s.c. tellus adviser s.r.l. birou management mediu

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. BIROU MANAGEMENT MEDIU

Obiectivul: DEVIERE TRASEU CANALE ŞI REALIZARE LUCRĂRI DE INFRASTRUCTURĂ (ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, GAZE NATURALE, FIBRĂ OPTICĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, ILUMINAT STRADAL, DRUMURI ŞI PLATFORME) PENTRU ZONĂ CONSTRUIRE HALE DE PRODUCŢIE CU CARACTER NEPOLUANT, DEPOZITARE ŞI SERVICII, CENTRU LOGISTIC ÎN LOCALITATEA SÎNANDREI, CONFORM PUZ APROBAT Beneficiar: S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L.

Această documentaţie conţine informaţii care sunt proprietatea intelectuală al S.C.BARDEAU IMOBILIARE S.R.L. şi nu poate fi utilizată sau copiată, în parte sau în întregime, fără consimţământul scris al conducerii acestei organizaţii.

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 E-mail:

tellus.adviser@)yahoo.com Cod Unic Înregistrare: 24862305∗Nr. Ordine Registrul Comeţului J35/4304/2008

Cont IBAN: RO23 RNCB 0221 0430 4108 0001 - TREZORERIA TIMISOARA; RO09BRDE360SV77621873600- BRD TIMISOARA

Deviere traseu canale şi realizare lucrări de infrastructură (alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale, fibră optică, energie electrică, iluminat stradal, drumuri şi platforme) pentru zonă construire hale de producţie cu caracter nepoluant,

depozitare şi servicii, centru logistic în localitatea Sînandrei, conform PUZ aprobat,

beneficiar SC BARDEAU IMOBILIARE SRL

SC TELLUS ADVISER SRL

2

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com Cod: RIM-01.06.2012 Faza : Acord de mediu

LISTA DE SEMNĂTURI

ELABORATORI:

ING . CHIM. CORNELIA MARCU

DR. BIOLOG FLORIN PRUNAR

TELLUS ADVISER





3

CUPRINS 1. INTRODUCERE___________________________________________________6 2. INFORMAŢII GENERALE__________________________________________7

2.1. Titularul şi denumirea proiectului ____________________________________7

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului______7

2.3.Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia_________________8

2.4.Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei, necesare asigurării producţiei__________________________51

2.5. Informaţii privind materiile prime şi substantele chimice utilizate__________52

2.6. Substante periculoase utilizate ___________________________________53 2.7. Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea

propusă_______________________________________________________55

2.8. Alternative studiate pentru proiect__________________________________56

2.9. Documentele şi reglementările existente privind planificarea, amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului_______________________57

2.10. Modalităţi propuse pentru conectare la infrastructura existentă__________58

2.11. PROCESE TEHNOLOGICE______________________________________58 2.12. Activităţi de dezafectar_____________________________________________________58 2.13. Măsuri de prevenire a poluării încă din faza de proiectare____________58 3. DESEURI________________________________________________________59 3.1Gestionarea deseurilor_____________________________________________59 3.2. Principii si obiective strategice care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor________________________________________________________60





4

4.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA_______________________________________________________62

4.1. APA__________________________________________________________62 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului________________62

4.1.2. Alimentarea cu apa____________________________________63

4.1.3. Impactul potential_____________________________________91

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului_______________________91

4.2. AERUL_________________________________________________________92

4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament___________92

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă_____________________________________________________93 4.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitatea din parcul tehnologic_93

4.2.4. Prognozarea poluării aerului______________________________95

4.2.5. Măsuri de diminuare a impactului__________________________97

4.3. SOLUL_______________________________________________________98 4.3.1.Date generale____________________________________________98

4.3.2.Surse de poluare a solului_________________________________99

4.3.3.Măsuri de diminuare a impactului___________________________100

4.3.4.Impactul prognozat_______________________________________101

5.4.BIODIVERSITATEA____________________________________________104 5.4.1. Date privind aria naturală protejată______________________________104

5.4.2.Date despre prezenta, localizarea, populația si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața si in imediata vecinătate a





5

proiectului propus, menționate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar________________________________________106

5.4.3. Impactul prognozat____________________________________________124 5.4.4.Concluzii privind impactul proiectului asupra sitului ROSCI0277______132

5.4.5.Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în perioada de constructie________________________________________________________133

5.5. Peisajul______________________________________________________137 5.5.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia______________________________________________________137 5.5.2. Impactul prognozat______________________________________137

5.5.3. Masuri de diminuare a impactului___________________________137 5.6. Mediul social şi economic_______________________________________137 5.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ___________________138 6.ANALIZA ALTERNATIVELOR____________________________________140 7. MONITORIZAREA______________________________________________140 8. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE______________________________________141 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC___________________________141





6

1. INTRODUCERE

Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a întocmit conform cerinţelor legale ale Ordinului 863/2002, pentru proiectul "Deviere traseu canale şi realizare lucrări de infrastructură (alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale, fibră optică, energie electrică, iluminat stradal, drumuri şi platforme) pentru zonă construire hale de producţie cu caracter nepoluant, depozitare şi servicii, centru logistic în localitatea Sînandrei, conform PUZ aprobat”, beneficiar S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., cu sediul in Municipiul Timişoara, str. Str. Episcop Augustin Pacha nr. 1 şi Carusso nr. 2, ap. 14, judetui Timiş. Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului. Proiectul propus se încadrează în Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, Anexa nr. 2 la H.G. 445/ privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, punctul 10 a) - proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale si 10 b) – proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto. Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobata cu modificări şi completări prin Legea 49/2011, intrucat amplasamentul proiectului propus se găseşte situat pe teritoriul sitului NATURA 2000 ROSCI0277 Becicherecu Mic; Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizează în etape, Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului realizându-se în etapa a II-a a procedurii.In prima etapa a fost analizat Studiul de evaluare adecvata, iar concluziile acestuia vor fi preluate in cadrul acestui raport.

La realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au analizat cerinţele HG 445/2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. Ţinând seama de incadrarea proiectului, lucrarea ţine seama si de cerinţele legislaţiei





7

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

2. INFORMAŢII GENERALE

2.1. Titularul şi denumirea proiectului

Denumirea proiectului: " DEVIERE TRASEU CANALE ŞI REALIZARE LUCRĂRI DE INFRASTRUCTURĂ (ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, GAZE NATURALE, FIBRĂ OPTICĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, ILUMINAT STRADAL, DRUMURI ŞI PLATFORME) PENTRU ZONĂ CONSTRUIRE HALE DE PRODUCŢIE CU CARACTER NEPOLUANT, DEPOZITARE ŞI SERVICII, CENTRU LOGISTIC ÎN LOCALITATEA SÎNANDREI, CONFORM PUZ APROBAT.” Amplasament: Terenul ce face obiectul P.U.Z.-ului şi a prezentei documentaţii, face parte din intravilanul extins al localităţii Sînandrei, teritoriul comunei Sînandrei, fiind delimitat astfel:

- la Nord de canalul CC 6-N (HCN 961); - la Sud de canalul CC 5-N (HCN 209); - la Vest de canalul R13-N (HCN 715), şi parcelele: A 695/4/1, A 695/3/1; - la Est de DJ 692 Timişoara – Sânandrei.

Beneficiar / Titularul proiectului: S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L. Municipiul Timişoara, Str. Episcop Augustin Pacha nr. 1 şi Carusso nr. 2, ap. 14 Tel. +40/742106799 e-mail: [email protected] Proiectant: SC SUBCONTROL SRL

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA,

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis





8

Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388

Fax 0356454545

Certificat de inregistrare/Registrul National al elaboratorilor de studii

pentru protectia mediului/ Ministerul Mediului si Padurilor valabil 5 ani .

2.3. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia

Obiectivul general al proiectului îl constituie mobilarea terenului proprietate SC Bardeau Imobiliare SRL conform cerintelor PUZ pentru productie nepoluanta, depozitari, servicii etc. Prin implementarea proiectului creste dezvoltarea zonei , se asigura o dezvoltare a unor ramuri de mica productie nepoluanta, depozitari , logistica etc. Prin implementarea proiectului se asigura o crestere a fortei de munca in zona si o crestere a veniturilor la bugetul local. Pentru a se ajunge la parametri prevăzuţi în P.U.Z., trebuiesc aduse anumite modificări traseelor canalelor existente în zonă. Totodată pentru funcţionalitatea amplasamentului cu noua destinaţie, atât ca şi aspect, dar şi preluare a apelor se propune schimbarea de amplasament a anumitor canale şi amplasarea de altele canale noi.

In mod indirect zona se va dezvolta existand posibilitatea ca pe viitor alti competitori sa patrunda pe aceasta piata diversificand lista de produse oferite clientilor.

Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale :





9

Amplasament

Localitatea Sînandrei se găseste la o distantă de 12 km la nord de municipiul Timişoara.

Este străbătută de drumul judeţean DJ 692, care la 4 km spre sud se leagă de drumul national DN69 Timişoara – Arad. Are staţie de cale ferată la linia Timişoara – Arad. Se învecinează la nord cu localitatea Carani, la vest cu localitatea Dudeştii Noi, iar la sud cu municipiul Timişoara. Suprafaţa comunei Sînandrei este de S= 92,40 km.

Amplasarea în cadrul judetului Timiş

Terenul este situat in intravilanul loc. Sanandrei, jud. Timis, pe partea stanga a DJ692, este proprietatea S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L. conform extrasului CF nr. 400222 si 400220 avand suprafata totala de 475000 mp.





10

Regimul Economic

Teren intravilan, curti –constructii.

Regimul Tehnic

Conform PUZ aprobat prin HCL Nr.58 din 27.11.2008

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului sunt redate in tabelul de mai jos :

CC695/2

1 489084,248 202863,268

2 489044,098 203021,385

3 488944,950 203406,308

4 488941,590 203415,204

5 488808,844 203465,030

6 488811,570 203472,424

7 488773,162 203486,329

8 488770,488 203478,917

9 488564,632 203553,177

10 488475,649 203584,204

11 488472,293 203583,325

12 488466,071 203577,910

13 488407,080 203519,960





11

14 488403,041 203514,595

15 488401,812 203511,638

16 488401,869 203507,680

17 488445,192 203311,475

18 488452,023 203282,320

19 488485,243 203276,509

20 488827,829 203194,528

21 488825,425 203189,005

22 488481,739 203270,280

23 488453,069 203276,134

24 488538,057 202976,512

25 488549,078 202906,525

26 488871,179 202973,833

27 488860,244 202995,889

28 488850,087 203022,745

29 488848,048 203033,114

30 488845,822 203063,076

31 488850,285 203063,343

32 488852,486 203033,713

33 488854,400 203023,975





12

34 488864,347 202997,677

35 488896,893 202932,028

36 488901,345 202924,654

37 488905,617 202922,465

38 488913,478 202920,198

CC706/1

1 488565,869 202753,065

2 488530,318 202975,214

3 488437,035 203309,944

4 488399,909 203488,010

5 488396,157 203506,006

6 488395,550 203510,414

7 488395,739 203515,926

8 488399,167 203521,506

9 488463,871 203585,073

10 488471,502 203591,141

11 488477,876 203591,773

12 488315,421 203652,539





13

13 488279,492 203665,326

14 488275,640 203547,783

15 488271,065 203408,197

16 488258,060 203011,434

17 488395,533 202742,868

18 488408,115 202719,722

19 488559,696 202751,602

A706/2

1 488279,492 203665,326

2 488275,640 203547,783

3 488271,065 203408,197

4 488258,060 203011,434

5 488258,060 203011,434

6 488224,039 203077,897

7 488220,989 203085,474

8 488220,732 203094,995

9 488231,036 203409,364

10 488235,611 203548,950





14

11 488239,754 203675,389

12 488240,958 203679,040

Accesul pe amplasament se face de pe drumul judeţean DJ 692 Timisoara – Sânandrei

Situatia existenta

Zona analizată în cadrul proiectului, este proprietatea privată a S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., Timişoara, conform C.F.-urilor anexate, in suprafata de 47,5 ha.

Terenul în zona interesată se prezintă cu uşoare denivelări, în general de 50 cm, având stabilitatea generală asigurată. Terenul ce face obiectul prezentei documentaţii este cuprins în P.U.Z. – „Zone de producţie cu caracter nepoluant, depozitare şi servicii, centru logistic” - şi face parte din intravilanul extins al localităţii Sânandrei, teritoriul comunei Sânandrei, jud.Timiş.

Circulatia

Zona studiată este situată la limita de sud a intravilanului localitații Sânandrei. Această zonă se învecinează la Nord cu terenul indentificat cu top A584, în partea de Sud cu HCN 209, spre Vest cu terenul identificat cu top A694/695/4 iar la Est de drumul județean DJ 692 Timișoara – Sânandrei. Prin amenajarea străzilor se favorizează accesul la construcțiile ce urmează a fi ridicate, fapt ce va conduce la îmbunătățirea situației existente. Partea carosabilă existentă a drumului judeţean are o lăţime de aproximativ 5,89..6,37 m, iar platforma drumului este cuprinsă între 7,00…23,00 m. Străzile studiate sunt:

- strada 1, L=617,56 m; - strada 2, L=612,30 m; - strada 3, L=1005,33 m;





15

- DJ 692, L=909,46 m. totalizând o lungime de 3144,65 m.

Ocuparea terenurilor

Zona studiată are suprafaţa totală de 475 000 mp si este teren liber de constructii, arabil extravilan.

- Zona nu dispune de spaţii verzi amenajate.

- Sub aspect juridic terenurile din zona studiată sunt terenuri proprietate privată.

In zonele invecinate au inceput sa se realizeze investitii, hale cu diverse functiuni, de catre persoane private.

- Canale SNIF, neingrijite, cu flora spontana dau un aspect de “loc neumblat”.

Echiparea Edilitara

Terenul în prezent este neamenajat, este teren intravilan în suprafaţă de 47,50 ha în proprietatea S.C. Bardeau Imobiliare S.R.L. conform CF nr. 400222 şi 400220 Sânandrei şi nr. cadastrale Cc706/1 respectiv Cc 695/2 . Terenul nu dispune în prezent de dotări hidroedilitar

Canale ale A.N.I.F.

In zona luata in studiu pentru PUZ se gasesc amplasate canale ale ANIF. Intrucat zona este rurala, terenurile ocupate de aceste canale vor participa la extinderea cailor de acces si zonelor aferente acestora. Reglementarea proprietatii se va rezolva la nivel de stat si proprietarul terenurilor. Apele pluviale vor fi scurse la rigole si canalizare pluviala. Canalelel SNIF vor functiona initial ca emisare principale din zona si se impune redimensionarea si reamenajarea lor in noile conditii de functionare cu ape pluviale colectate si dirijate.

Alimentare cu gaz





16

Pe partea stanga a DJ692 (Timisoara-Sanandrei), la o distanta de cca. 100m fara de limita de proprietate nord a terenului studiat, exista o retea de distributie gaze naturale presiune medie, care face parte din sistemul public de distributie gaze naturale existent in loc. Sanandrei, jud. Timis.

Reteaua de gaze naturale existenta este amplasata la o distanta de cca. 17m fata de axul drumului judetean, fiind realizata din conducta de PEHD SDR 11 D=250mm, pozata subteran la adancimea de 90mm.

Situaţia propusa:

DESCRIEREA PROIECTULUI Prezenta documentatie se intocmeste la solicitarea beneficiarului, ca urmare a conditiei impuse prin C.U. legata de realizarea lucrarilor de echipare tehnico – edilitara pentru viitorul parc industrial destinat construirii de spatii pentru depozitare si servicii pe terenul marcat in documentul grafic, teren arabil in intravilanul localitatii Sanandrei, in suprafata de c.c.a. 475 000 mp.

În cadrul prezentului proiect, pentru zona studiată în cadrul P.U.Z –ului, propunerile de urbanism au prevăzut:

- Extinderea zonei de servicii, productie, depozitare pe extravilanul localitatii Sanandrei pana la limita teritoriului studiat.

- Complectarea şi dezvoltarea căilor rutiere, a tramei majore de străzi ce vor asigura accesul la obiectivele propuse .

- Extinderea retelei de echipare tehnico - edilitară a zonei. In urma realizarii si aprobarii PUZ prin HCL 58 din 27.11.2008 au fost stabilite numarul si limitele parcelelor. Strategia de realizare a investitiei a fost stabilita de catre beneficiar si are o dezvoltare in trei etape dupa cum urmeaza;

ETAPA I – contine 8 parcele

ETAPA II – contine 4 parcele

ETAPA III – contine 6 parcele





17

Conform PUZ aprobat, pentru această zonă se prevede trasarea retelelor de circulatie, specificarea generala a functiunilor urbane ce se vor dezvolta in zona pentru realizarea de investiţii cu următoarele funcţiuni :

- zone activitati de productie nepoluanta, depozitare, comert si prestari servicii;

- zone verzi, plantatii la parcari;

- zone edilitare si utilitati impuse de functionarea obiectivelor propuse;

- cai de comunicatii.

Constructiile vor fi amplasate in conformitate cu PUZ aprobat.

Pe cele 18 parcele se vor construi hale care vor avea functiunile propuse mai sus in functie de noii beneficiari. Amplasarea acestora se va face respectand toate conditiile impuse de legislatie.Ca activitati nepoluante se pot aminti: ateliere croitorie, confectii metalice, activitati de ambalare, activitati de asamblare diverse componente electronice, etc. La constructia fiecarei hale, beneficiarul acesteia va preciza tipul de activitate care urmeaza sa fie desfasurat. Nu se vor permite activitati care sa duca la poluarea factorilor de mediu. Avand in vedere ca halele vor fi construite in trei etape, la momentul actual nu se poate specifica ce destinatie va avea fiecare parcela din PUZ –ul aprobat. Zonificarea functionala, reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Criteriile principale de organizare urbanistică a zonei in discutie au fost următoarele :

- Asigurarea infrastructurii necesare: (drumurile de acces de categorii diferite, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie elecrică, alimentare cu gaz ) şi stabilirea zonelor de protecţie.

- Valorificarea drumurilor şi canalelor ANIF

- Prezentarea de profile transversale ale căilor de circulaţie majoră propuse, cu stabilirea zonei de implantare a construcţiilor faţă de axul fiecărei căi rutiere sau feroviare.





18

- Asigurarea amplasamentelor şi amenajărilor necesare pentru obiectivele prevăzute în temă.

- Integrarea corespunzătoare a elementelor existente în soluţia propusă.

- S-a avut în vedere asigurarea acceselor carosabile majore.

Functional, zona luata in studiu se imparte in urmatoarele zone functionale:

- zone activitati de productie, depozitare, comert si prestari servicii logistica. In aceste zone se vor realiza constructii care vor cuprinde activitati de productie, economice, logistice, comert, nepoluante cum ar fi productie nepoluanta, depozite de materiale si produse finite in vrac sau ambalate, eventual cu vanzarea din depozit engros si en detail, reprezentante de firme cu saloane de prezentare si vanzare directa, birouri.

- zone verzi

- cai de comunicatii

Bilant teritorial in urma amplasarii de functiuni

Nr. ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

S in mp % S in mp %

1 ZONE DE PRODUCTIE nepoluanta, SERVICII, DEPOZITARE, COMERT, BIROURI 0 0 310000 61.00

2

DRUMURI / PLATFORME

0 0 96484 19.00 CANALE ANIF

PISTE BICICLETE

TROTUARE





19

PARCARI

3 ZONE VERZI 0 0 101621 20.00

TOTAL SUPRAF P.U.Z. 508 105 100 508 105 100

Loturile individuale vor avea urmatoartele suprafete:

NR. PARCELA

PARCELE

(MP)

S.c. HALA

(propus) ETAPA DE DEZVOLTARE

1 13 743 2650

ETAPA II 2 18 967 5320

3 17 693 5320

4 22 734 5700

5 17 342 5250

ETAPA I

6 17 831 5250

7 18 101 5250

8 21 041 5250

9 23 023 5320

10 25 449 7750

11 24 309 7750

12 41 771 11000

13 18 163 5200 ETAPA III





20

14 21 845 7600

15 29 310 7600

16 33 130 11400

17 26 045 7700

18 33 026 9800

TOTAL 423523 121110

Regimul de aliniere si amplasare al cladirilor si ocuparea terenurilor

În cadrul studiului, pentru fiecare parcelă a fost stabilită limita maximă de implantare a construcţiilor. Retragerea acestei limite faţă de aliniamentul drumului a fost stabilită la min. 10 m. Cladirile vor fi amplasate individual pe lot sau pe limita de proprietate cu respectarea distantelor prevazute in codul civil si cu posibilitatea de a asigura accesul auto spre spatele lotului pentru eventuale interventii. Se vor respecta distantele minime legale impuse de anumite zone de protectie, acolo unde este cazul fata de retele aeriene, gaze si padure sau alte retele aeriene sau subterane existente. Cladirile vor fi retrase deasemenea si fata de spatele lotului la minimum 10m. Nu se vor putea executa constructii pe limita din spate a lotului.

Zonele verzi vor fi amplasate pe fiecare lot in parte in procent de 20%.

Se vor respecta limitele si distantele de protectie impuse de retelele sau caile ferate sau rutiere aflate in zona.

Regimul de inaltime

Regimul de înălţime al construcţiilor propuse este condiţionat de raţiuni funcţionale, de incadrare urbanistica in zona sau de marcarea unor puncte de interes în zonă. cu respectarea RGU se poate ajunge pana la P+3E; H = cornisa 15m.

Frontul stradal





21

In cadrul zonei studiate frontul stradal al unui lot este variabil determinând dimensiunea, forma şi suprafaţa loturilor, caracteristici ale loturilor ce vor fi valorificate în concordanţă cu folosinţa lor. In situaţia unor reparcelări, frontul stradal al parcelei va fi de minimum 30-50m pentru functiunile de productie, depozitare, comert, servicii, conform PUZ aprobat.

Indici maximi admisibili

Se considera P.O.T maxim = 55%, pentru zona de productie, depozitare, comert, si C.U.T. max 2. Aceste prevederi sunt in concordanta cu legislatia in vigoare si cu PUZ aprobat prin HCL Nr. 58 din 27.11.2008.

LUCRARI PROPUSE

1. LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

Se propune schimbarea de amplasament a unor canale şi execuţia unei reţelei de canale noi care să asigure funcţionarea în bune condiţii a activităţii în incinta S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., precum şi a unor podeţe în vederea asigurării unui acces controlat în interiorul P.U.Z.-lui.

Pentru a se ajunge la parametri prevăzuţi în P.U.Z., trebuiesc aduse anumite modificări traseelor canalelor existente în zonă. Totodată pentru funcţionalitatea amplasamentului cu noua destinaţie, atât ca şi aspect, dar şi preluare a apelor se propune schimbarea de amplasament a anumitor canale şi amplasarea de alte canale noi.

Prezenta documentaţie prevede schimbarea de amplasament a canalelor R16–N, R16.1–N, CC6–N, R16–1N, şi R19a–N, pe un nou amplasament, iar reţeaua de canale cu amplasament schimbat va fi cea indicată în planul de situaţie, astfel încât apele colectate de aceste canale vor fi deversate în canalul de desecare CC5–N situat în sudul incintei terenului deţinut de către S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., conform C.F.-urilor anexate.

De menţionat că elementele geometrice şi hidraulice ale canalelor cu amplasament schimbat vor rămâne la fel cu ale canalelor iniţiale. Se vor respecta zonele de protecţie adiacentă, respectiv distanţa de 2,00 m faţă de orice construcţie, inclusiv faţă de drumul judeţean DJ 692.





22

În vederea dezvoltării zonei, dar şi pentru a permite un acces controlat şi fluid în zona amplasamentului prevăzut în P.U.Z., pe reţeaua de canale proiectată, vor fi amplasate podeţe din tuburi de beton prefabricate având Dn 600 mm cu lungimi de L= 10,00 m şi Dn 800 mm cu lungime de L= 15,00 m, cu timpane din beton armat turnat monolit, iar la deversarea în canalul CC5–N, prezentul proiect prevede execuţia unui podeţ cu structură din placi de tablă de oţel ondulat având Dn 1000 mm, şi lungimea L= 30,00 m cu timpane de beton armat turnat monolit. La capătul amonte al podeţului cu structură din plăci de tablă de oţel ondulat cu Dn 1000 mm, şi lungimea L= 30,00 m, se prevede execuţia unui grilaj metalic.

Datele privind schimbarea amplasamentului canalelor şi elementele acestora sunt centralizate în Tabelul nr.1 şi în Tabelul nr. 2, iar amplasamentul podeţelor şi elementele acestora sunt menţionate în Tabelul nr. 3.

Deviere traseu canale şi realizare lucrări de infrastructură (alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale, fibră optică, energie electrică, iluminat stradal, drumuri şi platforme) pentru zonă construire hale de producţie cu caracter nepoluant, depozitare şi servicii, centru logistic în localitatea Sînandrei, conform PUZ aprobat,



23

TABEL NR. 1 privind

Canale existente la care se schimbă amplasamentul

Nr. crt.

Denumire canal

L canal

(m)

Tronson canal

de la km la km

L

tronson canal la care se schimbă

amplasamentul

-m-

Confluenţă Elemente geometrice Elemente hidrauliceSuprafaţă ampriză canal (mp)

ona deotecţie2,00xL(mp)

Terasamente

canal km B (m) M I

0/00

h apă(m)

V (m/s)

Q (mc/s)

Umplutură

(mc)

Săpătură

(mc)

1. R16 - N 700 0+000÷0+700 700 R13-N 0+300 0,50 1,50 0,50 0,30 0,22 0,064 4266 2800 3263 -

2. R16.1 - N 200 0+000÷0+200 200 R16-N 0+520 0,50 1,50 0,50 0,20 0,17 0,027 1075 800 1009 -

3. CC6 - N 430 2+070÷2+500 430 CC6.N 2+070 1,00 1,50 1,50 0,30 0,43 0,265 1935 1720 1774 -

4. R16 - 1N 260 0+000÷0+260 260 R16-N 0+575 0,50 1,50 0,50 0,30 0,22 0,064 1390 1040 1245

5. R19a - N 354 0+257÷0+354 97 CC6 -N 1+890 0,50 1,50 0,35 0,20 0,14 0,022 257 388 289

TOTAL

1687

1687 - - - - - - - - 8923 6748 7580 -




24

TABEL NR. 2

privind Canale cu amplasament schimbat

Nr.

crt.

Denumire

canal

L cana

l (m)

Tronson canal

de la km la km

L Tronson

canal amplasament schimbat

- m -

Confluenţă Elemente geometrice Elemente hidraulice

Suprafaţă

ampriză

canal(mp)

Zona de

protecţie

2x2,0xL(mp)

Terasamente

canal Km b m M I

0/00 hapa

m V

m/s Q

mc/s

Umplutură

(mc)

Săpătură

(mc)

1. R16-N 767 0+000÷0+225

225 R16-1N

0+215 0,50 1,50 1,00 0,40 0,37 0,163 1125 900 - 1058

2. 0+225-0+767 542 0,50 1,50 0,50 0,30 0,22 0,064 2710 2168 2548

3. R16 - 1N 285 0+000÷0+285

285 R16-N 0+225 0,50 1,50 0,50 0,30 0,22 0,064 1397 1140 - 1439

4. R16.1 - N 215 0+000÷0+21

5 215 CC5-N 2+2

15 0,50 1,50 1,00 0,40 0,37 0,163 1019 860 - 1032

4. R19a - N 45 0+000-0+045 45 CC6_N

0+430 0,50 1,50 0,35 0,20 0,17 0,027 225 180 202

5. CC6-N 430 0+000÷0+430

430 R16-1N

0+285 0,50 1,50 0,50 0,30 0,22 0,064 2215 1720 - 1935

TOTAL 1742 - 1742 - - - - - - - - 8691 6968 - 8214




25

TABEL NR. 3

privind amplasamentul podeţelor tubulare proiectate în incinta

S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L.

Poz.

pe

plan

Lucrarea

De artă

Amplasament Elemente geometrice si hidraulice

Canal

Cota

radier

podeţ

Obs.

Denu-

mire

canal

Poziţia

Km

b

(m)

m

(m)

I

(% )

Ha

(m)

V

m/s

Q

mc/s

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

PT1 Podeţ tubular

Dn1000mm,L=30m

R16.1-N 0+020 0,50 1,5 1,00 0,40 0,37 0,163 89,34

PT2 Podeţ tubular

Dn800mm,L=15 m

R16 - N 0+220 0,50 1,5 1,00 0,40 0,37 0,163 89,77

PT3 Podeţ tubular R16 - N 0+335 0,50 1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 89,91




26

Dn600mm,L=10 m

PT4 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

R16 - N 0+425 0,50 1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 89,95

PT5 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

R16 - N 0+550 1,00 1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 90,02

PT6 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

R16 - N 0+647 1,00 1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 90,07

PT7 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

CC6-N 0+085 0,50

1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 90,09

PT8 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

CC6-N 0+220 0,50

1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 90,15

PT9 Podeţ tubular

Dn600mm,L=10 m

CC6-N 0+315 0,50

1,5 0,50 0,30 0,22 0,064 90,20





27

2. LUCRARI NECESARE ALIMENTARII CU GAZ METAN

Pentru asigurarea debitelor de gaze naturale necesare consumatorilor preconizati a se instala in cladirile propuse pentru platforma industriala Sanandrei este necesara realizarea urmatoarelor lucrari:

1). Extindere retea de gaze naturale presiune medie din tronsonul existent cu diametru PEHD SDR11 D=250mm pe partea stanga a DJ692 (Timisoara-Sanandrei) pana in dreptul fiecarei hale propuse cu amplasarea pe strada 1, strada 2 si strada 3. Reteaua propusa se va realiza din conducta de PEHD SDR11cu diametre D=90÷250mm, pe o lungime de 3100m.

2). Bransamente de gaze naturale presiune medie cu posturi de reglare presiune medie/presiune redusa/presiune joasa, care se vor executa pentru fiecare hala. Dimensionarea bransamentelor de gaze si a regulatoarelor se va stabili la faza proiectului tehnic, in functie de debitele instalate in fiecare constructie.

3). Instalatii de utilizare de la postul de reglare-masurare propus pana la receptoarele de gaze naturale care se vor aproba pentru fiecare hala.

Traseul conductei de distribuţie Conductele de gaze naturale proiectate vor fi executate din PEHD cu diametrele

care vor rezulta din dimensionare. Acest traseu va fi coordonat cu celelalte canalizaţii subterane: apă, canal, canale termice, cabluri electrice, cabluri telefonice, linii de tramvai (dacă este cazul) sau cabluri de întoarcere, respectîndu-se distanţele impuse de NTPEE-2008.

Pozarea conductelor de presiune medie se face cu prioritate în zonele verzi şi sub trotuare. Pozarea sub carosabil se impune numai acolo unde spatiul de trotuar si zona verde, respectiv densitatea celorlalte gospodării subterane nu permite amplasarea în zonele verzi sau în cazul traversărilor de drumuri.

Distanţele minime ale conductei de presiune medie din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), PE 100 faţă de alte gospodării subterane, construcţii sau obstacole vor fi:

• clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite2.0 m





28

• clădiri fără subsoluri................. .................................................................... 1.0 m • canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice .................... 1.0 m • conducte de

canalizare..........................................................................................1.5 m

• cond. de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol sau căminele acestora……………… .................................................................. 0.5 m

• cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente .............................................. 1.0 m

• linii de tramvai până la şina cea mai apropiată ............................................. 0.5 m • copaci........................................ .................................................................... 0.5 m • stâlpi......................................... ..................................................................... 0.5 m • linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:

în rambleu ................................................................................. 1.5 m în debleu, la nivelul terenului ................................................... 3.0 m

Distanţele se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor. Marcarea traseului conductelor reţelei de presiune medie se face prin marcaje pe repere fixe.

Distanţele minime ale conductei de presiune redusă din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), PE 100 faţă de alte gospodării subterane, construcţii sau obstacole vor fi:

• clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite1.0 m • clădiri fără subsoluri ................................................................................... 0.5 m • canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice ................. 0.5 m • conducte de canalizare ............................................................................... 1.0 m • cond. de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol

sau căminele acestora ................................................................................... 0.5 m

• cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente .................................. 0.5 m

• linii de tramvai până la şina cea mai apropiată ........................................... 0.5 m • copaci.................................................................................................................0.5 m





29

• stâlpi.........................................................................................................0.5 m • linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:

în rambleu .............................................................................. 1.5 m în debleu, la nivelul terenului ................................................. 3.0 m

Distanţele se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.

Marcarea traseului conductelor reţelei de presiune redusă se face prin marcaje pe repere fixe. Pentru determinarea ulterioară a traseului conductelor, se va utiliza un fir metalic însoţitor. Firul metalic va avea diametrul de 2mm, şi va fi izolat. Firul metalic va fi montat pe întreg traseul conductelor, va fi fixat pe generatoarea superioară a acestora şi la distanţe de maxim 300 m, acesta va fi prevăzut cu un punct de racordare la o sursă electrică.

Debitul instalat de gaze esalonat, pe etape, pentru intreaga investitie:

ETAPA I – durata de realizare anul 2013-2016 – 8 hale – 577,76Nm3/h

ETAPA II – durata de realizare anul 2016-2018 – 4 hale – 288,88Nm3/h

ETAPA III – durata de realizare anul 2018-2022 – 6 hale – 433,32Nm3/h

DEBIT INSTALAT DE GAZE NATURALE TOTAL PENTRU INVESTITIE – 1299,96Nm3/h

3.Lucrari pentru retele electrice de distributie publica

In cadrul acestui proiect este descrisa reteaua de tuburi PVC si camine de tragere, propusa pentru realizarea retelei electrice de distributie publica pentru alimentarea cu enegie electrica a viitorilor chiriasi de pe platforma industriala, a iluminatului exterior si a statiilor de pompare.

Pentru realizarea acestei retele de pe platforma industriala Sanandrei, solutia propusa are in vedere acoperirea tuturor situatiilor de alimentare astfel incat dupa





30

terminarea lucrarilor de infrastructura sa nu mai fie necesare interventii asupra terenului sistematizat.

Furnizorul de energie se va conecta in punctul de conexiune PC si de aici se va merge radial spre fiecare consumator in parte prin reteaua de tuburi si camine de tragere prevazute. Sa prevazut cate un tub pentru fiecare parcela in parte.

Adoptarea acestei solutii de alimentare cu energie electrica acopera si eventualitatea alimentarii cu JT a viitorilor consumatori.

Din punctul de conexiune, care va fi prevazut cu un tablou de distributie de tip TDRI, se vor alimenta statiile de pompare si iluminatul stradal de pe platforma industriala.

Alimentarea statiilor de pompare se va realiza cu cabluri de energie, din cupru, cu rezistenta marita la propagarea focului, de tip CYY-F sau similar, pozate in tuburi PVC-G montate ingropat.

Pentru realizarea iluminatului exterior sau prevazut corpuri de iluminat stradale echipate cu lampi cu vapori de sodiu de putere 250W, cu grad de protectie IP65, IK08, montate pe stalp metalic de otel zincat cu un brat, Hutil=8m, montat in fundatie prefabricata de beton;

Nivelele de iluminat vor fi in conformitate cu normativul NP062 / 2002 - “ Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal “ Alimentarea iluminatului exterior se va realiza din tabloul electric de tip TDRi prevazut in punctul de conexiune cu reteaua furnizorului de energie si se va executa cu cablu de energie din cupru, armat, de tip CYAbY montat ingropat in pamant pe pat de nisip. Comanda iluminatului se va face manual si automat de la un programator orar anual prevazut in tabloul electric TDRi. Comutarea iluminatului de pe pozitia manual pe pozitia automat se va realiza prin intermediul unui selector cu trei pozitii ( 1 - manual, 0 - mentenanta si 2 comanda automata) prevazut de asemenea in tablul electric TDRi.

Reteaua de tuburi si camine de tragere, iluminatul exterior si alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare se va realiza in trei etape dupa cum urmeaza:

- In etapa 1 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 1; - In etapa 2 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 2;





31

- In etapa 3 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 3; Traseele de tuburi se vor realiza conform plansei desenate.

Pe lungimea traseelor de tuburi sau prevazut camine de tragere si tuburi de protectie la subtraversari pentru a se evita deteriorarea cablurilor electrice.

Se va evita subtraversarea canalelor.

La montarea tuburilor PVC se vor respecta distantele minime fata de retelele celorlalte specialitati de instalatii, constructii sau obiecte. Aceste distante se regasesc in “Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice” Indicativ: PE 107-1995.

Tuburile utilizate sunt din PVC in constructie rigida si rezistente la trafic greu. Caminele de tragere vor prefabricate, din beton, prevazute cu garnituri pentru asigurarea etanseitatii.

Pentru usurinta pozarii cablurilor de energie si mentenanta, caminele vor avea dimensiunile de 1000x1000x1000 mm.

Capacele prevazute pentru camine vor fi din fonta si cu rezistenta la trafic greu.

4.Lucrari pentru retele exterioare de fibra optica

Pentru relizarea unei retele de date sau prevazut cabluri de fibra optica, single mode, OS2, cu 8 fibre si manta metalica de protectie.

Reteaua exterioara de fibra optica se va realiza in trei etape dupa cum urmeaza:

- In etapa 1 se vor realiza tronsoanele, de pe strada 1, cuprinse intre caminele de tragere CT1 si CT14;



Punctul de conexiune dintre reteaua furnizorului si reteua exterioara proiectata este





32

pravazut a se realiza intr-o cutie de conexiuni montata pe soclu de beton situata langa caminul CT1. De la caminul de tragere CT1 se va realiza reteaua exterioara de la care se vor bransa individual obiectivele cu functiuni complementare.

Traseele de tuburi se vor realiza conform plansei desenate.

Pe lungimea traseelor de tuburi sau prevazut camine de tragere si tubutri de protectie la subtraversari pentru a se evita deteriorarea cablurilor de fibra.

In caminele de tragere prevazute pentru subtraversari se va lasa in dreptul fiecarei parcele cate o rezerva de cablu de fibra optica de aproximativ 10 m pentru a se putea realiza conexiunea la viitorul beneficiar.

Traseele de tuburi, prevazute pentru bransarea obiectivelor situate pe acea parte a drumului unde nu sunt prevazute trasee de fibra optica, se vor realiza numai pe langa poduri evitanduse subtraversarea canalelor.

Cablurile de fibra optica se vor monta numai pe pat de nisip conform detaliului de pe plansa E02.

La montarea tuburilor PVC se vor respecta distantele minime fata de diverse retele, constructii sau obiecte. Aceste distante se regasesc in “Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice” Indicativ: PE 107-1995.


Pentru usurinta pozarii cablurilor de fibra optica si mentenanta, caminele vor avea dimensiunile de 1000x1000x1000 mm.


5.Lucrari pentru amenajare drumuri si platforme Prin amenajarea străzilor se favorizează accesul la constructiile ce urmează a fi ridicate, fapt ce va conduce la îmbunătătirea situatiei existente. Partea carosabilă existentă a drumului judeţean are o lăţime de aproximativ 5,89..6,37 m, iar platforma drumului este cuprinsă între 7,00…23,00 m. Străzile studiate sunt:





33

- strada 1, L=617,56 m; - strada 2, L=612,30 m; - strada 3, L=1005,33 m; - DJ 692, L=909,46 m.

totalizând o lungime de 3144,65 m. Execuţia străzilor din prezentul proiect se va realiza în patru etape. În primă etapă, adică în etapa cu numărul I se vor executa :

• Strada 1 de la pichetul I1 si până la pichetul V0_1, inclusiv parcajele, trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente;

− Intersectia 1, pe DJ 692 si strada 1, de la pichetul 408 si până la pichetul 415.

În etapa a II-a se va executa: • Strada 2 de la pichetul I2 si până la pichetul 211, inclusiv parcajele,

trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente; − Intersectia 2, pe DJ 692 si strada 2 de la pichetul 408 si până la pichetul

415. Etapa a III-a constă în executia: • Străzii 3 de la pichetul G si până la pichetul 319, inclusiv parcajele,

trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente; • Intersectia 3, dintre DJ 692 si strada 3 de la pichetul 415 si până la

pichetul 422. În ultima etapă, etapa IV, se vor amenaja trotuarele, accesele, pista de

ciclisti si zonele verzi aferente străzii 0 (strada executată din beton).

În plan traseul proiectat al străzii 1 se caracterizează printr-o lungime de L=617,56 m ( din totalul de L=3144,65 m), delimitat de DJ692 (la est) si o stradă existentă din beton, strada 0 (la vest), neimpunându-se corectări ale traseului în plan (aliniament fără frânturi).

În profil longitudinal, elementele geometrice ale traseului satisfac cerintele de circulatie pentru o viteză de proiectare de 50 km/h. În general declivitătile au valori mici având valorile de 0,175 si 1,551 %. La stabilirea liniei roşii a traseului s-au luat în considerare următoarele criterii:





34

o respectarea punctelor de cote obligate; o respectarea declivitătii maxime admise.

Pentru curbele de racordare circulare cu străzile laterale au fost utilizate raze de 12,00 m. Accesele au fost racordate cu raze de 9,00 m si 12,00 m.

La pozitia kilometrică 0+435 şi 0+613,81 si la distanta de 3,75 m fată de pichetul V0_1 , respectiv I1 se vor amenaja podete tubulare Φ 600 mm având L = 10,00 m iar la pozitiile kilometrice (de pe canal) 0+550, 0+640, 0+765, 0+862 se prevede amenajarea unor podete tubulare laterale Φ 600 mm cu L = 10,00 m, pentru accese la proprietăti.

Intersectia 1 se amenajează la km 2+196 stg pe drumul judetean DJ 692, ca o intersectie clasică în formă de T.

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe direcţia DJ 692 Timisoara – Sânandrei (conform PS 2/164/2011):

• la intrare pe strada 1: - marcaj pentru devierea circulaţiei, cu lungimea de 87,50 m;

- bandă de încadrare pentru direcţia de stânga cu lungimea de 35,00 m, de lăţime variabilă (0,00 – 3,50 m);

- bandă de stocaj cu lungimea de 70,00 m şi lăţime de 3,50 m;

• la iesire de pe strada 1: - curbă de racordare la ieşire(dreapta) de pe acces, R = 12,00 m;

- lăţimea racordului este de 5,50 m la ieşire, iar la intrare de 5,50 m pentru direcţia de dreapta şi de 6,00 m pentru direcţia de stânga;

- bandă de accelerare cu lungimea de 70,00 m, cu lăţime variabilă (5,50 – 3,50 m);

- pană de racord cu lungimea de 61,25 m, cu lăţime variabilă (3,50 – 0,00 m);

• la intrare pe strada 1 directia Sânandrei – Timisoara:





35


- bandă de decelerare cu lungimea de 50,00 m, cu lăţime variabilă (3,50 – 5,50 m);

- marcaj de deviere a circulaţiei cu lungimea de 52,50 m;

- curbă de racordare cu rază de R = 20,00 m la intrarea pe acces;

• Strada 1 se intersectează cu DJ 692 sub un unghi de α= 37,9977 g, racordându-se cu o curbă de rază R=50,0 m;

• două insule direcţionale triunghiulare înierbate, denivelate atât la intrare cât si la iesire;

• insulă centrală separatoare sub formă de picătură înierbată, denivelată; • Viteza de intrare în intersectie dinspre strada 1 este de 40 km/h;

Elementele de trasare sunt specificate pe planul de situatie.

În plan traseul proiectat al străzii 2 se caracterizează printr-o lungime de L=612,30 m ( din totalul de L=3144,65 m), impunându-se corectări ale traseului în plan, traseu format din aliniamente si curbe ( o singură curbă cu raza de 250,00 m).



Pentru curbele de racordare circulare cu străzile laterale au fost utilizate raze de 12,00 m. Accesele au fost racordate cu raze de 12,00 m.

La pozitiile kilometrice 0+085, km 0+220 si km 0+315 (de pe canal) se prevede amenajarea unor podete tubulare laterale Φ 600 mm cu o lungime de 10,00 m,pentru accese la proprietăti.

Intersectia numărul 2 se amenajează la km 2+515 stg pe drumul judetean, DJ 692, Timisoara - Sânandrei ca o intersectie clasică în formă de T.





36

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe directia DJ 692 Timisoara – Sânandrei (conform PS 4/164/2011):




• la ieșire de pe strada 2: - curbă de racordare la ieșire (dreapta) de pe acces, R = 12,00 m;




• la intrare pe strada 2 directia Sânandrei – Timisoara: - pană de racord cu lungimea de 35,00 m, cu lăţime variabilă (0,00 – 3,50 m);






• insulă centrală separatoare sub formă de picătură înierbată, denivelată;





37

• Viteza de intrare în intersectie dinspre strada 1 este de 40 km/h; Elementele de trasare sunt specificate pe planul de situatie.

În plan traseul proiectat al străzii 3 se caracterizează printr-o lungime de L=1005,33 m, impunându-se corectări ale traseului în plan (o frântură la un unghi de α=1,115 g), traseu format din aliniamente si curbe ( o singură curbă cu raza de 102,00 m).

În profil longitudinal, elementele geometrice ale traseului satisfac cerintele de circulatie pentru o viteză de proiectare de 40 km/h. În general declivitătile au valori mici cuprinse între valorile de 0,151…0,993 %. La stabilirea liniei roşii a traseului s-au luat în considerare următoarele criterii:



La pozitia kilometrică 0+020, se prevede amenajarea unor podete tubulare de Φ 1000 mm si având lungimea L = 30,00 m.

Intersectia 3 se amenajează la km 1+833,43, pe drumul judetean DJ 692, ca un sens giratoriu.

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe direcţia DJ 692 – Sânandrei :

- lătimea benzilor de intrare si iesire este de 4,00m si 4,50 m(exterior, interior);

- inelul de circulatie are o lătime de 10,00 m (2x5,00 m);

- acostamente 2 x 0,75 m;

- raza inelului interior este de 25,00 m;

- patru insule direcţionale triunghiulare, denivelate înierbate;

- Strada 3 se intersectează cu DJ 692 sub un unghi de α= 72,981 g;





38

- curbă de racordare la ieşire si intrare în sens, R = 20,00 m;

În zona intersectiei 3, mai exact în zona giratiei, canalul din partea dreapta a drumului judetean, DJ 692, trebuie deviat pe o lungime de 130,00 m, În plan traseul proiectat al DJ 692 se caracterizează printr-o lungime L=909,46 m delimitat de la km 1+742,31 până la km 2+651.77, axa proiectată urmăreşte înscrierea pe axa părtii carosabile existente, pe majoritatea traseului, neimpunându-se corectări ale traseului în plan, traseu format din aliniamente si frânturi (o frântură,Vf1 la un unghi de α=0,1648 g, o frântură,Vf2 la un unghi de α=0,091 g si o frântură,Vf3 la un unghi de α=1,1055 g).


o asigurarea unui pas minim de proiectare corespunzător clasei tehnice şi vitezei de proiectare;

o respectarea punctelor de cote obligate; Pentru curbele de racordare circulare cu străzile laterale au fost utilizate raze de 20,00 m.

La distanta de 10,25 m fată de pichetul Vf4 si la distanta de 3,00 fată de pichetul 300 , se prevede amenajarea unor podete tubulare Φ 600 mm cu L = 10,00 m în zona giratiei.

Structurile rutiere adoptate sunt: Pentru partea carosabilă(străzi):

• 20 cm BcR 4.0; • 30 cm balast; • 20 cm pământ stabilizat cu var.

Pentru partea carosabilă ( DJ 692): • 4 cm beton asfaltic BA 16; • 6 cm beton asfaltic deschis BAD 25; • 20 cm strat de fundație din piatră spartă; • 30 cm balast.

Pentru parcaje:





39

• 15 cm BcR 4.0; • 35 cm balast.

Pentru trotuare si piste de ciclisti: • 3 cm BA8; • 10 cm BcR 4.0; • 10 cm balast.

Dirijarea apelor de suprafaţă se va face prin amenajarea părţii carosabile,

cu pante transversale de 2,50 %, în acoperiş spre rigolele longitudinale, proiectate pe partea stângă a drumului judetean, Dj 692 si spre canalul existent pe partea dreaptă.

Dirijarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul pantelor longitudinale si transversale spre gurile de scurgere, iar colectarea lor se va realiza prin intermediul acestora care vor fi încadrate de borduri din beton de ciment de 20 x 25 cm, aşezate pe o fundaţie din beton de ciment 15 x 35 cm, C 16/20. Trotuarele si pistele de ciclisti vor fi amenajate cu o pantă transversală de 1,50 %.

6.Lucrari hidroedilitare Se propune împărţirea terenului în 18 parcele, în vederea construirii pe aceste parcele a clădirilor industriale pentru depozitare, servicii şi birouri administrative .

Reţele de canalizare menajera si pluviala

Proiectul se va executa etapizat :

Etapa 1 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.5,6,7,8,9,10,11 şi 12 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 1 şi parţial lângă DJ 692.

Tot în acestă etapă se propune : bazin vidanjabil pentru ape uzate menajere.

Etapa 2 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.1,2,3 şi 4 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 2 şi parţial lângă DJ 692 .





40

Etapa 3 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.13,14, 15,16,17 şi 18 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 3 şi parţial lângă DJ 692, respectiv 2 staţii de pompare şi conducte de refulare aferente.

Reţele de canalizare menajeră

Reţeaua de canalizare menajeră este din ţeavă PVC SN4 cu Dext 160 mm, cu lungimea totală L = 2679 m.

Execuţia reţelei de canalizare s-a etapizat la cererea beneficiarului.


Reţeaua de canalizare menajeră are următoarele caracteristici: L = total = 2679 m, De = 160 mm , ţeavă PVC , SN 4 Etapa 1 : L = 761 m , tronson CM1- BV Etapa 2 : L = 681 m , tronson CM 14 – CM 15 Etapa 3 : L = 1237 m , tronson CM 11- CM 29

Bazinul vidanjabil

Calitatea apei uzate evacuate în reţeua de canalizare menajeră va respecta Indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005 .

Bazinul vidanjabil este o construcţie tip cheson cu De = 5,50 m (Di = 4,70 m ) şi Hu = 5,57 m. Chesonul va fi folosit ca bazin vidanjabil, ca ulterior – când se va realiza sistemul centralizat de canalizare menajeră şi staţia de epurare în localitatea Sânandrei acest bazin să fie folosit ca staţie de pompare pentru ape uzate menajere.

Canalul menajer cu De 160 mm intră în cheson la cota ax - 3,56 m (87,86).

Canalizare pluvială

Etapa 1 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.5,6,7,8,9,10,11 şi 12 – se prevăd reţele de canalizare pluvială şi racorduri guri de scurgere pe strada 1. Tot în acestă etapă se propune : separatorul de hidrocarburi SH1, Staţia de pompare SP1 şi bazinul de retenţie BR1.





41

Etapa 2 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.1,2,3 şi 4 – se prevăd reţele de canalizare pluvială şi racorduri guri de scurgere pe strada 2 .

Tot în acestă etapă se propune : separatorul de hidrocarburi SH 2, Staţia de pompare SP2 şi bazinul de retenţie BR2.

Etapa 3 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.13,14, 15,16,17 şi 18 – se prevăd reţele de canalizare pluvială pe strada 3 şi racorduri guri de scurgere.

Reţele de alimentare cu apa potabila si apa incendiu

Necesarul de apă s-a determinat în baza SR 1478- 1990 " Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale" şi SR 1343/1- 2006 ,, Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru. localităţi urbane şi rurale .

Soluţia de organizare urbanistică a zonei propune organizarea parcelelor dotate cu Hale de producţie nepoluantă şi depozitare , în număr total de 18 bucăţi, cu suprafata cuprinsa intre 2.650mp si 11.400mp dupa cum urmeaza:

Etapa I : Hala nr. 5,6,7,8 = 5.250 mp; H9 = 5.320 mp; H10, 11 = 7.750 mp; H12 = 11.000 mp; Suprafaţa totală hale în etapa I este 52.820 mp

Etapa II : Hala nr.1 = 2.650 mp; H2,3 = 5.320 mp; H4 = 5.700 mp; Suprafaţa totală hale în etapa II este 18.990 mp

Etapa III : Hala nr. 13 = 5.200 mp; H14,15 = 7.600 mp; H16 = 11.400 mp;H17 = 7.700 mp; H18 = 9.800 mp; Suprafaţa totală hale în etapa III este 49.300 mp

Necesarul de apă pentru incendiu

Hala preconizata cu suprafaţa cea mai mare are S = 11. 400 mp, dar se poate compartimenta cu pereţi antifoc şi astfel suprafaţa maximă ca compartiment de incendiu să fie 8.300 mp , cu înălţimea utilă de 6m , astfel rezultă un volum util de 49.800 mc.





42

La gradul de rezistenţă la foc II şi categoria de pericol de incendiu ,, C,, la acest volum , debitul de incendiu exterior este - Q ie = 20 l/s – este debitul de incendiu exterior asigurat de investitor

Qie - debitul asigurat de hidranţii exteriori , în l/s = 20 ;

Te - timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor exteriori în ore = 3ore ;

Qis - debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalaţiilor speciale , a căror durată de funcţionare este Ts (ore) se stabileşte conform STAS 1478/1990 în l/s Qis = 0 ; pentru instalaţii speciale (instalaţii de sprinklere etc.) fiecare beneficiar de Hală va asigura debitul de incendiu din surse proprii în interiorul parcelei.

Timpul de refacere a rezervei de incendiu va fi 36 ore – în cazul în care la clădiri industriale cu categoria de pericol de incendiu ,,C,, debitul de incendiu exterior Qie < 25 l/s - Conf.NP 086/2005

Debitul de refacere a rezervei de incendiu este 1,69 l/s. Acest debit se va asigura tot din forajul de mare adâncime , prin intermediul căminului de vane CV1 , prin care se va alimenta cu apă rezervorul de incendiu .

Reţeaua de apă pentru incendiu va fi o reţea inelară de joasă presiune( 7 mCA) , echipată cu hidranţi de incendiu Dn 100 mm.

Pentru stingerea incendiului de la hidranţii exteriori, presiunea necesară se va asigura prin intermediul autospecialelor din dotarea ISU Banat. Investitorul asigură la hidranţii subterani doar debitul de incendiu exterior de 20 l/s şi presiunea de 7 mCA (reţea de joasă presiune)

Distanţele între hidranţi sunt maxim L = 200 m , conform NP 086 - 05 în cazul folosirii autopompelor .

Gospodăria de apă

Gospodăria de apă se compune din: 3 foraje de adâncime, rezervor de incendiu şi staţie de pompare incendiu.

Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă se propune realizarea a trei foraje de adâncime pentru alimentarea cu apă a consumatorilor de la Hale şi pentru





43

alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu de 263 mc – tip PERMASTORE , în cele 3 Etape de dezvoltare .

Forajul F1 se va amplasa la Gospodăria de apă, forajul F2 în nordul incintei şi forajul F3 în sudul incintei.

Lângă forajul F1 se va amplasa un cămin de vane CV1 care se va echipa cu o ramificaţie – teu , echipat cu 2 vane – care vor permite alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu şi alimentarea cu apă a reţelei inelare de distribuţie a apei la parcele . Conductele de aducţiune de la forajele F2 şi F3 se vor racorda tot la acest cămin.

De la reţeaua de distribuţie cu De 160 mm , se va realiza la fiecare parcelă un branşament de apă cu De 63 mm , echipat cu cămin de apometru – amplasat la 1 m de limita de proprietate . Branşamentul de apă şi căminul de apometru se va realiza de beneficiarii parcelelor . Pentru asigurarea presiunii necesare în Hale ,la fiecare parcelă se va prevedea o staţie de hidrofor- care se va realiza tot de beneficiarii parcelelor , în funcţie de nevoile de debit şi presiune din incintă .

Sursa de apă - Forajul

Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi tehnologică la PLATFORMA INDUSTRIALĂ se propune un front de captare compus din 3 foraje de adâncime ( câte 1 foraj în fiecare etapă) , pentru alimentarea cu apă a consumatorilor de la Hale şi pentru alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu de 263 mc – tip PERMASTORE .

Forajul F1 se va amplasa la Gospodăria de apă, forajul F2 în partea de nord , iar forajul F3 în partea de sud a incintei.

În gospodăria de apă se amplasează forajul F1 , rezervorul de incendiu şi staţia de pompare pentru incendiu .

Q total nec= Qmax h + Qref inc = 23,18 l/s + 1,69 l/s = 24,87 l/s= 89,53 mc/h

Pentru asigurarea necesarului se realizează 3 foraje de adâncime cu Dext 330 mm, H = 210 m . Stratele captate – cu filtru , vor avea înălţime totală de 54 m.





44

Pentru fiecare foraj se propune informativ 1 buc. electropompă submersibilă cu caracteristici informative :

Q = 25 mc/h

H = 70 mCA

P = 11 KW

Pompa se va procura numai după ce se execută forajele şi se cunosc caracteristicile acestora (NHs, NHd, Qp, Qexpl şi Hp ), pentru că atunci se stabilesc caracteristicile definitive a pompelor

Cabina forajului

Deasupra forajelor se prevede câte o cabină puţ forat, care este o construcţie subterană din beton, cu planşeu din beton armat, În această cabină se amplasează instalaţiile hidrotehnice, casca puţului forat, filtrul de impurităţi, redresorul de flux, contorul de apă, compensatorul - redresor şi robineţii.

Conducta de refulare apei de la foraje este din ţeavă PEHD PE80 Pn 10 Dext 90 x 6,7 pînă la căminul CV1 – de unde se face alimentarea cu apă a reţelei de ditribuţie şi a rezervorului de incendiu . Conducta de alimentare a rezervorului este din ţeavă de polietilenă PEHD PE 100 Pn 10 Dext 160 x 9,5 mm are lungimea de cca. L = 20 m .

Alimentarea cu apă a reţelei de distribuţie se face de la CV1 printr-o conductă din PEHD PE 100,Pn10 , Dext 160 x 9,5 mm .

Rezervorul de incendiu

Pentru păstrarea rezervei intangibile de incendiu se alege 1 rezervor metalic cilindric – cu V = 263 mc capacitate tip PERMASTORE – care se amplasează pe fundaţie de beton şi lângă rezervor se realizează camera vanelor din beton pentru instalaţii hidrotehnice .

De la foraj apa va fi pompată prin intermediul pompei din foraj în rezervorul metalic de incendiu .





45

Rezervoarele din panouri de oţel acoperite cu email vitrificat sunt realizate de firma PERMASTORE LIMITED din Anglia şi destinate depozitării apei potabile , apei convenţional curate etc.

Panourile sunt realizate din oţel şi supuse unor procese de debitare, găurire, curăţire şi sablare, curbare, spălare chimică, aplicarea unui spray special, uscare, pulverizarea unei pulberi de sticlă şi introducerea panourilor într-un cuptor la o temperatură de +850°C rezultând un material de sine stătător .

Materialele, proiectarea şi fabricarea rezervorului sunt în conformitate cu „Design of vitreous and porcelain enamel coated bolted steel tanks for the storage or treatment of water or municipal or industrial effluents and sludges – iso 28765:2008” (proiectarea rezervoarelor realizate prin îmbulonarea panourilor cu suprafeţe îmbrăcate în sticlă sau porţelan, pentru stocarea apelor, apelor uzate, efluenţilor industriali şi a nămolurilor – iso 28765 : 2008).

Părţile componente ale rezervoarelor încorporează următoarele standarde europene sau specificaţii tehnice armonizate :

- BS EN 10025 pentru oţel tip S235 JR

- BS EN 10149 pentru oţel tip HSLA4

- BS 1768

- BS 3692

- BS 7793 partea 1

- BS EN ISO 1461

Rezervoarele PERMASTORE au „AGREMENT TEHNIC 017 – 05/1872 – 2011 şi sunt AVIZATE TEHNIC de către CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU CONSTRUCŢII din cadrul MINISTERULUI DEZVOLTĂRII LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR.

Rezervoarele din panouri de oţel acoperite cu email vitrificat sunt fabricate în funcţie de proiectul ce trebuie realizat .





46

Materialele utilizate (oţel, pulbere de sticlă, mastic etc) precum şi tehnologia de prelucrare permit realizarea unor produse cu o durată de viaţă estimată de minim 30 ani conform ISO 15686 partea 1, 2, 3.

Produsele nu prezintă pericol pentru mediu sau sănătatea oamenilor la utilizarea lor în condiţii normale, în conformitate cu procedurile legislaţiei în domeniu respectiv Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006 şi Legea Protecţiei Mediului nr. 265/2006.

Produsele nu fac obiectul unor cerinţe speciale la incendiu, prezintă siguranţă mare în exploatare nefiind necesară protecţie împotriva coroziunii.

Fabricarea rezervoarelor din panouri de oţel acoperite cu email vitrificat se realizează în conformitate cu standardele EN 15282 şi EN 14483 iar constanţa calităţii produselor este asigurată prin executarea unui control intern în conformitate cu procedurile Sistemului de Management al Calităţii. Firma producătoare este certificată în conformitate cu Standardul ISO 9001:2000 de SGS filiala Anglia cu certificatul nr. GB 96/6505.

La livrare produsele sunt însoţite de Declaraţia de Conformitate, Certificat de Calitate, Agrement Tehnic. Livrarea se face în rastele şi lăzi de lemn sigilate.

Punerea în operă a rezervoarelor se efectuează în conformitate cu prescripţiile producătorului şi cu normativele I9 – 1994 şi I22 – 1999. Se montează suprateran de către personalul furnizorului .

Rezervorul se montează pe o fundaţie circulară de beton armat.

Panourile de oţel acoperite cu email vitrificat care intră în componenţa rezervoarelor pentru stocarea apei potabile sunt realizate prin metoda tip ISOFUSION V700 respectând standardul EN 15282/2007 .

Marele avantaj al acestor rezervoare constă în faptul că nu este necesară protecţia împotriva coroziunii, nu necesită membrană, nu favorizează depuneri pe pereţii rezervorului , iar igienizarea se face cu multă uşurinţă.

Structura metalica a rezervorului este proiectată în concordanţă cu criteriile standard ale PERMASTORE pentru încărcări hidraulice, zăpadă, vânt. La seism s-a luat în considerare zona seismica „8”.





47

Rezervorul are prevăzut la primul inel (inelul de bază) o gură de acces cu flanşă cu diametrul ø800.

În pereţii rezervorului se prevăd golurile necesare realizării instalaţiilor hidraulice (alimentare, golire, preaplin, distribuşie , racord incendiu etc). Pentru închidere, la partea superioară, rezervorul are prevăzut un acoperiş din panouri sandwich.

Acoperişul este prevăzut cu o gură de ventilaţie şi o gură de inspecţie.

Pentru protecţia la îngheţ, în urma calculelor termice, pentru pereţi este prevăzută izolaţie termică cu vată bazaltică de 100 mm grosime cu densitate de 40 kg/m³, protecţia acesteia făcându-se cu tabla cutată de 0.5 mm grosime.

Kit-ul de instalare conţine :

- panouri curbate de oţel fuzionat cu sticla tip ISOFUSION V 700;

- corniere pentru fixarea rezervorului de fundaţia de beton prin bolţuri de ancoraj;

- corniere de vânt galvanizate;

- corniere galvanizate pentru rigidizare la partea superioară;

- componentele necesare îmbinării panourilor (bolţuri, piuliţe, şaibe)

- mastic SIKAFLEX de culoare neagră pentru etanşarea panourilor curbate la îmbinările cu bolţuri;

- mastic şi amorsă pentru realizarea scafei perimetrale de etanşare a rezervorului;

- profile din tablă cu lăţimea de 100 mm pentru fixarea termoizolaţiei la pereţi;

- acoperiş;

- termoizolaţia rezervorului

- scară de acces;





48

CARACTERISTICI PRINCIPALE

Nr. Tip Caracteristici bazin

crt rezervor Volum Diametru h

[mc] [m l] [m l]

1 3115 263 9.39 4.20

Alăturat rezervorului va fi camera vanelor – din structură de beton armat Aici se va monta instalaţia hidrotehnică aferentă rezervorului şi anume :

- conducta de alimentare ( refulare de la foraj ) - conducta de distribuţie ( aspiraţie pompe de la SP incendiu) - conducta de golire şi preaplin - racordul PSI

Conducta de alimentare asigură transportul apei de la foraj la rezervor, conducta va fi din ţeavă PEHD PE 100 Pn 6 Dext160 x 5,8 mm.

Accesul apei în rezervor se face la partea superioară peste nivelul maxim al apei din rezervor. Pe conductă se prevede un distribuitor şi 2 robinete cu plutitor, care se închid când apa ajunge la cota nivelului maxim.

Conducta de distribuţie a apei din ţeavă PEHD PE 100 Pn 6 Dext 160 x 5,8 mm, este de fapt conducta de aspiraţie pentru unitatea de pompare din Staţia de pompare pentru incendiu , care asigură transportul apei din rezervor - la reţeaua de incendiu exterior .

Conducta de golire din ţeavă PEHD PE 100 Pn 6 Dext 160 x 5,8 mm şi conducta de preaplin din ţeavă PEHD PE 100 Pn 6 Dext 160 x 5,8 mm, asigură posibilitatea de a goli rezervorul în caz de necesitate, iar conducta de preaplin permite păstrarea nivelului apei în rezervor la o cotă stabilită prin amplasarea pâlniei preaplinului.





49

Apa rezultată de la golire şi din preaplin se va evacua în canalizarea pluvială .

Racordul PSI - sunt prevăzute 2 cămine CPSI 1 şi CPSI 2, echipate cu ţeavă PEHD PE 100 Pn 6 dext 160 x 5,8 mm şi 2 racorduri tip B - care permit alimentarea autocisternelor mobile ale formaţiei de pompieri direct din rezervor ( ocolind staţia de pompare - în caz de intrerupere a curentului electric) şi refularea apei direct în reţeaua de incendiu .

Staţia de pompare incendiu

Staţia de pompare este amplasată lângă rezervor, este o construcţie îngropată tip cuvă cu dimensiuni interioare 2,50 x 2,50 m .

Accesul în staţia de pompare se asigură prin chepengul amplasat în planşeul construcţiei .

Se alege un grup de pompare compus din 3 pompe cu hidrofor cu caracteristicile:

Qp = 93,2 mc/h

Hp = 37,6 mCA

P = 12,5 kW – 14A, IP 55 , turaţie 2925 pe minut

Unitatea de pompare propusă este complet asamblată şi testată, cu pompe legate în paralel, montate pe un cadru comun cu ţevi comune de aspiraţie şi refulare şi cu toate piesele hidraulice necesare, panou de protecţie şi automatizare central, senzor de presiune şi cablurile aferente, gata conectate.

Cadrul suport este din oţel zincat prin imersare la cald, prevăzut cu amortizare de vibraţii din cauciuc, cu înălţime reglabilă, pentru evitarea aproape completă a generării zgomotelor în structură.

Conductele sunt toate din oţel inoxidabil gata pentru racordare la conductele folosite în instalaţii. Diametrul acestora este dimensionat la debitul total al staţiei de pompare.





50

Piesele tuturor pompelor care formează unitatea de pompare şi se află în contact cu lichidul (apa) sunt din oţel inoxidabil.

Pentru fiecare pompă este montat câte un robinet de izolare, din alamă nichelată, de tip cu trecere integrală – cu bilă, având acţionare lentă, pe aspiraţie şi pe refulare.

Unitatea de pompare este concepută ca să nu existe pompă de ,, rezervă rece ,, adică toate pompele vor intra în funcţiune pe rând – ţinând cont de consumul de apă, iar la scăderea consumului se va opri pompa care a pornit prima.

Convertizorul de frecvenţă montat în tabloul de automatizare, prin soft-starter va fi mutat pe pompa care funcţionează sau este cea mai solicitată.

Reţele de apă

Reţele de distribuţie a apei

Reţeaua de distribuţie a apei la parcele are lungimea totală de L= 3288 m, se va realiza din ţeavă de polietilenă PE HD-PE 100, Pn 10 atm , cu Dext = 160 x 9,5 mm .

Reţeaua de distribuţie se va realiza etapizat:

- Etapa 1- Strada 1 – tronson CV1 – 1, L = 685 m.

- Etapa 2 – Strada 2 , parţial Dj şi parţial drum existent – pentru închiderea inelului de presiune, tronson 1-19,

L = 1056 m.

- Etapa 3 – Strada 3 , parţial Dj şi parţial drum existent – pentru închiderea inelului de presiune, tronson 17-1,

L = 1547 m.

Pentru sectorizarea tronsoanelor de conducte de apă pe străzi şi intersecţii s-au prevăzut grupuri de vane îngropate în pământ , care permit oprirea alimentării cu apă





51

în caz de defecţiuni sau avarie pe diferite tronsoane, numărul vanelor este 12 bucăţi Dn 80 mm . Vanele vor fi cu flanşe şi cuplate cu capăt flanşe .

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor va fi adâncimea de îngheţ de 0,80 m, măsurată de la generatoarea superioară a conductei, conform STAS 6054-77 „Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României”.

Reţeaua de incendiu

Reţeaua de incendiu stradală are lungimea totală de L= 3287 m, se va realiza din ţeavă de polietilenă PE HD-PE 100, Pn 6 atm , cu Dext = 160 x 5,8 mm .

Reţeaua de incendiu se va realiza etapizat:

- Etapa 1- Strada 1 , tronson 14-1, L = 672 m.

- Etapa 2 – Strada 2 , parţial Dj şi parţial drum existent – pentru închiderea inelului de presiune ,tronson 1-14, L = 1061 m.

- Etapa 3 – Strada 3 , parţial Dj şi parţial drum existent – pentru închiderea inelului de presiune , tronson 12-1, L = 1554 m.

Pe reţeaua de incendiu se amplasează hidranţi de incendiu la distanţa de maxim 200 m unul de celălalt ( conform NP 086-05/2005 în cazul folosirii autopompelor la stingerea incendiului din exterior) în număr de 18 bucăţi cu Dn 100 mm .

Pentru sectorizarea tronsoanelor de conducte pe străzi şi intersecţii s-au prevăzut grupuri de vane îngropate în pământ , care permit oprirea alimentării cu apă a reţelei de incendiu - în caz de defecţiuni sau avarie pe diferite tronsoane, numărul vanelor este 10 bucăţi Dn 150 mm. Vanele vor fi cu flanşe şi cuplate cu capăt flanşe .

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor va fi adâncimea de îngheţ de 0,80 , măsurată de la generatoarea superioară a conductei, conform STAS 6054-77 „Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României”.

2.4. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei, necesare asigurării producţiei

- Nu e cazul





52

2.5. Informaţii privind materiile prime şi substantele chimice utilizate

Materiile prime folosite în etapa de construcţie sau funcţionare sunt următoarele: Nr crt.

Materii prime/ auxiliare Provenienţa Mod de

depozitare Periculozitate

1

Structuri metalice si panouri de inchidere

De la societăţi comerciale specializate, sunt prefabricate, la faţa locului făcăndu-se doar montajul

Depozitare temporară în cadrul organizării de şantier

Nepericulos

2 Cabluri electriceDe la societăţi specializate în comercializarea unor astfel de produse

Se depozitează temporar pe amplasament

Nepericulos

3 Balast De la staţiile de sortare agregate minerale din zona studiată

Se depozitează provizoriu în organizarea de şantier

Nepericulos

4 Piatră spartă De la furnizori autorizati, specializati cei mai apropiaţi

Se depozitează provizoriu în cadrul organzării de şantier

Nepericulos

5 Balast stabilizat cu ciment

Staţia de betoane cea mai apropiată

Nu se depozitează pe amplasament, se transportă cu ajutorul autobetonerelor şi se descarcă la fronturile de lucru

Periculos pentru conţinutul de ciment în compoziţie

6 Mixtură asfaltică Staţia de mixturi asfaltice Nu se

depozitează pe Periculos pentru conţinutul de





53

amplasament, se transportă şi se descarcă la fronturile de lucru

bitum în compoziţie

7

Materiale de constructii(tuburi, tevi, racorduri, podete, bazine,etc)

Furnizori locali

Depozitare temporară în cadrul organizării de şantier

Nepericulos

Combustibili

8 Motorina De la staţiile de distribuţie a carburanţilor

Nu se depozitează pe amplasament

Periculos

9 Ulei hidraulic De la

distribuitori autorizaţi/ specializaţi


Periculos

10 Ulei de transmisie

De la distribuitori specializaţi


Periculos

11 Ulei de motor De la

distribuitori specializaţi


Nepericulos

2.6. Substante periculoase utilizate Cat priveste substantele periculoase, acestea se limiteaza la combustibilii utilizaţi (motorină,uleiuri minerale, vaseline, unsori etc).

Substanţele sau preparatele chimice utilizate în etapele de realizare/exploatare a investiţiei, precum şi substanţele chimice şi preparate periculoase vor fi ambalate, etichetate şi clasificate în conformitate cu HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.





54

De asemenea se va respecta HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase şi OUG 122/2010 privind stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru încalcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.

Toate substanţele şi preparatele chimice vor fi însoţite de fişele tehnice de securitate, al căror conţinut va corespunde cerinţelor Regulamentului 1907/2006 (REACH). De asemenea, în spiritul aceleiaşi prevederi, se va urmări achiziţionarea de produse chimice pentru care furnizorul poate oferi dovada preînregistrării lor la Agenţia Europeană de Chimicale. Substantele chimice periculoase utilizate Nr. Crt.

denumire Frfraza de risc

periculozitate utilizare Modul de depozitare

1 Motorina R10; R45; R52/53

F- inflamabil N- periculos pentru mediu

Combustibil vehicule

Nu se depozitează pe amplasament, aprovizionarea se face de la staţiile de distribuţie carburant

2 Uleiuri de lubrefiere R45; R53-

45 T-toxic Intreţinere utilaje / vehicule


3 Ulei de transmisie R38 T-toxic Intreţinere

vehicule


4 Vaseline, unsori

R45; R53-45 T-toxic Intreţinere

utilaje






55

2.7. Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Considerate categorii aparte de poluanţi care afectează mediul şi implicit comunităţile umane, poluanţii de natură fizică şi biologică pot genera efecte de poluare grave ireversibile, în cazul în care prezenţa acestora în mediu depăşeşte limitele de suportabilitate. Aceştia constituie în primul rând factori de stres având şi potenţial poluator puternic.

- Dat fiind specificul activităţii, nu există posibilitatea contaminării mediului cu germeni patogeni sau apariţia vreunui impact de natură biologică.

- O categorie aparte de poluanţi fizici, o constituie zgomotul şi vibraţiile în comunitatea umană , mai ales din activităţile industriale.

Zgomotul de fond urban constituie principalul factor de stres în comunităţile umane, pe lângă poluanţii care se găsesc în mod curent în atmosfera oraşelor.

Ca factori fizici de stres, care ar putea fi generaţi ca urmare a activităţii de construcţie şi funcţionării sale ulterioare, sunt zgomotul şi vibraţiile.

Zgomotul şi vibraţiile sunt considerate principalele surse de poluare în timpul construirii / modernizării obiectivului, constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajaţii care deservesc utilajele din şantier, angajaţii altor agenţi economici din zonă şi pentru populaţia riverană.

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tip

ul p

olua

ntul

ui

Surs

a de

pol

uant

Polu

area

max

imă

perm

isă

(lim

ita

max

imă

adm

isă

pent

ru o

m şi

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Nr.

surs

e de

pol

uare

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măs

uri d

e el

imin

are,

red

ucer

e a

poluăr

ii

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe z

one

de p

rote

cţie

/ re

stri

cţie

afe

rent

e ob

iect

ivul

ui c

onfo

rm

legi

slaţ

iei î

n vi

goar

e Pe

zon

e re

zide

nţia

le, d

e re

cree

re

sau

alte

zo

ne

prot

ejat

e cu

luar

ea în

Fără

măs

uri

de e

limin

are,

re

duce

re a

po

luăr

iiC

u im

plem

enta

rea

măs

urilo

r de

elim

inar

e/





56

Zgom

ot

Pom

pe d

e tra

nspo

rt flu

ide

65dB

(A);

Cz6

0; c

onfo

rm S

TAS

1000

9/88

, la

limita

inci

ntei

şi 5

0 dB

(A),

Cz

45, c

u 10

dB

mai

scăz

ut în

tim

pul n

opţii

(orle

22-

6), l

a lim

ita re

cept

orilo

r sen

sibi

li

Zgom

otul

tra

ficul

ui ru

tier î

n zo

nă

apro

x60

–65

dB5

65 d

B (î

n in

cintă)

<65

dB la

lim

ita

inci

ntei

N

u de

păşeşt

e zg

omot

ol d

e fo

nd

Util

izar

e m

otoa

re si

lenţ

ioas

e, m

onta

rea

celo

r mai

impo

rtant

e ut

ilaje

acţio

nate

cu

mot

oare

ele

ctric

e în

inte

rioru

l hal

ei d

e pr

oducţie

, zid

de

prot

ecţie

pe

trei l

atur

i ale

inst

alaţ

iei d

aca

este

nec

esar

.

Mijl

oace

de

trans

port

mat

erii

prim

e, m

ater

iale

au

xilia

re şi

pro

dus f

init,

m

ijloa

ce a

uto

Var

iabi

l

70 d

B

50-6

0 dB

în a

prop

iere

a că

ii ru

tiere

Mot

oare

ale

ut

ilaje

lor d

e co

nstru

ctie

sau

func

tiona

re

5

< 50

dB

în

exte

rioru

l hal

ei

<65

dB la

lim

ita

inci

ntei

2.8. Alternative studiate pentru proiect

Alternativele la proiect se pot referi la:

un amplasament alternativ,

alt moment de demarare a proiectului,

măsuri de ameliorare a impactului.

În cazul activităţii propuse nu se pune problema unui amplasament alternativ, deoarece titularul proiectului detine terenul respectiv si a dorit implementarea acestui proiect pentru care a demarat toate diligentele inca din anul 2007.

Amplasarea obiectivului se încadrează în planul general al zonei, urmând a fi analizate în prezentul studiu diferitele cerinţe:





57

• cerinţele de operaţii tehnologice,

• cerinţele de distanţe de siguranţă, siguranţă în exploatare şi funcţionare, securitatea zonei,

• căi de acces, transport şi căi de intervenţie în cazul unei situaţii deosebite

• diminuarea riscurilor.

Momentul demarării proiectului a ţinut de managementul firmei, activitatea va demara în anul 2013. In analiza impactului s-a luat in considerare si desemnarea noii arii protejate , pentru care s-a efectuat studiul de evaluare adecvata, concluziile si masurile rezultate in urma evaluarii adecvate fiind cuprinse in acest studiu.

2.9. Documentele şi reglementările existente privind planificarea, amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Zona analizată în cadrul proiectului, este proprietatea privată a S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., Timişoara, conform C.F.-urilor anexate, in suprafata de 47,5 ha.

Terenul în zona interesată se prezintă cu uşoare denivelări, în general de 50 cm, având stabilitatea generală asigurată.

Terenul ce face obiectul prezentei documentaţii este cuprins în P.U.Z. – „Zone de producţie cu caracter nepoluant, depozitare şi servicii, centru logistic” - şi face parte din intravilanul extins al localităţii Sânandrei, teritoriul comunei Sânandrei, jud.Timiş. Din punct de vedere al amenajării teritoriului, amplasamentului analizat i s-a stabilit funcţiunea şi indicatorii urbanistici prin intermediul unui PUZ, având în vedere că anterior demarării investiţiei, acesta era inclus în intravilanul extins al localităţii, nefiind deci reglementat din punct de vedere urbanistic. Prin PUZ, terenul a fost zonificat după cum urmează:

- zona destinată circulaţiei autovehiculelor; - zonă destinată construirii; - zonă de spaţii verzi; - zonă de terenuri libere cu interdicţie de construire.





58

2.10. Modalităţi propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Lucrarile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta au fost descrise in capitolul 2.3. –Descrierea proiectului si a etapelor acestuia.

2.11. PROCESE TEHNOLOGICE

In acest moment nu se cunosc exact ce activitati nepoluante se vor desfasura pe amplasament. In momentul inceperii activitatii, titularul acesteia se va adresa autoritatii de mediu in vederea autorizarii. Activitatile de depozitare si servicii nu sunt activitati cu caracter poluant.

2.12. Activităţi de dezafectare

Funcţionarea viitorului obiectiv este nedeterminată . În eventualitatea încetării activităţii şi dezvoltării unei alte forme de activitate, va fi necesară dezafectarea acestuia.

Dacă se pune problema încetării activităţii şi schimbării destinaţiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat în exclusivitate activităţii propuse (Bilanţ de Mediu).

2.13. Măsuri de prevenire a poluării încă din faza de proiectare

Încă din faza de proiectare a obiectivului au fost luate în considerare aspecte care să reducă poluarea la încetarea activităţii:

- utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci când este posibil ;

- este prevăzută posibilitatea drenarii şi curăţarii rezervoarelor şi conductelor înainte de demontare;

- izolaţia conductelor este concepută astfel încât să fie impermeabilă, uşor de demontat şi fără să producă praf şi pericol pentru sănatatea umană;

- materialele folosite sunt reciclabile .





59

3. DEŞEURI

3.1. Gestionarea deşeurilor

Deşeurile rezultate în perioada de implementare a investiţiei şi din activităţile de mentenanţă desfăşurate în etapa de exploatare a parcului industrial vor fi gestionate (colectare selectivă, transport, valorificare, eliminare) conform prevederilor Legii 211/2011.

Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe durata de implementare a investiţiei şi din activităţile de mentenanţă a parcului industrial sunt următoarele:

Nr. Crt.

Sursa deşeului

Cod deşeu (conf. HG 856/2002)

Denumirea deşeului

Mod de depozitare temporară

Mod de gestionare (eliminare/valorifica

re)

1 Organizarea

de şantier

17 09 04

Deşeuri din construcţie

provenite din organizarea de

şantier

Depozitare temporară în

recipienţi adecvaţi pe amplasamentul organizării de şantier

Reutilizare la realizarea

umpluturilor

2

Construcţia propriu-zisă a parcului industrial

17 03 02

Asfalturi rezultate de la

construcţia drumurilor

Depozitare temporară

pe amplasament

Reutilizare la realizarea

umpluturilor

3 17 04 05

Pământ şi pietre

Depozitare pe amplasament

Reutilizare la renaturarea terenurilor

4. 17 04 11

Deşeuri de cabluri de la realizarea reţelei electrice, de date, etc

Depozitare temporară în recipienţi pe amplasamen tul organizării de şantier

Valorificare prin firme autorizate

5. 15 01 01 15 01 02 15 01 03

Deşeuri de ambalaje provenite de la materii prime nepericuloase

Depozitare temporară în recipienţi adecvaţi pe amplasamen tul

Valorificare prin firme autorizate





60

organizării de şantier

6. 15 01 10*

Deşeuri de ambalaje provenite de la materiile prime periculoase utilizate în realizarea construcţiilor

Depozitare temporară în recipienţi adecvaţi pe amplasamen tul organizării de şantier

Eliminare prin firme autorizate sau returnate furnizorilor

7 17 04 05

Deşeuri metalice rezultate din activitatea de asamblare a diferitelor parti de constructii

Depozitare temporară în recipienţi adecvaţi pe amplasamen tul organizării de şantier

Valorificate prin firme autorizate

8.

Activităţi auxiliare ( ale personalului) atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de funcţionare

20 03 01 Deşeuri menajere

Se depozitează în pubele în spaţiu separat de celelalte deşeuri

Se elimină prin firmă de salubritate autorizată, pe bază de contract.

3.2. Principii şi obiective strategice care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor

- principiul protecţiei resurselor primare prin optimizarea consumurilor;

- principiul măsurilor preliminare, pentru producerea unei cantităţi minime de deşeuri;

- principiul prevenirii producerii deşeurilor;

- principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului;





61

- principiul substituţiei substanţelor periculoase cu altele mai puţin periculoase, lucru care permite reducerea deşeurilor periculoase;

- principiul proximităţii (deşeul va fi eliminat cât mai aproape de locul de producere) ;

- principiul abordării integrate a gestiunii deşeurilor

Optiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţiilor:

prevenirea apariţiei deşeurilor, prin aplicarea "tehnologiilor curate";

reducerea cantităţilor de deşeuri, prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu;

valorificarea, prin refolosirea, reciclarea materială şi recuperarea energiei;

eliminarea, prin incinerarea şi depozitare

In faza de exploatare operatorul, prin politica de mediu abordata, pune un accent deosebit pe gestionarea deseurilor, ca urmare, generarea lor in procesul de productie nu va avea impact negativ asupra mediului.Operatorii care vor fi prezenti pe amplasamentul parcului vor fi obligati sa respecte aceste principii, in vederea minimizarii cantitatilor de deseuri.

Generarea deşeurilor poate fi minimizată prin utilizarea eficientă a materiilor prime şi prin separarea deşeurilor reciclabile rezultate. Gestionarea ambalajelor se va face cu respectarea prevederilor HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată cu HG 1872/2006 şi HG 247/2011. Gestionarea deşeurilor de ambalaje se realizează prin ţinerea evidenţei acestora, în conformitate cu HG 856/2002, la fel ca pentru celelalte deşeuri generate în unitate.





62

4.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului

Rețeaua hidrologică a sitului cuprinde Pârul Niarad, Pârâul Iernici și Pârâul Surduc. Dintre acestea cursul cel mai important ca debit de apă și lungime îl are Pârâul Niarad care are ca afluenți Pârâul Lac pe care se găsesc acumulările Sânandrei și Cornești respectiv Pârâul Măgheruș situat în depresiunea dintre Fibiș și Seceani. Situl este străbătut de o rețea de canale, multe dintre ele secate pe perioada verii.

Direcția de curgere a apelor este dinspre nord-est și est înspre vest și sud-vest.

Rețeaua de ape se află în bazinul hidrografic al râurilor Bega și Bega Veche (4262 km2).

4.1.2. Alimentarea cu apa

UTILIZAREA APEI

Se propune împărţirea terenului în 18 parcele, în vederea construirii pe aceste parcele a clădirilor industriale pentru depozitare, servicii şi birouri administrative .

Figura 2 Rețeaua hidrografică





63

Apa se utilizează :

- in scop igienico-sanitar,

- stingerea incendiilor.

- Tehnologic daca va fi necesar

Instalaţia este prevăzută dispozitiv de măsurare a volumelor de ape prelevate din cele trei foraje.

A. CALCULUL NECESARULUI DE APĂ

Necesarul de apă s-a determinat conform STAS 1478/1990 " Alimentarea cu apă

la construcţii civile şi industriale,, şi SR 1343/1 – 2006 ,, Alimentări cu apă ,, pentru

PLATFORMĂ INDUSTRIALĂ SÂNANDREI - judeţul Timiş.

1. NECESARUL DE APĂ

1.1. Necesarul de apă pentru nevoi igienico sanitare

Soluţia de organizare urbanistică a zonei propune organizarea parcelelor dotate

cu Hale de producţie nepoluante şi de depozitare , în număr total de 18 bucăţi, cu

suprafaţa Halelor cuprinse între 2.650 mp şi 11.400 mp, după cum urmează:

Etapa I : Hala nr. 5,6,7,8 = 5.250 mp; H9 = 5.320 mp; H10, 11 = 7.750 mp; H12 =

11.000 mp; Suprafaţa totală hale în etapa I este 52.820 mp

Etapa II : Hala nr.1 = 2.650 mp; H2,3 = 5.320 mp; H4 = 5.700 mp; Suprafaţa totală

hale în etapa II este 18.990 mp





64

Etapa III : Hala nr. 13 = 5.200 mp; H14,15 = 7.600 mp; H16 = 11.400 mp;H17 =

7.700 mp; H18 = 9.800 mp; Suprafaţa totală hale în etapa III este 49.300 mp

Considerăm un număr mediu de 18 persoane/hală cu o normă de consum qm1 = 50 l /

om – zi – 8 ore/zi. Halele au regimul de înălţime P şi sunt cuplate cu corpurile

administrative cu regim de înălţime P+1E; P+2E;şi P+3E.

Considerând un grad de ocupare de 10 persoane/sediu administrativ, rezultă un număr

total de personal administrativ de 180 persoane, cu o normă de consum qa = 20 l / om

– zi – 10 ore/zi.

Calculul debitelor pe etape :

Etapa I - 8 buc Hale - numărul de muncitori - 144 persoane

- numărul personal administrativ - 80 persoane

- qm 1= 50 l/ om zi

- qa 1= 20 l / om zi

- Nt = Nm1 + Na1

Nm1 = 1/1000 x 144 pers x 50 l/om zi = 7,20 mc /zi

Na1 = 1/1000 x 80 pers x 20 l/om zi = 1,60 mc / zi

Nt1 = 7,20 + 1,60 = 8,80 mc/zi

Etapa II - 4 buc Hale - numărul de muncitori - 72 persoane






65

- qm 2= 50 l/ om zi

- qa 2= 20 l / om zi

- Nt = Nm2 + Na2



Nt2 = 3,60 + 0,80 = 4,40 mc/zi

Etapa III - 6 buc Hale - numărul de muncitori - 108 persoane


- qm 3= 50 l/ om zi

- qa 3 = 20 l / om zi

- Nt = Nm3 + Na3



Nt3 = 5,40 + 1,20 = 6,60 mc/zi

Nt = Nt1 + Nt2 + Nt3 = 8,80+4,40+6,60 = 19,80 mc/zi

1.1.1. Debite de apă menajeră:

a) Etapa I – Nt1 = 8,80 mc/zi

Q zi med – debitul mediu zilnic





66

Qzi med = Kp x Ks x Nt

unde:

- Kp – coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru

acoperirea pierderilor în obiectele

sistemului de alimentare cu apă

- Kp = 1,10 conf. SR 1343/1- 2006 - la reţele sub 5 ani vechime

- Ks – coeficientul de servitute pentru necesităţi proprii la Gospodărie de

apă

- Ks = 1,02 conf. GP – 106-04/2005 – pentru sursă subterană

Qzi med = 1,1 x 1,02 x 8,80 mc/zi = 9,87 mc/zi

Q zi max - debitul zilnic maxim

Q zi max = K zi x Q zi med

unde:

- K zi= 1,30 – coeficient de variaţie zilnică , conf. SR 1343/1- 2006

Q zi max = 1,30 x 9,87 mc / zi = 12,83 mc/ zi

Q h max – debitul orar maxim ( mc/h)

Q h max = (Ko x Q zi max) / 24h





67

unde:

- Ko = 2,00 – coeficient de variaţie orară conf. SR 1343/1- 2006

Q h max = ( 2,00 x 12,83 mc / zi ) / 8 h = 3,21 mc/h

Necesarul de apă pentru nevoile igienico-sanitare

Q zi med = 9,87 mc/zi = 0,34 l/s;

Q zi max = 12,83 mc/zi = 0,45 l/s;

Q orar max = 3,21 mc/h = 0,89 l/s;

b) Etapa II – Nt2 = 4,40 mc/zi



unde:









68


apă





unde:





unde:


Q h max = ( 2,00 x 6,42 mc / zi ) / 8 h = 1,60 mc/h


Q zi med = 4,94 mc/zi = 0,17 l/s;

Q zi max = 6,42 mc/zi = 0,22 l/s;





69

Q orar max = 1,60 mc/h = 0,44 l/s;

c) Etapa III – Nt3 = 6,60 mc/zi



unde:






apă





unde:





70





unde:


Q h max = ( 2,00 x 9,62 mc / zi ) / 8 h = 2,40 mc/h


Q zi med = 7,40 mc/zi = 0,26 l/s;

Q zi max = 9,62 mc/zi = 0,33 l/s;

Q orar max = 2,40 mc/h = 0,67 l/s;

Q apă menajeră total : Qzi med = 22,21 mc/zi = 0,77 l/s

Q zi max= 28,87 mc/zi = 1,00 l/s

Q max orar = 7,21 mc/h = 2,00 l/s

1.1.2. Debite de apă pentru nevoi tehnologice :

Se estimează un debit necesar pentru nevoi tehnologice cca. 0,5 l/s/ha de parcelă-

conform propunerii beneficiarului .





71

Suprafaţa totală de Hale :

a) Etapa I : 73.137 mp = 7,314 ha Qt1 = 7,314 ha x 0,5 l/s/ha= 3,66 l/s = 105,41

mc/zi

b) Etapa II : 188.867 mp = 18,887 ha Qt2 = 18,887 ha x 0,5 l/s/ha= 9,44 l/s = 271,87

mc/zi

c) Etapa III : 161.519 mp = 16,152 ha Qt3 = 16,152 ha x 0,5 l/s/ha= 8,08 l/s =

232,70 mc/zi

Q tehnologic total = 21,18 l/s = 609,98 mc/zi = 76,25 mc/h

1.1.3. Debite de apă potabilă şi tehnologică pe etape:

Etapa I - Q zi med = 115,28 mc/zi = 4,00 l/s;

Q zi max = 118,24 mc/zi = 4,11 l/s;

Q orar max = 16,39 mc/h = 4,55 l/s;

Etapa II - Q zi med = 276,81 mc/zi = 9,61 l/s;

Q zi max = 278,29 mc/zi = 9,66 l/s;

Q orar max = 35,58 mc/h = 9,88 l/s;





72

Etapa III -Q zi med = 240,10 mc/zi = 8,34 l/s;

Q zi max = 242,32 mc/zi = 8,41 l/s;

Q orar max = 31,49 mc/h = 8,75 l/s;

1.1.4. Debite de apă totale:

Q zi med = 632,19 mc/zi = 21,95 l/s;

Q zi max = 638,85 mc/zi = 22,18 l/s;

Q orar max = 83,46 mc/h = 23,18 l/s;

Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi tehnologică la PLATFORMA

INDUSTRIALĂ se propune un front de captare compus din 3 foraje de adâncime (

câte 1 foraj în fiecare etapă) , pentru alimentarea cu apă a consumatorilor de la Hale

şi pentru alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu de 263 mc – tip

PERMASTORE .

Forajul F1 se va amplasa la Gospodăria de apă, forajul F2 în partea de nord ,

iar forajul F3 în partea de sud a incintei.

În gospodăria de apă se amplasează forajul F1, rezervorul de incendiu şi staţia

de pompare pentru incendiu .

Lângă forajul F1 se va amplasa un cămin de vane CV1 care se va echipa cu o

ramificaţie – teu , echipat cu 2 vane – care vor permite alimentarea cu apă a





73

rezervorului de incendiu şi alimentarea cu apă a reţelei inelare de distribuţie a apei la

parcele .

De la reţeaua de distribuţie cu De 160 mm se va realiza la fiecare parcelă un

branşament de apă cu De 63 mm , echipat cu cămin de apometru – amplasat la 1 m de

limita de proprietate. Pentru asigurarea presiunii necesare în Hale ,la fiecare parcelă se

va prevedea o staţie de hidrofor- care se va realiza de beneficiarii parcelelor , în

funcţie de nevoile de debit şi presiune din incintă.

1.2. Calculul rezervorului de incendiu

- Determinarea volumului de incendiu Vi

Debitul se stabileşte conform SR 1343-1/2006

Vinc = 0,06 x n x nj x Qii x Ti + 3,6 x Qie x Te + 3,6 x Qis x Ts

Vinc – volumul de apă de incendiu, în mc ;

n - numărul de incendii simultane care se combat de la exterior = 1;

nj - numărul de jeturi simultane pentru incendiu interior 2 ;

Qii - debitul de incendiu asigurat este de două jeturi la hidranţii interiori, în l/s = 2 x

2,5 ;

Presiunea necesară la hidranţii interiori este de 20 mCA = 0,2 MPa - Conf.NP

086/2005 - presiunea se va asigura , de la staţia de hidrofor al fiecărei parcele. Staţia





74

de pompare de incendiu de la Gospodăria de apă va asigura numai presiunea necesară

la hidranţii exteriori- reţea de joasă presiune - minim 7 mCA.

Ti - timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori în minute =10 minute;

Hala cu suprafaţa cea mai mare are S= 11.400 mp , dar se poate compartimenta cu

pereţi antifoc şi astfel suprafaţa maximă a unui compartiment de incendiu să fie 8.300

mp , cu înălţimea utilă de 6m , astfel rezultă un volum util de 49.800 mc

La gradul de rezistenţă la foc II şi categoria de pericol de incendiu ,, C,, la acest

volum , debitul de incendiu exterior este - Q ie = 20 l/s – este debitul de incendiu

exterior asigurat de investitor

Qie - debitul asigurat de hidranţii exteriori , în l/s = 20 ;

Te - timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor exteriori în ore = 3ore ;

Qis - debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalaţiilor speciale , a căror

durată de funcţionare este Ts (ore) se stabileşte conform STAS 1478/1990 în l/s Qis =

0 ; pentru instalaţii speciale (instalaţii de sprinklere etc.) - fiecare beneficiar de Hală

va asigura debitul de incendiu din surse proprii – în interiorul parcelei

Vinc = 0,06 x 1 x 2 x 2,5 x 10 + 3,6 x 20 x 3 = 3 + 216 = 219 mc – se propune

1 rezervor metalic V = 263 mc capacitate .

Timpul de refacere a rezervei de incendiu va fi 36 ore – în cazul în care la

clădiri industriale cu categoria de pericol de incendiu ,, C,, debitul de incendiu

exterior Qie < 25 l/s - Conf.NP 086/2005





75

Q ref inc = Vri/Tri x 24 = 146 mc/zi = 1,69 l/s

Debitul de refacere a rezervei de incendiu este 1,69 l/s. Acest debit se va

asigura din forajul de adâncime F1, prin intermediul căminului de vane CV1 , prin

care se va alimenta cu apă rezervorul de incendiu .

Reţeaua de apă pentru incendiu va fi o reţea inelară de joasă presiune (7 mCA)

cu Dext 160 mm echipată cu hidranţi de incendiu Dn 100 mm.

Pentru stingerea incendiului de la hidranţii exteriori presiunea necesară se va

asigura prin intermediul autospecialelor din dotarea ISU Banat. Investitorul asigură la

hidranţii subterani doar debitul de incendiu exterior de 20 l/s şi presiunea de 7 mCA (

reţea de joasă presiune)

Distanţele între hidranţi sunt maxim L = 200 m , conform NP 086 - 05 în cazul

folosirii autopompelor .

1.3. Dimensionarea forajelor de apă :

Q nec= Qmax h + Qref inc = 23,18 l/s + 1,69 l/s = 24,87 l/s= 89,53 mc/h

Qs = S x v (mc/s)

H = 210 m adâncime

Dext. = 330 mm (Di = 292 mm)

V = 0,00035 m/s

hf = 54 m S = 3,14 x 0,292 x 54 = 49,51 mp





76

S = 49,51 mp

Qs = 0,01732 mc/s = 17,32 l/sec. Qexpl = 0,6 x Qs = 10,39 l/s

Qexpl pentru 1 foraj = 10 l/sec = 36 mc/h

Debitul total de exploatare pe cele 3 foraje Qt = 108 mc/h = 30 l/s

Pompele pentru foraje se vor procura numai după ce se execută forajele şi

se cunosc caracteristicile acestora (NHs, NHd, Qp, Qexpl şi Hp ).

1.4. Dimensionarea reţelei de distribuţie a apei la parcele

Apa pentru nevoi menajere şi tehnologice se va distribui direct de la pompele

submersibile amplasate în foraje şi pînă la staţiile de hidrofor al fiecărei parcele .

- Debitul necesar care trebuie asigurat în reţeaua de distribuţie este:

Qd = Q max orar = 89,53 mc/h = 23,18 l/s

Reţeaua de distribuţie se propune din ţeavă PEHD, PE 100, Pn 10 , Dext = 160

x 9,5 mm şi lungimea L t = 3288 m

- Presiunea de pompare, care se asigură de pompa submersibilă din foraj este :

Hpompare = Hg + Hp long + Hpl + Hd

H geodezic = Hg = 34 m (diferenţă de nivel - înălţimea geodezică de la nivelul

imersie pompă în foraj – cotă ax reţea apă )





77

H pierdere longitudinală în reţea = Hp long = 1220 m x 0,012 = 9,76 m (

pierderea de sarcină longitudinală pînă la cel mai îndepărtat punct )

H pierdere locală în reţea = Hpl = 0,10 x 9,76 = 0,98 m ( pierderea locală – 10%

din pierderea longitudinală)

H disponibil la branşament = Hd = 20 mCA – presiune disponibilă la

branşament

Hpompare = 34 + 9,76 + 0,98 + 20,00 = 64,74 mCA

Caracteristici propuse pentru pompe din foraje :

Q = 36 mc/h

H = 70 mCA

P = 11 KW

Φ motor pompa = 150 mm

1.5. Dimensionarea reţelei de incendiu stradale

Reţeaua de incendiu se dimensionează pentru debitul:

Qic = nj x Qii + Q ie ,

unde :

Qii este debitul hidranţilor interiori şi nj este numărul de jeturi simultane = 2 x

2,5 l/s





78

Qie este debitul hidranţilor exteriori 20 l/s

Qic = 25 l/s

Reţeaua de incendiu stradală se propune din ţeavă PEHD, PE 100, Pn 6 , Dext

= 160 x 5,8 mm şi lungimea Lt = 3287 m , care se echipează cu hidranţi subterani Dn

100 mm .

1.6. Dimensionarea staţiei de pompare de incendiu

Pentru distribuţia apei din rezervorul de incendiu de 263 mc - în reţeaua de

incendiu , se propune realizarea unei Staţii de pompare amplasate lângă rezervor ,

care va fi echipat cu o unitate de pompare cu hidrofor.

- Debitul necesar care trebuie asigurat în reţeaua de incendiu este:

Qp = Q inc = nj x Qii + Qie = 5 l/s + 20,00 l/s = 25 l/s

Q p = 25 l/s = 90 mc/h

- Presiunea de pompare, care se asigură de Staţia de pompare de incendiu este :

Hpompare = Hg + Hp long + Hpl + Hd h

Hg = 5,00 m (diferenţă de nivel - înălţimea geodezică între ax pompă SP şi ax

reţea apă pe traseu)

Hp long = 1200 m x 0,011 = 13,20 m ( pierderea de sarcină longitudinală pînă

la cel mai îndepărtat punct )





79

Hpl = 0,10 x 13,20 = 1,32 m ( pierderea locală – 10% din pierderea

longitudinală)

Hd la hidrant = 10,00 mCA

Hp = 5,00 + 13,20 + 1,32 + 10,00 = 29,52 m

Hp = 30 mCA

Se alege un grup de pompare compus din 3 pompe cu hidrofor cu caracteristicile:

Qp = 93,2 mc/h

Hp = 37,6 mCA

P = 12,5 kW – 14A, IP 55 , turaţie 2925 pe minut

Dasp = 150 mm şi Dref = 125 mm

2. CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE

Debitul de ape uzate menajere şi tehnologice evacuate sunt cele de mai jos:

Q zi med = 600,58 mc/zi = 20,85 l/s;

Q zi max = 606,91 mc/zi = 21,07 l/s;

Q orar max = 79,29 mc/h = 22,02 l/s;

Reţeaua de canalizare menajeră este din ţeavă PVC , cu lungimea totală L = 2679 m

şi are următoarele caracteristici:





80

Etapa 1 - Strada 1 şi DJ – tronson BV – CM1; Dext = 250 mm, L = 761 m , 14.buc

cămine de canalizare din PE –cu capac necarosabil

Etapa 2 - Strada 2 şi DJ – tronson CM 14 - CM 15; Dext = 250 mm , L = 681 m, 14

buc

cămine de canalizare din PE –capac necarosabil

Etapa 3 - Strada 3 şi DJ - tronson CM 11- CM 29; Dext = 250 mm, L = 1269 m

Pe tronsonul CM11 – CM29 s-a prevăzut 2 staţii de pompare ape uzată în căminele

CM 38 şi CM 48. Staţiile de pompare SPuz 1 şi SPuz 2 sunt cămine din PE tip Kessel

– in care se amplasează 1+ 1R pompe submersibile cu Q = 8 mc/h , H = 9 mCA, P =

1,3 kW.

SPuz1 are adîncimea 3,97 m şi avem cămin PE tip T5 cu adîncimea între 3,63-4,13 m

.

SPuz 2 are adîncimea 4,90 m şi avem cămin PE tip T7 cu adîncimea între 4,63- 5,13

m .

Pentru preluarea apelor uzate menajere se propune un bazin vidanjabil în

această etapă, pînă când se finalizează Staţia de epurare din Sânandrei. Bazinul

vidanjabil se propune o construcţie tip cheson din beton armat cu D = 5,50 m ( Di =

4,70 m ) şi adâncimea Hu = 5,57 m , care ulterior la cuplarea canalizării aferente

Platformei industriale la Staţia de epurare a comunei Sânandrei - se transformă în

staţie de pompare .





81

3.CANALIZAREA APELOR PLUVIALE

Domeniul public de pe care se colectează apele pluviale – strada1, strada 2 şi strada 3

- pe etape:

Etapa 1 : Carosabil 3880 mp

Accese 965 mp

Parcări 815 mp

Trotuare 785 mp

Pistă de ciclişti 1285 mp

Suprafaţă carosabil total 7730 mp

Zona verde aferentă 2815 mp

TOTAL 1 10.545 mp


Accese 745 mp

Parcări 1126 mp

Trotuare 1625 mp






82

Suprafaţă carosabil total 9336 mp


TOTAL 2 14.561mp


Accese 630 mp

Parcări 3100 mp

Trotuare 2640 mp


Suprafaţă carosabil total 22.630 mp


TOTAL 3 28.530 mp

Suprafaţa totală de carosabil şi zona verde aferentă este : 53.636 mp

Investitorul va colecta apele pluviale numai de pe suprafaţa aferentă domeniului

public 5,3636 ha - adică drumuri, accese , parcări , trotuare şi piste de biciclete

aferente strazilor 1, 2 şi 3 , respectiv zona verde aferentă – urmând ca beneficiarii





83

parcelelor să colecteze apele pluviale de pe fiecare incintă – să stocheze în bazine de

retenţie şi să folosească la udatul spaţiilor verzi sau alte scopuri

Debitul de ape pluviale s-a calculat conform prevederilor SR 1846/2-2006.

Qpl = m x Ф x i x S

Unde :

m = coef. de reducere pentru t < 40 minute,egal cu 0,80

Ф = coeficient de scurgere , se ia media ponderată la zona verde amenajată şi

acoperişuri , drumuri, trotuare , piste de biciclete ( 0,05 zona verde, 0,85 acoperişuri,

beton şi asfalt ),

Etapa 1

Suprafaţa beton şi asfalt : 0,7730 ha

Suprafaţa zonă verde = 0,2815 ha

Suprafaţa totală pentru calcul : 1,0545 ha

rezultă Фmed 1= 0,64

Qpl 1 = 0,80 x 0,64 x 80 l/s ha x 1,0545 ha = 43,19 l/s

Etapa 2






84




Qpl 2 = 0,80 x 0,56 x 80 l/s ha x 1,4561 ha = 52,19 l/s

Etapa 3





Qpl 3 = 0,80 x 0,68 x 80 l/s ha x 2,8530 ha = 124,16 l/s

Apele pluviale concentrate vor fi colectate prin guri de scurgere şi reţea de

canalizare ape pluviale din ţeavă PVC amplasată în axul drumului şi echipată cu

cămine de canalizare

Reţeaua de canalizare pluvială are următoarele caracteristici

Etapa 1 :- Strada 1 - tronson CP1 – CP7 , L = 235 m ;Dext 315 mm

-tronson CP7 – SH1 , L = 296 m; Dext = 400 mm

15 buc cămine de canalizare din beton cu capac carosabil şi 26 buc guri de scurgere





85

Etapa 2 : Strada 2 – tronson CP16 - SH2 ,L = m ; Dext 315 mm

- tronson CP30- CP25 , L = m; Dext = 315 mm


Etapa 3 : Strada 3 - tronson CP31 – CP40 , L = m , Dext 315 mm

-tronson CP40 – SH3, L = m ; Dext = 500 mm

- tronson CP58 – CP53 , L = m ; Dext = 315 mm


Apele pluviale acumulate în bazinul BR1 (50 mc) se vor descărca prin gura de

vărsare GV1 în canalul de desecare HCn 709( R16-N) , din bazinul BR2 (50 mc) se

vor descărca prin gura de vărsare GV2 tot în canalul de desecare HCn 709( R 16 -N) .

Apele pluviale acumulate în bazinul BR3 (100 mc) se vor descărca prin gura de

vărsare GV3 în canalul de desecare HCn 709( R16.1 -N) ,

Debitul de ape pluviale colectată total este: Qpl = 219,54 l/s = 0,219 mc/s

3.1. Dimensionarea bazinului de retenţie

Volumul bazinelor de retenţie este : V = k x Qcalc x t calc

Etapa 1

Etapa 1 = 43,19 l/s = 0,043 mc/s





86

V1 = 0,52 x 0,043 mc/s x 1800 s = 40,25 mc – se propune 1 bazin din polistif de 50

mc BR1

t calcul = timpul de retenţie = 30 minute = 1800 s

α = Qdev / Qcalc = 15 l/s / 43 l/s = 0,35 , k = 0,52

Etapa 2

Etapa 2 = 52,19 l/s = 0,052 mc/s


mc BR2



Etapa 3

Etapa 3 = 124,16 l/s = 0,124 mc/s


mc BR1



Se aleg 3 bazine de retenţie BR1 în Etapa1 , BR2 în Etapa 2 de 50 mc capacitate

fiecare şi 1 bazin de retenţie BR3 în Etapa 3 de 100 mc capacitate .





87

Apele pluviale colectate vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi SH 1 şi SH 2 -

tip ACO Oleopator B/K - NG 15 SF 1500 pentru Q nominal = 15 litri şi SH3 tip ACO

Oleopator B/K – NG 30 SF 3000 pentru Q nominal = 30 litri.

3.2. Dimensionarea staţiei de pompare ape pluviale

Etapa 1

Etapa 1 Qpompare = 43,19 l/s = 155,48 mc/h , cu 1 pompă descărcăm în BR1 apa

pluvială

SP1 va fi un cămin prefabricat din beton impermiabil cu dimensiuni utile Di = 2,50 m

şi H i = 4,50 m

Pompa de ape pluvială care se amplasează în SP1 : 1 buc pompă submersibilă

Qp = 160 mc/h , H = 11 mCA, P = 6,6 kW/buc, n= 1450 rot/minut, Dref = 100 mm

Etapa 2

Etapa 2 Qpompare = 52,19 l/s = 187,88 mc/h , cu 2 pompe descărcăm în BR2 apa

pluvială


şi H i = 4,50 m

Pompele de ape pluvială care se amplasează în SP2 : 2 buc pompe submersibile

Qp = 100 mc/h , H = 12 mCA, P = 6,5 kW/buc, n= 1450 rot/minut, D ref = 100 mm





88

Etapa 3

Etapa 3 Qpompare = 124,16 l/s = 446,98 mc/h , cu 2 pompe descărcăm în BR3 apa

pluvială


şi

H i = 4,50 m

Pompele de ape pluvială care se amplasează în SP3 : 2 buc pompă submersibile

Qp = 250 mc/h , H = 16 mCA, P = 25 kW/buc, n= 1450 rot/minut, D ref = 150 mm

4.1.3. Impactul potential

Se poate manifesta prin canalizarea apelor uzate.

Evacuarea apelor uzate din incinta unităţii se va face în sistem divizor astfel:

Ape uzate menajere → vor fi evacuate în reţeaua de canalizare proprie, apoi în bazinul vidanjabil. Reţeaua de canalizare menajeră este din ţeavă PVC SN4 cu Dext 160 mm, cu lungimea totală L = 2679 m.



Din bazinul vidanjabil , apele menajere vor fi vidanjate si descarcate intr-o statie de epurare pana la legarea la canalizarea localitatii Sanandrei.





89

Apele pluviale

Canalizarea apelor pluviale se va realiza in trei etape dupa cum urmeaza:




Etapa 3 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.13,14, 15,16,17 şi 18 – se prevăd reţele de canalizare pluvială pe strada 3 şi racorduri guri de scurgere.Din bazinele de retentie apele pluviale vor fi descarcate in canalele de desecare din zona.

Condiţii de deversare în receptori

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate în statia de epuare vor respecta prevederile NTPA 002/2005.

Categoria apei evacuate Menajere si tehnologice care necesita epurare

Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită admisibile

Temperatura ° C 40 Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

Unit pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie mg/dm3 350Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300

Consum chimic de oxigen - metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) 1

mg/dm3 500

Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30





90

Fosfor total (P) mg/dm3 5,0Substanţe extractabile cu eter de petrol

mg/dm3 30

Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm3 25

Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 Zinc (Zn2+)2 mg/dm3 1

Valorile indicatorilor de calitate ai apelor pluviale trebuie sa se incadreze in limitele prevazute de H.G. 352/2005 – Normativul NTPA 001/2005.

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise (mg/l) conform

HG 352/2005 – NTPA 001/2005

Ape pluviale trecute prin separator de

hidrocarburi

pH 6,5÷8,5

Materii in suspensie 35

Subst. extr. cu solventi organici

20

Produse petroliere 5





91

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului

Etapa de construire Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de

construcţie a parcului tehnologic sunt: - manipularea combustibililor cu atenţie sporită astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă; - manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii; - amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme specializate şi acreditate; stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament va fi pentru o perioadă de maxim 1 an; - reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea conduce la modificări ale nivelului freatic pe amplasament; - în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante, se vor lua măsuri imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin firme specializate, în caz contrar poluanţii pot ajunge în apele de suprafaţă şi în cele freatice cu deprecierea calitativă a acestora.

Etapa de _ funcţionare • Calitatea apelor uzate evacuate va fi monitorizată de catre operatorul statiei de

epurare, care urmăreşte respectarea limitelor indicatorilor de calitate prevăzuţi în NTPA 002/2005.

• Recoltarea probelor de apă evacuată pentru analiză se va realiza din bazinul vidanjabil si se va efectua la fiecare vidanjare sau la termenele stabilite de catre operatorul statiei.

• Parcul tehnologic nu va dispune de instalaţii proprii de realizare a monitoringului pentru supravegherea calităţii apelor uzate evacuate.





92

• Unitatile industriale vor fi prevăzute cu contoare de măsurare a volumelor de ape prelevate.

• apa pluvială evacuată de pe platforma parcului va fi epurată în separatoare de produse petroliere.

• Gurile de scurgere a platformelor de depozitare vor fi prevăzute cu capace (sistem normal închis). Se permite numai evacuarea apelor pluviale. Scurgerile accidentale de fluide vor fi colectate şi după caz, recuperate.

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor disfuncţionalităţilor accidentale din sistemele de alimentare şi evacuare ale apelor, administratorul parcului va realiza un plan de informare şi alarmare, în care personalul de deservire şi cel de întreţinere au atribuţii bine stabilite. Prin investiţia propusă nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului sau apelor de suprafaţă. Prin faptul ca zonele funcţionale sunt in totalitate acoperite prin betonare, posibilitatea de impurificare a freaticului in zona, datorita unor infiltraţii, este eliminata.

4.2. Aerul

4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament

Particularităţile morfoclimatice sunt determinate de poziţia sa geografică pe continentul european, căreia îi este specifică o anumită circulaţie a maselor de aer de diverse tipuri, circulaţie imprimată fie de centrii de acţiune de origine dinamică, fie de centrii de acţiune termică şi sezonieri. Situat la interferenţa maselor de aer cu caracter continental, de origine vestică, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un grad mai ridicat de continentalizare şi a celor cu caracter continental, de origine estică, suferind în plus de invazia unor mase de aer cald, sudice, ce traversează Marea Mediterană. Clima este influenţată de circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametrii climatici. Activitatea umană semnalată prin defrişări, drenări de mlaştini şi bălţi, regularizări de cursuri de apă, activitate industrială etc. duce la diferenţieri topoclimatice.





93

Clima este temperat continentală, temperatura medie pe anotimpuri este următoarea: - primăvara: +10,8 ºC - vara: +21,8 ºC - toamna: +11,8 ºC - iarna: - 0,6 ºC. a. Temperatura aerului :

- media lunară maximă : (+21…+22) °C – în lunile iulie- august - media lunară minimă : -(1-2) °C – în luna ianuarie - maxima absolută : + 40,1 °C la 18.08.1952 - minima absolută : - 35°C .

b. Precipitaţii : - media anuală :600…700 mm - media lunară maximă: 70-80 mm - cantitatea maximă/24 ore: 100 mm

c. Vântul: - direcţii predominante: - nord-sud: 16%

- est-vest: 13 % d. Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054-77 este de 0,75 m.

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă In vecinatatea amplasamentului sunt alte surse de emisii. Exista un alt parc cu hale construite pentru depozitari, servicii si alte activitati.Amplasamentul a fost initial utilizat pentru exploatatii agricole. In prezent este nefunctional si se doreste refunctionalizarea lui, prin realizarea acestui proiect . 4.2.3.Surse de poluanţi generaţi de activitatea din parcul tehnologic Sursa de emisii atmosferice Poluantii emisi Lucrari de constructie in faza de proiect

suspensii minerale, gaze de eşapament: CO, NOx, SO2, Pb, COV, particule

Circulatia din incinta în timpul lucrărilor de construcţii.

Evacuări de gaze de eşapament (CO,NOx, SO2, Pb, COV, particule),





94

Circulatia din incinta in timpul functionarii instalatiei

Evacuări de gaze de eşapament (CO,NOx, SO2, Pb, COV, particule),

Centrale termica pulberi, SO2, CO, CO2, hidrocarburi, NOx,

Faza de construcţie, Ca surse de poluanţi existente pe amplasament s-au identificat pentru faza de construcţie, următoarele: - operaţii de excavaţii teren, - mijloace de transport a materialelor de construcţii, - utilaje folosite pentru construcţie şi amenajare, turnare betoane etc. - operaţii de sudură, tăiere metale, lemn, PVC etc. Este greu de făcut o apreciere exactă privind rata de emisie a acestor surse de emisie fiind dependentă de mai mulţi factori: In general in faza de constructie se produc în principal emisii semnificative de praf (particule minerale netoxice)şi gaze de eşapament, care sunt considerate ca provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive. Cantitatea acestora depinde de : - tipul utilajelor utilizate în construcţie, combustibil utilizat, - starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport, - timp şi perioade de funcţionare, - durata de realizare a construcţiilor, - factori climatici ca: precipitaţii, temperatură, umiditate atmosferică, direcţia şi viteza vântului, inversiuni termice, - materiale utilizate în construcţie, tehnici de sudură etc. Emisiile principale sunt:





95

- particulele minerale în suspensie, dar care sedimentează rapid chiar şi într-o atmosferă imobilă, - gazele de eşapament: SOx, NOx, CO, particule, COV. Faza de funcţionare Pentru faza de funcţionare a unităţii se iau în considerare două tipuri de emisii: - prin surse punctuale - prin surse difuze: Emisii prin surse punctuale Emisiile prin surse punctuale se datoreaza gazelor arse cu continut de : SO2, CO, NOx , pulberi, rezultate de la arderea combustibilului in centrala termica. Emisii prin surse difuze Sursele de emisii difuze pot fi: - mijloacele auto, de la care se emit în atmosferã prin gaze de eşapament: hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx , particule. Mijloacele auto in timpul descarcarii materiilor prime sau incarcarii cu produs finit stationeaza cu motoarele oprite. Emisiile de gaze de eşapament datorate circulatiei mijloacelor auto, sunt nesemnificative. Pentru emisiile fugitive in aer nu pot fi stabilite limite de emisii.

4.2.4. Prognozarea poluării aerului

Formele de impact asupra aerului asociate etapei de construire a parcului tehnologic sunt reprezentate de:

- creşterea concentraţiei de NOx, SO2 şi CO în aer datorită arderii combustibililor; - creşterea concentraţiei de materii solide în aer ca rezultat al antrenării acestora de circulaţia autovehiculelor şi utilajelor.

In stadiul de prognoză a poluării factorului de mediu aer s-au folosit factori de emisie

conform metodei de analiza EEA/EMEP/CORINAIR.





96

Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) şi care utilizează combustibil motorina, factorii de emisie sunt următorii: Cantitatea de poluanţi evacuată în atmosfera

NOX CH4 VOC CO N2O CO2

gr/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800gr/kg de motorina 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 gr/MJ 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Cantitatea de particule emise în urma procesului de combustie a motorinei în

timpul transportului este data de relaţia: Poluant = cantitatea de carburant x factorul de emisie

De asemenea, în procesul de combustie a motorinei se antrenează în atmosferă următoarele metale grele şi pulberi cu factorii de emisie aferenţi: Metale grele

Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

mg/Kg motorină consumată

0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1

Cantitatea de pulberi

emisa în atmosfera Particule (PM)

Gr/kg de motorina consumata

4,3

Atat in faza de constructie cat si in faza de functionare vor fi utilizate utilaje si mijloace de transport cu capacitate mai mare de 3,5 tone. Nu se poate estima numarul utilajelor sau a mijloacelor de transport care vor fi utilizate.

Referitor la estimarea impactului, OM 462/1993, abrogat parţial de HG 128/2002 şi modificat de Ordinul 592/2002, asupra limitării preventive a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17) stipulează că "emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere - operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată în ţară a autovehiculelor de producţie indigenă sau importate, cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce





97

se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară".

4.2.5. Măsuri de diminuare a impactului

Etapa de construire Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de construcţie a parcului tehnologic sunt:

- umectarea cu apă prin intermediul cisternelor a depozitelor de materiale (pământ, agregate minerale), precum şi a drumurilor de acces la amplasament şi a drumurilor interioare; - limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor de tonaj mare prin aplicarea unor semne de circulaţie corespunzătoare de o parte şi de alta a drumului sau aplicarea pe carosabil ( pe lăţimea acestuia) a unor denivelări din loc în loc;

- utilizarea unor vehicule şi utilaje performante a căror inspecţii tehnice s-au făcut periodic pentru evitarea generării unor emisii suplimentare; - utilizarea unor carburanţi cu conţinut redus de sulf; - adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor, respectiv verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în vederea remedierii eventualelor disfuncţii identificate.

Etapa de _ funcţionare - si in etapa de functionare raman valabile masurile din faza de implementare pentru mijloacele de transport - In cazul in care una dintre activitati va necesita sisteme de epurare pentru activitatea care se va desfasura, acestea vor fi implementate, astfel incat sa se asigure calitatea aerului in zona in corelare cu legislatia in vigoare.

Prin măsurile adoptate, mai ales în faza de realizare a investiţiei, se poate

considera că impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus şi de scurtă durată.





98

4.3. Solul 4.3.1.Date generale

Geologie si geomorfologie Zona de interes se găseste la limita estică a marelui bazin de sedimentare al

Depresiunii Panonice care s-a format prin colmatarea lacului pleistocen-cuaternar. Numeroasele zone mlăstinoase din Câmpia Banatului au rămas în urma retragerii lacului Panonic. În partea superioară a formatiunilor cuaternare se găseste un complex de argile, prafuri si nisipuri la peste 200 m. adâncime. Fundamentul cristalin-granitic este situat la 1400-1700 m. fiind străbătut de falii, mai cunoscută fiind Falia Timisoara Vest.

Solurile s-au format prin sedimentarea maritimă si fluvio-lacustră în neogen urmate de procesele de colmatare din cuaternar influentate recent de activitătile antropice de drenări, desecări, regularizări etc. Din aluviunile rămase în urma retragerii apelor s-au format hidrosoluri (stagnosoluri, leisoluri, limnosoluri) si pelisoluri (pelosoluri, vertusoluri). Datorită continutului ridicat de argilă gonflantă (peste 30%) si a proceselor de vertisolaj pe perioada uscată a anului apar crăpături în sol. În urma lucrărilor hidroameliorative pentru luarea în cultură a solurilor acestea au avut o evolutie diferită în general prin bioacumulare formându-se un orizont A de humus de grosimi variabile sau la soluri erodate. Datele geotehnice de teren efectuate pe amplasament au pus în evidenţă o stratificaţie conformă cu geneza sa astfel:

- 0,00 – 0,30 m sol vegetal; - 0,90 – 1,00 m argilă prafoasă; - 1,00 – 6,00 m o alternanţă variată de straturi cu diferite grosimi de argile

prăfoase şi prafuri nisipoase-argiloase cafenii cu diferite nuanţe; terenul este apt pentru fundare. Pentru podeţe adâncimea de fundare se va adopta > adâncimea de îngheţ. Conform STAS nr. 6054/77 (2010), adâncimea de înghet pe zona localităţii Sânandrei este de 75 cm. Se prevede un regim ascensional al apei subterane până la adâncimea de 1,80 ÷ 2,00 m faţă de nivelul terenului, iar solul nu prezintă agresivitate faţă de beton.





99

În proiectarea seismică a construcţiilor după planurile de macrozonare seismică a României, Conform normativului P100/91, pentru construcţiile de medie importanţă, zona Timişoara - Sînandrei este situată într-o zonă seismică cu un ag=0,16, iar perioada de colţ Tc= 0,75sec.

4.3.2.Surse de poluare a solului

Etapa de construire

In perioada de realizare a invetiţiei factorul de mediu sol poate fi afectat prin următoarele acţiuni:

-acţiuni mecanice ( îndepartare cuvertură de sol, săparea canalelor de pozare a cablurilor electrice,fibrei optice,instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare, amenajare strazi, deviere canale, etc ; Toate acestea conduc la dislocarea unor importante volume de sol şi depozitarea acestora în depozite deschise, în zone bine definite. Solul depozitat va fi folosit ulterior în reconstrucţia ecologică a amplasamentului ( rambleere, nivelare, amenajare spaţii verzi);

-activităţi chimice (pierderile accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie sau de la vehiculele transportoare şi depozitarea necontrolată a unor materii prime sau deşeuri de construcţie direct pe sol, fapt care ar putea induce poluarea acestuia). Infiltrarea unor scurgeri în sol poate conduce la modificarea proprietăţior fizico-chimice şi biologice ale acestuia.

Etapa de funcţionare

In faza de funcţionare factorul de mediu sol poate fi afectat prin următoarele acţiuni:

-amplasarea constructiilor va conduce la modificarea dinamicii naturale a solului prin indepartarea stratului vegetal si inlocuirea cu beton, care la rândul său va determina modificări la nivelul texturii şi structurii solului;

-depozitarea necontrolata a deseurilor pe spatii neamenajate

-pierderi de substante sau carburanti de la masinile care transporta materii prime sau produse finite in si din parcul industrial





100

-nefunctionarea separatoarelor de hidrocarburi prevazute pe amplasamentul proiectului.

4.3.3.Măsuri de diminuare a impactului

Astfel, în timpul realizării investiţiei:

- se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor RAR;

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

- nu pot fi luate alte măsuri de diminuare a impactului în faza de realizare a investiţiei.

Masuri de protectie prevazute în timpul funcţionării:

- fiecare hala va avea o platforma betonata pentru depozitarea deseurilor sau a altor produse pana la utilizare sau comercializare.

- amplasarea instalatiilor in halele de productie, care este prevazute integral cu pardoseala betonata

- sistemul de canalizare este realizat etans si este inspectat periodic, conform Programului anual de intretinere

- caile de acces interioare sunt betonate ;





101

4.3.4.Impactul prognozat

Manifestarea unui impact negativ semnificativ în timpul activităţii în condiţii normale de funcţionare, este puţin probabilă, în schimb, în timpul realizării investiţiei impactul prognozat este semnificativ asupra solului şi subsolului. În situaţii accidentale, de risc, impactul poate deveni semnificativ. Cuantificarea impactului asupra solului s-a făcut pentru: Faza de construcţie

Factor de mediu sau resursă

Impact potenţial

Condiţii existente

Impact prognozat (mărime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

Distrugere a echilibrelor existente şi a folosinţei actuale

Hala producţie şi platforme betonate, zona verde

N NA N

Faza de funcţionare Factor de mediu sau resursă

Impact potenţial

Condiţii existente

Imapct prognozat (mărime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului şi subsolului

- posibile evacuări accidentale produse chimice - posibile

- platforme şi căi de acces betonate - sistem etanş de

N M (lucrări de întreţinere corespunzătoare; supravegherea proceselor; deţinere de materiale

n/M





102

depozitări necontrolate

construcţie a canalizării - sistem adecvat de depozitare a materiilor prime şi produsului finit

absorbante pentru recuperarea scurgerilor accidentale)

Semnificaţia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului. N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului. n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului. O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.





103

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus. In concluzie : Pot aparea fenomene de poluare accidentală grava doar în cazul producerii unor avarii urmate de deversări de produse chimice(ex spargere rezervorului unei masini de transport), când impactul poate fi semnificativ. În condiţii normale de funcţionare, impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotarilor şi măsurilor de siguranţă luate .





104

5.4.Biodiversitatea 5.4.1. Date privind aria naturală protejată.

Identificarea ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul propus este amplasat în situl ROSCI0277 Becicherecu Mic a cărui

suprafață se întinde în județul Timiș pe teritoriile localităților: Becicherecu Mic (<1%), Dudeştii Noi (13%), Sânandrei (12%), Timişoara (3%) (figura 1). Situl este situat în regiunea panonică are o suprafață de 2067 ha., centrul său fiind pe coordonatele latitudine N 45º 50' 2'' longitudine E 21º 8' 33'', la o altitudine cuprinsă între 80 m. și 95 m. cu o medie de 88 m. Aria protejată se află în regiunea biogeografică PANONICĂ.

Descrierea ariei naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea PP

Aria naturală protejată a fost constituită în baza Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 prin modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Acest sit a fost declarat pentru următoarele specii și habitate de interes comunitar:

Tipuri de habitate: 1530* - Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice

Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (popândău, șuită) Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (buhai de baltă cu burta

roşie) Din punct de vedere al calității mediului amenințările potențiale se datorează

presiunii antropice de extindere a intravilanului, de exploatare agricolă a terenurilor și poluare a cursurilor de apă. Situl nu are structură de administrare și plan de management aprobat fiind constituit la propunerea Grupului Natura 2000.

Localizare Situl ROSCI0277 Becicherecu Mic este situat în vestul României, județul

Timiș, în Câmpia Beregsău ca parte a Câmpiei joase a Banatului în nord-vestul localității Timișoara pe pârâul Surduc având în nord pârâul Iernici iar la sud pârâul Niarad.

Unitățile administrativ teritoriale care fac parte din sit sunt: Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Sânandrei și Covaci.





105

Figura 1. Amplasarea sitului (preluare site http://ibis.anpm.ro) Caracteristicile sitului Suprafața sitului cuprinde doar terenuri agricole aflate în administrarea

consiliilor locale și a persoanelor fizice sau juridice: N12 -211-213 -culturi (terenuri arabile)…..- 8%; N14-231 -pășuni…………………….....-92%;

valoarea acestora atât pastorală cât și agricolă fiind destul de redusă. O bună parte din sit prezintă alte amenajări (drumuri, construcții civile, rețele

de apă, rețele electrice, rețele de gaz, stații de prelucrare/sortare, canale etc.) aflate în administrarea deținătorilor.

Obiective istorice și culturale- localitatea Sânandrei reprezintă un punct important pe harta descoperirilor arheologice. Aici se găsește unul din cele mai mari situri arheologice neolitice descoperite în partea de vest a României. În locația numită Oscsăplatz au fost găsite peste 400 de locuințe vechi (6-7 mii de ani), fragmente ceramice, locuințe dacice etc.





106

5.4.2.Date despre prezenta, localizarea, populația si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața si in imediata vecinătate a proiectului propus, menționate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Tipuri de habitate identificate în situl ROSCI0277

Cod. coresp. Natura

2000

Tipul de habitat Natura

2000

Identificare habitat pe

amplasamentul /în vecinătatea PP

Suprafața habitatului în

sit

Suprafața din habitat afectată PP

% ha % Ha

1530*

Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi

ponto sarmatice

Nu este întâlnit habitat tipic în

amplasamentul sau vecinătatea PP

45 930,15 0 0

Specii de animale Natura 2000 în situl ROSCI0277

Codul și numele speciei

Statutul de conservare al

speciei, Mărimea

populației sit

Prezența pe amplasament/vecinătate

PP

Habitatul și ecologia speciei protejate Identificar

e

% din suprafața sitului

% din populația

sitului

1335 Spermop

hilus citellus

Anexa II, IV Directiva

92/43/CEE, Anexa 3, 4a a OUG 57/2007,

Anexa II Convenția

Este prezentă în sit însă nu a

fost identificată

în aria afectată de

0%

Nu sunt

informații

despre mărim

ea

Habitatul caracteristic speciei sunt stepele și antestepele de până la 300 m., din toată țara,

exceptând Transilvania. Sapă galerii lungi de

până la 30-40 m.,





107

Berna Nu sunt

informații privind

mărimea populației în sit

PP, nici în zonele imediat

învecinate. Habitatul

zonei PP nu oferă

condiții favorabile

speciei

populației

excepțional 150 m. cu adâncimi cuprinse între 80 cm și 6 m. Consumă

semințe, rădăcini, frunze, flori și mai puțin hrană animală

care cuprinde în principal artropode. Se

împerechează primăvara (martie-

aprilie), pe perioada verii in general intră în

hibernare estivala, toamna adună provizii

iar în septembrie-octombrie intră în

hibernarea hiemală.

1188 Bombina bombina

Anexa II, IV Directiva

92/43/CEE, Anexa 3, 4a a OUG 57/2007

Anexa II Convenția

Berna Nu sunt

informații privind

mărimea populației în sit

Specie prezentă în

canale, apele

temporare și alte zone umede care întrunesc condițiile ecologice ale speciei

2,23%

Nu sunt

informații

despre mărim

ea populației

Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică

zonei de joase de câmpie însă poate fi

întâlnită și în zona de deal până la 400 m. Se

hrănește cu insecte, melci și viermi. Se

împerechează în aprilie-iunie iar când condițiile sunt prielnice au și o a

doua perioadă în august. Populează ochiurile de apă, permanente sau

temporare.





108

Habitate prezente în sit conform clasificării Directivei specii și habitate 92/43 EEC

Situl a fost desemnat datorită prezenței în această zonă a unor stațiuni de

dimensiuni variabile dispuse mozaicat cu caracteristici specifice habitatului prioritar 1530*.

Cod. Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice 45 B C C B

Caracterizarea habitatului Formarea și caracteristice acestui tip de habitat sunt puternic influențate de

temperaturile extreme coroborate cu lipsa precipitațiilor pe timpul verii și doar în mică măsură are origini antropice datorate pășunatului și lucrărilor de drenaj. În aceste condiții prin evaporarea apelor subterane, solurile se îmbogățesc cu săruri acestea constituind suportul unei vegetații și faune caracteristice și chiar a formării unor specii endemice (Limonium bulgaricum din Bulgaria). Astfel principalii factori ecologici ai acestui habitat sunt apa și sarea. Vegetația de pe solurile saline cuprinde fie specii halofite obligatorii (în general specii suculente: Suaeda spp., Salicornia prostrata, Spergularia maritima, Lepidium cartilagineum, Chenopodium glaucum, Chenopodium chenopodioides) fie specii halofite facultative. Stepele alcaline sunt fie de origine în întregime naturală (doar 20% după Liamine 2007) unde nu au avut loc lucrări de drenare a apei caracterizate prin dominanța genului Artemisia sp. fie secundar alcaline formate în urma lucrărilor de regulariza a apei caracterizate prin dominanța genului Achilea sp.

Ca şi corespondenţă, habitatul 1530* se regăseşte transpus în Habitatele din România având următoarele codificaţii: R1508, R1509, R1512, R1513, R1514, R1516, R1517, R1519, R1521, R1522, R1524, R1525, R1526, R1529, R1530, R1531.

Specii de plante Speciile caracteristice acestui tip de habitat sunt : Artemisia santonicum,

Artemisia pontica, Suaeda corniculata, S. pannonica, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Salicornia prostata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,





109

Scorzonera cana, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, Limonium gmelinii, Nitraria shoberi, Carex distans, Carex divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn L. salina), Iris halofila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius. Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea ssp. orientalis (EC 2007).

Vegetația Vegetația caracteristică habitatului: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925)

Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto- Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum (Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro- Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum)verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo- Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum





110

convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948.

Distribuție Pajiștile și mlaștinile sărăturate și ponto sarmatice sunt specific stepelor ungare-

pusta salină (99% din suprafața acestui tip de habitat se găsește în Ungaria) însă nu sunt limitate de granițele acestei țări ci se întind și în țările învecinate (Austria inferioară, sudul Slovaciei, România și Bulgaria), 0,2% din teritoriile cu acest habitat fiind dispuse în regiunea biogeografică continentală (Viera Šefferová Stanová, et al. 2008).

Importanță Importanța acestui tip de habitat prioritar rezidă în distribuția geografică

limitată. Fiind caracteristic doar regiunii Panonice este un tip de habitat unic din punct de vedere geografic.

Amenințări Acest tip de habitat este amenințat în principal de luarea în cultură a terenurilor.

În România în perioada comunistă datorită politicilor vremii această presiune era destul de mare (a se vedea rețeaua de canale care străbat situl) însă în prezent suprafețe importante sunt abandonate și revin la starea inițială caracteristică acestui tip de habitat. Pentru menținerea habitatului este recomandată pașunarea tradițională în Ungaria existând rase de ierbivore adaptate pășunatului acestui tip de habitat (Bos taurus primigenius, Ovis strepsiceros hortobágyensis).

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE În fișa sitului este menționată doar o specie de mamifere.

Cod. Denumire specie Rezidentă

Sit. pop.

Conserv. Izolare Global

1335 Spermophilus citellus P C B B B

Statut protector Specie protejată inclusă în Lista roșie a mamiferelor din România fiind

clasificată ca specie vulnerabilă- VU, inclusă în anexa II a convenţiei de la Berna, Anexa II și IV a Directivei specii și habitate a UE, anexa 3, 4a a OUG 57/2007.





111

Incadrare sistematică Spermophilus citellus numit popular popândău, șuiță sau țâstar este un rozător

care face parte din familia veverițelor (Sciuridae) fiind singurul reprezentant european al genului Spermophilus.

Scurtă descriere Lungimea corpului (cap și trunchi) 180-230 mm., coada de 50-70 mm.,

îmbrăcată în blană, greutatea de 240-340 g. Corpul este alungit, capul rotund, urechile mici, rotunjite, buzele, bărbia și gâtul alburii, fruntea și creștetul cu un amestec de galben-roșcat și cafeniu, vârful botului negru. Membrele sunt scurte, cele anterioare cu 4 degete iar cele posterioare cu 5 degete prevăzute cu gheare lungi și puternice adaptate pentru săpat.

Ecologie Specie caracteristică stepelor și antestepelor de până la 300 m., din toată țara,

exceptând Transilvania. Sapă galerii lungi de până la 30-40 m., excepțional 150 m. cu adâncimi cuprinse între 80 cm și 6 m. Consumă semințe, rădăcini, frunze, flori și mai puțin hrană animală care cuprinde în principal artropode. Se împerechează primăvara (martie-aprilie), pe perioada verii in general intră în hibernare estivala, toamna adună provizii iar în septembrie-octombrie intră în hibernarea hiemală.

Amenințări Modificarea modului de exploatare islazurilor și habitatelor specifice speciei

prin cultivare, împădurire, transformarea în terenuri de sport, campare, aerodrom etc., fragmentarea habitatelor, (figura 3.), modificările climatice (ploi torențiale care provoacă inundarea galeriilor, ierni fără zăpadă și cu temperaturi scăzute.

Figura 3. Fragmentarea sitului prin rețeaua de drumuri existentă (preluare site google.map)

Specii de amfibieni și reptile prezente în sit și enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE





112

În fișa sitului este menționat doar o singură specie.

Cod. Denumire specie Rezidentă

Sit. pop.

Conserv.

Izolare

Global

1188 Bombina bombina P C B C B

Statut protector Specie aproape ameninţată inclusă în lista roşie a vertebratelor din România şi

în anexa II a convenţiei de la Berna. La nivel european este clasificată ca aproape nepericlitată (Least Concern) conform IUCN Red List 2004, Anexa II și IV a Directivei specii și habitate a UE.

Încadrare sistematică Bombina bombina numită popular și buhai de baltă cu burta roșie face din

Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae. Scurtă descriere Corp de 4-5 cm. Îndesat, turtit, cu degete subțiri. Coloritul dorsal cenușiu sau

negricios iar ventral abdomenul albastru-negricios cu puncte albe și pete mari insulare roșii-portocalii iar vârfurile degetelor negre.

Ecologie Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică zonei de

joase de câmpie însă poate fi întâlnită și în zona de deal până la 400 m. Se hrănește cu insecte, melci și viermi. Se împerechează în aprilie-iunie iar când condițiile sunt prielnice au și o a doua perioadă în august. Populează ochiurile de apă, permanente sau temporare.

Amenințări Amenințările potențiale sunt date de pierderea habitatului prin schimbarea

modului de exploatare a terenului, lucrări de drenaj, poluare etc.





113

Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din zona proiectului propus Terenul destinat realizării proiectului propus este înconjurat de drumuri de

acces, (figura 4): - în partea estică drumul DJ692 Timișoara-Sânandrei, -în partea nord-vestică drum betonat între drumul DJ692-stația de transformare

curent-E671 -în partea sudică este drum de pământ în lungul canalului. Terenul din această parte a sitului este fragmentat prin rețeaua de drumuri

menționată mai sus la care se adaugă fragmentarea prin sistemul de canale existente.

Figura 4. Căi de acces

La aprox. 2,5 km. sud este situată șoseaua de centură a Municipiului Timișoara. Analiza florei şi vegetaţiei Metoda de lucru Cercetarea s-a făcut prin observații în transecte prin tipurile de habitate

existente în zonă. Dată fiind suprafața restrânsă a teritoriului de studiat observațiile au acoperit toată stațiunea propusă proiectului. Observațiile asupra vegetației s-au făcut în lunile iunie-august, perioadele recomandate pentru studiul pajiștilor halofile și de luncă fiind iulie-august iar pentru mlaștinile oligotrofe în iunie-septembrie.

Observații





114

Perimetrul propus proiectului nu prezintă vegetație arbustivă fiind exploatat exclusiv prin pășunat. Acesta este puternic mozaicat prezentând:

- pâlcuri de tufe de Calamagrostis epigejos (figura 5) - zone mai ridicate caracteristice sărăturilor cu Artemisia santonicum, (figura 6) - pâlcuri depresionare cu Carex distans și Juncus gerardii (figura 7)

Figura 5. Pâlcuri de Calamagrostis epigejos Figura 6. Pâlcuri cu Artemisia santonica

Figura 7. Pâlcuri de Carex distans Figura 8. Vegetația dominantă din canale Phragmites australis și Typha latifolia

- pajiștea dintre aceste zone are ca specii dominante Puccinellia limosa,

Puccinellia distans, Hordeum marinum, Hordeum hystrix, Lotus tenuis, Festuca pseudovina, Alopecurus pratensis, Cicorium intybus, Lolium perenne, Achillea setacea, Lotus angustissimus, Taraxacum bessarabicum.

-canale cu Phragmites australis și Typha latifolia (figura 8) Habitatul prioritar pentru care a fost desemnat situl este slab reprezentat în

perimetrul unde este propus proiectul. Solurile sărăturate sunt dispuse sub forma unor





115

fâșii din zonele mai înalte acestea ocupând sub 10% din suprafața ariei de interes pentru proiect. Zonele mlăștinoase apar sub forma unor pâlcuri de formă circulară/ovalară lipsite de apă pe perioada verii și cu o suprafață asemănătoare ca dimensiuni zonelor sărăturate. Aceste habitate umede sunt căutate primăvara de avifauna lacustră suprafața acestora fiind mai mare și cu apă la suprafața solului.

Impactul proiectului propus asupra habitatului prioritar Cum s-a prezentat în caracterizarea habitatului, acesta este caracteristic pustei

ungare unde se și găsește 99% din totalul suprafețelor europene. În perimetrul în care este propus proiectul, acest tip de habitat este slab reprezentat atât prin vegetație cât și prin suprafața ocupată. Porțiunile de sărătură s-au format în principal datorită activităților antropice prin lucrările de drenare și exploatare prin pășunat condițiile climatice din ultimii ani favorizând formarea sărăturilor.

Analiza faunei În fisa sitului sunt menționate doar două specii de interes comunitar

Spermophilus citellus și Bombina bombina dintre care prima nu este prezentă în perimetrul propus prin proiect.

Metoda de lucru S-au făcut observații directe în transect și staționare atât în interiorul ariei unde

se propune proiectul cât și în zonele adiacente în perioada de primăvara-vara. Observații Spermophilus citellus (popândău), Este absent atât în aria propusă pentru

schimbarea destinației de exploatare cât și în zonele imediat învecinate. Toate stațiunile sitului din partea sudică a localității Sânandrei sunt fragmentate prin căi de acees betonate și canale iar pânza freatică este foarte ridicată, aspect observat în primăvara când apa băltește la suprafața solului (pâlcurile cu vegetație hidriflă-Carex). (figura 9)

-proiectul propus nu are impact asupra acestei specii în situl ROSCI0277

Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roșie)

Figura 9. Spermophilus citellus





116

Această specie este abundentă primăvara, când este și perioada de reproducere și în plus se găsește apă pe lungimea majorității canalelor de desecare. Densitatea populațională este între 0-5 exemplare/1 metru liniar de canal. (figura 10)

Figura 10. Bombina bombina, canale desecare Sânandrei

Statut : Anexa II/IV - Directiva specii și habitate 92/43 ECC, Least Concern-

IUCN Red List, Anexa II-Convenția de la Berna, Anexa 3,4-Legea 462/2001. Impactul proiectului-Prin proiectul propus vor fi aduse modificări

amplasamentelor canalelor și se vor construi podețe. În prezent canalele nu sunt întreținute iar pe perioada verii sunt traversate sau folosite pentru adăpatul turmelor de oi care pășunează zona, ceea ce duce în timp la erodarea pereților, reducerea adâncimii și chiar colmataera în timp a acestora. În condițiile secetei anului 2012 în luna august se mai găsea apă doar în canalele cu peste 2 metri adâncime.

Recomandări- Populațiile de Bombina bombina vor fi afectate prin lucrările de modificare a amplasării canalelor iar pentru reducerea impactului se recomandă ca aceste lucrări să se realizeze în lunile iulie-august sau iarna. Dat fiind faptul că specia are o mare capacitate de colonizare a teritoriilor favorabile se prefigurează că aceasta va coloniza cu succes noile canale.

Alte specii observate Bălțile din pajiștile din stânga drumului înspre Sânandrei, DJ692 și a terenurilor

virane din dreapta atrag numeroase Scolopacidae (figura 11, 12), Charadriidae, Recurvirostridae, Anatidae, Ciconiidae, Ardeidae. Principalele specii identificate,





117

observate pe parcursul mai multor vizite în teren și care vor fi prezentate în continuare sunt: Tringa glareola, Philomachus pugnax, Numenius arquata, Vanelus vanelus, Himantopus himantopus, Anas platyrhynchos, Ciconia ciconia, Ardea cinerea.

Figura 11. Scolopacidae pe bălțile temporare din dreapta drumului DJ 692

Figura 12. Scolopacidae pe pajiștile umede din aria propusă amenajării A166 Tringa glareola (fluierarul de mlaștină) (figura 13) Este o specie întâlnită în timpul pasajului pe terenuri mlăștinoase sau în bălți.

Are dimensiuni mici, de până la 21 cm, cu partea dorsală brun închisă cu pete mici deschise iar cea ventrală albicioasă, picioarele galben-verzui mai lungi decât corpul în timpul zborului. Pe cap este vizibilă o dungă deschisă deasupra ochilor.





118

Figura 13 Tringa glareola în pajiștile Statut: Anexa I-Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern-IUCN Red List. Impactul proiectului-specia este migratoare la noi și doar poposește pe

mlaștinile și bălțile de pe traseul de migrație astfel proiectul nu are impact asupra populațiilor speciei.

Recomandări-nu e cazul A151 Philomachus pugnax (bătăuș) Este tot o specie de pasaj de toamnă și primăvară frecventă în grupuri pe

malurile apelor sau in nămol. Dimensiunile sunt de 22-32 cm., iar coloritul gălbui-maroniu, abdomenul albicios, picioarele galben-portocalii. La noi specie de pasaj primăvara și toamna.

Statut : Anexa I și II/2 - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern-IUCN Red List

Impactul proiectului -specia este migratoare la noi și doar poposește pe mlaștinile și bălțile de pe traseul de migrație astfel proiectul nu are impact asupra populațiilor speciei.

Recomandări-nu e cazul A160 Numenius arquata (culic mare) Are 55-60 cm, penajul cafeniu deschis cu pete lanceolate cafeniu-închise iar

ventral ruginiu gălbui cu pete lngitudinale cafenii. Ciocul negru iar pioarele sunt sure-plumburii. La noi este specie de pasaj primăvara și toamna, rar oaspete de vară în Dobrgea.

Statut : Anexa I și II/2 - Directiva păsări 79/409 EEC, Near Threatened -IUCN Red List





119

Impactul proiectului -specia este migratoare la noi și doar poposește pe mlaștinile și bălțile de pe traseul de migrație astfel proiectul nu are impact asupra populațiilor speciei.

Recomandări-nu e cazul A053 Anas platyrhynchos (rața sălbatică mare) Capul și partea superioară a gătului sunt verzi iar partea anterioară a pieptului

este cafenie. Ciocul galben-verzui iar picioarele roșii șters. Este o specie sedentară. (figura 14)

Statut : Anexa II/1 și III/1- Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List

Impactul proiectului –specia fost observată în toate vizitele din lunile de primăvară. Dată fiind rețeaua de canale, pâraie și lacuri din zonă specia găsește un habitat prielnic pentru căutarea hranei. Nu cuibărește în arealul propus prin proiect. Proiectul nu prezintă impact asupra populațiilor speciei.

Recomandări-crearea unor zone verzi cu vegetație mai înaltă în lungul canalelor pentru a fi conservat habitatul ca loc de hrană.

A142 Vanellus vanellus (nagâț) (figura 15) Dimensiuni 28-31 cm. Creștetul, gușa și jumătatea cozii sunt negre

strălucitoare, aripile și spatele negre verzui iar laturile gâtului și partea ventrală sunt albe. Pe cap prezintă occipital un moț format din pene lungi și înguste. În România este oaspete de vară (februarie-noiembrie) și de pasaj. Preferă zonele mlăștinoase cu păpuriș și luncile umede.

Statut : Anexa II/2 - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List

Impactul proiectului –în arealul proiectului în lunile de primăvară au fost observate în mai multe vizite, 3-4 perechi în ritualul de împerechere. Pe perioada verii arealul din partea sudică a sitului nu oferă condiții prielnice acestei specii. Impactul asupra conservării populațiilor de nagâț din zonă este minor.

Recomandări-nu este cazul.





120

Figura 14. Anas platyrhynchos Figura 15. Vanellus vanellus A031 Ciconia ciconia (barza albă) Penajul alb murdar, remigele și rectricele cele mai lungi sunt negre. Ciocul este

roșu strălucitor iar tarsul roșu-sângeriu. La noi este oaspete de vară (martie-octombrie) în regiunile de stepă-silvostepă. (figura 16)

Figura 16. Ciconia ciconia Figura 17. Himantopus himantopus Statut : Anexa I - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List Impactul proiectului –în arealul propunerii de proiect au fost observate 1-2

exemplare în căutare de hrană. Aceste exemplare cuibăresc în localitatea Sânandrei și caută hrană în zonee umede învecinate. Aria supusă modificării destinației este redusă și nu are impact semnificativ în monificarea resursei de hrană numărul exemplarelor cuibăritoare în localitățile învecinate fiind mic.

Recomandări-nu este cazul A131 Himantopus himantopus (piciorong, cătăligă) Penaj alb cu aripi negre. Ciocul este lung, subțire, ascuțit de culoare neagră.

Picioarele sunt foarte lungi roșii închis sau roz. La noi specie rară, este oaspete de





121

vara (mai-septembrie) fiind adaptat climatului cald cu lagune, mlaştini, delte, locuri sărăturate în România in special pe Dunăre si in Delta Dunării. (figura 17)

Statut : Anexa I - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List

Figura 18. Sturnus vulgaris Figura 19. Phasianus colchicus Impactul proiectului – în arealul proiectului propus au fost observate 2

exemplare pe bălțile formate în dreapta drumului DJ 692, în vizitele de primăvară. Specia preferă apele stagnante si zonele cu nămolite, habitate care nu se găsesc în interiorul ariei destinate proiectului.

Recomandări-nu este cazul A531 Sturnus vulgaris (graur) Penaj negru cu reflexe verzi sau violacee mai ales pe cap si piept iar penele din

partea anterioară a corpului cu vârfurile de culoare galben deschis. Ciocul este negru iar picioarele sunt cafenii-roșii iar la juvenili ciocul este cenușiu-negru iar picioarele sure-cafenii. Specie sedentară mai ales în vestul tării. Preferă zonele deschise, livezile, viile, trestiișuri etc. (figura 18)

Statut : Least Concern -IUCN Red List Impactul proiectului –Specia apare destul de rar în arealul afectat de proiect,

specia fiind întâlnită în perioada de primăvară în plopii de pe marginea drumului. Recomandări-specia nu este afectată de proiectul propus A115 Phasianus colchicus (fazan) Dimensiuni 50-90 cm, penaj pestriț de culoare cafenie-castanie. Capul si partea

superioară a gâtului verzi cu reflexe albastre. Ochii galbeni roz înconjurați de un cerc





122

roșu. Ciocul galben cafeniu deschis, picioarele roșietice sau cenușii-plumburii. Preferă parcurile si marginile apelor. (figura 19)

Statut : Anexa II/1, III/1 - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List

Impactul proiectului –în arealul proiectului propus au fost observate mai multe perechi. Specia nu cuibărește în arealul proiectului datorită lipsei vegetației înalte. Impactul proiectului este nesemnificativ, aria acestuia fiind frecventată în căutarea hranei.

Recomandări-nu este cazul

Figura 20. Pica pica&Falco tinnunculus

Figura 21. Ardea cienrea

A343 Pica pica (cotofană, sarcă) Penaj ventral si postero-dorsal umerii si steagul remigelor albe iar restul

penajului negru cu luciu metalic. Ciocul si picioarele sunt negre. Specie sedentară, comună. (figura 20)

Statut : Anexa I - Directiva păsări 79/409 EEC, Least Concern -IUCN Red List Impactul proiectului –specia a fost observată frecvent în aria studiată. Datorită

plasticitătii mari a speciei impactul proiectului este redus. Recomandări-nu este cazul A096 Falco tinnunculus (vânturelul rosu) Soim de până la 35 cm. Penajul dorsal rosu-ruginiu, capul, ceafa si coada

cenușii. Gușa galbenă albicioasă. Coada cu o dungă albăstruie cu marginea albă. Ciocul cafeniu. Picioarele galbene-portocalii iar ghearele negre. Specie sedentară parțial migratoare. Face cuibul în podurile înalte, ruine, păduri, poieni. (figura 21)





123

Statut : Least Concern -IUCN Red List Impactul proiectului –în arealul afectat proiectului propus cuibăreste o pereche

de vânturel rosu în plopii de pe marginea drumului DJ 692. Specia nu este sensibilă activitătile propuse de proiect aceasta cuibărind frecvent pe marginea arterelor intens circulate.

Recomandări-nu este cazul A028 Ardea cienrea (stârc cenusiu) Penajul fruntii si a crestetului albe iar părtile laterale, capul si gâtul albicioase,

spatele si rectricele cenusii. Oaspete de vară (aprilie-octombrie). (figura 21) Statut : Least Concern -IUCN Red List Impactul proiectului –a fost observat doar un exemplar. Specia cuibăreste în

colonii. În zona de interes a proiectului apare doar acciental în cautare de hrană provenind din coloniile aflate pe băltile din apropiere în principal Satchinez.

Recomandări-nu este cazul. Rana esculenta (broasca de lac mică) Lungimea de 7-12 cm. Capul tot atât de lat cât lung, ochii proeminenti. Dorsal

verde, uneori cafeniu, cenusiu, albăstrui, verde-albăstrui sau cu pete cafenii sau negre neregulate. Ventral albicios uniform sau pătat cu negru. (figura 22)

Figura 22. Rana esculenta Statut : Anexa V - Directiva Habitate 92/43 ECC, Anexa III-Conventia de la

Berna, Anexa 5-Legea 462/2001. Impactul proiectului –prin modificarea amplasamentului canalelor populatiile

vor fi afectate însă acestea vor repopula noile canale.





124

Recomandări-modificarile amplasamentului sa nu se faca în perioada reproducerii si a dezvoltării mormolocilor (aprilie mai respectiv iunie-septembrie).

Figura 23. Ischnura elegans Figura 24. Sympetrum sanguineum Ischnura elegans este una din cele mai comune specii de odonate din Europa.

Preferă apele stătătoare sau lin curgătoare. Este comună în siturile eutrofe sau mezotrofe, tolerantă la salinitate si evită apele acide. (figura 23)

Impactul proiectului-nu este o specie amenintată Sympetrum sanguineum este o specie care preferă apele cu vegetatie luxuriantă

si care în general evită apele acide. Se poate reproduce si în mlastinile sezoniere umede. (figura 24)

Impactul proiectului-nu este o specie amenintată

5.4.3. Impactul prognozat

IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI Tipuri de poluare care poate fi generată de PP

Poluarea poate să apară în faza implementare a proiectului. Poluarea în faza de exploatare ulterioară a zonei este puțin probabil să apară datorită destinației spațiilor care nu au ca scop producerea de produse poluante. Poluanții care pot să apară în timpul execuției lucrărilor sunt dați exclusiv de utilajele și mijloacele de transport utilizate. Natura poluanților potențiali sunt: zgomot, vibrații, praf, noxe, gaze de eșapament. Prin respectarea normelor de siguranță și protecția muncii vor fi evitate poluările accidentale date de scurgeri de carburanți, uleiuri etc. Tipurile de emisii și





125

măsurile de reducere a acestora și a efectelor sunt detaliate în prezentarea tehnică a proiectului.

Efectul cumulativ cu alte proiecte Proiectele din zonele învecinate au impact cumulativ cu proiectul propus mai

ales din punct de vedere al calităţii mediului şi mai puţin pentru speciile şi habitatul pentru care a fost propus.

Alte proiecte Relaţia cu proiectul propus Calea de cumulare Amploare

Balastiera Furnizare materiale construcţii

Teritorială, aer, ape suprafaţă, sol-transport generator de praf, noxe, uleiuri hidrocarburi

mică

Hale industriale

Efect cumulativ de fragmentare, reducere teritorială a SCI, creştere trafic auto

Teritorială mare

Reţele transport Efect cumulativ de fragmentare şi reducere teritorială a SCI

Teritorială, aer, sol medie

Culturi agricole Utilizare de pesticide Aer, apă, animale vector redusă





126

Impactul asupra aerului Prin activitățile de excavare pentru fundații, canale, infrastructură se vor

produce emisii de noxe, praf, zgomot, vibrații a căror concentrație este crescută doar pe perioada funcționării utilajelor și care poate fi redusă prin lucrul unui număr redus de utilaje în același timp și eventual pentru reducerea prafului și pulberilor în perioada din an cu umiditate mai ridicată. Dispersia noxelor nu depășește 100-150 m distanță față de sursă, concentrația acestora reducându-se direct proporțional cu distanța față de sursă. Poluarea sonoră și a vibrațiilor se estimează a nu atinge intensități care să perturbe fauna sitului, proiectul propus fiind învecinat cu drumul județean.

Impactul asupra aerului este semnificativ însă cu intensitate redusă, nerezidual și cu grad de extindere limitat.

Impactul asupra apei Proiectul nu exploatează sursele de apă zonale și nu are impact asupra pânzei

freatice. Prin tehnologiile utilizate nu există surse de poluare acvatică în faza de implementare și nici ulterior. Apele uzate vor fi colectate colectate într-un bazin etanș





127

vidanjabil și vor fi evacuate iar apele pluviale vor fi evacuate în canalele. Există riscul poluării accidentale cu produse petroliere.

Impactul asupra solului Suprafața destinată proiectului este afectată integral prin construcțiile și

amenajările propuse. Prin excavarea și terasarea terenului se produce o modificare totală a suportului habitatelor această modificare negativă prin menținându-se pe toată perioada existenței amenajamentelor și construcțiilor propuse.

Impactul asupra vegetației și faunei Activitățile proiectului au impact negativ atât în perioada de implementare cât

și ulterior. Proiectul propune eliminarea totală sau parțială a componentelor biotice. Fauna zonelor învecinate va fi puțin afectată de poluanții generați de implementarea proiectului poluarea ulterioară fiind aproape inexistentă. Concentrațiile poluanților din faza de construcție sunt sub nivelurile care pot avea vreun efect asupra faunei. Impactul negativ rezidă în pronunțarea fragmentarii habitatului prin apariția de obstacole noi. În cazul speciilor de dimensiuni mici cu mobilitate redusă prin acțiunile mecanice întreprinse distrugerile vor fi aproape totale. Acest lucru are un impact redus asupra ansamblului biocenozei zonale, speciile afectate fiind în general de talie mică și cu prolificitate ridicată.

În concluzie se poate aprecia că există un impact major, pe termen lung, rezidual asupra vegetației în suprafața sitului și un impact semnificativ atât pe perioada execuției lucrărilor cât și ulterior care însă nu afectează zonele limitrofe.

Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată

-direct asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare fonică, deșeuri, construcții, excavare, poluare accidentală cu produse chimice și petroliere etc.

-pe termen lung asupra habitatului: prin construcții, reducerea suprafețelor naturale, pronunțarea fragmentării sitului etc.

-pe termen scurt prin poluanții generați pe perioada realizării construcțiilor. -în perioada de construcție poluanții aferenți realizării construcțiilor și

amenajărilor teritoriale -impact rezidual prin realizarea construcțiilor și amenajărilor teritoriale. Proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiecte propuse au

aprobate.





128

Evaluarea impactului potențial asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Gradul de afectare a integrității ariei naturale protejate de interes comunitar: a. reducerea numărului exemplarelor de Bombina bombina. b. nu este cazul fragmentării habitatelor, habitatul potențial de interes comunitar

fiind discontinuu iar aria de interes pentru proiectul propus este deja fragmentată prin căi de transport astfel că doar se va accentua o stare negativă deja existentă.

c. impactul negativ asupra factorilor de menținere a stării favorabile-nu este cazul

d. modificările dinamicii relațiilor structurale sau funcționale ale ariei naturale de interes comunitar-nu este cazul

Suprafața de teren propus prin proiect reprezintă 2,23% din suprafața sitului. Cu toate acestea impactul potențial al proiectului propus este redus pentru speciile și habitatele pentru care a fost propus situl. Prin lucrările prevăzute în proiect, impactul ar fi semnificativ pentru tipul de habitat prioritar 1530* - Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice prin schimbarea destinației suprafețelor acest pierderea habitatului fiind inevitabilă. Din observațiile în teren, habitatul tipic 1530* este absent în aria de interes a proiectului, existând câteva porțiuni cu sărături și zone mlăștinoase cu vegetație specifică și o reprezentativitate de sub 20% din suprafața totală, formarea acestora având în principal cauze antropice (desecările făcute prin construcția canalelor pentru luarea în cultură a terenurilor). Singura specie de mamifere Spermophilus citellus (popândău) de interes comunitar, din fișa sitului, nu a fost observată în suprafața afectată de proiect în perioada martie-august 2012. Prezența și inventarierea speciei se realizează prin inventarierea galeriilor, absența acestora confirmând absența speciei. Amfibianul Bombina bombina, specie abundentă în toate canalele suprafeței de interes este potențial afectată de modificările de amplasament ale canalelor existente. Continuarea modului actual de exploatare a terenului coroborat cu verile tot mai secetoase a ultimilor ani, habitatul speciei are o evoluție negativă care într-un timp nu foarte îndelungat duce la reducerea adâncimii până la colmatare. Dată fiind capacitatea mare de colonizare a teritoriilor afectate de activități antropice se preconizează faptul că noile canale vor oferi un habitat favorabil dezvoltării durabile a speciei Bombina bombina.





129

Impactul PP asupra speciilor protejate în situl de importanță comunitară

Specia Statut de conservare

Prezența în amplasament/vecinătate

Impactul proiectului asupra speciei Identifi

care

% din suprafața

habitatului

% din populația

sitului

1335 Spermoph

ilus citellus

Anexa II, IV

Directiva 92/43/CEE,

Anexa 3, 4a a

OUG 57/2007 Anexa II

Convenția Berna

Prezență

probabilă

pentru hrănire

si reprodu

cere

0 0

Implementarea PP nu afectează populația sitului, nu alterează

starea actuală de conservare a habitatelor, se menține starea globală de conservare actuală a

speciei. PP nu are impact negativ asupra speciei

1188 Bombina bombina

Anexa II, IV

Directiva 92/43/CEE,

Anexa 3, 4a a

OUG 57/2007 Anexa II

Convenția Berna

Prezență sigură pentru hrănire

si reprodu

cere

1,990 %

Lipsă informa

ții

Implementarea PP afectează numeric populația sitului,

alterează starea actuală de conservare a

habitatelor pe perioada lucrărilor însă se menține

starea globală de conservare actuală a

speciei în sit. Procentul mare din suprafața

habitatului afectat se datorează suprafeței

totale reduse a sitului (2067 ha).





130

Impactul PP asupra habitatelor de interes comunitar

Tip habitat Natura

2000

Identificare habitat pe amplasamentul/vecinătatea

PP

Suprafața habitatului afectată

de PP

Impactul PP asupra

habitatului Natura 2000 % ha

1530* Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi

ponto sarmatice

Este întâlnit în amplasamentul/vecinătatea

PP 1,990% 47

Implementarea PP reduce suprafața dar nu alterează starea globală de conservare a habitatului la nivel regional. PP are impact negativ asupra habitatului. Procentul mare din suprafața habitatului afectat se datorează suprafeței totale reduse a sitului (2067 ha).

C.4.Indicatori cheie pentru analiza semnificației impactului conform indicatorilor OM 19/2010

Indicator

Semnificația

impactului

Observații

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut 2,23%

Habiatul de importanță comunitară nu este un habitat tipic teritoriul





131

respectiv fiind doar potențial favorabil pentru dezvoltarea habitatului.

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0

-teoretic 100% pentru Spermophilus citellus insa practic specia este absenta in aria de interes a proiectului semificația impactului fiind astfel absentă

-Pentru Bombina Bombina habitatele distruse prin lucrări vor fi reconstruite (modificările amplasamentelor canalelor) astfel există premisele conservării favorabile

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente); 0

-suprafața propusă de proiect este mărginită de drumuri betonate/asfaltate/pământ, canale artificiale, platforme industriale, așezări umane.

4. durata sau persistenţa fragmentării; nelimitată

Suprafețele afectate nu vor reveni la starea inițială

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Durata perturbării=perioa

da

A se vedea obs. pc. 2





132

lucrărilor;

distanța-0

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

cel puțin același nivel

populațional

A se vedea obs. pc. 2

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

1-2 ani pentru

refacerea populații

lor speciei

Bombina bombina

-nu este cazul pentru alte specii sau habitate

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

- -

5.4.4.CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SITULUI ROSCI0277:

-Situl ROSCI0277 Becicherecu Mic cuprinde un număr redus de habitate si specii de interes comunitar (conform fisei sitului-un habitat prioritar si o specie de mamifere si una de amfibieni.

-teritoriul în cauză face parte dintr-o stațiune deja fragmentată prin drumuri si canale și care se învecinează cu o platformă industrială și localitatea Sânandrei.





133

-habitatul prioritar menționat în fisa sitului este slab reprezentat în aria de interes a proiectului, nefiind un habitat tipic, abandonarea modului de exploatare de la jumătatea secolului trecut creând premisele evoluției vegetației spre acest tipul de habitat din fișa sitului.

-destinatia spatiilor permite menținerea canalelor care reprezintă habitatul speciei Bombina bombina

-populatiile de Bombina bombina afectate de lucrările amenajamentelor se preconizează a se reface în 2-5 ani

-suprafata pierdută din sit prin schimbarea destinației acesteia este redusă -spatiile verzi si canalele de desecare prevăzute în proiect permit continuitatea existentei populațiilor speciilor de animale observate în prezent în zona amplasamentului proiectului. 5.4.5.MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi -respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor -amenajarea cailor de acces şi întreţinerea acestora astfel încât la trecerea

vehiculelor să nu se ridice praful -betonarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile -circulaţia se face cu viteză redusă -la nevoie în condiţii de uscăciune se stropesc zonele de trafic care generează

praf -autobasculantele care transportă materiale care eliberează prof vor avea

încărcătura acoperită cu prelată. b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament -utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic

normelor în vigoare, -evitarea utilizării concomitente a unui număr prea mare de motoare în

funcţiune. c. Măsuri de eliminare a zgomotului -utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice -respectarea regulilor de management a deşeurilor





134

-deşeurile menajere vor fi colectate temporar în recipiente specifice iar ulterior vor fi transportate de operatori la depozitele specializate

-deşeurile tehnologice vor fi evacuate de către operatori specializaţi exceptând acele deşeuri care pot fi utilizate în arealul de lucru fără a produce poluare (pământ excavat).

e. Măsuri de reducere a poluării apei -se va asigura etanşeitatea reţelei de canalizare -platformele de parcare vor fi prevăzute cu elemente de împiedicare a

scurgerilor produselor petroliere antrenate de apele pluviale -apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil prevăzut de PP -apele pluviale vor fi colectate şi evacuate în sistemul de canale al sitului -calitatea apei uzate evacuate în reţeaua de canalizare menajeră va respecta

Indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005 . f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei -reţeaua de canale să fie interconectate iar podeţele şi legăturile dintre acestea

să permită circulaţia amfibienilor -să se evite intrarea cu mijloace de transport sau depozitarea materialelor

înafara ariei supusa activităţilor proiectului propus -accesul în interiorul perimetrului proiectului propus să de facă doar pe căile de

acces deja existente. OBS: toate fotografiile sunt originale, făcute în aria de interes a proiectului

exceptând fotografia speciei Spermophillus citellus făcută la Sagu.

MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Monitorizarea propusă are ca scop urmărirea impactului lucrărilor asupra mediului, respectarea măsurilor propuse şi necesitatea măsurilor suplimentare pentru minimalizarea impactului de mediu. Această activitate va avea un caracter periodic şi se va realiza prin observaţii în aria afectată asupra calităţii mediului, a componentelor afectate şi a gradului de perturbare. Dată fiind suprafaţa restrânsă a zonei monitorizarea se va desfăşura pe întreg amplasamentul afectat de proiectul propus.

a. Monitorizarea în timpul executării lucrărilor Pe perioada efectuării lucrărilor vor fi monitorizaţi parametrii de mediu pentru a

observa rezultatele măsurilor propuse, pentru a evalua impactului lucrărilor şi a stabili necesitatea emiterii de măsuri suplimentare.





135

Componenta de mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Aer semestrial -noxele emise de maşinile, instalaţiile sau utilajele utilizate în realizarea lucrărilor

Apa şi solul semestrial Respectarea cerinţelor de descărcare a apelor uzate conform HG nr. 188/2002 modificată şi completată prin HG. nr. 352/2005 -existenţa scurgerilor de uleiuri, hidrocarburi sau alte substanţe pe sol sau în apele de suprafaţă

Zgomotul /vibraţiile

semestrial Nivelul zgomotului/vibraţiilor, distanţa de percepere a acestuia

Biodiversitate semestrial Respectarea măsurilor de reducere a impactului Gradul de perturbare a speciei Bombina bombina, refacerea populaţiilor şi a habitatelor acestora, necesitatea măsurilor suplimentare Impactul asupra vegetaţiei şi faunei zonelor învecinate

În cazul constatării unor efecte negative asupra mediului care nu au fost

prevăzute sau care depăşesc limitele normale vor fi propuse măsuri de mediu suplimentare care vor fi analizate de autorităţile de mediu competente.

b. Monitorizarea în timpul exploatării Dat fiind caracterul non-poluant al activităţilor care se vor desfăşura în arealul

propus monitorizarea va avea ca principal scop impactul proiectului asupra biodiversităţii zonale.

Componenta de

mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Aer anual -concentraţia noxelor să nu afecteze semnificativ mediul

Apa şi solul anual

Respectarea cerinţelor de descărcare a apelor uzate conform HG nr. 188/2002 modificată şi completată prin HG. nr. 352/2005





136

Apele reziduale eliminate în mediu să nu afecteze fauna

Biodiversitate anual

Monitorizarea biodiversităţii din aria proiectului Monitorizarea dinamicii populaţionale a speciei de interes comunitar Bombina bombina

Grafic de timp al lucrărilor şi programului de monitorizare

Anul Perioada lunara

Etapa implemetare

proiect

Evaluare habitate*

Evaluare fauna ** Responsabil/resurse

I (2013)

Ian-iun

ETAPA 1(infrastructura

pentru 8 parcele)

beneficiarul/proprii

Iun-dec beneficiarul/proprii

II (2014)

Ian-iun beneficiarul/proprii


III (2015)

Ian-iun ETAPA 2(infrastructura

pentru 4 parcele)



IV (2016)

Ian-iun ETAPA 3(infrastructura

pentru 6 parcele)



*se va urmări impactul cumulat pentru sit **se va urmări impactul asupra speciei Bombina bombina şi asupra avifaunei





137

5.5. Peisajul 5.5.1 Informaţii despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia. Parcul industrial este amplasat într-o zonă industrială, in intravilanul localitatii Sanandrei . Construcţiile propuse pentru realizarea parcului industrial prezintă elemente funcţionale sau de altă natură care pot să aducă prejudicii peisajului din zonă. Obiectivul analizat se găseşte la o distanţă de circa 2000 m de locuinţe. Construirea parcului nu va afecta contextul existent şi urmăreşte să se încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un aranjament al spaţiilor verzi care conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial. 5.5.2. Impactul prognozat În urma analizării amplasamentului şi ştiind faptul că în incintă se va desfăşura o activitate industrială – suntem de părere că peisajul nu va avea de suferit decât în condiţiile unui accident major, în cazul în care nu se vor lua toate măsurile de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, în manipularea materiei prime şi a produsului finit şi în cazul activităţii de producţie propriuzise. În ceea ce priveşte raportul dintre teritoriul natural şi cel modificat prin constrirea parcului, se poate spune că nu se va modifica semnificativ . 5.5.3. Masuri de diminuare a impactului La finalizarea lucrărilor de investiţii, zonele afectate de organizarea de şantier vor fi igienizate şi ecologizate prin plantare de arbuşti şi inerbări. În ceea ce priveşte impactul asupra vegetaţiei şi faunei arătăm că întrucât peisajul este puternic antropizat, prezenţa acestor factori de mediu în starea lor naturală nu mai este semnificativă. Nu există în apropiere mici zone împădurite care să poată fi afectate.





138

5.6. Mediul social şi economic Mediul social şi economic, ca sistem complex, este o componentă a ierarhiei sistemelor ecologice. Fiecare sistem socio-economic este echivalent cu un complex regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale, sisteme tehnice de conversie a potenţialului resurselor energetice în energie utilizabilă şi antropizate, interconectate prin sisteme de transport şi comunicaţii. Acestea s-au diferenţiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici şi strategii de transformare, subordonare şi control sau de înlocuire a ecosistemelor naturale şi seminaturale de pe teritoriul interesat. Densitatea fluxurilor materiale, energetice şi informaţionale la nivelul infrastructurii generatoare de bunuri şi servicii, va creşte prin realizarea noului obiectiv, creând un impact pozitiv social-economic. Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă, prin faptul că va asigura noi locuri de munca. Distanţa faţă de locuinte prevazuta conform reglementarilor din planurile de urbanism este suficienta bunei desfasurari a activitatii, in conditii de protectie a sanatatii populatiei. Impactul dat de realizarea acestui proiect, din punct de vedere al condiţiilor de viaţă se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs pe perioada de execuţie. . 5.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care, prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor. 5.8. Organizarea de şantier va cuprinde containere transportabile tip vagon pentru activităţi organizatorice de şantier şi vor fi utilizate şi ca spaţii de





139

depozitare, toalete ecologice, depozit suprateran pentru produse petroliere care va conţine butoaie metalice pentru motorină şi uleiuri minerale, spaţiu de parcare a utilajelor care vor fi utilizate la realizarea investiţiei, spaţii de depozitare a deşeurilor menajere şi tehnologice, spaţii pentru stocarea temporara a materiilor.

Realizarea organizarii de şantier va avea un impact potenţial asupra mediului pe perioada desfăşurării ei prin următoarele acţiuni: • ocuparea temporara a unor suprafeţe de teren, acoperirea acestor suprafeţe

cu piatra sparta, balast şi nisip;

• depozitarea parţial controlată a deşeurilor menajere şi a celor tehnologice; • emisii sub formă de pulberi în suspensie, gaze de ardere rezultate ca urmare

a activităţilor de manipulare a materiilor prime şi funcţionării utilajelor; • contaminarea solului şi a subsolului, a apelor meteorice şi subterane post

manipulare a substanţelor petroliere.

În scopul reducerii la maxim a impactului asupra factorilor de mediu pe perioada implementării PP, se vor lua o serie de măsuri preventive: • se vor ocupa areale de teren pe a căror suprafaţa nu exista vegetaţie sau

există o vegetaţie de valoare redusă; • deseurile rezultate pe perioada de construcţie (menajere şi tehnologice) se

vor colecta, depozita temporar în locaţii şi recipienti adecvaţi şi vor fi eliminate prin firme specializate şi autorizate în acest sens;

• pentru reducerea emisiilor atmosferice şi a pulberilor fine de praf se va evita ambalarea şi supraturarea motoarelor de pe amplasament;

• alimentarea cu carburanţi se va face din cisterne cu care furnizorul livrează aceste produse, iar manipularea acestor produse se va face cu mare atenţie numai în zonele betonate sau prevazute cu covor de cauciuc.

In faza de constructie nu se vor folosi substante toxice si periculoase. Utilajele, echipamentele si sculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricaror incidente ce ar putea duce la ranirea manipulantilor sau producerea unor acciderite ecologice. Uleiurile (de motor, hidraulice, etc.) pentru functionarea vehiculelor de transport si a utilajelor nu se va depozita in incinta santierelor de lucru, manoperele de





140

intretinere sau reparatii urmând a se realiza in incinta unor unitati specializate. Utilajele care se vor utiliza in perioada de organizare de santier vor fi de ultima generatie , iar noxele emise prin arderea combustibilului vor respecta legislatia in vigoare. Dat fiind specificul lucrarilor, nu sunt asteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafata cu produsi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere de la utilaje pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Localizarea organizarii de santier Localizarea santierului se va realiza pe amplasamentul investitiei

6.ANALIZA ALTERNATIVELOR Alternativele proiectului au fost analizate în cadrul cap. 2.8. – „Descrierea alternativelor la proiect”. Se pune problema discutării alternativei proiectului faţă de alternativa „zero”, care corespunde situaţiei fără realizarea acestuia. Iniţial terenul a avut destinaţia de zona industriala si este amplasat într-o zonă antropizată datorita activitatilor agricole desfasurate anterior. Faţă de situaţia iniţială, avand in vedere ca activitatile existente anterior au incetat,fără proiect, nivelul emisiilor este scazut. Cu proiect nivelul emisiilor creste, dar fără a depăşi standardele de mediu. 7. MONITORIZAREA Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor negative accidentale rezultate ca urmare a demarării activităţii, se recomandă a se face monitorizarea : - calităţii apei evacuate în statia de epurare de la Timisoara – periodic; - emisiilor de la CT la punerea în funcţiune şi apoi periodic, în corelare cu calitatea carburantului folosit; - generarea deseurilor si modul de gestionare al acestora





141

8. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului şi nu de a da soluţii tehnice, lucru care revine în sarcina proiectantului de specialitate. Fiind un domeniu nou , informaţiile iniţiale au fost sumare. Studiul de impact s-a bazat pe informatiile din memoriile intocmite pentru fiecare retea de utilitati, pentru devierea de canale, pe informaţiile furnizate de titularul proiectului în Memoriul tehnic şi prin discuţiile avute cu acesta si cu proiectantul cu privire la forma finală a proiectului. Nu se cunosc la momentul actual tipurile de activitati exacte care se vor desfasura in parcul industrial.Cert este ca nu vor fi activitati poluante pe amplasament. 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC DESCRIEREA PROIECTULUI Prezenta documentatie se intocmeste la solicitarea beneficiarului, ca urmare a conditiei impuse prin C.U. legata de realizarea lucrarilor de echipare tehnico – edilitara pentru viitorul parc industrial destinat construirii de spatii pentru depozitare si servicii pe terenul marcat in documentul grafic, teren arabil in intravilanul localitatii Sanandrei, in suprafata de c.c.a. 475 000 mp.

În cadrul prezentului proiect, pentru zona studiată în cadrul P.U.Z –ului, propunerile de urbanism au prevăzut:

- Extinderea zonei de servicii, productie, depozitare pe extravilanul localitatii Sanandrei pana la limita teritoriului studiat.

- Complectarea şi dezvoltarea căilor rutiere, a tramei majore de străzi ce vor asigura accesul la obiectivele propuse .

- Extinderea retelei de echipare tehnico - edilitară a zonei. In urma realizarii si aprobarii PUZ prin HCL 58 din 27.11.2008 au fost stabilite numarul si limitele parcelelor. Strategia de realizare a investitiei a fost stabilita de catre beneficiar si are o dezvoltare in trei etape dupa cum urmeaza;





142

ETAPA I – contine 8 parcele

ETAPA II – contine 4 parcele

ETAPA III – contine 6 parcele

Conform PUZ aprobat, pentru această zonă se prevede trasarea retelelor de circulatie, specificarea generala a functiunilor urbane ce se vor dezvolta in zona pentru realizarea de investiţii cu următoarele funcţiuni :

- zone activitati de productie nepoluanta, depozitare, comert si prestari servicii;

- zone verzi, plantatii la parcari;

- zone edilitare si utilitati impuse de functionarea obiectivelor propuse;

- cai de comunicatii.

Constructiile vor fi amplasate in conformitate cu PUZ aprobat.

Pe cele 18 parcele se vor construi hale care vor avea functiunile propuse mai sus in functie de noii beneficiari. Amplasarea acestora se va face respectand toate conditiile impuse de legislatie.Ca activitati nepoluante se pot aminti: ateliere croitorie, confectii metalice, activitati de ambalare, activitati de asamblare diverse componente electronice, etc. La constructia fiecarei hale, beneficiarul acesteia va preciza tipul de activitate care urmeaza sa fie desfasurat. Nu se vor permite activitati care sa duca la poluarea factorilor de mediu. Avand in vedere ca halele vor fi construite in trei etape, la momentul actual nu se poate specifica ce destinatie va avea fiecare parcela din PUZ –ul aprobat. Zonificarea functionala, reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Criteriile principale de organizare urbanistică a zonei in discutie au fost următoarele :

- Asigurarea infrastructurii necesare: (drumurile de acces de categorii diferite, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie elecrică, alimentare cu gaz ) şi stabilirea zonelor de protecţie.





143

- Valorificarea drumurilor şi canalelor ANIF

- Prezentarea de profile transversale ale căilor de circulaţie majoră propuse, cu stabilirea zonei de implantare a construcţiilor faţă de axul fiecărei căi rutiere sau feroviare.

- Asigurarea amplasamentelor şi amenajărilor necesare pentru obiectivele prevăzute în temă.

- Integrarea corespunzătoare a elementelor existente în soluţia propusă.

- S-a avut în vedere asigurarea acceselor carosabile majore.

Functional, zona luata in studiu se imparte in urmatoarele zone functionale:

- zone activitati de productie, depozitare, comert si prestari servicii logistica. In aceste zone se vor realiza constructii care vor cuprinde activitati de productie, economice, logistice, comert, nepoluante cum ar fi productie nepoluanta, depozite de materiale si produse finite in vrac sau ambalate, eventual cu vanzarea din depozit engros si en detail, reprezentante de firme cu saloane de prezentare si vanzare directa, birouri.

- zone verzi

- cai de comunicatii

Bilant teritorial in urma amplasarii de functiuni

Nr. ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

S in mp % S in mp %

1 ZONE DE PRODUCTIE nepoluanta, SERVICII, DEPOZITARE, COMERT, BIROURI 0 0 310000 61.00

2 DRUMURI / PLATFORME 0 0 96484 19.00





144

CANALE ANIF

PISTE BICICLETE

TROTUARE

PARCARI

3 ZONE VERZI 0 0 101621 20.00

TOTAL SUPRAF P.U.Z. 508 105 100 508 105 100

Loturile individuale vor avea urmatoartele suprafete:

NR. PARCELA

PARCELE

(MP)

S.c. HALA

(propus) ETAPA DE DEZVOLTARE

1 13 743 2650

ETAPA II 2 18 967 5320

3 17 693 5320

4 22 734 5700

5 17 342 5250

ETAPA I

6 17 831 5250

7 18 101 5250

8 21 041 5250

9 23 023 5320

10 25 449 7750





145

11 24 309 7750

12 41 771 11000

13 18 163 5200

ETAPA III

14 21 845 7600

15 29 310 7600

16 33 130 11400

17 26 045 7700

18 33 026 9800

TOTAL 423523 121110

Regimul de aliniere si amplasare al cladirilor si ocuparea terenurilor

În cadrul studiului, pentru fiecare parcelă a fost stabilită limita maximă de implantare a construcţiilor. Retragerea acestei limite faţă de aliniamentul drumului a fost stabilită la min. 10 m. Cladirile vor fi amplasate individual pe lot sau pe limita de proprietate cu respectarea distantelor prevazute in codul civil si cu posibilitatea de a asigura accesul auto spre spatele lotului pentru eventuale interventii. Se vor respecta distantele minime legale impuse de anumite zone de protectie, acolo unde este cazul fata de retele aeriene, gaze si padure sau alte retele aeriene sau subterane existente. Cladirile vor fi retrase deasemenea si fata de spatele lotului la minimum 10m. Nu se vor putea executa constructii pe limita din spate a lotului.

Zonele verzi vor fi amplasate pe fiecare lot in parte in procent de 20%.

Se vor respecta limitele si distantele de protectie impuse de retelele sau caile ferate sau rutiere aflate in zona.

Regimul de inaltime





146

Regimul de înălţime al construcţiilor propuse este condiţionat de raţiuni funcţionale, de incadrare urbanistica in zona sau de marcarea unor puncte de interes în zonă. cu respectarea RGU se poate ajunge pana la P+3E; H = cornisa 15m.

Frontul stradal

In cadrul zonei studiate frontul stradal al unui lot este variabil determinând dimensiunea, forma şi suprafaţa loturilor, caracteristici ale loturilor ce vor fi valorificate în concordanţă cu folosinţa lor. In situaţia unor reparcelări, frontul stradal al parcelei va fi de minimum 30-50m pentru functiunile de productie, depozitare, comert, servicii, conform PUZ aprobat.

Indici maximi admisibili

Se considera P.O.T maxim = 55%, pentru zona de productie, depozitare, comert, si C.U.T. max 2. Aceste prevederi sunt in concordanta cu legislatia in vigoare si cu PUZ aprobat prin HCL Nr. 58 din 27.11.2008.

LUCRARI PROPUSE

1. LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

Se propune schimbarea de amplasament a unor canale şi execuţia unei reţelei de canale noi care să asigure funcţionarea în bune condiţii a activităţii în incinta S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., precum şi a unor podeţe în vederea asigurării unui acces controlat în interiorul P.U.Z.-lui.

Pentru a se ajunge la parametri prevăzuţi în P.U.Z., trebuiesc aduse anumite modificări traseelor canalelor existente în zonă. Totodată pentru funcţionalitatea amplasamentului cu noua destinaţie, atât ca şi aspect, dar şi preluare a apelor se propune schimbarea de amplasament a anumitor canale şi amplasarea de alte canale noi.

Prezenta documentaţie prevede schimbarea de amplasament a canalelor R16–N, R16.1–N, CC6–N, R16–1N, şi R19a–N, pe un nou amplasament, iar reţeaua de canale cu amplasament schimbat va fi cea indicată în planul de situaţie, astfel încât apele colectate de aceste canale vor fi deversate în canalul de desecare CC5–N situat





147

în sudul incintei terenului deţinut de către S.C. BARDEAU IMOBILIARE S.R.L., conform C.F.-urilor anexate.

De menţionat că elementele geometrice şi hidraulice ale canalelor cu amplasament schimbat vor rămâne la fel cu ale canalelor iniţiale. Se vor respecta zonele de protecţie adiacentă, respectiv distanţa de 2,00 m faţă de orice construcţie, inclusiv faţă de drumul judeţean DJ 692.

În vederea dezvoltării zonei, dar şi pentru a permite un acces controlat şi fluid în zona amplasamentului prevăzut în P.U.Z., pe reţeaua de canale proiectată, vor fi amplasate podeţe din tuburi de beton prefabricate având Dn 600 mm cu lungimi de L= 10,00 m şi Dn 800 mm cu lungime de L= 15,00 m, cu timpane din beton armat turnat monolit, iar la deversarea în canalul CC5–N, prezentul proiect prevede execuţia unui podeţ cu structură din placi de tablă de oţel ondulat având Dn 1000 mm, şi lungimea L= 30,00 m cu timpane de beton armat turnat monolit. La capătul amonte al podeţului cu structură din plăci de tablă de oţel ondulat cu Dn 1000 mm, şi lungimea L= 30,00 m, se prevede execuţia unui grilaj metalic.

Impactul prognozat asupra mediului

AER

Localitatea Orţişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic Câmpiei Timişului, cu unele influenţe submediteraneene şi oceanice .

Condiţiile climatice din zona localităţii Orţişoara se caracterizează prin următorii parametri:

Media lunară minimă: -1,0°C- Ianuarie;

Media lunară maximă: +21,0°C - lulie-August;

Temperatura minimă absolută: -35,3°C la data de 24.01.1963; Temperatura maximă absolută: +40,0°C la data de 16.08.1952; Temperatura medie anuală: +10,7°C ;

Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Câmpia Timişului primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât Câmpia Română. Media anuală a precipitaţiilor din zona Orţişoara, de 631 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene.

Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.





148

Regimul eolîan

Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. în mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţa ciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.

Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul Timiş-Cerna, valea Mureşului etc), localitatea Orţişoara suportă, din direcţia nord-vest şi vest, o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vest a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.

Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară, cu precipitaţii bogate şi viteze medii ale acestora de 3 m/s ... 4 m/s. în aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse.

Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994).

2.LUCRARI NECESARE ALIMENTARII CU GAZ METAN

Pentru asigurarea debitelor de gaze naturale necesare consumatorilor preconizati a se instala in cladirile propuse pentru platforma industriala Sanandrei este necesara realizarea urmatoarelor lucrari:

1). Extindere retea de gaze naturale presiune medie din tronsonul existent cu diametru PEHD SDR11 D=250mm pe partea stanga a DJ692 (Timisoara-Sanandrei) pana in dreptul fiecarei hale propuse cu amplasarea pe strada 1,





149

strada 2 si strada 3. Reteaua propusa se va realiza din conducta de PEHD SDR11cu diametre D=90÷250mm, pe o lungime de 3100m.

2). Bransamente de gaze naturale presiune medie cu posturi de reglare presiune medie/presiune redusa/presiune joasa, care se vor executa pentru fiecare hala. Dimensionarea bransamentelor de gaze si a regulatoarelor se va stabili la faza proiectului tehnic, in functie de debitele instalate in fiecare constructie.

3). Instalatii de utilizare de la postul de reglare-masurare propus pana la receptoarele de gaze naturale care se vor aproba pentru fiecare hala.

Traseul conductei de distribuţie Conductele de gaze naturale proiectate vor fi executate din PEHD cu diametrele

care vor rezulta din dimensionare. Acest traseu va fi coordonat cu celelalte canalizaţii subterane: apă, canal, canale termice, cabluri electrice, cabluri telefonice, linii de tramvai (dacă este cazul) sau cabluri de întoarcere, respectîndu-se distanţele impuse de NTPEE-2008.

Pozarea conductelor de presiune medie se face cu prioritate în zonele verzi şi sub trotuare. Pozarea sub carosabil se impune numai acolo unde spatiul de trotuar si zona verde, respectiv densitatea celorlalte gospodării subterane nu permite amplasarea în zonele verzi sau în cazul traversărilor de drumuri.

Distanţele minime ale conductei de presiune medie din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), PE 100 faţă de alte gospodării subterane, construcţii sau obstacole vor fi:

• clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite2.0 m • clădiri fără subsoluri................. .................................................................... 1.0 m • canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice .................... 1.0 m • conducte de

canalizare..........................................................................................1.5 m

• cond. de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol sau căminele acestora……………… .................................................................. 0.5 m





150

• cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente .............................................. 1.0 m

• linii de tramvai până la şina cea mai apropiată ............................................. 0.5 m • copaci........................................ .................................................................... 0.5 m • stâlpi......................................... ..................................................................... 0.5 m • linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:

în rambleu ................................................................................. 1.5 m în debleu, la nivelul terenului ................................................... 3.0 m

Distanţele se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor. Marcarea traseului conductelor reţelei de presiune medie se face prin marcaje pe repere fixe.

Distanţele minime ale conductei de presiune redusă din polietilenă de înaltă densitate (PEHD), PE 100 faţă de alte gospodării subterane, construcţii sau obstacole vor fi:

• clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite1.0 m • clădiri fără subsoluri ................................................................................... 0.5 m • canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice ................. 0.5 m • conducte de canalizare ............................................................................... 1.0 m • cond. de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol

sau căminele acestora ................................................................................... 0.5 m

• cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente .................................. 0.5 m

• linii de tramvai până la şina cea mai apropiată ........................................... 0.5 m • copaci............................................................................................................0.5 m • stâlpi.........................................................................................................0.5 m • linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale:

în rambleu .............................................................................. 1.5 m în debleu, la nivelul terenului ................................................. 3.0 m

Distanţele se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.





151

Marcarea traseului conductelor reţelei de presiune redusă se face prin marcaje pe repere fixe. Pentru determinarea ulterioară a traseului conductelor, se va utiliza un fir metalic însoţitor. Firul metalic va avea diametrul de 2mm, şi va fi izolat. Firul metalic va fi montat pe întreg traseul conductelor, va fi fixat pe generatoarea superioară a acestora şi la distanţe de maxim 300 m, acesta va fi prevăzut cu un punct de racordare la o sursă electrică.

Debitul instalat de gaze esalonat, pe etape, pentru intreaga investitie:

ETAPA I – durata de realizare anul 2013-2016 – 8 hale – 577,76Nm3/h

ETAPA II – durata de realizare anul 2016-2018 – 4 hale – 288,88Nm3/h

ETAPA III – durata de realizare anul 2018-2022 – 6 hale – 433,32Nm3/h

DEBIT INSTALAT DE GAZE NATURALE TOTAL PENTRU INVESTITIE – 1299,96Nm3/h

3.Lucrari pentru retele electrice de distributie publica

In cadrul acestui proiect este descrisa reteaua de tuburi PVC si camine de tragere, propusa pentru realizarea retelei electrice de distributie publica pentru alimentarea cu enegie electrica a viitorilor chiriasi de pe platforma industriala, a iluminatului exterior si a statiilor de pompare.

Pentru realizarea acestei retele de pe platforma industriala Sanandrei, solutia propusa are in vedere acoperirea tuturor situatiilor de alimentare astfel incat dupa terminarea lucrarilor de infrastructura sa nu mai fie necesare interventii asupra terenului sistematizat.

Furnizorul de energie se va conecta in punctul de conexiune PC si de aici se va merge radial spre fiecare consumator in parte prin reteaua de tuburi si camine de tragere prevazute. Sa prevazut cate un tub pentru fiecare parcela in parte.





152

Adoptarea acestei solutii de alimentare cu energie electrica acopera si eventualitatea alimentarii cu JT a viitorilor consumatori.

Din punctul de conexiune, care va fi prevazut cu un tablou de distributie de tip TDRI, se vor alimenta statiile de pompare si iluminatul stradal de pe platforma industriala.

Alimentarea statiilor de pompare se va realiza cu cabluri de energie, din cupru, cu rezistenta marita la propagarea focului, de tip CYY-F sau similar, pozate in tuburi PVC-G montate ingropat.

Pentru realizarea iluminatului exterior sau prevazut corpuri de iluminat stradale echipate cu lampi cu vapori de sodiu de putere 250W, cu grad de protectie IP65, IK08, montate pe stalp metalic de otel zincat cu un brat, Hutil=8m, montat in fundatie prefabricata de beton;

Nivelele de iluminat vor fi in conformitate cu normativul NP062 / 2002 - “ Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal “ Alimentarea iluminatului exterior se va realiza din tabloul electric de tip TDRi prevazut in punctul de conexiune cu reteaua furnizorului de energie si se va executa cu cablu de energie din cupru, armat, de tip CYAbY montat ingropat in pamant pe pat de nisip. Comanda iluminatului se va face manual si automat de la un programator orar anual prevazut in tabloul electric TDRi. Comutarea iluminatului de pe pozitia manual pe pozitia automat se va realiza prin intermediul unui selector cu trei pozitii ( 1 - manual, 0 - mentenanta si 2 comanda automata) prevazut de asemenea in tablul electric TDRi.

Reteaua de tuburi si camine de tragere, iluminatul exterior si alimentarea cu energie electrica a statiilor de pompare se va realiza in trei etape dupa cum urmeaza:

- In etapa 1 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 1; - In etapa 2 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 2; - In etapa 3 se vor realiza retelele electrice, de pe strada 3;


Pe lungimea traseelor de tuburi sau prevazut camine de tragere si tuburi de protectie la subtraversari pentru a se evita deteriorarea cablurilor electrice.

Se va evita subtraversarea canalelor.





153

La montarea tuburilor PVC se vor respecta distantele minime fata de retelele celorlalte specialitati de instalatii, constructii sau obiecte. Aceste distante se regasesc in “Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice” Indicativ: PE 107-1995.


Pentru usurinta pozarii cablurilor de energie si mentenanta, caminele vor avea dimensiunile de 1000x1000x1000 mm.


4.Lucrari pentru retele exterioare de fibra optica

Pentru relizarea unei retele de date sau prevazut cabluri de fibra optica, single mode, OS2, cu 8 fibre si manta metalica de protectie.

Reteaua exterioara de fibra optica se va realiza in trei etape dupa cum urmeaza:




Punctul de conexiune dintre reteaua furnizorului si reteua exterioara proiectata este

pravazut a se realiza intr-o cutie de conexiuni montata pe soclu de beton situata langa caminul CT1. De la caminul de tragere CT1 se va realiza reteaua exterioara de la care se vor bransa individual obiectivele cu functiuni complementare.






154

Pe lungimea traseelor de tuburi sau prevazut camine de tragere si tubutri de protectie la subtraversari pentru a se evita deteriorarea cablurilor de fibra.

In caminele de tragere prevazute pentru subtraversari se va lasa in dreptul fiecarei parcele cate o rezerva de cablu de fibra optica de aproximativ 10 m pentru a se putea realiza conexiunea la viitorul beneficiar.

Traseele de tuburi, prevazute pentru bransarea obiectivelor situate pe acea parte a drumului unde nu sunt prevazute trasee de fibra optica, se vor realiza numai pe langa poduri evitanduse subtraversarea canalelor.

Cablurile de fibra optica se vor monta numai pe pat de nisip conform detaliului de pe plansa E02.

La montarea tuburilor PVC se vor respecta distantele minime fata de diverse retele, constructii sau obiecte. Aceste distante se regasesc in “Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice” Indicativ: PE 107-1995.


Pentru usurinta pozarii cablurilor de fibra optica si mentenanta, caminele vor avea dimensiunile de 1000x1000x1000 mm.


5.Lucrari pentru amenajare drumuri si platforme Prin amenajarea străzilor se favorizează accesul la constructiile ce urmează a fi ridicate, fapt ce va conduce la îmbunătătirea situatiei existente. Partea carosabilă existentă a drumului judeţean are o lăţime de aproximativ 5,89..6,37 m, iar platforma drumului este cuprinsă între 7,00…23,00 m. Străzile studiate sunt:

- strada 1, L=617,56 m; - strada 2, L=612,30 m; - strada 3, L=1005,33 m; - DJ 692, L=909,46 m.





155

totalizând o lungime de 3144,65 m. Execuţia străzilor din prezentul proiect se va realiza în patru etape. În primă etapă, adică în etapa cu numărul I se vor executa :

• Strada 1 de la pichetul I1 si până la pichetul V0_1, inclusiv parcajele, trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente;

− Intersectia 1, pe DJ 692 si strada 1, de la pichetul 408 si până la pichetul 415.

În etapa a II-a se va executa: • Strada 2 de la pichetul I2 si până la pichetul 211, inclusiv parcajele,

trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente; − Intersectia 2, pe DJ 692 si strada 2 de la pichetul 408 si până la pichetul

415. Etapa a III-a constă în executia: • Străzii 3 de la pichetul G si până la pichetul 319, inclusiv parcajele,

trotuarele, pista de ciclisti, accesele si zonele verzi aferente; • Intersectia 3, dintre DJ 692 si strada 3 de la pichetul 415 si până la

pichetul 422. În ultima etapă, etapa IV, se vor amenaja trotuarele, accesele, pista de

ciclisti si zonele verzi aferente străzii 0 (strada executată din beton).

În plan traseul proiectat al străzii 1 se caracterizează printr-o lungime de L=617,56 m ( din totalul de L=3144,65 m), delimitat de DJ692 (la est) si o stradă existentă din beton, strada 0 (la vest), neimpunându-se corectări ale traseului în plan (aliniament fără frânturi).



Pentru curbele de racordare circulare cu străzile laterale au fost utilizate raze de 12,00 m. Accesele au fost racordate cu raze de 9,00 m si 12,00 m.





156

La pozitia kilometrică 0+435 şi 0+613,81 si la distanta de 3,75 m fată de pichetul V0_1 , respectiv I1 se vor amenaja podete tubulare Φ 600 mm având L = 10,00 m iar la pozitiile kilometrice (de pe canal) 0+550, 0+640, 0+765, 0+862 se prevede amenajarea unor podete tubulare laterale Φ 600 mm cu L = 10,00 m, pentru accese la proprietăti.

Intersectia 1 se amenajează la km 2+196 stg pe drumul judetean DJ 692, ca o intersectie clasică în formă de T.

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe direcţia DJ 692 Timisoara – Sânandrei (conform PS 2/164/2011):




• la iesire de pe strada 1: - curbă de racordare la ieşire(dreapta) de pe acces, R = 12,00 m;










157







În plan traseul proiectat al străzii 2 se caracterizează printr-o lungime de L=612,30 m ( din totalul de L=3144,65 m), impunându-se corectări ale traseului în plan, traseu format din aliniamente si curbe ( o singură curbă cu raza de 250,00 m).




La pozitiile kilometrice 0+085, km 0+220 si km 0+315 (de pe canal) se prevede amenajarea unor podete tubulare laterale Φ 600 mm cu o lungime de 10,00 m,pentru accese la proprietăti.

Intersectia numărul 2 se amenajează la km 2+515 stg pe drumul judetean, DJ 692, Timisoara - Sânandrei ca o intersectie clasică în formă de T.

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe directia DJ 692 Timisoara – Sânandrei (conform PS 4/164/2011):






158



• la ieșire de pe strada 2: - curbă de racordare la ieșire (dreapta) de pe acces, R = 12,00 m;












În plan traseul proiectat al străzii 3 se caracterizează printr-o lungime de L=1005,33 m, impunându-se corectări ale traseului în plan (o frântură la un unghi de





159

α=1,115 g), traseu format din aliniamente si curbe ( o singură curbă cu raza de 102,00 m).




La pozitia kilometrică 0+020, se prevede amenajarea unor podete tubulare de Φ 1000 mm si având lungimea L = 30,00 m.

Intersectia 3 se amenajează la km 1+833,43, pe drumul judetean DJ 692, ca un sens giratoriu.

Aceasta va avea următoarele elemente geometrice pe direcţia DJ 692 – Sânandrei :

- lătimea benzilor de intrare si iesire este de 4,00m si 4,50 m(exterior, interior);

- inelul de circulatie are o lătime de 10,00 m (2x5,00 m);

- acostamente 2 x 0,75 m;

- raza inelului interior este de 25,00 m;

- patru insule direcţionale triunghiulare, denivelate înierbate;

- Strada 3 se intersectează cu DJ 692 sub un unghi de α= 72,981 g;

- curbă de racordare la ieşire si intrare în sens, R = 20,00 m;

În zona intersectiei 3, mai exact în zona giratiei, canalul din partea dreapta a drumului judetean, DJ 692, trebuie deviat pe o lungime de 130,00 m, În plan traseul proiectat al DJ 692 se caracterizează printr-o lungime L=909,46 m delimitat de la km





160

1+742,31 până la km 2+651.77, axa proiectată urmăreşte înscrierea pe axa părtii carosabile existente, pe majoritatea traseului, neimpunându-se corectări ale traseului în plan, traseu format din aliniamente si frânturi (o frântură,Vf1 la un unghi de α=0,1648 g, o frântură,Vf2 la un unghi de α=0,091 g si o frântură,Vf3 la un unghi de α=1,1055 g).


o asigurarea unui pas minim de proiectare corespunzător clasei tehnice şi vitezei de proiectare;

o respectarea punctelor de cote obligate; Pentru curbele de racordare circulare cu străzile laterale au fost utilizate raze de 20,00 m.

La distanta de 10,25 m fată de pichetul Vf4 si la distanta de 3,00 fată de pichetul 300 , se prevede amenajarea unor podete tubulare Φ 600 mm cu L = 10,00 m în zona giratiei.

Structurile rutiere adoptate sunt: Pentru partea carosabilă(străzi):

• 20 cm BcR 4.0; • 30 cm balast; • 20 cm pământ stabilizat cu var.

Pentru partea carosabilă ( DJ 692): • 4 cm beton asfaltic BA 16; • 6 cm beton asfaltic deschis BAD 25; • 20 cm strat de fundație din piatră spartă; • 30 cm balast.

Pentru parcaje: • 15 cm BcR 4.0; • 35 cm balast.

Pentru trotuare si piste de ciclisti: • 3 cm BA8; • 10 cm BcR 4.0;





161

• 10 cm balast.

Dirijarea apelor de suprafaţă se va face prin amenajarea părţii carosabile, cu pante transversale de 2,50 %, în acoperiş spre rigolele longitudinale, proiectate pe partea stângă a drumului judetean, Dj 692 si spre canalul existent pe partea dreaptă.

Dirijarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul pantelor longitudinale si transversale spre gurile de scurgere, iar colectarea lor se va realiza prin intermediul acestora care vor fi încadrate de borduri din beton de ciment de 20 x 25 cm, aşezate pe o fundaţie din beton de ciment 15 x 35 cm, C 16/20. Trotuarele si pistele de ciclisti vor fi amenajate cu o pantă transversală de 1,50 %.

6.Lucrari hidroedilitare Se propune împărţirea terenului în 18 parcele, în vederea construirii pe aceste parcele a clădirilor industriale pentru depozitare, servicii şi birouri administrative .

Reţele de canalizare menajera si pluviala

Proiectul se va executa etapizat :

Etapa 1 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.5,6,7,8,9,10,11 şi 12 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 1 şi parţial lângă DJ 692.

Tot în acestă etapă se propune : bazin vidanjabil pentru ape uzate menajere.

Etapa 2 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.1,2,3 şi 4 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 2 şi parţial lângă DJ 692 .

Etapa 3 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.13,14, 15,16,17 şi 18 – se prevăd reţele de canalizare menajeră pe strada 3 şi parţial lângă DJ 692, respectiv 2 staţii de pompare şi conducte de refulare aferente.

Reţele de canalizare menajeră





162

Reţeaua de canalizare menajeră este din ţeavă PVC SN4 cu Dext 160 mm, cu lungimea totală L = 2679 m.



Reţeaua de canalizare menajeră are următoarele caracteristici: L = total = 2679 m, De = 160 mm , ţeavă PVC , SN 4 Etapa 1 : L = 761 m , tronson CM1- BV Etapa 2 : L = 681 m , tronson CM 14 – CM 15 Etapa 3 : L = 1237 m , tronson CM 11- CM 29

Bazinul vidanjabil

Calitatea apei uzate evacuate în reţeua de canalizare menajeră va respecta Indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005 .



Canalizare pluvială








163

Etapa 3 – Se asigură infrastructura la parcelele nr.13,14, 15,16,17 şi 18 – se prevăd reţele de canalizare pluvială pe strada 3 şi racorduri guri de scurgere.

Reţele de alimentare cu apa potabila si apa incendiu

Necesarul de apă s-a determinat în baza SR 1478- 1990 " Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale" şi SR 1343/1- 2006 ,, Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru. localităţi urbane şi rurale .

Soluţia de organizare urbanistică a zonei propune organizarea parcelelor dotate cu Hale de producţie nepoluantă şi depozitare , în număr total de 18 bucăţi, cu suprafata cuprinsa intre 2.650mp si 11.400mp dupa cum urmeaza:

Etapa I : Hala nr. 5,6,7,8 = 5.250 mp; H9 = 5.320 mp; H10, 11 = 7.750 mp; H12 = 11.000 mp; Suprafaţa totală hale în etapa I este 52.820 mp

Etapa II : Hala nr.1 = 2.650 mp; H2,3 = 5.320 mp; H4 = 5.700 mp; Suprafaţa totală hale în etapa II este 18.990 mp

Etapa III : Hala nr. 13 = 5.200 mp; H14,15 = 7.600 mp; H16 = 11.400 mp;H17 = 7.700 mp; H18 = 9.800 mp; Suprafaţa totală hale în etapa III este 49.300 mp

Gospodăria de apă

Gospodăria de apă se compune din: 3 foraje de adâncime, rezervor de incendiu şi staţie de pompare incendiu.

Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă se propune realizarea a trei foraje de adâncime pentru alimentarea cu apă a consumatorilor de la Hale şi pentru alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu de 263 mc – tip PERMASTORE , în cele 3 Etape de dezvoltare .

Forajul F1 se va amplasa la Gospodăria de apă, forajul F2 în nordul incintei şi forajul F3 în sudul incintei.

Lângă forajul F1 se va amplasa un cămin de vane CV1 care se va echipa cu o ramificaţie – teu , echipat cu 2 vane – care vor permite alimentarea cu apă a





164

rezervorului de incendiu şi alimentarea cu apă a reţelei inelare de distribuţie a apei la parcele . Conductele de aducţiune de la forajele F2 şi F3 se vor racorda tot la acest cămin.

De la reţeaua de distribuţie cu De 160 mm , se va realiza la fiecare parcelă un branşament de apă cu De 63 mm , echipat cu cămin de apometru – amplasat la 1 m de limita de proprietate . Branşamentul de apă şi căminul de apometru se va realiza de beneficiarii parcelelor . Pentru asigurarea presiunii necesare în Hale ,la fiecare parcelă se va prevedea o staţie de hidrofor- care se va realiza tot de beneficiarii parcelelor , în funcţie de nevoile de debit şi presiune din incintă .

Sursa de apă - Forajul

Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi tehnologică la PLATFORMA INDUSTRIALĂ se propune un front de captare compus din 3 foraje de adâncime ( câte 1 foraj în fiecare etapă) , pentru alimentarea cu apă a consumatorilor de la Hale şi pentru alimentarea cu apă a rezervorului de incendiu de 263 mc – tip PERMASTORE .

Forajul F1 se va amplasa la Gospodăria de apă, forajul F2 în partea de nord , iar forajul F3 în partea de sud a incintei.

În gospodăria de apă se amplasează forajul F1 , rezervorul de incendiu şi staţia de pompare pentru incendiu .

Q total nec= Qmax h + Qref inc = 23,18 l/s + 1,69 l/s = 24,87 l/s= 89,53 mc/h

Pentru asigurarea necesarului se realizează 3 foraje de adâncime cu Dext 330 mm, H = 210 m . Stratele captate – cu filtru , vor avea înălţime totală de 54 m.

Pentru fiecare foraj se propune informativ 1 buc. electropompă submersibilă cu caracteristici informative :

Q = 25 mc/h

H = 70 mCA

P = 11 KW





165

Pompa se va procura numai după ce se execută forajele şi se cunosc caracteristicile acestora (NHs, NHd, Qp, Qexpl şi Hp ), pentru că atunci se stabilesc caracteristicile definitive a pompelor

Cabina forajului

Deasupra forajelor se prevede câte o cabină puţ forat, care este o construcţie subterană din beton, cu planşeu din beton armat, În această cabină se amplasează instalaţiile hidrotehnice, casca puţului forat, filtrul de impurităţi, redresorul de flux, contorul de apă, compensatorul - redresor şi robineţii.

Conducta de refulare apei de la foraje este din ţeavă PEHD PE80 Pn 10 Dext 90 x 6,7 pînă la căminul CV1 – de unde se face alimentarea cu apă a reţelei de ditribuţie şi a rezervorului de incendiu . Conducta de alimentare a rezervorului este din ţeavă de polietilenă PEHD PE 100 Pn 10 Dext 160 x 9,5 mm are lungimea de cca. L = 20 m .

Alimentarea cu apă a reţelei de distribuţie se face de la CV1 printr-o conductă din PEHD PE 100,Pn10 , Dext 160 x 9,5 mm .

Rezervorul de incendiu

Pentru păstrarea rezervei intangibile de incendiu se alege 1 rezervor metalic cilindric – cu V = 263 mc capacitate tip PERMASTORE – care se amplasează pe fundaţie de beton şi lângă rezervor se realizează camera vanelor din beton pentru instalaţii hidrotehnice .

De la foraj apa va fi pompată prin intermediul pompei din foraj în rezervorul metalic de incendiu .

Rezervoarele din panouri de oţel acoperite cu email vitrificat sunt realizate de firma PERMASTORE LIMITED din Anglia şi destinate depozitării apei potabile , apei convenţional curate etc.

Panourile sunt realizate din oţel şi supuse unor procese de debitare, găurire, curăţire şi sablare, curbare, spălare chimică, aplicarea unui spray special, uscare, pulverizarea unei pulberi de sticlă şi introducerea panourilor într-un cuptor la o temperatură de +850°C rezultând un material de sine stătător .





166

Impactul prognozat APA

Masuri de diminuare a impactului

Etapa de construire Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de

construcţie a parcului tehnologic sunt: - manipularea combustibililor cu atenţie sporită astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă; - manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii; - amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme specializate şi acreditate; stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament va fi pentru o perioadă de maxim 1 an; - reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea conduce la modificări ale nivelului freatic pe amplasament; - în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante, se vor lua măsuri imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin firme specializate, în caz contrar poluanţii pot ajunge în apele de suprafaţă şi în cele freatice cu deprecierea calitativă a acestora.

Etapa de _ funcţionare • Calitatea apelor uzate evacuate va fi monitorizată de catre operatorul statiei de

epurare, care urmăreşte respectarea limitelor indicatorilor de calitate prevăzuţi în NTPA 002/2005.

• Recoltarea probelor de apă evacuată pentru analiză se va realiza din bazinul vidanjabil si se va efectua la fiecare vidanjare sau la termenele stabilite de catre operatorul statiei.

• Parcul tehnologic nu va dispune de instalaţii proprii de realizare a monitoringului pentru supravegherea calităţii apelor uzate evacuate.





167

• Unitatile industriale vor fi prevăzute cu contoare de măsurare a volumelor de ape prelevate.

• apa pluvială evacuată de pe platforma parcului va fi epurată în separatoare de produse petroliere.

• Gurile de scurgere a platformelor de depozitare vor fi prevăzute cu capace (sistem normal închis). Se permite numai evacuarea apelor pluviale. Scurgerile accidentale de fluide vor fi colectate şi după caz, recuperate.

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor disfuncţionalităţilor accidentale din sistemele de alimentare şi evacuare ale apelor, administratorul parcului va realiza un plan de informare şi alarmare, în care personalul de deservire şi cel de întreţinere au atribuţii bine stabilite. Prin investiţia propusă nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului sau apelor de suprafaţă. Prin faptul ca zonele funcţionale sunt in totalitate acoperite prin betonare, posibilitatea de impurificare a freaticului in zona, datorita unor infiltraţii, este eliminata.

AER

Măsuri de diminuare a impactului

Etapa de construire Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de construcţie a parcului tehnologic sunt:

- umectarea cu apă prin intermediul cisternelor a depozitelor de materiale (pământ, agregate minerale), precum şi a drumurilor de acces la amplasament şi a drumurilor interioare; - limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor de tonaj mare prin aplicarea unor semne de circulaţie corespunzătoare de o parte şi de alta a drumului sau aplicarea pe carosabil ( pe lăţimea acestuia) a unor denivelări din loc în loc;

- utilizarea unor vehicule şi utilaje performante a căror inspecţii tehnice s-au făcut periodic pentru evitarea generării unor emisii suplimentare; - utilizarea unor carburanţi cu conţinut redus de sulf;





168

- adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor, respectiv verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în vederea remedierii eventualelor disfuncţii identificate.

Etapa de _ funcţionare - si in etapa de functionare raman valabile masurile din faza de implementare pentru mijloacele de transport - In cazul in care una dintre activitati va necesita sisteme de epurare pentru activitatea care se va desfasura, acestea vor fi implementate, astfel incat sa se asigure calitatea aerului in zona in corelare cu legislatia in vigoare.

Prin măsurile adoptate, mai ales în faza de realizare a investiţiei, se poate

considera că impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus şi de scurtă durată.

Solul Măsuri de diminuare a impactului

Astfel, în timpul realizării investiţiei:

- se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor RAR;

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

- nu pot fi luate alte măsuri de diminuare a impactului în faza de realizare a investiţiei.





169

Masuri de protectie prevazute în timpul funcţionării:

- fiecare hala va avea o platforma betonata pentru depozitarea deseurilor sau a altor produse pana la utilizare sau comercializare.

- amplasarea instalatiilor in halele de productie, care este prevazute integral cu pardoseala betonata

- sistemul de canalizare este realizat etans si este inspectat periodic, conform Programului anual de intretinere

- caile de acces interioare sunt betonate ;

Biodiversitatea

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în perioada de construcȚie

a. Reducerea emisiilor de praf și pulberi -respectarea normelor tehnologice din domeniul construcțiilor -amenajarea cailor de acces și întreținerea acestora astfel încât la trecerea

vehiculelor să nu se ridice praful -betonarea platformelor de parcare și a acceselor carosabile -circulația se face cu viteză redusă -la nevoie în condiții de uscăciune se stropesc zonele de trafic care generează

praf -autobasculantele care transportă materiale care eliberează prof vor avea

încărcătura acoperită cu prelată. b. Reducerea emisiilor noxelor de eșapament -utilizarea de mașini și utilaje care corespund din punct de vedere tehnic

normelor în vigoare, -evitarea utilizării concomitente a unui număr prea mare de motoare în

funcțiune. c. Măsuri de eliminare a zgomotului -utilizarea de mașini și utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic d. Măsuri de reducere a deșeurilor menajere și tehnologice -respectarea regulilor de management a deșeurilor





170

-deșeurile menajere vor fi colectate temporar în recipiente specifice iar ulterior vor fi transportate de operatori la depozitele specializate

-deșeurile tehnologice vor fi evacuate de către operatori specializați exceptând acele deșeuri care pot fi utilizate în arealul de lucru fără a produce poluare (pământ excavat).

e. Măsuri de reducere a poluării apei -se va asigura etanșeitatea rețelei de canalizare -platformele de parcare vor fi prevăzute cu elemente de împiedicare a

scurgerilor produselor petroliere antrenate de apele pluviale -apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil prevăzut de PP -apele pluviale vor fi colectate și evacuate în sistemul de canale al sitului -calitatea apei uzate evacuate în rețeaua de canalizare menajeră va respecta

Indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005 . OBS: toate fotografiile sunt originale, făcute în aria de interes a proiectului

exceptând fotografia speciei Spermophillus citellus făcută la Sagu.

Peisajul Masuri de diminuare a impactului La finalizarea lucrărilor de investiţii, zonele afectate de organizarea de şantier vor fi igienizate şi ecologizate prin plantare de arbuşti şi inerbări. În ceea ce priveşte impactul asupra vegetaţiei şi faunei arătăm că întrucât peisajul este puternic antropizat, prezenţa acestor factori de mediu în starea lor naturală nu mai este semnificativă. Nu există în apropiere mici zone împădurite care să poată fi afectate. Mediul social şi economic Mediul social şi economic, ca sistem complex, este o componentă a ierarhiei sistemelor ecologice. Fiecare sistem socio-economic este echivalent cu un complex regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale, sisteme tehnice de conversie a potenţialului resurselor energetice în energie utilizabilă şi antropizate, interconectate prin sisteme de transport şi comunicaţii. Acestea s-au diferenţiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici şi strategii de transformare,





171

subordonare şi control sau de înlocuire a ecosistemelor naturale şi seminaturale de pe teritoriul interesat. Densitatea fluxurilor materiale, energetice şi informaţionale la nivelul infrastructurii generatoare de bunuri şi servicii, va creşte prin realizarea noului obiectiv, creând un impact pozitiv social-economic. Obiectivul analizat va avea un efect benefic asupra factorului socio - uman din zonă, prin faptul că va asigura noi locuri de munca. Distanţa faţă de locuinte prevazuta conform reglementarilor din planurile de urbanism este suficienta bunei desfasurari a activitatii, in conditii de protectie a sanatatii populatiei. Impactul dat de realizarea acestui proiect, din punct de vedere al condiţiilor de viaţă se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs pe perioada de execuţie. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural În zona în care se doreşte a se realiza investiţia nu sunt semnalate valori arheologice, istorice, culturale, arhitecturale care ar putea fi afectate de lucrările executate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în care, prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau de altă natură, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorice, arheologice şi culturale, să întrerupă desfăşurarea acestor lucrări, să înştiinţeze autorităţile competente în acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor.

s.c. tellus adviser s.r.l. birou management mediu

Documents