business adviser nr. 58

16
Revista de actualitate si consultanta Anul VII Nr. 58 www.b-a.ro Publicatie membra a BRAT Vasile Vlasin: „Mai mult. Mai bine. Impreuna.“ Powered by pag 7 Olimpian Ungherea: V iolen]a – alarma de gradul zero! Florin Pogonaru: „Investi]iile [i consumul ne vor scoate din criza“ Vlad Hogea: E u sunt executorul testamentar al lui Nastratin Hogea!“ Mircea Cosea: Vice Versa 3 Dan Matei Agathon: Aten]ie, Romania! Tinerii vor sa te paraseasca! 2 5 4 Dan Bernovici si Marius Raileanu: C azinoul reprez- inta un fenomen social“ 6 Constantin Niculescu, presedintele ACR: „Romania s-a dezvoltat haotic in toate domeniile, in ultimii ani“ 5 Victor Atanasie Stanculescu, despre extazul [i agonia industriei romane[ti de aparare Horatiu Serb: M ititeii [i... „bateria“! Marius C. Romascanu: Provocarea de a [ti ce i]i dore[ti 14 11 4 11

Upload: editura-business-adviser

Post on 07-Mar-2016

238 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

imobiliare, constructii, resurse umane, interviuri, human resources, consultanta, economie, actualitate, analize, business, life-style, corespondente, locale

TRANSCRIPT

Page 1: Business Adviser nr. 58

Revista de actualitate si consultanta

Anul VII � Nr. 58 www.b-a.roPublicatie membra a BRAT

Vasile Vlasin:

„Mai mult.

Mai bine. Impreuna.“

PPoowweerreedd bbyy

pag 7

Olimpian Ungherea:

V iolen]a – alarmade gradul zero!

Florin Pogonaru:

„Investi]iile [i consumul ne vorscoate din criza“

Vlad Hogea:

„E u sunt executorul

testamentar al luiNastratin Hogea!“

Mircea Cosea:

ViceVersa 3

Dan Matei Agathon:

Aten]ie, Romania! Tinerii vor sa te paraseasca!

2

5

4Dan Bernovici si Marius Raileanu:

„C azinoul reprez-inta

un fenomen social“

6

Constantin Niculescu, presedintele ACR:

„Romania s-a dezvoltat haotic in toatedomeniile, in ultimii ani“ 5Victor AtanasieStanculescu, despre extazul [iagonia industrieiromane[ti de aparare

Horatiu Serb:

M ititeii[i...

„bateria“!Marius C. Romascanu:

Provocarea de a [ti ce i]i dore[ti

14

11

4

11

Page 2: Business Adviser nr. 58

2

EDITORIAL

Am avut ocazia sa predau un curs lastudentii de anul I de la Academia de Stu-dii Economice Bucuresti si am vorbitdespre cultura antreprenoriala. Nu stiudaca am fost prea crud si prea realist, spu-nandu-le studentilor ca e o adevarata ne-

bunie sa devii om de afaceri in aceasta tara,dar am sperat ca, la varsta lor, entuziasmulsi energia sunt suficiente ca sa-i incurajezesa viseze la aceasta provocare. Am fost sur-prins, insa, sa vad ca prima intrebare pecare mi-au adresat-o studentii dupa curs afost daca ii sfatuiesc sa plece din Romania...Am fost eu prea direct, neincurajand vi-

sarea, sau, mai degraba, tinerii acestia suntprea informati ca sa mai creada in povesti?Ar trebui sa ne ingrijoram serios, daca elitastudentilor acestei tari, in timp ce sta cuochii pe carte, nu-si poate stapani gandulde a parasi Romania. Scriu aici ceea cele-am spus si lor: daca si ei parasesc aceastatara, cine o va duce mai departe? Cine vaschimba lucrurile si va repune valorile peun fagas normal? Cred ca toti politicienii sioamenii care iau decizii pentru aceasta taraar trebui sa incerce sa se confrunte cu stu-dentii romani si cu asteptarile lor, ca sainteleaga mai bine ce putem astepta de laviitor. Ca sa priceapa ce au de facut pentruca inteligenta acestui pamant sa nu plece,ca de atatea ori, spre orizonturi mai bune.

Le-am spus studentilor ca am umblatpeste tot pe glob, dar nicaieri nu e caacasa, si ca, oricum, lumea nu mai e unloc generos si primitor, in conditiile ata-tor amenintari. Dar atasamentul fata decasa si de familie e suficient ca sa-i tina

aici? Nu e cam putin? Nu le cerem cammult daca le spunem sa ramana inRomania doar pentru ca e acasa? Si viito-rul lor, si sansele lor unde sunt?

Societatea romaneasca si statul tre-buie sa se gandeasca serios la viitorultinerei generatii, care nu mai accepta safie de sacrificiu. Tinerii acestia au vazutprea multe la o varsta frageda ca sa se maimultumeasca cu putin. Si ar puteadescoperi foarte curand si proverbul latin„Ubi bene, ubi patria“ - unde ne este bineacolo este si patria noastra. Caz in careRomania va ramane cu amintirea inteli-gentei... Nu mai putem miza doar peatasamentul fata de familie si loc atuncicand le cerem tinerilor sa ramana.Trebuie sa le si oferim o sansa potrivita cuorizontul lor de asteptari, care e tot mailarg. Acum au posibilitatea sa compare sisa decida. De prea multe ori, atat com-paratia, cat si decizia nu ne este favorabi-la. Suntem dispusi sa-i pierdem? Atunci

sa nu ne mai miram ca pierdem toatecompetitiile, toate bataliile, si ca nureusim sa indreptam nimic. Cu cine sareconstruim Romania daca toti cei careisi doresc sa realizeze ceva ajung sa con-struiasca in alta parte, unde sunt mai bineprimiti ca acasa? Ori facem ceva rapid inacest sens, ori o sa vedem cum exodul dinultimii ani va creste alarmant si ireversi-bil. Ceea ce isi va pune amprenta denesters pe viitorul acestei tari.

I had the opportunity to teach a course to the first-year stu-dents at the Academy of Economic Studies and talk about theentrepreneurial culture. I don’t know if I was too tough and toorealistic, telling the students that it’s a real craziness to becomea businessman in this country but I hoped that at their age, theenthusiasm and energy are enough to encourage them to dreamof this challenge. I was surprised, however, to see that at the endof the course the first question that I have been asked by the stu-dents was whether to leave Romania or not. Was I too blunt notto encourage them to dream on or maybe these young men aretoo informed to believe in fairy tales? We should seriously worryabout the fact that the best students of this country, while beingengrossed in studying, can not banish the thought of leavingRomania. I’m writing here what I have already told them: ifthey leave this country, who will rule it than? Who will changethings and restore values by putting them on the right track? Ithink that all the politicians and decision makers of this countryshould try to meet and discuss with the Romanian studentsabout their expectations, to better understand what we mightexpect from the future, to understand what they have to do, soas the intelligence of this country didn’t leave it heading for bet-ter places, as they did so many times before.

I told the students that I have walked all over the globe,but there is no place like home, that the world is no longer agenerous and friendly place with so many threats around.

However, is the attachment to their families enough to keepthem here? Isn’t that too little? Don’t we ask too much if wetell them to stay in Romania just because it’s their home?What about their future and their chances?

The Romanian society and the state should think seriouslyabout the future of the younger generations who are no longerwilling to be sacrificial. These youngsters have seen too many atan early age, to be satisfied with so little. And they could verysoon find the Latin proverb „Ubi bene, ubi patria“ – our homeis where we feel good. In this case Romania will remain onlywith the memories of its intelligence ... We can no longer relyonly on the attachment to their family and place when we askthem to stay. We have to offer these young people a chance fortheir horizon of expectations, which is getting broader. Nowthey have the opportunity to compare and decide. Too often,the comparison as well as the decision are not in our favor. Canwe afford to lose them? Then there is no wonder that we loseall the competitions, all the battles, and we have failed in all ourattempts to repair something. Who should we rebuild Romaniawith if all those who want to do something, finally do it some-where else, where they are better welcomed than at home?Either we do something soon to change that or we’ll see howthe exodus from the recent years will increase alarmingly andirreversibly. That will forever leave its mark on this country’sfuture. (Traducere de Cosmina Stroescu)

Be careful Romania! Young people want to leave you!

DA

n M

ate

i A

gath

on

Aten]ie, Romania! Tinerii vor sa te paraseasca!

Page 3: Business Adviser nr. 58

3

ANALIZAM

ircea C

o[ea

Reforma economicaIn sfarsit, un grup de lucru al coalitiei de

guvernare a intocmit un program corect siviabil de relansare a cresterii economice, prinmasuri pro-active de incurajare a mediului deafaceri. Desi nu este decat o schema simplade flexibilizare a fiscalitatii, trebuie remarcatca este prima actiune de trecere de la masuripro-ciclice – caracteristice pentru anii 2009 si2010 – la masuri pro-active. Programul pre-vede reducerea CAS-ului cu 3-35%, redu-cerea cotei unice de la 16 la 12% si ridicaresalariului minim pana la cca. 800 RON.

Succesul acestor masuri este conditionatde data introducerii lor, avand in vedere tim-pul obiectiv necesar pentru a obtine cel putino crestere a PIB-ului de 1-1,5% pana la sfar-situl acestui an, ca o garantie a capacitatii re-venirii cuantumului salariilor si pensiilor lanivelul de dinainte de reducerile din 2010. Inacest sens, simularile efectuate de catre insti-tutele de statistica si prognoza arata ca dataintroducerii acestor masuri ar fi cel tarziu 1iulie 2011.

Respingerea acestor masuri nu a fostopera – asa dupa cum ne-am fi asteptat – aopozitiei, ci chiar a Ministerului de Finante alcoalitiei, care, prin vocea secretarului de Stat,a declarat ca „un astfel de program s-ar putealua in calcul numai in anul 2012 si numaidaca colectarile la buget vor permite acestlucru“.

Este tocmai VICE VERSA, dar delocsurprinzator, avand in vedere conceptia decontabilitate simpla existenta inca din 1990 lanivelul compartimentului de politica bugetaraa acestui minister. In cazul de fata, ministerul

nu depaseste stadiul de aritmetica primara,socotind ca o reducere a fiscalitatii nu poate fiadmisa decat dupa ce s-au colectat la bugetsumele ce pot lipsi temporar printr-o fiscali-tate mai redusa. Este o pozitie rigida, incapa-bila de o viziune dinamica, pe termen mediusau lung.

Este VICE VERSA si in sensul ca nu-mai printr-o reducere a fiscalitatii care stimu-leaza activitatea si conduce la cresterea locu-rilor de munca si, in consecinta, a masei deimpozitare, se pot mari sumele atrase la bu-get. Este VICE VERSA si pentru ca nu re-nunta la conceptia anacronica prin care buge-tul este un fel de pusculita a guvernului infavoarea conceptiei prin care bugetul devineun instrument de politica economica a guver-nului prin care se stimuleaza relansarea eco-nomica si cresterea locurilor de munca.

Reforma in sanatateReforma in sanatate se traduce prin in-

chiderea a mai mult de 60 de spitale si trans-formarea lor in camine de batrani. Asta estetot. Nimic altceva.

Lasand la o parte vesnicele deficiente or-ganizatorice ale aplicabilitatii reformelor siaccidentele nefericite ale incapacitatii salvariiunor pacienti care nu au mai gasit spitale - lapropriu - cu portile deschise, deoarece inca dedimineata se pusesera lacate, trebuie spus ca siin cazul acestei reforme apare un VICEVERSA. Este un VICE VERSA al principi-ilor acestei reforme, traduse prin inchideri sinu prin deschideri. Spitalele au fost inchise,conform declaratiilor ministrului de resort,deoarece „nu erau eficiente din punct de

vedere economic“. Oare, in cazul unei tari cucel mai redus nivel de igiena si asistenta me-dicala din Europa, in care a reaparut tubercu-loza si care are cel mai scazut nivel al spe-rantei de viata, spitalele pot fi considerateCentre de Profit? Nu ar trebui, oare, sa fieconsiderate, cel putin in aceasta etapa istori-ca, Centre de Utilitate Publica si de SigurantaNationala? Nu ar fi trebuit depus efort pentrudotarea lor si pentru un mai bun manageriatdecat sa fie brusc si violent inchise?

Atunci cand pomul este invadat de omizi,ca sa scapi de ele, dai cu insecticide, dar nu taipomul, cu omizi cu tot. Este VICE VERSA.

V ICE VERSA

The economic reformFinally, a working group of the ruling

coalition has prepared a fair and sustainableprogram to revive the economic growththrough pro-active measures to encouragebusiness. Though only a scheme to ease taxa-tion, it must be noted that it’s the first attemptof transition from pro-cyclical measures- cha-racteristic to the period 2009 and 2010 – topro-active measures. The program comprisesthe decrease of HIH by 3-35%, the flat taxreduction from 16 to 12% and the minimumwage increase up to approx. 800 RON.

The success of these measures depends onthe date when they are to be adopted, giventhe time needed to obtain a GDP growth of atleast 1-1.5% by the end of this year, as a gua-rantee of the ability to pay the pensions andsalaries just like before the cuts from 2010. Inthis respect, the simulations carried out by theStatistic institutes show that these measuresshould be adopted no later than July 1, 2011.

The rejection of these measures was notthe work –as we have expected- of the oppo-sition, but of the Ministry of Finance of thecoalition, which stated through the voice ofthe State Secretary that “such a program couldbe on our agenda no sooner than 2012 provid-ing that the budget income makes it possible”.

It is exactly the vice versa, but it’s not at allsurprising, taking into account the simple current accounting system that has been onsince 1990 in the budget policy department ofthis Ministry. In this case the ministry can’t gofurther the stage of basic arithmetic, conside-ring that a taxation reduction can’t be accepted

prior to the collection of the budget incomes,that could temporarily be absent due to lowertaxes. It’s a rigid attitude, incapable of a dyna-mic outlook on a medium or long term.

It’s the vice versa; only due to a tax reduc-tion that stimulates activity and leads to anincrease of the jobs and consequently of thetaxes the budget funds can be increased.

It’s the vice versa because it does not giveup the anachronistic idea that the budget isnot a kind of moneybox of the government,but on the contrary, the budget is a tool of eco-nomic policy of the Government to stimulatethe economic recovery and increase the num-ber of vacant jobs.

The Health Care ReformThe Health Care Reform is seen as the

lockout of more than 60 hospitals which are tobe turned into retirement homes. That is all.Nothing else, except the eternal organizationaldeficiencies in applying the eternal reforms and

the unfortunate accidents in failing to rescuepatients who have not found the hospitals withthe doors open (literally) because early in themorning padlocks had been put on; it must besaid that there is also a VICE VERSA in thisreform. It’s a VICE VERSA of the principlesof this reform that manifested itself in lockouts,not openings. The hospitals were closed, asdeclared by the health Minister, because „theywere not economically efficient.” I wonder if acountry with the lowest level of hygiene andmedical care in Europe, where tuberculosis hasreappeared and has the lowest life expectancy,hospitals can be regarded as profit centers?Shouldn’t they be considered, at least in thishistorical period, Centers of Public Utility andNational Security? Shouldn’t they have beenbetter equipped and managed than suddenlyclosed? When the tree is invaded by caterpil-lars, you spray insecticides to get rid of them,but you don’t cut the tree with caterpillars andall. It’s the VICE VERSA.

Vice Versa

Cosm

ina S

troescu

(

Page 4: Business Adviser nr. 58

4

ARTICOL DE FOND

De la o vre-me – intinsa pes-te doua decenii –traim intr-o lumetot mai violenta.Tot mai ascutita.Si mai fierbinte.O lume plina degropi morale siinjuraturi si urle-te. Cu oarece ani

in urma, niste hoarde de ciomagari – duca-se pepustii – urlau pe marile bulevarde ale Micului Paris:„Noi muncim, nu gandim!“ Violenta pe strada, vio-lenta in Parlament, violenta in Casa Domnului. Sperca n-ati uitat, oameni buni, gasca aia de senatori carecare se dadeau de ceasul mortii sa zbiere cat maiconvingatori acel sublim si repetabil ”Huo!” de lainalta tribuna a Parlamentului. In naosul unei sfinteBiserici din cartierul bucurestean Drumul Taberei,doi popi s-au injurat – deopotriva, cu ura si invidie –s-au paruit cu gesturi evlavioase, incaierandu-se peacelasi ciolan: Casa Domnului. Afara, in fata Bi-sericii, enoriasii - atatati de diabolice ganduri – s-auimpartit deja in doua tabere vrajmase: lipseste doar o

teribila scanteie, pentru a se aprinde un scandal pu-blic sangeros.

Violenta ne impresoara de pretutindeni. Ne co-tropeste nu doar linistea sufletului, ci si limpezimeagandirii. Se intinde, insidioasa, in casele noastre, infamiliile noastre, in scolile noastre. Nici spitalele numai sunt ocolite de acest tsunami devastator al vio-lentei. Un spital, la portile caruia moare un om baran,asteptand zadarnic sa fie internat, nu mai este demult acea sfanta oaza de liniste si salvare. Auziti cumplange Hipocrat? Din celebrul sau Juramant, n-a mairamas decat nepasarea zamislitoare de moarte.Nepasarea, ca una dintre cele mai dure manifestariale violemtei. „Moartea domnului Lazarescu“ nu edoar un faimos film romanesc, ci o crunta realitatetransfigurata in arta.

Violenta curge peste noi si prin noi – ca un noroipestilential – din coloanele de presa, de pe sticla tele-vizoarelor, din palniile posturilor de radio. Hai, sanu-mi spuneti ca n-am dreptate. Desi, as prefera san-am. Dar rating-ul de presa n-are nici in clin, niciin maneca, cu preferintele mele. Limbajul trivial adevenit una din maretele culmi atinse de violenta.Limbajul grobian, o alta culme. Un nu-stiu-carePepe isi spala rufele murdare in public, iar galeata culaturi o varsa peste obrazul creponat al uneia care-sizice Oana. Un alt cuplu de lumpeni – Iri si Moni –isi tipa, cu disperare, sarcasm si mitocanie, toate re-fularile viscerale, toate frustrarile sexuale, in fata ori-carui jurnalist care le vara microfonul sub nas. Mainou, violenta si-a gasit un debuseu lax pe Internet.Aici, violenta tipa din toti bojocii, ne flutura pe subochi monstruoasele ei sclipiciuri, ne ademeneste cusofisticate si toxice mixturi de culori, forme si sunete,ruinandu-ne spiritul si otravindu-ne constiinta.

Violenta a devenit un modus vivendi. Violentaeste cea mai pernicioasa molima a acestui inceput demileniu. Molima planetara. Violenta – alarma degradul zero!

De unde se pravale atata violenta peste capulnostru? Din ce grote ale conditiei umane a irumpt?Cum s-o stavilim? Cum sa-i tinem piept? De ce lu-mea devine tot mai violenta? Unde si care sa-i fie sor-gintea? Cine se face vinovat de aceasta pacoste carene corupe sufletul? Saracia? Bogatia? Indolenta?Anul 2012? Simple intrebari retorice.

Iar in final, o intrebare deloc retorica: Stie cine-va care este antidotul violentei? Eu il stiu. Este rasulsanatos. Este surasul candid. Este zambetul bland,care taie in carnea vie a violentei. Pentru violenta – ca

si pentru sora ei geamana: prostia – un ras homeric,un suras vitriolic inseamna moarte. Am spus home-ric? Am spus vitriolic? Nu! Se taie si se rescrie: un ras

si un suras... nastratinian! Nu ma credeti? Incercati!Efectul unui zambet este naucitor pentru cel caretocmai te-a injurat.

V iolen]a – alarmade gradul zero!

Olim

pia

n U

nghere

a

For about two centuries we have been living inan increasingly violent world. It’s a sharper andhotter violence day after day. It’s a world full ofmoral curses and yelling. A few years ago somemobs of punks – go darn! - were yelling on thelarge boulevards of the small Paris: “we are work-ing not thinking!” Violence on the streets, violencein the Parliament, violence in the Lord’s house.Dear fellows, I hope you haven’t forgotten thatgang of Senators who were desperately shoutingthat sublime and repeatable “Huo” from the hightribune of the Parliament. In the central aisle of aholy church somewhere in Drumul Taberei dis-trict in Bucharest, two priests have bitterly sworneach other full of hatred and envy. They havefought with pious gestures, claiming supremacy forthe same thing: the Lord’s house. Outside, in frontof the church, the parishioners – stirred by evilthoughts – had already divided themselves in twoopposite sides. They needed only a sparkle to raisea public bloody riot.

Violence is surrounding us. It takes controlnot only over the peace of our souls, but also overthe clarity of our thoughts. It is sneaking into ourhomes, families and schools. The hospitals are nolonger shunned by this destructive tsunami of vio-lence. A hospital to whose gates an old man dieswaiting in vain to be hospitalized is not at all thatoasis of peace and hope. Can you hear Hippocra-tes’ crying? There is nothing left of the famousOath, except the indifference that brings death.Indifference is seen as one of the cruelest manifes-tations of violence. “Mr. Lazarescu’s death” is notonly a famous Romanian movie, but also a terriblereality turned into art.

The violence flows all over us and through us-as a filthy mud – coming out of the Editorials’columns, TV screens and radios. Please don’t tellme that I’m wrong, although I’d better be. But thepress rating is not on my wish list. The trivial lan-guage has become one of the most terrible forms ofviolence and the harsh language, another one. A socalled Pepe is washing his dirty laundry in public,and throws the bucket with dirty water over thewrinkled cheek of a woman called Oana.

Another terrible couple -Iri and Moni- areshouting out desperately and angrily all their sex-ual frustrations in front of any journalist who popsup with a microphone. Lately, violence has mani-fested itself on the internet. Here violence is cry-ing out, and fluttering under our nose its horrible

sparkling trifles, baits us with its sophisticated andtoxic mix of colors, shapes and sounds, destroysour spirit and poisons our conscience.

Violence has become a modus vivendi and it isthe most dangerous disease of the century- a world-wide spreading disease. Violence - zero emergency.

Where from so much violence coming downon us? What caves of the human condition has itcome from? How can we stop it? How can westand up to it? Where does it originate from? Whois guilty of this plague that stains our soul?Wealth? Poverty? The year 2012? These are onlyrhetorical questions.

And at the end a question that is not a bitrhetorical: does anybody know what the antidotefor violence is? I know. It’s a good roar of laughter.It’s a broad smile. It’s the warm smile that goesdeep through and beyond violence. For Violenceas well as for its twin sister called Stupidity aHomeric laughter, a vitriolic smile means death.Have I said Homeric? No, take this word out andrewrite: a... Nastratinian laughter and a smile!Don’t you believe me? Just try it! The effect of asmile is astonishing on someone who has justcursed you.

Traducere de Cosmina Stroescu

Violence – zero emergency!

Romanii nu au abilita]i financiareO companie din zona bancara a finalizat, recent, un studiu –

„Consumer Resourcefulness“ – in cadrul caruia a dezvoltat un testde „inteligenta financiara“, validat la nivel global drept instrumentde masurare a cunostintelor si abilitatilor financiare ale consuma-torilor. Studiul a fost realizat in 10 tari: Olanda, Belgia, Spania,Romania, Polonia, SUA, Mexic, India, Coreea si Japonia.

Testul de inteligenta financiara – denumit „FQ test“ - a inclus13 intrebari, axate pe patru directii: viitorul financiar, aspecte finan-ciare legate de gospodarie, economisire si investitii. In functie denumarul raspunsurilor corecte, respondentii au fost incadrati in patruprofile de cunostinte privind banii si finantele personale: nestiutor

(intre 0 si 4 raspunsuri corecte); incepator (intre 5 si 8); mediu (9-11) si avansat (12-13 raspunsuri corecte).

Intr-un comunicat de presa, grupul financiar respectiv anunta ca – in conformitate cu rezultatele„FQ test” - dintre cele zece state incluse in studiu, romanii au printre cele mai reduse niveluri de cunos-tinte si abilitati financiare. Astfel, intr-un clasament realizat in functie de ponderea profilelor „mediu”si „avansat”, japonezii (cu 44%), indienii (40%) si coreenii (37%) sunt cei mai informati cu privire lachestiunile legate de bani. La polul opus, se situeaza spaniolii (cu 24%), romanii (23%) si mexicanii(19%).

In ceea ce-i priveste pe romani, 69% au un nivel redus de cunostinte financiare (incadrandu-se la„incepatori”), procent care este, totusi, peste media globala, de 63%. In esenta, acesta categorie intele-ge elementele de baza legate de administrarea banilor, dar are dificultati in a utiliza concepte financia-re esentiale, precum economisirea pentru pensie sau constituirea unui fond de urgenta.

Alti 8% dintre romani se incadreaza in profilul „nestiutor”, pentru care chestiunile legate de baninu prezinta interes, dar au si un nivel foarte redus de intelegere a problematicilor respective.

Spre comparatie, in Mexic si Polonia aceasta categorie se ridica la nivelul de 10% dintre respondenti,in Belgia – la 7%, in Olanda si Spania – 6%, in SUA - 5%, in Japonia si India – 4%, iar in Coreea – 3%.

Este interesant de observat ca, daca la nivel global intrebarile legate de economisire s-au dovedit afi cele mai dificile (doar 51% dintre participanti raspunzand corect), in Romania situatia este usor dife-rita. Astfel, intrebarile cu cel mai redus numar de raspunsuri corecte sunt cele legate de problemelefinanciare din gospodarie (51% au raspuns gresit), economisire (49% raspunsuri incorecte), investitii(46%) si viitorul financiar (cu 35% raspunsuri gresite).

Pe de alta parte, peste 90% dintre romani vor sa-si imbunatateasca abilitatile financiare, iar 40% simtnevoia sa fie ajutati in acest sens. De ce nu au reusit sa-si asigure romanii o educatie financiara? Conform„FQ test“, 39% dintre cei intervievati din Romania au spus ca nu au avut timp pana acum, in vreme cenumai 9% au fost pe deplin cinstiti – parerea mea! – si au recunoscut ca „este prea complicat“!

De peste o sutade ani, soarele si as-pirina sunt declaratecand benefice, candnocive, intr-o alter-nanta ce tine uneori

de moda, alteori de sezon. Astazi, descoperim ca majori-tatea lucrurilor care ne inconjoara sunt supuse acelorasiconsideratii. Fie ca este vorba despre hrana sau haine,mediu ori tehnologie, lucrurile stau cam la fel ca si in cazulsoarelui si al aspirinei. Untul este un aliment ideal, panacand descoperim binefacerile margarinei. Dar margarinaeste un aliment care ceva mai tarziu se va dovedi periculos,atata vreme cat exista, totusi, un interes suficient de marepentru ca untul sa ramana alimentul exceptional de bun incomparatia sa eterna cu margarina.

Produsele mai sus citate au rolul de exemplu, iaralegerea lor este pur intamplatoare. Insa acest simpluexercitiu de perceptie poate continua oricat veti dori,inlocuind exemplele oferite cu orice alt produs, serviciu,idee sau concept care va trece prin minte.

Pornind de la nevoi elementare, umanitatea a dez-voltat, de-a lungul evolutiei sale, un intreg univers de nevoicu totul noi, unele conexe, altele derivate din acele putinetrebuinte cu adevarat esentiale pana si indivizilor traitoriintr-o societate civilizata si super tehnologizata, asa cumeste lumea timpurilor moderne. Fiecare dintre noi esteexpus zilnic, fie ca si-o doreste, fie ca nu, „vitrinelor” tic-site de produse si servicii, ce au ca singura menire satisfac-tia clientului, intr-un grad din ce in ce mai ridicat si din cein ce mai sofisticat. Veti spune, probabil, ca nu e nimic inneregula cu faptul ca oamenii isi doresc sa evolueze per-manent, atunci cand vine vorba despre identificarea com-

pleta si cat mai corecta a intregii game de nevoi pe care sile pot satisface achizitionand produse si servicii.

Iar eu va voi da dreptate, insa numai pana la un punct.Intr-o lume coplesita de informatie, in care posibilitatea dea verifica afirmatii se intinde pe durate de timp ce acopera,uneori, chiar si ani, cum pot eu, consumatorul de rand, saaflu - altcumva decat pe sanatatea si pe buzunarul meu -daca ceea ce cred ca imi trebuie si doresc sa cumpar astazie tot una cu ceea ce imi va trebui, cu adevarat, si maine?

Provocarea de a [ti ce i]i dore[ti

Danie

l N

egu]

Mari

us C

. Rom

a[canu

Page 5: Business Adviser nr. 58

5

INTERVIU

„MAN LIFESTYLE“: Stim ca mesajeledifuzate la TV au un grad ridicat de diseminare. E valabil si pentru „Filmul sau Viata?“, emisiunea dumneavoastra de la Antena 2?VLAD HOGEA: Eu mor dupa filme. Cand

eram copil, cea mai mare placere era sa merg la ci-nematograf. Acum, am ajuns sa fac o emisiune caremixeaza filmul cu viata. De fapt, pana la „Filmul sauViata?“, nimeni nu indraznise sa faca un talk-showtelevizat care sa amestece filmul de fictiune cu viatareala. Eu m-am luat dupa Mark Twain (care zicea:„Adevarul este mult mai ciudat decat fictiunea“) siam conceput un produs media care a reusit sa prindala public. Deci si mesajul nostru, cum spuneti dum-neavoastra, se „disemineaza“...

Ati absolvit Facultatea de Drept si ColegiulNational de Aparare, sunteti doctor in Istorie, om de media, dar si politician.Care dintre aceste preocupari va este cea mai draga?Eu am avut, dintotdeauna, o anumita usurinta la

vorbit si la scris... Imi place sa „simt“ camera de luatvederi, dupa cum mi-e drag de cuvantul tiparit... Si,poate tocmai de aceea, ma simt bine oriunde ma potfolosi de aceste „dexteritati“ native...

Sunteti director general al Grupului dePresa MEDIA BLOC (care editeaza revistele „NASTRATIN“, „BUSINESS ADVISER“,BUSINESS POINT“ si „ANUNT EXCLUSIV“). Ce sfat i-ati da unui tanarcare ar vrea sa deschida o afacere acum? Ii indemn sa ia seama ca nu tot ce zboara se

mananca. Iar ca sa aiba rezultate: sa vina cu idei carenu au fost „arse“, sa mobilizeze un potential maximcu resurse putine si sa nu se bazeze pe socoteli facuteacasa. Nu exista scoala mai buna decat scoala vietii (siasta n-o spune un repetent, ci un fost sef de promotiela un liceu-fanion al Romaniei)...

In ultimul timp, institutiile abilitate neprezinta cifre prin care se preconizeaza oiesire a Romaniei din recesiune...

Eu nu sunt nici economist, nici sociolog, niciprofet. Asa ca ma feresc sa fac predictii. Dar cred caRomania mai are mult pana sa se puna pe linia deplutire. Dupa o crestere economica bazata, in maremasura, pe speculatii imobiliare si pe infuzia de va-luta de la romanii care lucrau in strainatate - a urmato criza care a facut sa incremeneasca majoritatea pro-iectelor demarate... Iar gheata nu se poate topi chiarde pe o zi pe alta...

Care este cea mai mare satisfactie politica a lui Vlad Hogea?Ca au existat si continua sa existe oameni care

cred in Vlad Hogea si care ii trimit mesaje de sarba-tori, chiar daca el nu (mai) are numerele de telefonale multora dintre ei (iar pe unii nici nu-i cunoastepersonal)...

„NASTRATIN“ - singura revista de pamflet(inter)urban si caricatura de brand – a fostlansata recent de catre Grupul de Presa pecare il conduceti... „NASTRATIN“ are toate sansele sa dea peste

cap ierarhiile prestabilite din presa romaneasca, pen-tru ca opereaza cu o singura unitate de masura:umorul de moda veche, care ne facea sa radem cugura pana la urechi. Eu n-am intalnit vreun om pecare sa nu-l pufneasca rasul in timp ce rasfoiesterevista „NASTRATIN“. Eu am readus spiritul luiNastratin Hogea in viata publica din Romania,transfigurandu-l (din personalitate - in personaj!).Prima transfigurare a fost cea din folclor (in secolulXIII), a doua a facut-o, pentru spatiul romanesc,Anton Pann (in secolul XIX). Iar acum, in 2011,prin revista „Nastratin“, are loc a treia transfigurare.Eu (care ma trag chiar din Nastratin Hogea, uniistramosi de-ai mei venind din Anatolia pe plaiulmioritic, in vremea lui Stefan cel Mare) ma considerexecutorul testamentar al lui Nastratin Hogea.Vorbim, fireste, de o mostenire spirituala...

In anul 2000, la numai 23 de ani, erati cel mai tanar deputat. In 2004, la 27 de ani, va aflati deja la al doilea mandat de parlamentar. Ce sanse au tinerii sa se impuna in politica? Mi-as dori ca mai multi oameni tineri sa aiba

sansa mea. Poate ca e inca posibil. Poate ca nu s-aticalosit chiar totul in Romania. Asa, o unda de spe-ranta ar merita sa zumzaie prin politica romaneasca.In loc sa plece in strainatate, tinerele elite mai bine arintra in Parlament sau in structurile administratieicentrale si locale...

Ati fost observator la ParlamentulEuropean (2005-2006)... Iar recent ati publicat cartea „Europa Secreta“. E vreo legatura?Cat am facut „naveta“ de la Bucuresti la

Bruxelles si Strasbourg, am invatat destule despreconstructia europeana. Si de la „corespondentele“ pecare le publicam pe atunci in presa centrala a pornit

si ideea unei carti care sa prezinte fetele vazute sinevazute ale Uniunii. A iesit „Europa Secreta“, unvolum care ar putea sa-i uimeasca chiar si pe special-isti...

Considerati ca aderarea Romaniei laUniunea Europeana a avut la bazaindeplinirea conditiilor sau a fost dictatade alte interese? Uniunea Europeana n-ar fi fost intreaga fara

Romania. Sigur ca au avut mare nevoie de noi… Darmi-as dori mult sa tragem si foloase de pe urma ade-rarii, ca sa nu ramanem „europeni“ doar pe hartie, cucotizatia platita la zi!

Cum se intrezareste viitorul Romaniei?Daca vom sti sa scoatem la iveala si sa slefuim tot

ce e mai bun si mai valoros in noi, atunci vom(re)intra in familia marilor tari si natiuni ale lumii. Iardaca nu – nu!

(Interviu preluat din revista

„MAN LIFESTYLE“, nr. 2/2011)

VLAD HOGEA:

„E u sunt executorul testamentaral lui Nastratin Hogea!“

„Romania s-a dezvoltat haotic in toate domeniile, in ultimii ani“considera Constantin Niculescu, presedintele ACR

Infiintat pe 5 aprilie 1904,Automobil Clubul Roman a implinit107 ani, ceea ce l-a facut peConstantin Niculescu sa exclame caau trecut „cei 7 ani de-acasa, dupasecol“! Prilej de bilant si analize,dar si o ocazie de a consemnaopinia presedintelui ACR cu privirela cateva teme economice de actu-alitate.

Se poate spune ca dezvoltareaindustriei auto conduce la dez-voltarea economica generala,deci, este un motor aldezvoltarii durabile?Industria auto este de mult un motor

al dezvoltarii fiecarui stat, numai ca inRomania nu prea se intelege acest lucru!

Vorbind de tara noastra, cumvedeti industria auto, aici?Sa speram ca industria auto din Ro-

mania se afla pe drumul cel bun, dar – dinpacate - nu este ajutata deloc de structurarutiera, care nu este corespunzatore. Ro-mania produce automobile, dar nu este instare sa construiasca si autostrazi sau so-sele pentru aceste automobile...

Romania are o strategie de dezvoltare rutiera?

Nu are, iar acest lucru este unul din-tre cele mai mare necazuri ale noastre!Romania nu are – cel putin pe termenmediu - o strategie de dezvoltare rutiera.De fapt, tara noastra s-a dezvoltat haoticin toate domeniile, in ultimii ani si con-tinua acest fel de dezvoltare.

Cum caracterizati piata auto romaneasca, in aceastaperioada?Piata auto din Romania a avut o pe-

rioada „de varf“, care a fost interpretataprost de catre cei care s-au gandit la dez-voltarea generala, pentru ca ea a fost „pa-sata“ emotional, pe ideea ca tocmai iesi-sem dintr-un tip de societate in care Da-cia era singurul automobil, care nici

macar nu era accesibil tuturor romanilor.In acest context, in ultimii 20 de ani au-tomobilul a devenit mult mai accesibilpentru majoritatea oamenilor, lasand la oparte faptul ca, de fapt, a devenit o nece-sitate. Insa, s-a dovedit faptul ca – asacum se intampla cu orice „rezerva“ - si re-zerva populatiei a avut o limita! Asadar,s-a ajuns la un varf si e foarte greu ca, ba-zandu-te pe aceeasi masa de oameni, sacresti in continuare. Astfel ca a urmat operioada de stagnare, despre care cred cava mai dura ceva timp.

In Romania se vand, in continuare, masini foartescumpe. Nu este criza ?Criza este prea mult luata in seama, iar

ea nu se poate manifesta peste tot, in toatestructurile. Pentru a face fata crizei, estenevoie de un management corespunzator,pe care nu-l prea avem la nivel macro-eco-nomic! In schimb, cei care au stiut sa facaun management corespunzator, la nivel„micro“, nu se pot vaita de criza...

Parafrazand o veche zicala,putem spune ca „masina il facepe om“?Nu sunt de acord cu aceasta zicala,

pentru ca nici haina nu prea-l face pe om.Exista destui mitocani care sunt bineimbracati!

Este soferul roman mai indisciplinat decat cei din alte tari ?Nu este mai indisciplinat, ci se con-

frunta cu o situatie – sa-i zicem – delica-ta! Atata vreme cat soseaua nu este cores-punzatoare, cata vreme semnalizarea nueste asa cum trebuie, el nu prea stie ce tre-buie sa respecte. In momentul in care arfi o autostrada curata si bine facuta, sem-nalizata corespunzator, va spun eu casoferul roman se disciplineaza! Este exactceea ce am mai spus si cu alte ocazii: dacaexista un stergator la usa, omul se vasterge pe picioare cand intra intr-o casa.N-ai stergator, nu se va sterge nimeni!Platim impozite si taxe, dar nu ne spunenimeni unde se duc acei bani. Au fostodata niste panouri la margine de drum,pe care scria: „Aici sunt banii dumnea-voastra“! Macar asa ceva sa ni se spuna...

Cum caracterizati ACR-ul, in cateva cuvinte ?Automobil Clubul Roman a reusit

sa-si faca managementul lui si nu arenicio legatura cu managementul generalal statului. De aceea, suntem mandri ca –prin managementul propriu – am reusitsa investim 600.000 euro in camioane noicu platforma, bani de achizitie pe carei-am platit cash. Si ne bucuram ca amlansat cele 15 camioane pe caile rutiereale Romaniei, cai rutiere nemodernizate !In schimb, camioanele noastre sunt deultima generatie, ele iesind de pe bandade productie in ianuarie si aprilie 2011.As vrea sa putem vorbi si despre auto-strazi moderne in Romania, macar la ni-velul de 15 km pe luna!

Ati organizat o ceremonie religioasa, pentru a sfinti noilecamioane. Ne ajunge credinta,ca sa ne fie bine?Nu! Credinta este doar un „auxiliar“

al omului civilizat. Avand in vedere canecazul si pericolul pot fi ascunse dupaorice colt de strada, fiecare automobilistisi face cruce cand pleaca la drum. Au-tomobilul poate sa aduca atatea ne-cunoscute in viata omului, incat estebine sa te gandesti ca exista si un Dum-nezeu!

Interviu realizat de Daniel Negut

Page 6: Business Adviser nr. 58

6

GAMBLING

CCAASSIINNOO IINNSSIIDDEE eessttee rreevviissttaa iinndduussttrriieeii ddeeggaammbblliinngg ddiinn RRoommaanniiaa,, aappaarruuttaa iinn ffeebbrruuaarriiee 22001100..CCAASSIINNOO IINNSSIIDDEE ssee aaddrreesseeaazzaa ttuuttuurroorr cceelloorr iinnttee--rreessaattii ddee ffeennoommeennuull nnuummiitt ggaammbblliinngg,, jjuuccaattoorriilloorr,,iinnddiiffeerreenntt ddee nniivveell –– ddee llaa pprrooffeessiioonniissttiiii ccuu vveecchhiimmeessii rreennuummee,, ppaannaa llaa cceeii aabbiiaa iinniittiiaattii –– ccaatt ssii eexxeeccuuttiivvii--lloorr,, ccee aaccttiivveeaazzaa iinn iinndduussttrriiaa ddee ggaammbblliinngg..

CCAASSIINNOO IINNSSIIDDEE eessttee uunn pprrooiieecctt aannttrreepprree--nnoorriiaall iizzvvoorraatt ddiinn ppaassiiuunneeaa ssii ccuunnoossttiinntteellee cceelloorr ddooiipprroopprriieettaarrii,, MMaarriiuuss RRaaiilleeaannuu ssii DDaann BBeerrnnoovviiccii,, ssiiccuupprriinnddee rreevviissttaa ccuu aacceellaassii nnuummee,, oo ssuuiittaa ddee ssiittee--uurriiwweebb ssii pprrooiieeccttee mmeeddiiaa ddeeddiiccaattee aacceessttuuii sseeggmmeenntt,,iinncclluussiivv ccoonnssuullttaannttaa iinn ddoommeenniiuull jjooccuurriilloorr ddee nnoorroocc..

DDeesspprree ccee aannuummee iinnsseeaammnnaa iinndduussttrriiaa ddee ggaamm--bblliinngg iinn RRoommaanniiaa,, aamm ssttaatt ddee vvoorrbbaa ccuu cceeii ddooii ffiinniiccuunnoossccaattoorrii,, DDaann BBeerrnnoovviiccii ssii MMaarriiuuss RRaaiilleeaannuu..

Cum percep romanii activitatile desfasur-ate intr-un cazino?Revista noastra chiar a facut un sondaj de opi-

nie si am constatat ca parerile sunt impartite, dar ceimai multi oameni din cauza prejudecatilor si a in-fluentei mediei generaliste, care, in paranteza fiespus, cauta senztionalul si nu prezinta intotdeaunarealitatea, au o parere deformata despre gambling,

asa cum il percep ei din exterior. Din pacate, atun-ci cand spui „cazino“, majoritatea romanilor in-terpreteaza negativ si se gandesc la diverse ilegali-tati: spalare de bani, camatarie, prostitutie s.a.m.d.,ceea ce nu este adevarat. Totusi – si ne bucura acestlucru - persoanele cu varsta sub 35 de ani nu vadcazinoul ca pe un lucru rau, ci il interpreteaza ca peo forma de „entertainment“, adica o modalitate dedistractie, de petrecere a timpului liber. Nu trebuiesa te duci acolo cu ideea de a „sparge cazinoul“, cipentru distractie, jucand atat cat iti poti permite.

Pe de alta parte, organizatorii de jocuri de norocnu-si doresc ca clientii lor sa perceapa cazinoul doarca pe o „sursa de venit“, ci ca un mod placut de a-tipetrece seara, cum este – de pilda – in Las Vegas sauin alte mari centre de gambling din lume.

Nu in ultimul rand, cazinoul – si pokerul, inultima vreme – au devenit un fenomen social, pen-tru ca in tara noastra au venit mai multe companiiimportante din strainatate care s-au mediatizatfoarte mult. Totodata, atunci cand esti la masa dejoc socializezi cu ceilalti parteneri de competitie.Pana la urma, pe langa o forma de distractie, un jocinseamna si „a socializa“!

De altfel, noi avem un proiect complex, ce cu-prinde mai multe directii de actiune, menite saschimbe in bine mentalitatea si perceptia romanilordespre activitatile desfasurate intr-un cazino. Defapt, ne propunem sa prezentam realitatea, iar oa-menii sa ajunga sa evalueze in mod corect acest„fenomen social“, in deplina cunostinta de cauza...

Aceste jocuri fac parte din „istoria civilizatiei“ si evolueaza?Bineinteles! Din cele mai vechi timpuri, oame-

nii au simtit nevoia de „fun“, de adrenalina, de cas-tig si astfel, odata cu prostitutia, a aparut si... jocul,desigur fara a face o asociere directa intre cele doua.

Omul nu a putut si nu poate sa se ocupe numai deactivitati lucrative, ci trebuie sa se si „distreze“.

Cat de dezvoltata este industria de gambling din Romania?Inca din anii ’90, au venit in tara noastra diver-

si investitori pe zona aceasta, iar dezvoltarea a conti-nuat pana prin 2007-2008, cand erau aproximativ17 cazinouri live in Romania - ceea ce este unnumar mare - iar in Bucuresti se ajunsese la 13! Niciacum nu sunt putine. Au ramas in Capitala 8 cazi-nouri, iar unul chiar s-a inchis de curand, un semnal faptului ca se simte criza economica si in acestdomeniu. Asa ca putem spune ca industria de gam-bling este destul de dezvoltata la noi, desi peste crizas-au suprapus cateva „lovituri“ primite in ultimii ani.Ne referim la cateva modificari legislative care i-auafectat in mod direct pe operatorii din piata. Lamodul general vorbind, au fost majorate taxele caretrebuie platite, iar pentru a exemplifica, o sala de joc,pentru a putea functiona, trebuia sa detina minim20 de aparate, un numar care a scazut, conformnoilor norme, la 15. Numarul de 20 de aparate nueste justificat, pentru ca un cazino nu scoate dinjocurile organizate banii necesari intretinerii si susti-nerii atator unitati. Un numar sustenabil ar fi 12slot-machines, pentru a fi in stare sa platesti taxele.Alt exemplu referitor la cazinourile live, de aceastadata, ar fi ca pentru fiecare masa de joc se plateste otaxa in cuantum de 6.000 de euro pe luna. Dacaluam masa de poker – unde castigul cazinoului estede numai 1,5-2% din totalul banilor jucati, atuncirezulta ca mesele de poker aduc pierderi cazinoului.

Toate aceste masuri, plus criza, au dus la oscadere drastica a operatorilor din piata de profil,adica a celor care au licenta sa organizeze jocuri denoroc. Daca in anul 2008 erau in Romania 1.200 deoperatori, acum au ramas numai 400.

Industria de gambling este o categorie de „lux“, care se adreseaza doar persoanelor cu venituri mari?Nu neaparat. Industria de gambling este im-

partita astfel: exista cazinourile live, salile de joc(vestitele „pacanele“ sau „jocuri mecanice“ cu casti-guri), salile de pariuri si partea de online. In aceas-ta paleta de oferte, putem considera caziunoul liveca fiind „produsul de varf“ al industriei de profil, darla sala de joc te poti duce si cu 20 lei.

Aceste jocuri inseamna doar noroc?Nu numai noroc. De pilda, la poker putem

vorbi despre abilitati, despre inteligenta, strategie,comunicare s.a.m.d. Inclusiv este nevoie sa fii unbun psiholog!

Avem jucatori de poker de valoare internationala?

Avem jucatori profesionisti, de valoare interna-tionala recunoscuta, precum Mihai Manole sauToni Judet, care sunt si reprezentanti ai unor marisiteuri de poker. Cei doi s-au clasat pe locuri foartebune la turnee de renume din Europa si din lume.Mai sunt: Dan Murariu, Cristian Dragomir... Casa nu mai vorbim de „romano-canadianul“ DanielNegreanu...

Care sunt tendintele anului 2011, in gambling?In 2011, tendintele vor cunoaste o crestere in

Asia si o stagnare in SUA si Europa. Pe de alta par-te, se va accentua rolul noilor tehnologii, iar impor-tanta componentei sociale in gambling va capata oinsemnatate mai mare.

Romania nu se incadreaza in sfera tendintelormondiale general valabile pentru acest an, ci maidegraba va fi intre limitele delimitate anul trecut.Cu exceptia continuarii tendintei de „canibalizare“a clientelei - pe de o parte - si de pastrare si fideli-zare a clientelei proprii, pe de alta parte, nu vedemin zona de „business to consumer“, atat pe live, catsi slot-rooms, o desfasurare de forte diferita fata de2010.

O alta tendinta in gambling, dar care are un rolsocial major, este protejarea tinerilor sub 18 ani.

Sunt voci din zona patronatelor, care aucerut impozitarea jocurilor on-line...Da, iar noi suntem de acord cu acest lucru.

Aceste venituri se fac in Romania si ar trebuiimpozitate in tara noastra! Asa este firesc, in oriceactivitate economica. Exista forme legislative carese vor implementa inca din acest an.

Firmele straine nu ar putea parasi „spatiul de joc“ romanesc, in acest caz?Cine va dori sa actioneze aici, isi va lua licenta

in Romania, prilej cu care va trebui sa fie de acordcu impozitarea castigurilor obtinute la noi. Si de cenu ar fi de acord? Asa se intampla si in Franta, inBelgia, Italia (peste tot!), asa ca la fel va trebui sa fiesi in Romania...

Interviu realizat de Vlad Hogea si Daniel Negut

„C azinoul reprezinta unfenomen social“

considera cei doi proprietari ai revistei CASINO INSIDE, Dan Bernovici si Marius Raileanu

Page 7: Business Adviser nr. 58

7

ADMINISTRATIE,

Vasile Vlasin, candidat independent la Primaria Baia Mare:

„Mai mult. Mai bine. Impreuna.“

In perioada 18-20 martie, Maramu-resul a avut parte de cea mai importanta„descindere“ de ambasadori din istoria re-centa. Astfel, la invitatia consilieruluimunicipal Vasile Vlasin (consilier muni-cipal si candidat independent la functiade primar, la alegerile care vor avea locduminica, 8 mai), au venit la Baia Mare,in vizita oficiala, ambasadorii extraordi-nari si plenipotentiari ai Emiratelor Ara-be Unite (Excelenta Sa Yacoub Yousif H.Alhosani), Irakului (Excelenta Sa Mo-hammed Saeed Al-Shakarchi) si Mace-doniei (Excelenta Sa Ljupco Arsovski).Alesul baimarean a dorit (si chiar a reusit)sa le prezinte diplomatilor, pe larg si lafata locului, oportunitatile de afaceri dinjudet si sa faca lobby pentru atragerea deinvestitii: „Sunt convins ca aceasta zi varamane in calendarul judetului Mara-mures ca o data importanta, insemnanddeschiderea judetului catre zonele foartepotente din punct de vedere financiar“, aprecizat Vasile Vlasin.

Vineri, 18 martie, inaltii oaspeti (in-sotiti de gazda lor, Vasile Vlasin) au vizi-tat o serie de obiective economice majoredin Municipiul Baia Mare (Inserv Hol-ding, Optibelt, Adiss, Ramira, Italsofa,ATP Exodus, Electrosistem etc.), inscopul identificarii unor solutii de coo-perare economica, pe termen scurt, me-diu si lung, precum si institutii publice(intre care Primaria, Consiliul Judetean siPrefectura) si muzee (inclusiv Muzeul deMineralogie). Factorii de decizie dinEmiratele Arabe Unite au imbratisatideea avansata de Vasile Vlasin, in legatu-ra cu organizarea, in incinta unuia dintresomptuoasele palate din Dubai, a uneiexpozitii temporare a Muzeului de Mine-ralogie din Baia Mare.

Ambasadorii adusi de Vlasin vor sprijini turismul montan dinMaramures

In cursul zilei de sambata, 19 martie,diplomatii straini au putut vedea la fata

locului cateva „esantioane“ relevante pen-tru potentialul de turism montan al regi-unii maramuresene: statiunea Suior (lacota 1.000), domeniul schiabil de la Cav-nic, precum si partia olimpica de la Borsa,care, in prezent, nu mai beneficiaza definantare spre a putea fi finalizata si datain folosinta.

Sambata seara, ambasadorii au fostcazati la Manastirea Barsana, unde auasistat la slujba de duminica dimineata,dupa care au mers la Sighetul Marmatiei,unde se vor intalni cu comunitatea oame-nilor de afaceri din Maramuresul Istoricsi cu mai marii Primariei, au vizitat Mu-zeul Etnografic al Maramuresului si Me-morialul Victimelor Comunismului si al

Rezistentei, dar si una dintre fabricile demobila din oras. Gazdele ospitaliere dinSighet au pregatit si un dejun traditional,precedat de un spectacol folcloric cu totulspecial, la Casa Iurca de Calinesti. Aurmat o deplasare la Sapanta (unde a fostvizitat Cimitirul Vesel). Duminica seara,la intoarcerea in Baia Mare, ambasadoriidin Emiratele Arabe Unite, Irak si Ma-cedonia, alaturi de amfitrionul lor, vii-torul primar al municipiului Baia Mare,Vasile Vlasin, au sustinut o Conferinta dePresa, in cadrul careia au prezentat„bilantul“ vizitei oficiale in Maramures.Oaspetii s-au declarat extrem de impre-sionati de tot ceea ce au vazut, dar si decaldura cu care i-au primit maramure-senii.

O initiativa salutara pentru BaiaMare: Organizatia de PromovareEconomica a Transilvaniei

In urma intalnirilor pe care le-au avutcu oamenii de afaceri si cu autoritatile dinmai multe localitati, dar si dupa ce au vi-zitat o parte din obiectivele turistice ale

Maramuresului, ambasadorii au decis sasustina infiintarea unei Organizatii dePromovare Economica a Transilvaniei,care va avea sediul in Baia Mare. Aceastava fi condusa de Vasile Vlasin (un ompolitic tanar, dar ajuns la deplina maturi-tate, care, la cei 35 de ani pe care-i are, seapropie, prin castigarea cursei pentruPrimaria Baia Mare, de un moment-cheie in evolutia Regiunii de Nord-Vest atarii), el declarand: „Prezenta dvs. aici neasigura ca pe harta intereselor dvs. dinRomania, Maramuresul are deja sansa saisi asigure primul loc. Dincolo de asta,ideea dumneavoastra de a sprijini aceasta

Organizatie de Promovare Economica,si, mai ales, faptul ca aceasta va functionain Baia Mare, ma face sa cred ca efortulpe care l-ati depus in aceste 3 zile, pre-cum si efortul pe care l-am depus eu, sifara modestie spun asta, a meritat dinplin“. In aceeasi conferinta de presa s-afacut precizarea ca Organizatia va actionaca o Camera de Comert. Va media pro-iecte intre Maramures (si alte zone dinTransilvania), cu oameni de afaceri caresunt interesati sa investeasca aici. Astfelde Organizatii exista si in Franta, si inEmiratele Arabe Unite - si functioneazafoarte eficient.

„Chiar nu ma asteptam la o primire atat de cal-

duroasa aici, in Maramures. Este pacat ca

lucrurile minunate pe care le-am vazut - multi

dintre romani nu le stiu. Aici am intalnit lucruri

de care toti romanii ar trebui sa fie mandri.

Chiar ne-au atins inima. Nu vom uita aceste

trei foarte frumoase zile. Am descoperit aceas-

ta zona, care are o multime de avantaje in

foarte multe domenii. Cine vrea sa vada istoria

Romaniei dupa cel de-al Doilea Razboi Mon-

dial, trebuie sa vina in Maramures.“

Excelenta Sa Yacoub Yousif H. Alhosani,ambasadorul Emiratelor Arabe Unite

„Am gasit in unitatile industriale de aici lucruri

care sunt foarte necesare in Irak. Bineinteles

ca in calitate de ambasador sunt interesat de

tot ceea ce poate sa dezvolte o relatie bilaterala

si de toate oportunitatile economice pentru

Irak. Multumita maramuresenilor, am avut

parte de un voiaj care mi-a permis sa cunosc

aceasta regiune si am intentia de a ma rein-

toarce. In ceea ce priveste resursele naturale,

resursele umane dar si istoria, aceasta regiune

este unica.“

Excelenta Sa Mohammed Saeed Al-Shakarchi, ambasadorul Irakului

„Am descoperit aici multe

lucruri foarte bune care

s-au facut dupa revolutie,

in special din domeniul

afacerilor. Faptul ca am

vizitat fabrici la cele mai

inalte standarde europene

in aceasta zona a Roma-

niei mi se pare un adeva-

rat miracol.“

Excelenta Sa LjupcoArsovski, ambasadorulMacedoniei

Page 8: Business Adviser nr. 58

8

IMOBILIARE

2.000 de metri patrati de expozitieindoor, cu participarea a peste 100de companii, ce ofera la vanzare10.000 de locuinte noi si vechi,peste 50 de brokeri imobiliari sidoua zile de conferinte, cu cele maiinsemnate subiecte ale pietei, carefac agenda zilei. Acestea suntreperele celui mai mare evenimentimobiliar al anului.

Targul reuneste in aceasta primavaraatat doritorii de locuinte cu ofertantii, catsi principalii jucatori din real-estate - fieei dezvoltatori, furnizori de solutii saubrokeri - cu mediul de business care datrendul miscarilor in intreaga economie:investitori, bancheri, consultanti, arhi-tecti, presa, avocatura de business sauresurse umane. Astfel, editia tIMOn dinaceasta primavara, ce va avea loc in peri-oada 14-17 aprilie, in Piata Constitutiei,aduce, pentru prima oara in Romania,notiunea de conferinte business2busi-ness, in cadrul unui targ de profil.

Concept business2business in zece conferinte

Demersul, care activeaza sub brandul„Zilele Imobiliare“, organizat de tIMOnimpreuna cu Asociatia Brokerilor Imobi-liari - ABI, isi propune sa ofere un mediupotrivit comunicarii si dezvoltarii ulte-rioare intre jucatorii din piata imobiliarasi companiile care misca economia autoh-tona, fie ei investitori, consultanti saubanci. Setul de conferinte business2busi-ness va reuni zece workshopuri cu celemai insemnate teme ale momentului. Inziua deschiderii, joi, 14 aprilie, vor avealoc workshopurile cu temele „Solutii pen-tru casa viitorului“ si „Marile proiecte instand-by. Cum le repornim?“. Vineri, 15aprilie, vor avea loc alte worshopuri:„Prima Casa 4“, „Marketing si comuni-care in real-estate“, ce vor aborda temeprecum „Top greseli de comunicare“ si„Online-ul - obiceiuri si criterii decautare si impactul Social Media“, si unworkshop cu tema „Real-estate invest-ments - persoana fizica vs persoanajuridica - modalitati legale, eficiente fis-cal, de realizare“, cu subtemele „TVAredus de 5% aplicabil la livrarea de con-structii noi“ si „Cum va arata piata imo-biliara in 2012 din punct de vedere aldezvoltatorilor“.

Targ de joburiPrintre vorbitorii „Zilelor imobiliare“

se numara Adrian Cristescu - presedinteWest Group Arhitecture, Nicu Dinu -Sales & Marketing Manager Alege Casa,Andrew Prelea - CEO Ozone Homes,Dan Schwartz - Managing Partner ScotCompany Consulting, Cristi Guia - avo-cat Lina&Guia, Florin Chirita - OwnerAlf Company, Ion Catutoiu - directorgeneral RealTime & consultant tIMOn,Rares Mocanu - profesor SNSPA - Fa-cultatea de Comunicare si Relatii Pu-blice, Asher Lax - director de marketingsi vanzari Adama, George Padure - pro-prietar Metropolis Residence etc.

De asemenea, ABI ofera in cadrul„Zilelor imobiliare“ conferinte cu temeprecum „Cine lucreaza in imobiliare“,„Standardul imobiliar european“ sau„Asigurarea profesionala - cum isi potasigura activitatea brokerii imobiliari“.Toate aceste subiecte ale ABI, dar sialtele, vor fi dezbatute prin speakerii:Bogdan Andriescu - UNSICAR, DanStoian - Platinum, Sergiu Berceanu -Risk Control, Gabriel Turiceanu -IPIX.ro etc. Totodata, in cadrul tIMOn,

ABI va desfasura si Targul de joburi indomeniul imobiliar - „Fa o cariera inimobiliare!“ - si va aborda un concept cutotul nou in aceasta piata, respectiv„Angajatul liber“, prin care enitatea isipropune sa puna pe piata cateva zeci dejoburi de brokeri imobiliari. Cursuri gra-tuite pentru cei ce isi doresc sa se specia-lizeze in bokerajul imobiliar si potentialulde a aplica la joburi ce asigura un venitmediu garantat de minimum 500 deeuro/luna sunt oportunitatile generateatat pentru studenti sau absolventi, dar sipentru someri.

Ofertele cele mai bunePe perioada targului imobiliar, 50 de

brokeri ABI stau la dispozitia vizitato-rilor, aceasta fiind cea mai numeroasaprezenta a unor brokeri imobiliari din is-toria targurilor de profil locale. Acestiavor tranzactiona peste 5.000 de aparta-mente si case vechi, dar si peste 1.000 deterenuri. Acest lucru vine, mai ales, inajutorul persoanelor interesate de achi-zitionarea unei locuinte noi prin vanzareaproprietatii vechi. Astfel, brokerii ABIsunt prezenti la expozitie, pe toata pe-

rioada targului, pentru a tranzactionainclusiv locuintele vizitatorilor ce isi do-resc o schimbare a locuintei. Practic, prinintermediul brokerilor ABI cei ce isi do-resc o locuinta noua, o pot vinde pe cea ve-che, concept apropiat celui de buy-back!

Editia din aprilie a tIMOn aduceinca o noutate pentru piata targurilorimobiliare - MobiDeco, expozitia de de-coratiuni interioare care ii vor permitecumparatorului sa isi bugeteze nu numaiachizitia casei, ci si un total al cheltuielilorde cumparare si amenajare. MobiDeco vareuni producatori si importatori dindomeniul mobilei, finisajelor si deco-ratiunilor.

TIMOn nu se opreste aici cu pre-mierele. Intre 14 si 17 aprilie, la tIMOnexista si oferte de apartamente in caredezvoltatorul nu mai obliga cumparatorulsa plateasca suprafetele comune. TIMOngazduieste, ca la fiecare editie, si locuin-tele cele mai accesibile. Una dintre celemai ieftine oferte este reprezentata de ogarsoniera nou construita in zona Mi-litari, la pretul de numai 30.000 de euro.

Si locuinte premiumDe asemenea, in acest an, la tIMOn

reapar locuintele scumpe. Astfel, seg-mentul premium al pietei imobiliareromanesti va fi foarte bine reprezentat laexpozitia din Piata Constututiei. In ca-drul targului va fi scos la vanzare untriplex int-o zona centrala aBucurestiului, la un pret de peste 400.000de euro. Preturile medii ale aparta-mentelor prezente in oferta tIMOn vari-aza intre 30.000 si 45.000 de euro pentrugarsoniere, intre 40.000 si 70.000 de europentru apartamentele cu doua camere siintre 70.000 si 100.000 euro pentru celecu trei camere.

Reapar locuinte noi in cartiere cebeneficiaza de infrastructura transport in

comun, parcuri, scoala, gradinita. Ofertaeste unica, mai ales in conditiile in care,pentru 50% dintre expozantii tIMOn,aceasta este singura prezenta la un targimobiliar in acest sezon.

tIMOn aduce participanti exclusividin randul marilor dezvoltatori imobi-liari, precum si a companiilor care furni-zeaza solutii in domeniul real-estate. Inaceasta primavara, oferta companiilorrespective va fi disponibila vizitatorilor detarguri doar in cadrul tIMOn. Printreacestea se numara: Alege Casa, D Deve-lopment, Adama, Be Igloo, ABI, RealTime, Metropolis Residence, CityDreams, Vision House, Obor Towers,City Lights Pipera, Fundeni Residence,The Concept, Expert Construct, VictoriaConsult, Lac de Nuferi, GTC, ImpactSA sau Cosmopolis. tIMOn - TargulImobiliar National comunica sub un nouslogan in aceasta primavara - „MutaCastigator“. Prin numarul record deexpozanti, prin prezenta a 50 de brokeri,membri ABI care vor tranzactionaapartamente vechi, sau prin ofertele spe-ciale din timpul targului, evenimentuleste unul propice pentru a „muta castiga-tor“ in decizia de achizitie a unei locuinte.

tIMOn - targul imobiliar care a scris istorie

tIMOn - Targul Imobiliar Nationalreprezinta evenimentul de marca al pieteiimobiliare din Romania. Cel mai vechitarg imobiliar si cel mai mare prin prismasuprafetei si a numarului de companiiparticipante, tIMOn reprezinta mai multdecat o simpla expozitie imobiliara. Spe-cificul evenimentelor gandite pentru pu-blicul vizitator, programele de discoun-turi oferite de catre expozanti, atmosferaprimitoare precum si prezenta unorproiecte in exclusivitate garanteaza aface-rile imobiliare de succes de la tIMOn.

Aflat la cea de-a XIX-a editie,tIMOn - Targul Imobiliar National arevolutionat seria evenimentelor de pro-fil printr-o abordare atipica, orientataspre rezultate imediate si spre beneficiulcomun al expozantilor si al vizitatorilor.Evidentiindu-se, in ultimii ani, dreptcel mai promovat si, implicit, cel maivizitat targ imobiliar, tIMOn a incheiatin forta anul 2009, prin patru zile devanzari continue, intr-o perioada de-clarata de stereotipuri drept una in care„nu se fac vanzari“ sau „e inutil sa mergila targuri“.

tIMOn – cel mai complex targimobiliar romanesc

Cifre tIMOn� 19 - numarul editiei tIMOn� l 2.000 de metri patrati� 100 de companii participante� 10.000 de case scoase la vanzare� 30.000 de euro - cea mai ieftina

locuinta� 400.000 de euro - cea mai scumpa

casa� 10 conferinte� 50 de brokeri ABI� 400 de metri patrati de MobiDeco

Page 9: Business Adviser nr. 58
Page 10: Business Adviser nr. 58
Page 11: Business Adviser nr. 58

11

CU BASTONUL PRIN BUCURESTI

„...se aud, din toate partile, strigateleobisnuite: Baiete, o baterie!, O idee!, Lamoment!, Un patrician!, Gaata!, Parjoala,Mitica!, A sosit!, Un taifas, la a cincea!,Soses-teee... pe telegraf! Peste zarvaaceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrulmuscalagiu canta Ciocarlia, o scaparareuimitoare de sunete“, cam aceasta eraatmosfera, dupa cum scrie Delavrancea,in carciuma lui Iordache N. Ionescu, ar-delean (desi numele nu o arata, dar Con-stantin Bacalbasa o spune) „care scapauneori in ciorba in loc de leustean“. „Re-staurantul dobandise chiar supranumeleLa idee. Dar vorba nu s-a pastrat“- po-vesteste Bacalbasa in „Bucurestii de alta-data“ - „In schimb: mititeii, bateria siprotocolul s-au impamantenit. Mititeii sibateria vor trai lunga vreme in viitor“.Locul aflat pe Strada Covaci nr. 3 (ante-rior Oituz), din centrul istoric al Capitaleila sfarsit de secol XIX si in primele de-cenii ale secolului al XX-lea si-a castigatfaima datorita faptului ca ziaristul, pam-fletarul si umoristul Nicolae T. Orasanu,parintele spiritual al locantei, i-a compuslista de bucate intr-un mod original,despre care isi aminteste acelasi Bacalba-sa: „Marea valva a restaurantului acestuiacare avea bucataria curat romaneasca ainceput din ziua in care umoristul N.T.Oraseanu a compus nostima lui lista debucate care, in parte, a ramas pana la noi

si se va perpetua [...]: Painea: o abunden-ta, Gheata: crema de Siberia, Scobitoa-rea: o baioneta, Tacamul: un regulament,tuica: o idee, Socoteala: protocolul, Car-nati: patricieni, Ardeiul rosu: o torpila,Varza acra: originara de la Belgrad, Sti-cluta de vin de 1: o pricina, Ocaua de vinsi borviz la gheata: o baterie, Apa rece: onaturala, Paharele pentru vin: semiplu-toane, Cafeaua turceasca: un taifas, Ca-feaua cu rom: un marghiloman“. Cu tim-pul, comenzile au inceput sa se faca dupameniul lui Orasanu nu numai la Iorda-che, dar si in alte restaurante si birturi dincapitala. Orasanu ocupa la Iordache masa6, impreuna cu Galasescu si alti politi-cieni si ziaristi, in frunte cu Mihalache,Marghiloman. Era numita „Masa vana-torilor“, a mincinosilor, inventatori deglume. Masa 5 era a literatilor: B.P. Has-deu, Radu Rosetti, Nicolae Nicoleanu,

Nicolae Filimon, Ion C. Fundescu. Acestlocal era foarte cunoscut in vreme, fiindfrecventat de numeroase personalitati aletimpului precum Mihai Eminescu sauAnghel Saligny, fiind, se pare, un loc pre-ferat si de I.L. Caragiale.

Despre istoria mititeilor Se povesteste ca ei s-au nascut tot

aici, in strada Covaci. „Intr-o seara - zice

un contemporan - patronul observa ca seterminase rezerva de mate pentru prepa-rarea carnatilor, pe care Orasanu, in cele-brul sau meniu, ii numeste patricieni,foarte apreciati si cautati. In fata acesteisituatii neprevazute avu o inspiratie sianume sa friga pe gratar carnatii fara in-velis. Carnatii, in aceasta forma, nu maiputeau fi ca patricienii, ci erau mai mici.Din acea seara ei devenira un fel de spe-cialitate a casei“ - urmand ca, ulterior, saintre in patrimoniul culinar national. „Latocatura obisnuita, pentru patricieni,Iordache mai adauga cate ceva: chimen,cimbru, bicarbonat si putin salpetru, toatecontribuind la cresterea volumului mici-lor, cand erau fripti, dandu-le o culoareplacuta si un gust care cerea neaparatstropirea lor cu vestitul vin de Dragasanial lui Iordache“. Carciuma, care atunci senumea „La trei frunze de vita“, a devenitcelebra pentru noul sau produs. La resta-urantul din pavilionul romanesc de laExpozitia Internationala de la Paris din1899, fusesera trimisi „nea Radu“,bucatarul si lautarul Cristache Ciolac, acarui vioara a facut mare senzatie printremititeii romanesti, numiti de francezi„saucisses à la roumaine“. Sa reamintim si

alte bunatati care se aflau in meniul„casei“: tuzlamaua, sarmalele cu mama-liguta, paceaua (mancare cu carne depicioare de bou sau berbec, cu sos de otetcu ou), varza cu carne, ghiveciul mace-laresc. Bineinteles, gustoasele bucate eraudigerate mai bine si datorita maiestrieirenumitilor lautari ai vremii: CristacheCiolac, Nicolae Buica, Lica Stefanescu,Alexandru Leon, Jean Marcu, FanicaLuca, Ionescu Gaina si altii.

Reclama la sfarsit de secol XIXLa randul sau, restaurantul „La

Iordache“ a avut si alte elemente de ineditin povestea sa. Acestea sunt prezente inmodul deosebit in care a ales proprietarulrestaurantului sa-i faca reclama. Pe scurt,este vorba de o suita de reclame cu tentaumoristica. Iordache Ionescu pare a fi unpunct de reper pentru multi care intentio-nau sa patrunda pe aceasta piata. Acestereclame, aparute in paginile ziarului „Ade-verul“, imbracau forma unor versuri umo-ristice. Acestea asociau diverse evenimentecurente ale epocii cu restaurantul Iordache.Un exemplu de astfel de mesaj publicitar,care face si legatura intre restaurantul luiIordache si cel al lui Tache Rusescu. De

altfel, Tache Rusescu invatase meserie laIonescu, fapt de altfel recunoscut si men-tionat de fostul ucenic intr-o serie de recla-me, prin care voia sa sublinieze calitateasuperioara a serviciilor furnizate: „Patlage-le impanate, / Numite inambaldi, / Asabine preparate / Nicaeri nu vei gasi / Ca labirtul lui Rusescu / Care a fost si sucursala/ Lui Iordache Ionescu / Renumit inCapitala“. Sau, revenind la problema miti-teilor, „Placute macmahoane / Cu Dornapreparate / Mancari foarte gustoase / Cusosuri minunate. / Si mititei da-i prima /Inventia lui Iordache“. Alteori, reclamapromovata de Ionescu este pe cat de sim-pla, pe atat de concisa, mentionandu-sedoar locatia restaurantului - „Strada Co-vaci nr. 3“ - si faptul ca in cadrul localuluise poate audia „musica nationala in toateserile“ („Adeverul“, nr. 976/1891, p. 3).

Hora

]iu S

erb

M ititeii [i… „bateria“!

Cat de prietenos este mediul nostru deafaceri?Nu poti spune cat de prietenos este, decat prin

comparatie cu ceva. Fata de ceea ce era in anii 2000,este un progres. Am invatat cu totii multe, inclusivreprezentantii Guvernului. Insa, comparativ cu mediulde afaceri din alte tari - din pacate, chiar state precumBulgaria, Ungaria, vecinii nostri membri UE - trebuiesa spunem, cred, ca suntem inca departe de a fi foarteprietenosi. Dovada o anumita preferinta, in ultimavreme, a unor afaceri sa se instaleze in acele tari.

De unde incepe „lipsa de prietenie“ a mediului romanesc de afaceri?Aceasta incepe de la relatiile cu autoritatile locale

si de la problemele birocratice create mai ales la nivel

local. In mod simbolic, „lipsa de prietenie“ s-a ma-nifestat anul trecut, prin cresterea TVA-ului cu 5procente, iar aceeasi lipsa de prietenie este reflectatasi prin nivelul absurd de mare al CAS-ului.

Insa, fara discutie ca sunt si elemente care ne facatractivi. De exemplu - cota unica, dar cu precizarea caeste bine sa ne bucuram de cota unica si de nivelul pecare-l are aceasta, iar orice incercare de a face din bine,prea-bine, risca sa ne faca sa pierdem inclusiv cota unica!

Pana la urma, cat de prietenos este mediul deafaceri reprezinta si o problema culturala. Este pro-blema atitudinii cetateanului de rand fata de omul deafaceri, care se transmite asupra atitudinii functiona-rului public s.a.m.d. Suntem inca departe de a vedeain antreprenor, in omul de afaceri, factorul de pro-gres social, nu numai economic. Pentru ca, pana laurma, cel care trage toata societatea inainte esteantreprenorul. Cred ca publicul roman si autoritatilesunt departe de a fi ajuns la aceasta concluzie!

Ce parere aveti despre noul Cod al Muncii?Incep prin a spune ca situatia era catastrofala si

deosebit de rigida, in vechiul Cod al Muncii. Eram„campionii irationalului“ in legislatia specifica.Acum, lucrurile s-au schimbat in bine si sunt deapreciat efortul si riscurile pe care si le-a asumatGuvernul, pentru trecerea legislatiei muncii. Dars-au facut lucrurile pe jumatate! Spre exemplu, eu nuam inteles ce se va intampla cu contractele colectivede munca la nivel national. Asta este cea mai mareanomalie in legislatia romaneasca a muncii. CodulMuncii prevede contracte colective de munca la nivel

national, dupa care ai contracte de munca la nivel deramura, apoi ai contracte de munca la nivel de fabri-ca si tot negociezi mereu la astfel de contracte! Eucred ca ideea de „contract colectiv de munca la nivelnational“ este o ramasita din alte vremuri. Pentrumine, este foarte neclar ce se va intampla.

Cum apreciati economia Romaniei, in acest moment? Daca este sa ne uitam la rapoartele analistilor

straini - si vorbim de analistii de prestigiu ai marilorgrupuri financiare internationale - vom vedea ca pre-viziunile pentru Romania sunt pozitive. Acest lucruporneste de la faptul ca, intr-adevar, in prima faza amaratat dorinta de a fi fermi si de a reduce cheltuielilebugetare, de a restructura finantele Romaniei, careintrasera realmente pe drumul nesustenabilitatii.Acesta a fost un factor pozitiv pentru aprecierile res-pective, dupa care toata lumea a gandit astfel: anul2012 este un an electoral si - ca atare - consumul va fistimulat dupa... „bunul obicei“ al anilor electorali, ast-fel incat ne vom trezi ca, dupa o a doua parte a anului2011, in care exista asteptari pozitive, vom avea un anin care consumul va fi stimulat. Deci, pentru perioa-da 2011 – 2012, previziunile sunt pozitive...

Daca ma intrebati pe mine, personal, cum vadlucrurile, din experienta mea, va spun ca sunt dezori-entat, ca sa nu zic speriat! De exemplu, eu sunt actio-nar in doua fabrici de materiale plastice si cel putin launa dintre ele am ramas fara furnizori. Pe de altaparte, beneficiarii nostri sunt fabricile de cabluri, iaracestea nu au mai reusit sa vanda nimic in ultimeletrei luni. Asadar, in sectorul pe care il cunosc, situa-

tia nu este deloc „roz“, cifra de afaceri a celor doua fa-brici scade in continuare si trebuie sa dam oameniafara, asa ca mie nu mi se pare ca am fi iesit nicimacar din recesiune!

Cand estimati ca vom iesi din recesiune si– mai departe – din criza?Vom iesi din criza de indata ce se vor face mi-

nime eforturi din partea statului pentru normalitatein privinta investitiilor. Pana la urma, acesta este„mecanismul“ peste tot in lume!

Pe de alta parte, vedem ca multe state au stimu-lat consumul. La noi, consumul a devenit un fel de...„dusman al poporului“! Rezultatul este ca, scazandconsumul atat de mult, au fost „mutilate“ sectoarelein care era creata valoare, la nivel national. Altfelspus, toti sub-furnizorii nationali care livrau pe piatainterna au intrat in insolventa, nemaiavand desfacere.Intrand in insolventa, s-a ajuns la urmatoarea situ-atie: in momentul de fata, exista „lanturi de creare avalorii“ care au la un capat multinationale ce livreazala export, dar nu mai au la celalalt capat furnizoriiinterni care le asigurau piesele de schimb, astfel caincep sa importe. Acest lucru nu este spre bineleeconomiei romanesti. O sa ne trezim ca nu mai avemdecat multinationale ce prelucreaza doar importuri.Trebuie sa evitam acest lucru! Ar trebui sa producemaici cat mai mult din necesarul celor care vand laexport. Or, in ultimul an, prin distrugerea consumu-lui, noi am distrus tocmai acesti sub-furnizori locali.

De aceea, apreciez ca investitiile si consumulreprezinta sansa iesirii Romaniei din criza!

Interviu realizat de Daniel Negut

,

„I nvesti]iile [i consumul ne vor scoate din criza!“

considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania

Fostul Restaurant Iordache Ionescu din Str.Covaci, langa intersectia cu Str.Soarelui

Page 12: Business Adviser nr. 58

12

IMOBILIARE

Valoarea medie a Indicelui nationalimobiliare.ro pentru luna martie, 1.043euro/mp util, este cu 0,9% mai ridicatadecat cea inregistrata in februarie. Indi-cele calculat la nivelul principalelor orasedin tara a evoluat diferit: cresteri usoarein Brasov si Bucuresti, scaderi timide depret la Timisoara, Cluj-Napoca, Con-stanta si Ploiesti. Vorbim mai degrabade o stare generala de asteptare, in cau-tarea directiei pe care o va urma segmen-tul rezidential.

Oscilatii timide de pret pe segmentul rezidential

Interesul cumparatorilor pe seg-mentul rezidential s-a mentinut la unnivel ridicat in luna martie. Fata deaceeasi luna a anului trecut, cand In-dicele imobiliare.ro indica valoarea de1.211 euro/mp, preturile apartamentelorsunt in prezent cu 13,9% mai mici.„Preturile au evoluat timid, dar diferit incele sapte orase pe care le analizam,osciland intre -2,5%, cel mai mare pro-cent de scadere fiind inregistrat la Plo-iesti, si +1,3%, varf atins de segmentulapartamentelor noi din Brasov. In pe-rioada urmatoare, va exista un relativechilibru pe piata rezidentiala, intretinutin buna masura de asteptarea unor sem-nale pozitive concrete pe plan economic,dar si de largirea adresabilitatii Progra-mului Prima Casa“, subliniaza AdrianErimescu, directorul general imobi-liare.ro.

Bucuresti Indicele imobiliare.ro pentru Bucu-

resti indica, pentru luna martie, o valoaremedie de 1.169 euro/mp util (+0,8%)

pentru apartamentele noi si vechi dinCapitala, inregistrand, pentru a treialuna consecutiv, o crestere. In comparatiecu aceeasi luna a anului 2010, preturilesolicitate in prezent sunt cu 9,9% maimici. Tendinta de crestere a fost resim-tita pe ambele segmente: nou si vechi.

Pretul mediu cerut pentru apar-tamentele noi din Bucuresti a ajuns inmartie la valoarea de 1.330 euro/mp util,in crestere cu 0,3% fata de luna februa-rie. Totodata, apartamentele noi sunt cu11,7% mai ieftine decat in martie 2010.Cea mai interesanta evolutie au avut-oapartamentele noi cu trei camere, cares-au scumpit cu 0,7%. Garsonierele auinregistrat cea mai mare scadere de pretin ultimele 30 de zile, de 0,9%. Inschimb, pretul apartamentelor noi cudoua camere a inregistrat o scadere de0,1% in a treia luna a anului.

In luna februarie, pretul apartamen-telor vechi din Capitala a avut o evolutiein crestere. Valoarea Indicelui imobilia-re.ro pentru aceasta categorie de aparta-mente a ajuns la 1.100/euro mp de supra-fata utila, cu 0,9% mai mult decat in lunaprecedenta, dar cu 11,4% mai putin decatin aceeasi perioada a anului trecut. Garso-nierele si apartamentele cu doua cameres-au scumpit cu 0,9%, respectiv 0,2%. Siin cazul apartamentelor vechi, vedete aufost unitatile cu trei camere, al caror preta crescut cu 2,4%.

Brasov Brasovul se regaseste printre orasele

care au cunoscut o evolutie in crestere apreturilor in luna martie. Conform In-dicelui imobiliare.ro, pretul mediu cerutpentru apartamentele scoase la vanzareare o valoare de 874 euro/mp de suprafa-ta utila, cu 0,7% mai mult decat in lunafebruarie. In comparatie cu aceeasiperioada a anului trecut, pretul mediuactual este cu 8,2% mai mic. Pretulapartamentelor noi din ansamblurilerezidentiale brasovene a atins valoarea de939 euro/mp si a crescut in ultimeletreizeci de zile cu 1,3%. Fata de aceeasiperioada a anului trecut, apartamentelenoi sunt cu 7% mai ieftine. Si in cazulapartamentelor vechui, pretul solicitat deproprietari in luna martie a crescut.

In martie, in Brasov, apartamentelevechi s-au scumpit cu 0,6%, pretul aces-tora urcand de la 865 euro/mp util panala o valoare medie de 870 euro/mp util.Aproape toate tipurile de apartamentevechi au inregistrat cresteri. Garsoniereleau cunoscut cea mai mare corectie depret: +1,4%. Pretul cerut pentru aparta-mentele cu doua camere a crescut inmartie cu 0,1%. Apartamentele cu treicamere au inregistrat o crestere de 0,6%,iar cele cu patru camere s-au ieftinit cu0,1% in intervalul analizat. In compara-tie cu martie 2010, preturile aparta-mentelor vechi din Brasov sunt in

prezent cu pana la 10,4% mai ieftine.

Cluj-Napoca Indicele imobiliare.ro pentru Cluj-

Napoca a inregistrat o usoara scadere de0,1%, in martie. Astfel, pretul mediupentru apartamentele scoase la vanzarein Cluj-Napoca pentru a treia luna dinan este de 988 euro/mp util. Valoareaactuala este cu 4,7% mai mica decat ceainregistrata in urma cu 12 luni. Scadereade pret a fost resimtita atat pe segmentulapartamentelor noi cat si in cazul aparta-mentelor vechi. Pretul apartamentelornoi a inregistrat o scadere de 0,1% inultimele treizeci de zile, pana la 969euro/mp. Pretul apartamentelor vechi ascazut cu 0,2% in ultimele 30 de zile.

Pretul mediu cerut pentru aparta-mentele vechi scoase la vanzare in Cluj-Napoca a ajuns la valoarea medie de 998euro/mp util, in a treia luna a anului, inscadere cu 0,2% fata de luna februarie.Cea mai mare variatie de pret este intal-nita in cazul garsonierelor vechi, unde afost constatata o crestere importanta de2,7%. Apartamentele cu trei camere s-auieftinit cu 1,2% in ultimele treizeci dezile, in timp ce apartamentele vechi cudoua camere au inregistrat o scadere de1%. Preturile solicitate pentru aparta-mentele vechi sunt cu pana la 4,8% maimici in comparatie cu luna martie 2010,cea mai mare diferenta fiind inregistrata

in cazul garsonierelor.

Iasi Indicele imobiliare.ro pentru Iasi

indica, pentru luna martie 2011, o va-loare medie de 786 euro/mp util in cazulapartamentelor construite inainte de1990, in scadere cu 2,2%, fata de lunafebruarie. Iasiul devanseaza astfel Timi-soara intr-un top al oraselor cu cele maiieftine apartamente vechi. In comparatiecu luna martie 2010, preturile solicitatein prezent pentru aceasta categorie deapartamente sunt cu 13,9% mai mici.Tendinta de scadere a fost resimtita si incazul apartamentelor noi, al caror pret ascazut pana la 948 euro/mp util (-0,4%)in ultima luna.

Ploiesti Indicele imobiliare.ro pentru Plo-

iesti indica, in luna martie, o valoare me-die de 881 euro/mp util pentru apar-tamentele noi si vechi scoase la vanzarein acest oras. Pretul apartamentelor deaici a inregistrat cea mai mare scadere lanivel national in ultimele treizeci de zile:2,5%. In comparatie cu luna martie2010, preturile solicitate in prezent suntcu 13,3% mai mici.

Despre imobiliare.ro:

Lansat in martie 2000, www.imobiliare.ro

este primul si cel mai accesat portal

imobiliar din Romania. Portalul a depasit

de curand pragul de 19.000 de vizitatori

unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza

de oferte din toate categoriile imobiliare la

nivel national.

TNI Business Imobiliar la Palatul Parlamentului!

Targul National Imobiliar (TNI)reuneste profesionistii din domeniileimobiliar, financiar-bancar si constructiisi ii conecteaza cu potentiali parteneri,investitori, presa de specialitate si end-useri pe durata a patru zile de eveniment.Editia programata in perioada 26-29MAI la Palatul Parlamentului este astep-tata cu nerabdare de catre comunitatea debusiness, ce este interesata de cele mai noi

stiri si tendinte din domeniu. Pentru acestia, organizatorii anunta: • ansambluri rezidentiale in pre-

miera; • oportunitati imobiliare;• program extensiv de conferinte;• prezentari ale ultimelor tehnologii

in materie de constructii;• cele mai eficiente sisteme de incal-

zire a locuintelor;

• 6 Parteneri ai evenimentului: OTPBANK, Mervani Invest, Apulum 94,MediaCity, GTC Romania si CasaMihnea;

• lansarea pe piata a unei noi asociatiiimobiliare: Asociatia Imobiliara Romana(AIR);

• reteta de succes a TNI: patru zile deexpozitie, un eveniment complet, trei ca-tegorii de public, minim 5 obiective debusiness indeplinite.

„Ne bucuram de increderea pe carene-o ofera expozantii nostri si de fideli-tatea de care dau dovada de la editie laeditie si, in schimb, le multumim prinorganizarea de manifestari de succes aleTargului National Imobiliar, prin care sapoata obtine rezultatele scontate. Com-paniile care ni se alatura pentru primadata primesc si acestea o atentie sporitadin partea noastra, urmarind sa le oferimo gama variata de servicii de mediatizareatat inainte de eveniment, cat si in timpulexpozitiei”, a declarat Adrian BERCEA,Directorul General al BDOBC BusinessCenter.

Prin intermediul Targului NationalImobiliar (TNI), companiile isi pot in-deplini minim 5 obiective de business:

• Crearea si consolidarea imaginiicompaniei;

• Pozitionarea pe piata de profil;• Dezvoltarea activitatii business prin

realizarea de parteneriate;• Demonstrarea performantelor si

lansarea de produse si servicii noi intr-uncadru dedicat;

• Contact direct cu minim 6.000 declienti targetati.

„Am lansat un nou ansamblu rezi-dential ce va cuprinde 400 de apartamen-te. Reactia publicului tinta este pozitiva sima declar multumit de vanzarile realizatela inceput de an. Vom fi prezenti in ca-drul Targului National Imobiliar (TNI)din perioada 26-29 MAI, fiind pregatiti

sa oferim cat mai multe informatii desprenoul proiect, venind cu oferte atractive,personalizate in functie de client. Am alessa fim prezenti in cadrul acestui eveni-ment datorita expunerii media sinumarului mare de vizitatori interesati”, amarturisit Alexandru NEAGU, DirectorGeneral RPF Development.

„In 2010 am lansat in exclusivitateansamblul MAPLE PLACE in cadrulTargului National Imobiliar (TNI). Dinacel moment ne-am inscris la TNI pen-tru urmatoarele 10 editii, fix pe aceleasistanduri. Acest lucru cred ca vorbeste dela sine despre rezultatele obtinute”, adeclarat Anca AXENTE, MarketingManager Maple Place.

„Nu degeaba suntem parteneri TNIinca de la prima editie organizata! Am in-teles ca longevitatea pe o piata imobiliara incurs de maturizare depinde de imaginea siseriozitatea construita consecvent, in timp“,declara Ioan Sorin Rosu – Apulum 94.

Surprize, premii si cadouri pentruvizitatori

Vizitatorii editiei TNI „CASA TA siTOTUL PENTRU EA“ sunt premiatiinca de la intrarea in Palatul Parlamen-tului cu peste 50 de publicatii imobiliaregratuite si inscriere gratuita la tomboleleorganizate in perioada evenimentului.Companiile si partenerii media au pre-gatit deja multe surprize si premii pentrucei ce le vor vizita standurile in cadrulTNI, cum ar fi: abonamente la reviste,decoratiuni si vouchere. Tombolele orga-nizate in perioada expozitiei, premiile siregulamentul de concurs vor fi anuntateincepand cu 1 MAI pe siteul evenimen-tului www.targimobiliar.eu

„La Targul National Imobiliar(TNI) toti au de castigat: atat expozantii,cat si vizitatorii. Companiile isi pun inaplicare strategiile Business-to-Business(B2B) si Business-to-Consumer (B2C),

avand rezultate pe termen mediu si lung,iar vizitatorii beneficiaza de ofertele pro-motionale valabile in perioada targului side foarte multe surprizele, premii sicadouri”, declara Adrian BERCEA-Director General BDOBC.

Premiul cel mare din cadrul TarguluiNational Imobiliar (TNI), editia 26-29MAI, este un TEREN oferit GRATU-IT de CASA MIHNEA!

Mihnea Balescu, cel mai mare pro-prietar de terenuri din vestulBucurestiului, ofera in cadrul TNI uncadou inedit, in premiera pentru uneveniment imobiliar: un teren de casalanga padure si lac! www.casa-mihnea.ro

Targul National Imobiliar (TNI) edi-tia CASA TA si TOTUL pentru EA!26-29 MAI 2011, Palatul Parlamentului- Sala Unirea

PPrrooggrraamm ddee vviizziittaarree:: Joi- Sambata: 10.00- 19.00Duminica: 10.00- 16.00Bilet intrare: 5 RONOOrrggaanniizzaattoorr:: BDOBC Business

CenterPPaarrtteenneerrii EEvveenniimmeenntt:: OTP Bank,

MediaCity, Mervani Invest, Apulum ’94,GTC Romania, CASA MIHNEA.

EEvveenniimmeenntt rreeaalliizzaatt ccuu sspprriijjiinnuull::Asociatia Imobiliara Romana (AIR),Agerpres, IMOPEDIA

PPaarrtteenneerrii mmeeddiiaa:: Romania Libera;Planul Casei Mele; Domus; Caminul;Casa Mea; Unelte si Echipamente; CasaLux; Locuinta Mea; Casa de vacanta;Oferte Speciale; Business Adviser; Bu-siness Point; Anunt Exclusiv; Nastratin;Confort; Oblique TV; Bloombiz.ro;Ziare.com; Rezidential.net; Grandimo-biliar.ro; Ro-imobile.ro; Magazinulde-case.ro; Casesigradini.ro; TopEstate.ro sialte peste 50 de canale media.Detalii complete: http://www.targimobiliare.eu

P roprietari deruta]i, in cautarea unei direc]ii

Page 13: Business Adviser nr. 58

13

IMOBILIARE

15 aprilie – Ziua Agentului ImobiliarIMOPEDIA.ro da tonul pe piata imobiliara. Din nou. Anul trecut am decretat 15

aprilie „Ziua Agentului Imobiliar” si am sarbatorit acest lucru printr-un eveniment premium.Acum am ajuns la a doua editie, iar „Ziua Agentului Imobiliar” deja s-a transformat intr-uneveniment de referinta al pietei de real-estate. Cei mai importanti jucatori din domeniu vorfi prezenti la evenimentul organizat de IMOPEDIA.ro, cu sprijinul asociatilor APAIR,ARAI si UNAI. Impreuna, vom gasi raspunsurile la cele mai importante problematici alepietei imobiliare din 2011.

• Cum va arata legea agentului imobiliar?• Cum poate fi folosit programul Prima Casa 4 pentru a creste puternic numarul tran-

zactiilor imobiliare?• Ce instrumente are agentul imobiliar pentru a iesi din criza?„Ziua Agentului Imobiliar“ a pornit de la ideea de a fi alaturi de agentul imobiliar si, prin

urmare, de piata imobiliara romaneasca. IMOPEDIA.ro propune si de data aceasta dezba-teri pertinente pe marginea unor subiecte vitale pentru domeniu, precum programul PrimaCasa, instrumente cu care agentul iese din criza, legislatie imobiliara, dar si multe subiecte-surpriza care vor fi dezvaluite pe parcursul evenimentului, care a fost gandit in fiecare detaliuastfel incat sa se adreseze elitei din domeniu. Dupa experienta anului anterior, „ZiuaAgentului Imobiliar“ si-a facut deja un nume printre specialistii din domeniu.

„Conceptul de agent imobiliar trebuie reinventat. Agentul imobiliar aude de prea multeori ca este samsar. Ca nu face nimic, dar castiga mult. Agentul imobiliar trage ponoasele vre-murilor de alta data. Odata cu criza imobiliara, lucrurile s-au schimbat, iar agentul imobiliarinseamna calitate. IMOPEDIA.ro, singurul portal orientat exclusiv spre agentul imobiliar, adecis ca acesta merita o zi in calendar. Este deja al doilea an in care 15 aprilie inseamna ZiuaAgentului Imobiliar“, spune Razvan Muntean, general manager imopedia.ro.

„Gasesc valoare in a participa la asemenea evenimente in care sigur inveti de la ceilalti.Exista o oportunitate de networking, care este intotdeauna benefica“, a declarat Adrian Sis-chin, director regional Re-Max.

„Initiativa este minunata! Eu cred ca Ziua Agentului va putea fi un prilej bun, in careagentii sa socializeze, sa afle unul de celalalt, sa-si impartaseasca problemele profesionaleintr-o astfel de intalnire“, sustine Radu Zilisteanu, analist imobiliar.

Pentru a asigura calitatea discutiei, precum si informatiile de ultima ora din domeniu,evenimentul se desfasoara in parteneriat cu Asociatia Profesionala a Agentiilor imobiliare dinRomania (APAIR), Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI) si UniuneaNationala a Agentiilor Imobiliare (UNAI).

„Noi suntem obisnuiti cu initiativele imopedia.ro. Acest lucru, intr-un fel, da o anumitacredinta agentilor care lucreaza pe piata, ca suntem un grup, avem interese comune, chiardaca suntem competitori, putem sta la masa discutiilor pe subiecte care ne intereseaza si pecare numai impreuna le putem promova“, spune Ruxandra Cleciu, presedinte ARAI.

Imopedia.ro a decretat Ziua Agentului Imobiliar pe 15 aprilie. Cine conteaza, va fi acolo!

Mihaela Ochiana

P re]urile terenurilor s-auprabu[it. Proprietarii cauta

metode alternative pentru a conserva profitul

La fel cum criza a prins dezvoltatorii imobiliari cu proiectelenevandute, la fel si proprietarii de terenuri care voiau sa scoataprofit, au ramas blocati intr-o piata in care preturile au scazut atatde mult incat nu mai este rentabil sa vanda. Cum terenurile dinoras s-au ieftinit chiar si de patru ori, in unele cazuri fiind chiarsub pretul de achizitie, proprietarii mari cauta acum metode alter-native pentru a-si conserva profitul.

In loc sa vanda, proprietarii de terenuri se aliaza cu dezvoltatorii

Un caz concret este al companiei Avrig 35, unul dintre ceimai mari investitori de pe piata romaneasca. Grupul a inceput sacumpere terenuri in Romania inca din anul 2001. Pe uneledintre ele a construit proiecte precum Charles deGaulle Plaza, o cladire de referinta in Bucuresti. Vorun joint-venture cu un alt dezvoltator. O metodamai sigura, prin care se impart riscurile. Oficialiicompaniei au anuntat in premiera pentru imope-dia.ro ca se vor alia cu o alta companie pentru aconstrui un proiect rezidential cu preturi accesibile,asa cum cere piata, pe terenul pe care il au in zonaJandarmeriei.

„Cei care au dezvoltat conceptul OzoneHomes au o metoda specifica pentru a construirezidente, mai ales in nordul Bucurestiului. Princombinarea resurselor si experientelor noastre sun-tem siguri ca putem implementa cea mai buna strate-gie de dezvoltare, si deci sa minimizam riscurile si samaximizam profitul.”, a declarat pentru imopedia.roJames Daly, manager de vanzari Avrig 35 Group.

Este vorba despre sistemul de panouri structurale izola-toare. Locuintele pornesc de la 42.000 euro. Tocmai pentru capoate construi la acest pret, dezvoltatorul Ozone Homes are

nevoie de oferte de la mai multi proprietari de terenuri din orascare vor sa colaboreze in sistemul acesta: o parte vine cu terenul,cealalta vine cu constructia.

„Exista mai multi investitori care au teren in oras si ne abor-deaza pentru a construi impreuna”, declara Andrew Prelea, dez-voltatorul Ozone Homes.

Inainte de criza, terenurile din Bucuresti au avut doua feluride cumparatori: erau cei care cumparau ca sa construiasca, deve-loperii, si mai erau speculatorii. Motivul era ca toata lumea voiasa bage banii in terenuri, pentru ca pe zi ce trecea, cresteau pretu-rile. Acum speculatorii au disparut, pentru ca nu mai cresc pre-turile terenurilor.

„In zona Theodor Pallady, de exemplu, sunt hectare depamant nemuncit, detinut de investitori care acum vor sa

scape de ele. S-au ieftinit foarte mult. In Pallady era 200-300 euro/mp, acum e cam 50 euro/mp. Lucram deci cuinvestitorii pentru a crea proiecte pe terenuri care altfelnu ar putea fi folosite“, continua Andrew Prelea.

„Speculatorii care au cumparat cu banii jos asteap-ta. Cei care au luat cu bani de la banci platesc creditul,daca pot. Daca nu pot, lasa banca sa le ia terenul“,Mihalis Stratakis manager SBS Group.

Pe cealalta baricada sunt cei care au in proprietatesuprafete mici de terenuri. Multi dintre acestia nu suntbine ancorati in realitatea economica si asteapta clien-tul care va cumpara la preturile de odinioara.

„Proprietarii mici inca viseaza. Multi dintre ei.Viseaza in sensul ca au avut cereri de cumparare acum

doi ani, doi ani si jumatate, la un pret mare. Atuncitoata tara facea specula cu terenuri. Dar ei inca asteapta

acele preturi“, conchide Mihalis Stratakis manager SBSGroup.

Mihaela Ochiana

Page 14: Business Adviser nr. 58

14

CLUJ

Omul, cat traie[te, inva]a!

Strategia „Europa 2020“ propune ca pilon de crestere economica sustenabilaformarea continua a adultilor. In Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, planurile au devenit, deja, realitate.

Privita ca o „sarcina centrala europeana” in pro-cesul de crestere a ritmului de relansare economica,instruirea continua a adultilor s-a aflat pe agenda dedezbatere din cadrul conferintei „Adult LearningAction Plan“, derulata de curand la Budapesta.Evenimentul a subliniat necesitatea de invatarecontinua pentru adulti, mai mult decat oricand,pentru a contribui la o crestere inteligenta, durabilasi incluziva in Europa. „Aceasta este o conferintacare este rezultatul a trei ani de munca foarte inten-sa pe un subiect care are o importanta covarsitoare“,a spus directorul adjunct pentru Educatie si Culturaal Comisiei Europene, Xavier Prats Monné. „For-

marea continua a adultilor pe piata fortei de muncaeste un prim pas catre relansarea economiei spatiu-lui european”, considera si presedintele ComitetuluiEconomic si Social European (CESE), StaffanNilsson. „Fiecare dintre noi - cetateni, actori ai so-cietatii civile, regiuni, guverne si politicieni – putemsa transformam in realitate o crestere economicadurabila, incluziva, desteapta. Societatea civila arede lucru pentru a face Europa 2020 o realitate“, aaratat presedintele CESE. Strategia de crestereeconomica „desteapta” a Europei are aplicabilitatesi la nivel local. In regiunea de dezvoltare Nord-Vest exista interes pentru ceea ce inseamna crestereeconomica, prin prisma strategiei de dezvoltare aUniunii Europene (UE), iar planurile deja s-au pusin aplicare. In concordanta cu politicile publice aleUE trasate in „strategia Europa 2020”, la Cluj-Na-poca s-a derulat al cincilea training pentru jurnalis-tii din Transilvania de Nord-Vest cu tema„Cresterea economica a Europei“, organizat deCentrul regional Europe Direct Transilvania deNord, Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR)Nord-Vest si Asociatia Profesionistilor in PresaCluj. „Acest demers este unul strategic, care nu vada rezultate peste noapte, dar pe care suntem foartedecisi sa-l continuam“, a spus Claudiu Cosier,directorul ADR Nord-Vest. Dat fiind faptul cadomeniul mass-media, de la nivel local si regionaldin Romania a fost unul dintre sectoarele seriosafectate de criza economica, participantii la confe-

rinta au convenit ca formarea continua a jurnalisti-lor le va permite acestora sa faca fata schimbarilor sitranzitiilor atat in viata lor personala, cat si la loculde munca.

Unul dintre principalele aspecte subliniate a fostmodul de a realiza extinderea eficienta a sectoruluipresei intr-o perioada de austeritate economica, dar

avand ca aliat tehnologia si profesionalizarea bresleijurnalistice in ceea ce priveste tematica economicaeuropeana. Liviu Voinea, directorul executiv al Gru-pului de Economie Aplicata (GEA) si Ovidiu Nahoi,redactor-sef al „Buletin de Europa“, publicatie aReprezentantei Comisiei Europene in Romania, s-aunumarat printre keynote speakeri trainingului.

Andra

- Dari

a S

zasz

V ictor Atanasie Stanculescu, despre extazul[i agonia industriei romane[ti de aparare

CCaannddvvaa oo „„vveeddeettaa““ aa eeccoonnoommiieeii rroommaanneessttii,, iinndduussttrriiaaddee aappaarraarree aa RRoommaanniieeii aa aajjuunnss iinncceett ddaarr ssiigguurr,, iinn pprraagguullddiissppaarriittiieeii.. DDaaccaa ppee vvrreemmeeaa lluuii CCeeaauusseessccuu aappoorrttuull iinndduuss--ttrriieeii ddee aappaarraarree llaa ccrreesstteerreeaa eexxppoorrttuurriilloorr eerraa ddeecciissiivv,, aaccuummiinnttrreegg sseeccttoorruull ssee zzbbaattee iinn ssuuffeerriinnttaa,, ggeenneerraanndd ggrraavvee ppeerr--ttuurrbbaattiiii ssii llaa nniivveelluull ddoottaarriiii ffoorrtteelloorr aarrmmaattee.. IInn ccaaddrruull uunnuuiiiinntteerrvviiuu ooffeerriitt ddee ggeenneerraalluull VViiccttoorr AAttaannaassiiee SSttaannccuulleessccuu,,ppee 77 mmaarrttiiee,, aacceessttaa ffaacceeaa oo rreettrroossppeeccttiivvaa aa cceeeeaa ccee aa ffoossttiinndduussttrriiaa ddee aappaarraarree rroommaanneeaassccaa::

„Prin functia pe care am detinut-o, de sef alDirectiei de Inzestrare a Armatei, am avut legaturacu toate tarile unde se faceau exporturi de tehnicamilitara romaneasca... Armata Romana (industria deaparare romaneasca n.r.) ajunsese chiar, daca vaputeti da seama, sa livreze catre URSS, la unmoment dat, 600 de TAB-uri pe an, pe un contractde 5 ani. Adica 3000 de TAB-uri romanesti ajunsein Siberia, intr-o perioada foarte scurta de timp. Astaera intr-un fel de „barter“, la schimb pe tehnica sauchiar alimente.“

GGeenneerraalluull ppoovveesstteessttee ccuumm,, pprriinn aanniiii ’’7700,, ffoossttaaSSeeccuurriittaattee rreeuussiissee ssaa aadduuccaa ddiinn GGeerrmmaanniiaa uunn mmoottoorrddee ttaanncc ((ppoossiibbiill LLeeooppaarrdd)) ddee 880000 ddee ccaaii--ppuutteerree..MMoottoorruull aa ffoosstt ffoolloossiitt ddee UUzziinneellee FFaauurr,, ccaa mmooddeellppeennttrruu aa ccoonnssttrruuii mmooddeelluull ddee ttaanncc rroommaanneesscc TTRR 880000::

„Merg mai departe si spun: Romania produceape vremea aia cel putin trei tipuri de blindate delupta, aparatura radio si radiolocatie, doua tipuri deelicoptere de lupta, in cooperare cu francezii (pe carele-am si vandut in Sudan) si un avion de lupta, incooperare cu sarbii. Pe vremea aceea eram capabili.Fenomenul invers, astazi este interesant: Romanianu se mai inzestreaza, ci asteapta, ca membruNATO, sa fie aparata de catre occidentali. Nu maiavem avioane pentru supravegherea spatiului aerian,

tehnica invechita nu aminlocuit-o cu nimic, dardincolo de toate, partea ceamai proasta nu este ab-senta capacitatilor de pro-ductie a industriei militare,ci tocmai lipsa capacitatilorde cercetare stiintifica indomeniul militar. Uite-asas-a distrus industria deaparare care a adus dupasine, evident si fuga spe-cialistilor nostri fie in altezone ale economiei, fie inafara tarii. Acum vorbimdespre cumpararea unoravioane second-hand. M-au intrebat si pe mine,acum multi ani, ce parere am: Puiu Pascu (IoanMircea Pascu – europarlamentar n.r.) si cu TeodorMelescanu. Ceilalti nu m-au bagat in seama, desiputeam sa le mai dau niste sfaturi. Ca exemplu doar,departamentul meu coordona activitatea a 103 fabricicare contribuiau la fabricarea unui tanc. Toate ele-mentele se adunau la Uzinele „23 August“ (Faur)pentru asamblare, de unde tancul pleca „pe senile“.Aveam pe vremea aia un fel de consortiu (aeronauticn.r.), construit din fabrica de la Bacau, cei de laCraiova, cei de la elicoptere si cu fabrica de motoaredin Militari/Bucuresti, care faceau minuni. Am avutdoua tuneluri aerodinamice la standarde mult pesterusi, unul subsonic si unul supersonic, care puteaufunctiona si astazi. Le puteam folosi si azi sau leputeam inchiria. Nu! Cel care-a avut nevoie le-a „ras”pentru a construi nu stiu ce Mall!

Alte exemple erau santierele Navale de laMangalia, Oltenita, Turnu-Severin, Constanta, carelucrau, faceau navele, blindatele si vedetele fluviale,care erau bune! Eu m-am opus cumpararii subma-rinului. Uitati-va ca sta fie la dana, fie pe doc, in

asteptarea a 2 milioane de dolari pentru schimbul debaterii, de cati ani? M-am opus deoarece e absurd sacrezi ca va ajunge Romania sa faca jocurile pe aici,atat timp cat avem si Turcia si Rusia, iar acum siUcraina.

La vremuri noi - avioane... second-hand!In ultimii doi ani se incearca gasirea unei solutii

pentru dotarea cu avioane multirol a aviatiei militare.Neintrarea acestora in inzestrare in urmatorii doi aniva duce la neasigurarea securitatii spatiului aerian aRomaniei, adica o vulnerabilitate majora. OptiuneaConsiliului Suprem de Aparare a Tarii a fost de achi-zitionare a 24 avioane F-16 Block 25 aflate in uz inSUA. Motivatia: „este dorinta Aviatiei Militare!“.

„Aceste «dorinte» s-au perimat pe masura ce, intimp, au fost sau nu acceptati specialisti la comandaAviatiei Militare. Metoda nu este romaneasca, cienglezeasca; cei din urma spun ca sunt prea saraci casa cumpere ceva vechi. Eu, ca fost sef al InzestrariiArmatei gandesc astfel: ori fac un efort care ma vaajuta in timp sa exploatez produsul, sa repregatescpilotii, sa ne refacem tehnicienii, imi refac bazele

aeriene, si putem sa le remodernizam inca de 2-3 ori,trebuie sa ne definim misiunile aviatiei noastre. Am discutat cu domnul Melescanu si, anterior, si cuIoan Mircea Pascu problema F16 second hand, iarapoi am discutat si cu Gripenul (SAAB - n.r.) direct.Acestia au propus, si am sustinut si cand eram mi-nistrul economiei: sa importam de la americaniBoeing-ul care avea nevoie de o baza tehnica puter-nica aici, la mijlocul drumului intre Occident siOrient, si care putea fi ROMAERO. Aceasta dupace scosese pe piata peste 100 de aeronave. Dar acumnu mai stim sa facem efortul pe o anumita directie.Intra banii si vedeti ca e ca si pe un teren fara apa. Euam sustinut Gripenul. E mai mic si mai bun. Si vaasigura Craiova o parte din productie. Fabrica demotoare poate fi revitalizata si am avea din nou oindustrie performanta.

Ii sfatuiesc si acum sa nu cumpere avioane „se-cond-hand“, caci noi, romanii, suntem prea saraci casa ne permitem asa ceva. Mai bine cumparam cevanou pe care sa-l mai imbunatatim periodic, decat sacumparam ceva vechi, pe care sa-l reparam la fiecarezbor! Prefer sa fac un efort care sa ma ajute sa imirefac bazele, sa imi reinstruiesc pilotii, sa am si unoffset, chiar cu costul unor remodernizari, decat safiu fortat, peste 10-15 ani, sa renunt la ele, asa cumam renuntat la MiG-23 sau MiG-29. Aici vinevorba de avioane de lupta, dar si de redefinirea misi-unii aviatiei noastre: de atac sau de aparare. Maimult, ca om care provin din Industria de Aparare, unavion nou, imi permite sa-mi dezvolt si alte fabriciconexe, de exemplu fabrica de la Craiova, care-ar facesa-i mobilizeze pe romani sa faca ceea ce stiu demult,inca de pe vremea lui Aurel Vlaicu: sa construiascaavioane!“

Dincolo de problemele de securitate grave pecare le-a generat deja distrugerea in buna masura aindustriei de aparare, ramane gustul amar al alun-garii unor competente dintr-un domeniu de elitacare aseza Romania pe harta statelor puternice alelumii. Ar fi bine de stiut ca industria de aparare nua fost creata de regimul comunist in scopuri „impe-riale”, aceasta fiind o realitate in peisajul economicromanesc cu mult inaintea „sosirii” lor. Stau mar-turie uzinele de la Cugir si Resita, uzina Malaxa sauperla industriei romanesti interbelice, IAR Brasov,care a produs IAR 80, al patrulea avion de vana-toare ca performante la inceperea celui de-al doileaRazboi Mondial. Mai grava este insa pierdereafortei de munca inalt calificate si a traditiei generatede aceasta. Pe ce ne vom baza cand va trebui sareconstruim?

Interviu realizat de Raul Dancuta (Business Adviser)

si Ovidiu Mihalache (Q Magazine)

Foto: InfoMondo Militar

Page 15: Business Adviser nr. 58

15

ALBA

Singuratatea amplifica. An-trenamentul la fel. Foamea, dinnou. Toate, impreuna, isi potamplifica atitudinea ce iti schim-ba destinul, astfel incat vei puteasuporta orice energie, chiar simoartea, si gandul ei il vei trans-forma in energie, nu doar pentrua supravietui, ci si pentru a con-strui o lume noua pentru ceilalti,care au scapat. O sa fie o abun-

denta pe care n-o s-o mai transformati in obezitate, ci in ingrasamantpentru o noua cultura. Daca pana acum ati cultivat in pamant, deacum o sa cultivati in aer si totul o sa aiba gust de cer, pentru ca si voiincepeti sa semanati mai mult a cer decat a pamant, de parca ati fi fostfacuti din cer, nu din pamant. Ei bine, va spun, chiar asa a fost. Deaceea va intoarceti. Va urcati la cer, sunteti din cer facuti.

Acum incearca din nou sa respiri, apoi, la cealalta repetare,renunta la respiratia ta, ca si cand aerul s-ar fi terminat. Nu uita, e

antrenament; acum uita, e epuizare, apoi retrage-te, ca si cand ulti-ma repetare nu ar exista. Stiu ca iti e foame si te simti singur sub dus,ca in ploaie, sau mai ales in cada, in apa ca in burta mamei tale ina-inte sa te faca. Adu-ti aminte ca vei transpira; ai reusit. Iata materiarespiratiei: si-a respirat transpiratia.

Asa ti-a facut Dumnezeu Creatia. Pana rotatia o sa fie comple-ta, degetele se vor uni din nou ca organele, uitandu-ti deprinderileindividualiste si personalitatea; oricum, viitorul nu mai este manual,ca inainte. Pozitia corpului si mersul, datorita conceptiei limitatedespre lume si viata, au devenit rigide. Sa ne aducem aminte ca lainceput omul se deplasa inapoi la fel de flexibil ca si inainte, si aveao mobilitate a bratelor astfel incat se invarteau ca elicele. Si acum imiaduc aminte ce am scris odata, fara sa-mi dau seama ca despre viitoranticipam: „la inceput omul zbura / Si daca il calcai pe coada / iicrestea alta“, caci la inceput toate lucrurile facute si cele nefacutecomunicau intre ele si omul le auzea. Ce-ti puteau spune ele altcevadecat viitorul? Asta ne asteapta, fara urme. Viitorul fara lupte, pen-tru ca, initial, la origini, lupta a fost, de fapt, un dans ce te incarca cuenergie, un dans pe care omul l-a transformat in lupta, ca sa invin-ga. Astfel, omul viitorului trebuie sa renunte la a invinge si sadanseze, apoi sa deseneze ce a dansat.

Fara urme

Flo

rin B

ole

a

Se tot discuta, si iar se discuta despreimpunerea unei cote a TVA-ului de 5%la alimentele de baza, cu scopul declaratde a usura pe undeva traiul de zi cu zi alfiecaruia dintre noi. Dincolo de calcululsimplist conform caruia, daca aplici unuiprodus o taxa de 5%, el va fi mai ieftin de-cat atunci cand i se aplica o taxa de 24%,exista un context economic care inseam-na ceva mai mult decat tendinta de gal-ceava generalizata. Cum Romania trecein aceste momente printr-un proces detabloidizare a tot si toate, reducerea TVAla produsele alimentare de baza nu puteasa scape neatins de discutii sterile.Consumatorul final, desigur optimist dinfire, incepe chiar sa creada in aceasta po-veste, nefiind invatat ca in economie lu-

crurile se privesc in context. Contextua-lizand, e necesar sa mentionam faptul cauna e sa iei o astfel de masura intr-o eco-nomie fara restrictii bugetare si altceva esa aplici o astfel de masura intr-o eco-nomie cu atatea probleme structurale ca anoastra.

Ce luam pe mere dam pe pereAs vrea sa luam in calcul doi factori

despre care vorbim putin caci ni se pare canu sunt atat de relevanti in discutia noas-tra, devenita parca una de aritmetica sim-pla. Primul se leaga de evolutia cursului,in sensul ca, in ultima perioada, monedanationala a avut o tendinta de insanato-sire, un factor care, pe cale de consecinta,ar fi trebuit sa se reflecte macar sensibil inpreturile de pe raft. Ati observat ceva lanivelul costului legat de cosul zilnic? Aldoilea element, cel privitor la cotatiilecarburantilor pe pietele internationale,arata clar ca in evolutia pretului de la raftdiscutia despre reducerea TVA ramanedoar atat, o discutie, caci la modul real, cusau fara aceasta noua cota, viata noastradin punctul de vedere al cosului zilnic nuva suferi vreo mare modificare. In acestmoment, dincolo de aspectul politicianist

al discutiei, economia nationala nu poatefi tratata superficial si nici nu mai poate fisubiect de optimism national, caci cu 5%,cu 24% cota a TVA-ului, Romania este sidependenta si datoare pe foarte multegeneratii. Foamea, lipsurile de ordin ali-mentar cu care se va confrunta aceastatara, nu se vor schimba printr-o discutiede tip tabloid despre TVA. Oare catelucruri mai sunt necesare pentru a intele-ge, odata pentru totdeauna, ca in aceastatara copilul care se naste in acest mo-ment, in orice maternitate, se naste cu odatorie considerabila? In conditiile in carein structura unui pret la un produs, fie elsi de baza, intra atat de multi factori, inconditiile in care preturile la raft nu auavut niciodata vreo tendinta reala de sca-dere, nu cred ca e potrivit sa va faceti ast-fel calculele. Atat timp cat nu vom incepesa producem aceste elemente de baza lacosturi rezonabile si pe o piata care sapermita concurenta si dezvoltarea, atattimp cat nu avem o politica de subventiiin agricultura armonizata cu profilulmediului rural in care traieste jumatatedin populatia acestei tari, discutia desprecota TVA e doar un subiect de discurspolitic si de can-can economic, daca vreti.

Pe termen scurt si mediu (cel putin panala sfarsitul lui 2013), preturile la ali-mentele de baza, cele la care se im-bulzeste lumea cu ocazia fiecarei pro-motii, nu vor scadea. Ceea ce o sa scadaintr-adevar este consumul la aceste pro-duse, oamenii adaptandu-se la un regimrar si prost de a se alimenta. Daca incamai exista naivitatea de a crede calucrurile vor sta altfel decat sunt de fapt ineconomia reala, unde notiunea de minu-ne nu exista, unde notiunea de context

este mai importanta decat intrebarea stu-pida: ce e oare mai mare, 24 sau 5? E tim-pul sa renuntam la ea, chiar daca recu-noasterea adevarului e mai dureroasa de-cat naivitatea. In cei 21 de ani am reusitsa devenim un soi de experiment sinistruin care ne legam energiile de discutii ster-ile, de suete televizate, in care, mai nou,subiectul tine de cateva numere: 5 si 24.Oricum ar fi, costul vietii va fi din ce in cemai mare, iar foamea, neputand fi taxata,va fi resimtita.

V or scadea pre]urile, dacafacem TVA 5%?

Alin T

om

u[

Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1841-4583

Theodor Sperantia nr. 14Sector 3, Bucuresti

Tel.: 320.70.70www.b-a.ro

The publication is a member of BRATand has been audited from 1.01.2006

since 3.09.2010

Grupul de Presa

Founded by

Ioan Sorin [email protected]

General Manager

dr. Vlad [email protected].: 0742.303.623

Analyst

prof. univ. dr. Mircea [email protected]

Columnists

dr. Dan Matei [email protected]

Olimpian [email protected]

Editors

Daniel [email protected]

Cezar [email protected]

Senior Editors

Marius C. [email protected]

Horatiu [email protected]

Alin Tomus

Sorina Bruj

Raul Dancuta

Editorial Secretary

Raluca [email protected]

Care edition

Claudia [email protected]

Translation

Cosmina Stroescu

Layout & DTP

Omni Press & Designwww.opd.ro – [email protected]

Advertising Department

Tel.: 0722.400.055

Printing House

FED Print

Distribution

Spin Mediawww.spinmedia.ro, [email protected]

Dank MediaTel.: 0744.559.348, [email protected]

Green Tree AdvertisingTel.: 0733.683.460, [email protected]

15 aprilie - 15 mai 2011

ANUNT UMANITARSocietatea Handicapatilor Neuropsihic „Speranta“ Alba multumeste tuturor celor care, in anul 2010, au directionat 2% din impozitul pe

venit catre organizatia noastra. Speram ca si in anul 2011 vor exista oameni de bine, care ne vor sustine in demersul nostru, in beneficiul

persoanelor cu handicap neuropsihic din judetul Alba. Doritorii pot completa Declaratia 230 - cu datele de mai jos: SOCIETATEA

HANDICAPATILOR NEUROPSIHIC „SPERANTA“ ALBA - ALBA IULIA - CF 7268346, COD IBAN RO03BRDE010SV01133120100 - BRD ALBA IULIA.

Ne puteti contacta la tel. 0721.390.139 (persoana de contact: Sucevescu Rozalia). Vom rosti o rugaciune de multumire pentru toti.

Page 16: Business Adviser nr. 58