Revistã de actualitate ºi consultanþã

Anul VI � Nr. 56 www.b-a.ro

Publicaþie membrã a BRAT Ce au adusTratatele de laMaastricht,Amsterdam, Nisa[i Lisabona?

PPoowweerreedd bbyy

Ora bilan]uluiSe întâmplã uneori în viaþã sã nu ºti unde te afli sau încotro

vrei sã mergi. În astfel de situaþii e dificil sã poþi spune cã eºtimulþumit de tine, de viaþa ta. Începi sã dai vina pe situaþie, pecei din jurul tãu, pe ghinion, pur ºi simplu, când, de fapt, totulpleacã de la lipsa obiectivelor. Altfel, cum poþi spune cã nu aisucces, când tu nici mãcãr nu þi-ai planificat acest lucru.

Stabilirea obiectivelor este un lucru esenþial dacã vrei sãobþii ceva. În momentul în care ai stabilit unde vrei sã ajungi,vei ºti ºi ce ai de fãcut pentru a junge acolo. Dacã vrei calucrurile sã se întâmple, dacã vrei sã ai succes ai nevoie sã-þi sta-bileºti obiective.

Cei care nu-ºi stabilesc obiective, o fac, de regulã, de fricã.De foarte multe ori, atunci când ne propunem ceva, ne dorimun anume rezultat, vom primi din partea mediului o multitu-dine de condiþionãri, în cea mai mare parte negative saueronate. Cu alte cuvinte, vom avea la îndemânã o mulþime deargumente pentru care nu putem realiza ce ne-am dori. Uneledintre aceste argumente, condiþionãri apar pe fondul unei per-cepþii greºite despre lume, în general, ºi despre noi înºine, înspecial. De multe ori îºi gãsesc expresia verbalã sub forma unormesaje blocante: „nu pot“, „nu sunt în stare“, „trebuie sã“ etc.

Sunt oameni care nu-ºi pot stabili obiective pentru cã nuau capacitatea de a previziona viitorul ºi nici nu se pot motiva.Spre deosebire, oamenii de succes au abilitatea de a-ºi creamental un viitor foarte bine definit. Imaginaþia are un rol esen-þial în acest sens. De exemplu, copiii mici ºtiu foarte bine ce vorsã se facã atunci când vor creºte, pe când oamenii maturi îºiimagineazã cu dificultate cum vor arãta sau ce vor face pestecinci - zece ani; pentru unii dintre noi e dificil sã spunem cevom face în week-end.

O altã dificultate în stabilirea obiectivelor este poate ºi ceape care o conºtientizãm mai puþin. Mulþi dintre noi nu ºtim saunu recunoaºtem importanþa stabilirii obiectivelor. Ca atare, ceimai mulþi nici mãcar nu alocã timp pentru planificarea propri-ilor þeluri.

Pentru ca succesul tãu sã fie asigurat, obiectivele pe care leurmãreºti trebuie sã fie specifice, mãsurabile, realizabile, realis-te ºi delimitate în timp. Deosebit de important este ca acesteobiective sã fie scrise, notate, cãci astfel ele devin asumate, auvaloare de angajament, îndeplinirea lor devenind astfel mult

mai imperativã.Un alt aspect pe care este

necesar sã-l avem în vedereeste modul în care exprimãmaceste obiective. Este o con-diþie sã spui ce doreºti sã obþii,nu ce vrei sã eviþi. Majoritateaoamenilor se gândesc exact laceea ce intrã în aria lor deatenþie. De exemplu, dacã aiun credit la bancã ºi te gân-deºti cum sã-þi plãteºti ratele,mintea ta va reþine cã ai dato-

rii. Creierul are proprietatea naturalã de a îndepãrta negaþiile ºide a percepe doar afirmaþiile din mesajele transmise. Ca urmare,creierul are nevoie doar de mesaje transmise în termeni pozitivi.„Nu vreau sã am datorii“ este un obiectiv greºit formulat. Unobiectiv bine gândit este „Vreau sã am mai mulþi bani“.

Mesajele negative transmit inconºtientului exact opusuldorinþei noastre. Cu alte cuvinte, singuri creãm condiþionãripentru mai mult sau mai puþin succes, dupã cum folosimnegaþia. De aceea este bine sã încercãm sã ne analizãm meca-nismele mentale pe care le folosim. Cele mai multe dintre elene blocheazã. S-a întâmplat vreodatã sã gândiþi în maniera „Aºvrea sã... dar nu pot... pentru cã...“ sau „Trebuie sã... mai alescã...“? Sunt sigurã cã în acele situaþii nu aþi obþinut nimic, nuaþi realizat ce v-aþi propus, iar obiectivele dumneavoastrã s-autransformat în vise aproape irealizabile.

Þine de fiecare dintre noi sã schimbe acest lucru. Eu vreauºi pot....

Psih. pr. Claudia Daniliuc

„Moº Crãciun, toþi îmi spun / Cã eºti darnic ºi eºti bun.Eu îþi scriu de mai-nainte / Cã-s un bãieþel cuminte...”

Este prima strofã a poeziei „Scrisoare“, de Otilia Cazimir,o poezie pe care probabil cã am recitat-o cu toþii, chiar ºi pevremea în care „Moº Crãciun” devenise „Moº Gerilã”, în spe-ranþa cã „Moºul” ne va aduce cadourile dorite. Iar, uneori – decele mai multe ori – el chiar venea cu sacul plin! Cum, necum,pãrinþii gãseau soluþii pentru ca, sub brad, sã fie cam tot ceeace am scris în vestita ºi nelipsita „scrisoare”. Iar, pe lângã atâtde aºteptatele jucãrii ºi dulciuri, îºi mai gãsea loc ºi câte o hãi-nuþã nouã, de care – culmea – chiar aveam nevoie, deºi nu otrecusem în lista cãtre „Moºul” pentru cã nu ne stãtea nouã,copiilor, mintea la îmbrãcãminte, ci la maºinuþe ºi pãpuºele!...

Acum? Mulþi dintre pãrinþii de astãzi au de ales între a cum-pãra de-ale gurii sau jucãrii. Cu amendamentul cã, la capitolul„jucãrii”, sunt trecute ºi telefonul mobil, computerul personal,laptop-ul sau plasma, pentru camera „celui mic”. Alte vremuri...

Aºadar, chiar ºi cadourile s-au... diversificat, într-un fel.Ceea ce nu ar trebui sã fie rãu. Dar este inclusiv o notã deamãrãciune în aceastã formulare! Pentru cã – în majoritateacazurilor - nu s-au diversificat în sensul cãtre cadoul numit„calculator”, ci în cel cãtre „bucate de Sãrbãtori”. Astãzi, un„cadou” primit cu mare bucurie poate fi ºi o halcã de muºchide porc, deoarece studiile statistice aratã cã a crescut gradul desãrãcie al românilor! Deºi, logic ar fi sã trãim mai bine, într-ovreme în care nu-þi mai este teamã sã spui ce nu-þi convine.

Dar... rãmâi cu „spusul” ºi cu nivelul de trai de acum! Aºa cã, în general, oamenii mai renunþã la „o hainã nouã”,

pentru a avea tot ce le trebuie la masa de Crãciun. O realitate carepoate fi verificatã la orice supermarket, unde coºurile de cumpãrã-turi sunt pline cu alimente! Ici-colo, mai vezi câte o jucãrie, înfuncþie de bugetul adunat pe parcursul anului. Pentru cã, acum,mulþi români strâng bani nu pentru plecarea în concediu, ci pen-tru masa de Sãrbãtori ºi cadourile aferente! ªi aº îndrãzni sã spuncã nu este de vinã numai criza economicã globalã!...

Drept urmare, pânã la urmã, Moº Crãciun-ul zilelornoastre poate fi ºi... ºeful! Mãcar sã vinã cu un ban în plus,acolo, înainte de cumpãrãturi, cã-i putem dedica ºi o poezieadecvatã. Care ar suna cam aºa:

ªefule, te-am criticat tot anul, / Cã eºti cam lacom ºi zgârcitcu banul.

Iar acum, de-aceste Sãrbãtori, / Am auzit cã ne-aduci flori...

Chiar dacã vrei sã pari gentil, / De ce dai banii inutil? O floare, oricât e de frumoasã, / Nu ºtiu sã o prepar la masã!

De vrei s-ajungi ca Moº Crãciun, / Sã spun cã eºti mai darnic ºi mai bun,

Atunci, ureazã-mi „La mulþi ani”, / ªi „dãruieºte-mi“ maimulþi bani!

Daniel Neguþ

Scrisoare c\tre Mo[ Cr\ciun…

Alin Alecu, director generaladjunct „Arbo Media Romania“

Radu Graþian Gheþea, preºedinteleAsociaþiei Române a Bãncilor

Interviu cu Emil Gros, asociat coordonator al EXPERT INSOLVENÞÃ SPRL

Efecteledeschideriiproceduriiinsolven]ei

Efecteledeschideriiproceduriiinsolven]ei

„Actuala criz\înc\ nu [i-aar\tat efectele,în totalitate“

„Actuala criz\înc\ nu [i-aar\tat efectele,în totalitate“

pag. 3

pag. 13

„Tendin]a este de a se consuma presa local\“

„Tendin]a este de a se consuma presa local\“

pag. 8

pag 7

2

ECONOMIE

„O amenii au încredere c\, nici pe timp decriz\, nu-[i vor pierde banii depu[i în b\nci“

precizeazã Eugen Dijmãrescu, preºedintele FGDBRomânii economisesc mai puþin, cred cã dobân-

zile la depozite sunt prea mici, sunt puþin informaþiîn legãturã cu sistemul bancar ºi nu cunosc rolul Fon-dului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar(FGDB). Acestea sunt câteva din concluziile celuimai recent studiu GfK România, realizat la solici-tarea FGDB, în perioada octombrie-noiembrie2010. Studiul a fost elaborat pe un eºantion de 1.228de subiecþi, cu vârste de peste 18 ani, care locuiesc înmediul urban ºi utilizeazã cel puþin un instrumentfinanciar-bancar. Eroarea maximã este de +/- 2,83%,la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit studiului, mai mult de jumãtate din to-talul populaþiei urbane (52%) care utilizeazã produsebancare considerã cã economiile depuse la o bancã arfi în totalitate pierdute, dacã instituþia respectivã arda faliment. Dacã ne referim NUMAI la cei care aueconomii, 29% cred cã le-ar pierde în cazul în carebanca respectivã ar da faliment, 39% considerã cãle-ar recupera parþial, iar aproape o treime considerãcã ºi-ar primi banii înapoi, în totalitate. Mai multdecât atât, studiul GfK relevã cã doar 6% dintre ceicare cred cã îºi pot recupera economiile în cazul unuifaliment bancar ºtiu cã Fondul de Garantare a Depo-zitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiazãsumele economisite, în timp ce peste un sfert dinrespondenþi considerã cã banca falimentarã este ceacare le-ar înapoia economiile, iar o proporþie similarãnu ºtie de unde ºi-ar recupera banii.

În ceea ce priveºte suma care poate fi recuperatãîntr-o astfel de situaþie, 22% dintre cei care cred cã îºivor recupera economiile nu ºtiu deloc care sunt condiþi-ile, iar un sfert ºtie cã existã o sumã maximã, dar nu ºicare este nivelul acesteia. Doar 13% ºtiu cã economiile

lor sunt garantate pânã la suma de 50.000 de euro. „Aceºti indicatori sunt extrem de importanþi,

deoarece aratã cã un nivel scãzut de informare apopulaþiei cu privire la sistemul bancar ºi rolul Fon-dului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancarpoate influenþa deciziile de economisire“, explicãEugen Dijmãrescu, directorul FGDB.

„Noile reglementãri europene în domeniul sche-melor de garantare, respectiv, majorarea plafonului

de garantare la 100.000 de euro, începând cu 1 ia-nuarie 2011 ºi reducerea numãrului de zile pânã laînceperea plãþilor, în cazul unui faliment bancar, suntmesaje deosebit de importante pentru toþi deponenþiidin Europa. Ele întãresc încrederea oamenilor cã,nici pe timp de crizã, nu-ºi vor pierde banii depuºi înbãnci“, precizeazã directorul FGDB.

Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, caretrãiesc în mediul urban ºi utilizeazã produse bancare,16% au economii depuse la bãnci. Potrivit studiuluiGfK România, în Ardeal se economiºte mai multdecât în Muntenia: 27%, comparativ cu 14%. Acelaºiraport aratã cã principalele instrumente deeconomisire ºi investiþii utilizate sunt conturile deeconomii, depozitele la termen ºi conturile curente,dar ºi banii pãstraþi în numerar (28%), consideraþi ometodã sigurã ºi familiarã.

Faþã de anul 2009, în 2010 au economisit cu otreime mai puþine persoane. Oprirea economisirii sedatoreazã, în primul rând, scãderii veniturilor saucreºterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert dintrecei care au economisit în 2010 plãnuiesc sã economi-seascã mai mult în 2011, fie pentru cã sunt îngrijoraþicu privire la viitorul lor, fie pentru cã estimeazã ocreºtere a veniturilor. Un procent mai scãzut (13%)dintre cei care nu au economisit în 2010, plãnuiesc sãpunã bani deoparte în anul 2011.

Potrivit studiului menþionat, majoritatea covâr-ºitoare a respondenþilor care economisesc afirmã cã

preferã economiile în lei, atât pentru cã moneda na-þionalã este cea în care se primeºte salariul sau pensia,dar ºi pentru cã valoarea banilor va rãmâne aceeaºi.

Studiul aratã cã persoanele care au economii sedeclarã mai optimiste cu privire la anul 2011. Ceicare au economisit, au fãcut-o în special pentru aavea o rezervã pentru situaþii neprevãzute (69%),pentru a-ºi ajuta familia (20%) ºi - în mai micã mã-surã - pentru vacanþe, achiziþia de case ºi terenuri,maºini sau renovarea locuinþei.

Studiul GfK România aratã cã majoritatea uti-lizatorilor de produse bancare din mediul urban suntde pãrere cã dobânzile acordate de bãnci la produselede economisire sunt prea mici (74% din respondenþi),iar comisioanele la credite sunt prea mari (81%).

În privinþa siguranþei economiilor depuse labãnci, pãrerile sunt împãrþite. Mai mult de o treimedin populaþia analizatã se teme cã aceste economiiriscã sã îºi piardã din valoare pânã la momentul retra-gerii, dar aproape la fel de mulþi sunt în dezacord cuaceastã idee. De asemenea, 31% se tem cã îºi potpierde cu totul banii depuºi la o bancã, iar 38% nupercep acest pericol.

„O posibilã cauzã a temerilor cu privire la pier-derea valorii economiilor este criza economicã ºi ne-încrederea în mãsurile adoptate pânã acum. Inflaþia ºirecesiunea, adâncesc aceste temeri“, afirmã EugenDijmãrescu.

În privinþa percepþiei asupra bãncilor, studiulGfK constatã cã sentimentul general faþã de sistemulbancar este unul de „satisfacþie moderatã”. Dintre ro-mânii din mediul urban care au economii depuse labãnci, 12% sunt nemulþumiþi de serviciile care le suntoferite, iar alþi 12% sunt foarte sau chiar extrem demulþumiþi de bãncile cu care colaboreazã. Mai multdecât atât, în ciuda informaþiilor abundente publicatede mass-media cu privire la crizã si sistemul bancar,peste jumãtate dintre utilizatorii de produse bancarecu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, se considerãdestul de puþin sau foarte puþin informaþi în legãturãcu situaþia sistemului bancar în general. Nici subiec-tul ofertelor de produse bancare de economisire nueste foarte bine stãpânit de populaþia analizatã: 60%apreciazã cã sunt destul de puþin sau foarte puþininformaþi în aceastã privinþã. Studiul mai aratã cãdoar 5% din cei intervievaþi sunt foarte bine infor-maþi cu privire la situaþia financiarã a bãncilor, ace-eaºi pondere revenind ºi celor care sunt la curent cuofertele de produse de economisire.

Totuºi, chiar ºi în rândul persoanelor care aueconomii, o proporþie semnificativã se considerã ne-informatã: 42% sunt destul de puþin sau foarte puþininformaþi în legãturã cu situaþia financiarã a bãncilor,iar 40% în legãturã cu oferta de produse bancare.

I R O T I F O R P A

U I C I F E N E B V

A I R E H C N A B E

T P I T R E M O C R

N E N U I Z A V E E

O G N I T E K R A M

C B I R E G A N A M

F I N A N C I A R A

R A N O I S I M O C

I I T C A Z N A R T

ECONOMIE M. Lazãr

INDICATOR ECONOMIC

Cuvintele sunt introduse în grilã de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos ºi de jos în sus. Bifaþi conform listei, literele nebifate alcãtuind cheia jocului

Dicþionar:

TRANZACÞIICOMISIONARFINANCIARÃ

CONTAAVERE

PROFITORIBENEFICIUBANCHERI

COMERTMANAGERI

MARKETINGEVAZIUNE

REZOLVARE:PIB

3

ECONOMIE

Domnule Gheþea, la recentulseminar «EU-COFILE», organizatde BNR, ARB ºi Alpha Bank, aþideclarat cã încã nu a fost plãtitpreþul crizei ºi cã acesta va fiplãtit de cãtre bãnci. Vã rog sãexplicaþi...În România, ca ºi în multe alte þãri

europene sau din alte pãrþi ale lumii undecriza a lovit puternic, nivelul creditelorneperformante a atins cote destul de ridi-cate, cote care încep sã erodeze, în opiniamea, nu numai profiturile pe care le fãceaînainte sistemul bancar, ci încep sã ero-deze chiar capitalurile din sistemul ban-car. ªi doresc sã explic foarte clar: o bancãneprofitabilã a mâncat din capital, folo-sind termeni neacademici. A eroda capi-talul este cel mai periculos pentru o bancãºi îmi permit sã spun cã actuala crizã încãnu ºi-a arãtat efectele, în totalitate! Încet,încet, unele bãnci vor ieºi slãbite, iar astase vede deja ºi din rezultatele pe care leafiºeazã acum multe dintre acestea.

Dar, sã nu înþelegeþi greºit: asta nuînseamnã neapãrat cã bãncile vor da fali-ment! S-ar putea sã existe ºi falimente,dar acum nu am elemente care sã mãconducã la aceastã concluzie. Însã, vor fiinstituþii de credit, vor fi bãnci care vorieºi foarte slãbite, tocmai din cauza faptu-lui cã vor face cheltuieli enorme cu provi-zioanele. Ce înseamnã, de fapt, acest lu-cru? Înseamnã cã bãncile nu-ºi mai potrecupera banii, fie din cauza faptului cãgaranþiile ºi-au pierdut valoarea, fie - caîn cazul creditelor negarantate, pentrupersoanele fizice - recuperarea nu maieste posibilã, într-un termen rezonabil.Când spun “termen rezonabil”, mã gân-desc la un timp de câteva luni, la un an

sau un an ºi ceva. Dar, când ajungi sã aicredite care nu s-au rambursat, ori au în-cetat plãþile sau serviciul datoriei a încetatde peste un an ºi jumãtate, te gândeºti cucertitudine cã nu mai poþi recupera marelucru ! Sau - dacã reuºeºti, pânã la urmã -recuperezi numai o bucãþicã, iar atunciprovizioanele respective devin pierderi pecare banca trebuie sã le suporte. De aceeaspuneam cã preþul crizei va fi plãtit decãtre bãnci.

Sigur, aici nu vreau sã cãdem înextrema cealaltã, pe care am mai auzit-o:«Dã, Doamne, sã intre banca în faliment,deoarece asta înseamnã cã nu mai trebuiesã-mi plãtesc creditele» - spun unii! Estecea mai falsã idee pe care se poate merge,pentru cã - dacã se întâmplã ca o bancã sãintre în faliment, ceea ce nu ne dorim,bineînþeles – va exista un lichidator albãncii, iar acel lichidator te va urmãri petine, debitor, pânã în pânzele albe! Aºa-dar, recomandarea mea este ca oameniicare au credite la bãnci ºi întâmpinã unelegreutãþi în plata ratelor, la un momentdat, sã nu-ºi doreascã sã falimenteze ban-ca, ci sã negocieze cu banca respectivã alteeventuale condiþii de platã, în funcþie desituaþia punctualã. Falimentul unei bãnci,nu înseamnã o viitoare scutire la platacreditului! Creditul îl vei plãti cu vârf ºiîndesat, deoarece lichidatorul care va venidupã tine, ar putea veni ºi cu o facturã«umflatã», probabil spunând cã a cheltuitfoarte mult sã ia legatura cu tine, cã do-bânzile s-au acumulat, cã a mai avut ºialte cheltuieli colaterale creditului tãu! Iarsituaþia ar putea sã nu mai fie aºa de«rezonabilã» ca atunci când plãteai doarrata la credit, oricât de grea ar fi fost aceasituaþie!

Ce se întâmplã cu «Legea falimentului personal»?Legea falimentului personal este un-

deva la nivelul Parlamentului. Nu s-a maipromovat ºi nu ºtim de ce. Oricum, noine exprimãm solidaritatea cu faptul cã s-aoprit undeva, pentru cã - în opinia noas-trã - legea nu este în mãsurã sã fie promo-vatã, în condiþiile în care în Româniaavem un sistem educaþional destul deprecar în ceea ce priveºte mentalitatea debusiness ºi cu privire la atitudinea oame-nilor faþã de instituþiile de credit, dar ºi încondiþiile în care – dupã pãrerea mea –

justiþia nu este încã pregãtitã sã facã faþãunor astfel de situaþii. Am auzit, în ulti-ma vreme, exprimãri de genul celor for-mulate de un celebru avocat, care se erijaîntr-un fel de Sf. Gheorghe pe cal alb ceomoarã „balaurul bancar“ ºi care zicea cã,în cazul în care o persoanã fizicã îºi va de-clara voluntar falimentul personal, poatefi scutit de 25% din datorie, scutire pecare o stabileºte judecãtorul. Iar eu am în-trebat: ºi cine plãteºte, pânã la urmã, acelsfert din creditul datorat? Banca? Spun eucã banca, pentru cã ea este cea care nuprimeºte banii înapoi...

Dar precizez faptul cã noi am militatpentru nepromovarea legii în ACESTmoment. Departe de noi gândul de a nufi fãcutã o asemenea lege, în principiu –pentru cã în toate þãrile moderne existãaºa ceva - dar într-o anumitã perspectivãde timp! Numai cã, acum, este cel maiprost moment ales!

De altfel, la fel este ºi în cazul imple-mentãrii Directivei 2008/48/CE a Parla-mentului European, privind creditul deconsum! Dacã Directiva 48 ar fi fost im-plementatã în legislaþia româneascã înurmã cu doi ani, nu ar fi fost atâtea pro-bleme ºi nu s-ar fi creat nici atâta zarvã înjurul ei ca acum, iar lucrurile ar fi fost fãrãprobleme. Sigur, s-a implementat acum,pentru cã era o limitã de timp. Autorita-tea Naþionalã pentru Protecþia Consu-matorului (ANPC) a fãcut proiectul înultimul moment, Guvernul a dat OUG50, pentru cã era presat de timp ºi amajuns în situaþia în care noi întrebãmANPC-ul, dvs. – presa – spuneþi cã bãn-cile trebuie sã facã nu ºtiu cum º.a.m.d...

Pentru cã tot aþi ajuns laOrdonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 50, care estepunctul dvs. de vedere cu privirela implementarea DirectiveiEuropene nr. 48? Punctul nostru de vedere este foarte

simplu: Ordonanþa excede cadrul Direc-

tivei, prin extinderea prevederilor sale ºiasupra creditelor ipotecare ºi - mai ales -asupra creditelor în sold, a celor 8 milioa-ne de credite! Ar putea fi un lucru uºor de„digerat“, la un moment dat – „unde-ilege, nu-i tocmealã“, este o voinþã politicãexprimatã - dar modul în care se doreºteimplementarea, prin scãderea costurilorla nivelul clienþilor care au luat deja credit,are implicaþii majore asupra veniturilor pecare bãncile urmau sau urmeazã sã le real-izeze, cu impact (în opinia noastrã) ºiasupra bugetului statului, pentru cã bãn-cile sunt un mare contribuabil. ªi con-teazã pentru buget reducerea veniturilorlor, la nivelul la care se discutã! ªi nuvreau sã amintesc decât ultima cifrã pu-blicã pe care a anunþat-o BNR: aproape600 milioane de euro, pe jumãtate de an!

Este o cerinþã europeanã caOrdonanþa sã se transforme înlege. Sunt multe amendamentela prevederile iniþiale?Am avut surpriza sã constat ca, la o

Ordonanþã cu circa 90 de articole, sã fie190 de pagini cu amendamente! Ceea ceînseamnã cã – ºi este o opinie strict per-sonalã - toatã lumea doreºte sã-ºi impunãun anumit punct de vedere. Dar sper caParlamentul sã aibã puterea ºi tãria sãcearnã acele multe amendamente cares-au fãcut. Pentru cã (ºi este, iar, o opiniestrict personalã) s-ar putea ca, în dorinþade a proteja consumatorul, sã îi facem defapt un mare rãu, deoarece ar fi posibil ca- în condiþiile în care, conform unorpãreri, ar trebui ºi sã avem juriºti la fiecareagenþie, sã avem ºi disponibilitatea de anegocia contractul cu fiecare client, înparte - tot mai multe bãnci sã-ºi revizu-iascã politicile ºi sã spunã: „dacã tot tre-buie sã muncesc la fel de mult pentru uncredit de nevoi personale de 10.000 de lei,ca ºi pentru un credit mare solicitat de ofirmã, dacã trebuie sã stau ºi sã negociezcontractul la fel, în ambele situaþii, atunci de ce sã nu dau credite doar lapersoanele juridice, pentru cã acolo am ºimai multe garanþii, am ºi alte perspec-tive“. Nu este o ameninþare, e o con-statare! Departe de mine gândul de a nuprivi încrezãtor creditul pentru per-soanele fizice. Este nevoie de astfel decredite în România! Dar nu trebuie sã sesupere nimeni dacã spun cã, acum, cre-ditul pentru persoanele fizice - în special,creditul de nevoi personale, dar chiar ºicreditul ipotecar - este ACORDAT (îmicer scuze cã spun aºa de apãsat) de cãtrecalculator! Calculatorul este cel caredecide, în baza unui algoritm! Dacã pro-gramul de calculator spune cã acel creditse poate da, se ia din raft contractul-cadru, se completeazã cu datele clientuluiºi se înainteazã. Iar daca clientul doreºtesã-l ia – bine, dacã nu doreºte – iarãºibine! Cel puþin, asta este practica, în acestmoment. S-ar putea sã ajungem, în viitor,la un nivel la care competiþia sã fie atât deputernicã în sistem, încât bãncile - pentrua atrage clienþii – sã fie dispuse sã-ºimodifice practica uzualã, însã deocam-datã nu am ajuns acolo...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

Depuis que vous avez arrivé à l’Ordonanced’Urgence du Gouvernement no. 50, quel est votrepoint de vue envers l’impléméntation de laDirective Européenne no. 48?Notre point de vue est réelment simple: l’Ordonance

excède le cadre de la Directive, par l’extension de ses previsionsaussi sur les crédits hypothecaires et, surtout, envers les créditsen solde, tous les huit millions de crédits! Ce pourrait être unechose facile à «digèrer», à un moment donné - «la loi, ça ne sedispute pas», c’est une volonté politique librement exprimée -mais la façon dont on lui desire l’impléméntation, par la baissedes couts au niveau des clients qui ont pris déjà du crédit, a uneimplication majeure sur les revenus que les banques suivaientoù suivent les réaliser, ayant un impact (dans notre opinion)aussi envers le budget de l’état, parce-que les banques con-stituent un grand contribuable. Et pour le budget compte aussila baisse de leurs revenus, au niveau ou on discute! Et je neveux que souvenir la dernière chiffre publique annoncée par laB.N.R.: presque six cents millions d’éuros, pour une moitiéd’année!

C’est une demande européenne que l’Ordonancesoit transformée en loi. Est-ce qu’il y a beaucoupd’amendements aux prévisions initiales?J’ai eu la surprise de constater que, à une Ordonance aven

environ quatrevingt-dix articles, il y a cent quatrevingt-dixpages d’amendements! Ce qui signifie que - et ça, c’est uneopinion strictement personelle - tout le monde desire s’impos-er un certain point de vue. Mais j’espère que le Parlement a lepouvoir et la duresse de tamisser ces nombreux amendements

qu’on a fait. Parce-que (et c’est, de nouveau, une opinionstrictement personelle), il se pourrait que, d’un desire de pro-teger le consommateur, on lui fasse en effet un grand mal,depuis qu’il serait possible que - dans les conditions enlesquelles, conformement à une opinion, on fallait avoir aussides juristes à chaque agence, avoir aussi la disponibilité denégocier le contrat avec chaque client, en part - toujours plusde banques revisent leurs politiques et disent: «s’il doit toujoursque je travaille si beaucoup pour un crédit de bésoins person-els de dix milles lei, aussi comme pour un grand crédit solicitépar une compagnie, s’il faut que je négocie le contrat de lamème manière, dans toutes les deux situations, alors pourquoine pas donner des crédits seulement aux personnes juridiques,parcé-que là j’ai plusieures guaranties, et aussi d’autres per-spectives». Ce n’est pas une menace, c’est une constatation!Loin de moi la pensée de ne pas regarder avec confiance lecrédit pour les personnes physiques - spécialement, le créditpour des besoins personels, mais aussi le crédit hypothecairemème - est ACCORDÉ (je m’excuse pour le dire si accentué)par l’ordinateur! L’ordinateur est celui qui décide, en se basantsur un algorythme! Si le programme de l’ordinateur dit que cetcrédit peut être accordé, on prend du rayon le contrat-cadre,on le complète avec les données du client et on l’avance. Et sile client veut le prendre - trés bien! S’il ne le veut pas - c’estbien aussi. Du moins, c’est la pratique, à ce moment ci. Onpourrait arriver, dans l’avenir, à un niveau ou la compétitionsoit si forte dans le système, que les banques - pour attirer lesclients - soient disposées de se modifier la pratique usuelle,mais momentanement on n’a pas arrivé là bas.

Traducere de Mihnea Columbeanu

„Actuala criz\ înc\ nu [i-a ar\tatefectele, în totalitate“

considerã Radu Graþian Gheþea, preºedintele Asociaþiei Române a Bãncilor

5

ANALIZE

BISNet Transylvania sau, maiconcret, Reþeaua Regionalã deServicii-Suport de Afaceri ºi InovareBISNet Transylvania.

Lansatã la începutul lunii de-cembrie, reþeaua este „o altã gãsel-niþã“ de bun-augur prin care se ur-mãreºte acordarea de servicii-suportIMM-urilor din Regiunile de Dez-voltare Nord-Vest ºi Cen-tru din România. Reþeaua

BISNet Transylvania acoperã 12 judeþe. În acest moment, teri-toriul României este acoperit de 4 reþele similare. Toate acestereþele se aflã sub „umbrela“ reþelei europene: European EnterpriseNetwork.

Serviciile, acordate în mod gratuit cu precãdere IMM-urilordar nu numai, sunt grupate pe cele trei module generice promovatede Enterprise Europe Network. Mai exact:

� servicii de sprijinire a afacerilor, prin diseminarea informaþiei deprofil de la nivel european; organizarea de seminarii ºi traininguri; creº-terea vizibilitãþii firmelor mici ºi mijlocii prin facilitarea accesului la eve-nimente de profil; promovarea cooperãrii prin acordarea de asistenþã învederea identificãrii de parteneri de afaceri;

� servicii-suport pentru inovare, în vederea dezvoltãrii capacitãþiiinovative a întreprinderilor, transfer de know-how ºi tehnologie,derularea de audituri tehnologice ºi identificarea de pachete de soluþiiintegrate;

� susþinerea participãrii IMM-urilor la programele Uniunii Euro-pene pentru cercetare si dezvoltare prin acordarea de asistenþã, în vedereaidentificãrii de parteneriate, surse de finanþare ºi pentru elaborarea decereri de finanþare.

BISNet Transylvania are un consorþiu format din 7 parteneri: - AAggeennþþiiaa ppeennttrruu DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã NNoorrdd--VVeesstt, cu judeþele Cluj,

Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Maramureº, Sãlaj ºi Satu-Mare, a fost constitu-itã în conformitate cu Legea 151/1998 prin hotarârea nr. 4/ 16.12.1998a Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã (CDR) al Regiunii de Dez-voltare Nord-Vest;

- AAggeennþþiiaa ppeennttrruu DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallãã CCeennttrruu • În 11 ani de activi-tate, Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Centru a contribuit activ ladezvoltarea durabilã ºi echilibratã a Regiunii Centru, prin înlãturarea dis-paritãþilor ºi dezechilibrelor existente între diferitele zone ale regiunii. Înaceastã regiune sunt cuprinse judeþele: Alba, Braºov, Covasna, Harghita,Mureº ºi Sibiu.

- UUnniivveerrssiittaatteeaa TTeehh--nniiccãã ddiinn CClluujj--NNaappooccaa ••Universitatea Tehnicãeste una dintre cele optinstituþii de învãþã-mânt superior dinCluj-Napoca, a doua

ca mãrime, specializa-tã în formarea profesionalã a ingi-

nerilor ºi a personalului tehnic. Universitateaare nouã facultãþi.

-- UUnniivveerrssiittaatteeaa TTrraannssiillvvaanniiaa ddiinn BBrraaººoovv •• Universitatea Tran-silvania din Braºov este o instituþie de învãþãmânt superior de stat acre-ditatã, ce se bucurã de prestigiul ºtiinþific ºi educaþional al unei tradiþii depeste 60 de ani. Misiunea sa este aceea de a forma specialiºti.

- IInnssttiittuuttuull NNaaþþiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree DDeezzvvoollttaarree ppeennttrruu OOppttooeelleeccttrroo--nniiccãã IINNOOEE 22000000 -- ffiilliiaallaa IInnssttiittuuttuull ddee CCeerrcceettããrrii ppeennttrruu IInnssttrruummeennttaaþþiieeAAnnaalliittiiccãã -- CCeennttrruull ddee TTrraannssffeerr TTeehhnnoollooggiicc CCEENNTTII,, CClluujj--NNaappooccaa •• In-stitutul de Cercetãri pentru Instrumentaþie Analiticã din Cluj-Napoca îºidesfãºoarã activitatea legatã de proiectul BISNet Transylvania prin inter-mediul departamentului Centrul de Transfer Tehnologic CENTI.

- IInnssttiittuuttuull NNaaþþiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree DDeezzvvoollttaarree ppeennttrruu IInnggiinneerriiee EElleecc--ttrriiccãã -- IInnccuubbaattoorruull TTeehhnnoollooggiicc ººii ddee AAffaacceerrii ddee llaa SSffâânnttuu GGhheeoorrgghhee.. ••ICPE-Cercetãri Avansate este un institut naþional ce desfãºoarã activitãþide CDI recunoscute în domeniul ingineriei electrice. INCDIE ICPE-CA deþine o importantã bazã ºtiinþificã în domeniu ºi ocupã o pozitieremarcabilã.

- BBaannccaa TTrraannssiillvvaanniiaa pprriinn CClluubbuull ÎÎnnttrreepprriinnzzããttoorruulluuii RRoommâânn • BancaTransilvania este azi una dintre cele mai importante instituþii finan-ciar–bancare din România ºi una dintre cele mai atractive companii lis-tate la Bursa de Valori Bucureºti.

Sori

na B

ruj

Cump\r\]im,cump\r\]im…

Gata! Se încheie ºi anul 2010. Iar Sãrbãtorile de iarna înseam-nã inclusiv tradiþionalul periplu prin marile lanþuri de supermar-ket-uri...

Îmi aduc aminte de o rudã mai îndepãrtatã, de la þarã – femeieîn vârstã – care a venit în Bucureºti la cumpãrãturi, într-un finalde an 1988. Dincolo de mirajul uimitor al Bucureºtiului (nu maifusese pânã atunci în Capitalã), a rãmas miratã când a vãzut cãerau cozi la orice orã ºi peste tot, de la „Alimentara“, cum era pe-atunci, pânã la Farmacie.

„Maicã – m-a întrebat – da’ voi cumpãrãþiþi totul de-odatã?“.„Cumpãrãþim, ce sã facem ºi noi, cumpãrãþim!“, i-am rãspuns...

Au trecut 22 de ani de-atunci, iar „cumpãrãþitul” a rãmas înfirea noastrã, indiferent de vreme ºi de vremuri. Prin 1998-2000,nu mai ºtiu exact anul, stãteam de vorbã cu Bianca Brad, care-mispunea cã, atunci când a revenit din Germania, a avut impresia cãnimeni nu munceºte în Bucureºti, pentru cã era aglomeraþie pestrãzi ºi în hipermarket-uri la orice orã ºi în orice zi. „În Ger-mania, este mare aglomeraþie doar în cele douã momente clare alezilei: dimineaþa, când pleacã oamenii la lucru ºi dupã-amiazã,când se întorc. Aici, ai senzaþia cã toatã lumea stã permanent pestrãzi, în marile magazine sau circulã cu maºina”, imi spuneavedeta...

Aºa am fost noi „educaþi” de lipsurile permanente pe care le-am îndurat, înainte de 1989. Ne-am învãþat sã cumpãrãm orice,oricât ºi oricând! Mai ales alimente...

Chiar ºi acum, marile lanþuri de magazine sunt înþesate deoameni. Este crizã economicã? Ei, aº! Românul se dã peste cap ºiare pe masã tot ce-i trebuie, de Sãrbãtori...

Sã facem câteva calcule. Institutul Naþional de Statisticã aanunþat cã, în ultimele 12 luni (decembrie 2009 - noiembrie2010), creºterea medie a preþurilor, pe total, faþã de precedentele12 luni (decembrie 2008 - noiembrie 2009), determinatã pe bazaIndicelui Preþurilor de Consum (IPC) ºi cea determinatã pe bazaIndicelui Armonizat al Preþurilor de Consum (IAPC), este de5,8%.

Aceasta este inflaþia la nivelul lunii trecute, dar probabil cãindicele va creºte în decembrie - câtã vreme, IPC în luna noiem-brie 2010, faþã de noiembrie 2009, este 107,73% - astfel încâtinflaþia pe total an este posibil sã fie mai mare...

Oricum, acest lucru înseamnã cã deja cei care au fãcut acumcumpãrãturi pentru Sarbãtorile de iarnã, au plãtit – în medie – cu7,73% mai mult decât anul trecut, în aceeaºi perioadã.

Un alt rezultat ne dã calculul pe grupe de mãrfuri, cu accentpe cheltuielile curente ale românilor în aceste zile. Urmãriþitabelele alãturate, extrase din tabelul general, publicat de INS.

În tabelul Grupa 1 (alimente), am inclus doar ceea se cumpãrãîn principiu de Sãrbãtori ºi sunt 11 grupe de mãrfuri.

Media creºterilor actuale de preþuri, comparativ cu noiembrie2009, este aici de 5,66% (avem noroc cu ouãle, care s-au ieftinit):

GGRRUUPPAA 11 ((aalliimmeennttee**))

În tabelul Grupa 2 (servicii ºi alte mãrfuri, în afara ali-mentelor), am reþinut doar 10 grupe de consumuri generale, dela apã, gaze ºi curent electric, pânã la combustibil sau transport,pentru cã mulþi români cãlãtoresc de Sãrbãtori. Am inclus aici ºiþigãrile (chiar dacã fumatul este nociv), precum ºi medicamen-tele necesare celor care exagereazã cu alimentele, grãsimile ºialcoolul la mesele de Crãciun ºi de Revelion.

Nu am uitat nici factura telefonicã – deoarece, în modtradiþional, facem urãri rudelor ºi prietenilor – ºi nici plata abona-mentului radio-tv, pentru cã ascultãm sau ne uitãm cu toþii la pro-gramele speciale de Sãrbãtori.

Media creºterilor de preþuri, în aceste grupe, este de 9,62%,ceea ce „compenseazã”, în sensul negativ al înþelesului, creºtereamai micã de la prima grupã.

GGrruuppaa 22 ((aalltteellee,, ddeeccââtt aalliimmeennttee**))::

*creºterile de preþuri în procente din luna noiembrie 2010 comparativ cu noiembrie 2009

În finalul acestui comentariu, preiau exprimarea rudei mele dela þarã ºi vã adresez urarea de sezon: „Cumpãrãþiþi, cumpãrãþiþi...“!În contextul scãderilor de salarii ºi pensii, chiar este o urare! Mamaei de crizã...

Daniel Neguþ

Într-un studiu de statisticã întocmit deEUROSTAT, una din 5 femei din UniuneaEuropeanã (UE) cu vârste între 25 ºi 54 de anise aflã în afara pieþei de muncã. Deºi trenduleuropean de pe piaþa forþei de muncã în 2009 afost mai ridicat, România se aflã la polul opusal topului.

Astfel, în topul mai-sus menþionat, Româ-nia s-a clasat pe locul trei. Clasamentul a vizatfemeile cu vârste cuprinse între 25-54 de ani.

Cea mai mare incidenþã de inactivitate afemeilor pe piaþa forþei de muncã a fost înMalta (51,1%), urmatã de Italia (35,5%), Ro-mânia (29,4%) ºi Grecia (29,0%). Þãrile careau avut integrate în câmpul muncii mai multefemei în 2009 sunt Slovenia (12,1%), Suedia(12,9%) ºi Danemarca (13,0%).

În „UE 27“, în 2009, rata de inactivitate afemeilor cu vârste curpinse între 25 ºi 54 de ania fost de 22,1%, comparativ cu 8,2% pentrubãrbaþi.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, biroulde statisticã al UE, cauzele incidenþei crescute ainactivitãþii femeilor cu vârste între 25 ºi 54 de anisunt responsabilitãþile gospodãreºti ºi familiale.

60% din femeile tinere, cu vârste cuprinseîntre 15 ºi 24 de ani ºi cele care au peste 54 deani se aflã în afara pieþei muncii în UE.

Educaþia ºi posibilitatea de pensionareanticipatã explicã rata crescutã a inactivitãþiifemeilor pentru aceste grupe de muncã. Pentrufemeile cu vârste între 15-24 de ani, rata deinactivitate a fost 59,3% în UE27, comparativcu 53,0% pentru bãrbaþi.

Ratele de inactivitate pentru femeile tinereau fost mai mici în Þãrile de Jos (28,1%) ºi Da-nemarca (29,3%), iar cele mai mari s-au regãsitîn Ungaria (78,5%) ºi Italia (76,1%).

Pentru femeile cu vârste cuprinse între 55- 64, rata de inactivitate a fost de 60,1% în UE27 în 2009, comparativ cu 41,5% pentru bãr-baþi.

Cele mai scãzute rate de inactivitate, pen-tru aceastã grupã de muncã în ceea ce lepriveºte pe femei, au fost înregistrate în Suedia(30,1%) ºi Estonia (33,9%), iar cele mai mari,în Malta (87,9%) ºi Polonia (76,8%).

În faþa unei asemenea statistici, demora-lizantã parcã, ce soluþii ar fi de luat? ªi oare,cine le va lua?

30% dintre românce au fost casnice în 2009

Andra

- Dari

a S

zasz

B ISNet Transylvania însprijinul IMM-urilor din

Centrul [i Nord-Vestul ]\rii

6

IMOBILIARE

Preþurile solicitate în prezent de proprietaripentru casele ºi vilele noi sunt cu pânã la 42% maimici decât acum doi ani, conform analizeiwww.imobiliare.ro cu privire la evoluþia preþurilorcaselor ºi vilelor din Bucureºti ºi principalele judeþedin þarã în intervalul decembrie 2008 - decembrie2010. Analiza www.imobiliare.ro a luat în calculanunþurile care vizeazã vânzarea caselor ºi vilelorconstruite dupã 2005 în Bucureºti, Ilfov, Timiº,Braºov, Iaºi, Cluj ºi Constanþa.

„Faþã de acum doi ani, cele mai mari reduceride preþ au fost înregistrate în Capitalã, 42,4% ºi înmunicipiul Constanþa, 40.6%. Interesul pentrucase ºi vile a scãzut într-un ritm mai accelerat decâtpentru apartamente, astfel încât existã cazuri, Cluj-Napoca, de exemplu, unde preþul unei case de laperiferie este apropiat de cel al unui apartament înoraº“, susþine Adrian Erimescu, director generalwww.imobiliare.ro.

Bucureºti - IlfovCu o valoare înregistratã în luna decembrie

2010 de 1.412 euro/mp, preþul solicitat pentru caseºi vile a cunoscut cea mai mare scãdere în Capitalã:42,4% faþã de acum doi ani, respectiv 19,2% faþã deultima lunã din 2009. În prezent, preþul mediu so-licitat pentru o vilã de 120 mp din Bucureºti estepuþin sub 170.000 de euro, în comparaþie cu aproa-pe 295.000 de euro, valoarea solicitatã pentruacelaºi tip de locuinþã, în urmã cu doi ani. În Ilfov,preþul vilelor a scãzut cu 39% în ultimii doi ani, ºicu 12% în acest an, valoarea unui metru pãtrat utilsolicitatã la începutul lunii decembrie fiind de 811euro. Dacã în decembrie 2008, o vilã cu o suprafaþãutilã de 120 mp era scoasã la vânzare pentru unpreþ mediu de 159.500 euro, în prezent o propri-etate similarã este scoasã pe piaþã la preþul mediude 97.320 euro. Cele mai mari reduceri de preþ înacest an au avut loc în localitãþile Corbeanca, Pan-telimon ºi Otopeni.

TimiºÎn Timiºoara, vilele noi sunt, în decembrie

2010, cu 27,4% mai ieftine decât la finalul lui 2008ºi cu 12,2% decât în decembrie 2009. Preþul mediusolicitat în prezent este de 979 euro/mp, ceea ceface ca o vilã nouã cu o suprafaþã de 120 mp sã fiescoasã la vânzare la preþul de 117.480 euro, faþã de161.880 euro în decembrie 2008. Cu o valoare me-die de 679 euro/mp util, în comunele din judeþulTimiº preþurile practicate sunt în prezent cu 12%mai mici faþã de acum doi ani, respectiv cu 9,7%faþã de anul anterior. Cele mai afectate de crizaimobiliarã sunt ºi cele care au cunoscut cea maimare dezvoltare în anii de boom, Dumbrãviþa,Moºniþa ºi Giroc.

ClujVilele scoase la vânzare în Cluj-Napoca, dar ºi

în judeþul Cluj au înregistrat scãderi de preþurimult mai accentuate decât apartamentele. Astfel,în momentul de faþã, acestea sunt cu 38,9% maiieftine decât la finalul lui 2008, respectiv cu 23,8%faþã de decembrie 2009. Dacã în decembrie 2008,preþul solicitat pentru o vilã de 120 mp era în me-die de 200.000 de euro (1.668 euro/mp util), înprezent, pentru acelaºi tip de locuinþã proprietariisolicitã puþin peste 122.000 de euro (1.019euro/mp util). Cu o valoare medie de 619 euro/mputil, în localitãþile din judeþ, preþurile sunt mult

mai scãzute decât cele practicate în municipiu. Înultimele douãsprezece luni, preþul vilelor din loca-litãþile din judeþul Cluj a scãzut cu 11%, iar faþã dedecembrie 2008 diferenþa este de 20%. Printre lo-calitãþile cu cea mai bogatã ofertã sunt Floreºti,Deusu ºi Gilãu.

Braºov Casele ºi vilele noi scoase la vânzare în muni-

cipiul Braºov ºi localitãþile limitrofe s-au ieftinit înmedie cu 38,5% în ultimii doi ani, respectiv cu19,9% în ultimele douãsprezece luni. Dacã în pre-zent preþul mediu solicitat pentru aceastã categorieimobiliarã este de 1.119 euro/mp util (134.280euro pentru o vilã de 120 mp), în urmã cu doi ani,acesta era de 1.819 euro/mp util (218.280 europentru o vilã cu o suprafaþã utilã de 120 mp). Înlocalitãþile din judeþul Braºov, preþul mediu solici-tat pentru casele ºi vilele noi de pe piaþa este în pre-

zent de 783 euro/mp util, cu 29,1% mai puþindecât acum doi ani, respectiv cu 15% mai puþin de-cât în decembrie 2009. Cele mai importante redu-ceri de preþ din acest an au fost înregistrate în lo-calitãþile Sânpetru, Râºnov ºi Cristian.

Constanþa Preþul mediu solicitat pentru casele noi din

Constanþa a ajuns în prezent la valoarea de 1.092euro/mp util (131.040 euro pentru o vilã cu o su-prafaþã medie de 120 mp), cu 40,6% mai puþin de-cât acum doi ani (220.680 euro, preþul solicitatpentru acelaºi tip de proprietate) ºi cu 13,5% maipuþin decât în urmã cu douãsprezece luni. În ceeace priveºte evoluþia preþurilor caselor ºi vilelor dinlocalitãþile din judeþul Constanþa, valoarea medieactualã, 633 euro/mp util, este cu 30,8% mai micãdecât acum doi ani, respectiv cu 21,5% mai scãzutãdecât în decembrie 2009.

Iaºi Cele mai ieftine case ºi vile noi se gãsesc la Iaºi,

unde proprietarii solicitã un preþ unitar de 700 deeuro/mp util, cu 37,1% mai puþin decât în decem-brie 2008, respectiv cu 24% mai puþin decât în de-cembrie 2009. Astfel, o vilã nouã din Iaºi, cu o su-prafaþã utilã de 120 mp este scoasã la vânzare pen-tru un preþ mediu de 84.000 de euro, faþã de133.440 cât costa acum doi ani. ªi preþul caselordin judeþul Iaºi a simþit din plin efectele crizei înultimii doi ani. Cu o valoare medie actualã de 496euro/mp, casele ºi vilele noi din acest judeþ s-auieftinit cu 38,3% faþã de acum doi ani, respectiv cu17,2% faþã de anul trecut.

Despre imobiliare.ro: Lansat în ianuarie2000, www.imobiliare.ro este primul ºi celmai accesat portal imobiliar din România.

Portalul a depãºit de curând pragul de19.000 de vizitatori unici pe zi ºi cuprinde

cea mai mare bazã de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naþional.

Pre]ul vilelor la sfâr[it de2010, dup\ doi ani de criz\

Foto

: Arh

ivaF

oto.

ro

7

CULTURA

Bazele juridice ale unei UniuniEuropene moderne aveau sã fiepuse abia la 7 februarie 1992, darnu prin revigorarea strategiilor decooperare interguvernamentalã, ciprin extinderea principiuluisupranaþionalismului.

Tratatul de la Maastricht (1992)Cele 12 state membre ale Comunitã-

þilor Europene semneazã, la Maastricht,Tratatul de instituire a Uniunii Europene(numit ºi Tratatul de la Maastricht, intratîn vigoare la 1 noiembrie 1993) ºi Trata-tul de instituire a Comunitãþii Europene(o versiune consolidatã a vechiului Tratatde instituire a Comunitãþii EconomiceEuropene). Este vorba despre cele 6 þãrisemnatare ale tratatelor fondatoare dinanii ’50 ºi ’60 (Franþa, Italia, Germania,Belgia, Olanda, Luxemburg), cãrora li seadãugaserã pe parcurs Marea Britanie,Irlanda, Danemarca (în 1973), Grecia (în1981), Spania ºi Portugalia (în 1986).Tratatul de la Maastricht era încheiat peo perioadã nedeterminatã ºi avea dreptobiective: promovarea unui progres eco-nomic ºi social echilibrat ºi durabil; afir-marea identitãþii Uniunii Europene pescena internaþionalã; întãrirea protecþieidrepturilor ºi intereselor cetãþenilor state-lor membre; o strânsã cooperare în ceeace priveºte justiþia ºi afacerile interne;menþinerea ºi dezvoltarea aquis-ului co-munitar (care reprezintã totalitatea prin-cipiilor, legilor, politicilor ºi practicilordin UE). Conþinutul tratatului evidenþi-azã ºi cele 3 principii care guverneazã ac-tivitatea Uniunii Europene: cel al respec-tãrii identitãþii naþionale a statelor mem-bre, cel al respectului datorat drepturilorfundamentale ºi cel al subsidiaritãþii (îndomeniile care nu þin de competenþa saexclusivã, UE intervine numai dacãobiectivele acþiunii avute în vedere pot fimai bine realizate la nivel comunitar de-cât la nivel naþional sau, altfel spus, deci-ziile în cadrul Uniunii trebuie luate la ni-velul cel mai apropiat de cei pe care pune-rea în aplicare îi vizeazã direct). Prin Tra-tatul de la Maastricht, Uniunea Europea-nã (entitate internaþionalã fãrã personali-tate juridicã) îºi fixa ºi o serie de misiuni,precum: promovarea unei dezvoltãri ar-monioase ºi echilibrate a activitãþii econo-mice în interesul UE; depunerea de efor-turi susþinute pentru protejarea mediului;folosirea judicioasã a forþei de muncã ºirealizarea unei protecþii sociale reale; dez-voltarea de programe concrete pentru

îmbunãtãþirea calitãþii vieþii; sprijinireacooperãrii ºi creºterea solidaritãþii întremembrii UE. Tratatul atingea ºi alte pro-bleme extrem de importante, cum ar fi:cetãþenia comunitarã; Uniunea Econo-micã ºi Monetarã; Politica Externã ºi deSecuritate Comunã; posibilitatea lãrgiriigraniþelor Uniunii Europene ºi demara-rea de negocieri cu þãrile interesate deperspectiva aderãrii.

Tratatul de la Amsterdam (1997)Un nou tratat (având ca scop simpli-

ficarea cadrului legislativ al UE) estesemnat de cele 15 state ale Uniunii (întretimp, în 1995, aderaserã ºi Austria, Fin-landa ºi Suedia), la Amsterdam, la 18 iu-nie 1997, ºi intrã în vigoare la 1 mai 1999.Vectorul supranaþional continuã sã câº-tige teren, astfel cã primul obiectiv de laMaastricht, cel legat de respectarea iden-titãþii naþionale, retrogradeazã pe locul 3,iar obiectivul prioritar al Tratatului de laAmsterdam devine respectul datoratdrepturilor omului, libertãþilor funda-mentale ºi statului de drept. În multe din-tre domenii, competenþele comunitarecresc în detrimentul celor statale, iar înlegãturã cu cetãþenia Uniunii apare preci-zarea (inexistentã la Maastricht) cã aceas-ta completeazã cetãþenia naþionalã, ºi nuo înlocuieºte. Totodatã, în noua filosofieunionalã este înscris ºi principiul flexibi-litãþii, conform cãruia unele dintre þãrileUE au dreptul de a institui între ele ocolaborare mai strânsã (dar în condiþiiextrem de stricte). Tratatul de la Amster-dam aduce elemente de noutate ºi în le-gãturã cu: Parlamentul European, regi-mul vizelor, libera circulaþie ºi cooperareavamalã. De remarcat cã se încorporeazãprevederile Acordului Schengen (din1985), care crea o frontierã externã a Uni-unii Europene, desfiinþându-le, însã, pecele interne. Importante erau ºi referirilela o strategie coordonatã pentru promo-varea unor politici sociale comune. Unaccent aparte se punea pe unificarea tra-

tatelor: era avutã în vedere nu numai co-relarea dintre tratatele anilor ’90 ºi celefondatoare ale anilor ’50 ºi ’60, dar ºi unamplu proces de codificare care priveaansamblul tratatelor comunitare.

Tratatul de la Nisa (2001)Tratatul de la Nisa (semnat la 26 fe-

bruarie 2001 ºi intrat în vigoare la 1 fe-bruarie 2003) marcheazã o nouã etapã a

construcþiei europene, scopul sãu fiindacela de a pregãti Uniunea pentru viitoa-rele valuri de extindere. Cele 5 teme debazã asupra cãrora s-au concentrat dezba-terile ºi negocierile premergãtoare au fosturmãtoarele: extinderea votului prin ma-joritate calificatã ºi implementarea proce-durii de co-decizie; ponderea voturilor înConsiliul Uniunii Europene; compo-nenþa Comisiei Europene; mãrimea ºicompoziþia Parlamentului European;permiterea unei cooperãri întãrite întreunele dintre statele membre, în condiþiimai puþin draconice decât cele fixate laAmsterdam. În esenþã, Tratatul de laNisa nu a reprezentat nici o victorie deproporþii, nici un eºec usturãtor al euro-penismului - a fost, mai degrabã, unprodus al compromisului, rezultatulunor lungi polemici, de pe urma cãroranici nu au fost luate decizii epocale, nicinu s-au fãcut erori majore. Supus unorcauzalitãþi ºi presiuni politico-sociale detot felul, documentul de la Nisa (consi-derat de mulþi drept un tratat mediocru,categoric sub aºteptãri) s-ar fi dorit (darexistã dubii cã a reuºit sã fie!) unul caresã mulþumeascã pe cât mai multã lume,într-un context intern ºi internaþionalcomplicat.

Eºecul Tratatului Constituþional (2005)La 15 decembrie 2001, în cadrul

Consiliului European de la Laeken, esteiniþiatã o amplã dezbatere publicã desprerevizuirea tratatelor comunitare, sub for-ma Convenþiei Europene privind Viito-

rul Europei, al cãrei rol era de a pregãtireformarea instituþionalã a UE. Rezul-tatul a fost un proiect de Constituþie Eu-ropeanã - prezentat în Consiliul Euro-pean de la Salonic (din iunie 2003), mo-dificat ºi, apoi, semnat la Roma (la 29 oc-tombrie 2004), ca „Tratatul de instituire aunei Constituþii pentru Europa” (sau, pescurt: „Tratatul Constituþional”). Primaparte a acestui document includea pre-

cizãri cu privire la definirea Uniunii (caredobândea personalitate juridicã, transfor-mându-se în subiect de drept internaþio-nal), obiectivele ºi prerogativele sale ºi aleinstituþiilor componente, dar ºi la proce-durile decizionale. În partea a doua erareluat textul „Cartei Drepturilor Funda-mentale a Uniunii Europene” (act fãrãputere legalã, proclamat solemn în de-

cembrie 2000 de cãtre Parlamentul Euro-pean, Comisia Europeanã ºi ConsiliulUniunii Europene). Partea a treia inclu-dea prezentarea politicilor ºi a activitãþiiUE (majoritatea regãsindu-se în tratateleanterioare), iar cea de-a patra conþineaclauzele finale, cum ar fi procedurile refe-ritoare la adoptarea ºi revizuirea Tratatu-lui Constituþional. Pentru a intra în vi-goare, era nevoie ca el sã fie ratificat detoate cele 25 de state membre ale UniuniiEuropene (inclusiv cele 10 care aderaserãla începutul anului 2004: Cehia, Polonia,Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Ci-pru, Malta, Slovacia ºi Slovenia).

Tratatul de la Lisabona (2007)Votul negativ exprimat la referendu-

murile din Franþa (29 mai 2005) ºiOlanda (1 iunie 2005) duce la eºecul pro-iectului constituþional ºi la cãutarea uneiformule mai puþin radicale. Dupã 2 ani ºijumãtate de negocieri, se ajunge la soluþiaTratatului de Reformã, semnat laLisabona, la 13 decembrie 2007, de cele27 de þãri ale UE (includem aici Româniaºi Bulgaria, care se alãturaserã la 1 ianua-rie 2007), ºi intrat în vigoare abia la 1 de-cembrie 2009. Acesta conþine, dupã cumaratã ºi Florian Coman, numeroase pre-vederi ale Tratatului Constituþional, darºi idei originale, dintre care se detaºeazã:acordarea unui statut juridic obligatoriupentru Carta Drepturilor Fundamentale;întãrirea puterii pe care o au cetãþeniiUniunii; instituirea unui preºedinte stabilal Consiliului European; creºterea roluluideþinut în arhitectonica instituþionalã atâtde Parlamentul European, cât ºi de celenaþionale; extinderea domeniilor în caredeciziile se iau, în Consiliul Uniunii Eu-ropene, prin vot cu majoritate calificatã;consacrarea „de iure” a principiului supre-maþiei dreptului comunitar etc.

av. dr. V

lad H

ogea

(

Ce au adus Tratatele de laMaastricht, Amsterdam, Nisa [i Lisabona?

Foto

: Arh

ivaF

oto.

ro

8

INTERVIU

Care nivel de publicitate consideraþi cã areun impact mai puternic: publicitatea localãsau cea la nivel naþional?Pãrerea mea este cã, în general, oamenii sunt

mult mai interesaþi de ceea ce se întâmplã în apropie-rea lor, din punct de vedere geografic. Peste tot înlume, tendinþa este de a se consuma presa localã, fiecã este vorba de presa scrisã, de radio sau televiziune.Oamenii vor sã afle ceea ce se întâmplã în apropierealor, în comunitatea în care trãiesc, în localitatearespectivã, chiar pe strada lor dacã se poate, pentru cãvor afla evenimente despre oamenii pe care ei îicunosc - mai ales în localitãþile mici - ºi vor sã ºtie câtmai multe lucruri despre chestiuni administrativecare-i „lovesc“ direct! De aceea, presa localã are maresucces în toatã lumea. În Italia, de exemplu, bugetelede publicitate se împart cam aºa: 60% - cãtre presalocalã (televiziuni, radio sau presã scrisã) ºi doar 40% -cãtre mediile centrale.

În România?În România, presa localã este foarte diferenþiatã,

când vorbim de tipuri de media. Încã din start, presascrisã a avut un avantaj care a fãcut-o sã atragã fon-duri de publicitate semnificative. Este vorba despreavantajul de a exista un sistem foarte bine pus lapunct de mãsurare a tirajelor, inclusiv la nivelul pre-sei scrise locale. Biroul Român de Audit al Tirajelor(BRAT) a fost deschis de la început cãtre presa

localã, iar publicaþiile locale au putut sã intre înStudiul Naþional de Audienþã (SNA), astfel încât sepoate stabili foarte uºor impactul unei publicaþii lo-cale în zona respectivã. De altfel, dacã analizaþi dateleSNA, veþi constata cã - în aproape toate judeþele þãrii- principala publicaþie localã are o audienþã egalã cusuma audienþelor primelor trei cotidiane naþionale!Dupã pãrerea mea, acelaºi lucru se întâmplã cu tele-viziunile locale, dar - cu siguranþã – ºi în cazul pos-turilor locale de radio, chiar dacã nu la acelaºi nivel cala presa scrisã. Diferenþa o face sistemul de mãsurare,fiindcã studiile care se fac pe radio ºi pe televiziuniexclud posturile locale, ceea ce nu se întâmplã în ca-zul cifrelor publicate de BRAT, pentru presa scrisã!Însã, metodologia actualã de mãsurare a audienþelorradio-tv ar necesita costuri foarte mari dacã s-ar stu-dia ºi impactul posturilor locale.

În ceea ce ne priveºte, ne propunem ca - împre-unã cu agenþiile de publicitate - sã gãsim o metodaacceptabilã, ori acceptatã de cãtre agenþii, astfel încâtsã putem realiza un studiu de audienþã ºi pentru tele-viziunile locale.

Dar unde se opreºte înþelesul cuvântului„local“? La nivel de oraº, de comunã, desat?Cu privire la „urban versus rural“, aici este - de

asemenea - o problemã de costuri ºi de eficienþã ºidepinde de cel care comandã studiul. În acest caz,conteazã foarte mult puterea de cumpãrare a oame-nilor care trãiesc în acele zone ºi e clar cã oamenii cumai mulþi bani îºi desfãºoarã activitatea în oraºe,chiar în oraºele mari. Costurile s-ar dubla, dacã unstudiu de audienþã ar trebui extins la nivel rural, dacãnu ºi mai mult, deoarece ar necesita un eºantionfoarte mare de intervievaþi pentru a asigura reprezen-tativitatea unui astfel de studiu. ªi-atunci, „advertis-erii“ sunt cei care dau direcþia, ei sunt cei care solicitãcifre pentru un anumit tip de mediu, fie el urbanmare, urban mic, rural ºi aºa mai departe. Iar ei îºi facpropriile calcule, prin extrapolãri. Ba, chiar reuºesc sãdetermine ºi anumite obiceiuri de consum ale celordin mediul rural, de pildã! Dar pentru mine estefoarte clar cã - în privinþa posturilor TV, cel puþin -toate televiziunile locale îºi doresc sã aibã cifrele deaudienþã, deoarece ele ºtiu cã sunt poziþionate foartebine, vis-a-vis de televiziunile naþionale. Poate nu vorfi pe locul întâi în clasamentul audienþelor, poate nicipe locul al doilea, dar sunt cu siguranþã plasate prin-tre primele cinci televiziuni la care omul din oraºulrespectiv se uitã în fiecare zi. Iar, în cazul presei scrise- ºi studiul naþional de audienþã aratã astfel de lucruri

– tirajul primei publicaþii locale este, de regulã, maimare decât tirajul cumulat al primelor trei clasatedintre ziarele naþionale!

Cât de „educat“ este cel care comandã sondajul în a alege în mod corect zona sau nivelul studiului de audienþã? De regulã, marii clienþi de publicitate lucreazã cu

agenþii de publicitate. ªi chiar dacã acei clienþi sã pre-supunem cã n-ar ºti - deºi au ºi ei profesioniºti în de-partamentele lor de marketing - cu siguranþã cei de laagenþiile de specialitate ºtiu sã facã diferenþa! Proble-ma apare în momentul în care ai un interes regionalsau local. Dacã vrei sã acoperi toatã România, atuncis-ar putea sã fie mai eficient sã foloseºti o publicaþienaþionalã, pentru cã te raportezi la costuri, în primulrând. Sigur cã, dacã te raportezi la audienþa þintitã peanumite zone, este mult mai bine sã utilizezi presalocalã, cu costuri mult mai mici.

Pe de altã parte, sã nu uitãm cã, în cea mai mareparte, tirajele publicaþiilor naþionale se concentreazã

în Bucureºti. În þarã nici nu existã cifre de tiraj, pejudeþe, pentru publicaþiile naþionale. Nu putem sãspunem, cu cifre auditate BRAT, cât se difuzeazãLibertatea în Craiova, ori în Satu Mare, sã zicem.Dar poþi sã afli cât se difuzeazã Ziarul de Iaºi în Iaºi,de exemplu, pentru cã asta se poate controla! Pentruteleviziuni, acest lucru nu se poate face, chiar dacã -

la nivel de percepþie - ar fi evident cã este mai eficientsã foloseºti în Moldova, sã spunem, patru televiziunilocale, decât o televiziune naþionalã! ªi aici vorbimiarãºi de costuri, de audienþe ºi de tot. Dar, atâta timpcât nu existã cifre, aceste lucruri sunt doar la nivel depercepþie...

Interviu realizat de Daniel Neguþ

„T endin]a este de a se consumapresa local\“

considerã Alin Alecu, director general adjunct „Arbo Media Romania“

La mia opinione è che, in generale, le personesono più interessate di ciò che sta accadendo vici-no a loro, legalmente geografico. Ovunque, la ten-denza è di utilizzare stampa locale, sia che si trattidi giornali, radio o televisione. La gente vuolesapere cosa sta succedendo intorno a loro, incomunità dove vivono, in quella zona, proprio sullaloro strada, se è possibile, per trovare gli eventi chesono di persone che sanno, soprattutto nelle cittàpiù piccole e vogliono sapere tanto su questioniamministrative di quale sono interessati diretta-mente. Quindi i media locali hanno grande succes-so in tutto il mondo. \n Italia, ad esempio, bilancidi pubblicità sono divisi in questo modo: 60% - imedia locali (televisione, radio o giornali) e solo il40% dai mezzi di comunicazione centrale.

In Romania?In România, media locali è altamente dif-

ferenziata quando si parla di tipi di media.Dall’inizio, giornali avevano un vantaggio che hafatto di attrarre fondi pubblicitari significativi. Sitratta di un ottimo metodo per misurare la circo-lazione, compresi i mezzi di stampa locale. -

Rumeno Audit Bureau of Circulations (BRAT) èstata aperta da inizio dai media locali, in modo che,pubblicazioni locali sono stati in grado di entrarenel National Survey lettori (SNA), un modo dapoter facilmente determinare impatto delle pubbli-cazioni locali della zona. Infatti, se si analizzano idati SNA troverete che in quasi tutte le contee,grandi pubblicazione locali hanno un audiencepari alla somma delle prime tre quotidiani nazion-ali. A mio parere, lo stesso sta accadendo con latelevisione

locale, ma - di certo - e se le radio locali, anchese non lo stesso del supporto di stampa. La differen-za rende il sistema di misurazione perché gli studisono la radio e la televisione, escludere le stazionilocali, che non è il caso di dati diffusi da BRAT, perla stampa! Tuttavia, la metodologia attuale per lamisurazione della audience radio e TV richiederebbecosti molto elevati se si dovesse studiare impatto dellestazioni locali. Da parte nostra, proponiamo che -insieme con agenzie di pubblicità - di trovare unmetodo accettabile, o accettata dalle agenzie così chepossiamo fare uno studio di pubblico anche per latelevisione locale.

9

OPINII

Dacã la ediþiile din anii precedenþidiscuþiile la Forumul Internaþional„Energie ºi Geopoliticã“ de la Nisa eraupredominant tehnice, dezbãtând pro-blemele extragerii, prelucrãrii ºi trans-portului petrolului ºi gazelor, în acest anproblematica a fost mult mai mult orien-tatã spre problemele politice ale relaþieiUniunea Europeanã-Rusia. Desigur, nueste un secret faptul cã Uniunea Eu-ropeanã este cel mai important client alenergiei ruseºti, aºa dupã cum nu este unsecret dificultatea pe care Uniunea o arede a formula o poziþie comunã în dome-niul siguranþei aprovizionãrii cu energie.Din contrã, poziþiile individuale ale unorþãri importante ca Germania, Franþa,Italia sau Spania au fost finalizate în acor-duri bilaterale cu Rusia ceea ce a adusprejudicii importante eforturilor de acce-lerare ºi concretizare a proiectelor paneu-ropene, cum ar fi Nabucco.

Uniunea Europeanã ºi-a arãtat deaceastã datã îngrijorarea faþã de schim-barea de orientare a politicii energetice a

Rusiei. Astfel, s-a remarcat cã Rusia în-cepe sã se preocupe de obþinerea statutu-lui de important actor pe piaþa mondialãa energiei ºi nu numai pe cea europeanã,cum era pânã în prezent.

Anul 2009 a fost edificator din acestpunct de vedere, când s-a realizat reþeauade oleoducte spre Pacific pentru livrareadirectã de energie în China ºi cea spreAlaska, pentru legãtura cu Statele Unite.Au urmat acordurile de cooperare cuVenezuela ºi intrarea Rusiei în categoriamarilor investitori energetici prin cum-pãrarea unor câmpuri petroliere în Irak ºiVietnam. În prezent, Rusia negociazã cuBritish Petroleum pentru cumpãrareaunui pachet de acþiuni pe care respectivacompanie este obligatã sã-l vândã pentrua se echilibra financiar dupã pierderileavute ca urmare a accidentului ecologicdin Golful Mexic.

Europa ºi-a bazat relaþia cu Rusia peprincipiul interdependenþei, în sensul cãar exista un interes de parteneriat strate-gic (exclusivist) bazat pe raportul dereciprocitate dintre nevoia europeanã deenergie ºi nevoia ruseascã de investiþiieuropene necesare modernizãrii econo-mice.

Tendinþa manifestatã de Rusia de aieºi din acest raport de interdependenþãprin abordarea directã a pieþei mondialepare sã aducã Europa într-un raport destrictã dependeþã faþã de Rusia cãci, spredeosebire de aceasta, Europa, dependen-tã în proporþie de aproape 90% de

importul gazului rusesc, nu a reuºit sãfacã progrese în direcþia diversificãriisurselor de aprovizionare în anul 2010,fiind departe de îndeplinirea obiectivelorcuprinse în Charta Europeanã a Energiei(în 2010 dependenþa ar fi trebuit redusãla 60-65%).

Un alt element de îngrijorare îl re-prezintã, conform concluziilor Forumu-lui, aºa-numitul „eºec al energiei necon-venþionale“ prin care se înþelege nu nu-

mai aportul extrem de modest ºi necon-cludent al acestor energii la efortul deeconomisire a energiilor fosile, dar ºiefectele lor perverse în domeniul ecologicprin distrugerea unor enorme suprafeþeforestiere ºi degradarea terenurilor culti-vate cu rapiþã ºi alte plante utilizate pen-tru producerea de biodiesel.

La nivelul anului 2010 se estimeazãcã energia neconvenþionalã nu se ridicãdecât la 6,6% în consumul UE. Aceasta

este 70% produsã din biomasã (cu precã-dere lemn), 19% hidroenergie, 6% ener-gie eolianã, 4% energie de apã termalã ºi1% energie solarã.

Din pãcate, nici aceastã ediþie aForumului nu a adus clarificãri asupraunor probleme care intereseazã România,adicã cele ale proiectelor europene detranzit a energiei ruseºti prin teritoriulnostru. Nimic nou despre Nabucco sauSouth Strem.

ClickSiCastigi.ro a lansatpromo]iile lunii Decembrie

Conform filosofiei noastre „un concurs dincare fiecare iese câºtigator“, am pus la cale atât pen-tru clienþi, cât ºi pentru participanþii concursuluicadourile lunii decembrie!

În luna decembrie ai costuri mult mai mici ºi ogamã largã de oferte ºi pachete personalizate, totulpentru o campanie publicitarã eficientã,direcþionatã cãtre segmente de consumatoribine definite. Orientatã cãtre client, publi-citatea online oferitã de ClickSiCastigi.roeste o soluþie profitabilã cu o ratã de con-versie mult mai bunã decât cea a mediilortradiþionale de publicitate!

Interactiv, captivant ºi original, con-ceptul a depãºit barierele publicitãþii cla-sice cu un format inovator de promovareonline a produselor, a serviciilor sau aoricãrei afaceri din orice domeniu, prin-tr-un concurs cu participare gratuitã (fãrãinvestiþie iniþialã sau ulterioarã din parteautilizatorului), permiþând o expunerecontinuã a mesajului promovat.

Cea mai bunã ofertã de publicitate?ClickSiCastigi.ro îþi identificã foarte uºor pro-

filul clientului ºi trimite mesajul personalizat cãtrefiecare dintre categoriile dorite. Toate detaliiledespre cum poþi ajunge exact la targetul tãu, le poþiobþine de la office@ClickSiCastigi.ro.

Fiecare client este UNIC, de aceea fiecareabordare este ORIGINALÃ!

Pentru cã se apropie sãrbãtorile de iarnã ºi aînceput marea goanã dupã cadouri, în perioada 6decembrie - 31 decembrie 2010 toþi participanþiiconcursului poþi gãsi pe ClickSiCastigi.ro premii înbani, cupoane de reducere, vouchere ºi oferte spe-ciale din partea partenerilor noºtri.

Tot ce trebuie sã facã un participant al acestuiconcurs este sã caute pe suprafaþa de joc pãtrãþelelenorocoase.

Participarea la acest concurs este GRATUITÃpentru toþi utilizatorii!

ClickSiCastigi.ro a lansat Loteria Lunii Decembrie!

În luna decembrie cautã sub pãtrãþele, codurilegratuite pentru Loteria Lunii Decembrie! Adunã

în contul tãu cât mai multe coduri gratuite deloterie ºi pe data de 7 ianuarie 2011 poþi câºtiga untelefon Apple iPhone 4 prin tragere la sorþi! Maimulte coduri, mai multe ºanse de câºtig!

Mulþumim pe acesta cale tuturor participan-þilor din luna noiembrie ºi le urãm mult noroc laextragerea pentru Loteria Lunii Decembrie.

Oricine poate câºtiga acum în 3 paºi simpli:1. Accesezi site-ul www.ClickSiCastigi.ro, ci-

teºti ºi accepþi regulamentul concursului (http://www.clicksicastigi.ro/regulament/) ºi intri

imediat în cursa pentru premii.2. Creeazã-þi contul tãu personal

în momentul în care ai descoperitun pãtrãþel norocos ºi continuã

sã aduni premii ºi codurigratuite pentru loterie înacest cont.

3. Strânge suma mi-nimã în contul tãu ºi apoi,

când doreºti, retrage premiileacumulate. Premiile vor fi trimi-se cãtre câºtigatori în termen demaxim 20 de zile lucrãtoare de la

data retragerii.Descoperã acum pe ClickSiCastigi.ro cele mai

bune oferte, ultimele promoþii ºi cele mai recenteinformaþii! Oricare ar fi dorinþele sau visele tale, cuClickSiCastigi.ro eºti mai aproape de ele!

Echipa ClickSiCastigi.ro ureazã tuturor multsucces!

ClickSiCastigi.roDistractiv, simplu ºi gratuit!

www.clicksicastigi.rooffice@clicksicastigi.roTel.: +40 31 432 75 35Fax: +40 31 432 75 36

Blvd. Unirii Nr. 74, Bucureºti

Parteneri media ClickSiCastigi.ro:Radio 21, Bamboo Group, Business Adviser,

Business Point, Târgul National Imobiliar, www.vipstyle.ro, www.afterhours.ro, www.emulte.ro,

www.mascufund.ro

Whereas some years ago the discussions at the Interna-tional Forum „Energy and Geopolitics“ in Nice were mostlytechnical, regarding issues like extracting, processing andtransporting oil and gas, this year the relationships betweenEU and Russia were the main topic for discussion.

Obviously, it’s not a secret that the European Union is themost important customer of the Russian energy, as well as it’snot a secret that the Union finds it difficult to adopt a com-mon position regarding the security of energy supply. On thecontrary, the individual positions of some powerful countrieslike Germany, France, Italy and Spain were completedthrough bilateral agreements with Russia, who has previouslybrought significant damage to the attempts to accomplishpan-European projects, like Nabucco.

This time, the European Union has shown concern regar-ding Russia’s shifting position on energy policy. Moreover, itwas noted that Russia has become interested in being a majorplayer not only on the European energy market (as it was tillnow), but also on the Worldwide market.

From this point of view 2009 was an important year be-cause that is the year when the Pacific Pipeline was built for adirect delivery of energy towards China and Alaska throughthe United States. That was followed by the cooperationagreements with Venezuela and Russia’s accession to the cat-egory of most important energetic investors after having builtoil fields in Iraq and Vietnam. Russia is currently negotiatingwith British Petroleum to buy a stake in that company, whichfinds itself, forced to sell a part of it in order to balance thefinancial losses that followed the ecological disaster in theGulf of Mexico.

Europe founded its relationship with Russia on the inter-dependence principle in the sense that there is a strategic part-nership interest based on the reciprocity between theEuropean need for energy and the European’s need for invest-ment necessary to modernize the Russian economy.

Russian’s attempt to get rid of this interdependence andadopt a direct approach seems to have made Europe directlydependant on Russia because, unlike the latter one, Europehas failed to take any steps forward in finding alternatives toits supply sources.

In 2010, the European Union has been about 90% depen-dant on the Russian gas, and couldn’t achieve the objectivescontained in the European Energy Charter (in 2010 depend-ence should have reduced to 60-65%).

According to the conclusions of the Forum another ele-ment of concern is the so-called „failure of the non-conven-tional energy“. That means both that the contribution to savethe fossil energy was faint and inconclusive and the effects onthe environment were terrible, caused by the destruction ofhuge areas of forest and degradation of cultivated land withrape and other plants used to produce bio-diesel.

In 2010 it is estimated that non-conventional energy willonly be 6.6% of the EU consumption. It is 70% producedfrom biomass (mainly wood), 19% hydro, 6% wind energy, 4%thermal energy and 1% solar energy.

Unfortunately, this edition of the Forum didn’t bring anyclarification on some issues of high interest for Romania,namely the European project of Russian energy transit throughour territory. Still nothing new about Nabucco or South Strem.

Traducere de Cosmina Stroescu

ENERGY AND GEOPOLITICS

E nergie [i geopolitic\

Mir

cea C

o[ea

11

AFACERI

Asociaþia Camerelor de Comerþ ºi Indus-trie Europene – Eurochambres - a dat publici-tãþii Studiul Economic EUROCHAMBRES2011, o analizã calitativã de evaluare a aºtep-tãrilor pentru anul 2011, referitoare la climatulde afaceri a circa 100.000 de companii, din120 de regiuni, care furnizeaza 85 % din pro-dusul intern brut al Uniunii Europene.

Rãspunsul celor 70.000 de companii eu-ropene chestionate de EUROCHAMBRES -prin intermediul Studiului Economic al EU-ROCHAMBRES - indicã faptul cã încrede-rea firmelor pentru 2011 este semnificativ maimare faþã de anul trecut, cu toate cã existãdiferenþe marcante între þãri.

� Mai mult de jumãtate dintre respon-denþi anticipeazã continuarea, în 2011, a cli-matului favorabil care a început în anul 2010,iar 30% cred cã anul viitor va fi unul chiar maibun. Firmele suedeze sunt cele mai optimisteîn ceea ce priveºte climatul economic pentru2011, în vreme ce pesimismul dominã în rân-dul respondenþilor greci. Revenirea încrederiicompaniilor este legatã de previziunile favora-bile în ceea ce priveºte cifra de afaceri, ocu-parea forþei de muncã ºi investiþiile.

„Aceste rezultate sunt încurajatoare pen-tru creºterea economicã a Europei”, a apreciatpreºedintele EUROCHAMBRES, Alessan-dro Barberis, care a mai spus: „Deºi râmãn cir-cumspecte în privinþa turbulenþele viitoare,companiile sunt, în general, optimiste pentruanul care vine.”

� Cifra de afaceri totalã în 2010 a depãºitaºteptãrile de anul trecut ºi 40% dintre com-

panii aºteaptã o creºtere inclusiv anul viitor.Dintre statele europene cu o economie domi-nantã, Franþa înregistreazã cea mai bunã va-loare, cu o perspectivã pozitivã. Grecia estesingurul stat care nu înregistreazã previziunifavorabile.

� Exporturile sunt principalii vehiculi aiprogresului. Cifra balanþei comerciale a evolu-at cel mai mult în comparaþie cu anul trecut ºiprezintã valoarea cea mai înaltã a celor ºaseindicatori analizaþi în studiu.

� Vânzãrile interne se previzioneazã sãcreascã încet, trimiþând la o redresare mai mo-deratã faþã de vânzãrile din exporturi. Dinnou, Franþa este cea mai optimistã, în vremece Grecia, Portugalia ºi România prezintã celemai mici cifre.

� Firmele din 23 de state - din totalul de26 - anticipeazã o îmbunãtãþire în situaþia ocu-pãrii forþei de muncã pentru anul 2011. Rãs-punsurile sugereazã cã forþa de muncã nu vascãdea mai mult anul viitor, iar douã treimidintre respondenþi anticipeazã niveluri con-stante ale angajãrii.

� Jumãtate dintre respondenþi previzio-neazã niveluri constante ale investiþiilor pentruanul viitor, în timp ce 30% anticipeazã o creº-tere. Comparativ cu previziunile pentru 2009 ºipentru 2010, anul 2011 reprezintã un an deci-siv pentru redresarea economicã a Europei.

Comparaþia între previziunile SpaþiuluiEconomic European (SEE) (�) ºi creºterearealã a PIB-ului (�) aratã cã, în ultimii 10 ani,SEE s-a dovedit a fi un barometru adecvatpentru climatul economic.

Rezultatele studiului sunt exprimate în va-lori pozitive ºi negative care se obþin prin scã-derea procentului rãspunsurilor negative dinprocentul rãspunsurilor pozitive. Valorile potvaria între +100 ºi -100.

Analiza detaliatã a indicatorilor economici pentru România

Camera de Comerþ ºi Industrie a Româ-niei (CCIR) - cu sprijinul Camerelor Judeþene- a realizat raportul pentru România în cadrulStudiului Economic EUROCHAMBRES2011, prin analizarea ºi centralizarea unui nu-mãr de 200 de chestionare completate de fir-me. Companiile au luat în considerare perfor-manþele propriilor afaceri pentru anul 2010,dar ºi aºteptãrile pentru anul 2011, prin prismacelor ºase indicatori economici.

Încrederea mediului de afaceriÎn 2010, 17,5% dintre întreprinzãtori s-au

bucurat de o evoluþie avantajoasã, faþã de cei46% care au raportat o involuþie. În Macrore-giunea 1, procentajul favorabil (26,2%) este celmai ridicat, în timp ce în Macroregiunea 4 (cu57,0%) percepþia este cea mai proastã.

Încrederea în evoluþii pozitive este dublãpentru anul urmãtor (36,4%), în timp ce32,4% dintre companii încã sunt reticente.

Cifra de afaceriMajoritatea rãspunsurilor (50,8%) relevã o

scãdere dramaticã a cifrei de afaceri în 2010,faþã de 2009, în timp ce mai puþin de un sfertdintre respondenþi indicã o creºtere.

Previziunile pentru 2011 sunt mai opti-miste, 34,1% aºteptându-se la o creºtere acifrei de afaceri ºi doar 30,1% vãzând odepreciere. Cele mai optimiste par a fi com-paniile din Macroregiunea 3, cu 47,8% ºirespectiv, 15,7%.

ExporturileExporturile s-au prãbuºit în prima jumã-

tate a lui 2009, iar veniturile din livrãri inter-naþionale au început sã-ºi revinã în a douajumãtate a acelui an ºi în timpul anului 2010.Doar 18,9% dintre exportatori au raportatvenituri mai mari în 2010, în timp ce 40,5%dintre ei au suferit reduceri.

Aºteptãrile pentru 2011 sunt echilibrate,dar optimiste, 29,5% vãzând o creºtere a veni-turilor din exporturi ºi 26,1% - o scãdere.Anumite schimbãri structurale în exporturileRomâniei au avut loc în 2010: noi produse ºiservicii sunt livrate cãtre noi pieþe inter-naþionale. Se considerã, de asemenea, cãexporturile anuale vor atinge nivelul de veni-turi din 2008.

Mediul de afaceriprive[te cu optimismanul 2011

12

ALBA

E conomia sufletului

În curând e Crãciunul, aºa aud pestetot într-un cor care are din ce în ce maipuþinã legãturã cu ceea ce înseamnã, înfond, o sãrbãtoare. Nu am sã vã vorbescnici despre mulþimea de becuri aprinseprin mall-uri, nici despre brazi, nici

despre cadouri, nici despre cum înþele-gem sã ne înghesuim prin centrele co-merciale pentru a cumpãra mâncarea pecare, desigur, o vedem ca pe ultima ºansãde a ne ghiftui. Peste tot funcþioneazãstereotipiile de doi bani ºi funcþioneazãîntr-o asemenea manierã încât au devenittradiþie. Graba nu mai þine de înþelegereafenomenului de împreunã sau de înþele-gerea deschiderii cerurilor în aceastã pe-rioadã pe care o putem considera sfântã;graba þine de trecerea de la un an la altulcu gândul cã o petrecere va fi un bunînceput. Vãd, în general - vorbindu-sedespre aceastã sãrbãtoare - cã luãm oare-cum în glumã ideea asta, de a fi mai buni,în decembrie decât în martie; lãsatã aºa,aceastã afirmaþie sigur cã pare hilarã.

Starea de bunãtate nu ar trebui sã þinãcont de calendar. Dacã însã mergem maideparte cu raþionamentul vom observalupta pe care o duce Biserica pentru a creamomente în care sã putem fi buni cu toþiipe o perioadã de timp, o perioadã indusãde celebrarea naºterii pruncului sfânt. Înacest context, lucrurile spirituale prindputere ºi umanitatea are ºansa ei la as-cultare. De ce credeþi cã e bine sã vãrugaþi într-o bisericã în care sunt câtevasute de oameni care rostesc aceeaºi rugã-ciune? Sigur cã în economia sufletului e operioadã de purificare, dar doar dacã fe-nomenul social nu înghite cu totulaceastã capacitate de a ne pune împreunãbunele intenþii, aºa numita bunãtate careîncepe prin natura gândurilor care ne lo-

cuiesc. În acest fel se poate crea un egre-gore care sã dea speranþa unui an în careoamenii sã poatã sã ducã nivelul de con-ºtiinþã asupra lumii la o altã abordare.

În ajunul Crãciunului obiceiul spunesã mergem sã colindãm cu sufletul curatºi sã-i anunþãm pe toþi de venirea pe lumea fiului lui Dumnezeu. Aceasta veritabilãcãlãtorie, înþeleasã corect, ne dã posibili-tatea exprimãrii în comun a unui adevãrcare naºte bucurie, mai ales dupã un an încare minciunii i s-a acordat suficient timpºi spaþiu pentru a pretinde cã e adevãr.Zodia ticãloºilor patroneazã în general olume în care adevãrul e pentru cei maiproºti dintre noi, însã, credeþi-mã pe cu-vânt, cã aceastã zodie, deºi populatã se-rios de energii diverse, îºi trãieºte apogeul

în anul pe care-l începem. Aº vrea sã co-lindãm cu bucuria omului care înþelege sãfie liniºtit, cãci la nivel macro lucrurile sevor aºeza mai devreme sau mai târziu. Aºvrea sã vã colind ºi sã vã spun cã sunteþiaºa cum sunteþi în gândurile voastre ºi cãvenirea pe lume a lui Iisus este promisiu-nea cã totuºi omul mai are o ºansã, dacãînþelege aceastã urcare cu crucea în spate.În economia sufletului conteazã lucrurileautentice, chiar dacã în economia realãîmi veþi spune cã nu tot ce e autenticreuºeºte sã devinã. Poate e aºa ºi poate cãde-a lungul acestui an v-am dat de foartemulte ori dreptate, însã nu e moment maibun decât acesta sã credeþi cã nu prinminciunã ºi fals se rezolvã lucrurile.Umanitatea este, fãrã doar ºi poate, la o

rãscruce mai mare decât a fost vreodatã,mãcar prin faptul cã aceastã conºtiinþã neapasã pe mulþi dintre noi, o rãscruce dincare poate sã ia naºtere ceea ce unii nu-mesc noua energie, însã acest tip deschimbare nu poate interveni acolo undeeconomia sufletului e deja falimentarã,acolo unde structura inteligenþei emo-þionale e bazatã pe minciunã, acolo undenu avem curajul de a ne privi în ochi. Nuezitaþi sã împodobiþi bradul ca ºi cândprin asta aþi reuºi sã vã populaþi sufletulcu bunãvoinþa aceluia care înþelege cãnimic nu e definitiv pe lumea asta, chiardacã în unele momente ale vieþii noastrecredem aºa. Iubeºte-l pe cel de lângã tineºi nu uita sã-i zici asta, mãcar pentru fap-tul cã unii oameni au nevoie de cuvintele

astea sã poatã sã meargã înainte. Folo-seºte-þi banii cu înþelepciune în aceastãperioadã, cãci energia unui gest nu e po-tenþatã de valoarea materialã a unuiobiect. Dacã cumva faci toate astea ºitotuºi þi se pare cã nimeni nu te poateînþelege, fi liniºtit; oricum ai nevoie doarde o bucatã de piatrã sau de lemn pe caresã-þi pui genunchii atunci când te rogi.Sufletul sã-þi fie deschis ºi cuvintele în-dreptate spre sinceritate, cãci nu existãspovedanie mai mare decât sinceritatea ºinici bucurie mai mare decât cea izvorâtãdin exerciþiul iertãrii. Sã aveþi un an maibun, iar de la mine singurul dar pe carel-am primit ºi eu de la bunul Dumnezeu,cuvântul. Aveþi grijã ce faceþi cu el ºi în ceparte a sufletului îi faceþi locuinþa...

Alin T

om

u[

Antrenamentul, primulritual al meu de când m-afãcut Dumnezeu ºi eu amrepetat virtualul descoperindprincipiul meu. Am uitatchiar ºi de mine. Antrenea-zã-te când mergi la orice ser-viciu ai avea, când mergi lawc, antreneazã-te ca ºi cândnu ºtiu ce finalã va urma. Defapt nu existã nicio finalã,

antreneazã-te doar ca mâine sã o faci mai bine, considerã cã totulîn viaþa ta e un antrenament. Chiar ºi viaþa ta, copilul tãu, soþiata, dumnezeul tãu, respiraþia ta. În aceeaºi viaþã, dar alte exerciþii.Antreneazã-te, fã cumva tot timpul sã-þi lipseascã antrenamen-tul sau diavolul din tine. Chiar dacã te simþi supraantrenat,epuizeazã-te, acesta trebuie sã devinã antrenamentul tãu pe caretu l-ai transformat într-un scop. Abia atunci, gol de tot, vei puteafi vizitat ºi locuit de lucruri pe care nu þi le poþi imagina, cum arfi morþii tãi cu urmaºii tãi la aceeaºi masã pregãtitã de tine, lucruridespre care o sã-þi spun altã datã sau poate o sã-mi povesteºti tu.Abia aºtept sã-mi povesteºti cã þi s-au întâmplat mai multe lumi

în acelaºi timp sau cã te-ai repetat sau ai întâlnit generalul sauretrasul din tine în timp ce fãceai acelaºi exerciþiu. Cine þi-a spuscã eºti civil? Nu uita cã odatã ce exiºti eºti în armatã ºi cã scopulantrenamentului e epuizarea. ªi pe îngeri i-am învãþat sã seantreneze în felul ãsta, ca sã poatã fi oameni, sã devinã strãmoºiimei ºi au reuºit. Atunci tu de ce nu ai putea, tu care eºti deja om?

Pentru cã sunt anumite lucruri ºi exerciþii pe care niciîngerii nu le pot face, nici mãcar cei retraºi. Pentru cã vreau sãvã spun cã sunt ºi îngeri retraºi, pentru cel puþin o veºnicie înoameni. Pentru cã în lumea asta ei nu au mobilitate, de aceeam-am gândit sã antrenez îngerii sã devinã oameni. De aceeaam scris „sub roþile unui câine/ca sã devinã om/învãþ un îngersã mãnânce/ºi sã respire pâine“, tocmai pentru cã ºtiu cã se potabþine de la ea. Îi fac sã o mãnânce, deºi nu au stomac ºi niciplãmâni ca sã se poatã ridica apoi cu pretenþia cã au tot drep-tul sã se întoarcã înapoi, adicã sã fie retraºi. ªi acummulþumesc anticipat ca sã-i pot face oricând sã revinã acolounde vreau eu. Aici, de unde mã trag eu, din tradiþia uitatã ºide Dumnezeu. Acum, dacã vreþi sã continui, spuneþi-mi voidin ce lume fac parte eu sau dacã mai sunt, iar dacã nu puteþi,atunci sã consideraþi cã am murit. ªi mi-am fãcut fiecareantrenament ca un testament.

Flori

n B

ole

a

Antrenamentul

13

AFACERI

decembrie 2010Tipãrit în 10.000 de exemplare

RReevviissttãã ggrraattuuiittãã ddee aaccttuuaalliittaattee ººii ccoonnssuullttaannþþãã

TThheeooddoorr SSppeerraannþþiiaa nnrr.. 1144SSeeccttoorr 33

TTeell..:: 332200..7700..7700wwwwww..bbuussiinneessss--aaddvviisseerr..rroo

TThhee ppuubblliiccaattiioonn iiss aa mmeemmbbeerr ooff BBRRAATT

aanndd hhaass bbeeeenn aauuddiitteedd

ffrroomm 11..0011..22000066 ssiinnccee 3311..1122..22000066

IISSSSNN::11884411 -- 44558833

GGrruuppuull ddee PPrreessãã MMeeddiiaa BBlloocc

Founded by IIooaann SSoorriinn RRooººuu

rroossuu@@bb--aa..rroo

General Managerddrr.. VVllaadd HHooggeeaahhooggeeaa@@bb--aa..rroo00774422..330033..662233

Editors pprrooff.. uunniivv.. ddrr..

MMiirrcceeaa CCooººeeaaccoosseeaa@@bb--aa..rroo

DDaanniieell NNeegguuþþddaanniieell..nneegguutt@@

bbuussiinneessss--aaddvviisseerr..rroo

CCeezzaarr IIooaanncceezzaarr@@bb--aa..rroo

Senior EditorsMMaarriiuuss RRoommaaººccaannuu,,

AAlliinn TToommuuºº,, SSoorriinnaa BBrruujj,, RRaauull DDããnnccuuþþãã

Online Edition Manager AAlleexxaannddrruu TTrruuþþãã

ooffffiiccee@@aattssyysstteemmss..rroo

Photo CreationVViioorreell GGaabbrriieell ÞÞiiþþuu

cceelluusshh@@bbuussiinneessss--aaddvviisseerr..rroo

Editorial SecretaryRRaalluuccaa IIoossiiffiiddiissrraalluuccaa@@bb--aa..rroo

Care editionCCllaauuddiiaa DDaanniilliiuucc

TranslationCCoossmmiinnaa SSttrrooeessccuu

Layout & DTPOOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rrooAdvertising department

00772222..440000..005555

Printing HouseFFEEDD PPrriinntt

DistributionSSppiinn MMeeddiiaa

wwwwww..ssppiinnmmeeddiiaa..rroo,, ooffffiiccee@@ssppiinnmmeeddiiaa..rroo

DDaannkk MMeeddiiaaTTeell..:: 00774444..555599..334488ooffffiiccee@@ddaannkkmmeeddiiaa..rroo

GGrreeeenn TTrreeee AAddvveerrttiissiinnggTTeell..:: 00773333..668833..446600aalliinnttoommuuss@@ggmmaaiill..ccoomm

„Trebuie s\ munci]i dingreu [i s\ fi]i optimi[ti“

ne recomandã Georg Toifl, preºedintele UEAPMEPreºedintele Uniunii Europene a Artizanatului ºi a Întreprinde-

rilor Mici ºi Mijlocii - UEAPME - Georg Toifl, a fost invitatulspecial al ediþiei din acest an (cea de-a XVIII-a) a Topului Naþionalal Firmelor Private din România, ediþie desfãºuratã recent la PalatulParlamentului. Manifestarea a fost organizatã de Consiliul Naþionalal Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România, în colabo-rare cu Agenþia pentru Implementarea Proiectelor ºi Programe-lor pentru IMM-uri ºi a constituit cadrul în care au fost premiatecele mai performante firme din sectorul privat al IMM, conformBilanþurilor lor contabile care atestã realizãrile anului trecut. GeorgToifl a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu.

Cum caracterizaþi actuala etapã de dezvoltare economicã a României?România este la prima etapã a dezvoltãrii, iar d-voastrã trebuie

sã urcaþi de la etajul întâi, la etajul al treilea, ca sã mã exprim plastic!Dar, pentru acest lucru, mai aveþi nevoie de timp. Consider cã tre-buie sã învãþaþi ceva mai mult din traseul parcurs de economiilestatelor occidentale, mai dezvoltate. Însã, recunosc ºi faptul cã nutotul este de calitate în þãrile vest-europene, iar – în acest sens -vedeþi criza sistemului financiar din ultimii doi ani. De aceea, avemºi noi de corectat unele dintre greºelile fãcute. Astfel, trebuie sã con-struim o industrie realã, trebuie sã dezvoltãm IMM-uri reale ºi nu“castele” financiare - fãcând o paralelã cu efemerele “castele de nisip”- pentru cã acestea dispar repede din realitate.

Revenind la întrebare, România – raportatã la perioada comu-nistã - se aflã acum abia la o distanþã temporarã ce depãºeºte doar cupuþin 20 de ani, astfel încât trebuie sã învãþaþi în continuare ceînseamnã noua situaþie economicã pe care doriþi sã o dezvoltaþi. Noi– austriecii, germanii - avem peste 60 de ani de la încheierea celuide-al Doilea Rãzboi Mondial, astfel cã a fost destulã vreme pânã înprezent sã ne dezvoltãm sistemele economice. ªi în România s-aprodus o schimbare majorã în sistem în urmã cu circa 20 de ani, iaroamenii încã mai trebuie sã înveþe sã fie antreprenori. Situaþia s-amai schimbat între timp, dar cred cã doar peste 10 sau 20 de aniRomânia va ajunge la nivelul de astãzi al Austriei. Aºadar, mai aveþinevoie de timp! ªi trebuie sã munciþi din greu ºi sã fiþi optimiºti.

Care este opinia dumneavoastrã despre situaþia actualãa întreprinderilor mici ºi mijlocii (IMM)?IMM-urile sunt foarte importante în situaþia economicã actu-

alã, pentru toate economiile, deoarece peste 60% din PIB-ul oricãreiþãri este generat de sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii. Deaceea, în România ºi în toatã Europa IMM-urile reprezintã coloanavertebralã a economiei. În ciuda crizei care ne-a afectat în ultimiiani, IMM-urile încã oferã milioane ºi milioane de locuri de muncãîn Europa. Întreprinderile mici ºi mijlocii au demonstrat elasticitateîn recesiune ºi au rãmas pe meterezele economiei reale. Încrederealor a scãzut la un moment dat, însã tendinþa actualã este de revenire,chiar dacã încã rãmâne destul de jos. Iar dacã dorim ca încrederea sãrevinã la nivelul avut înainte de crizã, acum este timpul sã concepemºi sã punem în practicã o nouã politicã europeanã pentru IMM-uri.O astfel de politicã ar trebui sã se bazeze pe reglementãri mai bune,ar trebui sã promoveze sectoare capabile sã genereze creºtere înviitor, ar trebui sã asigure accesul la finanþare al IMM-urilor subca-pitalizate, sã susþinã o abordare atotcuprinzãtoare a inovãrii, sãpregãteascã angajaþii pentru nevoile viitoare de competenþe ºi sãevite paradoxul curent, prin care, în timp ce rata ºomajului estedestul de mare, meºteºugarii ºi întreprinderile mici au dificultãþi înceea ce priveºte recrutarea de forþã calificatã de muncã! Mai suntdestule de fãcut în continuare, dar - aºa cum ºtiþi cu toþii - între-prinderile mici ºi mijlocii nu se tem niciodatã de munca susþinutã.

Interviu realizat de Daniel Neguþ

Expert Insolvenþã desfãºoarã activitãþispecifice calitãþii de administrator/lichidatorjudiciar, administrator special, mandatar ad-hoc sau conciliator în condiþiile legii, fiind în-scrisã în Tabloul Uniunii naþionale a practicie-nilor în insolvenþã din România.

Societatea este reprezentatã de asociaþiicoordonatori cu experienþã îndelungatã în pro-fesiile pe care le exercitã precum ºi în cea depractician în insolvenþã.

Societatea deþine o experienþã deosebit devastã în domeniul insolvenþei, dobânditã pringestionarea procedurilor de reorganizare judi-ciarã, faliment ºi lichidare voluntarã la unnumãr de peste 400 de societãþi comerciale dinjudeþele Hunedoara ºi Alba.

Expert Insolvenþã SPRL gestioneazã pro-ceduri deosebit de complexe la societãþi demare amploare, cu un patrimoniu considerabil- din care amintim SC ARDELEANA SAAlba Iulia, SC AMPELUM SA Zlatna, SCFIDATI SRL Alba Iulia, SC MONTANASA Câmpeni, SC STRATUSMOB SA Blaj,SC MATEX SA Deva, SC ULPIA TRA-IANA SRL Alba Iulia, SC PLANTISANSRL Blaj, SC VIDRA CONFEX SA Hune-doara, SC MARIO E DANI LEASINGSRL Cugir, SC MEROPA SA Hunedoara,SC CAPRIS SA Sebeº, SC IMI SRL Vaþa deJos, SC GRANDE ARREDO RO SRL Se-beº, SC CONPET SA Petroºani - cu pro-bleme atât de naturã economicã, cât ºi juridicãsau socialã.

Eficienþa ºi profesionalismul sunt oglin-dite în modalitãþile de maximizare a averii de-bitorilor aflaþi în procedurã, valorificarea încondiþii optime a activelor societãþilor din por-tofoliu, printr-un sistem de marketing propriu,aplicat de persoane cu experienþã în domeniu.

Pentru o mai bunã gestionare a procedu-rilor, societatea noastrã a demarat un ampluproces de agreere din partea unor instituþii pu-blice, a societãþilor bancare precum ºi dinpartea altor creditori importanþi.

Se impune, astfel, sã menþionãm faptul cãsocietatea profesionalã Expert Insolvenþã esteagreatã pentru întreg teritoriul naþional, con-form ordinului 1009/2007 al preºedinteluiAgenþiei Naþionale de Administrare Fiscalãprivind procedurile de selecþie a practicienilorîn insolvenþã.

Domnule Emil Gros, poate fi consideratã procedura insolvenþei cafiind o mãsurã salvatoare în actualulcontext economic ºi social?Deschiderea procedurii insolvenþei poate

interveni ca o mãsurã salvatoare atât pentrudebitor, cât ºi pentru creditori. Efectele aces-teia se transpun fie într-o serie de obligaþiipentru ambele pãrþi, fie într-o serie de mãsuriîntreprinse de administratorul/lichidatorul ju-diciar, toate având ca scop un cât mai maregrad de recuperare a creanþelor creditorilor dinaverea debitorului.

Astfel, imediat dupã deschiderea proce-durii, cade în sarcina debitorului obligativita-tea predãrii documentelor prevãzute de art.28din legea nr.85/2006 privind procedura insol-venþei. În acest mod, administratorul/lichi-datorul judiciar este în mãsurã sã stabileascã cuexactitate cauzele ce au dus la starea de insol-venþã (prin întocmirea raportului prevãzut de

art.59 din Lege) ºi indicarea persoanelorresponsabile de aceastã stare.

Care sunt principalele efecte produse, ca urmare a punerii în practicã a acestei proceduri?Principalul efect al deschiderii procedurii

insolvenþei este acela prevãzut de art.36 dinLege. Potrivit acestuia, de la data deschideriiprocedurii se suspendã de drept toate acþiunilejudiciare, extrajudiciare ºi mãsurile de executa-re silitã asupra averii debitorului. Justificareaacestei mãsuri impusã de legiuitor rezidã înprincipal din caracterul colectiv ºi concursual alprocedurii insolvenþei, ce nu poate fi realizatdecât prin oprirea urmãririlor individuale ºiderularea unei proceduri organizate, cu parti-ciparea tuturor creditorilor.

Cu toate acestea, suspendarea nu opereazãcu privire la procedurile de executare silitãdeclanºate de creditori contra bunurilor dinaverea personalã a fidejusorilor debitorului saua persoanelor care au garantat prin cauþiune re-alã executarea obligaþiilor debitorului.

Un avantaj al deschiderii procedurii constãîn faptul cã nicio dobândã, majorare sau pena-litate de orice fel ori cheltuialã nu vor putea fiadãugate creanþelor nãscute anterior datei des-chiderii procedurii potrivit dispoziþiilor art.41din Lege. Aceastã mãsurã intervine ca un mijlocde protecþie asupra debitorului, pentru a-i înlesniacestuia posibilitatea de redresare economicã.

Un alt efect demn de menþionat al deschi-derii procedurii insolvenþei este ridicarea drep-tului de administrare al debitorului. Acesta seaplicã atunci când asupra debitorului s-a dis-pus deschiderea procedurii generale a insol-venþei cu ridicarea dreptului de administraresau deschiderea procedurii simplificate, cânddreptul de administrare este exercitat direct decãtre lichidatorul judiciar. În acest stadiu alprocedurii, Legea prevede cã debitorul poatedesfãºura doar activitãþi ce sunt necesarederulãrii operaþiunilor de lichidare. Mãsura ri-dicãrii dreptului de administrare opereazãpractic o indisponibilizare a bunurilor debito-rului, pentru a asigura realizarea drepturilor decreanþã ºi constituie o particularitate a legiiinsolvenþei. Pentru ca debitorul sã nu fie privatde drepturile sale, legea prevede posibilitateadesemnãrii administratorului special, ce repre-zintã interesele acestuia.

Un al treilea efect pe care doresc sã-l pre-zint cititorilor dvs. poate fi exprimat de dispo-ziþiile art.79 din Lege, care prevãd posibilitatealichidatorului judiciar de a introduce la judecã-torul sindic acþiuni pentru anularea actelor fra-uduloase încheiate de debitor în dauna credi-torilor în ultimii trei ani anteriori deschideriiprocedurii. Aceastã prevedere constituie o apli-care în cadrul procedurii insolvenþei a acþiuniipauliene. Deosebirea constã însã în titulariiacþiunii. Dacã în cadrul acþiunii pauliene credi-torii sunt cei care atacã direct actele, în cadrulprocedurii insolvenþei, titularul direct al acþiuniieste administratorul/lichidatorul judiciar.

Ce acþiuni intreprinde administratoruljudiciar?În baza actelor predate de cãtre debitor, ad-

ministratorul/lichidatorul judiciar va proceda lastabilirea masei credale a debitorului. În acestsens, administratorul judiciar trebuie sã între-prindã ca primã mãsurã notificarea creditorilorprivind deschiderea procedurii în vederea decla-rãrii creanþelor deþinute împotriva averii debi-torului, în temeiul art. 61 din Legea insolvenþei.

Notificarea se trimite tuturor creditorilormenþionaþi în lista depusã de debitor în con-formitate cu art.28 din Lege. Notificarea serealizeazã conform dispoziþiilor din Codul deProcedurã civilã ºi se va publica de cãtre ad-ministratorul/lichidatorul judiciar în BuletinulProcedurilor de Insolvenþã. În privinþa credi-torilor necunoscuþi, publicarea notificãrii înBuletinul Procedurilor de Insolvenþã este con-sideratã suficientã, conform dispoziþiilor art.7din legea nr.85/2006.

La prima adunare a creditorilor, ce se în-truneºte în termen de 5 zile de la afiºarea tabe-lului preliminar, sunt îndreptãþiþi sã participedoar creditorii înscriºi în tabelul preliminar ºicare sunt, cel puþin teoretic, contestabili pânãla definitivarea tabelului.

Nedepunerea declaraþiei de creanþã în ter-menul legal este sancþionatã cu decãderea dindrepturile prevãzute de art. 76 din Lege. Cre-ditorul riscã, în plus, sã nu îºi poatã recupera cre-anþa niciodatã, deoarece odatã închisã proce-dura, intervine fie efectul de stingere a creanþelorprin pierderea personalitãþii juridice, fie efectulde descãrcare de datorii a persoanei fizice.

Altfel spus, nu toþi creditorii, reali sau pre-tinºi, ai debitorului sunt îndreptãþiþi sã parti-cipe la distribuirea eventualelor fonduri obþi-nute în urma lichidãrii. Pentru a avea aceastãcalitate, creditorul trebuie: sã fi formulat întermenul legal o cerere de admitere a creanþei,practicianul în insolvenþã sã fi admis creanþa întabel sau, în cazul unei eventuale contestaþii,judecãtorul sindic sã fi admis creanþa respec-tivã ºi sã dispunã în sarcina lichidatorului judi-ciar înscrierea acelei creanþe în tabelul definitival creanþelor.

De la obligativitatea depunerii cererilor deadmitere a creanþelor sunt exceptaþi foºtii sala-riaþi ai debitorului, care sunt înscriºi de cãtre li-chidatorul judiciar la masa credalã pe bazaactelor debitorului.

Colectivitatea organizatã a creditorilor,constituitã în masa credalã, care se manifestãprin adunarea creditorilor ºi comitetul credito-rilor, este una dintre caracteristicile fundamen-tale ale procedurii.

Interviu realizat de Alin Tomuº

E fectele deschiderii procedurii insolven]ei

interviu cu Emil Gros - practician în insolvenþã, asociat coordonator al EXPERT INSOLVENÞÃ SPRL

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree PPaanndduurrii -- vviiss--aa--vviiss ddeeSSppiittaalluull PPaanndduurrii,, eettaajj 44//88,, sseemmiiddeecc..,, vveeddeerreeffaattaa,, 7744 mmpp,, 110055..000000 eeuurroo nneegg.. 00773333..668833..444466// 002211..332200..7700..7700 // llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

DDrriissttoorr,, GGaarrssoonniieerraa 4400mmpp,, eettaajj 33//88,, ddeeccoommaannddaattaa,, ssuuppeerrffiinniissaattaa,, sseemmiimmoobbiillaattaa,,225500 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,,nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree PPlleevvnneeii,, IImmoobbiill 22000033,,eettaajj 88//1133,, 115500 mmpp,, ffiinniissaajjee lluuxx,, ppaazzaa nnoonn--ssttoopp,, mmoobbiillaatt ssii uuttiillaatt,, ssaauunnaa,, 22 lliiffttuurrii,, bbllooccffooaarrttee ccuurraatt.. 002211..332200..7700..7700;; 00773333..668833..444466

IInncchhiirriieerree GGaarrssoonniieerraa UUnniivveerrssiittaattee,, rreennoovvaattaa,, mmoobbiillaattaa ccoommpplleett,, cceennttrraallaa pprroo--pprriiee,, 225500 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

DDrruummuull TTaabbeerreeii,, GGaarrssoonniieerraa ccoonnffoorrtt 11,, eettaajj 33,, sseemmiiddeeccoommaannddaattaa,, 3322mmpp,, 3322..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ccllaaddiirree bbiirroouurrii,, ppaarrccuull CCaarrooll,, ssuuppeerr--ooffeerrttaa,, SS++PP++33++TTEERRAASSAA,, tteerreenn 116600mmpp,, lliifftt,,1100 ccaammeerree,, 22001100,, ggaarraajj llaa ssuubbssooll,, 773300mmpp,,cceennttrraallaa.. 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

VVaannzzaarree ccaassaa DDrruummuull SSaarriiii,, 229900mmpp tteerreenn,, ddeesscchhiiddeerree 1166mm,, rreennoovvaabbiillaa,,zzoonnaa ccaassee--vviillee.. 00773333..668833..444466 ,, 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt,, 33 ccaammeerree,, PPaanntteelliimmoonn ssttrraaddaall,,11//1100,,7700mmpp,,aammeennaajjaatt,,ddeecc,, 6600..000000 eeuurroo 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree CCaarrttiieerruull FFrraanncceezz ,, bblloocc nnoouu,, mmoobbiillaatt mmooddeerrnn,, ppaarrccaarree,, 11220000 eeuurroo nneegg00778888336644118888// 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, NNeerrvvaa TTrraaiiaann--aaddiiaacceenntt,, 6644mmpp,, eettaajj 11,, ddeeccoommaannddaatt,, 11998899,, nneeaammeennaajjaatt,,7733..000000ee..002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

CCoommuunnaa 11 DDeecceemmbbrriiee,, VViillaa PP++11,, 117755mmpp,, ccoonnssttrr 22000099,, tteerreenn 555500mmpp,, 112255..000000 EEUURR,, 00221133220077007700 00773333..668833..444455,,nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree VViittaann-- MMaallll,, eettaajj 66//88,,ddeecc,, 6600 mmpp,, ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,, tteerr--mmooppaann.. 7755..000000 eeuurroo nneegg.. 00773333..668833..444466//002211..332200..7700..7700 // llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

MMiihhaallaacchhee,, 11 MMaaii,, bblloocc 11998811,, aapp 22 ccaammeerree,,eettaajj 66,, ddeeccoommaannddaatt,, iimmbbuunnaattaattiirrii,, 6688..000000EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,,nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ccaassaa,,UUrrzziicceennii--IIaalloommiittaa,,33ccaammeerree,,113355mmpp,,LLiivviinngg 4455mmpp,,iinnccaallzziirree pprriinnppaarrddoosseeaallaa,, tteerreenn 22110077mmpp,, cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa,,ppoommii ffrruuccttiiffeerrii.. 00773333668833444477//00221133220077007700

IInncchhiirriieerree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree,, PPaarrccTTiittaann,, eettaajj 22//44,, rreennoovvaatt,, ssuuppeerrffiinniissaatt,, sseemmii--mmoobbiillaatt,, 335500 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree ssppaattiiuu bbiirroouurrii-- SSooss BBuuccuurreessttii--MMaagguurreellee,, ssttrraaddaall,, eettaajj 22//22,, ccllaaddiirree bbiirroouurrii,,22000099,, 445544 mmpp uuttiillii,, 77 EEuurroo++ TTVVAA//mmpp..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466.. llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree ssppaattiiuu ccoommeerrcciiaall RRaahhoovvaa –– PPeettrreeIIssppiirreessccuu,, ssttrraaddaall,, 8800 mmpp,, ooppeenn ssppaaccee,, iimmoo--bbiill nnoouu,, vviittrriinnaa 1100 mmll,, ggrreessiiee.. 332200..7700..7700//00773333..668833..444466,, llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree ggaarrssoonniieerraa,,SSeebbaassttiiaann--NNoovvaaccii,,4422mmpp,,ddeeccoommaannddaattaa,,aammeennaajjaattaa ssiimmoobbiillaattaa mmooddeerrnn,,mmaassiinnaa ddee ssppaallaatt..00773333668833444477//00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree MMiihhaaii BBrraavvuu-- DDrriissttoorr,,PP//1100,, 11998877,, ddeecc,, 5566 mmpp,, vveeddeerree ssttrraaddaallaa,,CCTT,, AACC,, 6688..000000 eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..7700;;00773333..668833..444466.. llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo..

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree,, DDrr.. TTaabbeerreeii,, VVaalleeaa IIaalloommiitteeii,, eettaajj 77//1100,, ddeecc,, 11997755,, 22 bbaallccooaannee,,rreennoovvaatt.. 6666..000000 eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..7700//00773333..668833..444466 llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree PPaanntteelliimmoonn -- VVeerrgguulluuii,,eett 77//99,, 11997755,, ssttrraaddaall,, 22 bbaallccooaannee,, nneecceessiittaaaammeennaajjaarrii.. 7733..000000 eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..7700//00773333..668833..444466 llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 44 ccaammeerree iinn vviillaa,, VViittaann-- FFooiissoorruulluuii,,pp//33,, 110000 mmpp uuttiillii++ 8800 mmpp tteerreenn,, CCTT//GG//FF//PP//TT.. 002211..332200..7700..7700 // 00773333..668833..444466..llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

TTiinneerreettuulluuii,, 22 ccaammeerree,, eettaajj 33,, ddeeccoommaannddaatt,,5544mmpp,, iimmbbuunnaattaattiirrii,, 7700..000000 EEUURR,,002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

DDrr.. TTaabbeerreeii,, FFaavvoorriitt,, aapp 22 ccaammeerree,, ddeeccoommaannddaatt,, eettaajj 22//44,, rreennoovvaatt,, 5599..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ggaarrssoonniieerraa,, NNeerrvvaa TTrraaiiaann--aaddiiaacceenntt--VVaassiillee CCaarrlloovvaa,,3388,,eettaajj 11//88,,ddeeccoommaannddaatt ,,11998877.. 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

VVaannzzaarree 55 ccaammeerree,, CCaalleeaa VViiccttoorriieeii,, ssttrraaddaall,,vveeddeerree dduubbllaa,, 55//77,, 113377mmpp++1133mmpp,, bbooxxaa,,cceennttrraallaa ddee aappaarrttaammeenntt,, ssccaarraa iimmppeeccaabbiillaa..002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

CCrraannggaassii,, aapp 22 ccaammeerree,, ccoonnssttrr 11998811,, eettaajj 44//88,, ddeeccoommaannddaatt,, 5555mmpp,, 6600..000000 EEUURR,,002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

AAvviiaattiieeii,, 22 ccaammeerree,, eettaajj 22//44,, ddeeccoommaannddaatt,,6600mmpp,, rreennoovvaatt,, 8800..000000 EEUURR,,002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ccaassaa,, 33 ccaammeerree,, CCaall.. GGiiuulleessttii-- CCoonn--ssttrruuccttoorriilloorr,, 330000 mmpp tteerreenn,, ccaassaa 8800 mmpp,, rreennoo--vvaattaa 22000077,, 113355..000000 eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..770000773333..668833..444466.. llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree hhaallaa iinndduussttrriiaallaa,, AAnnttiiaaeerriiaannaa,, 990000mmpp tteerreenn,, 445500 mmpp,, hh==88mm,, uuttiilliittaattii,, PPOOTT==6600%%,, PP++66.. 002211..332200..7700..7700 00773333..668833..444466..llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree ssppaattiiuu bbiirroouurrii UUnniirriiii -- ZZeepptteerr,, 7700mmpp,, eett.. 44,, 22000088,, ggrruupp ssaanniittaarr,, GG//CCTT,, uuttiilliittaattii,,22 llooccuurrii ppaarrccaarree.. 11000000 eeuurroo.. 002211..332200..7700..770000773333..668833..444466..llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree tteerreenn MMaaccaarraalleeii,, 777788 mmpp,,ddeesscchhiiddeerree 1144 mmll,, uuttiilliittaattii,, ssttrraaddaa aassffaallttaattaa002211..332200..7700..7700;; 00773333..668833..444466..llaauurraa@@aappuu--lluumm9944..rroo

VVaannzzaarree vviillaa VVaalleeaa PPrraahhoovveeii,, MMiisslleeaa,, ccoonnssttrr.. 22000000,, pp++11,, tteerreenn 11..880000mmpp,, 6688..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree TTiinneerreettuulluuii,, PP//1100,, rreennoovvaatt ccoommpplleett,, ffiinniissaatt,, pprreett 6699..000000 eeuurroonneegg,, 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt iinn vviillaa 22 ccaammeerree,, PPooppaaSSooaarree,, 7777 mmpp,, 11//11++mmaannssaarrddaa,, ddeeccoommaannddaatt,,aammeennaajjaatt,, bbuuccaattaarriiaa++bbaaiiaa mmoobbiillaattee..00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree iinn vviillaa,,AArrmmeenneeaassccaa,, eettaa11//33,, 7777mmpp,, nneeaammeennaajjaatt,,7755..000000ee nneeggoocciiaabbiill.. 00773333668833444488 //00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree iinn vviillaa,,PPaarrccuull CCaarrooll,, 8866 mmpp++oo ccaammeerraa mmaannssaarrddaa99mmpp++ppiivvnniittaa 3344mmpp..,, ssiinngguurr nniivveell,, iinnttrraarreesseeppaarraattaa..00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree dduupplleexx 44 ccaammeerree,, bblloocc nnoouu 22001100,,9900 mmpp,, ssuuppeerrpprreett ddooaarr iinn lluunnaa sseepptteemmbbrriiee7711..000000EE ++55%%TTVVAA,,lluuxx,, llaa cchheeiiee..00773333668833444488 // 33220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt iinn vviillaa 33 ccaammeerree,,DDrriissttoorr,, eettaajj11//22,, aammeennaajjaatt,, lliibbeerr,, 8833000000ee.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree--VViittaann MMaallll,, 66//88,, ddeeccoommaannddaatt,, 8800mmpp,, 9955..000000ee.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree--ppttaa AAllbbaaIIuulliiaa,, ddeeccoommaannddaatt 8800mmpp,, pp//88,, pprreettaabbiillffiirrmmaa,, ccaabbiinneett,, bbiirroouurrii.. 00773333668833444488 //00221133220077007700

VVaannzzaarree ggaarrssoonniieerraa--DDrriissttoorr,, mmeettrroouu,, 77//1100,, 3311mmpp,, rreennoovvaatt 22000099,, 4422..000000 eeuurroo00773333668833444488 //00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 55 ccaammeerree-- CCaalleeaa VViiccttoorriieeii ssttrraaddaall,, 115522mmpp,, 55//88,, ccoonnssoolliiddaatt iinn 11999911.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree vviillaa AAppaarraattoorriiii PPaattrriieeii,,pp++11++ppoodd,, zzoonnaa ddee ccaassee vviillee,, 99ccaammeerree,, 22000088.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree vviillaa MMiilliittaarrii,, 440000mmpp tteerreenn,, 55 ccaammeerree,, 22000099,, 33 bbaaii..pp++11,, 335500..000000 eeuurroo.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree vviillaa PPttaa AAllbbaa IIuulliiaa,, 22000022,, dd++pp++22,, 77 ccaammeerree,, rreennoovvaattaa rreecceenntt,, ttoottaalltteerreenn 118888,, aammpprreennttaa 113366,, 441100000000ee.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree vviillaa DDrriissttoorr,, dd++pp++22 eettaajjee,, 99 ccaammeerree ccaattee uunn aappaarrttaammeenntt ddee 33 ccaammeerree ppee ffiieeccaarree nniivveell.. 335500..000000 eeuurroo..00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, 22001100,, 5566mmpp,, CCaarrttiieerruull LLaattiinn,, llaa cchheeiiee.. ssuuppeerrpprreett,, 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree TTiinneerreettuulluuii,, aammeennaajjaatt,, 7766mmpp eettaajj 33//88 ,,11998855,, 22 ggrruuppuurrii ssaanniittaarree.. 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree FFlloorreeaassccaa,, CCeeiikkoovvsskkii,,eettaajj 33//33,, bblloocc 11996611,, pprreett 6622990000 eeuurroo nneegg002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree BBdd LLaaccuull TTeeii,, eettaajj 88//1100,,bblloocc 11998844,, sseemmiiddeeccoommaannddaatt,, 7722 mmpp,, uussaammeettaalliiccaa,, rreennoovvaatt,, 7777..000000 eeuurroo nneegg..002211..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466..

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree,, ccaarrttiieerruull FFrraanncceezz,,HHeerraassttrraauu,, bblloocc nnoouu 22000099,, ffiinniissaatt lluuxx,, pprreett331155000000 eeuurroo002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree TTiittaann,, BBaarraajjuull CCuuccuu--tteennii,, eett 33//44,, sseemmiiddeecc,, mmoobbiillaatt ssii uuttiillaatt mmoo--ddeerrnn,, cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa,, aallaarrmmaa,, lloocc ppaarrccaarree,,440000 eeuurroo.. 002211..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466

VVaannzzaarree VViillaa TTiinneerreettuulluuii--PP++22,, 77 ccaammeerree,,225500mmpp ccoonnssttrruuiittii,, aammpprreennttaa 110044mmpp,, tteerreenn116600mmpp,, 11999988,, cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa,, 44 ggrr.. ssaannii--ttaarree.. 00773333668833444477//00221133220077007700

VVaannzzaarree iimmoobbiill bbiirroouurrii DDrruummuull SSaarriiii,,ssttrraaddaall,, SS++PP++22,, 330000 mmpp ccoonnssttrruuiittii,, 11998899,,nneecceessiittaa rreennoovvaarree,, iiddeeaall ffiirrmmaa,, 332200..000000 eeuurroouussoorr nneegg.. 002211..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree 11 MMaaii,, bblloocc nnoouu,, eettaajj 44,,mmoobbiillaatt,, uuttiillaatt mmooddeerrnn,, ppaarrccaarree,, pprreett 11330000eeuurroo 00778888336644118888.. 00221133220077007700,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944

VVaannzzaarree 33ccaammeerree,, AAvviiaattiieeii,, ddeecc,, 7722mmpp,,11998866,, eettaajj22//44,, aaeerr ccoonnddiittiioonnaatt,, 22 ggrr..ssaanniittaarree,,aapprrooaappee ddee mmeettrroouu,, 00773333668833444477 //00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree,, CCaammppiiaa LLiibbeerrttaattiiii,, 44//1100ccuu iimmbbuunnaattaattiirrii,, 5555mmpp,, sseemmiiddeecc,, 6600..000000eeuurroo nneegg 6600..000000 eeuurroo,, 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888,, eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

OOlltteenniitteeii,, bblloocc 22000088,, aapp 33 ccaammeerree,, eettaajj 33,,ddeeccoommaannddaatt,, SSuu == 8855mmpp,, ssuuppeerrffiinniissaatt,,ggaarraajj,, 113300..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

BBrraannccoovveeaannuu,, 33 ccaammeerree,, ccoonnffoorrtt II,, eettaajj 11//44,,ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,, tteerrmmooppaann,, 6677..000000EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455,,nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

DDrr TTaabbeerreeii,, aapp 33 ccaammeerree,, ccoonnffoorrtt II,, eettaajj 55,,sseemmiiddeeccoommaannddaatt,, ffaarraa iimmbbuunnaattaattiirrii,, 5599..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree tteerreenn,, MMaarrttiissoorr,, 220000mmpp,,ddeesscchh==1111..55mm,, ccaassaa ddeemmoollaabbiillaa,,zzoonnaa ssuuppeerrbbaa ddee ccaassee--vviillee..002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444488

SSaabbaarreennii,, tteerreenn iinnttrraavviillaann 885500mmpp,, aapprrooaappee ddee ppaadduurree,, ggaazzee,, ccuurreenntt,, aassffaalltt,, 2299 EEUURR//mmpp,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree UUnniivveerrssiittaattee,, AAtteenneeuullrroommaann,, eett 66//88,, 5500 mmpp,, vveeddeerree ssttrraaddaallaa,,pprreett nneegg 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ccaassaa RRaahhoovvaa,, AAnnttiiaaeerriiaannãã,,ccaarraammiiddaa,, rreennoovvaattaa,, iimmbbuunnaattaattiirrii,, ggaazzee,,ccaannaalliizzaarree,, 8800..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree 1133 SSeepptteemmbbrriiee,, 88//88ssttrraaddaall,, rreennoovvaatt,, bblloocc 22000000,, ppaarrccaarree002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree FFooiissoorruull ddee FFoocc,, ssttrraa--ddaall,, eettaajj 11//33,, bblloocc 11993388,, ffaarraa bbuulliinnaa,, ssee--mmiiddeecc,, 6677 mmpp,, rreennoovvaatt,, cceennttrraallaa,, 7700..000000eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree CCaarrttiieerruull FFrraanncceezz,,117755 mmpp,, vviillaa 22000066,, mmoobbiillaatt uullttrraa mmooddeerrnn,, 11665500 eeuurroo 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree SSeebbaassttiiaann,,1133 SSeepptteemmbbrriiee,, bblloocc 11998866,, eettaajj 55//88,,ddeeccoommaannddaatt,, rreennoovvaatt,, 6655..000000 EEUURR,,002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree tt 11//88,, PPrroossppeerr,, rreennoovvaatt,, ffiinniissaatt,, bblloocc ssttrraaddaall,, pprreett 8866..550000eeuurroo,, 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree 1133 sseepptteemmbbrriiee//sseebbaasstt--iiaann eett 11,, ccuu iinnbbuunnaattaattiirrii ddeeccoommaannddaatt,,ssttrraaddaall,, pprreett 8866000000.. 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree iinn bblloocc eett 88//88 1133 sseepp--tteemmbbrriiee ssttrraaddaall bblloocc ddiinn 22000000,, ppaarrccaarree 22llooccuurrii,, ddeeccoommaannddaatt 8811..550000002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888

IInncchhiirriieerree 22 ccaammeerree AAmmzzeeii,, eett 77//88 mmoobbiillaatt mmooddeerrnn,,rreennoovvaatt mmooddeerrnn,, uuttiillaatt pprreett 440000 eeuurroo 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888

11 MMaaii,, iinncchhiirriieerree 33 ccaammeerree lluuxx,, bblloocc nnoouu,,ppaarrccaarree.. MMoobbiillaatt ssii uuttiillaatt,, pprreett 11330000 eeuurroo002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree ggaarrssoonniieerraa bblloocc nnoouu 22001100,, 3355,,55mmpp,, ssuuppeerrpprreett ddooaarr iinn lluunnaa sseepptteemm--bbrriiee 3300..000000EE ++55%% TTVVAA,,eettaajj 11//33,, lluuxx,, llaacchheeiiee.. 00773333668833444488 // 33220077007700

IInncchhiirriieerree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree,, AAllbbaa IIuulliiaa,, 7788mmpp,, nneemmoobbiillaatt,, pprreett 660000 eeuurroo,, 002211..332200..7700..7700// 00778888..336644..118888

VVaannzzaarree BBaanneeaassaa 22 ccaammeerree bblloocc nnoouu,,zzoonnaa lliinniissttiittaa,, ppaarrccaarree 113300 mmpp,, 111166000000 eeuurroo.. 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888

IInncchhiirriieerree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerreePPrriimmaavveerriiii,, eettaajj11,, mmoobbiillaatt ssii uuttiillaatt mmooddeerrnn,, 110000 mmpp,, pprreett 990000 eeuurroo//lluunnaa,,002211..332200..7700..7700// 00778888..336644..118888

IInncchhiirriieerree aappaarrttaammeenntt 44 ccaammeerree iinn bblloocc,,CCaalleeaa CCaallaarraassii,, eettaajj 44,, 9933mmpp,, nneemmbbiillaatt,,660000 eeuurroo//lluunn002211..332200..7700..7700//00778888..336644..118888

IInncchhiirriieerree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree,,LLuujjeerruulluuii,, sseemmiimmoobbiillaatt,, eettaajj 11,, 445500 eeuurroo 002211..332200..7700..7700// 00778888..336644..118888

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree IIaannccuu ddee HHuunneeddooaarree,,ssttrraaddaall,, eett11,, ddeeccoommaannddaatt pprreett 9900 000000 nneeggoocciiaabbiill 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888

VVaannzzaarree vviillaa--PPiippeerraa,,44 ccaammeerree++mmaannssaarr--ddaa,,PP++11++MM,, ccoonnssttrruuccttiiee 22000099,, aammpprreennttaa114400mmpp,, tteerreenn 448800mmpp,, ssiinngguurr ccuurrttee..0077333366883344447700//00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree,,VViittaannuull NNoouu,, ddeecc,, 6633mmpp,, iimmbbuunnaattaattiirrii,, mmoobbiillaatt,, eettaajj iinntteerrmmeeddiiaarr.. 00773333668833444477 //00221133220077007700

VVaannzzaarree tteerreenn DDrr.. SSaarriiii,, 226600 mmpp,, ddeesscchh..1177 mmll,, ccoolltt ddee ssttrraaddaa,, iinnttrree ccoonnssttrruuccttiiiiPP++22++MM,, ttooaattee uuttiilliittaattiillee,, ttooaattee aacctteellee iinnrreegguullaa.. 002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444466

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, FFlloorreeaassccaa,, eettaajj 33//33,, rreennoovvaatt,, pprreett:: 6622..000000 eeuurroo 002211..332200..7700..7700// 00778888..336644..118888

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree,, 1133SSeepptteemmbbrriiee,, bblloocc nnoouu,, eettaajj 88,, lloocc ddee ppaarrccaarree,, pprreett 8811..550000 eeuurroo002211..332200..7700..7700//00778888..336644..118888

VVaannzzaarree vviillaa TTiittaann,, ssiinngguurr iinn ccuurrttee,,ssuupprraaffaattaa 118800 mmpp,, PP++11++MM 118800mmpp,, pprreett:: 111155000000 eeuurroo nneegg002211..332200..7700..7700//00778888..336644..118888

CCrraannggaassii,, aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerree,, bblloocc11998833,, eettaajj 22,, sseemmiiddeeccoommaannddaatt,, 22 ggrruuppuurriissaanniittaarree,, 6677..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree 44 ccaammeerree,, DDuupplleexx,, FFlloorreeaassccaa,,lluuxx,, mmoobbiillaatt,, uuttiillaatt,, bbaallccoonn nnoouu,, 11660000eeuurroo 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree vviillaa FFlloorreeaassccaa,, PP++11++MM,, 55ccaammeerree,, 22000044,, ssuupprraaffaattaa ccoonnssttrruuiittaa225500mmpp,, aammpprreennttaa 9900mmpp,, 110000mmpp ccuurrttee,,00773333668833444477

VVaannzzaarree ggaarrssoonniieerraa,, 1133 SSeepptteemmbbrriiee,,SSeebbaassttiiaann,, eettaajj 44//88,, ddeeccoommaannddaattaa,, 4400mmpp,,rreennoovvaattaa,, 4400..000000 EEUURR,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, BBaassaarraabbiiaa,, 33//1100,, 5566 mmpp,, rreennoovvaatt,, ffiinniissaajjeeddee lluuxx,, tteerraassaa,, 6622..000000 eeuurroo nneegg002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455

AAppaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, BBdd.. 11 DDeecceemmbbrriiee,,¼¼,, 5500 mmpp,, rreennoovvaatt,, TT//GG//PP//UUMM//FF,,iinnssttaallaattiiii nnooii,, 5533..000000 eeuurroo,,00773333..668833..446611,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 33 ccaammeerreeDDrriissttoorruulluuii,, 77//88 ,, 11998866,, ddeeccoommaannddaatt,, 8888..000000ee 00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt 44 ccaammeerree--OOlltteenniitteeii,,9900mmpp,, 88//1100,, 11998866,, vveeddeerree ssppaattee,,8844..000000ee,, 22ggrruuppuurrii ssaanniittaarree,, 22 bbaallccooaannee..00773333668833444488 // 00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree,, VViittaannuull NNoouu,, ddeeccoo--mmaannddaatt,, 6633mmpp,, ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,,tteerrmmooppaann,, UUMM//CCTT,, mmoobbiillaatt..00773333668833444477// 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree,, PPaanndduurrii,, 44//88 //sseemmii--ddeeccoommaannddaatt,, ggeerreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,,tteerrmmooppaann,, UUMM,, bbaallccoonn iinncchhiiss ccuu tteerr--mmooppaann.. 00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree,, CCiissmmiiggiiuu,, 22//99,, sseemmii--ddeeccoommaannddaatt,, 6633mmpp uuttiillii,, ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,,ppaarrcchheett,, tteerrmmooppaann,, mmooddiiffiiccaatt..00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree,,VViittaann--MMaallll,, 7777mmpp,,ddeecc,, eettaajj11//88,, tteerrmmooppaann,, ccuurraatt,, pprreettaabbiillffiirrmmaa//llooccuuiitt,, pprreett 111155000000eeuurroo nneegg00773333668833444477//00221133220077007700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree AAppuussuulluuii,, sseemmiiddeeccoo--mmaannddaatt,, rreennoovvaatt ccoommpplleett,, mmooddeerrnn,, eett 99,,4466000000 eeuurroo nneeggoocciiaabbiill 002211..332200..7700..7700,,00778888..336644..118888,, eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 44 ccaammeerree,, BBaallcceessccuu,, ddeeccoommaann--ddaatt,, 110055mmpp,, aammeennaajjaatt,, cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa,,tteerraassaa 1111mmpp,, bbooxxaa,, ccoonnssoolliiddaatt,, 22000077,,00773333668833444477 // 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree tteerreenn,, 11MMaaii--DDoommeenniiii,, 113322mmpp,,ddeesscchhiiddeerree1122mmll,, ccaassaa ddeemmoollaabbiillaa,, aauuttoorriizzaattiiee ddee ccoonnssttrruuiirree SS++PP++22++MM,,00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree BBrraaggaaddiirruu,, eettaajj 11//22,,ddeeccoommaannddaatt,, 8800 mmpp,, ccoonnssttrruuccttiiee 11999911,,cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa,, rreennoovvaatt,, pprreett 6600..000000eeuurroo nneegg.. 002211..332200..7700..7700// 00773333..668833..444466

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree PPrriimmaavveerriiii,, bblloocc nnoouu,,zzoonnaa ddeeoosseebbiittaa,, mmoobbiillaatt,, 110000 mmpp,, pprreett990000.. 002211..332200..7700..7700,, 00778888..336644..118888,,eemmaannuueell@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 44 ccaammeerree AAvviiaattiieeii,, ddeeccoommaannddaatt,,110022mmpp,, ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, tteerrmmooppaann,,eettaajj 33//44,, ccoonnssttrruuccttiiee 11998888,, pprreett 114499..000000eeuurroo.. 002211..332200..7700..7700 // 00773333..668833..444477

VVaannzzaarree tteerreenn,, GGaarraa ddee EEsstt,, 221111mmpp ,,ddeesscchhiiddeerree 1133mmll,, ccaassaa llooccuuiibbiillaa,, ppee tteerreenn,,ttooaattee uuttiilliittaattiillee,, cceennttrraallaa tteerrmmiiccaa00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree vviillaa,, DDoorroobbaannttii,, 77 ccaammeerree,,11998800,, SS++11++MM,, 440000mmpp ccoonnssttrruuiittii,, ssuupprraa--ffaattaa uuttiillaa 330000mmpp,, tteerreenn112200mmpp,, rreennoovvaattaaiinntteerriioorr..,, 00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

IInncchhiirriieerree 22 ccaammeerree,, CCaalleeaa VViittaann,, ssttrraaddaall,,ppaarrtteerr,, ddeeccoommaannddaatt,, nneemmoobbiillaatt,, aammeennaa--jjaatt,, bbaallccoonn iinncchhiiss ccuu tteerrmmooppaann,, pprreettaabbiillffiirrmmaa..00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

IInncchhiirriieerree 22ccaammeerree,, CCrraannggaassii,,CCoonnssttrruuccttoorriilloorr,, sseemmiiddeeccoommaannaannddaatt,,5544mmpp,, ppaarrtteerr//44,, mmoobbiillaatt,, 227755eeuurroo//lluunnaanneeggoocciiaabbiill,, 00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree,, VViittaann--MMaallll,, 8855mmpp,,ddeeccoommaannddaatt,, mmoobbiillaatt,, rreennoovvaatt,, mmaassiinnaaddee ssppaallaatt,, eettaajj 55//88..ssccaarraa cciivviilliizzaattaa..00773333558833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree DDiimmiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr,,5511mmpp,, ddeeccoommaannddaatt,, eettaajj iinntteerrmmeeddiiaarr,,ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, tteerrmmooppaann,, aaeerr ccoonnddiittiioonnaatt00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree UUnniirriiii,, 9966mmpp,, ddeeccoo--mmaannddaatt,, aammeennaajjaatt,, mmoobbiillaatt,, eettaajj iinnttrrmmee--ddiiaarr,, bblloocc 11999966,, vveeddeerreedduubbllaa..00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree vviillaa,, DDoorroobbaannttii,, 44 ccaammeerree,,PP++ppoodd,, 228800mmpp tteerreenn,, ddeesscchhiiddeerree 1122mmll,,ccoonnssttrruuccttiiee 11993388,, ccuurrttee lliibbeerraa 115500mmpp,,00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree,, SSppllaaiiuull UUnniirriiii--CCaammeerraa ddee CCoommeerrtt,, 6655mmpp,, ddeeccoommaannddaatt,,eettaajj iinnffeerriioorr,, aammeennaajjaatt,, vveeddeerreeDDaammbboovviittaa,, 00773333668833444477 002211..332200..7700..7700

VVaannzzaarree tteerreenn 11MMaaii--DDoommeenniiii,, 115544mmpp,, ddeesscchhiiddeerree 88mmll,, ccaassaa ddeemmoollaabbiillaappee tteerreenn,, ttooaattee uuttiilliittaattiillee..00773333668833444477//00221133220077007700

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree,, 11DDeecceemmbbrriiee mmeettrroouu,,ddeeccoommaannddaatt,, 7700mmpp,, eettaajj33//44,, ggrreessiiee,,ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,, tteerrmmooppaann,, cceennttrraallaa tteerr--mmiiccaa 00773333668833444477//00221133220077007700

CChhiittiillaa,, SSttrr AAeerrooppoorrttuulluuii,, tteerreenn iinnttrraavvii--llaann 88..000000mmpp,, llaannggaa PPaadduurree,, aapprrooaappee ddeeLLaaccuull SSttrraauulleessttii,, 002211..332200..7700..7700,,00773333..668833..444455,, nniiccuu@@aappuulluumm9944..rroo

IInncchhiirriieerree 33 ccaammeerree HHeerraassttrraauu,, bblloocc nnoouu,,116655 mmpp,, ppaarrccaarree ssuubbtteerraannaa,, mmoobbllaatt uullttrraalluuxx,, 11880000 eeuurroo uuttiillaatt,, 00778888336644118888,,002211..332200..7700..7700 eemmaannuueell@@aappuulluumm9944

VVaannzzaarree 22 ccaammeerree CCoottrroocceennii-- FFaaccuullttaatteeaaddee mmeeddiicciinnaa,, eett.. 11//22,, 11996600,, ddeeccoommaannddaatt,,5566 mmpp,, rreennoovvaatt,, CCTT,, 22 bbooxxee llaa ssuubbssooll..002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444466

AAppaarrttaammeenntt 22 ccaammeerree,, DDrr.. TTaabbeerreeii,,CCoommppoozziittoorriilloorr,, ccoonnssttrr.. 11998833,, eettaajj 22,,5566mmpp,, ssuuppeerrffiinniissaatt,, 6600..000000 EEUURR,,002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444455

VVaannzzaarree aappaarrttaammeenntt KKooggaallnniicceeaannuu,, 66ccaammeerree,, 116600mmpp,, eett..44//55,, ssiinngguurr ppee ppaalliieerr,,aammeennaajjaarrii,, ssttrraaddaall,, ffaarraa bbuulliinnaa..002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444488

VVaannzzaarree 33 ccaammeerree PPaacchhee PPrroottooppooppeessccuu,,iinn vviillaa,, eettaajj 22,, ddeecc,,110055 mmpp,, ffaarraa iimmbbuunnaa--ttaattiirrii.. 00773333..668833..444466 // 002211..332200..7700..7700//llaauurraa@@aappuulluumm9944..rroo

VVaannzzaarree 44 ccaammeerree,, DDrruummuull TTaabbeerreeii,, eettaajj 22,, sseemmiiddeeccoommaannddaatt,, 9900mmpp,, 7799..000000 EEUURR,, 00773333..668833..444455,, 002211..332200..7700..7700

DDeecceebbaall,, ggaarrssoonniieerraa,, eettaajj 33,, ddeeccoommaannddaa--ttaa,, 4422mmpp,, ggrreessiiee,, ffaaiiaannttaa,, ppaarrcchheett,, tteerr--mmooppaann,, 6655..000000 EEUURR,, 0022113322007700770000773333..668833..444455

VVaanndd vviillaa,, zzoonnaa FFlloorreeaassccaa,, 55 ccaammeerree,,PP++PPoodd,, ddeesscchhiiddeerree 1122 mm,, 115500 mmpp ccuurrtteelliibbeerraa,, 228800 mmpp ssuupprraaffaattaa tteerreenn,, 555500..000000eeuurroo,, tteell:: 00221133220077007700,, 00773333668833444477

VVaannzzaarree 44 ccaammeerree PPaanndduurrii-- MMoonniittoorruullOOffiicciiaall,, eettaajj 11//88 ,, 110066 mmpp,, bblloocc 11998800,,ddeeccoommaannddaatt,, rreennoovvaatt,, vveeddeerree mmiixxttaa..002211..332200..7700..7700,, 00773333..668833..444466