand sunt reglemen-tate corespunzator si/sau constranse prin valorisociale;

2. Pietele financiare nu ar trebui tratate in acelasifel ca pietele pentru produse si servicii;

3. Pietele financiare nu trebuie sa dicteze guver-nelor si companiilor;

4. Institutiile de educatie, sanatate, securitate,penitenciare etc. trebuie protejate de logica pietelorfinanciare;

5. Cetatenii trebuie sa aiba sentimental propri-etatii in tarile lor si al unui tratament egal pentru toti,iar resursele naturale sunt proprietatea cetatenilor sitrebuie sa fie folosite doar pentru beneficiul lor;

6. Societatea functioneaza cel mai bine cand ininteriorul ei coexista o varietate de forme de propri-etate, de la cooperative pana la firme de stat, de lamici intreprinderi familiale pana la companiinationale mari protejate de investitorii straini;

7. Guvernele nationale dispun de mijloacelenecesare pentru a modela economia si societatea sitrebuie sa isi foloseasca aceasta putere.

Sfaturi pentru RomaniaIn opinia profesorului canadian, dupa trecerea

prin tragicul experiment socialisto-comunist, Roma-nia a preluat un experiment la fel de distructiv, desimai subtil, cel al neo-liberalismul caracterizat de oeconomie de piata libera, a se citi dezechilibrata, careridica in slavi „globalizarea“ si „eficienta pietelor finan-ciare“.

Yvan Allaire a spus ca este extrem de necesar caRomania sa aiba politici publice bine gandite si clar tin-

tite si un guvern competent, care sa le implementeze sia facut cateva sugestii de prioritati pentru tara noastra:

1. Agricultura organica sustenabila si sustinereafermelor, in special a celor mici si medii, precum si in-curajarea dezvoltarii cooperativelor si a marketingu-lui;

2. Oprirea privatizarii intreprinderilor de stat,imbunatatirea si modernizarea managementuluiacestora;

3. Lansarea unui plan de dezvoltare dinamic alresurselor naturale (condus de stat impreuna cu intre-prinderi hibride public-private)

4. Transformarea modelului actual de pensii infonduri de pensii finantate public;

5. Trecerea la un sistem de impozitare progre-siva, scaderea TVA si cresterea eficientei colectariitaxelor; cresterea taxelor pe profiturile mari din afa-ceri;

6. Investitii in educatie si sanatate; recalibrareasistemului de oportunitati pentru a pastra in tara nouageneratie de specialisti in medicina, inginerie, afacerisi administratie publica;

7. Investitii in infrastructura de turism si pro-movarea internationala a patrimoniului natural ro-manesc;

8. Adoptarea unei pozitii mai ferme cu privire ladiscutiile cu FMI si Comisia Europeana cu privire lareducerea cheltuielilor bugerate si amanarea intrarii inUniunea Monetara Europeana.

Roxana Mazilu(Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare -

www.ipid.ro)

Excelenta, care este opinia dvs.despre economia Romaniei?Cred ca Romania are un mare poten-

tial si sunt cateva domenii care se pot dez-volta foarte mult. Ma refer aici la agricul-tura, unde poate exista o substantialacrestere a productiei. Chiar daca, in acestmoment, constat ca Romania importaproduse agricole, eu consider ca avetipotential pentru a exporta! De asemenea,cred ca Romania este competitiva pe planeuropean in domeniul auto. Acestea suntdoar cateva elemente ce pot ajuta extremde mult economia romaneasca. Vorbindintr-un cadru mai larg, Romania benefici-aza de o serie de inalte competente teh-nice si academice, care pot contribui larealizarea unor produse cerute pe pieteledin alte parti ale lumii.

Care sunt alte domenii de interespentru eventuale investitiisuedeze in Romania? Cred ca putem vorbi despre sectorul

energetic, in care Suedia are o bogata expe-rienta ce poate fi foarte utila in Romania.Si ma refer la producerea de energie sireconversia acesteia. De asemenea, undomeniu important este si cel forestier.Romania are o suprafata mare de paduri,iar Suedia are o traditie a exploatarilorforestiere si realizarii de produse diverse, dela mobila, pana la construirea de locuintedin lemn. Un alt sector care ne intereseazaeste cel legat de mediul inconjurator.Odata cu intrarea in Uniunea Europeana,Romania a trebuit si trebuie in continuaresa se alinieze la cerintele europene cuprivire la protectia mediului, iar Suedia areexpertiza necesara, in aceasta privinta.

Cum au evoluat schimburilecomerciale intre Suedia siRomania, in ultimii ani?

Conform cifrelor statistice, exportu-rile noastre aici s-au cifrat anul trecut la 2,2milioane coroane suedeze, ceea ce in-seamna o valoare de circa 300.000 euro, invreme ce importurile din Romania au fostde 2,1 milioane de coroane. In ultimii ani,Suedia a exportat mai putin in Romania,in vreme ce importurile au crescut, astfelincat acum, cum spuneam, balanta comer-ciala este aproximativ echilibrata! Numaica, daca raportam la alte tari din zona, inprivinta comertului cu Suedia, Romania seafla cu mult in urma Cehiei si Ungariei, casa nu mai vorbim de Polonia, unde cifrelesunt de vreo 14 - 15 ori mai mari!

Cum vedeti viitorul relatiilor de cooperare dintre Romania si Suedia?Elementul care ne leaga cel mai mult

este faptul ca ambele tari sunt membre aleUniunii Europene, iar asta inseamna caexista un cadru general care poate con-tribui la dezvoltarea relatiilor noastre. Inacest context, este de asteptat sa sporeascaaceasta cooperare, mai ales in plan econo-mic, pe masura ce si Romania va valorifi-ca potentialul sau. Iar Suedia va fi, binein-teles, partenerul Romaniei in aceste efor-turi. Consider ca acest lucru se va intam-pla nu numai in relatiile comerciale, dar si

in domeniul cultural, de exemplu. Decand sunt ambasador aici, sunt uimit saconstat cat de mult putem coopera pe ta-ram cultural. In acest fel, cele doua tari vorfi mai apropiate, chiar daca intre ele existao distanta apreciabila, masurata in km!

Cat de puternica este comunitatea de afaceri suedeza inRomania?Din cate cunoastem, pe piata roma-

neasca isi desfasoara activitatea 140 firmesuedeze, in diverse domenii, iar cea maimare mare pondere o au sectoarele teh-nice si tehnologice, dar si cel minier, ori inproductia de mobila sau vestimentatie.Pot exemplifica – de pilda – cu Eriksson,Ikea, ori H&M. Multe dintre companiilesuedeze de succes sunt de multi ani inRomania si as putea spune ca „filozofia”majoritatii este de „a veni pentru a ra-mane”! Este si motivul pentru care o seriede firme si-au trasat norme de conduitade business in Romania, care sa le ajute saperformeze.

Care sunt semnalele ce va vin dela oamenii de afaceri suedezi dinRomania, cu privire la problemele intampinate aici?

Nu pot decat sa subliniez importantaunei corectitudini si a unei bune functio-nari a justitiei, precum si importanta deo-sebita a combaterii coruptiei si a fenome-nului de „mita”. Companiile suedeze dinRomania sunt, de asemenea, interesate deimbunatatirea infrastructurii, ceea ce le-arfacilita transportul marfurilor fabricate aici.Aceste trei elemente – justitie, coruptie siinfrastructura – tratate in mod corespunza-tor, pot sprijini dezvoltarea economica!

Ce parere aveti despre competentele profesionale aleromanilor?Consider ca unul dintre avantajele

majore ale Romaniei, in acest sens, estefaptul ca oamenii de aici sunt profesionistiin domeniile in care lucreaza. De aseme-nea, exista o abilitate deosebita a romani-lor de a invata limbi straine. Mai ales ti-nerii din Romania cunosc cel putin o lim-ba straina si in special engleza, dar si

altele, ceea ce este un avantaj pe piatainternationala a muncii. Pe de alta parte,absolventii romani de invatamant supe-rior au un inalt grad de pregatire. Deaceea, potentialul stiintific ridicat alromanilor, traditia in matematica sitehnologie de aici, pot fi foarte impor-tante pentru o tara precum Suedia, a careidezvoltare se bazeaza – in mod traditional- pe asemenea elemente.

Depaseste si Romania criza eco-nomica?Constat ca exista aproape o unani-

mitate a parerilor specialistilor straini,care prognozeaza o crestere economica inRomania, in acest an, o crestere care se vaamplifica anul viitor si bineinteles caaceasta ma bucura! In acest context, apre-ciem ca vor creste exporturile Romaniei,dar si celelalte domenii care pot sustinedezvoltarea economica durabila.

Interviu realizat de Daniel Negut

„O justi]ie corecta, eliminarea corup]iei [i imbunata]ireainfrastructurii sunt importante in dezvoltarea economica!”

subliniaza Ambasadorul Suediei in Romania, Excelenta Sa, Anders Bengtcen, in exclusivitate pentru MEDIA BLOC

3

ANALIZAM

ircea C

o[ea

C ASUS BELLI

One night in 1939, in the Germantown Gleivitz, near the border with Polanda radio station was attacked by a Polishcommando. During the fight the Germanguard of the station killed about ten Polishsoldiers. Their corpses had been pho-tographed and stood for a sound proof ofthe Polish aggression against Germany. Itwas called a „casus belli“, namely the causeof the Nazi invasion of Poland, with dra-matic consequences that we do not need tomention any more. It was, however, a set updirected by Himler. The so-called Polishsoldiers were actually convicts from a Ger-man prison dressed in Polish uniforms.

The case of Dominique Strauss-Kahnseems to be a setup, too. If there hadn’t beena setup, it would have probably become acover up as it happened with the previousDSK’s dashing adventures. Why has it en-

ded with an arrest now? The explanationcan be found in the similarity with theGleivitz case. Just like then, a casus belli hasbeen pursued now. I think that DSK hasbecome uncomfortable because it hadalmost succeeded in getting the IMF out ofthe influence of the great contributors andturned it into a tool to promote the individ-ual thirst for power. It was not far from say-ing in the good French tradition, „Le IMFc’est moi.“ I do not know how many brilliantideas he has had, but his personality andambitions have definitely not recommendedhim for what was to come. Just like in 1939,we could say that an economic world warwill break out. In my opinion, this war is„necessary“ due to the poor results got afterthe redistribution of spheres of influence inthe global crisis that started in 2006-2007. The crisis has been explained through vari-

ous causes, but has become clear that it hasalso been „fueled” by the desire to get a newforce report and new positions on the glob-al market. The developing countries havewanted a successful competition with theWest, a victory in the euro dollar competi-tion, a firm position of the multinationalcompanies in the national states, an in-

creased power of the European Union com-pared to that of the U.S., for Germany anabsolute leading position in Europe and forthe banking system the ability to gain therecapitalization through national budgetsources.

It is obvious that the fight has notended, that nobody has achieved the expect-ed results so far and that from the beginningof this year, we have been witnessing anexhausting war with more losses than gains.Greece has failed to revive, Portugal, Irelandand Spain can’t find the balance, the U.S.public debt has reached 100%, and China’seconomic development is going down. Starting from this fall we will see new offen-sive, both in terms of euro-dollar competi-tion and the Yuan-dollar one, in the contextof a struggle between the West and theemerging economies for the North Africaninfluence. In this offensive, the IMF mustbecome a tool „to order“ one or other of thecombatant parties. The ambitions of a one-man show with presidential pretensions canno longer be admitted. Consequently, forwhat’s to come, the next leading figure ofthe IMF could only be a disciplined func-tionary.

Cosm

ina S

troescu

In oraselul german Gleivitz, de la granitacu Polonia, era un post de radio, care, intr-onoapte a anului 1939, a fost atacat de uncomando polonez. In cursul luptei, paza ger-mana a postului a reusit sa ucida vreo zece sol-dati polonezi. Cadavrele acestora au fost foto-grafiate si au constituit proba irefutabila aagresiunii poloneze impotriva Germaniei. Afost ceea ce se numeste un „casus belli“, adicamotivul declansarii invaziei hitleriste aPoloniei, cu consecintele al caror dramatismnu mai este nevoie sa-l evocam. Totul a repre-zentat, insa, o inscenare regizata de Himler.Asa zisii soldati polonezi erau, de fapt, deti-nuti dintr-o inchisoare germana imbracati inuniforme poloneze.

Si cazul Dominique Strauss-Kahn mi separe a fi o inscenare, chiar daca fostul lider alFMI a oferit el insusi partitura prin cunoscu-tul lui comportament de june prim. Daca nuar fi fost o inscenare, probabil ca s-ar fi ajunsla o musamalizare, asa dupa cum s-a maiintamplat cu anterioare aventuri galante alelui DSK. De ce acum s-a ajuns la arestare?Explicatia o gasesc in asemanarea cu cazul

Gleivitz. Ca si atunci, acum se cauta un casusbelli. Cred ca DSK devenise incomod, pentruca aproape reusise sa scoata FMI din tutelamarilor contributori si sa-l transforme intr-uninstrument personal de promovare a per-soanei si dorintelor sale de putere. Nu lipseamult sa spuna, in buna traditie franceza: „LeFMI c’est moi!“. Nu stiu cate idei genialeavea, dar, in mod sigur, avea o personalitate siambitii, care nu-l mai recomandau pentru ceavea sa vina. In termenii anului 1939, putemspune ca va urma un razboi mondial econo-mic. Este, dupa parerea mea, un razboi caredevine „necesar“ datorita rezultatelor subme-diocre pe care vectorii reimpartirii sferelor deinfluenta le-au obtinut pana acum, prin efec-tele crizei mondiale incepute in 2006-2007.

Criza a fost si este explicata prin diversecauze, dar devine din ce in ce mai clar ca a fost„incurajata“ si de dorinta de a se obtine unnou raport de forte si noi pozitii pe piatamodiala. Tarile emergente au dorit un succesin concurenta cu Occidentul, dolarul o victoriein fata euro, multinationalele o intarire a po-zitiilor lor fata de statele nationale, Uniunea

Europeana o crestere a puterii concurentiona-le fata de SUA, Germania un loc de liderabsolut al Europei, sistemul bancar o recapi-talizare prin sursele bugetelor nationale.

Este evident ca luptele nu s-au incheiat,ca nimeni, inca, nu a obtinut rezultatele scon-tate si ca, de la inceputul acestui an, asistam laun razboi de uzura, cu mai multe pierderidecat victorii. Grecia nu reuseste sa se revigo-reze, Portugalia, Irlanda si Spania nu reusescnici ele sa se echilibreze, SUA a atins pragulde indatorare publica de 100%, cresterea eco-nomica a Chinei scade.

Din toamna acestui an cred ca vom asistala reluarea ofensivelor, atat pe planul rapor-turilor euro-dolar, cat si pe cel al raporturiloryuan-dolar, in contextul unei lupte intre occi-dent si emergenti, pentru influenta pe zonanord-africana. In acesta ofensiva, FMI trebuiesa devina un instrument „la ordin“ al uneia saualteia dintre partile combatante. Vedetismul siambitiile unui one man show cu pretentiiprezidentiale nu mai puteau fi admise. Deaceea, pentru ce va urma, in fruntea FMI nuva mai putea fi decat un functionar disciplinat.

(

4

OPINII

Legea „celui mai tare“ fata-n fata cuLegea Moralei Universale – asta pare safie marea bifurcatie a acestui inceput demileniu, cand incepe a se resimti limitaunei evolutii exponetiale pe o planetafinita. Competitia este cunoscuta, s-a ra-finat pana la absurd. Cooperarea parepentru multi o utopie, desi se vorbestedespre ea in majoritatea discursurilor demanagement modern. Competitia a fostregula de baza inca de la inceputuri sipare sinonima cu viata insasi. Lupta pen-tru supravietuire! Lupta pentru a ajungein fruntea „turmei“! Lupta pentru Pu-terea asupra celui asemenea! In lumeaanimalelor totul se reduce la „un joc“ incare competitia stabileste treptat o ierar-hie, ca si cand, pentru a functiona, acest„organism“ complex numit grup (social)trebuie sa se ierarhizeze, sa se structureze.

Competitia pune in miscare si socie-tatea Omeneasca. Ne aduce aminte dejocul copiilor. Un joc nevinovat, inceputsub deviza: „noi ne ascundem si voi necautati“ si care s-a transformat pe nesim-tite intr-o lupta acerba in interiorulaceleiasi specii. Competitia pare sa fie omostenire ancestrala greu de depasit.

Starea ideala de cooperare, desidorita, se instaleaza doar sporadic, o datacu aparitia unui „agresor“ nou si neastep-tat. Aliante efemere si fragmentari degrupuri pare sa framante societatea uma-na, dandu-i in ansamblu o... curgere spe-ciala, cu perioade calme si perioade deturbulenta, in care cateodata, insasi spe-cia este pusa la incercare. Cooperareaapare doar ca o etapa scurta, in care seschimba echipa in vederea declansariiunei noi runde. Reincepe mereu simereu o lupta pentru cucerirea partene-rei, a unui teritoriu, a unei pozitii in so-cietate, a unei pozitii in istorie, a uneipozitii in arta, a unei pozitii in tine insu-ti... Si da-i si lupta...

Cata energie irosita in numele unuijoc ce are pentru o clipa un singur invin-gator si o armata de invinsi ce cumuleazatreptat durere, frustrare, pregatindu-semocnit pentru revansa. „Memoria“ frus-trarii si umilintei indurate formeza ener-gia potentiala ce intretine jocul care rein-cepe imediat, prin contestarea explicitasau implicita a rezultatului. Si din nouda-i si lupta...

Cata bucurie nevinovata poate fi pechipul unor copii care se joaca si cata urape chipul celor mari, desi, la urma urmei,

si din perspectiva Timpului, jocul rama-ne acelasi... doar un joc! Ce diferentacrunta intre candoarea nevinovata acopiilor ce uita de ei in orele de joaca sipatima si inversunarea celor mari ce con-funda viata insasi cu jocul. Acelasimecanism in fond, si ce efecte diferite.Diferentele le-as gasi in intentionalitateaactiunii. Candoarea si castitatea copiluluisunt in contrast cu gandul vinovat aladultului. Copiii se joaca pur si simplu!Capata pe nesimtite experienta, abilitatiiar jocul este scop in sine! Intentiona-litatea, dorinta mascata de mii de moti-vatii, schimba esential natura si sensuljocului. Obtinerea placerii sau evitareaneplacerii, a fricii dobandite in timp princumularea propriei noastre istorii devinmotivatii ale incheierii primului contractfraudulos. Frica, Placerea si Durereadevin capcana. Jocul devine mijloc de aobtine altceva... sau oricum alte propri-etati, alte abilitati.

O analiza mai atenta a mecanis-melor implicate in aceasta permanentalupta de a fi primul in „ceva“ sugereaza cajocul, in sine, nu este nici bun nici rau. Elpoate fi descris ca o interactiune delimi-tata in timp si spatiu (landscape), ce areo miza (sugerscape) si se desfasoara core-

spunzator unui set de reguli acceptate decei ce joaca. In acest sens, in teoria Com-plexitatii a fost modelat prin tehnicaAutomatelor Celulare, a „AgentilorInteligenti“, a Vietii Artificiale! Auto-matul celular este in fond tot un joc dardin care putem invata multe! O interac-tiune dintre „celule“ cvasiidentice ce

defineste treptat o stare de ansamblu pecare cercetatorii incearca sa o determine,sa o deduca din legea locala. Ceea ce nueste inclus in modelarea prin paradigmaComplexitatii este insasi scopul profundal acestor interactiuni: evolutia Omuluiin contextul in care Omenirea are Omenire!

Flo

rin M

unte

anu

J ocul de-a via]a

5

EDITORIAL

O stire afacut inconjurullumii: peste 44de milioane deamericani auprimit tichete demasa, ca masuracompensatoriepentru pierdereajoburilor sau di-minuarea veni-

turilor. Daca tot ne place modelul american, nuinteleg de ce il imitam numai in vedetism si nune uitam si la masurile lor economice. Nu pre-tind faptul ca Ministerul Agriculturii de la noi,adica Bugetul de Stat, ar putea sustine un ase-menea efort financiar, dar avem deja implemen-tat un sistem prin care angajatorii pot oferi tiche-te de masa ca un plus de venituri pentru salariati,un plus care sa fie mai putin impozitat decatsalariul, unde impozitele ajung la 80% din va-loarea sumei nete pe care o primeste angajatul.

Ca tot ne batem sa eradicam munca la ne-gru. Masurile punitive in acest sens sunt nece-sare, dar nu suficiente. Nu e destul ca am adop-tat o legislatie care descurajeaza drastic angaja-rea la negru, ar trebui sa adoptam si masuri deincurajare, adica de stimulare a angajatorilor sarenunte la plata in mana. E clar de ce multi alegaceasta cale: pentru ca nu pot suporta impozi-tele pe salarii. Alternativa tichetelor de masa mise pare o buna metoda pentru a scapa de plagaeconomiei la negru. Si asta pentru ca nu doarangajatorii sunt incurajati sa iasa la lumina, darsi comertul este scos din zona gri, tichetele demasa fiind un sistem clar de fiscalizare a schim-burilor comerciale.

Nevoia de a incuraja utilizarea tichetelor demasa e data si de o posibila criza alimentaramondiala, care poate duce la cresterea constan-ta a pretului alimentelor. Mancarea poate de-veni un lux, iar folosirea tichetelor de masa arputea constitui un sprijin serios in a asigura ali-mentele de baza pentru multe familii.

Iata cateva argumente serioase pentru incu-rajarea si dezvoltarea sistemului de tichete demasa, dar si pentru mentinerea lor la nivelul

actual de taxare scazuta. Daca ar fi sa schimbamnivelul de impozitare nu am face decat sa incu-rajam din nou economia la negru, fie ca vorbimde angajatorii care nu si le vor mai putea per-mite, fie ca vorbim de lantul trofic al punctelorde desfacere, unde, in locul produselor ali-mentare fiscalizate, vom avea parte de micultrafic al produselor care nu apar trecute nicaierisi care pot fi la fel de bine vandute pe strada, castatul tot atata control ar avea. Asadar, incura-jarea utilizarii tichetelor de masa nu este un

moft, nici o inventie romaneasca, pentru ca sis-temul se foloseste cu succes de peste 45 de ani,in tari de categorii diverse, de la cele maiavansate economic pana la cele mai putin dez-voltate. Utilizarea lor in SUA, pe o scara atat delarga, este semnalul ca paturi largi de cetateni auo problema cu achizitionarea hranei. Nu cred caRomania este scutita de aceasta dificultate.Avem o problema, avem si solutia, ce ne maitrebuie? Putina bunavointa si inteligenta eco-nomica.

Dan M

ate

i A

gath

on

T ichetele de masa –solu]ia americana.

De ce nu [i romaneasca?

A story has gone around the world: morethan 44 million Americans received foodvouchers, as compensation for having lost theirjob or as a result of their wage cut downs. Sincewe like the American model, I do not under-stand why we only imitate its celebrities and donot take a look at the economic background. Ido not claim that the Ministry of Agriculture ,namely the State Budget could financially sup-port such an effort, but we have already imple-mented a system through which employers canprovide vouchers, as additional income for theiremployees, something extra, but taxed less thanthe wages, which accounts for 80% of the netamount received by the employee.

We have been trying so hard to eradicateillegal employment. The punitive measures inthis respect are necessary, but not enough. It’snot enough that we have adopted a legislationthat severely discourages illegal employment; weshould also adopt strict measures for employerswho pay the employees directly avoiding thetaxes. It’s clear why so many have chosen to dothat: because they can not afford to pay thewages taxes. The alternative of the vouchersseems a good way to get rid of the undergroundeconomy. Thus, not only the employers areencouraged to step forward, but also the trade istaken out of the gray area, because the foodvouchers are a clear system of taxing the trade.

The need to encourage the use of foodvouchers is also given by a possible globalfood crisis, which could lead to a steady in-crease in food prices. Food might become aluxury, and the use of vouchers could be aserious support in providing basic food formany families.

Here are some serious arguments toencourage and develop the food vouchers sys-tem, and also to maintain their current levelof low taxation. If we changed the level oftaxation we would only encourage the under-ground economy again, no matter if we referto the employers who will not afford payingthem or to the traffic of products that are notlisted anywhere and could be as well sold onthe street, since the state would have so littlecontrol.

Therefore, encouraging the use of vouch-ers is not a fad, nor a Romanian invention,because the system has been used successfullyfor over 45 years, in different countries rang-ing from most advanced to the less economi-cally developed. Using them on a large scalein the U.S. is a signal that many citizens havedifficulties in buying food. I do not think thatRomania is exempt from this difficulty. Wehave a problem, but we also have the solution,what else do we need? Some goodwill andeconomic intelligence.

Food vouchers – the American solution.Why not the Romanian one as well?

6

INTERVIU

Pamfletul la romani

Dupa „Antologia pamfletului

romanesc“ (Ed. Samizdat, 2005; vol.

I+II), Vlad Hogea recidiveaza cu

„Capodopere ale pamfletului

romanesc“ (proiect editorial sustinut de

Hipermarket Imobiliar si realizat sub

egida Editurii Business Adviser).

Lucrarea contine 28 dintre cele mai sa-

vuroase pamflete ale spatiului literar si

publicistic romanesc: Nicolaus Olahus,

„Impotriva unui barfitor“; Ion Heliade

Radulescu, „Ingratul“; Manifest pasop-

tist; Ion Ghica, „Din vremea lui

Caragea“; C. A. Rosetti, „A doua

epistola catre Barbu Dimitrie Stirbey“;

Vasile Alecsandri, „Unor critici“;

Nicolae Filimon, „Ciocoii vechi si noi

sau Ce naste din pisica, soarici manan-

ca“; Bogdan Petriceicu Hasdeu,

„Complotul bubei“; Mihai Eminescu,

„Doina“; Ion Luca Caragiale, „O

lichea“; Alexandru Vlahuta, „Auri sacra

fames“; George Cosbuc, „Noi vrem

pamant!“; Nicolae Iorga, „Dumnezeu

sa-i ierte“; Radu D. Rosetti, „Un

Mecena escroc“; N. D. Cocea, „Regele,

complice al asasinilor. Palatul, gazda de

hoti.“; Tudor Arghezi, „Baroane“;

Eugen Lovinescu, „Alexe Procopovici

sau Omul care n-a scris nimic“;

Mateiu Caragiale, „Trantorul“; Victor

Eftimiu, „Unui autor dramatic“,

Pamfil Seicaru, „Scrisoare deschisa lui

Mihail Sadoveanu“; Ion Vinea,

„Porcul in capcana“; George

Calinescu, „Frigmania si Bovenia“;

Zaharia Stancu, „Strunga putredul“;

Petre Pandrea, „Argetoianu“; Mircea

Eliade, „Elogiul compromiterii“;

Emil Cioran, „Schimbarea la fata a

Romaniei“; Eugen Barbu, „Gorila

mironosita“; Nicolae Labis,

„Dracul schiop“. Ramane la latitudinea

cititorilor sa aprecieze daca Tudor

Arghezi avea sau nu dreptate atunci

cand afirma ca: „Pamfletarul este mai

crud decat un asasin. Un criminal

omoara un om de multe ori involuntar,

pentru a-l prada mort. Pamfletarul

se strecoara pretutindeni. Se ocupa

de afaceri care nu-l privesc si cand

nu gandesti, chinuindu-si victima

cu o sadica voluptate“...

Am mers zilele acestea cu metroul, ceea ce nu esteo noutate, traficul infernal din Bucuresti (dar si restric-tiile crizei economice) obligandu-i pe multi romani sa-si lase masina mai mult in garaj. Si nici eu nu facexceptie! Asadar, am mers cu metroul... Am coborat laPiata Unirii si doream sa ajung in statia autobuzului104, din fata Hanului lui Manuc, asa ca am inceput sacitesc pe indicatoarele ce aratau directiile de mers catreiesirile din metrou. Nu am gasit nicaieri scris „Hanullui Manuc“, dar am citit „Palatul de Justitie“. Dupa unmoment de gandire, mi-am zis ca nu e chiar asa de

departe de locul unde doream sa merg, pentru ca respectiva cladire se afla cam la o statiede autobuz de destinatia mea finala. Drept urmare, am iesit de la metrou pe acolo si amtraversat Dambovita, ca sa ajung unde aveam treaba. Culmea, nici macar nu iesisem langaPalatul de Justitie, ci chiar vis-a-vis de Han! La intoarcere, am intrat la metrou chiar peunde doream initial sa ies, langa Hanul lui Manuc. Eram curios sa aflu ce scrie pe indica-torul care ma indrepta intr-acolo, direct din statia de metrou. Si am citit: „SplaiulIndependentei“...

Am stat „stramb“ si am judecat - zic eu - drept: iesirea din metrou din fata Hanuluilui Manuc se numeste, asadar, „Splaiul Independentei“, Splai care se afla - in mod clar - sivis-a-vis, pe unde am iesit eu initial, ca nu este decat Dambovita intre cele doua locatii.Dar, acolo, indicatorul iti arata ca iesi la „Palatul de Justitie“, cladire care nu se afla pe langaacea iesire din metrou, ci undeva mai departe. Asa ca ma intreb: oare de ce nu a fost de-numita acea iesire de metrou „Splaiul Independentei“, in loc de „Palatul de Justitie“, pen-tru ca iesirea pe care o cautam eu sa se numeasca, simplu, „Hanul lui Manuc“, asa cum sieste cunoscuta zona respectiva de peste 200 de ani? Metroul este inca societate de stat simacar Statul ar putea sa mai pastreze, in denumirile zonale, istoria noastra! Dar, cata vremestatia de autobuze „Piata Muncii“ a fost redenumita „Hurmuzachi“ - in loc ca macar sa serevina la vechea denumire istorica de „Bariera Vergului“, daca edilii au ceva impotrivacuvantului „munca“ - ce pretentie as putea sa am cu privire la Hanul lui Manuc? Ar maiputea fi o explicatie: poate ca, pentru aceste probleme, la Primaria Capitalei este un anga-jat care ori nu are habar de vechile si cunoscutele „branduri“ bucurestene, ori este pornitimpotriva acestora si doreste eliminarea lor definitiva! Pacat...

Cat de libera este presa dinRomania?Raspunsul simplu este „insuficient de

libera“! O estimare cantitativa este facutaperiodic de organizatii internationale deprofil, care aplica o procedura unitara pentruun numar mare de tari, si ma refer in parti-cular la organizatia „Reporters sans fron-tieres“, care a constatat ca nivelul libertatii deexprimare in Romania a scazut continuu inultimii trei ani. Oricum, eu nu as face o eva-luare relativa a libertatii presei de la noi,raportata la alte tari, pentru ca nu mi se parerelevanta. Dar este clar, ca – pe acelasi cri-teriu de masurare – lucrurile merg inspremai rau, in Romania.

Raportati ideea de „libertate a presei“ doar la autoritati ori si la alte institutii din afara presei? Eu as face chiar o adaugare si spun ca o

raportez inclusiv la entitati din interiorulpresei, ca sa fie complet spectrul pericolelor!Faptul ca se masoara libertatea presei doarraportata la interventiile din partea au-toritatilor statului. Cred ca este un viciu alinstrumentelor de evaluare folosite de orga-nizatiile internationale! In Romania, liber-tatea presei este amenintata nu numai dereprezentanti ai statului, ci si de alti actori din piata.Explicit, ma refer la patronii de media! In acest sens,exista destule exemple concrete de incalcare a libertatiipresei.

In ce masura presa poate fi libera in totalitate, cata vreme exista un patron

ce-l plateste pe ziarist si care ar putea impuneanumite directii editoriale? Intr-adevar, exista patroni care sunt nedumeriti

cand li se spune ca nu exista o relatie directa intre faptulca ei isi platesc ziaristii si ceea ce scriu ziaristii respectivi.Sunt patroni care considera ca acestia trebuie sa scrie cevor ei. In mod normal, ziaristul trebuie sa respecte anu-

mite norme ce incep de la Constitutie si ajungla codurile de etica profesionala. De aici seformeaza sistemul de valori al ziaristului sicare se refera la faptul ca ziaristul este respon-sabil, in primul rand, fata de consumatorulinformatiei sale, nu fata de patronul care-lplateste! Patronul poate sa faca o afacere dinvanzarea de informatie, dar are obligatia cainformatia publicata sa fie justa din punctulde vedere al interesului public si cat maiapropiata de realitate. Patronul de presa vindeinformatia, iar aceasta este reglementata din-colo de forta lui de proprietar! De altfel, unadintre problemele cele mai importanteprivind o calitate superioara a presei dinRomania este de a gasi solutiile care sa creezeo interfata intre patron si ziaristi.

Ati intalnit vreun ziarist care sa ramana in functie dupa ce si-a criticat patronul inarticolele sale?

Am intalnit ziaristi care au reusit sa cas-tige procese legate de cenzura, impotrivainstitutiei la care lucrau, atat in tara, cat si laCurtea Europeana.

Care este sansa unei prese libere inRomania?

Nu as folosi cuvantul „sansa“, pentru casemnifica un lucru pe care, inca, nu l-ai rea-

lizat, ori eu vreau sa vorbesc despre ceva ce exista, la noi.As zice, mai degraba, ca singurul criteriu de libertate apresei care este, inca, salvator, este pluralismul. Suntmai multe voci, care din fericire nu se inteleg intre ele,astfel ca, prin comparatia produselor lor informative,poti inca sa afli lucruri care sunt relevante...

Interviu realizat de Daniel Negut

„Z iaristul este responsabil fa]a deconsumatorul informa]iei sale“

considera Mircea Toma, presedintele ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei

Hanul lui Manuc s-a transformat in… Palatul de Justi]ie?!

Danie

l N

egu]

7

ARTICOL DE FOND

Ecranul tv era plin cu chipul frumossi trist al unei femei inca tinere: Maria.Avea fruntea inalta, parul negru, obrazulalb si ochii verzi. Si-n ochii ei, o tristetecumplita. Microreportajul tv a fostdifuzat recent, intr-o superba seara deprimavara. O poveste tragica. Precumprivirea disperatilor. Cititorule drag, aivazut vreodata ochii unui om disperat?Este strans acolo tot esecul unei lumiintregi. Esecul Mariei se rasfrange siasupra noastra, a tuturor. Ce fel de lumeconstruim?

Maria traieste in cartierul bucures-tean Ferentari. Abia a saltat peste treize-ci de ani, este casatorita si are sapte copii.De peste trei ani, sotul ei este somer. Eaeste casnica. Traiesc toti noua – parintiisi cei sapte copii – intr-o camaruta dinbeton armat, o garsoniera dintr-un blocmizer: unul din acele blocuri de tristacelebritate, confort trei. Pentru ca nu auavut bani sa plateasca, gazul metan a fostintrerupt, curentul electric taiat ...

- Si cum va descurcati, noaptea? in-treaba abia soptit reporterul.

- Pai, ce sa fac, raspunde cu glas mo-noton si stins, tanara femeie, mai trimitcopiii, din cand in cand, prin cimitir, simai sterpelesc cate-un muc de lumanare.Cand n-avem, stam pe intuneric.

Din glasul Mariei, nici macar tris-tetea nu mai razbate. Doar o lehamiterece. Uriasa...

Ochiul necrutator al camerei tv nedezvaluie un interior cenusiu, arid, sarac,in care se inghesuie o femeie cu saptecopii. Barbatul este plecat la Giurgiu, insperanta gasirii unui loc de munca.Intr-un colt al camerei, o lampa de gatit,cu petrol. Apoi, patul, un cuier, catevascaune, o masa. Haine de copii. Pe unperete, o carpeta veche. Undeva, o pa-pusa din carton, cu un brat smuls dinumar. Atat.

- Si din ce traiti? pica iarasi, incet,intrebarea reporterului.

- Pai, ma duc cu soferii! raspundesec Maria.

- Cum adica, cu soferii, care soferi?insista bland reporterul.

- Pai, cu soferii care trec cuTIR-urile, explica rabdatoare Maria. Eun loc la marginea cartierului, unde vinsoferii, fac pauza, se odihnesc, si cand numai am nici un ban in casa, ma ducacolo. Sunt si romani, dar cei mai multisunt soferi straini. Ne inchidem in ca-bina, omul ma plateste, facem treaba siplec. N-o fac cu multi, doar cu doi sautrei, cat sa strang bani pentru o sapta-mana. Apoi, plec...

Si Maria povesteste – intr-o totalaabandonare – ca sotul ei stie ca ea se

prostitueaza, ca si copiii stiu, mai alesfetita care are doispe ani, dar ce sa faca,din ce sa traiasca? Sa fure? Sa iasa la dru-mul mare, cu toporul in maini, si sa tal-hareasca? Nu, asta n-o va face niciodata.Ci se duce sa-si vanda frumusetea sisanatatea, pentru cativa euro sau cativalei. Atat cat sa supravietuiasca noua per-soane. Apoi, mai sunt si unii soferi care,cand ea le spune de ce face treaba asta, caare sapte copii, ca sotul este somer si casunt muritori de foame, ii dau bani farasa mai faca nimic, o privesc cu mila si otrimit acasa. Altii, dimpotriva, suntporci, mai ales unii soferi romani, rad deea, o umilesc si o forteaza sa faca tot felulde mizerii de te apuca greata. Ba uniichiar si o bat, daca ea le refuza pretenti-ile. Dar cel mai tare a batut-o un politist,cu cateva luni in urma: a prins-o in ca-bina unui turc, a dat-o jos, a dus-o lapostul de politie si a batut-o cu pulanulde cauciuc, de n-a mai putut dormi,doua saptamani, decat pe burta...

Si Maria incheie, cu glas resemnat:- Daca n-ar fi fost copiii, m-as fi

omorat de mult. Un paharel cu Verde deParis si scapam, dracului, de toate neca-zurile...

Aceasta este povestea, simpla si tra-gica, a unei tinere femei. Ei, si?

Istoria curge mai departe. Curge,desigur, dar aceeasi istorie ne va privicandva si prin ochii Mariei din cartierulFerentari. Si va fi, implacabil, o privireacuzatoare, care ne va aminti – mereu simereu – ce lume stramba am construit...

Olim

pia

n U

nghere

a

M aria din Ferentari

The TV screen was filled with beautiful and sad image of a woman still young:Maria. His forehead, black hair, white face and green eyes. And in her eyes, a ter-rible sadness. The broadcast was aired recently in a beautiful spring evening. A tra-gic story. As the look of a desperate person. Dear reader, have you ever seen the eyesof a desperate man? Failure is closely throughout an entire world out there. Maria’sfailure reflects on us all. What kind of world are we building? Maria lives in theneighborhood Ferentari from Bucharest. Just jumped over thirty years, is marriedand has seven children. For over three years, her husband is unemployed. She is ahomemaker. All live - parents and seven children - in a concrete closet, a squalid flatin a block, one of those blocks of famed, low comfort. They don’t have the moneyto pay, so methane gas was cut, electricity also... - And how you are doing at night?asks reporter barely whispered. - Well, what to do, responding with monotone voiceand off the young woman, I send my children from time to time, in the cemetery,and they steal some candles. When we don’t have, we sit in the dark.

The voice of Maria, not even getting through the sadness. Only dislike cold. Ahuge one... TV camera’s unforgiving eye reveals a gray interior, arid, poor, who flockto a woman with seven children. The man has gone Giurgiu, in hopes of finding ajob. In a corner of the room, a light cooking oil. Then, the bed, a rack, a few chairs,a table. Children’s clothing. On one wall, an old rug. Somewhere, a doll made ofcardboard, with one arm torn from his shoulder. And nothing else. - And how doyou live? spades again, slowly, reporter’s question. - Well, I go with the drivers! Mariaresponds. - What do you mean with the drivers, which drivers? gentle reporter insists.- Well, the drivers of trucks crossing sites, patiently explains Maria. There is a placeon the outskirts of the neighborhood where I come from drivers, I pause, rest, andwhen I do not have any money in the house, I go there. There are Romanians, butmost are foreign drivers. We close the cabin, the man charged me, and go do our job.No subject with many, onlytwo or three, enough to raisemoney for a week. Then, go...And Maria says - a completeabandonment - that her hus-band knows that she is doingprostitution. The children areknowing also, especially thegirl who has twelve years - butwhat to do, how to live? Tosteal? Let’s go out in thestreets, with axes in hands,and doing robberies? No, thatwill not make again. Butgoing to sell beauty andhealth, for a few euros or afew lei. Enough to make ninepersons to survive. Then,there are some drivers who,when she says why makes thisjob, because she has sevenchildren, the husband isunemployed and are starving,give her money withoutdoing anything and send herhome. Others, however, arepigs, Romanian drivers especially, they laugh, humble and force her to do all sorts ofjunk. They even beat her, if she is refusing their demands. But the man who has beat-en her worse was a policeman, a few months ago: he busted her in the cabin of aTurkish driver, took her to the police station and beaten with rubber stick. She couldnot sleep for two weeks because of the wounds...

And Maria concluded, with a deep voice: - If I didn’t have children, I wouldhave committed suicide a long time ago. A bottle of poison and comes the escape,hell with all the troubles...

This is the story - simple and tragic - of a young woman. Well, so? Historyflows forward. It flows, of course, but we will look at its history and once throughthe eyes of Maria from Ferentari. And will be implacable, an accusing look, whowill remind us - again and again - what twisted world we have built...

Maria from Ferentari

8

ACTUALITATE

RFI Romania, post de radio bilingv, in romanasi franceza - filiala a postului public francez RadioFrance Internationale - a fost lansat pe 21 ianuarie1991, sub numele de „Radio Delta”. RFI Romaniadifuzeaza zilnic 13 ore de programe in limbaromana si 11 ore in limba franceza, acoperind astfelintegral cele 24 de ore ale zilei.

Pe parcursul celor 20 de ani, postul s-a dezvoltatcontinuu, emitand acum, in FM, in cinci orase dinRomania si Republica Moldova: Bucuresti, Iasi,Cluj, Craiova si Chisinau. Grila sa de programe esterealizata de echipa editoriala din Bucuresti, in cola-borare cu redactia romana de la Paris, iar pro-gramele sunt preluate de peste cincizeci de posturidin intreaga tara, printre care doua retele importante- Radio Galaxy si Radio Transilvania. Reteaua decorespondenti in cele mai mari capitale ale lumiieste printre cele mai importante din Romania.

RFI Romania: posturi proprii si posturi locale partenere

„In 20 de ani de experienta, RFI Romania s-aimpus ca un reper al jurnalismului de calitate, caredescifreaza evenimentele si le pune intr-o perspecti-va europeana si internationala. Suntem un radioprofesionist, atasat fata de jurnalismul serios, careofera informatiile si analiza necesare pentru aintelege ce se intampla in lume si pentru a putea luadecizii. Continuam sa ne dezvoltam, concentrandu-ne pe serviciile multimedia care vizeaza categorii de

public specializat, cu o mobilitate crescuta”, adeclarat pentru presa Genevieve Goëtzinger,Director General Delegat al RFI.

RFI Romania a dezvoltat in ultimul timp pro-duse editoriale specifice pentru o mai buna infor-mare si explicare a actualitatii si evolutiilor europe-ne. „Oferim in fiecare zi perspective asupra princi-palelor evenimente europene de actualitate. In plus,in calitate de membru al retelei paneuropene Eura-net, RFI Romania difuzeaza emisiuni privind evo-lutiile din Europa si viata de zi cu zi a celor 500 demilioane de cetateni europeni”, explica LucaNiculescu, redactor sef al RFI Romania.

Cu ocazia aniversarii a 20 de ani, RFI Romaniasi-a instalat redactia intr-un nou sediu si isi extindeprezenta pe noi suporturi de difuzare. RFI Romaniaaduce actualitatea pe telefon, in orice format (scris,audio, video), 24 de ore din 24, datorita noilor saleaplicatii multimedia.

Aplicatia Mobiclip™ RFI Romania poate fi urmarit pe Smartphone,

I-Phone si I-Pad, datorita aplicatiei Mobiclip™.Aceasta poate fi descarcata gratuit pe toate telefoa-nele mobile conectate la internet, care functioneazacu sistemele Apple, Android, Symbian, Windowsmobil si Bada. Aplicatia permite utilizatorilor saasculte stirile si emisiunile preferate ale RFIRomania, oriunde in lume. Aceeasi aplicatie ofera siposibilitatea de a asculta emisiunile RFI in limbafranceza si in alte 12 limbi.

Site-ul mobil m.rfi.ro RFI Romania si-a modernizat website-ul dedi-

cat mobilelor (m.rfi.ro) care este accesibil pentrutoate telefoanele conectate la internet. Noua versi-une este mai clara, mai bine organizata si mai func-tionala. Ascultatorii pot sa se aboneze pentru a vi-zualiza rapid actualitatea, in functie de zonele geo-grafice (Romania, Republica Moldova, Franta,Europa, International) sau tematice (politica, eco-nomie, social, mediu, cultura, societate, sport).

Noul website rfi.ro www.rfi.ro ofera posibilitatea de a urmari online

stirile si emisiunile de actualitati ale RFI Romania.Site-ul are o structura mai dinamica, oferind unacces mai simplu la informatie in formatul dorit(live, inregistrare audio sau video, text). Emisiunilevideo pot fi urmarite integral sau in rezumat. Site-ulofera o perspectiva multimedia pentru cele maiimportante evenimente ale actualitatii. Prin RSS sauPodcast, ascultatorii se pot abona gratuit la pro-gramele sau emisiunile preferate. De asemenea, sepot consulta integral arhivele din ultimii ani. Site-ulpune accentul atat pe actualitatea internationala, catsi pe cea romaneasca. Formatul se integreaza in celal site-urilor grupului AEF (Audiovisuel Extérieurde la France), din care fac parte RFI si France 24(www.rfi. fr si www.france24.fr).

„Prin intermediul suporturilor multimedia, stir-ile si analizele RFI Romania sunt accesibile pentrutoti cei care doresc sa fie la curent si sa inteleaga ceeste important in actualitate. Aplicatia Mobiclip™si noul website ne permit sa ne largim audienta din-colo de limitele undelor hertziene. Emisiunile pot fi

urmarite in orice moment al zilei si din orice colt allumii. Standardele noastre profesionale ramanneschimbate, asadar un clic pe www.rfi.ro sau m.rfi.ro asigura verificarea unei informatii sau accesul la oanaliza independenta, privind cauzele si consecin-tele unui eveniment”, a declarat presei Cornel Ion,Director RFI Romania.

In ultimii ani, munca jurnalistilor de la RFIRomania s-a bucurat de numeroase recompen-se. Astfel, Luca Niculescu, redactor sef, a castigatPremiul Jurnalistului European al anului, decernatde Institutul European din Romania in 2010;Andreea Orosz, a primit Premiul Reporter Euro-pean, decernat de Reprezentanta Comisiei Europe-ne in Romania; Cosmin Ruscior a fost recompensatcu Premiul Greenawards, in 2009, pentru emisiunea„Planeta verde”, iar Dragos Ghitulete a primit pre-miul Clubului Roman de Presa pentru talk-show,pentru emisiunea „Punerea pe ganduri”.

La 20 de ani de la debutul sau in Romania, RFIse angajeaza sa continue promovarea unui jurnalismserios, independent si profesionist.

Daniel Negut

20 de ani de RFI

9

Suntem echipa BDODS si iti propunem unmod inedit de a te distra, relaxa si socializa, sichiar mai mult decat atat... iti recomandam un stilde viata care iti va schimba cu siguranta planurilede vacanta!

Acesta este modul nostru de a defini scubadivingul si alaturi de noi, echipa BDODS potiintra in comunitatea scafandrilor si poti avea accesla cele mai frumoase excursii de scufundari.

Un simplu concediu pe litoral poate fi trans-format intr-o aventura de neuitat cu brevetul descafandru. Principalele beneficii ale acestuia suntbuna dispozitie, adrenalina si o experienta unicace merita povestita prietenilor. Epave, amfore saucetatea scufundata Callatis sunt doar cateva dinsecretele ce iti vor fi destainuite chiar la MareaNeagra! Marea bariera de corali, scufundarea ala-turi de delfini, broaste testoase si o multitudine depesti sunt experiente la care vei avea acces cubrevetul tau PADI, ce este recunoscut la nivelinternational.

SCUBA DIVINGUL: 70% explorare, 30 % pasiune

Dorinta de a descoperi si spiritul de aventuramereu au facut parte din natura umana. Nici o altafiinta vie de pe planeta nu are aceasta dorinta arza-toare de a explora lumea in care traieste. Fie cavorbim despre escaladarea muntelui Everest, saude utilizarea telescopului spatial Hubble pentru avedea galaxiile de la marginea universului, doaroamenii sunt in cautarea cunoasterii si acceptaprovocari.

Datorita evolutiei tehnologiei, in momentulde fata 90% din teritoriile globului pot fi accesatein mai putin de 24 de ore. Monumentele spectac-uloase ale naturii pot fi admirate acum de mareparte din populatia globului, in timp ce, pe vre-muri, doar elita avea acest privilegiu.

Cu toate acestea, progresul tehnologiei arepretul sau. In timp ce descoperirile in stinta si teh-nologie nu au limite, oportunitatile in a descoperilocuri noi devin din ce in ce mai rare.

Oamenii inca admira cascade si lanturi mun-toase, dar pana la ele ajung cu masina proprie pe

sosele bine intretinute si le vad alaturi de alti tur-isti. Noi de fapt vizitam, nu mai exploram, iarsetea de cunoastere nu mai este satisfacuta.

Poate acesta este unul din motivele pentrucare scuba-divingul este unul dintre sporturileextreme ce a atras foarte multi adepti intr-operioada scurta de timp. Prin acest sport, oameniipot explora restul de 70% din suprafata Terrei.

Learn to have FUN, learn to DIVE!Cursul Open Water PADI este cel mai pop-

ular curs de scuba si a initiat milioane de oameniin aventura scuba divingului. Adrian BERCEA-instructor PADI si intreaga echipa BDODS itisunt alaturi intr-o experienta unica, aceea de aexplora lumea subacvatica.

Partea distractiva a acestui curs este... cursul insine. Inveti sa respiri sub apa pentru prima data (sinu vei uita niciodata) si vei invata tot ce trebuie sastii pentru a deveni un scafandru adevarat. Echipa-mentul de care ai nevoie iti este pus la dispozitie decatre scoala de scufundari, iar dupa terminarea cur-sului fiecare proaspat scafandru este indrumat decatre un specialist in achizitionarea unui echipa-ment de calitate, la cele mai mici preturi, de laBDODS Diving Shop: www.MaScufund.ro

Conferinta din cadrul Targului National Imobil-iar (TNI), organizata de BDOBC Business Center siNet Worth Advisory, desfasurata pe 26 Mai, la PalatulParlamentului, a adus in atentia publicului una dintrecele mai arzatoare probleme ale momentului: masurileprin care Romania poate deveni mai atractiva pentruinvestitorii straini, astfel incat sa depaseasca efecteleprduse de criza economic recent experimentata.

La dezbatere au participat dezvoltatori imobiliaride success, romani si straini, precum australianulAndrew Prelea, CEO South Pacific Group si DanIoan Popp, CEO Impact si detinatorul ansambluluiResidential Greenfield. De asemenea, prezidiul care acondus discutiile a fost completat de consilierul peproblem economice si comericale din cadrul ambasadeiGreciei in Romania, Effrosyni Mita si Sofronis Strino-poulos, reprezentantul Camerei de Comert si IndustrieEleno-Romane.

Conferinta a fost deschisa de Ionut Butoi, prese-dintele Asociatiei Imobiliare Romane (AIR), care s-aaratat optimist cu privire la evolutia viitoare a pietei dereal estate din Romania. Potrivit acestuia, acest sectorda semne de revenire, iar investitorii straini se arata dinnou interesati de terenurile si de proprietatile din aceas-ta regiune.

Unii dintre cei mai activi dezvoltatori prezenti pepiata romaneasca sunt grecii, care contribuie in prezentcu peste 3,5 miliarde euro in economia romaneasca,conform spuselor doamnei Effrosyni Mita. Potrivitacesteia, numarul companiilor grecesti de pe piataromaneasca a crescut semnificativ in ultima perioada,pe toate ariile de activitate din sectorul de real-estate.Dezvoltatorii, consultantii si brokerii eleni de realestate si-au continuat activitatea chiar si in timpul rece-siunii, in nenumarate orase din tara.

Sofronis Strinopoulos a tinut sa precizeze ca piataimobiliara din Romania, unul dintre cele mai impor-tante sectoare ale economiei, a ajuns la un nivel normal,proprietatile fiind tranzactionate la pretul lor real. Crizaeconomica a stopat cresterea artificiala, cauzata despeculatiile masive din ultimii ani.

Mai mult, investitorii straini vin in Romania,inspecteaza piata si cerceteaza oportunitatile, iar acestaeste un prim pas in procesul de cumparare, a spus dom-nul Strinopoulos.

Odata cu sfarsitul crizei economice, cererea pentruproduse imobiliare va creste, insa dezvoltarea va aveaun ritm moderat, iar investitorii vor cantari mai bine

ofertele inainte de a se hotari asupra unor noi investitii,a adaugat oficialul elen.

Optimismul cu privire la evolutia pietei imobiliareeste impartasit si de Dan Ioan Popp care a marturisitca „avem de luptat cu noi insine“ si ca este necesar saschimbam modul in care privim produsul imobiliar.Romanii trebuie sa invete sa aprecieze corect valoareaunei locuinte sau a unui teren. Si, asa cum afirma dez-voltatorul roman, acest lucru se poate face tinand contde trei parametrii obiectivi: bogatia si dezvoltarea eco-nomica a zonei in care proprietatea este situata, infra-structura de care aceasta dispune si utilitatile propri-etatii propriu-zise.

Romania este inca „o oportunitate fantastica pen-tru investitori“, asa cum considera si Andrew Prelea, undezvoltator care a decis sa nu renunte la businessul dintara noastra. Din perspectiva acestuia, unul dintre prin-cipalele beneficii ale Romaniei este populatia tanara,dornica sa achizitioneze o casa in viitorul apropiat. Desiacesta este increzator in evolutia pietei, Andrew Preleaavertizeaza ca fiscalitatea ridicata ramane un obstacolmajor in calea investitorilor.

Pentru a atrage mai mult capital, piata romaneas-ca are nevoie de mai multa lichiditate si de o increderemai mare a consumatorilor.

Prin urmare, concluzia investitorilor si a diplo-matilor care au asistat la dezbatere a fost ca Romaniaare nevoie de stabilitate economica pe termen lung side o mai mare implicare din partea autoritatilor guver-namentale, pentru a evita situatiile de boom economicartificial, ca cel din anii 2004-2008.

Cristina Bercea, PR Manager

SCUBA DIVING= Beautiful + Daring +Optimistic + Dynamic + Spectacular

Investitori straini [i romani la TNI

10

IMOBILIARE

Isi va reveni piata imobiliara dinRomania?Este un proces oarecum dificil.

Exista cateva semnale ca, in sfarsit, lu-crurile incep - usor, usor - sa se aseze, inceea ce priveste asteptarile cumparato-

rilor si ale vanzatorilor. Si de fapt vorbimdespre ajungerea la niste preturi corecte,pentru ca putem afirma ca si acest aspecta generat blocajul: discrepanta foartemare care ajunsese la un moment datintre preturile solicitate si capacitatea

potentialilor cumparatori, dar si reori-entarea acestora catre alte prioritati,odata cu intrarea in criza economica.Intre timp, preturile au scazut si - pinaacum - toata lumea a cam stat in expec-tativa, pentru a vedea ce se mai intampla,pentru a astepta o asezare a preturilor, iarpiata era oarecum inghetata. In momen-tul de fata, avand in vedere ca am reusitsa trecem de perioada dificila din punctde vedere financiar si s-a dat drumul laun mai mare capital de incredere pentruRomania, parerea mea este ca vomasista, in a doua jumatate a lui 2011 si incontinuare, in 2012, la o revenire usoaraa pietei imobiliare, care se va simti si da-torita intrarii banilor europeni in diversesantiere de constructii din toata tara.

Revenirea pietei imobiliare arputea veni din doua directii:scaderea preturilor si crestereaputerii de cumparare, care poateschimba prioritatile in oricebuget. Pe care mizati?Cresterea puterii de cumparare este

un proces mai lent. Mai ales ca, asa cumspuneati si dvs, este vorba aici si despre oregandire bugetara la orice nivel si dereasezarea prioritatilor, fie ca este vorbadespre companii sau persoane fizice.Chiar si cetateanul de rand, daca va ince-pe sa aiba mai multi bani, nu sare imedi-at sa-si ia o casa, ci isi aseaza noile prior-itati in functie de lipsurile resimtite inperioada de recesiune si in functie decapacitatea graduala de a returna uneventual credit. Dar, in economie, existasi “profetii” auto-indeplinite! De aceea,eu as spune ca, in perioada urmatoare,daca noi incepem sa avem incredere caeconomia isi revine, in ansamblul sau,atunci se va schimba si modul de a abor-da investitiile pe termen mediu si lung,cum sunt cele imobiliare, iar acestea arputea sa-si revina. Asa ca eu mizez pe unal treilea factor, in afara celor doua men-tionate de dvs, care mi se pare esentialpentru ca preturile sa se “aseze”, cum sespune! Este vorba de perceptia noastraasupra evolutiei economiei, pentru ca -pana la urma – preturile isi revin tot caurmare a unor asteptari. In nici un caz numizez pe puterea de cumparare, pentruca – din acest punct de vedere - vor maitrece ceva ani pana sa ne revenim macarla nivelul dinaintea crizei.

Deci, conteaza increderea, pana la urma?Absolut! Intr-o economie cum este

cea a Romaniei si avand in vedere cumeste perceputa Romania in mediul inter-national, increderea este principalul fac-tor care determina evolutia pietei imobi-liare.

Interviu realizat de Daniel Negut

„Increderea este principalul factor care determina evolu]ia pie]ei imobiliare“

considera omul de afaceri Dragos Paslaru

Moderator al unei Mese Rotunde despre piata imobiliara, in cadrul recentei conferinte FORUM INVEST- FINANCE 2011, Dragos Paslaru, manager general la GEA Strategy & Consulting, ne-a acordat un scurt interviu.

11

ECONOMIE

Ce legatura este intre cele doua elemente ale dezbaterii –management si investitii? Nu vreau sa supar pe nimeni, iar

abordarea mea nu are nicidecum o tentapolitica, ci una profesionala - eu fiind siprofesor de specialitate - insa, din pacate,in Romania de astazi avem un mare de-

ficit de management. De aceea, manage-mentul este un element important, maiales in aceasta perioada in care este ex-trem de important sa stim sa gestionamresursele, atatea cate sunt.

Pe de alta parte, asa cum stim cu to-tii, criza care s-a pornit acum trei ani si

care a fost deosebit de dura in Romania,in special anul trecut, a avut drept punctde plecare o scumpire si o penurie bruscade resurse financiare, care s-a reflectat siin diminuarea substantiala a investitiilor.Daca analizam situatia Romaniei, vomconstata ca, in ultimii trei ani, investitiiles-au diminuat foarte mult, aproape de 10

ori. Este adevarat ca avem un usor reviri-ment in trimestrul I al acestui an, dar sit-uatia continua sa fie deosebit de dificila,pentru ca - fara resurse financiare - esteclar ca nu poti sa relansezi economia. Maivreau sa precizez faptul ca iesirea dincriza implica o abordare sistemica si care

sa aiba la baza o strategie nationala, iarRomania se afla intr-o situatie destul dedelicata, din acest punct de vedere.

Exista o astfel de strategie?Cred ca Romania se afla printre

putinele tari care - dupa ce a intrat inUniunea Europeana (UE) – nu a reusitsa-si faca o strategie post-aderare! Deci,oficial, Romania nu are o astfel de strate-gie. Nici macar nu discutam daca estebuna sau rea. Pur si simplu, nu exista!Or, daca vrei sa fii performant in UE,este clar ca, la nivel national, trebuie sa aio gandire care trebuie sa raspunda celputin la doua intrebari: cum sa valorificicel mai bine, pe plan intern, posibilitatilepe care ti le ofera intrarea in UniuneaEuropeana si cum sa te pazesti de ame-nintarile sau de tensiunile inerente inte-grarii intr-un grup economic interna-tional atat de puternic, cum este UE.Noi nu avem aceste raspunsuri si proba-bil ca una dintre cauze - daca nu chiarcea mai importanta – care ne-a facut saresimtim criza atat de puternic a fost cane-a surprins intr-o abordare pe termenscurt, fara sa avem niste linii directoarefoarte clare. Si-atunci, fireste ca investi-torii internationali si piata mondiala ne-au taxat ca atare!

Si un ultim element pe care vreausa-l punctez: abordarea atat a investiti-ilor, cat si a managementului din Roma-nia trebuie facute in viziunea StrategieiUE 2020. Aceasta strategie, care a fostpusa la punct acum un an, cu perfectio-nari, stabileste sapte directii de actiunepentru UE, iar Romania - prin tot ceeace face, inclusiv in domeniul manage-mentului si investitiilor - trebuie sa seraporteze la aceste directii emblematice.Si as dori sa subliniez faptul ca nu trebuiesa privim aceste sapte directii ca fiindceva teoretic, ci foarte pragmatic, pentruca viitoarele bugete ale Uniunii Europe-ne si viitoarele modalitati de finantarevor tine foarte mult cont de aceastastrategie. Eu fac parte si din conducereaFondului Social European, ca reprezen-tant al comunitatii de afaceri din Roma-nia si vreau sa va spun ca, la sedinta pecare am avut-o in decembrie anul trecut,in Belgia, ni s-a spus foarte clar ca se vormodifica criteriile de alocare a fon-durilor, din 2013. Astfel, tarile membrevor primi fonduri si dupa doua criterii

noi, care privesc tocmai strategiile: cestrategie are fiecare tara si – atentie - cestrategie are fiecare regiune.

Dupa aceasta intalnire, am transmiso nota la Guvern si la Presedentia tarii,in care am cerut sa se faca un task-forcenational, ca sa avem aceste strategii.Daca nu le vom avea, o sa ne trezim canu ni se vor oferi sumele pe care dorim siam putea sa le obtinem de la UE,deoarece ni s-ar putea spune: „De ce sa vile dam, pentru ca nu stiti foarte bine cesa faceti cu ele, plus ca trebuie sa demon-strati ca acesti bani vor fi cheltuiti inconformitate cu Strategia UE 2020“.

Acestea sunt cateva elemente pe caream vrut sa le punctez, pentru ca noi - caprofesionisti in management - trebuie saimpulsionam adoptarea de masuri con-crete, fiindca, daca ramanem doar la fazadiscutiilor, dar fara decizie si actiune,nimic nu se va intampla bun in economie.

Ce ar insemna „decizie si actiune“, cum spuneti dumneavoastra?Relansarea economiei romanesti se

face nu numai prin declaratii de intentiisi printr-o viziune care poate sa sune fru-

mos, in vorbe, ci inseamna actiuni con-crete. Relansarea economiei inseamna saapesi pe cativa factori de baza, ca sa spunasa, intre care investitiile si managemen-tul sunt esentiale. Investitiile, pentru caorice relansare inseamna o cantitate maimare de bani integrati in sectoarele-cheie ale economiei, inclusiv investitia infactorul uman, iar managementul - pen-tru ca este cel care face in asa fel incatresursa „bani“, resursa „om“, resursa „cu-nostinte“ si resursa „tehnico-materiala“sa fie combinate intr-o asemenea manie-ra, incat sa genereze un plus de eficienta,un plus de competitivitate!

Si mai concret, avem in vedere pro-puneri care sa vizeze modernizarea Legiiinvestitiilor (care, din pacate, este maimult teoretica, decat pragmatica), avemin vedere elemente referitoare la absorb-tia fondurilor structurale (care este ceamai ieftina resursa disponibila, dar dinpacate n-o abordam cum trebuie), avemin vedere elemente privind introducereamanagementului profesionist, dar sielelemente referitoare la intensificarea simodernizarea consultantei si a train-ingului in management.

Interviu realizat de Daniel Negut

„Romania nu a reu[itsa-[i faca o strategiepost-aderare“

constata Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMRRecent, s-a desfasurat in Bucuresti FINANCE 2011, una dintre conferinteleForum Invest. In cadrul general oferit de aceasta, a avut loc si dezbaterea cutema « Stimularea investitiilor si imbunatatirea managementului – factoriesentiali in relansarea economica a Romaniei », organizata de ConsiliulNational al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) siSocietatea Academica de Management. Moderator al discutiilor a fost presed-intele CNIPMMR, prof. Ovidiu Nicolescu, care ne-a acordat un interviu.

12

FONDURI EUROPENE

13

IMOBILIARE

La ce sa ne uitam cand cumparam un teren pentru casa?

Nu e suficient ca un teren sa aiba unpret bun si sa se afle exact in zona in carene dorim sa ne construim o casa. Pentrua cumpara un teren, mai sunt o serie dealti factori importanti pe care trebuie saii luati in calcul inainte de a bate palmacu un proprietar. IMOPEDIA.ro vaspune tot ceea ce trebuie sa stiti despreun teren pentru ca a fi siguri ca nu arun-cati banii pe fereastra.

Din ce in ce mai multi oamenidoresc sa termine cu viata la bloc si sa sebucure de avantajele statului la cu 80%fata de perioada de boom a pietei imo-biliare, iar materialele de constructie s-aumai ieftinit si ele. Atentie insa, un terencare, la inceput, pare alegerea perfecta,poate ascunde o multime de inconve-niente. Nu putine au fost situatiile candcumparatorii nu au verificat cu atentietoate aspectele care tin de achizitia unuiteren si s-au trezit ca nu pot construi peel ceea ce aveau in minte sau mai rau nuau putut construi de loc.

Cumpar unde sunt utilitati trase sau nu?

Cele mai cautate sunt loturile deteren care au un minim de utilitati saucare au conducta de gaze si stalpii decurent cat mai aproape pentru o racor-dare mai usoara si mai ieftina. Ideal este

sa aiba acces la liniile telefonice, cablu tvsi internet.

„In primul rand as alege in functiede utilitati, pentru ca sunt destul de maricosturile cu utilitatile daca terenul esteamplasat in afara orasului. Utilitatileminime sunt electricitatea si gazele. Apacurenta nu e o problema, ca se foreaza unput si avem si apa curenta. Canalizare –la fel, este fosa septica si se rezolva.Majoritatea distribuitorilor de cablu siretea de internet si-au extins aria” sfatu-ieste Ciprian Ana, director al societatiide constructii Start Tehnologic Consult.

„In general, terenurile de acum dinzonele adiacente Capitalei au utilitatiletrase. Dar pentru un cunoscator al statu-lui la curte, acestea sunt relative – se poateface un put, o fosa si se rezolva” consideraRobert Dobrescu, manager Nobila Casa.

Oaza de linisteIn general, cei care lasa Bucurestiul

in urma pentru o casa intr-o zona adia-centa, cauta sa scape de zgomot. Astfelca foarte important este ca terenul sa nufie in apropierea unei sosele circulate saulanga o strada foarte aglomerata. In afarade galagia pe care o fac masinile, curtilein apropierea acestui gen de strazi seumplu de praf. De asemenea, lotul idealeste in apropierea unei paduri, dar numai aproape de 150 m.

„Lotul de teren este ideal amplasatundeva la 20-30 m de strada principala.Astfel este evitat atat zgomotul, dar sipraful si restul neplacerilor. Apoi trebuieavut grija ca zona intima a curtii sa fie inplanul opus drumului de acces, iar ladrum sa avem o ecranare cat mai buna –vegetatie sau orice ne poate proteja“,spune Bogdan Dobritoiu, managerGeneral Service 2000.

Risc de inundatieUn alt aspect demn de luat in calcul

este ca terenul sa nu fie inundabil in cazde ploi. Sa nu fie situat in albia unui rausau in apropierea unei ape unde se dev-erseaza reziduuri. Este recomandat casolul sa fie stabil si nesurpabil. Pentruacest lucru este indicat un studiu geofiz-ic –in functie de acesta se calculeaza sifundatia casei. De asemenea, sunt nece-sare si informatii legate de nivelul apeisubterane (litologia solului).

„Pentru a evita terenurile inund-abile, nu avem de facut decat un singur

lucru: un studiu geofizic. Procedura estedeosebit de simpla, costa nesemnificativ,dar intram in posesia profilului soluluirespectiv pana la o anumita adancime.Astfel putem afla adancimile panzelorfreatice si tot ce avem nevoie pentru fun-datii, beciuri, subsoluri, puturi etc.” afir-ma Bogdan Dobritoiu.

„Toate zonele au harti de teren, desol, de inundatii si ar fi bine sa studiemharta inainte, cu ajutorul primariei.Oricum, este foarte important studiulgeologic premergator proiectului. Reco-mandarea mea este sa fie facut ca la carte.Eu am avut de a face cu clienti care nuvoiau studiul geo, ci doar proiectul, in

ideea ca mai scuteau niste bani. Amincercat sa le explic ca, neavand unstudiu geo, exista riscul ca proiectantul sasupradimensioneze armaturi, grinzi,placi etc, pentru a se asigura de construc-tie. Deci, la final, scutesti niste bani custudiul geofizic, dar dai mai multi pemateriale in plus” explica directorul StartTehnologic Consult.

Cat de mare sa fie curtea?Dimensiunile terenului reprezinta o

alta latura de luat in seama. Un terenaproape de perfectiune ar trebuie sa aiba

cel putin 1.000 mp, spun unii specialistii.Astfel se poate repartiza zona casei, agradinii, o zona cu pomi fructiferi saudecorativi. Sigur ca se construiesc case sipe terenuri mai mici, iar proprietarii suntmultumiti, insa indiferent de suprafataconteaza forma terenului. Daca esteingust, in afara de faptul ca are odeschidere mica, se va construi „de-alungul”, casa luand o forma dreptunghi-ulara. De asemenea, nu este de neglijatfaptul ca se prevede o distanta fata deimobilele vecine – spatiul fata de stradasi de limita din spate a proprietatii.

„La suprafete mari de teren trebuiesa avem in vedere costurile si timpul de

intretinere, iar la suprafete mai micispatiile auxiliare devin inghesuite, curteadevine meschina” considera managerulGeneral Service 2000.

„Este bine sa ne orientam catre unteren cu laturile oarecum egale, nu col-turi, terenuri cu stalpi sau cu forma tri-unghiulara” sfatuieste Robert Dobrescu.

Se poate construi pe terenulcumparat?

Pana la incheierea tranzactiei esterecomandat sa se cunoasca starea terenu-lui si incadrarea in intravilan construibil.Atentie! Poate fi intravilan, dar necon-struibil. De aceea este indicat sa se soli-cite un certificat de urbanism informativ,inainte de achizitionarea terenului. Prinacest certificat, autoritatile fac cunoscutecumparatorului (sau celui care solicitaactul) elementele privind regimul juridic,economic si tehnic al terenurilor si con-structiilor deja existente si stabilesc cerin-tele urbanistice care trebuie indeplinite.

Proiectul caseiInainte de alegerea unui teren ar fi

bine sa va consultati si cu un arhitect careva va spune daca puteti ridica pe el saunu casa pe care o aveti in cap. In functiede forma terenului veti stii exact ce tip deproiect veti putea alege.

„Depinde cum e proportionata con-structia, daca este o casa tip vagon saupatratoasa. Eu recomand sa fie facuta culaturile aproximativ egale. In general,casele construite in ultimii 20 de ani pela noi sunt facute dupa ureche, nu dupapret, desi exista proiectanti romani buni.Adica oamenii prefera sa nu dea banii peproiect si pe studiul geotehnic – isi fac ei,ca doar romanul se pricepe la orice” afir-ma Ciprian Ana.

Ralu

ca J

oi]

a

Conform unei analize comparative realizata dewww.imobiliare.ro privind evolutia preturilor laprincipalele categorii de proprietati rezidentiale inprimul trimestru, apartamentele sunt singurele carepar sa fi depasit criza. Dupa trei ani de scaderi suc-cesive, evolutia pretului solicitat pentru apartamen-tele scoase la vanzare de proprietari, intermediari sidezvoltatori este pozitiva in T1. Insa, casele si vilele,dar mai ales terenurile intravilane nu au iesit incadin recesiune si inregistreaza, in continuare, scaderiimportante de pret.

Apartamente Apartamentele, atat cele vechi cat si cele noi, au

avut o evolutie pozitiva, in crestere, in primultrimestru al anului. Valoarea Indicelui national imo-

biliare.ro inregistrata la finalul primului trimestru afost de 1.043 euro/mp util, cu 0,97% mai mare decatvaloarea inregistrata la finalul lunii decembrie 2010(1.033 euro/mp util). Pe segmentul apartamentelorvechi, in perioada mentionata, s-au inregistratcresteri de pret in aproape toate orasele mari dintara,. Variatiile au fost cuprinse intre -1,6% in Cluj-Napoca, acesta fiind de altfel singurul caz in careindicele imobiliare.ro a inregistrat o scadere si+2,7%; cea mai mare crestere a fost inregistrata laConstanta. Cresteri au fost inregistrate si laTimisoara (+1,5%), Bucuresti (+0,8%), Iasi (+0,6%)si Brasov (+0,5%).

Si apartamentele noi au avut o evolutie increstere, singurele exceptii fiind intalnite la Iasi si laBrasov, unde au fost inregistrate scaderi de 10,7%,respectiv de 0,7%. In Capitala, insa, pretul solicitatpentru apartamentele noi a crescut cu peste 1,4%din decembrie 2010 pana in aprilie. Cresteri au avutloc si la Constanta (+1,3%), Timisoara (+1,2%) pen-tru ca recordul pe acest segment sa fie detinut deCluj-Napoca (+5,3%).

Case si vile Spre deosebire de apartamente, evolutia pretu-

lui cerut pentru casele si vilele construite inainte de1990 scoase la vanzare in principalele orase din taraa fost preponderent negativa, cu exceptia propri-etatilor din Cluj-Napoca care au inregistrat o cres-tere de 1%.

La Timisoara s-a inregistrat cea mai mare sca-dere de pret, de peste 14%. Scaderi importante auavut loc in Capitala (-8,4%), dar si la Constanta(-6,8%). La Brasov, pretul solicitat pentru caseleconstruite inainte de 1.990 a scazut cu 0,8% inintervalul analizat.

Principalul atu al caselor vechi ramane amplasa-mentul, in cele mai multe cazuri vorbim de zonesemi-centrale sau cartiere foarte bune, ceea ce faceca pretul pe metru patrat solicitat in acest caz sa sementina in continuare mai ridicat decat cel practicatpentru constructiile noi.

Preponderent negativa a fost si evolutia pretuluicerut pentru casele si vilele construite dupa 1990scoase la vanzare in principalele orase din tara,exceptie, de aceasta data, facand Brasovul unde s-ainregistrat o crestere de 4% si Timisoara (+0,1%).Cea mai mare scadere pe acest segment a fost inre-gistrata la Constanta (-7,2%). In Capitala, casele sivilele construite dupa 1990 s-au ieftinit cu 3,7%,

ajungand sa concureze apartamentele noi, in timp cein Cluj-Napoca, scaderea a fost de 1,8%.

TerenuriSingurul segment rezidential care este inca

departe de a-si reveni este cel al terenurilor pentruconstructii care inregistreaza in continuare scaderiimportante de pret in toata tara. La Brasov si laCluj, de pilda, preturile la finalul primului trimestruau fost cu 15,8%, respectiv 13,7%, mai mici decat lafinalul trimestrului patru din 2010. La Constanta,scaderea a fost de 5%, iar in Capitala de aproape 3%.Doar la Timisoara putem vorbi de o stagnare peacest segment.

Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este

primul si cel mai accesat portal imobiliar din

Romania. Portalul a depasit de curand pragul de

21 000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai

mare baza de oferte din toate categoriile

imobiliare la nivel national.

C e tipuri de proprieta]i reziden]ialeau ie[it din recesiune

14

ALBA & ARAD

A fi sau a nu fi (datori)…Am observat cu bucurie iesirea din recesiune a economiei romanesti.

Produsul intern brut a inregistrat o usoara crestere fata de perioada sim-ilara a anului 2010. Intrebarea care se impune a fi pusa este una simpla,dar pertinenta: a meritat efortul?Este aceasta crestere una reala sau este ocrestere artificiala, si doar pe o perioada scurta de timp? Banca Nationalaa Romaniei are un cuvant greu de spus in bunul mers al economiei. Seobserva clar efectul politicii monetare a BNR, care incearca (desi nuintotdeauna reuseste) sa tina in frau tendinta (mereu) ascendenta ainflatiei prin modificari ale ratei dobanzilor, modificarea conditiilor acor-darii creditelor de consum catre populatie sau sprijinirea (directa sauindirecta) a evolutiei cursului principalelor valute. Sunt lucruri firesti,

care ar trebui sa functioneze indiferent de culoarea politica a Guvernului. Iata insa ca politica (prost inteleasa)tinde sa devina factorul decident in luarea deciziilor de interes national. Privind la Grecia sau la Irlanda, nuputem sa nu observam ca „ajutorul“ (impus) pe care FMI l-a acordat acestor doua tari cu economii mai frag-ile, le a creat acestora probleme grave. In schimb, in cazul Ungariei, politicienii au facut front comun si audovedit ca pun mai presus interesele nationale celor de partid, refuzand imprumutul acordat de FMI.

Pe termen scurt, aceasta crestere a PIB romanesc pare a fi un fapt pozitiv, un mesaj pozitiv catre investi-torii straini, dar pe termen lung, daca nu este o crestere reala, economia romaniei poate sa se afunde tot maimult. Creditorii europeni se asigura ca isi vor recupera sumele imprumutate (si dobanzile aferente lor),impunand o multitudine de conditii economicedure tarii imprumutate. Din punct de vedereeconomic, acestea sunt logice si normale.Reducerea arieratelor, diminuarea cheltuielilorpublice sau privatizarea societatilor necompeti-tive ar fi un lucru bun, (daca ar veni la initiativanoastra si nu am fi presati sau fortati sa facemaceste lucruri), dar aceste masuri trebuie sus-tinute de investitii masive, de sprijin guverna-mental, lucruri care insa nu sunt apreciate si nusunt dorite.

Romania ar fi trebuit sa invete ceva din pri-vatizarile grabite si oneroase ale anilor preceden-ti. Societatea civila trebuia sa sanctionezeprompt tentativele suicidale ale Guvernului,care, dorind sa acopere gaurile negre ale eco-nomiei, in fapt, pe termen lung, le-au marit con-siderabil. In schimbul concesionarii pe un anu-mit numar de ani (nu putini, e drept), chineziine-au oferit construirea gratuita de autostrazi.Noi insa i-am refuzat politicos, invocand motivepuierile. Cine ar opri Statul in a construiautostrazi, fabrici sau a face agricultura cu fon-duri de stat, urmand ca, ulterior, produsele ro-manesti sa fie exportate masiv sau strategic?!Suna cunoscut? Cateodata ne meritam soarta,zau asa!

Sunt orasein Romania carepot inca sa sur-prinda. Suntorase in Roma-nia care au pu-terea de a devenimai mult decaterau in urma cucinci sau zeceani. Sunt orase

in Romania care te fac sa fi mandru de faptul catraiesti si iti desfasori activitatea in cadrul lor. Acesteasunt trei enunturi pe care le auzi rar in Romania. Cutoate aceste lucruri, unele reale altele mai putin reale,Alba Iulia devine incet si sigur un oras in care cele treienunturi sunt ceva mai mult decat o declaratie. Odatacu prezentarea Cetatii de tip Vauban intr-o formaabsolut spectaculoasa, Alba Iulia isi prezinta poten-tialul in fata lumii intr-un fel discret si elegant. Ceeace apreciez de fapt in aceasta zona este legat de faptulca o datorie morala este indeplinita si anumerepunerea in drepturi a unui aer istoric in a carui lipsaacest oras parea neterminat. Ceea ce s-a intamplat inultimul an in aceasta parte a orasului ii transforma pealbaiulieni in turisti in propriul oras, fiecare zi fiindprilejul perfect de a-ti redescoperi radacinile si man-dria de a fi parte a unei povesti capabila sa arate ca sepoate. Atat traseul nordic al fortificatiei cat si cel sudicprezinta privitorului o lume noua, impartita in alei pecare te poti plimba adunandu-ti gandurile ce parimposibil de lasat acasa.

Poate fi o experienta interesanta sa incalti opereche de tenesi cu dor de plimbare, sa pui in spateun rucsac in care sa lasi sa se odihneasca o sticla cuapa si doua batoane de ciocolata si sa iei la pas ocetate restaurata si in asteptare de turisti atat romanicat mai ales straini. E o experienta vie, mustind asperanta pentru orasul asta considerat mult preamulta vreme un capat de linie, e un tip de traire pecare amenajarea unor spatii lasate in paragina a reusitsa o aduca in mentalul colectiv. E un prilej de bucuriesa vezi ca, incet dar sigur, orasul tau devine un punctde atractie, ca orasul in care locuiesti, desi mic si une-ori inghesuit intre aceleasi si aceleasi conceptii desprelume si viata, are inca secrete nedescoperite. Sigur camai este un drum lung si anevoios pana sa putemvorbi despre aceasta cetate ca despre una capabila insine sa schimbe fundamental oraselul de 70.000 delocuitori, sigur ca mai este un drum lung de parcurspana vom deveni ceva mai mult decat oras turistic deo zi insa credeti-ma pe cuvant ca acest colt de creatiea fost bine pus in valoare si ca merita vazut daca avetiocazia sa o faceti.

Potentialul economic si cultural al Cetatii de tipVauban este de acum unul indiscutabil si cred ca vafi pus in valoare alaturi de intreaga zona istorica. Nuavem nici mai mult, nici mai putin decat altii insatrebuie sa fim constienti ca aceasta carte trebuiejucata corect. Comunitatea locala are datoria moralade a sprijini un proiect din care evident vom avea cutotii de castigat pe termen mediu si lung. Privilegiulde a fi turist in orasul tau este unul trait de putiniromani si ma bucur ca dezvoltarea orasului AlbaIulia ne permite aceasta stare de turist capabil sadescopere o intreaga poveste. In cele din urmaaceasta realizare a comunitatii va ramane una dintrecele mai mari de dupa Revolutie si pe undeva mabucur sincer ca suntem contemporani cu ea. Vazandzona istorica a orasului la modul la care arata acum(si inca se lucreaza) cred ca putem spune ca se treceintr-o noua etapa de dezvoltare a municipiului si azonei. Multi albaiulieni au de acum suficientemotive sa viziteze cetatea deplasandu-se poate mairar catre centrul istoric al orasului Sibiu sau catre celal municipiului Cluj Napoca.

In concluzie, daca exista vreuna, ceea ce seintampla in aceste zile cu Alba Iulia nu poate sa fiedecat inceputul unei povesti frumoase despre cum sepoate dezvolta un oras in inima Romaniei. Stareaaceasta de a fi turist in orasul copilariei tale este unape care merita sa o traiasca fiecare albaiulian in parteindiferent de orientarile sale politice. Asezat discretpe o banca, ma intorc la batonul meu de ciocolata sila sticla cu apa, orasul arata intr-un fel in care nul-am mai vazut inainte si asta ma face mandru deradacinile mele...

Alin T

om

u[

Turist in ora[ul meu

Cri

sti

an M

ladin

15

CLUJ & MARAMURES

Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1841-4583

Theodor Sperantia nr. 14Sector 3, Bucuresti

Tel.: 320.70.70www.b-a.ro

The publication is a member of BRATand has been audited from 1.01.2006

since 3.09.2010

Grupul de Presa

Founded by

Ioan Sorin Rosurosu@b-a.ro

General Manager

Dr. Vlad Hogeahogea@mediabloc.euTel.: 0742.303.623

Analyst

Prof. univ. dr. Mircea Coseacosea@b-a.ro

Columnists

Dr. Dan Matei Agathonagathon@b-a.ro

Olimpian Unghereaungherea@b-a.ro

Dr. Florin Munteanumunteanu@b-a.ro

Editors

Daniel Negutnegut@b-a.ro

Cezar Ioancezar@b-a.ro

Senior Editors

Marius C. Romascanuromascanu@mediabloc.eu

Horatiu Serbserb@mediabloc.eu

Alin Tomus

Sorina Bruj

Raul Dancuta

Editorial Secretary

Raluca Iosifidisraluca@b-a.ro

Care edition

Claudia Daniliucclaudia@b-a.ro

Translation

Cosmina Stroescu

Layout & DTP

Omni Press & Designwww.opd.ro – arta@opd.ro

Advertising Department

Tel.: 0722.400.055

Printing House

United Print021/345.52.12

office@unitedprint.ro

Distribution

Spin Mediawww.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank MediaTel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree AdvertisingTel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

1 - 30 iunie 2011

INSTALA}IEBRICHETATRUMEGU{

POR Italia,

capacitate: 150 kg/h,

forma cilindrica,

diametru: 7 cm,

pret vanzare: 12.000 euro, tele-

fon de contact: 0749.936.688

POR Italia,

capacitate: 150 kg/h,

forma cilindrica,

diametru: 7 cm,

pret vanzare: 12.000 euro, tele-

fon de contact: 0749.936.688

MARAMURESA avut loc sedinta Consiliului pentru Dezvol-

tare Regionala (CDR) a Regiunii de DezvoltareNord-Vest in cadrul careia au fost aproba-te/avizate:

• Acordul Specific de subventie Europe Direct2011, incheiat de ADR Nord-Vest cu ComisiaEuropeana, in urma caruia se aproba continuareafunctionarii centrului de informare pe teme euro-pene Europe Direct. Pentru acest an, bugetul alo-cat consta in costuri eligibile in valoare de 49.964EUR.

• 22 de contracte de finantare incheiate deADR Nord-Vest, Ministerul Dezvoltarii Regio-nale si Turismului si beneficiari in cadrulProgramului Operational Regional 2007 - 2013

• Contractele de finantare „Trec“, „STP“, „Re-gioNet“, proiecte realizate prin subproiectulSMART+, desfasurat in perioada februarie 2010 -decembrie 2013 din Axa Prioritara 1: Inovare sieconomia cunoasterii, Domeniul Major de Inter-ventie: Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica.Proiectul STP vizeaza transferul de bune practici,metodologie si management de structuri de sprijinpentru afaceri si cercetare sub indrumarea ParculuiTehnologic Walqa din Regiunea Aragon, Spania,in vederea infiintarii a cate unui parc stiintific sitehnologic in mai multe orase din Europa, printrecare si Cluj-Napoca. Proiectul are un buget totalde 226.717,22 euro. SubProiectul regioNet vine saasigure transfer de expertiza in managementulretelelor si al clusterelor prin competentele a doiparteneri experimentati, Agentia pentru Pro-movarea Inovarii si a Transferului Tehnologic dinLeipzig, Germania si Agentia de Dezvoltare aRegiunii Malopolska din Polonia, promovareacooperarii intre mediul de afaceri si cercetare dinregiunile partenere si aplicarea bunelor practiciprin crearea la finalul proiectului a unui cluster laCluj-Napoca, intr-un domeniu care va reiesi inurma unei analize pe performanta si potential eco-nomic local, prin implicarea sinergica a partene-rilor ADR Nord-Vest si Agentia pentru Imple-mentarea Proiectelor si Programelor pentruIMM-uri, OTIMMC Cluj-Napoca. Proiectul areun buget total de 320.779,20 euro. SubProiectulTREC - Cluster Transnational in DomeniulEnergiei Regenerabile va fi implementat in perioa-da mai 2011 - aprilie 2013 si isi propune creareaunui cluster format din reprezentanti ai mediuluide afaceri, cercetare si autoritati publice din JudetulCluj, Regiunea Macedonia de Vest din Grecia siRegiunea Saxonia din Germania, insotit de activi-tati de transfer de bune practici in managementulsi gestiunea de clustere. Proiectul are un buget totalde 291.836,8 euro. CDR Nord-Vest a mai propuspromovarea, in randul parlamentarilor dinTransilvania de Nord, a demararii unor initiative

legislative care sa responsabilizeze proiectantii ast-fel incat sa nu mai apara diferente peste un anumitprocent, intre cheltuielile de excutie rala si cele cal-culate in faza de proiect.

„Fabrica de idei din Transilvania de Nord“ -IRCETT, pariaza in 2011 pe educatie si clustere.Institutul Regional pentru Cercetare, Educatie siTransfer Tehnologic (IRCETT) Sa isi con-solideaza pozitia pe vector al inovarii inTransilvania de Nord. Profitand de reforma sis-temul educational din Romania, IRCETT se vaconcentra, in 2011, pe dezvoltarea de produse edu-cationale destinate adultilor, dar si pe introducereade noi ocupatii in Codul Ocupatiilor din Romania(COR), care sunt vitale pentru atragerea investiti-ilor in regiune. Printre contractele derulate de In-stitut in ultimul an se numara: Proiect Urban Pi-testi (cel mai mare proiect de regenerare urbanadin Romania), Strategia de Dezvoltare a JudetuluiSatu-Mare, iar mai nou Strategia de Dezvoltare aJudetului Cluj si cea a Municipiului Bistrita.IRCETT este, de asemenea, partener in cadrulproiectului „ReForm Transilvania“, finantat dinProgramul Operational Sectorial „Dezvoltarea

Resurselor Umane“, in cadrul caruia va evaluacompetentele de Formator a peste 1300 de cadredidactice din invatamantul preuniversitar transil-vanean. In 2011 IRCETT se va concentra pe douadirectii: pe extinderea serviciilor din sfera educatieiadultilor, prin servicii de evaluare a competentelor,cursuri de formare si specializare adresate adultilor,dar si scrierea de noi standarde ocupationale pen-tru ocupatii inexistente pe piata autohtona, care sacontribuie la cresterea ocuparii fortei de munca dinRegiune; Institutul va fi motorul dezvoltarii declustere de interes regional si national in domeni-ile strategice ale Regiunii, care au potential ridicatde atragere a investitiilor straine: materiale noi,transport, energie regenerabila, sanatate. IRCETTa fost infiintat in 2007, la initiativa ADR Nord-Vest, si a fost constituit pe modelul propus de pre-sedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Ba-rosso pentru Institutul European pentru Tehno-logie (EIT).

CLUJConstituirea Parcului Stiintific si Tehnologic

Metropolitan Cluj. Documentul de constituire a(PSTMC) a fost semnat de reprezentantii grupu-lui de initiativa si vizeaza dezvoltarea de proiectede infrastructura de afaceri si cercetare subscriseconstituirii Parcului Stiintific si TehnologicMetropolitan Cluj. Un prim proiect care va fi pre-gatit in 2011 vizeaza dezvoltarea unui Pol deCompetitivitate - care ar putea fi finantat in cadrulPOSCCE, Axa 1.3.1. -, care sa graviteze in jurulunei aglomerari de firme ce vor deveni parte aConsortiului, alaturi de membri ai grupului desemnatari.

Lansare subproiecte finantate SMART+. Re-prezentantii Consiliului Judetean Cluj au partici-pat, la Kozani, in Grecia, la conferinta de lansare asubproiectelor finantate prin SMART+. Pentrujudetul Cluj subproiectele in domeniul inovarii,cercetarii si dezvoltarii tehnologice a IMM-urilorau avut bugetul de aprox. 320 000 euro. Din cele 7subproiecte selectate, 5 dintre ele sunt cu partici-parea institutiilor/organismelor publice/de dreptpublic din judetul Cluj (ADR Nord - Vest, Insti-tutul de Cercetari pentru documentatie Analitica,Facultatea de Business - UBB, Oficiul Teritorialpentru IMM-uri si Cooperatie Cluj-Napoca). Aufost finantate subproiectele: TREC (Trans-national Renewable Energy Cluster) avand ca scopcrearea unui cluster transnational in domeniulenergiei regenerabile format din reprezentanti aimediului de afaceri, cercetare si autoritati publicedin judetul Cluj, Regiunea Macedonia de Vest dinGrecia si Regiunea Saxonia din Germania; STP(Partnership for establishment of Science andTechnology Parks in Eastern Europe), avand cascop transferul de bune practici, metodologie simanagement de structuri de sprijin pentru afaceri

si cercetare in vederea infiintarii unui parc stiintif-ic si tehnologic in locatiile: Cluj-Napoca, Burgasin Bulgaria si Ptolemais in Grecia, sub indrumareaParcului Tehnologic Walqa din Regiunea Aragon,Spania; SMEGoNET (SME Go Global Net-works), vizeaza facilitarea internationalizarii afac-erilor, accesul la servicii de cercetare si cooperareintre regiunile partenere: Malopolska din Polonia,Aragon din Spania, Macedonia de Vest din Greciasi judetul Cluj din Romania; IART Territories(Innovative and responsible tourism territories),avand ca scop impulsionarea inovarii in activitatilecu destinatie turistica, prin transfer de bune practi-ci si cooperare, instruire a operatorilor si a oferteituristice zonale si dezvoltarea unei platforme inte-grate on-line destinata promovarii turistice;REGIONET (Clusters and networks as successfuldrivers - guiding regions to competitiveness andinnovation), avand ca scop transferul de expertizain managementul retelelor si al clusterelor, pro-movarea cooperarii intre mediul de afaceri si cerc-etare din regiunile partenere si aplicarea bunelorpractici prin crearea la finalul proiectului a unuicluster la Cluj-Napoca; SMART Tourism (TheRole of Innovative Services in the TourismMarket to Support Regional Development);INNOFIN (Strengthening Competences of EarlyStage Finance Managers). Bugetul total prevazutpentru SMART+ este de 4.004.000 Euro. Bugetultotal propus pentru Consiliul Judetean Cluj, peperioada 2010 - 2013, este in suma totala de450.000 Euro. Cofinantarea Uniunii Europene,prin Fondul European de Dezvoltare Regionala,fiind de 85%, respectiv 382.500 Euro.

Dank Media & InfoMondo Economic

O bservator economictransilvan

Raul D

ancu]a

,