Buletin ABRM Nr. 1 (11) ISSN 1857-1034

Responsabil de ediþie:Ludmila COSTIN, preºedinte ABRM

Redactor-ºef:Tatiana COªERI

Publicaþie periodicã, editatã de Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova

Colegiul de redacþie: dr. Nelly ÞURCAN, dr. Lidia KULIKOVSKI, Alexe RÃU, Genoveva SCOBIOALÃ

Lector: Valeriu Raþã

Design, machetare computerizatã: Tatiana BORODATÎI

Adresa redacþiei:MD 2021 Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt nr.148. Tel: 27 85 92e-mail: tcoseri@hasdeu.mdwww.abrm.md

© Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova

Cuprins:

ACTIVITATEA ABRM

Repere profesionale ale anului 2010.......................................................................................................3

Lilia TCACI. „Cultura informaþionalã” – Brandul anului 2010 în bibliotecile din Republica Moldova.............................................................................................................................4

Ludmila CORGHENCI. Gânduri pe marginea rezultatelor concursului naþional CEL MAI BUN BIBLIOTECAR AL ANULUI 2009......................................................................................5

Conferinþa anualã a Asociaþiei Bibliotecarilor din Republica Moldova: “Accesul deschis la informaþie ºi cunoaºtere: susþinerea progresului durabil”................................7 (Chiºinãu, 11-12 noiembrie 2010)

CADRU DE REGLEMENTARE

Regulamentul de organizare a Concursului Naþional „Cele mai reuºite lucrãri ale anului în domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii”...................................................................8

TEORIE ªI PRACTICÃ BIBLIOTECONOMICÃ

Vera OSOIANU. Bibliotecarul 2.0 într-o lume 2.0....................................................................................10

Natalia CHERADI. Cum va evolua profesia noastrã mai departe?........................................................11

Ludmila CORGHENCI. Bibliotecarul 2.0 (3.0, 4.0, 5.0...)........................................................................12

Maria VÃTÃMANU. Bibliotecarul modern...............................................................................................13

Nadejda PÃDURE. Un gând despre Bibliotecarul 2.0...........................................................................13

Eugenia RAILEAN. Bibliotecarul 2.0........................................................................................................14

Apare din 20051(11) 2010

Lilia GORE, Tatiana COªERI. Formarea culturii informaþionale a utilizatorilor. Cazul bibliotecilor de colegii din Chiºinãu.............................................................................................14

Vera OSOIANU. Ecaterina DMITRIC. Statistica bibliotecarã ca vector de imagine...........................21

EVENIMENTE

Mariana HARJEVSCHI. Advocacy pentru bibliotecari:conþinut ºi comportamente (ªcoala de varã pentru bibliotecari).........................................................28

Ludmila CORGHENCI. Evaluarea organizãrii ºi funcþionãrii ªcolii de varã (în baza chestionarului de evaluare)..............................................................................29

MASA ROTUNDÃ „EDUCAÞIA PROFESIONALÃ ªI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECÃ:

PROBLEME ªI SOLUÞII”

Notã pe marginea lucrãrilor Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii” (Chiºinãu, 25 iunie 2010)........................................30

Natalia ZAVTUR. Deontologia comunicãrii cu utilizatorii bibliotecii....................................................31

Elena BORDIAN. Responsabilitãþile etico-profesionale ale personalului bibliotecii..........................37

Ludmila CORGHENCI. Etica comunicãrii în spaþiul profesional..........................................................39

Ecaterina SCHERLET. Etica comunicãrii în spaþiul profesional...........................................................41

Tatiana AMBROCI. Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova: 10 ani de existenþã...........43

Tatiana COªERI. Specialistul în informare ºi documentare – model de comportament: un punct de vedere conceptual...............................................................................49

Mesajul Mesei rotunde „Educaþia profesionalã ºi etica specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii”(Chiºinãu, 25 iunie 2010)................................................................50

DIN VIAÞA FILIALELOR ABRM

Genoveva SCOBIOALÃ. Descoperã Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”!........................................51

Tatiana COªERI. Ziua europeanã privind promovarea competenþelorprofesioniºtilor din informare-documentare: ocazie pertinentã de promovare a profesiei...............53

Tatiana BORODATÎI. Evaluarea serviciilor on-line ale bibliotecilor publice: Cazul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”............................................................................................53

Buletin ABRM Nr. 1 (11)

3

Formarea profesionalã continuã a bibliotecarilor. Conferinþa anualã a Asociaþiei Bibliotecarilor Eticã ºi deontologie profesionalã: din Republica Moldova ºi-a þinut lucrãrile între 15-17 a accepta ºi a promova în comunitatea bibliotecarã, octombrie 2009, întrunind la cele 8 reuniuni comunitãþile servite conceptul „biblioteca care învaþã”, profesionale integrante (ateliere, ºedinþe ale incluzând dimensiunile acestuia: personalul, instituþia, secþiunilor, conferinþe, ºedinþã în plen) mai mult de 300

reprezentanþi ai bibliotecilor publice, naþionale, din comunitatea servitã ºi comunitatea profesionalã învãþãmânt, specializate, ai Camerei Naþionale a (resp.: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã Cãrþii, organelor administraþiei publice locale. ºi deontologie” a ABRM);Abordând probleme de importanþã vitalã pentru a recomanda bibliotecilor, care deþin experienþe activitatea prodigioasã a bibliotecilor, participanþii la reprezentative la capitolul formare profesionalã lucrãrile Conferinþei au optat pentru implicarea activã a continuã, a promova bunele practici prin diverse forme bibliotecii ºi bibliotecarului în edificarea Societãþii ºi metode – publicaþii, materiale promoþionale, Informaþiei ºi a Cunoaºterii. informaþii pe paginile web (inclusiv pagina web a

Sintetizând intervenþiile, comunicãrile ABRM) (resp.: bibliotecile SNB);participanþilor ºi comunicatele finale ale reuniunilor a augmenta activitatea Comisiei „Formare profesionale din cadrul Conferinþei, Biroul ABRM a profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie” a ABRM intervenit cu o Declaraþie cãtre factorii decidenþi privind organizarea acþiunilor de instruire în zonele (Comisia parlamentarã de resort, Guvernul, republicii, intensificând colaborarea cu coordonatorii ministerele Culturii ºi Educaþiei (a se vedea textul zonali ai Biroului ABRM;integral pe site-ul www.abrm.md). În acelaºi timp, a elabora ºi a edita (prin intermediul proiectelor, cu Biroul ABRM considerã necesar de a concentra sprijinul sponsorilor) suportul didactic ºi consultativ: eforturile Asociaþiei Bibliotecarilor, organelor de dirijare „handbook”, ghiduri necesare activitãþii bibliotecare: profesionalã, ale instituþiilor bibliotecare, comunitãþii „Ghidul bibliotecarului din colegii ºi ºcoli profesionale”) profesionale asupra urmãtoarelor orientãri (resp: Comisia „Formare profesionalã continuã. Eticã strategice. ºi deontologie”, secþiunea „Biblioteci de colegii ºi ºcoli

profesionale”).Repere profesionale pentru anul 2010 Resurse documentare ºi informaþionale:

Strategii curente de colaborare cu Consiliul iniþierea unor parteneriate cu administraþia publicã Biblioteconomic Naþional, ministerele de resort: localã privind oferirea informaþiei de caracter public a participa la elaborarea proiectului nou al Legii cu prin intermediul bibliotecilor publice (la iniþiativa privire la biblioteci; bibliotecilor publice); a elabora ºi a promova cãtre factorii de resort susþinerea bibliotecilor privind abonarea ºi propunerile pentru Codul învãþãmântului, la utilizarea în comun a resurselor electronice (resp.: compartimentele ce vizeazã activitatea bibliotecilor din Biroul ABRM).învãþãmânt; Cultura informaþionalã a utilizatorului implicaþii pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare bibliotecii:a Sistemului Naþional de Biblioteci; a promova activ documentele ºi acþiunile a contribui la modificarea Regulamentului privind internaþionale cu privire la cultura informaþionalã ºi modul de conferire a categoriilor de calificare cadrelor instruirea pe parcursul întregii vieþi (logoul internaþional bibliotecare; al culturii informaþionale), a traduce ghiduri, linii directorii a organiza audieri publice, dezbateri pe marginea cu privire la cultura informaþionalã: „Liniile directorii IFLA documentelor biblioteconomice de importanþã pentru cultura informaþionalã ºi instruirea pe parcursul naþionalã, amplificând transparenþa ºi implicând întregii vieþi”, „Ghidul cu privire la indicatorii culturii

informaþionale” etc. (resp.: Comisia „Culturã întreaga comunitate în procese de elaborare a informaþionalã”);aces to ra ( recomandare pen t ru Cons i l i u l a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte de Biblioteconomic Naþional, centrele biblioteconomice alternativã în formarea culturii informaþionale ºi naþionale ºi departamentale).promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort (resp.: grupul de lucru în cadrul ABRM);

AS

OC

IAÞ

IA B

IBLI

OT

EC

AR

ILO

R D

IN R

EP

UB

LIC

A M

OLD

OVA

REPERE PROFESIONALE ALE ANULUI 2010

Buletin ABRM Nr. 1 (11)ACTIVITATEA ABRM

Management ºi marketing în cadrul ABRM:de alternativã în formarea culturii informaþionale ºi a revizui în direcþia concretizãrii ºi formulãrii explicite promovarea variantei acceptate cãtre factorii de resort denumirile comisiilor ºi secþiunilor ABRM) (resp: Comisia (resp.: grupul de lucru în cadrul ABRM); „Management ºi marketing”); a sprijini elaborarea materialelor metodice ºi

a elabora mostra de carnet de membru al ABRM didactice cu privire la formarea culturii informaþionale (resp: Comisia „Management ºi marketing”, comisia (resp: comisiile: „Culturã informaþionalã”, „Formare

„Activitate editorialã”);profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie”).

a elabora mostre de diplomã / certificat ABRM pentru

diferite evenimente; iniþierea unei colecþii de materiale promoþionale,

a amplifica rolul coordonatorilor zonali în cadrul gen pliante, în scopul promovãrii bunelor experienþe ale

ABRM (colaborãri cu comisiile ABRM, informaþii în bibliotecilor, celor mai buni bibliotecari ºi celor mai bune

Buletinul ABRM etc.) (resp.: Comisia „Management ºi lucrãri în domeniu (resp.: comisiile „Formare

marketing”).profesionalã continuã. Eticã ºi deontologie”, „Activitate

Discutate ºi aprobate în cadrul ºedinþei din 26 editorialã”, bibliotecile, angajaþii, lucrãrile cãrora au fost

noiembrie 2009 a Biroului ABRMdesemnate în cadrul concursurilor naþionale).

Echipa de lucru: L. Corghenci, L. Tcaci, E. Bejan

a evalua posibilitãþile de aplicare a unor concepte

Activitatea editorialã a ABRM:

„CULTURA INFORMAÞIONALÔ – BRANDUL ANULUI 2010 ÎN BIBLIOTECILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova recomandã bibliotecarilor ºi instituþiilor bibliotecare din republicã sã activeze în anul 2010 sub

Obiectivul logoului marca (brandul) „Culturã informaþionalã”, acest domeniu de activitate urmând a fi orientarea Facilitarea comunicãrii între specialiºtii profesionalã strategicã a anului 2010.

implicaþi în proiecte de formare a culturiiAsociaþia a fãcut aceastã alegere urmând informaþionale, comunitãþile lor ºi societatea în recomandãrile Secþiunii culturã informaþionalã IFLA, ansamblu.expuse în cadrul Conferinþei generale IFLA (a 75-a; 23-

27 august 2009). Aceastã decizie e în deplinã Semnificaþia logoului concordanþã ºi cu tema prioritarã a IFLA pe parcursul Logoul simbolizeazã, într-un mod simplu, mandatului noului preºedinte IFLA, Ellen Tise (2009-

abilitatea umanã de a cãuta ºi a accesa informaþia, atât 2011) – „Bibliotecile ca promotori ai accesului la prin intermediul mijloacelor tradiþionale, cât ºi prin cunoaºtere”, deoarece cultura informaþionalã, adicã utilizarea tehnologiilor moderne de informare ºi abilitãþile de cãutare, accesare, evaluare ºi utilizare a comunicare. Elementele grafice din care este constituit informaþiei este o determinantã esenþialã a activitãþii logoul – cartea ºi cercul – sunt simboluri recunoscute oricãrui individ în cadrul Societãþii Cunoaºterii, care în întreaga lume. Cartea simbolizeazã studiul, faciliteazã accesul la informaþie ºi, implicit, la învãþarea; cercul – ansamblul cunoºtinþelor ºi cunoaºtere.informaþiilor, care devin tot mai accesibile graþie În acest context, propunem promovarea la tehnologiilor informaþionale.nivel naþional a logoului internaþional, elaborat de

Cartea deschisã, alãturi de cerc, este ºi o Programul UNESCO „Informaþie pentru toþi” ºi metaforã vizualã, reprezentând persoana care deþine Secþiunea culturã informaþionalã IFLA, ca simbol abilitãþile de gãsire a informaþiei ºi dorinþa de a internaþional al Culturii Informaþionale. Logoul poate fi împãrtãºi aceste abilitãþi altor persoane (Edgar Luy utilizat de toate persoanele ºi instituþiile interesate Pérez, autorul logoului, Cuba).pentru marcarea activitãþilor ºi proiectelor în domeniul

formãrii culturii informaþionale.

Lilia TCACI, preºedinte al Comisiei culturã informaþionalã, ABRM

Modalitãþi de promovare - utilizarea în prezentãrile Power Point cu tematica - afiºarea la biroul de referinþe ºi în alte spaþii ale respectivã;

bibliotecii; - utilizarea sloganelor de tipul: „Învaþã sã te - imprimarea pe postere, afiºe, pliante, semne de informezi”, „Cultura informaþionalã te ajutã sã înveþi ºi

carte ºi alte publicaþii de bibliotecã; sã comunici”, „Tot ce ºtiu e cã tot ce vreau sã ºtiu obþin - imprimarea pe cãrþi de vizitã, banere, pixuri, prin cultura informaþionalã” º.a.

fluturaºi, maiouri, genþi etc.;- afiºarea pe site-uri web, bloguri ale bibliotecilor ºi Important: logoul poate fi accesat gratuit în

bibliotecarilor; diverse formate grafice (eps, svg, pdf, jpg) pe site-ht tp : / /www. in fo l i tg loba l . in fo / logo º i - promovarea în cadrul seminarelor ºi a altor ur i le :

http://ifap.ru/pr/2008/080811a.htm acþiuni de instruire pentru utilizatori ºi bibliotecari, imprimarea pe certificate, diplome etc.;

DACÃ VEÞI ACTIVA SUB ACEST BRAND,- promovarea prin intermediul mass-media; VEÞI AVEA SUCCES!- promovarea prin intermediul unor site-uri de

comunicare ºi socializare (Twitter, Facebook º.a.);

GÂNDURI PE MARGINEA REZULTATELOR CONCURSULUI NAÞIONAL „CEL MAI BUN BIBLIOTECAR AL ANULUI 2009”

Ludmila CORGHENCI, preþedinte juriu, director adjunct DIB ULIM

Concursul Naþional „Cel mai bun bibliotecar supravieþuire.”al anului 2009”, fiind la cea de-a 19-a ediþie, este o Afirm cu certitudine, cã oamenii bibliotecii,

investind în sine, au investit în Bibliotecã þi în Viitor. Ne-modalitate eficientã de reliefare a celor mai buni au convins cã au gãsit cea mai bunã modalitate de profesioniþti, promovând þi valorificând experienþele investire a timpului, a eforturilor – cãutând cunoþtinþe în lor reprezentative. mod constant, disciplinat, interesat. Þi fac acest lucru, Anul 2009, deþinând semnele Anului vorba lui Platon, prin eforturi de gândire, nu numai prin Creativitãþii þi al Inovãri, promovãrii imaginii cele de memorie. bibliotecarului þi bibliotecii în comunitate, este

Laureaþii celei de-a 19-a ediþii a Concursului deosebit de rodnic din punctul de vedere al Naþional sunt entuziaþti. Sunã a lozincã aceastã frazã, nominalizãrilor bibliotecarilor. Analizând dosarele dar entuziasmul este forþa vieþii profesionale: prin prezentate pentru concurs, putem conchide cã entuziasm uiþi de problemele (ori de nereuþitele) de ieri, reprezentanþii bibliotecilor þi-au alimentat continuu trãieþti pentru realizãrile de azi þi ataci ziua de mâine. stocul de cunoþtinþe þi deprinderi profesionale, fiind Sunt ferm convinsã, cã la locurile de muncã inovativi la capitolele servicii oferite, publicaþii, activitãþi bibliotecarii-laureaþi contribuie substanþ ial la cultural-þtiinþifice etc. Este beneficã (chiar necesarã!) o descãtuþarea energiilor pozitive, lucru de care avem astfel de atitudine. În lucrarea „Creativitatea”, semnatã mult nevoie. de cãtre experþii în domeniu, manageri reprezentativi,

Pentru ediþia a 19-a a Concursului Naþional au Brian Clegg þi Paul Birch (în limba românã – editatã în

fost depuse 13 dosare, acestea fiind categorisite dupã anul 2003, la Editura „Polirom” din Iaþi), este evidenþiat cum urmeazã: biblioteci naþionale, inclusiv Camera un compartiment intitulat semnificativ – „Sau Naþionalã a Cãrþii – 3; creativitate, sau nimic”. Autorii afirmã: „Nu este deloc biblioteci universitare, specializate – 4; fantezistã afirmaþia cã, fãrã creativitate, foarte puþine biblioteci raionale, orãþeneþti, municipale – 4;dintre firmele care existã astãzi vor mai exista þi peste biblioteci comunale, sãteþti – 1; câþiva ani. Cheia este «schimbarea», iar inovaþia este biblioteci þcolare, de colegiu – 1. cerinþa esenþialã pentru a nu ne scufunda atunci când Juriul Naþional (componenþa acestuia: vine alt val de schimbãri. Fãrã creativitate, apelãm L. Corghenci, DIB ULIM, preþedinte; A. Andrieþ, BNRM, mereu la aceleaþi procedee rãsuflate. Nu este suficient secretar; membri: T. Ambroci, Biblioteca Colegiului de sã ne aþezãm comod în fotoliu þi sã spunem: «Dacã un Construcþii; T. Coþeriu, BM „B.P. Hasdeu”; E. Bordian, lucru nu-i stricat, n-ai de ce sã umbli la el.» […] BRTÞ) a apreciat calitatea þi logistica dosarelor,Creativitatea nu este o jucãrie frumoasã, ci un factor de

Elena Butucel,þ director, Filiala „Ovidius”, acestea fiind construite, în mare parte, în func ie de Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”, prevederile stipulate în Regulament. Unele dosare

þ ãã au inclus informaþ ã (perioada de Chi in u;îns ie învechitLolita Caneev, þreferinþã fiind anul 2009), nu au inclus toate ef Serviciu mediateca, Biblioteca

þ ã pentru Copii „ ã”;componentele solicitate (de ex., copiile documentelor Na ional Ion Creangcare confirmã informaþia prezentatã etc.). Ludmila Cereþ, þef al Bibliotecii Colegiului

Juriul aduce sincere mulþumiri tuturor Naþional de Viticulturã þi Vinificaþie, Chiþinãu;instituþiilor þi persoanelor, care au rãspuns apelului Nadejda Ciugureanu, þef al Bibliotecii publice ABRM, promovând bibliotecarii þi bibliotecile de comunale Chiþcãreni, Sângerei; performanþã. În acelaþi timp, lansãm (ca þi în anii Renata Cozonac, þef serviciu, Camera Naþionalã precedenþi) un apel cãtre managerii instituþiilor a Cãrþii;bibliotecare, cãtre factorii de resort, cãtre colegii Raisa Melnic, þef Serviciu programe culturale, de serviciu ai laureaþilor: promovaþi experienþele Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova;

þ þ Elena Railean,bibliotecarilor nominaliza i, oferi i mai multe specialist principal, Biblioteca informaþii despre ei prin intermediul diverselor Þtiinþificã a Academiei de Studii Economice;

þ þ þ þ þ þ þ Ludmila Raileanu,publica ii, face i-i cunoscu i, tiu i i aprecia i în þef Serviciu împrumut de comunitatea profesionalã, dar mai ales în acea publicaþii la domiciliu, Biblioteca Þtiinþificã a sferã, pentru care manifestã profesionalism þi Universitãþii de Stat „A. Russo”, Bãlþi;competenþe. Dar au o obligaþie þi bibliotecarii Margarita Þcelicikova , þef al Fi l ia le i nominalizaþi în cadrul Concursului. O expun prin „M. Lomonosov”, Biblioteca Municipalã intermediul cuvintelor reputatului specialist american „B.P. Hasdeu”, Chiþinãu; Stephen R. Covey: „Eu personal sunt convins cã o Angela Olãrescu, þef al Bibliotecii Publice persoanã poate fi un catalizator al schimbãrii, un Cricova;«transformator», în orice situaþie, în orice organizaþie. Elena Plãcintã, bibliograf principal, Biblioteca Un astfel de individ este fermentul care face sã creascã Tehnico-Þtiinþificã a Universitãþii Tehnice din întreaga pâine.” Moldova.

Laureaþii Concursului Naþional „Cel mai bun bibliotecar al anului 2009”: Sincere, cãlduroase felicitãri învingãtorilor în

Lorina Beþelea, þef Centrul Resurse þi Tehnologii aceastã importantã competiþie profesionalã! La mai In forma þ ionale, DIB, Univers i tatea L iberã mult þi la mai mare, dragi colegi de breaslã. Internaþionalã din Moldova;

Organizatori: Þedinþe ale comisiilor, at Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova eliere profesionale, mese rotunde:

Ora 14.30-17.00(ABRM) Biblioteca Þtiinþificã a Academiei de Studii Economice din Mo.ldova Atelier specializat „Biblioteca ca sistem

Conferinþa îþi va desfãþura lucrãrile sub formã de tehnologic normalizat” (organizator: comisia ABRM þedinþe ale comisiilor, secþiunilor, în cadrul atelierelor „Standardizarea activitãþii de bibliotecã”; loc desfãþurare: tematice, prezentãri la stand, þedinþã în plen. Biblioteca Republicanã Tehnico-Þtiinþificã)

Pe parcursul Conferinþei va funcþiona o amplã Masã rotundã „Sistemul European de expoziþie Publicaþii ale bibliotecilor din Republica Certificare pentru profesioniþti în biblioteconomie, Moldova cu prezentãri þi lansãri la standuri informare, documentare: deschideri pentru Republica

Moldova” (organizator: comisia „Formare profesionalã Program continuã. Eticã þi Deontologie”; loc desfãþurare: ULIM,

Departamentul Informaþional Biblioteconomic, Sala de 11 noiembrie, joi Lecturã nr. 3 „Filologie Romano-Germanicã”)

Þedinþe ale secþiunilor: Sesiune de comunicãri: „Tendinþe actuale în ora 10.00 – 13.00 dezvoltarea tehnologiilor informaþionaleComisia

Sesiune de comunicãri „Bibliotecile publice þi „Informatizare þi tehnologii Informaþionale”; loc comunitatea în contextul societãþii cunoaþterii: asigurarea desfaþurare: Biblioteca Þtiinþifica ASEM). accesului la informaþie la nivel local” (organizatori: Atelier profesional „Descrierea bibliografica secþiunea „Biblioteci publice”; loc desfãþurare Biblioteca a documentelor: al iniere la noile cerinþe Municipalã „B.P. Hasdeu”). internaþionale” (organizator: comisia „Catalogare þi

Sesiune de comunicãri „Rolul bibliotecilor Indexare”; loc desfaþurare: Camera Naþionala a Carþii)universitare în comunicarea þtiinþificã” (organizator: secþiunile „Biblioteci Universitare” þi „Biblioteci 17.30- 21.00 Masa festiva. Program cultural Specializate”; loc desfãþurare: Biblioteca Universitãþii Tehnice din Moldova, bloc 1 (centru), Sala Festivã, et.1) 12 noiembrie, vineri

Atelier profesional „Formarea culturii informaþionale – prioritate a bibliotecilor în Societatea Þedinþa în plenCunoaþteri i” (organizator i : comisia „Cultura Biblioteca Þtiinþifica ASEM,Informaþionalã” þi secþiunea „Biblioteci Þcolare”; loc str. Banulescu Bodoni 59, Corp B, parter, Sala de desfãþurare: Filiala Bibliotecii Naþionale pentru Copii „Ion lectura „Eugeniu Hriþcev” Creangã” – str. 31 August 127, în incinta Teatrului „Licurici”) 9.00 – 9.30 Înregistrarea participanþilor

Ate l ier profes ional „Bib l io teca de colegiu/þcoalã profesionalã în dialog cu fenomenul 9.30 – 10.00 Mesaje de salut din partea persoanelor Biblioteca 2.0” (organizator: secþiunea „Biblioteci de oficiale þi ale oaspeþilor de onoareColegii þi Þcoli Profesionale”; loc desfãþurare: Biblioteca Colegiului de Informaticã) 10.00 – 10.45 Asociaþia Bibliotecarilor din Republica

Moldova în sprijinul accesului deschis la informaþie þi cunoaþtere Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea progresului durabil (reflecþii þi repere de la Conferinþa anuala IFLA, august 2010, Gothenburg, Suedia 10.45 – 11.30 Pauza11.30 – 13.30 Informaþii ale moderatorilor þedinþelor secþiunilor, comisiilor ABRM, atelierelor. Propuneri, recomandari ale Conferinþei ABRM. Discuþii

13.30 – 14.00 Lansari de publicaþii instituþionale þi de autor. Prezentari la stand

CONFERINÞA ANUALÃ A ASOCIAÞIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Chiþinãu, 11-12 noiembrie 2010, Biblioteca Þtiinþificã ASEM

GENERIC: “Accesul deschis la informaþie þi cunoaþtere: susþinerea progresului durabil”

Asociaþia Bibliotecarilor din Republica promovarea resurselor informaþionale, a imaginii Moldova (ABRM) organizeazã anual Concursul Cele bibliotecii ºi bibliotecarului;

* sociologia cãrþii ºi a lecturii, cercetare în domeniul mai reuºite lucrãri în domeniul biblioteconomiei ºi bibliologiei; ºtiinþei informãrii, scopul cãruia este de a optimiza ºi * lucrãri bibliografice (dicþionare lexicografice, susþine gradul de profesionalism ºi nota de originalitate tematice, de personalitãþi, bibliografii generale în editarea publicaþiilor de profil, precum ºi din ariile ºi speciale); adiacente, importante pentru dezvoltarea domeniilor * lucrãri în domeniul automatizãrii ºi informatizãrii, în care se produc membrii ABRM.ºtiinþa informãrii ºi în alte domenii de cercetare.1. Dispoziþii generale.* este admisã orice lucrare indiferent de limba în 1.1. Scopul Concursului este de a stimula care a fost realizatã ºi de suportul de fixare a activitatea de investigare, de a promova spiritul informaþiei (format tradiþional, electronic, competitiv, creativitatea ºi inventivitatea membrilor multimedia, AV, grafice etc.).ABRM:2.2. La Concurs pot participa: Realizarea investigaþiilor ºtiinþifice domeniale ( autori individualiprin metode sincronice ºi diacronice ) , instituþionale ºi colectiv de autoriindividuale.

Promovarea de noi valori ºi experienþe de Competitorii trebuie sã fie neapãrat membri ai rezonanþã.

Valorificarea ºi stimularea potenþialului ºtiinþific al Asociaþiei Bibliotecarilor din Republica Moldova.bibliotecarilor. Schimbul de informaþii ºi dezvoltarea

1.1. Activitatea Comisiei de Evaluare parteneriatului de nivel naþional ºi internaþional. 1.2. Con Comisia de Evaluare este aleasã de cãtre solidarea imaginii bibliotecarilor, a

Biroul ABRM pentru 4 ani.bibliotecilor ºi sporirea rolului lor informaþional, 1.3 Membrii comisiei reprezintã toate tipurile d instructuv, exegetic în dezvoltarea societãþii.

biblioteci, Camera Naþionalã a Cãrþii, Uniunea 1.2. ABRM Editorilor, Catedra Biblioteconomie ºi Asistenþã pune la dispoziþia competitorilor

Informaþionalã a USM.informaþiile despre condiþiile de evoluare ale 2.4 Comisia de evaluare asigurã selectarea Concursului, oferã asistenþã consultativã þi

informaþionalã, asigurã organizarea þedinþelor ºi admiterea la Concurs a lucrãrilor , conform Comisiei de Evaluare (CE), precum þi ceremonia criteriilor stabilite, evaluarea obiectivã ºi stabilirea acordãrii diplomelor pentru lucrãrile premiate; clasamentului valoric. 1.3. Sponsor al Concursului poate deveni orice Atenþionãm competitorii cã procesul instituþie, care susþine desfãºurarea ºi recenzãrii lucrãrilor este confidenþialfinalitãþile competiþiei. 2.3. Rezultatele Concursului sînt aprobate de

Biroul ABRM pînã la 15 aprilie a anului în curs ºi 2. Criterii de admisibilitate a lucrãrilor sînt anunþate în cadrul reuniunilor profesionale, la

23 aprilie, de Ziua Mondialã a Cãrþii sau la 2.1 La Concurs sînt admise lucrãri ce þin de Conferinþa Anualã a ABRM. urmãtoarele domenii: 2.4. Rezultatele Concursului vor fi publicate în * biblioteconomie: organizarea activitãþii de revistele ºi ziarele de specialitate (Magazin Bibliologic, bibliotecã, dezvoltarea ºi gestionarea colecþiilor, a Gazeta bibliotecarului, Buletinul ABRM, BiblioPolis, cataloagelor (tradiþionale/electronice), serviciilor de Confluenþe Bibliologice, pagina web a Asociaþiei ºi a informare ºi de referinþe; politicilor de relaþii cu publicul, bibliotecilor), precum ºi în presa naþionalã.

.

REGULAMENT DE ORGANIZARE A CONCURSULUI NAÞIONAL

„Cele mai reuºite lucrãri ale anului în

domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii”

CADRUL DE REGLEMENTARE

„Aprob”

Presedinte ABRM L. Costin

23 ianuarie 2008 Redactat 18 ianuarie 2010

Buletin ABRM Nr. 1 (11)

3. Sistemul de evaluare Tipuri de publicaþii admise la Concurs: Evaluarea lucrãrilor se va realiza prin metoda Monografii, tratate, studii de autor. Monografii,

puantificãrii (de la 1 la 10), conform urmãtoarelor tratate, studii instituþionale ( culegeri, seriale, buletine criterii ºi coeficienþi: º.a.)

Bibliografii, biobibliografii, webliografii, cataloage.1. Corespunderea rigorilor de specialitate: Lucrãri de referinþe: enciclopedii, dicþionare, metodologia elaborãrii, respectarea standardelor în lexicoane, ghiduri.vigoare, indicarea surselor de selectare, structurarea Documente de transfer tehnologic ( reglementãri, materialelor, plenitudinea aparatului bibliografic.instrucþiuni, politici ºi metodici, etc).COEFICIENT 5 Lucrãri didactice ( manuale, note de curs, curriculumuri).2. Reflectarea temei: simetria între titlu ºi conþinut, Publicaþii în serie, ediþii noi sau ediþii speciale, actualitatea temei, valoarea informaþionalã, culturalã ºi care nu au participat la Concurs.cognitivã a lucrãrii; gradul de originalitate ºi de Materiale promoþionale.creativitate. Alte tipuri de publicaþii.COEFICIENT 4

3. Stilistica lucrãrii: respectarea normelor Premii acordate:necesare unor lucrãri de asemenea specific ºi Premiul ION MADAN - pentru cercetãri anvergurã (demers coerent ºi consistent, fundamentale în domeniul bibliologiei ºi bibliografiei ( redactat conform standardelor ºi normelor în o lucrare sau cîteva lucrãri) . vigoare). Premiul Mare - pentru þinutã ºtiinþificã exemplarã COEFICIENT 3ºi valoare culturalã semnificativã (o lucrare sau cîteva lucrãri ). 4. Condiþiile grafice ale lucrãrii (concepþie, design Premiul I, II, III la fiecare secþiune.ºi calitatea realizãrii poligrafice). Premiul Special pentru:COEFICIENT 2

originalitate design Tehnici de calcul: Nota obþinutã la fiecare criteriu se debutînmulþeºte cu coeficientul respectiv, apoi, se adunã ºi

se împarte la 4 . Rezultatele generale obþinute pentru 6. Procedura de înscriere:fiecare lucrare evaluatã se adunã ºi se împart la Înscrierea la Concurs se face prin completarea de numãrul de membri ai CE. cãtre concurenþi a Formularului de participare. Vezi anexa.5. Condiþiile de acordare a premiilor Lucrãrile pentru Concurs pot fi depuse la Concursul este organizat pe urmãtoarele secþiuni:sediul............ , într-un singur exemplar, cu menþiunea Biblioteconomie ºi ºtiinþa informãrii. Concursul pentru cele mai reuºite lucrãri în Bibliologie. domeniul biblioteconomiei ºi ºtiinþei informãrii. Lucrãri bibliografice (bibliografii, biobibliografii, Termenul limitã al prezentãrii – 1 aprilie 2010.webliografii, cataloage)

Lucrãri în alte domenii .

TEORIE ªI PRACTICÃ

BIBLIOTECARUL 2.0 ÎNTR-O LUME 2.0

Vera OSOIANU, BNRM

Esenþa zilei de mâine a bibliotecii va fi frecvenþa redusã. Nici locurile propuse nu întotdeauna „facilitarea cunoaºterii”. Aceasta va trebui sã facã sunt ocupate ºi atunci vine întrebarea, cum va avea loc biblioteca pentru a face pasul urmãtor, dupã ce ani la schimbul de generaþii ºi înlocuirea bibliotecarilor rând s-a impus prin facilitarea accesului la informaþie. educaþi în vechea culturã biblioteconomicã de Pentru a face faþã acestei noi mari provocãri biblioteca bibliotecarii crescuþi ca profesioniºti în era digitalã? are nevoie de personal pe potrivã. Doar prin formarea profesionalã continuã aceastã

Prin postarea din 10 iunie 2010 iniþiam o serie problemã poate fi rezolvatã doar parþial.de dezbateri în jurul bibliotecarului modern, care Portretul ideal al bibliotecarului modern: trebuie sã-ºi ajusteze activitatea la exigenþele Lumii inteligent, instruit, calificat, cunoscãtor de limbi strãine, 2.0. Dezbaterile (sau, mai bine zis, aceastã rundã de cu abilitãþile necesare pentru a face faþã TIC, dezbateri, pentru cã subiectul în sine este inepuizabil) multilateral dezvoltat, prietenos, deschis comunicãrii, urmau sã se finalizeze cu o ºedinþã virtualã a Clubului gata de ajutor. Am uitat de pasiune, de creativitate, de biblioteconomiºtilor în ziua de 1 septembrie, zi când spontaneitate? Extrem de importante! Primul lucru pe încep studiile, inclusiv cele universitare. Toate acestea care-l face, când vine la serviciu este sã deschidã în contextul jubileului de 50 de ani de activitate computerul, sã verifice poºta electronicã, sã rãspundã neîntreruptã a învãþãmântului biblioteconomic ºi 30 de la mesajele urgente, sã deschidã DEX-ul, Wikipedia, ani de activitate a Facultãþii de Jurnalism ºi ªtiinþe ale Google, Facebook unde are prieteni – utilizatorii Comunicãrii, USM. bibliotecii. Înarmat cu toate acestea poþi face faþã

Pentru a face mai uºoarã discuþia am plasat pe comunitãþii ºi utilizatorilor, indiferent de pregãtirea blog ºi traducerea unui material privind diferenþele acestora. Dar, oare câþi bibliotecari ar rezista cernuþi dintre Lumea 1.0 ºi Lumea 2.0. în concepþia lui David prin sita acestor rigori? Gurteen, consultant în domeniul managementului Mesajul care a dominat lucrãrile Conferinþei cunoaºterii. Materialul original poate fi accesat la: IFLA 2010 a fost „Bibliotecari, priviþi-vã cu mândrie! http://www.gurteen.com/gurteen/gurteen.nsf/id/world2 Sunteþi importanþi!” Ca sã parafrazam niºte îndemnuri .0. lansate, în ultimul timp, de diverse televiziuni: „Avem cu

Caracteristicile Lumii 2.0 includ: partajarea ce ºi suntem în stare…” Avem cu ce ne mândri pentru cunoºtinþelor, transparenta, selectarea individualã a cã suntem printre ultimii specialiºti de formaþiune instrumentelor, care lucreazã mai bine pentru persoane enciclopedica, pentru cã suntem printre primii care vin concrete, libertatea de asumare a responsabilitãþilor, în contact cu informaþia, cunoaºterea, tehnologiile noi, distribuirea libera ºi necontrolatã a informaþiei, pentru cî în virtutea profesiei avem menirea de a ajuta deschiderea pentru idei noi, selectarea ºi abonarea la pe alþii, indiferent de la care pol al societãþii vin. Suntem informaþia, care corespunde indivizilor concreþi. Lumea în stare sã realizam lucruri noi, utile, interesante ºi 2.0 recunoaºte complexitatea lumii ºi necesitatea unor importante, iar pentru recunoaºterea acestor merite abordãri diferite. trebuie sã luptãm, sã ne impunem, sã demonstrãm cã

Într-un mediu atât de complex, bibliotecarul suntem indispensabili societãþii ºi pânã la urmã vom fi trebuie sã munceascã enorm pentru a supravieþui ºi auziþi. Þãrile lumii ne oferã suficiente exemple. În chiar a se afirma. ªi pentru una, ºi pentru cealaltã Finlanda, de exemplu, bibliotecile sunt considerate cã bibliotecarul trebuie sã înveþe continuu, sã anticipeze fac parte din infrastructura intelectualã a þãrii. Iar competenþele utilizatorilor pentru a-i ajuta, uimi, intriga Finlanda este recunoscutã ca lider european în etc. dezvoltarea serviciilor bibliotecare, lider mondial în

Domeniul în care activãm devine tot mai arhitectura bibliotecarã, lider mondial în automatizarea complex, iar pe acest fundal sintagma „biblioteconomie proceselor bibliotecare… ªi oare e întâmplãtor? De ºi ºtiinþa informãrii” tot mai frecvent este substituitã de asemenea, Finlanda este lider mondial în dezvoltarea „ºtiinþele informãrii”. Studenþii sunt tot mai putini, mai multor domenii.Admiterea 2010 anunþa doar 10 locuri la buget pentru Sã auzim ce are de spus la acest capitol licenþa la secþia zi ºi tot 10 locuri pentru secþia cu comunitatea bibliotecarã.

Buletin ABRM Nr. 3 (11)Buletin ABRM Nr. 1 (11)

CUM VA EVOLUA PROFESIA NOASTRÃ MAI organiza, a pãstra ºi a pune în circulaþie materialele pe DEPARTE? care le deþine instituþia în colecþiile sale.

Ritmul ridicat de schimbare, introducerea Natalia CHERADI, noilor servicii de reþea, importanþa crescândã a

Biblioteca ªtiinþificã ASEM informaþiilor ºi a potenþialului intelectual ca resurse de bazã ne obligã sã reconsiderãm rolul ºi locul bibliotecii

Cum va evolua profes în dezvoltarea societãþii. Omenirea a obþinut ia noastrã mai departe?posibilitatea de a folosi în mod direct ºi în mod deliberat În aceastã lume în miºcare, biblioteca ºi profesiile care o dimensiune calitativ nouã a informaþiei – internetul, al se desfãºoarã în acest spaþiu se redefinesc, se cãrui potenþial este departe de a fi realizat ºi pe deplin redimensioneazã. ªi acest lucru nu trebuie sã ne apreciat. Generarea modului de gândire virtualã îngrijoreze, chiar dacã deseori se spune cã profesia de produce schimbãri în mentalitatea utilizatorilor de bibliotecar în sensul ei tradiþional a murit, ea devine resurse ºi de informaþii în reþea. Comunitãþile de reþea erozivã, vorba Nataliei Jadko, directorul Centrului de schimbã în mod real ºi activ viaþa omenirii în afara Instruire „ªcoala Rudomino”. reþelei. Astfel, ne confruntãm cu o tendinþã realã – Orice instituþie, la nivel guvernamental, are existenþa unei noi forme ierarhice a habitatului uman nevoie de personal cu pregãtire în domeniul organizãrii (realitate virtualã), care este imposibil de ignorat.informaþiei, a bazelor de date, a resurselor

Având în vedere tendinþele marcate, documentare, dar ºi în menþinerea în condiþii de importanþa bibliotecilor ca furnizor de informaþii, locul funcþionare optimã a reþelei de calculatoare ºi a sãu ºi rolul în dezvoltarea ulterioarã a civilizaþiei prezenþei sale pe internet prin intermediul paginilor necesitã o precizare ºi corectare. Va rãmâne biblioteca web, arhivelor electronice instituþionale, reþelelor o instituþie tradiþionalã arhaicã ce îndeplineºte o funcþie sociale. Oricare dintre aceste activitãþi poate fi de memorie intelectualã a omenirii sau, concurând îndeplinitã de un absolvent al Facultãþii de Jurnalism ºi demn cu alþi furnizori de informaþii, va avea un loc ªtiinþe ale Comunicãrii. Existã o gamã extrem de distinct pe piaþa de informaþii?variatã de posturi pe care specialistul de

Astfel, concluzionãm cã modernizarea biblioteconomie le poate ocupa atât în cadrul unei bibliotecilor din þarã, introducerea serviciilor biblioteci, cât ºi în alte instituþii.

Ce aºteptãm de la instruirea bibliotecarilor în novatoare, bazate pe tehnologia informaþionalã este Republica Moldova? Multe... Dar sã conºtientizãm cã încetinitã din cauza urmãtoarelor probleme:este o aºteptare comunã a specialiºtilor de la Catedra în primul rând, lipsa de conºtientizare de cãtre Biblioteconomie ºi Asistenþã Informaþionalã ºi a Guvernul Republicii Moldova a rolului bibliotecilor în practicienilor, care activeazã în bibliotecile din asigurarea informaþionalã a ºtiinþei ºi economiei la Republica Moldova. Nimic nu ne opreºte sã lansãm etapa actualã de dezvoltare a societãþii. ªi, ca o programe la care sã participe profesorii, studenþii, consecinþã, lipseºte sprijinul din partea statului pentru bibliotecarii, creând astfel climatul unei reale modernizarea bibliotecilor ºi finanþarea activitãþilor de consolidãri profesionale. Realizarea proiectelor bibliotecã. Ministerele, care sunt responsabile de comune, cãutarea soluþiilor în colectiv, stabilirea unui biblioteci, limiteazã posibilitãþile financiare ale dialog profesional permanent vor accelera redefinirea bibliotecilor ºi nu le permite acestora sã se dezvolte în profesionalã a bibliotecarilor. mod independent, sã supravieþuiascã, utilizând

ªi totuºi, ce aºteptãm de la instruirea mecanismele de piaþã în limitele rezonabile ºi profesionalã? Calitate... Joseph Kipling, scriitor acceptabile pentru biblioteci; englez, laureat al Premiului Nobel, afirma cã: în al doilea rând, lipsa de coordonare ºi de cooperare „...învãþãmântul e bunãstare atunci când este de o a bibliotecilor în abordarea problemelor de asigurare calitate superioarã”. informaþionalã eficientã a utilizatorilor;

Asocierea biblioteconomiei tradiþionale cu în al treilea rând, componenta metodologicã ºi cea ºtiinþa informãrii este unul dintre cele mai importante informaþionalã a activitãþii bibliotecare sunt în declin ºi evenimente ale prezentului. Nevoia comunitãþii de a se necesitã o modificare urgentã;informa va asigura existenþa ºi necesitatea unui în al patrulea rând, lipsa de entuziasm în modernizare personal de înaltã calificare. Dacã bibliotecarul va din partea top managerilor bibliotecilor. Convingerea în deveni cunoscut sub denumirea de „specialist în ºtiinþa permanenta inflexibilitate ºi neschimbare a instituþiilor informãrii”, „broker de informare”, „ciber-bibliotecar”, fundamental-tradiþionale, cum ar fi bibliotecile, misiunea sa va rãmâne în esenþã aceeaºi: de a

lipsa de riscuri (spre deosebire de mediul de afaceri), BIBLIOTECARUL 2.0 (3.0, 4.0, 5.0...)precum ºi condiþiile specifice de a exercita funcþiile de manageri superiori timp nelimitat, nu adãugã liderilor Ludmila CORGHENCI, aspiraþii pentru îmbunãtãþirea continuã ºi adaptarea director adjunct, DIB al ULIMofertei informaþionale la nevoile actuale ale utilizatorilor, inovarea domeniului biblioteconomic; Un Bibliotecar 2.0 (3.0, 4.0, 5.0 ….) este în al cincilea rând, insuficienþa potenþialului uman ºi vãzut de mine, posedând / implementând intelectual al domeniului biblioteconomic, care în mod urmãtoarele capacitãþi:

– gândire divergentã (numai o persoanã cu o astfel tradiþional se explicã prin salariile mici ale personalului, de gândire poate elabora, promova, convinge, acþiona, motivaþia slabã pentru realizãri, un procent mare de învinge…; cred cã aceastã capacitate este personal de vârsta pensionarã. fundamentalã pentru activitatea oricãrui bibliotecar);Cunoºtinþele generale ºi aptitudinile

dezvoltare profesionalã (este important ca personalului bibliotecii de azi în mod clar au rãmas în – bibliotecarul sã caute cunoºtinþe în mod constant, cu urmã de lumea comunicaþiilor informaþionale în un anumit scop, transformându-le în cunoaºtere ºi continuã schimbare ºi nu întotdeauna fac faþã noilor promovându-le, contribuind substanþial la învãþarea provocãri de reformare a domeniului. Unele realizãri permanentã a utilizatorului, colegului de breaslã, a ale bibliotecilor din þarã, în ultimii ani, sunt rezultatul comunitãþii entuziasmului celor mai buni reprezentanþi ai profesiei. servite);

Punerea în aplicare efectivã a modernizãrii ºi – apartenenþã comunitarã (deschidere, flexibilitate în informatizãrii bibliotecilor, introducerea activã a servirea informaþional-bibliotecarã a utilizatorului, a serviciilor inovatoare, care sã rãspundã cererii pe piaþa comunitãþii concrete; acceptarea utilizatorului drept informaþiilor poate fi bazatã doar pe un sistem flexibil, partener în procesul de servire informaþional-pe o structurã de bibliotecã bine organizatã, cu unitãþi bibliotecarã, pentru care sunt destinate produsele care bine funcþioneazã, pe introducerea unor noi forme bibliotecii);de lucru în echipã, organizate pentru a efectua o – apartenenþã de breaslã (nu avem nevoie în sarcinã concretã din sistemul activitãþilor de informare biblioteci de oameni, care nu sunt ai bibliotecii).al bibliotecii. Toate activitãþile bibliotecii în general, ºi ªirul ar putea fi continuat. Cineva ar putea sã-ale fiecãrui angajat în parte, trebuie subordonate unui mi imputã faptul cã de unde în condiþiile în care singur scop – satisfacerea maximã a nevoilor de funcþioneazã azi bibliotecarul / biblioteca, am putea informare a utilizatorului. forma astfel de specialiºti… Evident, breasla este

Focusarea pe consumator, conºtientizarea cã influenþatã substanþial de resursele materiale, biblioteca este, în primul rând, o afacere de servicii, financiare, tehnice etc., dar acestea unde, când, care trebuie sã fie furnizate în condiþii de înaltã calitate, pentru cine au fost suficiente? Cred cã schimbarea dar ºi bibliotecarul este o parte componentã din acest porneºte de la mentalitatea, de la atitudinea serviciu, va ajuta personalul sã înþeleagã rolul sãu în bibliotecarului, acestea fiind fundamentul dezvoltãrii reformarea bibliotecilor. Având în vedere problemele bibliotecii în timp ºi în spaþiu. existente, este necesar de a forma un nou sistem de Recent am recitit culegerea de gânduri gestionare a personalului din biblioteci, bazat pe filosofice a lui Paulo Coelho „Manualul rãzboinicului managementul inovaþional ºi strategii de dezvoltare a Luminii”. Este o invitaþie pentru fiecare dintre noi de a personalului, stimularea motivaþiei muncii în bibliotecã, ne adapta la cerinþele noi, cãci vorba filosofului: „Toþi strategii de implicare a personalului în prestarea sunt în stare sã fie (rãzboinici ai Luminii – n.n.). ªi cu serviciilor informaþionale de calitate. toate cã nimeni nu se considerã rãzboinic al Luminii, cu

Existenþa unor probleme menþionate mai sus toate acestea toþi sunt.” ne sugereazã cã apar oportunitãþi excelente pentru biblioteci ºi centre de informare pentru a juca un rol nou în societate ºi pentru a defini oportunitãþi noi într-un mediu competitiv în schimbare, care ne obligã sã mergem pe o nouã rundã de dezvoltare a domeniului. Biblioteca nu are o altã alegere decât sã se schimbe ºi sã facã acest lucru cât mai rapid – dacã dorim ca serviciile noastre sã fie solicitate în viitor.

BIBLIOTECARUL MODERN UN GÂND DESPRE BIBLIOTECARUL 2.0Maria VÃTÃMANU, Nadejda PÃDURE,

Biblioteca ªtiinþificã, ASEM director, BPR „M. Sadoveanu”, StrãºeniBibliotecarul 2.0 – acest gând mã frãmântã de Bibliotecarul modern trebuie sã presteze

activitãþi tehnice de proiectare, de cercetare, de la seminarul naþional care avea genericul „Biblioteca 2.0 – organizare conducere a proceselor o nouã generaþie de biblioteci”. Avem noi oare ºi de informaþionale

competenþe suficiente, avem dorinþa sã fim bibliotecari dintr-o instituþie sau comunitate.Aceasta presupune moderni, avem insistenþa necesarã pentru a izbuti într-o o pregãtire solidã în

tarã care de mulþi ani nu-ºi poate permite luxul de a sprijini tehnologiile informaþionale ºi comunicaþionale, instituþiile de culturã în aspect financiar? Din start mi-am manageriale, de comunicare interpersonalã etc. La rãspuns încrezãtoare cã le avem pe toate ºi putem porni situaþia de imagine a instituþiei bibliotecare pe care o într-o nouã Lume 2.0. avem profund deplasatã bibliotecarul este neputincios sã

Dar un vierme de neîncredere m-a fãcut sã producã schimbarea. Factorii externi meditez ºi sã urmãresc atent în acest an ce se întâmpla în sunt cruciali pentru instalarea

bibliotecile noastre comunale. Ce fac bibliotecarii noºtri noului tip de bibliotecã. Inerþia ministerelor ºi factorilor de de la sate, ce înseamnã pentru ei Bibliotecarul 2.0, îºi conducere, lipsa unei politici informaþionale naþionale doresc ei aceasta schimbare în activitate? clare; lipsa unei politici de colaborare ºi cooperare între

Nu mai sunt azi atât de încrezãtoare ca biblioteci; lipsa fondurilor pentru investiþii în domeniul bibliotecile din mediul rural vor merge spre noua tehnologiei informaþiei ºi al costurilor de operare; lipsa generaþie de biblioteci în rând cu toatã comunitatea suportului tehnic etc. sunt doar câteva aspecte care au biblioteconomicã. ªi nu mai putem da vina la nesfârºit pe influenþã directã asupra activitãþii instituþiei. Nicio instituþie insuficienþa banilor în bugete! din þarã, niciun minister, nicio primãrie nu abordeazã

În aceiaºi crizã financiarã biblioteca publicã din impactul bibliotecilor în comunitatea în care activeazã. satul Tãtãreºti a organizat pentru consãtenii sãi o acþiune Lipsesc cu desãvârºire studii ºi cercetãri al acestui care nici mãcar nu poate fi calificatã cu cuvintele de suflet, impact. Cu excepþia unor relatãri savuroase ºi mioritice, frumoasã, interesantã. Este prea puþin spus pentru o despre concursurile ºi saloanele de carte organizate de acþiune de comemorare a consãtenilor pierduþi în siberii, bibliotecari ºi a careva informaþii seci cã bibliotecile nu se pentru cei reîntorºi la case, care ani de zile n-au putut sã-vor încãlzi ºi în iarna curentã, problemele bibliotecilor nu ºi deschidã sufletul ºi sã povesteascã calvarul prin care mai intereseazã pe nimeni: nici organele administrative, au trecut. Implicaþi în organizarea ºi desfãºurarea acestui dar nici mass-media.

Doar entuziasmul bibliotecarilor (pentru care eveniment a fost atât de multã lume, inclusiv copii pleda reprezentantul Mini voluntari, cã amprenta va rãmâne cred pentru mult timp în sterului Culturii la seminarul

sufletele celor care au plâns în acea zi împreunã cu cei naþional din toamna lui 2009) este insuficient pentru a care cu voci strangulate de durere au vorbit consãtenilor, revoluþiona societatea. Fãrã o înþelegere a rolului lucru menþionat ºi de oaspeþii evenimentului – istoricul instituþiei bibliotecare din partea factorilor de decizie, în Anatol Petrencu, viceprim-ministrul, istoricul Ion Negrei, lipsa viziunii clare a influenþei acesteia asupra comunitãþii preºedintele Asociaþiei Deportaþilor Valentina Sturza. nu este posibilã reaºezarea ei ºi a personalului bibliotecar

La fel ºi biblioteca publica din satul Vorniceni, pe locul care îi este menit sã-l ocupe. care nu este mai rãsfãþatã ca altele de bugetul primãriei, a Aºa cum am spus-o în repetate rânduri, este þinut sã aminteascã comunitãþii ca în acest an a împlinit o necesar de a realiza un studiu al situaþiei reale din vârstã frumoasã de 60 de ani, organizând un eveniment bibliotecile þãrii de orice tip, care sã conþinã indicatorii cu genericul „Nimic fãrã Dumnezeu”, care a reuºit sã acceptaþi pentru evaluare, precum ºi percepþia în teritoriu impresioneze atât publicul, cât ºi pe oaspeþii sãrbãtorii – de cãtre administraþiile locale ºi instituþionale a locului ºi scriitorii Titus ªtirbu ºi Victor Dumbrãveanu. Important de rolului bibliotecii ºi implicit a bibliotecarului, sã fie dat aceastã datã este cã avem o bibliotecã în Vorniceni ºi un publicitãþii raportul acestei cercetãri ºi poate abia atunci bibliotecar cu care se mândresc consãtenii ºi cu siguranþa am reuºi poate sã atragem atenþia puterilor decizionale.pe frontispiciul acestei instituþii putem scrie „Farmacie pentru suflet”.

S-ar mai putea vorbi ºi despre alþi bibliotecari din mediul rural foarte buni în meseria pe care ºi-au ales-o. Însã mã frãmântã gândul cã avem prea mulþi oameni indiferenþi, care merg ca frunza pe apã fãrã a depune niciun efort suplimentar pentru a se face importanþi ºi valoroºi comunitãþii, bibliotecari care aleg sã meargã la prãsit atunci când vine un scriitor în sat, care mereu se plâng pe salariul mic ºi aºteaptã cu nerãbdare pensia

pentru a avea douã surse de venit, care preferã sã contemporan neliniºtit, curios ºi muncitor. Neliniºtit de îndeplineascã tot ce le cere primãria (de exemplu, moment. De moment, când se vorbeºte de Biblioteca numãratul pomilor, animalelor prin gospodãriile 2.0, Biblioteca 3.0, iar el se „zbate” între colecþii consãtenilor, perceperea impozitelor º.a.) doar ca sã departe de a fi satisfãcãtoare, în sedii avariate, fie lãsaþi sã munceascã liniºtiþi. Sigur cã nu sunt atât de desconsiderat de autoritãþile locale. Curios – ca sã fie mulþi aceºti bibliotecari, dar de fiecare datã mã mereu în cãutare de noi soluþii pentru desfacerea gândesc la ce pierde localitatea, câte valori nu ajung sã ghemurilor de provocãri ce-l înãbuºã ºi cu implicare în fie rãsãdite în sufletele copiilor... destinul bibliotecii. Mihai Eminescu aratã cã progresul

Cred cã avem de muncit cu toþii încã mult real „opereazã nu în afarã, ci înãuntrul oamenilor” pentru ca sã schimbãm niºte lucruri în viaþa acesta nefiind posibil fãrã permanenta muncã, de bibliotecilor noastre pentru ca sã ne încadrãm în aceea bibliotecarul trebuie sã depunã multã muncã calificativul BIBLIOTECARUL 2.0. pentru a depãºi circumstanþele sociale, financiare,

profesionale. Adicã sã conºtientizeze necesitatea BIBLIOTECARUL 2.0 efortului în ceea ce priveºte obþinerea de noi

Eugenia RAILEAN, competente ºi sã doreascã schimbãri. Numai prin Biblioteca Publicã „M. Sadoveanu”, Soroca muncã vom obþine ºi culturã ºi profesionalism. Mã refer

la munca bine organizatã ºi nu la cea debusolatã de „ ambiþii.Prestigiul unei biblioteci (Biblioteca 2.0, 3.0) poate fi

Îndrãznesc de a crede cã vom avea înþelepciunea de a menþinut numai datoritã þinutei umane ºi profesionale ne ridica din ruinele profesionale în care activãm ºi ale lucrãtorilor ei”, scria cândva Vlad Pohilã. Consider, vom renaºte în Biblioteca 2.0, 3.0...aceste spuse actuale ºi astãzi ºi vãd bibliotecarul

Educaþia intelectualã este latura educaþiei, Cultura Informaþionalã este o noþiune nouã, care constã în transmiterea cunoºtinþelor, formarea ºi recent apãrutã, cu multiple semnificaþii ºi diverse dezvoltarea capacitãþilor cognitive ale subiecþilor aplicaþii. Conceptul de Culturã Informaþionalã, alcãtuit educaþionali, în modelarea cognitivã a personalitãþii din douã componente indisolubile „culturã” ºi acestora. De aici, douã componente de bazã ale „informaþie”, preexistenþa cãruia poate fi sesizatã încã educaþiei intelectuale: informativã ºi formativã. de la începuturile informaþiei, se aflã în negurile acelui

Educaþia intelectualã o putem caracteriza ca: viitor virtual, proiectat ºi preconizat secole la rând de – deplasarea accentului de pe cunoaºterea pe sine literatura fantasticã, dar ºi de realitatea în curs de spre cunoaºterea pentru sine ºi pentru societate / dezvoltare. comunitate; Societatea se caracterizeazã prin schimbãri – orientarea pentru educaþia permanentã, oferind esenþiale – modificarea atitudinii faþã de valoarea instrumente fundamentale de modelare a acesteia; informaþiei, devenind ºi un element indispensabil al – educaþia intelectualã constituie baza celorlalte omului, societãþii ºi statutului. Cultura Informaþionalã componente ale educaþiei (moralã, esteticã, fizicã este un factor determinant în dezvoltarea Societãþii etc.), fiind deschisã acestora. Informaþionale. La rândul sãu devine ºi o condiþie

Învãþând sã creãm, transformând potenþialul primordialã a profesionalismului ºi succesului viitorului în performanþã, dezvoltarea continuã a potenþialului specialist din orice domeniu. Cultura Informaþionalã creativ permite sã conchidem cã orientarea pentru este o parte componentã a educaþiei pe parcursul educaþia intelectualã este primordialã în procesul întregii vieþi prin care se obþin abilitãþi ºi competenþe de educaþional. Educaþia intelectualã, în mare parte, se utilizare, stãpânire a resurselor infodocumentare. fundamenteazã pe Cultura Informaþionalã. Dorind sã ne integrãm în Uniunea Europeanã, precum

FORMAREA CULTURII INFORMAÞIONALE A UTILIZATORILOR. CAZUL BIBLIOTECILOR DE COLEGII DIN CHIªINÃU

Lilia GORE, Biblioteca Colegiului Politehnic din Chiºinãu

drd. Tatiana COªERI, Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”

ºi în sistemul informaþional mondial, trebuie sã nivel naþional nu existã un fundament politic reconstruim insti tuþ i i le infodocumentare în reglementat privind formarea Culturii Informaþionale la conformitate cu noile tendinþe pe arena internaþionalã. ciclul mediu de specialitate. Astfel se simte necesitatea Necesitã schimbãri majore nu numai instituþia, dar ºi de a aborda subiectul, aplicând experienþe benefice ºi utilizatorul de informaþii pentru a fi competitivi, relevanþi recomandând soluþii optime de remediere a situaþiei.ºi calitativi. Bibliotecile de colegii devin tot mai preocupate

Cultura Informaþionalã, un produs al Societãþii de modul în care ar putea contribui la formarea unui Informaþionale, fiind consideratã o culturã a nivel înalt de Culturã Informaþionalã a beneficiarilor sãi. informatizãrii, a deprinderii de operare cu noile Unul dintre obiectivele bibliotecilor de colegii tehnologii informaþionale ºi de comunicare este cheia din Chiºinãu este asigurarea accesului beneficiarilor la pentru educaþia permanentã ºi are o mare importanþã resursele informaþionale ºi documentare. Orice strategicã în curriculumul din învãþãmânt, bibliotecã devine o resursã valoroasã, în cazul în care îmbunãtãþind mediul predãrii ºi învãþãrii. Fiind chiar beneficiarii au cunoºtinþe ºi abilitãþi de depistare ºi abilitatea de a supravieþui în secolul al XXI-lea. utilizare a informaþiei de care au nevoie.Necesitatea formãrii Culturii Informaþionale este Misiunea bibliotecii de colegiu este de a fi un determinatã de: partener serios al procesului educaþional ºi de a diversificarea tehnologiilor informaþionale; pregãti studenþii pentru orientarea ºi utilizarea eficientã rapiditatea modificãrii instrumentelor de cãutare; a oportunitãþilor informaþionale nu numai în perioada pluritatea modalitãþilor de acces. de studiu la colegiu, dar pe parcursul întregii vieþi.

Bibliotecile joacã un rol de bazã în formarea Prioritarã devine, în acest sens, studierea aspectelor Culturii Informaþionale a utilizatorilor sãi. Ele trebuie sã teoretico-practice ale Culturii Informaþionale în cadrul ajute utilizatorii la: bibliotecilor de colegii pentru a îmbunãtãþi ºi a extinde cunoaºterea ofertei bibliotecilor; deprinderile de utilizare a informaþiilor. Accentul cunoaºterea instrumentelor de informare; prioritar este de a învãþa studentul nu numai sã formarea deprinderilor legate de accesul la cunoascã aceste oportunitãþi, dar ºi sã le utilizeze informaþii. eficient.

De politicile actuale ale informãrii aplicate de Nivelul înalt de Culturã Informaþionalã a Bibliotecã depinde necesitatea ºi valoarea acesteia, beneficiarilor rezultã într-o independenþã mai mare a gradul de integrare în procesul de educaþie ºi cercetare lui ºi un grad înalt de satisfacere a necesitãþilor lui ºtiinþificã. Astãzi, practic totul în bibliotecã, programele, informaþionale. Primul pas ce duce la ridicarea echipamentele, pregãtirea profesionalã a cadrelor ºi nivelului de Culturã Informaþionalã a beneficiarilor este chiar concepþia organizãrii interioare a spaþiilor poartã evaluarea nivelului actual de Culturã Informaþionalã, amprenta modernizãrilor, sub impactul exigenþilor în precum ºi studierea necesitãþilor beneficiarilor de a fi care definitorie este informarea. Iar odatã cu instruiþi în acest fel, cât de acut percep nevoia de a-ºi transformarea colecþiilor locale într-o parte a îmbunãtãþi abilitãþile de identificare, regãsire ºi utilizare sistemului informaþional global, devine tot mai a resurselor informaþionale.stringentã necesitatea stãpânirii informaþiei ºi Studierea efectelor cadrului legislativ naþional modalitãþilor ei de regãsire de cãtre toþi beneficiarii. ºi internaþional de reglementare asupra abordãrii

Tinerii care se formeazã acum ºtiu ºi înþeleg subiectului Cultura Informaþionalã, situaþia în care se din ce în ce mai mult cã a învãþa, a putea sã te informezi afla utilizatorul la ziua de azi, a constituit motivul forte cât mai repede ºi cât mai bine, înseamnã progres pentru a iniþia o cercetare, asupra nivelului Culturii pentru ei ºi pentru societate. Cerinþa de informare este Informaþionale, în mediul utilizatorilor studenþi de obiectivã. Biblioteca trebuie sã fie aptã pentru a colegii. rãspunde acestor cerinþe, trebuie sã furnizeze fiecãrui S-a stabilit urmãtoarea ipotezã de lucru: nivelul

Culturii Informaþionale al utilizatorilor bibliotecilor din utilizator informaþia de care are nevoie în forma pe care colegiile din Chiºinãu (studenþi) diferã de la o instituþie la acesta o doreºte.alta. Se manifestã un nivel de Culturã Informaþionalã Colegiile aparþin sistemului de învãþãmânt mediu, ceea ce explicã ºi gradul de interes al mediu de specialitate. Grupul-þintã îl reprezintã elevii utilizatorilor faþã de calitatea informaþionalã. În acest care au absolvit nouã clase. Aceastã categorie socialã context, bibliotecile trebuie sã definitiveze politica are vârsta de 16-20 ani, consideratã o vârstã a instituþionalã privind nivelul Culturii Informaþionale al cunoaºterii, interesului ºi extinderii cunoºtinþelor. La utilizatorilor studenþi.

Utilizatorii reprezintã un element fundamental necesitãþilor informaþionale oferite de bibliotecã. Ca pentru structurile infodocumentare, astfel încât buna rezultat s-a reuºit sã se formeze o imagine mai cunoaºtere a acestora ºi înþelegerea comporta- concludentã asupra situaþiei existente, precum ºi a mentului pe care îl au în procesul de cãutare a mãsurilor ce urmeazã a fi întreprinse în vederea informaþiei sunt esenþiale pentru bibliotecile de colegii. îmbunãtãþirii furnizãrii serviciilor bibliotecii. Gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorilor depinde Rezultatele obþinute au fost extrem de de calitatea produselor ºi serviciilor informaþionale. informative ºi au permis compararea nivelului de Aceasta poate fi îmbunãtãþitã doar având la dispoziþie competenþe informaþionale în domeniul documentãrii date despre aºteptãrile ºi nevoile comunitãþilor pe care între utilizatorii bibliotecilor de colegii, cu diferite structurile infodocumentare le servesc, date care se profiluri, din Chiºinãu. Rezultatele sondajului ne-au pot obþine prin intermediul studiilor privind utilizatorii. oferit informaþii importante, ne-au permis sã Ne-am propus sã realizãm cercetarea de faþã având identificãm aspectele care necesitã cea mai mare drept scop de a determina nivelul Culturii atenþie ºi sã ne orientãm acþiunile în direcþia Informaþionale al utilizatorilor studenþi de colegii, soluþionãrii situaþiei, sã modificãm conþinutul identificarea sarcinilor în perspectivã în domeniul activitãþilor de instruire a utilizatorilor.respectiv, de a pune în evidenþã principalele aspecte Fãrã pretenþia de exhaustivitate, s-a încercat ale Culturii Informaþionale, de a identifica problemele sã se adune date care, analizate, vor putea determina de informare ºi documentare a utilizatorilor în cadrul nivelul Culturii Informaþionale al studenþilor din bibliotecilor de colegii, de a evidenþia posibilitãþile de colegiile din Chiºinãu, ducând totodatã la îmbunãtãþire a procesului de satisfacere a necesitãþilor îmbunãtãþirea activitãþii în cadrul bibliotecilor. Pentru o informaþionale în cadrul acestor instituþii. bunã funcþionare trebuie sã existe o bunã organizare a

Astfel pe perioada anului de studii 2009-2010 activitãþii, ce implicã, din punctul nostru de vedere, ºi o (noiembrie-martie) a fost realizat un sondaj. eficientã informare a cititorului.Obiectivele studiului s-au axat pe: Cercetarea a urmãrit, alãturi de îmbunãtãþirea

activitãþii ºi gradului de cunoaºtere, de utilizare de cãtre interpretarea concepþiei Culturã Informaþionalã ºi determinarea componentelor ei de bazã; beneficiari a mijloacelor ºi instrumentelor de informare,

analiza permanentã a cerinþelor cititorilor, valorificarea evaluarea gradului de cunoaºtere ºi de atitudine resurselor ºi a mijloacelor necesare pentru a satisface generalã faþã de Cultura Informaþionalã a utilizatorilor aceste cerinþe, ceea ce reprezintã esenþa activitãþii unei studenþi;biblioteci. Ne-am propus sã urmãrim aceste aspecte la determinarea nivelului Culturii Informaþionale al beneficiarul student, deoarece el reprezintã 87,96% din utilizatorilor (elevi) ai bibliotecilor de colegii;totalul cititorilor bibliotecilor de colegii din Chiºinãu. identificarea formelor ºi metodelor de formare a

Chestionarele au fost repartizate pe un Culturii Informaþionale în corelaþie cu necesitãþile eºantion de 1 350 persoane, mãrimea cãruia este utilizatorilor;suficientã ºi se încadreazã în cerinþele sociologilor, formularea propunerilor privind ridicarea nivelului având în vedere cã în cadrul bibliotecilor de colegii, Culturii Informaþionale al utilizatorilor;chestionate, sunt înscriºi la data studiului 14 327 de Studiul s-a focalizat pe douã dimensiuni: metoda utilizatori elevi. Rata de recuperare a fost de 1 338 teoreticã ºi metoda practicã.(96,64%), reprezentând utilizatori ai diferitor ani de Metode teoretice: metoda istoricã, metoda studii ºi specialitãþi. logicã, metoda analiticã, metoda de sintezã. Alegerea

Pentru a obþine rezultate cât mai veridice, coerentã a metodelor permite diagnosticarea Culturii chestionarul a fost anonim, iar durata completãrii a Informaþionale în diferite ipostaze prin intermediul constituit 10-15 min. Datele furnizate de cãtre beneficiari cãrora se obþin cunoºtinþe ºi chei de succes în au fost centralizate ºi analizate. În final evaluarea a aplicarea procesului de Culturã Informaþionalã. permis de a lua decizii corecte, plauzibile ºi legitime,

Ca metodã practicã s-a folosit: chestionarul, care servesc drept bazã pentru acþiuni imediate ºi

colectarea ºi analiza datelor statistice, observarea. strategii viitoare. Desigur pentru unele aspecte ale

Chestionarul a fost instrumentul de bazã în colectarea bibliotecilor s-au urmãrit paralel ºi înlãturarea

informaþiei. A fost construit în scopul evaluãrii nivelului elementelor negative ºi depistarea unor soluþii

Culturii Informaþionale al utilizatorilor elevi. Ideea alternative. Analiza ºi procesul de sintetizare a datelor

chestionarului a servit un instrument viabil prin s-a realizat conform urmãtoarelor dimensiuni referitoare

intermediul cãruia s-a mãsurat extensiv atât nivelul la:

Culturii Informaþionale, cât ºi gradul de satisfacere al

– ce înþeleg utilizatorii bibliotecilor de colegii prin Pare cã elevii, studenþii colegiilor au conceptul „Culturã Informaþionalã”; conºtientizat totalmente ponderea bibliotecii în – cum percep eficienþa ºi eficacitatea serviciilor informare ºi documentare.furnizate de bibliotecile de colegii; În cele ce urmau ne-am propus sã cunoaºtem – gradul de cunoaºtere ºi utilizare a mijloacelor ºi în ce mãsurã bibliotecile de colegii acoperã metodelor de informare; necesitãþile informaþionale ale utilizatorilor studenþi – cãile de identificare a documentelor; (elevi) – este unica instituþie care þine piept solicitãrilor – metodele de localizare ºi de accesare a informaþiei; sau se recurge ºi la serviciile altor biblioteci?– instrumentele de informare oferite de biblioteci: fond Am rãmas plãcut surprinºi de afirmaþiile de referinþã, cataloage, acces la internet; majoritãþii (mai bine de 80%) cã biblioteca cu ofertele ei – tipuri ºi genuri de documente consultate: cãrþi, impunãtoare satisface deziderate din cele mai variate, seriale, CD-uri; iar dacã ºi se recurge la serviciile altor biblioteci, se – accesul la resurse; face cu susþinerea ºi prin intermediul bibliotecii din – aprecierea bibliotecii: biblioteca ºi serviciile ei, colegiu.facilitãþile oferite, biblioteca conceputã ca spaþiu, 7% din cei interogaþi apeleazã ºi la serviciile competenþa bibliotecarilor; altor biblioteci: Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu” – opinia utilizatorilor studenþi privind contribuþiile filialele acesteia, Biblioteca Tehnico-ªtiinþificã bibliotecii la formarea mediului informaþional în Republicanã, Biblioteca Naþionalã pentru Copii „Ion instituþiile de învãþãmânt mediu de specialitate; Creangã”…– sugestii, propuneri; Din rãspunsurile utilizatorilor:– date demografice: sexul, vârsta, anul de studii. – Nu este singura bibliotecã, precizeazã câþiva

Rezultatele studiului demonstreazã cã studenþi, dar este de bazã. Prefer sã mã documentez majoritatea respondenþilor apeleazã la serviciile aici.bibliotecilor, cãci anume aici, se stocheazã toatã – Biblioteca ne oferã ºi posibilitãþi de a accesa informaþia necesarã studiului. E îmbucurãtor faptul cã internetul. studenþii gãsesc bibliotecile ca un remediu pentru 86% din lotul investigat consemneazã cã studii, aceasta dovedeºte cã avem un nucleu al biblioteca prompt ºi în mare mãsurã onoreazã colecþiilor bine selectat, servicii relevante necesitãþilor necesitãþile de informare ºi documentare;etc. 12 % solicitã literaturã recentã la economie, Ne-am propus sã cunoaºtem opinia utilizatorilor psihologie, în domeniul tehnic, care lipseºte în studenþi ai colegiilor în privinþa contribuþiei bibliotecii la fondurile bibliotecilor. formarea mediului educaþional-informaþional în „Regret cã nu mai ajung la biblioteca noastrã sistemul învãþãmântului mediu de specialitate. reviste româneºti pe care le puteam consulta acum un (Credeþi cã biblioteca este o parte indispensabilã a an-doi”. Sunt menþionate în mod special revistele mediului educaþional informaþional?) Absolut toþi au ªtiinþã ºi tehnicã, Tehnium etc. pe care utilizatorii ar consemnat rolul esenþial al bibliotecii în informare, dori sã le consulte ºi în continuare.documentare – procese necesare la pregãtirea În vederea aprecierii serviciilor ºi facilitãþilor specialiºtilor profesionali ºi desfãºurarea investigaþiilor oferite, respondenþilor li s-a adresat o întrebare care ar ºtiinþifice. cuprinde satisfacerea utilizatorilor privind: oferta de Câteva opinii: carte, oferta de ediþii periodice, serviciile imprimare / Biblioteca este unicul centru de bazã în formarea xerox, conexiunea ºi viteza de funcþionare a mediului informaþional în colegiu. internetului, performanþele calculatoarelor, variabilele Biblioteca nu poate fi comparatã cu alte centre, ea fiind – foarte bunã, bunã, satisfãcãtoare, slabã ºi foarte întruneºte toate sursele disponibile. slabã. Contribuþiile bibliotecii sunt primordiale. Extensiv, serviciile oferite de bibliotecile de Eficacitatea procesului de instruire în colegiu colegii sunt apreciate cu calificativul „foarte bine” – depinde în mod direct de organizarea muncii în 51,77% ºi „bine” – 36,55%, ceea ce dã o notã de bibliotecã. profesionalism bibliotecarilor ºi estimeazã calitatea Biblioteca deþine ponderea majorã în formarea produselor finite furnizate de bibliotecã, 11,68% mediului informaþional în instituþiile de învãþãmânt apreciazã ofertele cu calificativul „satisfãcãtor”.preuniversitar. Colecþia de carte reprezintã o resursã Biblioteca þine pulsul de asistenþã informaþionalã. esenþialã a bibliotecilor, aceasta fiind susþinutã prin

revizuirea permanentã a Politicii de achiziþie, dispunea de un sistem automatizat de informare, e remarcatã de altfel ºi de utilizatori. Întrebarea salutabil faptul cã beneficiarii bibliotecilor de colegii din referitoare la oferta de carte, a ediþiilor periodice Chiºinãu cunosc de existenþa unor aºa forme de ilustreazã cã punctul forte al bibliotecii este însãºi informare ºi doresc utilizarea lor în practicã.colecþia sa: 56,94% susþin oferta de carte ca fiind bunã, Urmãtoarele rãspunsuri analizate au 53,85% pledeazã pentru colecþia de ediþii periodice, iar demonstrat cã o bunã parte din respondenþi întâlnesc 63,54% dau prioritate internetului, 13% susþin cã este diferite neînþelegeri la consultarea cataloagelor de necesar de a îmbunãtãþi colecþiile cu noi achiziþii. bibliotecã (tradiþionale):

În continuare a fost oferit pentru discuþie – 19% afirmã cã se descurcã singuri;obiectul ce þine de formele de informare. Majoritatea – 75% recunosc cã le este complicat sã consulte beneficiarilor remarcã faptul cã orice formã îºi aduce catalogul sistematic, fãcând apel la ajutorul aportul sãu în documentare ºi informare, reliefând pe bibliotecarului;cele preferate. Predilecþia este de partea expoziþiilor ºi – 6% susþin cã uneori au nevoie de ajutorul unui revistelor informative. 93% opteazã preponderent profesionist. pentru utilizarea internetului (supermagistrala Acest fapt ne îndeamnã sã concepem noi informaþiilor digitale), 88 % dau prioritate expoziþiilor, modalitãþi, noi metode în servirea cititorilor, mereu sã 74% – revistelor bibliografice, 51% – cataloagelor manifestãm creativitate, noi tehnici ºi metode de bibliotecii, 27% relevã bibliografiile tradiþionale. Din transmitere a informaþiei cãtre cititor. Astfel, se poate alte forme consemnate: lansãrile de carte, întâlniri cu de concluzionat cã nivelul de competenþã celebritãþi contemporane, cataloagele electronic ale informaþionalã a segmentului intervievat este mediu, altor biblioteci, mass-media. 5% nu ºi-au expus se solicitã necesitatea organizãrii unor mãsuri de viziunea ºi aceasta ne-a pus în gardã: le considerã ca instruire în scopul optimizãrii cunoºtinþelor ºi forme de informare inutile ºi din motive etice nu ºi-au deprinderilor privind utilizarea instrumentelor de expus pãrerile sau nu le cunosc suficient de bine informare în scopul satisfacerii necesitãþilor pentru a le estima? informaþionale.

Am þinut sã aflãm care sunt preferinþele utilizatorilor în documentare ºi informare la capitolul Surse de referinþã. Utilizatorii bibliotecilor din colegii preferã de cele mai dese ori consultarea diferitor baze de date, urmeazã consultarea enciclopediilor, dicþionarelor, ghidurilor. Însã, în topul surselor de re fer in þã , s tudenþ i i p laseazã consu l tarea bibliotecarului de referinþã. Referinþele includ relaþia „profesionist-client”, în cadrul cãreia contactul cu utilizatorul bibliotecii este direct, motiv pentru care referinþele sunt „faþa publicã” a

Cei mai buni indici au fost culeºi de la bibliotecii (Brain Nielsen).respondenþii anilor de absolvire, în comparaþie cu elevii Astãzi persistã douã opinii diferite privind rolul anului I de studiu, se observã preferinþã faþã de formele instruirii bibliografice a utilizatorilor în vederea de informare mai superioare, o utilizare mai eficientã a localizãrii informaþiilor, fiind pusã sub semnul întrebãrii resurselor informaþionale. necesitatea intervenþiei bibliotecarului de referinþe. În

Ceea ce þine de preferinþele catalogului cele din urmã a câºtigat o poziþie de compromis, prin (alfabetic sau sistematic) s-a constatat cã prioritar care bibliotecile trebuie nu numai sã ofere instruire pentru utilizatori este catalogul alfabetic (57%), urmat bibliograficã, dar ºi informaþie, economisind astfel de catalogul sistematic (17%), (în unele biblioteci timpul utilizatorului. Cea mai bunã instruire, susþin cataloagele sunt prezente, dar nu sunt puse la accesul specialiºtii, nu o realizeazã cursurile, întrunirile cu utilizatorilor, din lipsa de personal, activitatea cu studenþii sau difuzarea unor ghiduri, ci chiar cataloagele nu se efectueazã), 36% nu utilizeazã bibliotecarul de la pupitrul de referinþe, de la care niciun tip de cataloage, motivând cã nu cunosc de beneficiarul învaþã „pe viu” cum sã procedeze. existenþa lor. Totodatã, o bunã parte din respondenþi Mai bine de 60% din studenþi, preferã atât (69%) cer consultarea catalogului electronic. Cu toate sursele tradiþionale, cât ºi cele electronice (varianta cã la momentul studiului nicio bibliotecã de colegiu nu cea mai optimã: „sursele tradiþionale ºi cele electronice

alte

27% - bibliografii tradiþionale

51% - cataloagele bibliotecii

74% - revistele bibliografice

88% - expoziþii

93% - cer consultarea catalogului electronicºi a internetului

AS

OC

IAÞ

IA B

IBLI

OT

EC

AR

ILO

R D

IN R

EP

UB

LIC

A M

OLD

OVA

18

se completeazã reciproc”, „când e vorba de o de gândire al cãrþii. Bibliotecarul trebuie sã fie un spirit investigaþie serioasã, te ajutã ambele”), 15% opteazã critic, capabil sã discearnã între valori ºi nonvalori. În numai pentru sursele tradiþionale , 25% – numai pentru baza acestui spirit, omul-carte trebuie sã contribuie surse electronice. substanþial la difuzarea culturii ºi educaþiei, la formarea

Concludem cã pe sursele tradiþionale pun preþ tineretului, la conservarea ºi totodatã la evaluarea 75%, iar pe cele electronice 85%. mediului sociocultural, la promovarea gustului

Câþiva studenþi au remarcat cã „sursele publicului cititor. Suntem conºtienþi cã biblioteca va avea o tradiþionale sunt sigure, însã sursele electronice cu

imagine favorabilã la nivelul cititorilor care o mult mai rapide”. Modalitãþile prin care utilizatorii iau frecventeazã doar dacã personalul reuºeºte sã creeze cunoºtinþã de colecþiile ºi serviciile oferite de bibliotecã o atmosferã cât mai bunã pentru studiu. Un bibliotecar s-au stabilit în felul urmãtor: 82% dintre utilizatori aflã amabil, competent, conºtient de faptul cã de activitatea despre ele frecventând biblioteca, 50% – de la sa depinde, în mare parte, succesul la învãþãturã al profesori, 29% vizitând expoziþiile de documente, 23% beneficiarilor, contribuie la crearea ºi consolidarea consultând materialele promoþionale (ghiduri, buletine

legi. imaginii bibliotecii în care îºi desfãºoarã activitatea. informative), 11% – de la coUltima secþiune a chestionarului a fost Odatã ce a fost cunoscut cã în perioada

consacratã competenþei profesionale, culturii studiului vom fi în colaborare cu generaþia generale, culturii informaþionale a lucrãtorilor din computerizatã, generaþia viitorului, am dorit sã aflãm bibliotecile colegiilor din Chiºinãu, în viziunea ce cred studenþii despre biblioteca virtualã:

– utilizatorilor. Am dorit sã ºtim cum este apreciat de 91% o considerã fereastrã larg deschisã cãtre cititorul-student bibliotecarul? Cum este apreciat spre informaþii relevante, oferã acces la surse ajutorul acordat de bibliotecari, cât de operativã este electronice posibil de consultat (care nu existã în formã intervenþia bibliotecarului. tradiþionalã); oferã acces la informaþia din lumea

Poetul M. Beniuc a observat foarte exact: întreagã; – 9% opteazã pentru sursele tradiþionale, „Cartea e de o mie de ori mai preþioasã dacã lângã ea,

pentru o bibliotecã realã. stã o cãlãuzã, bibliotecarul. El o ºtie pe cea mai bunã Referitor la abilitãþile de utilizare a pentru tine, pe cea mai preþioasã, pe cea care ºtie a

computerului, este important de remarcat cã rãspunde tocmai la întrebãrile tale.”întrebãrile au purtat un caracter de evaluare. Astfel, 90% din respondenþi estimeazã colectivul printre studenþii din colegiile din Chiºinãu, nu s-au bibliotecilor cu brio: sunt profesioniºti excelenþi, menþionat persoane care nu ar avea deprinderi de oameni potriviþi la locul potrivit, sunt angajaþi cu o lucru cu computerul, 71% posedã calculatorul la un pregãtire excelentã, posedã calitãþi inerente nivel înalt, iar 29% au apreciat abilitãþile de utilizare a bibliotecarilor; 6% apreciazã cu bine; 4% au exprimat computerului cu echivalentul „bine”. careva doleanþe: posedarea la perfecþie a artei

La compartimentul deprinderile de navigare în comunicative, cunoaºterea limbii române, amabilitate.internet, 91% dintre studenþi au abilitãþi de navigare ºi Studiul realizat a permis de a scoate în utilizeazã internetul de câte ori este necesar, în schimb evidenþã aspecte cum ar fi insuficienþa abordãrii 8% utilizeazã internetul parþial (motivând lipsa conceptului de Culturã Informaþionalã, fiind chiar calculatorului, conectarea la internet). Însã la capitolul necunoscut de cãtre utilizatorii bibliotecilor de colegii, abilitãþi de utilizare a operatorilor ce permit combinarea drept urmare nu sunt utilizate efectiv pârghiile ºi cuvintelor-cheie, se utilizeazã strategii simple de posibilitãþile bibliotecilor, studenþii pãrãsesc instituþiile regãsire a informaþiei în diferite sisteme, ceea ce de de învãþãmânt mediu de specialitate fãrã abilitãþile ºi multe ori conduce la o regãsire ineficientã. Referitor la competenþele necesare de a se orienta / descurca în scopul accesãr i i in ternetu lu i , major i ta tea Societatea Informaþionalã ºi a Cunoaºterii, se simte respondenþilor declarã cã utilizeazã internetul: pentru necesitatea confirmãrii rolului de actor efectiv al accesarea bazelor de date on-line naþionale ºi bibliotecii în procesul educaþional, în implementarea internaþionale, a periodicelor specializate on-line, a e- principiilor Procesului de la Bologna, sprijinirea mailului. reformelor în sistemul învãþãmântului etc.

Un aspect aparte, dar strâns legat de tematica Desigur, trebuie sã rãmânem prudenþi în studiului, îl constituie relaþia cititor / bibliotecar. interpretarea rezultatelor anchetei prin întrebãri. Bibliotecarul exponent al lumii cenuºii – trebuie sã fie Totuºi, în limitele cadrului metodologic fixat, rezultatele un om cu o culturã vastã, care sã cunoascã universul observate indicã faptul cã nivelul performanþei

documentare a studenþilor din învãþãmântul mediu de ºi predarea cursului de Culturã Informaþionalã în specialitate, cel mãsurat de anchetã, este mediu. O instituþiile din învãþãmântul mediu de specialitate. condiþie inerentã a eficienþei procesului educaþional Rezultatele obþinute vor fi utile pentru planificarea ºi mediu de specialitate este formarea Culturii realizarea acþiunilor de instruire la nivel naþional pentru Informaþionale a utilizatorilor. În acest sens bibliotecile specialiºtii din structurile infodocumentare, precum ºi de colegii din Chiºinãu menþin o veche tradiþie, de un aport esenþial la extinderea ariilor de dezvoltare a formare a utilizatorilor în bibliotecã. În fiecare Comisiei „Cultura Informaþionalã” din cadrul Asociaþiei bibliotecã de colegiu se încearcã transmiterea Bibliotecarilor din Republica Moldova. cunoºtinþelor bibliotecar-bibliografice prin diferite Pentru a avea specialiºti moderni, formaþi într-forme de servire informaþionalã: Zilele bibliotecii la un mediu informaþional benefic, competenþi, catedre, Zilele informãrii, În ajutorul absolventului, emancipaþi ºi apþi de a face parte din spaþiul european Susþinerea noilor beneficiari, Ziua bibliotecarului etc. al educaþiei, este inevitabil astãzi iniþierea unui

program pentru formarea Culturii Informaþionale în În cadrul acestor manifestãri bibliotecarii cadrul structurii învãþãmântului mediu de specialitate, organizeazã expoziþii, treceri în revistã pe profilul scopul programului fiind de a-i face pe studenþi sã catedrei, pe profilul specialitãþii, promoveazã cãrþile înþeleagã ºi sã-ºi asume responsabilitatea pentru ceea recent achiziþionate, donaþiile, fac referiri asupra ce învaþã, a-i ajuta sã dobândeascã abilitãþi sporite de modalitãþilor ºi plinãtãþii completãrii colecþiilor, oferã a gândi critic ºi independent ºi de a rezolva diversele consultaþii ºi demonstreazã posibilitãþile de accesare a

bazelor de date ale altor biblioteci, ale internetului etc. probleme cu care se confruntã, a le oferi instrumente Utiliza necesare pentru educaþia permanentã.rea eficientã a informaþiei în bibliotecile

Biblioteca a fost ºi rãmâne una din de colegii este o condiþie a succesului pentru ziua de importantele structuri educaþionale, un laborator azi ºi de mâine. Un sistem de învãþãmânt bine articulat ºtiinþif ic de muncã intelectualã, un centru poate cultivã persoane active, competente, cu gândire infodocumentar ce face parte din cultura prezentului. analiticã, flexibilã, capabile sã se orienteze ºi sã Biblioteca este locul unde se asigurã variate util izeze fluxurile informaþionale. Obþinerea oportunitãþi moderne de instruire ºi cercetare ºtiinþificã. performanþelor în învãþãmânt este determinatã direct Biblioteca trebuie sã-ºi continue activitatea spre de calitatea colecþiilor, ponderea infrastructurii informare, documentare, comunicare culturalã, sã vinã informaþionale, de varietatea ºi nivelul serviciilor în întâmpinarea solicitãrilor utilizatorilor, facilitându-le informaþional-bibliotecare.accesul la informaþie rapid ºi la timp.Pentru crearea unei adevãrate infrastructuri

de instruire ºi cercetare nu este suficient sã fie asigurat doar accesul la resursele informaþionale. Sarcina Referinþe bibliografice:principalã este de a crea astfel de condiþii, în care existenþa informaþiei conduce la crearea noilor 1. Amorþitu, Angela. Cultura Informaþionalã a cunoºtinþe, a unui nou nivel de instruire, condiþii, în beneficiarilor Bibliotecii Universitare: abordãri în care eficienþa mijloacelor investite în dezvoltarea contextual aderãrii RM la Procesul de la Bologna. În: structurii infodocumentare este maximalã. Confluenþe ºi integrare calitativã a cãrþii, activitãþii

bibliotecare ºi a infrastructurii informaþionale în Biblioteca, împreunã cu instituþia a cãrei procesul didactico – ºtiinþific universitar: Materialele structurã este, conºtientizeazã responsabilitatea conferinþei ºt. consacrate aniversãrii a 60-a a asumatã privind calitatea învãþãmântului. Are drept Bibliotecii Universitare „ A. Russo” din Bãlþi, 4 obiective principale crearea potenþialului de resurse noiembrie 2005. Bãlþi, 2005, p. 129-137.necesare, informarea, asistenþa în vederea instruirii 2. Banciu, Doina. Cultura informaþiei ºi comunicãrii: formative, oferirea accesului la informaþii pe diverse serviciile Internet. În: Biblioteca. 1998, nr. 11, p. 335-suporturi, la infrastructura informaþionalã naþionalã ºi 337.globalã etc.

Teoretic studiu 3. Bazele culturii informaþionale: curs universitar. Bãlþi, l realizat va contribui la 2007. 160 p.aprofundarea cunoºtinþelor despre Cultura 4. Bejan, Eugenia. Cultura Informaþionalã: standarde Informaþionalã, care are o însemnãtate deosebitã internaþionale. În: Buletinul ABRM. 2007, nr. 1 (5).pentru reformarea sistemului biblioteconomic. 5. Dezvoltarea unei culturi a informãrii în scopul Importanþa practicã constã în faptul cã datele obþinute, adoptãrii la orice tip de situaþie. Managementul concluziile ºi recomandãrile elaborate pot fi folosite în informaþiei ºi politici de formare. În: Probleme de activitatea instituþiilor infodocumentare, la elaborarea

informare ºi documentare. 1996, nr. 1-2, p. 3-5. 286-XII din 16.09.1994: Republ. cu completãri ºi 6. Gheþu, Veronica. Cultura Informaþionalã – element modificãri. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. indispensabil modernizãrii învãþãmântului superior. În: 2003, nr. 14-17, p. 7-11.

oldova. 14. Lisnic, Natalia. Cultura informaþionalã: difiniþii, Universitatea Liberã Internaþionalã din Msocietatea inSymposia Professorum . În: : Materiale sesiunii ºt. din 21 conþinut, evoluþie în formaþionalã

Buletinul ABRMoct., 2005. Chiºinãu, 2006, p. 53-59. . 2008, nr. 1(7), p. 117-119.15. 7. Harconiþã, Elena. Scurtu, Elena. Cultura informaþionalã: forme de Cursul Bazele culturii

. În: . existenþã ºi acces Magazin Bibliologic. 2005, nr. 3 informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo”În: Buletinul ABRM – 4, p. 97-99.. 2008, nr. 1(7), p. 94-98.

16. 8. Harconiþã, Elen Stoica, Ion. a. Structuri ºi relaþii informaþionale în Cultura informaþionalã în mediul universitar. În: Buletin biblioteconomic. 2006, nr 1, p. dezvoltarea învãþãmântului ºi a cercetãrii româneºti: o 17-24. încercare de sintezã. Bucureþti: Ed. Alternative, 1997. 9. Harconiþã, Elena. Instruirea utilizatorilor – funcþie 142 p.indespensabilã a bibliotecii universitare. În: Symposia 17. Stratan, Elena. Cursul „Bazele culturii Professorum. ULIM. Seria Biblioteconomie. Informare. informaþionale” la Universitatea de Stat „Aleco Russo” Documentare. Materialele sesiunii ºtiinþifice din 26-27 din Bãlþi. În: Buletinul ABRM. 2006, nr. 2(4.), p. 30-33.aprilie 2002. Chiºinãu, 2002, p. 57-60. 18. Studzinschi, Svetlana. Formarea utilizatorilor în 10. Harconiþã, Elena. Cursul Bazele culturii biblioteca universitarã. În: Magazin bibliologic. 2001, informaþionale la Universitatea de stat „Alecu Russo”. nr. 3, p. 77-78.În: Buletinul ABRM: Materialele conferinþei anuale a 19. Târziman, Elena. Utilizarea Noilor Tehnologii ale asociaþiei bibliotecarilor din Moldova – Bãlþi 2007. Informãrii ºi comunicãrii în mediul Universitar. Aspecte Instruirea continuã – cerinþã a Societãþii Informaþionale ale formãrii unei culturi informaþionale: Tezã de ºi a Cunoaºterii. 2008, nr. 1(7), p. 94-98. doctorat[online]. Bucureºti, 2001 [citat 12 februarie, 11. Hotãrarea Guvernului Republicii Moldova despre 2010]; aprobarea Strategiei Naþionale de edificare a societãþii Disponibil pe Internet: informaþionale – „Moldova Electronicã” nr. 255 din <http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteCOM/tirziman/9.03.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. glosar.htm>2004, nr. 46-50, p. 41-88. 20. Tcaci, Liliana. „Cultura Informaþionalã” – brand-ul 12. Lege privind accesul la informaþie nr. 982-XIV din anului 2010 în Bibliotecile din Republica Moldova. În: 11 mai 2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Cartea. Biblioteca. Cititorul: Buletin metodic ºi Moldova. 2000, 28 iulie, p. 11-17. bibliografic. Chiºinãu, 2010, p. 63-64 13. Legea Republicii Moldova cu privire la biblioteci nr.

STATISTICA BIBLIOTECARÃ CA VECTOR DE IMAGINE1

1

Rezumat: Articolul reprezintã o analizã a statisticii.situaþiilor statistice privind activitatea bibliotecilor Statistica de bibliotecã are menirea de a scoate în publice din Republica Moldova. Situaþiile sunt evidenþã natura multidimensionalã a serviciilor de prezentate în raport cu recomandãrile IFLA-UNESCO bibliotecã ºi impactul instituþiei bibliotecare asupra ºi indicii medii înregistraþi în þãrile Uniunii Europene. s o cietãþii. Pentru ca biblioteca sã se dezvolte în

Bibliotecarii care au careva tangenþe cu corespundere cu tendinþele moderne, informaþia recepþionarea, sistematizarea, analiza, comunicarea despre funcþionarea ei, atât cea statisticã cât ºi cea ºi interpretarea indicatorilor statistici cunosc calvarul factologicã, trebuie sã fie actualizatã permanent ºi larg inerent fiecãrui început de an. Însã odatã puse la punct accesibilã atât decidenþilor politici, organelor situaþiile statistice se transformã într-un bun necesar, finanþatoare cât ºi utilizatorilor reali ºi potenþiali.pentru cã practic nici o miºcare importantã în Turbulenþele ºi crizele financiare din ultimii ani activitatea bibliotecarã nu se face fãrã implicarea au sporit importanþa statisticii de bibliotecã ºi a

Vera OSOIANU, Ecaterina DMITRIC,

Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova

Varianta prescurtatã a studiului

a indicatorilor de performanþã, folosiþi tot mai insistent utilizeze Internetul.(3)în demersul managerial. A crescut importanþa acestora UNESCO a început colectarea situaþiilor statistice atât pentru managementul ºi funcþionarea cu succes a la nivel global, privind activitatea bibliotecilor, în anii 70 bibliotecii, cât ºi pentru a demonstra valoarea ai secolului trecut. La început a existat un singur bibliotecii în faþa utilizatorilor, instituþiilor adiacente, formular care acoperea toate tipurile de biblioteci din organelor finanþatoare, partenerilor etc. Nu poate fi þãrile membre UNESCO. La sfârºitul anilor 70 tãgãduitã nici valoarea statisticii ca avocat ºi bibliotecile au fost grupate în trei categorii: biblioteci instrument de lobby pentru a ilustra politicienilor, naþionale ºi publice, biblioteci ale instituþiilor factorilor de decizie financiarã, partenerilor rolul superioare de învãþãmânt ºi ºcolare, biblioteci bibliotecilor în promovarea accesului la moºtenirea specializate. În anul 2000 UNESCO renunþã, însã, la culturalã ºi ºtiinþificã; contribuþia la dezvoltarea aceastã activitate pe motiv ca nu toate þãrile raportau societãþii; sprijinul proceselor democratice; micºorarea datele solicitate, iar calitatea statisticii era mult sub inegalitãþii digitale; sprijinul în procesul de instruire pe nivelul aºteptãrilor.tot parcursul vieþii etc. Exploatate cu pricepere ºi IFLA a preluat ºtafeta ºi în încercarea de a îndemânare datele statist ice pot f i foarte asigura continuitatea, împreunã cu Institutul pentru convingãtoare în negocierea bugetului la diferite Statisticã UNESCO (UNESCO Institute for Statistics ), niveluri de competenþã. iniþiazã un ºir de proiecte.

Statistica se impune tot mai mult ca un În anul 2003 a fost publicat raportul Statistica important ºi puternic instrument de management care globalã de bibliotecã, care se baza pe datele ajutã la prezentarea, compararea ºi analiza prezentate de Institutul pentru Statisticã UNESCO rezultatelor activitãþii instituþiei bibliotecare. Fãrã compartimentul „Culturã ºi Comunicare”(„Culture and datele statistice este de ne conceput transparenþa, Communication”). Un alt izvor care a stat la bazã controlul, stabilirea necesarului de resurse, mãsurarea raportului a fost studiul „Statistica internaþionalã de performanþelor, monitorizarea progresului activitãþii, bibliotecã: tendinþe ºi comentarii bazate pe datele constatarea stagnãrii, elaborarea strategiilor ºi, cel mai LIBECON („International library statistics: trends and important, conceperea politicii de dezvoltare a commentary based on the LIBECON data”). domeniului. Conform Raportului Statistica globalã de

Pentru a demonstra importanþa bibliotecilor în bibliotecã la începutul mileniului trei în lume existau societate ºi rolul lor în dezvoltarea ºi prosperarea 569,627 biblioteci în serviciul publicului, cu un fond membrilor societãþii au fost efectuate mai multe studii, total de 35 miliarde unitãþi tradiþionale de pãstrare, sondaje atât în þãri luate aparte, cât ºi la nivel global. inclusiv 20 miliarde de cãrþi. Au fost raportaþi de

Un Eurobarometru efectuat cu câþiva ani în asemenea 2,5 miliarde de utilizatori, 1,5 trilioane de urmã la solicitarea Comisiei Europene clasifica tranzacþii de împrumut, 8,7 trilioane de dolari SUA preferinþele culturale ale europenilor în felul urmãtor: cheltuieli, ºi 1 000 000 de bibliotecari. Studiul mai frecventarea cinematografului – 2.03, frecventarea prezintã informaþii despre resurse electronice bibliotecii – 1.67, vizitarea monumentelor istorice - disponibile în biblioteci, numãrul de computere pentru 1.65, mersul la evenimentele sportive – 1.64, etc. (4) utilizatori, inclusiv conectate Internet, dar aºa cum

Este adevãrat cã, în ultimul timp, extinderea aceste cifre reprezintã nivelul anului 2000, acum nu Internetului a încurcat puþin numãrãtoarea, acesta mai au nici o relevanþã. Anume în acest domeniu în eclipsând un pic importanþa preferinþelor culturale ºi ultimii ani au avut loc cele mai spectaculoase situându-se pe prim plan, dar biblioteca precede încã schimbãri. Marea majoritate a indicatorilor sunt alte activitãþi culturale, precum ºi mersul la prezentaþi dupã continente: Europa, Asia, America etc evenimentele sportive care, lucru bine ºtiut, ºi pot fi folosiþi mai puþin pentru a demonstra niºte antreneazã resurse financiare colosale ºi fenomenul lucruri comparabile la nivel naþional. In multe cazuri este deloc de neglijat. Studiul OCLC „Bibliotecile ºi calitatea situaþiilor statistice prezentate este resursele informaþionale în percepþia utilizatorilor”, îndoielnicã. Mexic, de exemplu, raporta aproape de efectuat în 2005 relata faptul cã 33% dintre zece ori mai multe vizite decât împrumuturi.respondenþi au menþionat cã dupã apariþia Internetului Datele globale prezentate rãmân însã in urma în viaþa lor vin la bibliotecã mai rar. Vizionarea datelor statistice naþionale disponibile în diverse þãri. televizorului, frecventarea bibliotecii, lectura cãrþilor, Deºi standardele internaþionale privind statistica de lectura ziarelor sunt patru activitãþi de top, pe care bibliotecã ºi indicatorii de performanþã sunt larg folosite respondenþii le fac mai rar dupã ce au început sã la nivel internaþional, nu toate þãrile colecteazã

aceleaºi date ori includ aceleaºi aspecte de activitate. http://www.uis.unesco.org/template/pdf/cscl/Qre2007Aceasta duce inevitabil la serioase lacune în datele _Libraries_EN.pdf.(2) Chestionarul solicitã informaþii furnizate de unele þãri, fenomen ce complicã realizarea despre activitatea bibliotecilor publice ºi bibliotecilor unui tablou de ansamblu, iar situaþiile statistice practic instituþiilor superioare de învãþãmânt. Datele solicitate nu pot fi folosite pentru a opera careva comparaþii între sunt grupate în 6 compartimente principale ºi anexa þãri. Topul bibliotecilor, efectuatã în baza a doi indicatori: În asemenea condiþii cel mai valoros studiu numãr de volume ºi numãr de util izatori. internaþional privind statistica de bibliotecã rãmâne Compartimentele sunt prezentate în felul urmãtor: „International library statistics: trends and Biblioteci: acces ºi facilitãþi; Colecþii; Activitãþi de commentary based on the Libecon data” (Statistica bibliotecã ºi evenimente; Utilizarea bibliotecii ºi internaþionalã de bibliotecã: tendinþe ºi comentarii utilizatori; Personal; Cheltuieli.bazate pe datele LIBECON). Publicat în iunie 2004, Majoritatea indicilor solicitaþi în Chestionar se studiul completeazã Raportul Mileniului efectuat regãsesc ºi în formularul 6-c Activitatea bibliotecilor anterior ºi adaugã încã trei ani, respectiv 1999, 2000, publice: Raport statistic (anual) ºi respectiv în tabelul 2001. Chestionarul LIBECON, în baza cãruia a fost centralizator, care cumuleazã datele la nivel de elaborat studiul menþionat, a fost actualizat în municipiu, oraº, raion ºi în formulã finalã la nivel conformitate cu prevederile noii ediþii a Standardului naþional. Existã însã ºi un ºir de indici care lipsesc din ISO 2789 „Statistica Internaþionalã de bibliotecã”. statisticile noastre, dar care sunt consideraþi foarte LIBECON a monitorizat în special activitatea þãrilor importanþi în alte þãri de vreme ce au fost incluse în membre ale Uniunii Europene, însã a inclus ºi þãri chestionarul IFLA-UNESCO. De menþionat: numãrul precum SUA, Canada, Japonia, Coreea, Turcia etc. cataloagelor online, accesarea resurselor electronice Prezenþa unor þãri din afara Europei permit comparaþii gratuite, accesarea resurselor electronice contra platã, cu comunitãþi profesionale din afara continentului, numãrul cãrþilor electronice (titluri). Un capitol care lucru care nu s-a mai întâmplat anterior. Este o lipseºte în statisticile noastre este: Activitãþi de adevãratã bazã de date statistice internaþionalã. bibliotecã ºi evenimente, care solicitã numãrul de

În baza de date LIBECON figureazã situaþiile evenimente ºi numãrul activitãþilor de instruire, statistice privind activitatea bibliotecarã în 32 de þãri. respectiv numãrul sesiunilor de instruire a utilizatorilor Studiul este încã destul de preþios dat fiind faptul cã în vederea utilizãrii bibliotecii ºi a serviciilor alte statistici de nivel internaþional mai actuale efectiv informaþionale ºi numãrul de utilizatori care au nu existã. Cu ajutorul situaþiilor prezentate în acest participat la activitãþile de instruire.studiu poate fi urmãritã starea de lucruri în diferite þãri, Instruirea utilizatorilor în vederea utilizãrii pot fi efectuate comparaþii între þãri, iar mediile diferitor bibliotecii ºi a resurselor disponibile (ºi aici se au în indicatori la nivel internaþional sugereazã repere ºi vedere în primul rând tehnologiile moderne de tendinþe pentru strategiile de dezvoltare ale informare ºi comunicare ºi resursele electronice), care domeniului. Numai în comparaþie cu situaþia de de mai multã vreme se înscrie printre prioritãþile ansamblu biblioteca sau serviciile oferite pot fi vãzute bibliotecilor de peste hotare este o problemã fãrã prea din propria perspectivã. mare contur pe le noi, parte pe motiv cã echipamentele

În diferite þãri statistica de bibliotecã încã este moderne încã nu ºi-au impus prezenþa în bibliotecile colectatã diferit. Existã un spectru larg de instituþii care noastre, parte pe motiv cã însãºi bibliotecarii, care ar se ocupã de aceastã problemã: ministere sau agenþii trebui sã se ocupe de instruirea utilizatorilor nu guvernamentale, oficii naþionale responsabile de strãlucesc prea mult la acest capitol.colectarea statisticii, biblioteci naþionale, asociaþii Cert este faptul cã la o viitoare actualizare a profesionale etc. formularului statistic 6-c va trebui fãcutã o ajustare

La noi aceastã responsabilitate revine care sã reflecte solicitãrile ultimei variante a Bibliotecii Naþionale, care dupã recepþionarea ºi Chestionarului IFLA-UNESCO.sinteza datelor statistice, prezintã materialul de sintezã Suplimentar la datele din compartimentele Ministerului Culturii ºi Turismului, iar varianta menþionate mai sus, Chestionarul IFLA-UNESCO contrasemnatã de minister Biroului Naþional de solicitã un TOP al bibliotecilor conform numãrului de Statisticã a Republicii Moldova. volume ºi numãrului de utilizatori.

Ultimul chestionar în conformitate cu care sunt Chiar dacã colectarea statisticilor se face în colectate datele statistice, la nivel internaþional, a fost baza Standardul internaþional de statisticã, datele elaborat de UNESCO ºi IFLA ºi poate fi accesat la raportate de diferite þãri sunt greu de comparat pentru

cã nu toate definiþiile sunt acceptate la nivel vederea promovãrii lecturii, elaborat ºi difuzat la internaþional. Nu sunt rare cazurile, când una ºi aceiaºi Seminarul Naþional din 2007, au fost anunþate douã definiþie este înþeleasã în mod diferit. Existã ºi concursuri: Raionul, municipiul cu cele mai eficiente problema traducerii. Dar ºi în cazurile când definiþia aplicãri ale cuantumului guvernamental la este unanim acceptatã este greu de spus dacã este completarea bibliotecilor (indicator de performanþã: aplicatã corespunzãtor. Sunt ºi indicatori de cheltuieli pe cap de locuitor pentru achiziþia de performanþã care pot fi comparaþi cu uºurinþã, iar publicaþii) ºi Biblioteca cu cel mai mare indice mediu de rezultatele sunt foarte elocvente. Daca sã luãm un lecturã. La nivel municipal, raional, orãºenesc indicator foarte important ce demonstreazã, care este totalurile urmau sã fie efectuate de bibliotecile grija statului ºi a organelor finanþatoare locale faþã de principale din reþea, iar la nivel naþional de cãtre cetãþeni ºi anume cheltuieli per capita, acesta variazã Biblioteca Naþionalã.de la 64,27 euro în Danemarca la 0,68 în Bulgaria, În topul raioanelor cu cel mai bun indicator 0,61 în România ºi 0,58 în Turcia. Este greu de de performanþã cheltuieli pe cap de locuitor pentru presupus cã cineva ar încerca sã conteste aceste achiziþia de publicaþii se situeazã :rezultate. Situaþia pare a fi chiar foarte realã. Bulgaria ºi România raportau ºi cel mai mic salariu anual pentru un salariat în echivalent normã întreagã, urmate în creºtere de Lituania, Slovacia ºi Letonia. La acest capitol cea mai mare cifrã a salariului mediu anual a fost raportatã de Luxemburg ºi Norvegia.

Studiul „International library statistics: trends and commentary based on the Libecon data” a prezentat ºi un top al þãrilor cu cele mai bune biblioteci publice, luând ca bazã 8 indicatori de performanþã ºi Clasarea raionului Dubãsari pe prima poziþie anume: utilizatori ca procent din populaþie, vizite per în top a fost o surprizã plãcutã mai ales datã fiind capita, computere conectate Internet pertru populaþie, situaþia delicatã a acestei localitãþi. Raionul nu dispune achiziþii per capita, împrumuturi per capita, de o bibliotecã publicã raionalã ºi în aceste condiþii achiziþionarea materialelor A-V per capita, personal, aceastã problemã a fost gestionatã de ºeful direcþiei împrumuturi per bibliotecar, ºi ulterior cheltuieli pe cap culturã ºi specialistul principal responsabil de de locuitor. Primul loc în top îl ocupã Finlanda, urmatã activitatea bibliotecilor. Aºa cum activitatea de de Danemarca, Estonia, Islanda ºi Anglia. Norvegia, completare a bibliotecilor este centralizatã, la Slovenia ºi Suedia se situeazã pe locul 6, Lituania pe achiziþionarea publicaþiilor a contribuit atât consiliul locul 9, iar Irlanda, Japonia ºi Olanda pe locul 10. raional cãt ºi primãriile. Raionul cu cea mai micã medie Interesant este faptul cã iniþial aceastã gradare a fost a acestui indicator de performanþã este Cahul, cu efectuatã fãrã a da prea mare importanþã cheltuielilor 0,97 lei per capita.pe cap de locuitor. Când ulterior a fost fãcutã o analizã În anul 2008 media indicatorului de a þãrilor dupã nivelul de cheltuieli s-a descoperit cã performanþã cheltuieli pentru achiziþia de carte pe cap ºase dintre þãrile care ocupã primele locuri în acest din de locuitor în republicã a constituit 3,35 lei (0,25 urmã clasament ºi anume Danemarca, Finlanda, eurocenþi). Indicatorul cheltuieli total per capita a Islanda, Suedia, Olanda ºi Norvegia figureazã ºi în constituit – 21,8 lei sau 1,5 euro. Media în þãrile Uniunii topul þãrilor cu cele mai bune biblioteci ºi servicii pentru Europene la acest indicator este de 14,71euro per public, dovadã cã pentru a dezvolta niºte servicii de capita.calitate este nevoie de un suport financiar IFLA-UNESCO recomandã ca ratã optimã de corespunzãtor. De remarcat ºi faptul cã topul este achiziþii per capita 0,25 publicaþii sau 250 pentru 1000 predominat de þãrile nordice, recunoscute prin de locuitori. Cifra înregistratã în bibliotecile publice din susþinerea acordatã bibliotecilor publice de cãtre þarã în anul 2008 a fost de 0,10. autoritãþi. Finlanda ºi Danemarca sunt þãrile cu cele Conform Hotãrârii Guvernului Republicii mai bune biblioteci si servicii. Probabil cã acestui Moldova Nr.1215 Cu privire la cadrul de cheltuieli pe studiu Finlanda îi datoreazã faptul cã în ultimii ani a fost termen mediu (2006-2008) în anul 2008 au fost calificatã ca lider european în ceia ce priveºte prevãzuþi 10 lei pentru un locuitor la articolul achiziþia dezvoltarea serviciilor oferite de bibliotecile publice. de publicaþii. Dupã unele modificãri a fost

În Programul cadru de activitãþi ºi lucrãri în recomandatã cifra de 7 lei. Pânã la urmã n-a fost

Dubãsari - 8,71

Cãuºeni - 8,39

Chiºinãu - 7,11

Anenii-Noi - 6,24

ªtefan Vodã - 4,37

Basarabeasca - 4,32

Rezina - 4,11

Strãºeni - 4,07

Teleneºti - 3,94

alocatã nici jumãtate din suma preconizatã în acest în cadrul bibliotecilor concrete, pentru a face unele scop. corectãri în strategia de completare ºi implicit cea de

În ultimii ani bibliotecile din mai multe þãri finanþare ºi de stabilire a prioritãþilor.folosesc pentru a stabili necesarul de resurse Calitatea colecþiilor unei biblioteci este financiare pentru achiziþia de publicaþii urmãtoarea oglinditã în mare parte prin indicele mediu de circulaþie formulã: numãrul total al populaþiei þintã înmulþit cu rata a fondului ºi indicele mediu de înnoire a fondului. În medie anualã a achiziþiei pe cap de locuitor (0,25) ºi þãrile Uniunii Europene indicele mediu de circulaþie a înmulþit cu preþul mediu al unei publicaþii. fondului variazã de la 5,58 în Italia la 0,20 în Grecia.

În situaþia acesta concretã se evidenþiazã Un indice mediu de circulaþie a fondului de nivel ridicat foarte clar rolul indicatorilor de performanþã. Dacã am cum este cel din Italia, poate fi bun, dar numai panã la opera numai cu o situaþie statisticã concretã ºi anume un anumit moment, acesta poate fi argumentat printr-o cheltuieli curente pentru achiziþia de publicaþii n-am calitate excelentã a achiziþiilor curente ºi un fond total putea demonstra nimic ºi nici face careva comparaþii mereu actualizat, care sã corespundã necesitãþilor de cu biblioteci de acelaºi tip, mãrime etc. Atunci însã informare ºi documentare ale utilizatorilor din aria de când vorbim de cheltuieli pentru achiziþii curente pe servire, dar poate fi ºi cauza unei biblioteci prea mici cu cap de locuitor, situaþia realã se contureazã foarte clar. o ofertã prea sãracã, a unor colecþii învechite, lipsei Cu cât mai mare este acest indicator cu atât mai activitãþilor de marketing, când colecþiile sunt bune, dar evidentã este grija organelor de decizie faþã de utilizatorii nu sunt suficient de informaþi despre bibliotecã ºi implicit faþã de membrii comunitãþii. aceasta. La noi acesta a constituit 1,5 în 2006 ºi 2007 La Concursul Biblioteca cu cel mai mare indice ºi 1,2 în 2008. La Biblioteca Municipalã „B.P.Hasdeu” mediu de lecturã situaþia se prezintã în felul urmãtor: în 2008 indicele mediu de circulaþie a fondului a

constituit 6,1, chiar mai mult decât în Italia, care deþine recordul european la acest indicator.

Calitatea ºi gradul de actualizare a fondului pot fi verificate prin indicele mediu de înnoire a fondului, calculat prin raportarea fondului total de publicaþii la achiziþiile pe parcursul anului de referinþã. Acest indice variazã foarte mult de la bibliotecã la bibliotecã În anul 2008 media din bibliotecile þãrii a constituit 49,7 mult peste media de 7-10 ani, recomandatã de IFLA-UNESCO. Situaþia este mai În ultimii 10 ani indicele mediu de lecturã a bunã la Biblioteca Municipalã – 13,7. Media pentru variat între 14 ºi 20. În anul 2007 media pe republicã a þãrile Uniunii Europene este de aproximativ 17 ani. La constituit aproximativ 20. În anul 2008 media pe

Cel mai mare capãtul de jos al clasamentului se aflã raionul Edineþ cu republicã a fost de 24,22 indice mediu 178,76 ani.de lecturã 57,7 a fost raportat de BM „B.P.Hasdeu”. Dat fiind specificul bibliotecii publice ºi colecþiile Aceastã cifrã, care se desprinde atât de mult de media enciclopedice pe care le deþine este esenþial ca pe republicã ºi raioanele clasate pe urmãtoarele locuri înnoirea stocului sã se facã cât mai repede posibil. este oglinda celor 4393,4 de lei cheltuiþi pentru Numai aºa cartea poate lucra pentru fãurirea achiziþia de publicaþii în anul de referinþã, a ratei medii personalitãþii ºi nu pentru distrugerea ei. de înnoire a fondului de 13,7 ani, dovada unui stoc de

Utilizatori ca procent din populaþie este un publicaþii de înaltã calitate, a eforturilor bibliotecarilor ºi indicator care vorbeºte foarte elocvent despre evident a imaginii bibliotecii în comunitate. La limita de imaginea ºi locul bibliotecii în comunitate. Studiul jos a clasamentului se aflã raionul Dubãsari cu 11,64 ºi LIBECON raporta cã în þãrile Uniunii Europe raionul Glodeni cu 13,61.aproximativ 23,6% de populaþie folosesc serviciile Existã o legãturã foarte strânsã între urmãtorii bibliotecilor publice. ªi acest indicator variazã foarte indicatori: fond total, achiziþii pe parcursul anului de mult de la þarã la þarã: de la 8% în Luxemburg ºi câte referinþã, împrumuturi, rata medie de înnoire a stocului, 10% în Germania ºi Austria la 56% în Anglia. De rata medie de circulaþie a fondurilor, indicele mediu de menþionat faptul cã în Anglia în ultimii ani a sporit foarte lecturã etc. Relaþia dintre împrumuturi ºi achiziþii este mult atenþia opiniei publice ºi a decidenþilor faþã de chiar mai strânsã decât cea dintre împrumuturi ºi fond biblioteca publicã. A existat chiar ºi un raport elaborat total. Interpretarea acestor indicatori de performanþã de un grup de experþi în frunte cu Tim Coates „A cui trebuie fãcutã în ansamblu dar aceasta, mai degrabã,

.

.

Chiºinãu - 57,74

Cimiºlia - 26,28

Strãºeni - 23,18

Teleneºti - 23,12

Criuleni - 22,31

Anenii-Noi - 21,3

Donduºeni - 20,79

Ialoveni - 20,71

Taraclia - 19,95Briceni - 22,35

responsabilitatea?” în care organele de decizie erau împrumuturi, vizite, referinþe, evenimente culturale ºi avertizate cã dacã atitudinea faþã de bibliotecile ºtiinþifice, activitãþi de instruire a utilizatorilor etc.publice nu se va schimba, în urmãtorii douãzeci de ani Anul acesta s-a încercat pentru prima datã un biblioteca publicã va înceta sã mai existe în formula Top al reþelelor de biblioteci publice raionale, cunoscutã de noi astãzi. municipale cu cei mai buni indicatori de performanþã.

Este interesant faptul cã dacã în anul 2001 Unele rezultate ar putea sã ne ducã la gândul cã SUA raporta 21% de utilizatori activi ca procent din acestea sunt ºi bibliotecile cu cele mai bune servicii populaþie, un sondaj rezultatele cãruia au fost fãcute pentru public. Metodologia folositã la efectuarea publice la 22 septembrie 2008 releva faptul cã 68% clasamentului a fost cea aplicatã în studiul LIBECON dintre americani sunt deþinãtorii unui card de pentru clasamentul þãrilor cu cele mai dezvoltate bibliotecã. Este cea mai mare cotã înregistratã de la servicii pentru publicul larg de utilizatori. La baza 1990 încoace, de când ALA (Asociaþia Bibliotecarilor topului au fost luaþi urmãtorii indicatori:Americani) a început sã efectueze evidenþa numãrului - Utilizatori ca procent din populaþie;

- Vizite per capita;de utilizatori înregistraþi anual în biblioteci. Sunt - Împrumuturi per capita;efectele crizei cu care se confruntã SUA, dar ºi a - Rata medie de înnoire a stocului;imaginii bibliotecii în comunitate. - Indice mediu de circulaþie a fondului;În bibliotecile din þarã media acestui indice a

constituit 23.6%. Diferenþa dintre cota maximã de 38% - Indice mediu de lecturã;la Dubãsari ºi 36% la ªoldãneºti ºi cota minimã de - Cheltuieli pentru achiziþii per capita;18% la Chiºinãu ºi Strãºeni este foarte mare - 20%. - Cheltuieli total per capita.

Pentru Chiºinãu ar putea servi drept justificare Topul a fost efectuat în baza situaþiilor o suprasaturaþie de biblioteci: universitare, ºcolare, statistice prezentate de cele 32 raionale, 2 municipii ºi speciale plus cele douã biblioteci naþionale care Unitatea Teritorial Administrativã Gãgãuzia. Dupã împreunã împart populaþia Chiºinãului, dar ºi faptul cã calcularea indicatorilor de performanþã au fost aici se efectueazã cu stricteþe evidenþa cititorului unic selectate bibliotecile clasate pe primele zece locuri la (cu acelaºi card utilizatorii pot folosi toate filialele fiecare din cei opt indicatori de performanþã menþionaþi bibliotecii). Raionul Strãºeni situat în imediata mai sus ºi fãcut clasamentul dupã numãrul de apariþii apropiere a Chiºinãului, cu o parte considerabilã din în topul celor 8 indicatori.populaþie, care munceºte aici ar avea ºi el suficiente A fost o mare surprizã faptul, cã în clasament argumente pentru acest indice sub media naþionalã. n-au nimerit mai multe reþele puternice de biblioteci cu Cât priveºte raionele Dubãsari ºi ªoldãneºti probabil tradiþii frumoase în domeniu, unele dintre ele nu este necesarã o analizã serioasã. În cazul când figureazã în top nici la unul dintre indicatorii luaþi la situaþia este realã meritã toate felicitãrile. bazã. Reþelele de biblioteci care nu s-au regãsit nici la

Profesioniºt i i domeniului bibl iotecar unul dintre indicatori printre primii zece, trebuie sã facã considerã cã o repartizare optimã a bugetului trebuie o analizã serioasã a activitãþii pentru a depista golurile, sã arate în felul urmãtor: 33% cheltuieli de personal, care urmeazã a fi redresate. Ar putea sã fie vorba 50% materiale ºi servicii ºi 17% alte cheltuieli. În despre o problemã de funcþionare a reþelei de biblioteci realitate însã mai mult de jumãtate din cheltuieli sunt pentru cã în topul bibliotecilor municipale, orãºeneºti cele de personal. Iar aceasta nu înseamnã decât cã prezentat mai sus multe dintre bibliotecile care nu bugetul este foarte mic. Situaþia este caracteristicã figureazã aici, figureazã printre bibliotecile cu cel mai pentru toate þãrile ºi doar proporþiile sunt altele. Nici o mare numãr de utilizatori sau cea mai mare colecþie de bibliotecã din lume nu este finanþatã aºa cum ºi-ar dori publicaþii. Studiul semnaleazã niºte probleme, iar cei sau cum considerã cã este suficient. vizaþi ar trebui sã vinã cu rezolvarea. Poate dupã acest

Ar putea fi aici o problemã ºi anume un numãr model fiecare bibliotecã raionalã ar trebui sã facã o prea mare de bibliotecari. Sã vedem. IFLA-UNESCO analizã similarã a activitãþii în ansamblu pe raion.recomandã o unitate de bibliotecar echivalent normã Dupã selectarea celor 10 biblioteci care au întreagã la 2500 de persoane. Noi avem un bibliotecar figurat de mai multe ori pe primele 10 poziþii ºi la aproximativ 1500 persoane. La Biblioteca repartizarea pe locuri, situaþia arãta dupã cum Municipalã situaþia este un pic mai bunã - un bibliotecar urmeazã:la aproape 1700. Un numãr mai mare de bibliotecari decât cel recomandat de IFLA-UNESCO ar putea fi justificat dacã este însoþit de un numãr mare de

Statisticile nu întotdeauna prezintã situaþia exactã. De cele mai multe ori cifrele cu care operãm sunt relative. În ultimii ani, în lumea bibliotecarã se opereazã tot mai mult cu indicatorii de performanþã ºi numai aºa profesioniºtii domeniului îºi pot vedea bibliotecile în raport cu altele, ºi pot ºti spre ce ar trebui sã tindã, care sunt ºi cum aratã înãlþimile ce urmeazã de cucerit.

Comparate cu anul trecut situaþiile statistice n-În lumea bibliotecarã internaþionalã nu existã au înregistrat o schimbare spectaculoasã care sã

un consens real în privinþa faptului cum ar trebui sã poatã fi justificatã prin campania extensivã de arate niºte servicii de bibliotecã cu adevãrat bune, însã promovare a lecturii prioritarã în anul 2008. Ar fi prea cei opt indicatori de performanþã care stau la baza simplist dacã am putea interpreta cifrele în acest fel. Topului scot în evidenþã situaþii foarte reale ºi aratã clar În anul 2008 indicii principali de activitatea au aspectele pozitive ale activitãþii, dar ºi unde este loc de înregistrat chiar o uºoarã descreºtere în comparaþie cu mai bine. De menþionat faptul, cã ºi aici, ca ºi în studiul anul 2007 ºi au constituit: 17120,0 - fondul total de LIBECON, cinci dintre bibliotecile, care au nimerit în publicaþii, 344,3- achiziþii noi pe parcursul anului, topul celor mai buni, figureazã ºi în topul celor mai buni 20527,0 - împrumuturi, 847,7 - utilizatori, 8619,4 - la indicatorul de performanþã cheltuieli total per capita, vizite. Dar pe parcursul Anului Bibliologic 2008 au fost iar opt se regãsesc ºi în topul celor mai bune rezultate fãcute niºte eforturi suplimentare, au fost diversificate ale indicatorului cheltuieli pentru achiziþii per capita. Ce formele ºi metodele de activitate, au fost acumulate dovadã mai bunã cã niºte servicii de calitate necesitã ºi experienþe noi, au fost puse probleme, chiar dacã o finanþare corespunzãtoare. unele au rãmas încã fãrã rãspuns. Înarmaþi cu tot ce-a

Deºi sunt ºi niºte momente la care va trebui sã ieºit mai bun profesioniºtii domeniului trebuie sã-ºi mai meditãm, clasamentul nu surprinde prea mult ºi facã datoria ºi prin promovarea lecturii ºi a informaþiei, acum chiar putem vorbi despre BM „B.P. Hasdeu” ca cele douã mari activitãþi care stau la baza funcþionãrii despre liderul naþional în dezvoltarea serviciilor de bibliotecii ºi care constituie motorul motrice al instituþiei bibliotecã pentru publicul larg. Tabloul de mai jos oferã bibliotecare sã dea acesteia noi valenþe ºi noi perspectiva de ansamblu a locului pe care bibliotecile dimensiuni.din Moldova îl au în comparaþie cu þãrile Uniunii Europene ºi recomandãrile IFLA-UNESCO. Este evident cã aspectele slabe sunt cele legate de finanþare:

Cea mai grea situaþie este cea legatã de rata medie de înnoire a fondului, dovadã cã publicaþiile din bibliotecile noastre sunt mult sub nivelul calitãþii care ar trebui sã fie inerente unei biblioteci publice. Alte recomandãri IFLA-UNESCO:– un bibliotecar cu normã întreagã la 2500 populaþie– 0,5%-1% din bugetul total al bibliotecii sã fie

alocat pentru instruire– un minim de 2500 cãrþi pentru o bibliotecã sau

filialã.

Referinþe bibliografice:1.Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2007. Chiºinãu: Statistica, 2007. 560 p.2.Chestionary on library statistics//http://www.uis.unesco.org/template/pdf/cscl/Qre2007_Libraries_EN.pdf. 3.David Fuegi, Martin Jennings. International library statistics: trends and commentarz based on the Libecon data. – June, 2004 //www.libecon.org4.Global L ibrary Stat is t ics 1990-2000 / / www.ifla.org/III/wsis/wsis-stats4pub_v.pdf 5.Recensãmântul populaþiei 2004: Culegere statisticã. Chiºinãu: Statistica, 2006 *Indicatorii de performanþã au fost calculaþi în baza Formularelor 6-c Biblioteci publice(2008) ºi a Tabelelor centralizatoare, prezentate de bibliotecile raionale ºi bibliotecile municipale (pot fi consultate în Departamentul Cercetare ºi Dezvoltare în Biblioteconomie).

Raionul,municipiul

Nr de apariþii în clasament

Locul 1 Locul 2 Locul 3

Chiºinãu

RezinaLeovaDubãsariAnenii-Noi

CãuºeniTeleneºtiNisporeniStrãºeniTaraclia

7 4 1 27 1 1 27 1 - 16 - 1 -5 - - 15 - 1 14 - - 14 - - -4 2 1 -4 - - -

Pe cap delocuitor

UE Moldova Recomandãri

Colecþii total

Circulaþia fonduluiRata medie de înnoire a stocului(ani)

AchiziþiiÎmprumuturiCheltuieli(euro)Utilizatori ca procent din populaþie(%)

2,2 4,7 1,5-2,50,13 0,10 0,254,9 5,7

14,71 1,5

25,3 23,6

2,2 1,2

17 49,7 7-10

Buletin ABRM Nr. 3 (11)EVENIMENTE

Expansiunea Societãþii Informaþionale þi a Identificarea soluþiilor, direcþiilor inovatoare de Cunoaþterii someazã bibliotecarii la profesionalism, acþiune pentru elaborarea þi implementarea competitivitate, adaptare, care implicã numeroase campaniilor de advocacy, precum þi despre tehnicile incertitudini, dar þi acþiuni, schimbãri. Asociaþiei de creare a subiectelor de presã, idei de advocacy Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), fiind o pentru bibliotecari au fost prezentate cu mult forþã þi o voce a tuturor bibliotecarilor din republicã, a profesionalism þi abnegaþie de cãtre moderatoarea conþtientizat nevoia, de a-þi fortifica eforturile pentru celui de-al doilea modul – Advocacy pentru bibliotecari reconfirmarea importanþei bibliotecilor, sporirea – Antoniþa Fonari, directoarea Centrului de Resurse gradului de conþtientizare þi apreciere a rolului „Tineri þi liberi”.bibliotecilor în societate. Subsemnata, Mariana Harjevschi, vice-

Astfel, în perioada 27-29 mai 2010, membrii preþedinte al ABRM, a împãrtãþit participanþilor Biroului ABRM, preþedinþii comisiilor þi secþiunilor experienþa privind organizarea unei campanii de Consiliului ABRM, precum þi managerii ce reprezintã advocacy þi sensibilizare privind influenþa Legii cu diverse biblioteci naþionale, publice, universitare, privire la dreptul de autor þi drepturi conexe din þcolare s-au întrunit la Þcoala de varã pentru perspectiva accesului la informaþie, activitate bibliotecari, având ca tematicã Advocacy pentru desfãþuratã în cadrul proiectului Advocacy pentru bibliotecari: conþinut þi comportamente. îmbunãtãþirea „Legii cu privire la dreptul de autor þi

În mesajul de salut dna Ludmila Costin, drepturi conexe”: rolul bibliotecilor, susþinut de cãtre preþedinta Asociaþiei Bibliotecarilor, a subliniat Fundaþia Soros-Moldova þi SIDA. În acelaþi context, necesitatea þi importanþa acestui eveniment pentru dna Olga Belei, directorul Departamentului drept de comunitatea bibliotecarã care trebuie sã devinã autor þi drepturi conexe din cadrul AGEPI a proactivã în scopul promovãrii þi susþinerii instituþiei exemplificat reflectarea excepþiilor þi limitãrilor bibliotecare în relaþia cu decidenþii, iar advocacy, în dreptului de autor în noua Lege cu privire la dreptul de acest sens poate fi cheia succesului pentru biblioteci. autor þi drepturi conexe a RM.La fel þi dna Ludmila Corghenci, vicepreþedinta În final participanþii au apreciat ideea þi efortul Asociaþiei Bibliotecarilor, a menþionat în alocuþiunea sa organizãrii Þcolii de varã Advocacy pentru bibliotecari: faptul cã bibliotecarii, fiind ambasadori ai bibliotecilor, conþinut þi comportamente, considerând-o drept o atât la nivel local, cât þi la nivel naþional, trebuie sã-þi activitate ce a oferit instrumente manageriale, consolideze eforturile de comunicare. Atragerea strategice þi operaþionale utile pentru actualizarea bibliotecarilor la Þcoala de varã urmãreþte scopul de a cunoþtinþelor þi deprinderilor profesionale ale fortifica þi a oferi acestora idei pentru lansarea bibliotecarilor, dezvoltarea þi asigurarea durabilitãþii campaniilor de advocacy. eforturilor de advocacy, amplificarea deprinderilor de

În cadrul acestui eveniment participanþii au comunicare, crearea unui mediu benefic (legal, obþinut cunoþtinþe teoretice þi abilitãþi practice de organizaþional etc.) de funcþionare a bibliotecilor.influenþare a politicilor publice, precum þi metode þi Acest eveniment a fost susþinut financiar de tehnici de advocacy. Dna Svetlana Rusnac, dr. în cãtre Ambasada SUA în Republica Moldova prin psihologie, moderatoare a primului modul, Relaþi cu intermediul Programului Granturi mici pentru reprezentanþii instituþiilor publice þi factorii de decizie: absolvenþi þi Fundaþia Soros-Moldova în cadrul aspecte comunicaþionale, a reuþit sã dezvolte abilitãþi Proiectului Îmbunãtãþirea „Legii cu privire la dreptul de de dezbateri publice þi negociere participanþilor. De autor þi drepturi conexe”: rolul bibliotecilor.asemenea, Þcoala de varã a oferit un cadru de discuþii dinamic þi relaxant pentru participanþii care au dialogat activ þi au comunicat eficient despre rolul liderilor profesionali þi oportunitãþi de participare la procesul legislativ.

ADVOCACY PENTRU BIBLIOTECARI: CONÞINUT ªI COMPORTAMENTE (ªcoala de varã pentru bibliotecari)

Mariana HARJEVSCHI, vicepreºedinte al ABRM

Buletin ABRM Nr. 1 (11)

EVALUAREA ORGANIZÃRII ªI FUNCÞIONÃRII ªCOLII DE VARÃ(în baza chestionarului de evaluare)

Ludmila CORGHENCI

Evaluarea Þcolii de varã a inclus urmãtoarele „foarte bunã”, iar 8% – cu „bunã”. Din comentariile aspecte de bazã: organizare, conþinut, curriculum, solicitate pentru aceastã poziþie specificãm: înalt nivel prestanþa formatorilor, suport organizaþional, orientãri profesional; formatori competenþi, specialiþti în domeniul pentru implementarea cunoþtinþelor þi deprinderilor practicat – douã aprecieri, deþtepþi, simpatici – douã

aprecieri; „A. Fonari – talent înnãscut, doresc sã-mi fie acumulate în practica de bibliotecã. Astfel, la începutul partener þi profesor la serviciu” – 1 apreciere; „Mi-a acþiunii de instruire þi pe parcurs au fost realizate plãcut A. Fonari” – 1 apreciere.interviuri, chestionãri orale, exerciþii individuale þi în

La poziþia a patra – „Apreciaþi lucrãrile în cadrul grup, care au demonstrat nivelul de receptivitate þi Þcolii de varã de la 10 (excelent) la 1 (nesatisfãcãtor), înþelegere a materialului prezentat de cãtre formatori, încercuind poziþia corespunzãtoare” – 11 cursanþi au impactul Þcolii asupra intenþiilor cursanþilor de a marcat nota 10, o persoanã – nota 9.disemina, de a aplica cele învãþate. La finele lucrãrilor

Þcolii de varã a fost completat de cãtre cursanþi un Pentru poziþia a cincea – „Indicaþi trei momente chestionar de evaluare, acesta solicitând aprecieri, majore (pozitive) þi trei minore (negative) în organizarea sugestii, comentarii pe marginea a þase poziþii (a se þi logistica Þcolii de varã” – menþionãm multitudinea de vedea mostra). Au fost difuzate 14 chestionare, fiind rãspunsuri, dintre care specificãm:restituite 12. momente majore: selectarea reuþitã a locului – 2

aprecieri; formatori profesioniþti – 5; echipã unitã – 1; La prima poziþie – „Expuneþi pãrerea Dvs. privind consecutivitate, interesant – 1; incitaþie, interes, organizarea Þcolii de varã” – s-au primit urmãtoarele consolidare – 1; formatori extraordinari, manifestãri menþiuni: interactive, subiecte reuþite, palpitante – 4; sã urmeze, agenda Þcolii de varã: 11 aprecieri – „foarte bunã”, 1 teme actuale, ambianþã lucrativã, echipã compatibilã, – „bunã”;selectarea reuþitã a acesteia (profesional, psihologic) – utilizarea raþionalã a timpului programat: 11 – „foarte 3; condiþii pentru comunicare neformalã – 1; agenda – 1; bunã”; 1 – „bunã”;organizarea, conþinutul, suportul – 1; cazarea: 6 – „foarte bunã”; 6 – „bunã”; momente minore: durata scurtã a Þcolii; lipsa condiþiile de muncã: 9 – „foarte bune”; lucrului individual pentru acasã; lipsa internetului; 3 – „bune”;interviul a durat mult, multã mâncare þi cafea; suportul educaþional: 11 – „foarte bun”; 1 – „bun”.

Sintezã: în general, 80% dintre cursanþi au apreciat organizarea Þcolii de varã cu calificativul „foarte bunã”, iar 20% – cu „bunã”. Din comentariile solicitate pentru acest aspect prezentãm urmãtoarele cuvinte-cheie: excepþional; incomoditate privind asigurarea cu apã; cursanþii au vorbit prea mult; un început reuþit, foarte bun; sã devinã tradiþie etc.

Pentru poziþia a doua – „Indicaþi, vã rugãm, temele / subiectele din agendã, care au suscitat un interes deosebit” – cursanþii au specificat utilitatea tuturor subiectelor, reliefând în mod deosebit temele ce þin de advocacy þi lobby, comunicarea cu factorii de decizie.

Pentru poziþia a treia – „Cum apreciaþi prestanþa formatorilor Þcolii de varã?” – prezentãm urmãtoarea situaþie: conþinutul materialului prezentat: 12 – „foarte bun”; expunerea, claritatea: 10 – „foarte bune”; 2 – „bune”; plinãtatea: 11– „foarte bunã”; 1 – „bunã”; consecutivitatea: 10 – „foarte bunã”; 2 – „bunã”; captivarea atenþiei publicului – 12 – „foarte bunã”.

Sintezã: în general, 92% dintre cursanþii Þcolii de varã au apreciat prestanþa formatorilor cu calificativul

nu au completat poziþia 7 persoane.

Poziþia a ºasea – „Alte sugestii asupra organizãrii ªcolii de varã”: organizarea anualã a unor astfel de r e u n i u n i ; n e - a m î m b o g ã þ i t s p i r i t u a l º i profesional;exemplu de spaþiu de comunicare formalã ºi neformaþã; continuitate; este nevoie de o zi suplimentarã pentru schimb de idei; mai bine nu se poate!!!

Temã sugeratã pentru urmãtoarea ªcoalã de varã: „Managementul calitãþii”.

Concluzii: ªcoala de varã a ABRM, ediþia 2010, ºi-a atins scopurile, asigurând formarea comprehensivã a bibliotecarilor-lideri, oferind instrumente manageriale, strategice ºi operaþionale pentru modernizarea ºi actualizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor profesionale, dezvoltarea ºi asigurarea durabilitãþii eforturilor de advocacy, amplificarea deprinderilor de comunicare, crearea unui mediu benefic (legal, organizaþional etc.) de funcþionare a bibliotecilor.

ªcoala de varã a constituit un spaþiu eficient de comunicare formalã ºi neformalã, contribuind ºi la amplificarea relaþiilor de echipã.

MASA ROTUNDÃ

NOTÃ PE MARGINEA LUCRÃRILOR MESEI ROTUNDE „EDUCAÞIA PROFESIONALÃ ªI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECÃ:

PROBLEME ªI SOLUÞII”(Chiºinãu, 25 iunie 2010)

Facultatea de Jurnalism þi Þtiinþe ale etc.); Responsabilitãþile etico-profesionale ale Comunicãrii þi Catedra Biblioteconomie þi Asistenþã personalului bibliotecii; Etica comunicãrii în spaþiul Informaþionalã (BAI), în colaborare cu Departamentul profesional.Informaþional Biblioteconomic al ULIM þi Asociaþia În calitate de vorbitori invitaþi la lucrãrile mesei Bibliotecarilor din Republica Moldova au organizat la 25 rotunde au fost: Natalia Goian, conf. univ., þef, Catedra iunie 2010 masa rotundã cu genericul „Educaþia BAI, USM; Zinaida Gribincea, lector, Catedra BAI, profesionalã þi etica specialistului de bibliotecã: USM; Tatiana Ambroci, þef, Biblioteca Colegiului de probleme þi soluþii”. Reuniunea profesionalã a fost Construcþii, Chiþinãu; Tatiana Coþeriu, director prilejuitã de douã evenimente importante: 50 de ani de

adjunct, BM „B.P. Hasdeu”; Elena Bordian, director activitate neîntreruptã a Învãþãmântului Biblioteconomic

adjunct, Biblioteca Republicanã Tehnologico-þi 30 de ani de activitate a Facultãþii de Jurnalism þi

Þtiinþificã; Ecaterina Scherlet, director, Biblioteca Þtiinþe ale Comunicãrii.Þtiinþificã, UPS „Ion Creangã”; Natalia Zavtur, lector Masa rotundã þi-a þinut lucrãrile la DIB al superior, Catedra BAI, USM; Ludmila Corghenci, ULIM, în calitate de moderatori fiind: Natalia Zavtur, director adjunct al DIB. lector superior, Catedra BAI, USM, þi Ludmila

Menþionãm în mod deosebit intervenþiile Corghenci, director adjunct al DIB.La reuniune au participat cadre didactico- active pe parcursul lucrãrilor mesei rotunde ale dr.

þtiinþifice ale USM, reprezentanþi ai diverselor instituþii conf. univ. Nelly Þurcan, prodecan al Facultãþii infobibliotecare (universitare, de colegii, publice, Jurnalism þi Þtiinþe ale Comunicãrii, USM; dr. conf. þcolare, Camera Naþionalã a Cãrþii, Biblioteca univ. Lidia Kulikovski, director general al Bibliotecii Naþionalã pentru Copii „I. Creangã”), studenþi ai Municipale „B.P. Hasdeu”; Natalia Cheradi, director facultãþii de specialitate din cadrul USM. adjunct al Bibliotecii Þtiinþifice ASEM; Eugenia Bejan,

Cuvinte inaugurale au fost adresate director adjunct al Bibliotecii Naþionale pentru Copii

participanþilor de cãtre conducãtorii instituþiilor „Ion Creangã”; Silvia Ciubrei, director adjunct,

organizatoare: Zinaida Sochircã, director general al Biblioteca Þtiinþificã a USMF „Nicolae Testemiþanu”. DIB, conf. univ. dr. Natalia Goian, conferenþiar

Lucrãrile mesei rotunde au finalizat prin universitar, þef Catedrã Biblioteconomie þi Asistenþã aprobarea Mesajului (a se vedea textul alãturat). La fel Informaþionalã, USM, þi Ludmila Costin, preþedinte participanþii au conchis asupra necesitãþii de revizuire ABRM, director al Bibliotecii Þtiinþifice Republicane a Codului etic al bibliotecarului din Republica Moldova Agricole a UASM.(acesta fiind aprobat la Congresul al IV-lea al Discuþiile în cadrul mesei rotunde au fot axate

pe subiectele: Educaþia profesionalã: deschidere bibliotecarilor, 2000), în acest sens solicitând Biroului pentru eticã þ i deontologie; Codul Etic al ABRM desemnarea unui grup de lucru pentru Bibliotecarului: practici naþionale þi internaþionale; elaborarea þi promovarea spre discuþie în comunitatea Etica managerului de bibliotecã în activitãþile de profesionalã a proiectului noului cod. personal (angajare, motivare, evaluare, promovare

Buletin ABRM Nr. 3 (11)Buletin ABRM Nr. 1 (11)

Deontologia comunicãrii este o componentã Legea cu privire la biblioteci (1994, modificatã în 1998 importantã a profesiei bibliotecarului. Aceasta se þi 2001), alte acte legislative þi reglementatoare ale datoreazã faptului cã activitatea bibliotecii reprezintã, Republicii Moldova.în esenþã, un proces de comunicare. În cadrul servirii Principiile de bazã sunt: asigurarea accesului informaþ ionale a uti l izatorilor, bibliotecarul, liber al utilizatorilor la informaþie fãrã careva restricþii þi îndeplineþte rolul de mediator al comunicãrii îngrãdiri; dezvoltarea colecþiilor bibliotecilor în afara documentare, producându-se s imul tan þ i influenþelor politice, religioase, comerciale þi altele, în comunicarea interpersonalã. Se comunicã intens þi în baza calitãþii þi relevanþei necesitãþilor utilizatorilor; colectivul de bibliotecari, þi cu persoane din exterior: reflectarea în colecþii a diversitãþii pe care o serveþte colegi de profesie, parteneri din alte domenii, sponsori, biblioteca în funcþie de preferinþele pentru conþinutul, furnizori etc. Deontologia comunicãrii presupune limba þi formatul documentelor; furnizarea serviciilor în asumarea þi respectarea de cãtre bibliotecari a mod egal pentru toþi cetãþenii; asigurarea accesului datoriilor etico-profesionale în raport cu participanþii fizic al utilizatorilor la informaþie; asigurarea accesului procesului de comunicare. Deontologia se impune la resursele informaþionale dincolo de colecþiile pentru cele douã spaþii majore ale comunicãrii de bibliotecii; exploatarea pe deplin a reþelelor bibliotecã: cu utilizatorii þi în colectiv. informaþionale de comunicare pentru satisfacerea

Comunicarea cu utilizatorii graviteazã în cererilor de informare a utilizatorilor; oferirea gratuitã a jurul cererilor de informare þi lecturã. Vizavi de serviciilor de bibliotecã, inclusiv utilizarea gratuitã a aceasta, utilizatorii pretind bibliotecarilor satisfacerea internetului; respectarea drepturilor utilizatorilor deplinã a cererilor, precum þi asigurarea confortului privind confidenþialitatea þi intimitatea informãrii.servirii: acordarea asistenþei informaþionale, utilizarea Desigur, cunoaþterea perceptelor date încã nu metodelor flexibile de servire, operativitatea servirii, presupune încadrarea deontologicã a bibliotecarilor. prestarea servicii lor suplimentare (biroticã, Este nevoie de acþiuni concrete, sistematice pentru multiplicare, traducere), crearea condiþiilor de muncã transpunerea lor în viaþã, altfel ar putea sã rãmânã etc. Îndeplinirea acestor cerinþe þine de datoriile simple declaraþii. Pentru satisfacerea deplinã a profesionale ale specialiþtilor de bibliotecã, dar cererilor de informare þi lecturã bibliotecile trebuie sã concomitent se identificã cu cele etice, deoarece are la întreþinã un dialog permanent cu utilizatorii, studiind bazã asigurarea dreptului moral al Omului la libera cerinþele informaþionale, colectând propuneri privind exprimare þi gândire, ce prevede: libertatea de opinie achiziþia, solicitând opinii despre calitatea colecþiilor. þi libertatea de a primi sau de a comunica informaþii þi Unele biblioteci promoveazã aceste metode de lucru. idei fãrã niciun amestec din exterior. De exemplu, BNRM, Biblioteca Municipalã „B.P.

Libertatea intelectualã (aþa este numit dreptul Hasdeu”, anual efectueazã sondaje ale utilizatorilor la libera exprimare þi gândire) sau dreptul la informaþie cercetând sub diferite aspecte situaþia colecþiilor. (analogul ei în sfera jurisprudenþei) este o condiþie Periodic, asemenea sondaje se realizeazã în pentru realizarea þi a altor drepturi ale Omului ce au bibliotecile universitare: DIB al ULIM, Biblioteca conexiune cu informarea: dreptul la instruire, dreptul la ASEM, Biblioteca UTM, Biblioteca Þtiinþificã Medicalã creaþie þi inovare, dreptul la autodezvoltare, dreptul de a USMF „Nicolae Testemiþanu”, Biblioteca participare la viaþa culturalã, dreptul de autor etc. În Republicanã Þtiinþificã Agricolã a UASM, Biblioteca acest context, angajamentul moral al bibliotecarilor Þtiinþificã a Universitãþii de Stat „A. Russo” din Bãlþi þ.a. privind servirea informaþionalã sporeþte þi mai mult. În multe biblioteci se gestioneazã cu competenþã

Principiile activitãþii bibliotecare în domeniul fiþierele cererilor neonorate. Nu este o noutate informaþional sunt stipulate într-un þir de acte plasarea pe site-urile unor biblioteci a rubricii internaþionale de bibliotecã; reies din Constituþia „Propuneri pentru Republicii Moldova, Strategia Naþionalã de edificare a Societãþii Informaþionale „Moldova Electronicã” (2004, 2005), Legea privind accesul la informaþie (2000),

achiziþie”. Cu siguranþã, astfel de mãsuri contribuie la concordarea dezvoltãrii colecþiilor cu interesele ºi necesitãþile utilizatorilor.

DEONTOLOGIA COMUNICÃRII CU UTILIZATORII BIBLIOTECII

Natalia ZAVTUR, lector superior, Catedra Biblioteconomie ºi Asistenþã Informaþionalã, USM

Angajamentul etic al profesioniþtilor de acordarea facilitãþilor de servire: constituirea paginii bibliotecã are motivaþie dublã: a) bibliotecarii doresc sã web, crearea blogurilor, transferul electronic de obþinã satisfacþia utilizatorilor, câþtigându-le documente, elaborarea ghidurilor de resurse încrederea (interes de serviciu); b) bibliotecarii, în electronice, accesul la colecþiile altor biblioteci în baza parte, pretind afirmarea propriei personalitãþi în baza partajãrii achiziþiei þi utilizãrii în comun a resurselor manifestãrii etice (interes personal).informaþionale etc. Constituirea bazelor de date locale Ut i l izator i i reac þ ioneazã sensibi l la (catalogul electronic, colecþia digitalã), accesul la comportamentul etic al lucrãtorilor bibliotecii, de multe internet, abonarea la baze de date din exterior ori el fiind decisiv pentru actul comunicãrii. În acest amplificã procesul servirii informaþionale vizavi de context cercetãtoarea V. Stoian constatã: „Elementul diversitatea, operativitatea þi comoditatea accesului la reþinut þi valorizat pozitiv de utilizator este, cel mai informaþie. adesea, atitudinea, conduita bibliotecarului în raport cu

Dar, practicile enumerate mai sus nu au acesta þi cu cererea formulatã de el (atenþia þi interesul devenit obiþnuite pentru toate bibliotecile. Adesea cu care este ascultat, solicitudinea, amabilitatea þi utilizatorii primesc refuzuri neîntemeiate la solicitãrile rapiditatea rãspunsului oferit)” [3, 35].documentare. Ei sunt nemulþumiþi privind numãrul Atitudinea conteazã cel mai mult. O persoanã limitat de documente împrumutate, timpul redus de cu atitudine pozitivã doreþte sã comunice, creeazã o lucru la calculator, lipsa accesului liber la raft. atmosferã plãcutã de contact, pretinde stabilirea Bibliotecarii trebuie sã-þi formuleze concret datoriile în relaþiilor durabile. Bibliotecarul cu atitudine pozitivã legãturã cu formarea culturii informaþionale a demonstreazã respect pentru utilizatori, plãcerea de a-utilizatorilor. Prin aceasta îi vor ajuta sã perceapã i servi, înþelegere pentru preocupãrile lor de informare, adecvat importanþa informaþiei în societatea modernã, intenþia de a-i ajuta. Cercetãtoarea S. Ezova, în baza sã obþinã competenþe de comunicare documentarã; unui studiu de caz multiplu, a definit tipurile de atitudini vor stimula nevoia de informare a utilizatorilor. ale bibliotecarilor þi corespunzãtor lor tipurile de relaþii

Sunt multiple raþionamente pentru care cu utilizatorii. Astfel, se disting:in te rne tu l nu poate subs t i tu i b ib l io teca ; atitudinea pozitivã – presupune conþtientizarea biblioteconomistul Mark I. Herring a identificat cel puþin de cãtre bibliotecar a importanþei utilizatorului, zece. Dar, în realitate, sporeþte popularitatea perceperea lui ca personalitate; tipul relaþiilor – internetului, nu a instituþiei bibliotecare (2). Probabil, interesul;specialiþtii de bibliotecã nu þi-au concentrat deplin

atitudinea pentru utilizator ca partener – acesta eforturile privind asigurarea competitivitãþii bibliotecilor din urmã este tratat la egal, respectându-i-se în era informaþionalã, lãsând utilizatorilor cale drepturile, fiind stimulat pentru un dialog optimal; tipul deschisã spre alte resurse informaþionale cu oferte nu relaþiilor – respectul;întotdeauna calitative, integre, gratuite. Creduli þi

atitudinea arogantã – utilizatorul poate fi insultat, neajutoraþi, utilizatorii unor astfel de servicii riscã sã

ca urmare abandonând comunicarea sau pretinzând piardã din procesul cunoaþterii.clarificarea relaþiilor; tipul de relaþii – ofensare;Deci, participând la procesul de comunicare în atitudinea indiferentã – condiþioneazã un dialog vederea servirii informaþionale a utilizatorilor,

bibliotecarii trebuie sã conþtientizeze misiunea neconstructiv, poate genera conflicte; tipul relaþiilor – profund umanã ce le revine, sã-þi coreleze datoriile cu nepãsare;acþiunile pentru realizarea ei. atitudinea apologeticã – determinã utilizatorul, în

Deontologia profesionalã a bibliotecarului se dependenþã de calitatea servirii, fie sã susþinã

impune hotãrâtor þi în câmpul relaþional al procesului bibliotecarul, fie sã nu-i acorde încredere; tipul relaþiilor

de comunicare cu utilizatorii. Contactul direct cu – influenþare;

utilizatorii se produce peste tot, începând cu atitudinea iresponsabilã – centreazã comunica-înregistrarea la bibliotecã, îndeplinirea formalitãþilor la rea pe clarificarea relaþiilor, utilizatorul exprimând postul de control þi continuând cu prestarea serviciilor: nemulþumire pentru servirea necalitativã; tipul de relaþii accesul la bazele de date, împrumutul documentelor, – superficialitate;efectuarea excursiilor în bibliotecã, participarea la

activitãþile þtiinþifice þi culturale de bibliotecã etc. În atitudinea falsã – în aparenþã bibliotecarul mod natural, relaþiile de contact trebuie sã se bazeze demonstreazã bunãvoinþã, însã la nivelul de conþinut al pe normele etice ale comunicãrii. comunicãrii acþioneazã în defavoarea utilizatorului;

Eficientizarea accesului la informaþie presupune

tipul relaþiilor – manipulare [5, 42]. neajunsurile în lucrul bibliotecarilor, omisiuni ale Din cele relatate se observã clar cum bibliotecii în ansamblu.

bibliotecarii influenþeazã asupra procesului de Este important ca specialiþtii de biblioteca sa-comunicare cu utilizatorii, orientându-l fie într-o albie þi formeze o atitudine corecta pentru conflict. Conflictul favorabilã bibliotecii, fie în una dezavantajoasã. nu trebuie considerat ca ceva ieþit din comun, ci un Comunicarea cu utilizatorii se sprijinã pe calitãþile etice fenomen inevitabil în condiþiile, în care perfecþionismul ale profesioniþtilor de bibliotecã. Acestea nu se este o tendinþa continua. Bibliotecarii trebuie sa fie deosebesc faþã de cele ale comunicãrii oamenilor în pregatiþi psihologic þi profesional de a lucra cu oameni general, dar unele calitãþi meritã sã fie accentuate. predispuþi spre conflicte, aþa-numiþii „utilizatori dificili”

Dreptatea presupune recunoaþ terea ai bibliotecii. Biblioteconomista T. Sokolova drepturilor utilizatorilor, aducerea la cunoþtinþa evidenþiaza patru categorii de asemenea utilizatori, utilizatorilor a acestor drepturi. Egalitatea prevede oferind bibliotecarilor þi unele recomandari privind tratarea egala a utilizatorilor atât în comunicare, cât þi comportamentul cu ei.în privinþa diversitaþii þi calitaþii serviciilor oferite. Prima categorie o constituie oamenii cu Onestitatea cere recunoaþterea adevarului. maladii psihice (spre fericire sunt puþini); ei pot fi nu Utilizatorului trebuie sa i se comunice motivul refuzului, numai conflictogeni, dar þi periculoþi. A doua o sa i se spuna daca referinþa bibliografica este ampla reprezinta cei „rasfaþaþi”, psihic sanatoþi, dar cu sau selectiva. Bibliotecarul trebuie sa recunoasca insuficienþa de educaþie þi lipsa deprinderii de a-þi greþelile ce le-a comis. Empatia impune bibliotecarului controla emoþiile. A treia o alcatuiesc persoanele înþelegerea condiþiei utilizatorilor. Ei sunt diferiþi, predispuse spre boli psihice. Din a patra categorie fac fiecare cu ale sale: caracter, mod de comunicare, parte oamenii cu emoþiile „tocite”, care manifesta capacitate de exprimare a cerinþelor, dispunere de timp insuficienþa de sensibilitate; pot provoca stari de etc. Oricine merita atenþie, apreciere corecta, pierdere a calmului oricui.satisfacerea nevoilor. Rabdarea este îndeosebi Cu persoanele dificile, spune autoarea, necesara bibliotecarului vizavi de nemulþumirea bibliotecarul trebuie sa fie vigilent, rabdator, sa evite utilizatorilor în raport cu deficienþele activitaþii de provocarea unor explozii emotive, sa nu devina el biblioteca, adesea nedependente de personal. însuþi iniþiatorul conflictului þi, mai ales, sa nu Amabilitatea, bunavoinþa sunt cerinþe inerente crearii manifeste agresivitate [9, 38]. Atitudinea corecta climatului favorabil de comunicare. Respectul pentru conflict prevede asumarea de catre bibliotecari demnitaþii umane va face ca utilizatorii sa se simta a responsabilitaþii pentru soluþionarea conflictului, importanþi, sa comunice cu încredere. indiferent de cine a fost provocat þi din ce motive.

Comunicarea bibliotecarilor cu utilizatorii Conflictele trebuie sa se soluþioneze de pe poziþii etice, configureaza þi cu eticheta. Aceasta din urma are ca ceea ce înseamna: sa nu se aduca atingere demnitaþii expresie regulile comportarii politicoase a oamenilor în umane; sa se acorde prioritate utilizatorilor; diferite medii de comunicare. Elemente ale politeþii soluþionarea sa fie operativa, pentru a nu admite sunt: salutul, adresarea, rugamintea, sfatul, scuzele, încordarea psihica îndelungata a participanþilor la complimentul, tactul, curtoazia, þinuta etc. conflict; sa se asigure convingerea parþilor ca soluþia

Biblioteconomiþtii subliniaza legatura dintre este veritabila; sa se soluþioneze problemele ce au eticheta þi etica. Se afirma ca eticheta reprezinta generat conflictul în aþa mod, încât acesta sa nu se aspectul exterior al eticii, deci reflecta conþtiinþa repete.morala a bibliotecarilor, capacitatea lor de asumare þi Aþa dar, datoriile morale ale bibliotecarilor în promovare a normelor morale [1, 51]. Nerespectarea comunicarea cu utilizatorii sunt multiple. Ele vizeaza etichetei poate dauna grav comunicarii. Astfel, calitatea serviciilor, dar þi modul de prestare a utilizatorul se va simþi prost daca: bibliotecarul îi va acestora; prevad alinierea la valori þi principii etice, dar raspunde formal la salut; o persoana în etate va fi þi respectarea normelor comportamentale.numita „batrân”, „batrâna”; observaþiile vor fi facute Deontologia introduce comunicarea într-un

cadru uman, bibliotecarii primind placere pentru faptul grosolan; va fi întrecut simþul masurii (o gluma de prost ca þi-au îndeplinit datoria morala þi profesionala, gust, o amintire neplacuta etc.); vor prevala ordinele utilizatorii pentru satisfacerea cererilor informaþionale þi asupra sfaturilor etc. Uneori, comunicarea cu modul cum au fost trataþi.utilizatorii preia forma conflictului, acesta fiind

caracterizat de suparare, cearta sau chiar razbunare. Motivele pot fi diferite: deficienþele de comunicare,

Deontologia comunicãrii în colectivul biblioteciiEste relevantã necesitatea deontologiei

comunicãrii

coordonãrii þi cooperãrii este utilizarea raþionalã, eficientã a resurselor bibliotecii prin excluderea

în colectivul de bibliotecã. Atât la nivelul paralelismului þi dublãrii, munca în comun, schimbul de personalului, cât þi la nivel managerial se cere experienþã. Deþi direcþiile coordonãrii þi cooperãrii sunt respectarea anumitor norme de comunicare în vederea stabilite de conducere, în realizarea lor este implicat creãrii unei atmosfere benefice de muncã. Modul de personalul executiv. Astfel, relaþiile organizaþionale se comunicare dintre colaboratori se rãsfrânge direct þi multiplicã. Ele se stabilesc între þefi, între grupurile de asupra utilizatorilor. muncã, între persoane, în parte. Deontologia comunicãrii în colectiv se impune, Pe plan deontologic este necesar sã se mai ales, vizavi de relaþiile organizaþionale. stimuleze comunicarea ca o condiþie a coordonãrii þi

Raporturile tehnologice sunt principale, fiind cooperãrii, sã se manifeste o atitudine grijulie pentru marcate de natura tehnologiei de bibliotecã. Aceasta folosirea în comun a resurselor, sã nu se depãþeascã este constituitã în aþa mod, încât serviciul (produsul limitele competiþiei organizatorice, sã se acorde muncii bibliotecare) se realizeazã printr-o succesiune prioritate intereselor de ansamblu ale bibliotecii în logicã a proceselor þi operaþiilor de muncã, fiecare cu raport cu cele de grup þi individuale.executantul propriu – fie lucrãtorul individual, fie grupul Odatã cu democratizarea conducerii, în de muncã. Între aceþtia, firesc, se stabilesc relaþii de structurile manageriale de bibliotecã au apãrut organe dependenþã: activitatea unui subiect este influenþatã de de asistenþã, cu rol decizional sau consultativ: cea a predecesorului sãu þi este determinantã pentru comitete, consilii, comisii. Membrii acestora nu-þi subiectul urmãtor. Totodatã, toþi sunt interesaþi de abandoneazã postul de muncã, îndeplinind simultan obþinerea rezultatului final, fãrã care activitatea lor este douã funcþii – cea de bazã þi cea provizorie, lipsitã de sens. managerialã. Însã, adesea, în pofida dublei postãri,

Într-o asemenea ordine a lucrurilor, abaterile procesul comunicãrii se complicã. Astfel, unii tehnologice comise cel puþ in de o unitate colaboratori ar putea sã nu acorde încredere organizatoricã, pot conduce la disfuncþionalitãþi în alte asistenþilor de conducere. Alþii ar putea sã speculeze cu structuri incluse în aceeaþi construcþie tehnologicã. De relaþiile de grup sau de prietenie pentru a cere anumite exemplu, dacã serviciul de dezvoltare a colecþiilor va favoruri. Asistenþii înþiþi ar putea sã fie subiectivi, când genera suprapunerea loturilor achiziþionate de carte, este vorba despre tovarãþii de grup. aceasta va crea tensiuni în serviciul de prelucrare – din Pentru a elimina aceste deficienþe este cauza volumului mare de muncã, în serviciile de necesar sã se respecte normele deontologiei: a comunicare – din motivul intrãri întârziate a delimita funcþiile cumulate, a nu face abuz de autoritate, documentelor noi în circulaþie. Într-o interpretare a se alinia principiului imparþialitãþii în aprecieri þi luarea integrã situaþia relaþionalã poate fi prezentatã astfel: deciziilor.îndeplinirea calitativã a cererii de lecturã depinde de: Un rol deosebit revine relaþiilor de comunicare lucrãtorul de la servire, care va regãsi operativ „þefi-subalterni” þi „subalterni-þefi”. Prin intermediul documentele solicitate; responsabilul cu organizarea acestora este asiguratã unitatea proceselor de colecþiilor, care va stabili o schemã eficientã de conducere þi de producþie a organizaþiei.aranjare a documentelor la raft; bibliograf, care va Din þtiinþa managementului se desprind asista utilizatorul la identificarea surselor potrivite urmãtoarele percepte de bazã ale deontologiei cererii informaþionale; catalogator, care va reflecta comunicãrii manageriale: recunoaþterea importanþei adecvat þi operativ informaþia în baza de date a personalului în organizaþie; tratarea egalã a lucrãtorilor, bibliotecii; achizitor, care va completa colecþiile în indiferent de postul pe care îl ocupã; acordarea conformitate cu interesele utilizatorilor. încrederii subalternilor; abordarea lucrãtorului în

Fãrã precedent, în cadrul relaþiilor tehnologice funcþie de întreaga sa personalitate; considerarea comunicarea este inevitabilã, reflectându-se pronunþat respectului demnitãþii umane ca principiu suprem al aspectul ei deontologic: responsabilitatea individualã þi comunicãrii organizaþionale.colectivã vizavi de respectarea disciplinei tehnologice Ca þi în oricare altã organizaþie, managerul în raport cu crearea serviciilor de calitate pentru bibliotecii este dator sã informeze subalternii despre utilizatori. rezultatele activitãþii, condiþiile muncii, schimbãri; sã le

Un alt tip de relaþii sunt cele de coordonare þi aducã la cunoþtinþã deciziile instanþelor superioare. În cooperare dintre unitãþile de structurã cu sarcini þi aþa mod el va promova ideea cã dezvoltarea bibliotecii atribuþii omogene. Asemenea unitãþi pot fi serviciile de este o cauzã a tuturor, dar þi va câþtiga încrederea comunicare a colecþiilor, filialele bibliotecii. Scopul lucrãtorilor.

Atunci, când ia decizii, managerul trebuie sã Deontologia comunicãrii în colectiv, ca þi în se convingã cã acestea au devenit cunoscute relaþie cu utilizatorii, se sprijinã pe respectarea subalternilor, au fost înþelese corect, au fost acceptate. normelor morale universal acceptabile. Acestea În caz contrar realizarea deciziilor ar fi pusã în pericol. influenþeazã atitudinile, comportamentele, relaþiile.

Conducãtorul trebuie sã ofere suficient spaþiu Într-o eticã a comunicãrii oamenii se exprimã liber, de comunicare subalternilor, participând la având încrederea cã vor fi ascultaþi, înþeleþi, li se vor soluþionarea problemelor lor de serviciu þi personale, respecta opiniile. Ei doresc sã transmitã mesaje stimulându-i sã-þi expunã opiniile cu privire la pozitive, sunt atenþi la modul de expunere a îmbunãtãþirea muncii. Prin acestea el va demonstra cã informaþiilor cu conþinut negativ, aleg momentul potrivit respectã oamenii þi are încredere în ei. O datorie pentru comunicare, nu fac abuz de comunicare. Cu majorã a managerului este formarea competenþelor de regret, în colectivele de bibliotecari se înregistreazã comunicare a personalului. Din simplul motiv cã o unele deficienþe ale eticii comunicãrii. Astfel, este comunicare eficientã se bazeazã pe competenþa greþitã tendinþa de a dezvolta comunicarea de tip ambelor pãrþi, dar þi din perspectiva culturii „monolog”. Sub aspect etic aceasta ar însemna a nu organizaþionale, a realizãrii funcþiei de comunicare a respecta interlocutorul, a-l lipsi de dreptul de bibliotecii, managerul va insista asupra învãþãrii de a exprimare. În baza mai multor observãri, efectuate în comunica. colectivele de bibliotecari, cercetãtoarea S. Ezova

Deontologia comunicãrii conducãtorului defineþte tipurile de manifestare a lucrãtorilor de variazã de la o situaþie la alta, concretizându-se în bibliotecã în comunicarea cu colegii. Acestea sunt:

anticomunicatorulþ – inert, nedispus pentru norme i reguli anumite. Printre acestea menþionãm: comunicare;critica nu trebuie sã ofenseze;

povestitorul – orientat spre exprimarea evaluarea trebuie sã fie liberã, dincolo de gândurilor, intereselor fãrã a asculta interlocutorul;caracteristicile social-demografice ale subalternilor:

vârstã, sex, stare familialã etc.; entuziastul – pretinde ca interlocutorul sa-i informaþia se colecteazã nu doar de la þefii împãrtãþeascã valorile;grupurilor de muncã, ci þi de la subalterni; narcisul – doreþte sã fie acceptat þi admirat; se acordã prioritate deciziilor de grup; binevoitorul – manifestã bunãvoinþã falsã dorind, þeful nu ezitã a-þi recunoaþte greþelile; în fapt, sã diminueze calitãþile sau reuþitele altora; þeful trebuie sã nu fie o sursã de rãspândire a dictatorul – este autoritar, arogant, ignoreazã zvonurilor þi bârfelor, iar pe cele ce vin de la subalterni interlocutorul ca personalitate [7, 44].sã le verifice. Din cele relatate se observã clar intenþia

Evident, managerii trebuie sã fie un subiecþilor de punere în evidenþã a propriei persoane þi exemplu de comunicare pentru subalterni. Personalul, de ignorare a celeilalte pãrþi, fapt ce nu poate de asemenea, are datorii în relaþiile de comunicare cu nicidecum asigura o comunicare eficientã. þefii. Neglijarea lor ar avea consecinþe nefaste: Întrucât în colectivele de bibliotecari încãlcarea disciplinei, erori, rezultate proaste în predominã personalul de sex feminin, etica este muncã, situaþii psihologice încordate etc. afectatã de calitãþile negative specifice stereotipului

În publicaþii se specificã unele reguli ale comunicãrii feminin: invidia, indiscreþia, surplusul de emotivitate subalternilor cu conducãtorii. Astfel subalternii: etc. Unele dintre acestea sunt condamnate în vor informa imediat conducãtorul despre publicaþiile de specialitate. Astfel, S. Ezova dezacordul cu o oarecare decizie; menþioneazã cã invidia nu este o calitate inofensivã se vor adresa instanþelor superioare numai dacã pentru activitatea profesionalã a bibliotecarului. Sub problema nu le-a fost rezolvatã la nivelul nemijlocit de masca ei se pot ascunde atitudini þi intenþii conducere; nebinevoitoare cum ar fi: nemulþumirea, ura, nu vor admite influenþarea comunicãrii de propriile ranchiuna, trãdarea etc. [6, 70-71]. Cercetãtoarea T. probleme; Sokolova atrage atenþie asupra agresiunii – calitate vor critica deciziile conducãtorului þi nu pe acesta; negativã þi chiar periculoasã. Aceasta din urmã apare îþi vor asuma responsabilitatea pentru propriile frecvent pe fundalul fenomenului „arderii psihice” atitudini, cuvinte þi fapte; regãsit la reprezentanþii profesiilor de comunicare, se vor distanþa maximal de simpatiile þi antipatiile inclusiv la bibliotecari. Este vorba despre pentru þef; vor servi nu conducãtorul, ci cauza comunã epuizareapsihicã a omului ca rezultat al contactului [8]. îndelungat cu alþi oameni, în condiþiile omisiunilor

managementului personalului þi lipsei de autocontrol putea dãuna comunicãrii. Iatã câteva din regulile al indivizilor [9, 39]. construirii complimentului:

Persoana supusã „arderii psihice” pierde din calitatea pentru care se face complimentul sã nu perceperea pozitivã a celor din jur, devine cinicã, aibã sens dublu;nemulþumitã, agresivã; manifestã simptome ale sã nu se facã compliment la calitãþile pe care omul îmbolnãvirii psihice. Toleranþa calitãþilor negative este doreþte sã le elimine;un motiv pentru rãspândirea conflictelor în colectivele complimentul sã nu fie însoþit de recomandãri þi de bibliotecari. În acest context, T. Altuhova detestã poveþe;conflictul de bibliotecã de tip „mobbing”. Termenul complimentul nu este compatibil cu „adãugiri”, ce îl provine de la cuvintele englezeþti „to mob” ceea ce devalorizeazã;înseamnã: „a persecuta, a urmãri, a brutaliza, a complimentul exclude linguþirea [6, p. 74].agresa, a cicãli pe cineva” [4, 64]. Obiect al De mai mult timp, în biblioteconomie se mobbingului poate deveni persoana inconvenabilã vorbeþ te despre uniforma vest imentarã a cuiva din diverse motive: este sensibil inteligentã, bibliotecarului ca atribut al etichetei, deþi în practicã competentã, manifestã iniþiativã, doreþte sã facã aceasta nu þi-a gãsit rãspândire. Argumentele „pro” carierã profesionalã sau invers, are unele slãbiciuni. uniformã ar fi: recunoaþterea colaboratorilor (iar dacã Mobbingul aduce daune serioase omului. Acesta din se poartã ecusoane – þi mai bine); facilitarea urmã este cuprins de sentimentul fricii þi al pericolului, comunicãrii dincolo de diferenþele de posturi; educarea devine iritat, suspicios, îþi iese uþor din fire, face sentimentului de apartenenþã la organizaþie etc. greþeli. Suferã þi colectivul, antrenat în reglarea „Contra” uniformei poate fi dorinþa, sensibil de relaþiilor. pronunþatã, a persoanelor de sex feminin de a-þi

Din cele spuse nu se va trage concluzia cã sublinia individualitatea. Existã norme comune ale colectivele de bibliotecã sunt nefavorabile pentru etichetei de serviciu, însã fiecare bibliotecã poate sã le comunicare. Dimpotrivã, persoanele de sex feminin au concretizeze, nuanþând specificul colectivului, multe calitãþi pozitive, ce faciliteazã procesul de viziunea proprie de prezentare þi comunicare.comunicare. Acestea sunt: empatia, receptivitatea, Aþa dar, fenomenul comunicãrii în bibliotecã cãldura sufleteascã, susþinerea pe plan emotiv, nu trebuie privit simplu. Comunicarea este o formã de cedarea, sacrificiul, simþul înalt al responsabilitãþii [10, realizare a funcþiilor instituþiei bibliotecare, o modalitate 11]. Însã, trebuie sã se atragã atenþie anume de exprimare a colectivului, o cale a interacþiunii trãsãturilor negative, cu scopul de a le exclude. Pentru sociale. Acestea fiind conþtientizate, asumându-se aceasta în organizaþii existã diferite remedii aþa ca: respectivele datorii, urmându-se anumite norme formarea eticã þi deontologicã, elaborarea codurilor comportamentale, comunicarea poate deveni eficace comportamentale, dezvoltarea culturii organi- þi eficientã.zaþionale, managementul conflictelor, profilactica stresurilor etc.

Însã, rolul principal aparþine autodezvoltãrii morale. Reflectând asupra propriei persoane, omul are posibilitatea sã se raporteze la standardele etice, sã se compare cu alþii, sã facã ordine în lumea sa interioarã þi, în consecinþã, sã-þi schimbe strategia þi tactica de comunicare.

Deontologia comunicãrii în colectivul de bibliotecã concordã cu respectarea etichetei. Simplele norme de politeþe sunt aducãtoare de confort sufletesc, stimuleazã interacþiunea. Dacã þeful se adreseazã subalternilor pe nume, demonstreazã respectul pentru ei. Dacã colaboratorii dupã ce s-au confruntat se salutã, e un semn cã sunt dispuþi sã colaboreze. Dacã în colectiv se apreciazã umorul, este vorba despre un colectiv „sãnãtos”. Reprezentantele sexului feminin adorã

complimentele. Însã, exprimate incorect, acestea ar

Referinþe bibliografice

1. Dvorkina, M.; Melentieva, I. Etica ºi eticheta. În: Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate, 1966, nr. 4, p. 50-53.

2. Herring, Mark I. 10 raþionamente pentru care internetul nu poate substitui biblioteca. În: Magazin bibliologic, 2008, nr. 1-2, p. 3-6.

3. Stoian, Victoia. Bibliotecarul: o abordare psihologicã. În: Revista Bibliotecii Naþonale, 1996, nr. 1, p. 35-38.

4. Àëòóõîâà, Ã.À. Áèáëèîòå÷íàÿ ýòèêà: òåîðèÿ è ïðàêòèêà, ïåðñïåêòèâû ðàçâèòèÿ (ìîíîãðàôèÿ). Ìîñêâà: Èçä-âî ÌÃÓÊ, 1999. 165 ñ.

5. Åçîâà, Ñ.À. Âçàèìîîòíîøåíèÿ áèáëèîòåêàðÿ è ÷èòàòåëÿ: ïñèõîëîãèÿ îáùåíèÿ. Â: Áèáë. äåëî, 2006, ¹ 1, ñ. 41-42.

de cãtre cercetãtorul român Ion Stoica. El Era transformãrilor sociale, culturale ºi menþioneazã: „Etica profesiilor, legate de pãstrarea, educaþionale, maturitatea ºi împlinirea misiunii unei diseminarea ºi progresul cunoaºterii este, poate, profesii, nu poate exista fãrã un set unitar de reguli ºi câmpul celor mai înalte, mai profunde ºi mai altruiste principii profesionale. Toate domeniile de activitate se responsabilitãþi”(3)dezvoltã organizat, având un cod de norme ºi reguli

Referindu-ne la biblioteci, la activitatea cunoscute, respectate ºi perfecþionate de cãtre acestora privind acoperirea necesitãþilor de informare slujitorii lor.ºi documentare a cetãþenilor ºi comunitãþilor, putem Profesionistul din bibliotecã nu este un simplu specifica urmãtoarele responsabilitãþi sociale: §angajat, care difuzeazã documentul sau informaþia. respectarea drepturilor omului ºi accesul liber la Activitatea bibliotecarului se desfãºoarã sub mai multe informaþie; aspecte: comunicative (relaþii interpersonale),

oferirea serviciilor informaþionale calitative, creând informaþionale (accesul la informaþie), organizaþionale facilitãþi ºi condiþii pentru obþinerea informaþiei;(prestarea serviciilor), sociale (realizarea funcþiilor

receptivitatea la fiecare solicitare sau reorientarea sociale ale bibliotecii), fapt ce reflectã activitatea corectã a utilizatorului;profesionalã în ansamblu.

recunoaºterea dreptului de autor asupra Normele profesionale împreunã cu cele etice proprietãþii intelectuale;

formeazã un tot întreg. Astfel se aprofundeazã asigurarea condiþiilor libertãþii intelectuale prin

aspectul deontologic – datoria profesionalã plus libertatea lecturii.

normele morale, cultura individualã, studiile, care luate Ca instituþie educativã ºi de culturã, biblioteca

împreunã se transformã în responsabilitãþi etico-are drept datorie formarea personalitãþii umane. Este

profesionale. Din cele expuse reies doar câteva vorba despre sporirea nivelului de culturã al oamenilor

aspecte etice, ce þin de responsabilitatea etico-în baza asigurãrii informaþionale a procesului

profesionalã a personalului bibliotecii:decunoaºtere ºi educaþie, precum ºi a promovãrii

responsabilitate socialã; valorilor culturii, ºtiinþei universale ºi naþionale.responsabilitate moralã;responsabilitate managerialã.

În publicaþiile de management, termenul „responsabilitate socialã” este aplicat instituþiilor în sensul asumãrii rãspunderii acestora pentru respectarea obligaþiilor faþã de comunitate. Responsabilitãþile sociale, fiind, in general comune, la nivelul organizaþiilor se concretizeazã, generând obligaþiuni specifice. În acest sens este expresivã, aprecierea responsabilitãþii sociale ºi etice, efectuatã

Ca instituþii de comunicare, bibliotecile au obligaþia de a crea un mediu favorabil comunicãrii

infodocumentare interpersonale, alã turi de satisfacerea nevoii oamenilor de estimare þi afirmare ca fiinþe sociale.

Obligaþiunile bibliotecilor sunt nu numai distincte, dar þi de o subtilã semnificaþie obþteascã. Referindu-se la latura spiritualã a vieþii umane, ele reflectã participarea instituþiilor bibliotecare la crearea unei societãþi inteligente, înalt civilizate.

RESPONSABILITÃÞILE ETICO-PROFESIONALE ALE PERSONALULUI BIBLIOTECII

Elena BORDIAN, director adjunct al BRTª

Pentru biblioteci, includerea socialã, generatã eticheta de serviciu. Conteazã bunele maniere ale din interior, este o caracteristicã dominantã. Acest bibliotecarului alãturi de atenþia acordatã persoanei, fenomen a fost remarcat de cãtre cercetãtoarea conf. respectarea distanþei de comunicare, þinutã, univ. dr. L. Kulikovski, care a introdus în terminologia vestimentaþie, utilizarea telefonului etc. Satisfacþia de biblioteconomie autohtonã termenul „incluziunea moralã este reciprocã. Utilizatorul manifestã socialã”. Ea subliniazã cã bibliotecile participã tot mai recunoþtinþã pentru informaþia obþinutã, contact þi intens þi mai dinamic la schimbãrile sociale. Biblioteca înþelegere. Bibliotecarul resimte bucuria împlinirii este un „laborator social”, în care „se experimenteazã datoriei etice þi profesionale. atitudini þi comportamente (este o democraþie în Un alt aspect al normelor etice de bibliotecã îl miniaturã)”, sunt asigurate „serviciile informaþionale þi constituie relaþiile dintre membrii colectivului. culturale pentru comunitate”. Biblioteca asistã la Indiferent dacã sunt formale sau neformale, acestea elaborarea þi realizarea „programelor de dezvoltare influenþeazã fiecare individ în parte, precum þi localã”, contribuie la armonizarea relaþiilor societãþii cu colectivul în ansamblu. Relaþiile interpersonale în personalitatea etc. [4, 5]. colectiv se bazeazã pe astfel de virtuþi morale:

Responsabilitãþile etice ale moralei bibliotecarului inteligenþã, respect, corectitudine, profesionalism etc. nu contravin moralei din societate, dar sunt o Un colectiv cu principii etico-morale înalte, unde particularitate a ei, condiþionatã de mediul de activitate predominã spiritul de echipã, se formeazã ca un corp al bibliotecii. Cercetând codurile etice ale profesional solidar, în cadrul cãruia gãseþti sprijin, bibliotecarilor din SUA, Rusia, Marea Britanie, Franþa, asistenþã þi contribuire cu experienþa profesionalã, un România, RM, evidenþiem doar câteva clauze morale, climat bun de evoluþie. care reflectã natura profesiunii în raport cu conceptul Responsabilitatea managerialã este total global al biblioteconomiei. Acestea includ: dreptul la deosebitã. În linii generale, aceasta poate fi definitã in forma þ ie , d reptu l l iber tãþ i i in te lec tua le , astfel: managerii îþi asumã responsabilitatea pentru conf iden þ ia l i tatea, excelen þa profesionalã, activitatea organizaþiei (domeniului, sectorului devotamentul profesional. Din normele oglindite în concret) în ansamblu, pentru realizarea finalitãþilor. coduri, marcãm urmãtoarele: continuitatea tradiþiei în Responsabilitatea managerului þine de: veridicitatea biblioteconomie, pãstrarea þi sporirea patrimoniului cursului de dezvoltare, organizarea eficientã a naþional þi cultural, formarea profesionalã continuã, proceselor de activitate, utilizarea raþionalã a responsabilitaþi individuale etc. [3]. resurselor umane, obþinerea performanþei, calitatea Munca în bibliotecã se sprijinã în întregime pe muncii etc. În raport cu subalternii, managerii au cunoþterea þi satisfacerea necestãþilor informaþionale responsabilitãþi sporite. La nivelul superior de ale utilizatorului în investigarea documentarã. Ea conducere responsabilitatea managerilor creþte, astfel predispune spre creativitate þi cercetare, perfecþionare încât se produce incidenþa ei cu responsabilitatea þi modernizare a tehnicilor þi metodelor noi de socialã. Managerii superiori devin purtãtorii activitate în pas cu cerinþele timpului. obligaþiunilor organizaþiei ca întreg: ei acþioneazã în

Specialiþtii în etica de bibliotecã subliniazã numele organizaþiei. Importanþa eticii manageriale urmãtoarele calitãþi morale necesare unui bibliotecar este determinatã de factorii ce urmeazã: în centrul profesionist: comunicabilitate, echilibru, cunoaþtere, activitãþilor de conducere se plaseazã lucrul cu culturã, pregãtire, rãbdare, prudenþã, amabilitate, simþ analitic, spirit critic, creativitate, capacitate de sintezã, curiozitate intelectualã, rigoare etc.

Aspectul principal al eticii comunicãrii în bibliotecã este relaþia „bibliotecar – beneficiar”. Comunicarea cu utilizatorul presupune recunoaþterea importanþei acestuia ca valoare supremã a bibliotecii. În baza unei asemenea predispoziþii bibliotecarul va aprecia beneficiarul ca personalitate, va manifesta preocupare pentru interesele lui informaþionale, îi va oferi încredere, va demonstra plãcerea de a-l servi. Relaþia bibliotecar-utilizator cere respectarea regulilor de politeþe vizavi de folosirea formulelor de salut, adresare, mulþumire, scuze, acceptate în

personalul; principala modalitate de realizare a actului de conducere este comunicarea interumanã; procesul conducerii este puternic influenþat de personalitatea managerului, inclusiv de calitãþile sale morale. Etica managerialã se afirmã în bibliotecã mai lesne, decât în alte organizaþii. Aceasta se datoreazã unor condiþii specifice: profesia bibliotecarului este una profund umanã, orientatã spre formarea spiritualã a oamenilor; activitatea bibliotecarului este una altruistã, aºteptãrile referindu-se doar la satisfacþia necesitãþilor infodocumentare ale utilizatorilor.

Valorificarea eticii ºi afirmarea principiilor morale în activitatea managerialã este o sarcinã dificilã de lungã duratã. Ea nu poate fi ignoratã deoarece,

Referinþe bibliografice indiferent de natura preocupãrilor, perioada ºi situaþiile, în care funcþioneazã instituþia bibliotecarã,

1. Codul etic al bibliotecarului din Republica totul se bazeazã pe relaþiile interumane. Oamenii Moldova. [Citat pe 1 iun. 2010.] Disponibil: lucreazã fiind conduºi de alþi oameni, oamenii produc www.abrm.md bunuri ºi servicii pentru alþi oameni. Etica este arta de a 2. Gerard, B.; Cours, Isabelle de. Codul deontologic cu oamenii. trãi ºi de a munci al bibliotecarului. n: Bulletin de bibliotheques de Bibliotecile sunt Î spaþii ale libertãþii, unde France, 2004, nr. 1, p. 62-65.bibliotecarul trebuie sã se situeze în afara oricãrei

Stoica, Ion. Codul etic al profesii lorela 3. r bãnuieli de partizanat, atât în ceea ce priveºte þia infodocumentare din Romania. În: Biblioteca, 2004, nr. cu utilizatorul ori colegii, cât ºi în ceea ce priveºte 3, p. 65. constituirea colecþiilor. El trebuie sã acþioneze astfel 4. Zavtur, Natalia. Deontologia profesionalt profesionalismul ã a încâ sãu sã fie recunoscut ºi de

n: Magazin bibliologic, 2000, nr. 2, p. econtestat. Aplicarea prin bibliotecarului. În cipiilor de eticã profesionalã 28-31.asupra tuturor angajaþilor din biblioteci ºi asupra celor 5. Zavtur, Natalia. Responsabilitatea socialã ºi care asigurã servicii de informare în condiþiile etica managerului de bibliotecã. În: Symposia dezvoltãrii statului independent ºi democratic professorum / Univ. Libera ã Intern. din Moldova. Ch.: presupun dobândirea unor exigenþe morale, unor ULIM, 2005, p. 24-32.conduite ºi forme de manifestare care înseamnã

onoare ºi respect în profesie.

De ce „etica comunicãrii”? Contextul axiologic al eticii comunicãrii se Pentru a cunoaºte: cristalizeazã în posibilitatea / necesitatea de elaborare

arta de a „trãi” personal (ca individ) ºi ca membru ºi implementare a unor coduri morale, la baza cãrora al unei comunitãþi (profesionale); este pusã experienþa ºi cerinþele morale ale comunicarea – condiþie indispensabilã existenþei comunitãþii. Codul etic profesional este un efort de personale ºi profesionale, mod de realizare a creaþie pentru un cod de putere moralã. Acesta este socializãrii / integrãrii profesionale; deosebit de important, mai ales, pentru profesiile,

obiectul cãrora este omul. etica comunicãrii (aspect profesional) – un mod Contextul persuasiv al eticii comunicãrii este eficient de a „trãi” (de a funcþiona) profesional.

(poate fi) prezent în actul comunicãrii prin fiecare Contextul funcþional al eticii comunicãrii membru, dar mai ales prin prezenþa ºi intervenþiile Funcþionalitatea eticii în procesul de liderilor de opinie. Liderii de opinie profesionalã sunt comunicare în comunitatea profesionalã poate fi nãscuþi de/pentru comunitatea profesionalã, reliefatã prin urmãtoarele roluri specifice: cognitiv, evidenþiindu-se normativ, persuasiv, educativ.Contextul cognitiv al

eticii comunicãrii impune câteva cerinþe, specifice aspectului descriptiv (este important în procesul comunicãrii de a ne documenta / informa asupra structurii, dezvoltãrii caracterelor morale ale partenerilor profesionali – temperamental, laconic, interesat profesional, colaborativ etc.), aspectului analitico-sintetic (elaborarea / deþinerea / promovarea unor valori / modele morale) ºi celui explicativ (formarea unor viziuni clare pe marginea progresului / perspectivelor ori a regresului moral în comunitate, în profesie).

prin cunoaþterea scopului (eþecurile, în mare parte, sunt cauza lipsei scopului þi nu a capacitãþilor), „atacurile” asupra zilei de mâine, insistenþã þi fermitate, disciplinã þi energie. Ei sunt mandatarii opiniilor noastre profesionale, realizând mult pentru comunitate. Putem susþine „sus þi tare” cã avem lideri profesionali! Întrebãrile mele: Îi cunoaþtem? Apelãm la experienþele lor? Cum îi promovãm? Cum îi protejãm? Când le adresãm cuvinte de apreciere ?

ETICA COMUNICÃRII ÎN SPAÞIUL PROFESIONAL

Ludmila CORGHENCI, director adjunct al DIB, vicepreºedinte al ABRM

Contextul educativ al eticii comunicãrii se Documentare”. În schimb comunicarea descendentã reflectã prin intermediul diverþilor factori cu posibilitãþi între Ministerul Educaþiei þi bibliotecile subordonate educative, prezenþi în comunitate: fond prealabil de poate fi calificatã chiar drept inexistentã. moralitate, modele reale instituþionale þi individuale de Comunicarea ascendentã este strict limitatã la comportament profesional etc. rãspunsuri, informaþii, scrisori adresate – adicã

Cunoaþterea contextului funcþional al eticii iniþiativa mai mult aparþine „susului” profesional. profesionale formeazã/dezvoltã o comunicare „Josul” (reþelele, bibliotecile concrete, bibliotecarii) eficientã în spaþiul profesional. În acest sens trebuie sã fie mai insistenþi, mai implicaþi în soluþionãri specificãm continuitatea ABRM în accentuarea profesionale, în formulãri de poziþii.subiectului prin diverse activitãþi: conferinþa þtiinþifico- Comunicarea orizontalã în spaþiul profesional, practicã „Secolul XXI – secolul comunicãrii: aspecte la nivel de manageri superiori, este efectuatã atât la etico-morale” (29 noiem. 2007, Chiþinãu; organizatori: nivel oficial, câr þi în baza relaþiilor interpersonale. Dar Biblioteca Colegiului de Construcþii, DIB al ULIM, comunicarea managerilor funcþionali poartã un ABRM; „masa rotundã” cu genericul „Educaþia caracter sporadic, totuþi reliefând în acest sens profesionalã þi etica specialistului de bibliotecã: iniþiativele profesionale ale DIB al ULIM (organizarea probleme þi soluþii” (25 iunie 2010, Chiþinãu; ciclului de ateliere profesionale cu genericul organizatori: Facultatea Jurnalism þi Þtiinþe ale „Biblioteca universitarã: structuri organizaþionale þi Comunicãrii þi Catedra Biblioteconomie þi Asistenþã funcþionale”, în anul 2003, „Clubul bibliografilor”, în Informaþionalã (BAI), în colaborare cu Departamentul anul 2010), implicaþii ale comisiilor ABRM. Informaþional Biblioteconomic al ULIM, Asociaþia Pentru a comunica (mai ales pe orizontalã) Bibliotecarilor din Republica Moldova). trebuie sã ai dorinþa, dar þi posibilitatea sã o faci (culturi

Termenul „comunicare” poate fi definit sub organizaþionale diferite etc.). În comunitatea noastrã forma unei aglomerãri conceptuale (sociologie, însã nu existã, ori este foarte nepronunþat ceea ce se psihologie, management etc.), reliefând multitudinea numeþte spaþiu de comunicare. Spaþiul de comunicare de funcþii þi principii. Publicaþiile de specialitate notificã funcþional, dupã pãrerea noastrã, presupune o varietate de forme ale comunicãrii, clasificate în baza urmãtoarele: prezenþa în comunitate (contacte, a þase criterii: dupã definirea partenerilor (inter-intra prezenþa în rapoartele þi statisticile naþionale, aderare personalã, între grupe); dupã statutul interlocutorilor profesionalã, voluntariat profesional etc.); (vertical þi orizontal); dupã codul folosit (verbal, cunoaþterea þi „exploatarea” liderilor de opinii nonverbal etc.); dupã finalitatea actului comunicativ (organizarea unui master-class, vizite ale liderilor la (accidentalã, subiectivã, instrumentalã); dupã locurile de muncã etc.); formarea/dezvoltarea culturii capacitatea autoreglãrii (lateralizatã, nelateralizatã); de comunicare (implementarea celor patru procese dupã natura conþinutului (referenþialã, metodologicã, persuasive ale eticii profesionale: atenþie, înþelegere, atitudionalã) [1, 2, 3, 4]. acceptare, reþinere; formularea explicitã a mesajelor, a

În continuare vom specifica câteva aspecte ce „ne auzi” unul pe altul, respectarea poziþiilor þi opiniilor þin de comunicarea verticalã þi orizontalã, cea mai profesionale, manifestarea atitudinii relaþionale prezentã în comunitatea bibl ioteconomicã. deschise etc.); respectarea unitãþii naþionale în

activitatea SNB (structura organizaþionalã þi Comunicarea verticalã (descendentã – de sus în jos)funcþionalã, prevederi de cooperare þi colaborare, þine de utilizarea pârghiilor Consiliului Biblioteconomic cadru de reglementare); utilizarea tehnicilor þi Naþional (CBN), Biroului ABRM. Dar sunt necesare tehnologiilor informaþionale (bloguri instituþionale þi relaþionãri consistente la nivel de sinteze între CBN, personale etc.). centrele biblioteconomice þi reþele de biblioteci (de ex.: Este important ca în crearea acestui spaþiu sã se difuzarea anualã a unei sinteze gen „Activitatea CBN

în anul ...”); Biroul ABRM þi unele reþele de biblioteci (de ex., þcolare); organele de dirijare profesionalã departamentale þi reþelele concrete (de ex., Consiliul Director al Bibliotecilor din instituþiile de învãþãmânt superior þi mediu de specialitate). CBN nu este prezent pe net. Dintre cazurile de succes la acest capitol specificãm activitatea echipei eIFL Direct Moldova, a Comitetului Tehnic nr. 1 „Biblioteconomie. Informare.

se implice toþi actorii interesaþi: decidenþi, fondatori, manageri, dar mai ales fiecare bibliotecar care are respect pentru sine ºi profesiunea pe care o practicã.

Referinþe bibliografice comunicarea socialã. Iaºi: Polirom, 2006. 267 p. ISBN 978-973-46-0408-1.

1. Armstrong, Michael. Managementul resurselor 4. Pãniºoarã, Ion-Ovidiu. Comunicarea umane. Bucureºti: Codecs, 2003. 872 p. ISBN 973- eficientã. Iaºi: Polirom, 2004. 344 p. ISBN 973-681-8060-60-5. 606-0.

2. Dinu, Mihai. Introducere în teoria comunicãrii. 5. Secolul XXI – secolul comunicãrii: aspecte Bucureºti, 1993. 244 p. etico-morale. Ch., 2008. 86 p. ISBN 978-9975-64-135-

3. Gavreliuc, Alin. De la relaþiile interpersonale la 7.

Comunicarea este un mod de viaþã. Cel puþin, Comunicarea nu trebuie sã se limiteze doar la din punctul de vedere al relaþiilor umane. Existã cu respectarea legii, ci trebuie sã ia în considerare ºi siguranþã oameni, care nu simt nevoia de a comunica, aspectele etice, sensibile ale valorilor culturale ºi

spirituale. Comunicarea trebuie sã respecte adevãrul, astfel trãindu-ºi viaþa doar la modul teoretic. Acest acurateþea ºi cinstea, acestea fiind cele mai importante lucru poate fi comparat cu un manuscris, care nu vede trãsãturi, pentru ca astfel sã fie favorizat respectul lumina tiparului, fapt pentru care societatea nu-ºi va reciproc în cadrul mesajelor transmise [1]. aminti în timp, cã undeva, cândva a existat un om, care

În comunicarea ºi colaborarea cu persoane a lãsat în urma sa ceva. sau grupuri interesate din þarã ºi de peste hotare, Modul în care comunicãm este determinant bibliotecarul promoveazã tradiþiile ºi realizãrile pentru existenþa noastrã. Cuvintele sunt mai puternice biblioteconomiei naþionale, respectând demnitatea ºi decât armate întregi, ele pot da speranþã sau pot opiniile reprezentanþilor acestei profesii ºi având drept distruge, pot vindeca sau construi, pot învrãjbi ºi stârni scop dezvoltarea ºtiinþei ºi practicii bibliotecare [2]. urã, în sfârºit, pot pedepsi.

Direcþiile comunicãrii profesionale sub Codul Asociaþiei Internaþionale a Comunica-aspectul etic: I. Etica comunicãrii profesionale în torilor Profesioniºti se bazeazã pe interrelaþionarea a organizaþie:trei principii distincte ale comunicãrii profesionale comunicarea managerului cu angajaþii;aplicabile în întreaga lume. Aceste principii pleacã de comunicarea intre angajaþi;la premisa cã societatea este guvernatã de un profund comunicarea cu utilizatorii. respect al drepturilor omului ºi a puterii normelor

II. legale, de Comunicarea profesionalã: aspecte de criteriile care determinã ce e bine ºi ce e rãu, acestea fiind acceptate de c parteneriat naþional ºi internaþional:ãtre membrii organizaþiei;

reuniuni profesionale (ateliere, simpozioane, în sfârºit, pentru a înþelege problemele legate de cursla sensibilitatea normelor uri, tabere de instruire º.a.);gusturi, se face apel ºi comunicarea interpersoculturale. nalã consultativã.

III. E-comunicarea profesionalã:Prin urmare, principiile de bazã ale e-mail – informaþii, oferte, propuneri, felicitãri;deontologiei comunicãrii profesionale pot fi formulate forumuri profesionale;dupã cum urmeazã: comunicarea profesionalã este bloguri.legalã; comunicarea profesionalã presupune anumite

În comunicarea managerului cu angajaþii sunt principii etice; comunicarea profesionalã este o 1]. stabiliþi factorii, care influenþeazã caracterul etic al problemã de bun gust [ Atributele în jurul cãrora se

comunicãrii manageriale:concentreazã etica în procesul de comunicare sunt: claritatea; calitãþile pozitive ale indivizilor care comunicã

(credibilitatea, integritatea, loialitatea ºi respectul precizia ºi corectitudinea; integritatea; reciproc);

respectarea sarcloialitatea; inilor ºi promisiunilor asumate; exemplul personal al managerului;discreþia ºi oportunitatea comunicãrii [5]. corectitudinea informaþiilor; prejudecãþile personale ale indivizilor;

ETICA COMUNICÃRII ÎN SPAÞIUL PROFESIONAL

Ecaterina SCHERLET, director, Biblioteca ªtiinþificã a UPS „Ion Creangã”

tensiuni fizice si psihologice [3]. nivel înalt, deoarece 67% din rãspunsuri Deprinderile manageriale de ordin interuman, consemneazã poziþia „Da” ºi 33% – „Nu”.

dintre care o bunã parte o ocupã deprinderile de Referitor la etica comunicãrii cu utilizatorii sunt comunicare, sunt importante pentru managerii de stabilite unele cerinþe faþã de bibliotecar: bibliotecarul toate nivelurile ierarhice. trebuie sã comunice cu utilizatorul corect, cu

Indiferent de specificul profesiei de manager, amabilitate, sã cunoascã bine nu numai terminologia de poziþie ºi situare internã sau externã a de specialitate, dar sã deþinã ºi capacitatea de destinatarului, existã un grup de deprinderi exprimare oralã corectã; bibliotecarul trebuie sã fie o fundamentale, care sunt: personalitate complexã, eruditã, care posedã anumite ascultarea cu atenþie ºi eficientã; abilitãþi, ce permit perfecþionarea ºi flexibilitatea comunicarea relaþionalã (construirea relaþiilor continuã; bibliotecarii-specialiºti trebuie sã fie capabili interumane); de a stabili relaþii multilaterale cu utilizatorii, a planifica schimbul eficient de informaþii; ºi a organiza activitatea de comunicare pentru furnizarea, utilizarea ºi solicitarea feedback-ului realizarea misiunii sociale a bibliotecii; aspectul util etc. tehnologic implicã capacitatea bibliotecarului de a-i

În comunicarea profesionalã intre angajaþii asigura beneficiarului informaþia solicitatã cu ajutorul sunt stabiliþi factorii, care influenþeazã caracterul etic al diverselor instrumente (resurse informaþionale, baze comunicãrii: de date etc.). unitatea valorilor morale ºi intelectuale în colectiv; Comunicarea profesionalã la nivel de canale de comunicare formale ºi neformale: parteneriat naþional ºi internaþional poate fi realizatã în

formale – sunt proiectatele ºi funcþioneazã în cadrul reuniunilor profesionale naþionale ºi cadrul structurii, astfel încât sã vehiculeze informaþii internaþionale ºi prin intermediul comunicãrii între posturi, compartimente ºi nivelurile ierarhice profesionale între colegi. diferite; Comunicarea în cadru l reun iun i lo r

neformale – constituie cãi adiþionale, care profesionale presupune o atmosferã pozitivã, schimb permit mesajelor sã penetreze canalele oficiale, sunt eficient de experienþã ºi schimb de opinii.stabilite pe relaþii de prietenie, preferinþe, interes Comunicarea interpersonalã între colegi personal poate fi oficialã ºi neformalã. respectarea regulilor comunicãrii (calitãþii, relaþiei, Regulile de comunicare corectã ºi eficientã semnificaþiei, stilului, receptivitãþii). sunt foarte simple ºi stau la îndemâna fiecãruia. Un

Problema comunicãrii profesionale ºi relaþiilor proces eficient de comunicare în spaþiul profesional interpersonale a fost studiatã ºi analizatã în cadrul presupune respectarea regulilor ºi cunoaºterea activitãþilor de dezvoltare profesionalã, organizate la factorilor, care influenþeazã caracterul etic al Biblioteca UPS „Ion Creangã”. Am realizat un sondaj, comunicãrii. Comunicarea profesionalã de toate în cadrul cãruia au fost chestionaþi 18 persoane (75% niveluri le cere respectarea regul i lor et ici i din numãrul total al personalului de specialitate.). În comunicaþionale. urma acestui sondaj am obþinut urmãtoarele rezultate. Nivelul de comunicare în colectiv este apreciat cu Referinþe bibliograficecalificativul pozitiv, rezultatul constituind :

58% au rãspuns „Da”; 1. Codul Asociaþiei Internaþionale a Comunicatorilor 42% – „Nu”. Profesioniºti. [Citat pe 17.06.2010.] Disponibil: http :

Nivelul de cooperare este, de asemenea, www.scritube.com/.../CODURI-PROFESIONALE-IN-apreciat pozitiv, rezultatul constituind: RELATII81685.php

62% pentru „Da”; 2. Codul Etic al bibliotecarului din Republica Moldova. 38% pentru „Nu”. [Citat pe 18.06.2010.] Disponibil: http: www.abrm.md

Situaþia privind prezenþa în echipã a 3. Comunicare. Bucureºti, 2008. 30 p.persoanelor predispuse spre conflict este mai puþin 4. Managementul comunicãrii. [Citat pe 17.06.2010.] pozitivã, fiind apreciatã în felul urmãtor: Disponibil: http: www. mdrl.ro.

37% din rãspunsuri sunt „Da”; 5. Marian, Liliana. Etica profesionalã ºi bazele 63% din rãspunsuri sunt „Nu”. comunicãrii. Ch.: UTM, 2008. 96 p.

Relaþiile / colaborãrile profesionale sunt la un

CODUL ETIC AL BIBLIOTECARULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA:10 ANI DE EXISTENÞÃ

Tatiana AMBROCI, ºef, Biblioteca Colegiului de Construcþii, Chiºinãu

Republica Moldova a aderat la cele peste 100 prisma relaþiilor ºi situaþiilor: bibliotecar-cetãþean, de þãri, ce deþin coduri etice ale bibliotecarului, în anul bibliotecar-profesionist, bibliotecar-bibliotecar, 2000, când la Conferinþa Generalã a ABRM a fost bibliotecar-utilizator, bibliotecar-bibliotecã, bibliotecar-aprobat „Codul etic al bibliotecarului din Republica comunitate. Codul etic al bibliotecarului conþine 20 de Moldova” (CEBRM). În aceastã toamnã consemnãm articole, ce poartã un caracter declarativ, dupã modelul 10 ani de funcþionare a Codului etic al bibliotecarului ºi codurilor etice ALA ale Rusiei, Ucrainei etc.cred cã ar fi necesar sã reliefãm unele aspecte privind Ce repercusiuni apar în cazul dacã nu se implementarea acestuia pe parcurs. respectã Codul etic al bibliotecarului din R. Moldova

Acum 10 ani în urmã a fost important de a (CEBRM)? Niciuna. Este un document declarativ, elabora niºte principii etice, ce ar reglementa relaþiile prevederile din Cod nu sunt obligatorii ºi deci faþã de între membrii comunitãþii infobibliotecare ºi societatea cei care îl încalcã nu se poate administra nicio civilã. A fost conºtientizat faptul cã existenþa unui cod sancþiune. Drept rezultat al nerespectãrii acestuia au etic în profesie este determinatorie în formarea de suferit utilizatorul, dar ºi imaginea instituþiei ºi a imaginii ºi prestigiului profesiei în societate, acesta profesiei, care ºi aºa este foarte ºubredã ºi la cote nu având drept funcþii: prea înalte.

Rezultatele unui sondaj, efectuat cu câþiva ani ·a impune membrii comunitãþii infobibliotecare în urmã printre bibliotecarii moldoveni, a demonstrat cã sã respecte normele ºi principiile etice în profesie;mulþi bibliotecari nici nu cunoºteau conþinutul CEBRM. ·a ghida profesioniºtii în direcþia respectãrii Actualmente situaþia s-a mai schimbat puþin spre bine, legislaþiei naþionale ºi internaþionale, ce þine de graþie procesului de atestare, bibliotecarii fiind nevoiþi exercitarea profesiei, concomitent sistând orice acþiuni sã ia cunoºtinþã de textul acestui document. Aº de deteriorare a imaginii ºi prestigiului acesteia;menþiona, în acest context, cã multe articole din Codul ·a stimula specialiºtii din domeniul informãrii ºi etic sunt reflectate ºi în cerinþele Regulamentului comunicãrii sã serveascã utilizatorii la cel mai înalt privind conferirea gradelor de calificare bibliotecarilor, nivel, asigurând accesul nelimitat ºi deschis la ceea ce demonstreazã cã grupul de lucru, care a informaþie, respectând toate drepturile ºi eliminând elaborat acest document a þinut cont ºi de prevederile orice formã de discriminare a acestora;Codului etic.·a obliga profesioniºtii sã respecte legile privind

CEBRM dupã 10 ani de existenþã rãmâne a fi un dreptul de autor, principiile de confidenþialitate ºi de document viabil, cu un conþinut laconic, ce prevede eliminare a cenzurii sub orice formã. De aceste toate aspectele etice de activitate ºi relaþii ale principii, aprobate de comunitatea profesionalã bibliotecarului, prevãzute ºi în codurile etice ale altor internaþionalã, s-a þinut cont la elaborarea Codului etic þãri, acesta obþinând o apreciere bunã atât din partea al bibliotecarului din R. Moldova. Comisia, ce a lucrat specialiºtilor autohtoni, precum ºi a celor din asupra proiectului aproape doi ani, a fost formatã din strãinãtate. Totuºi, acest document necesitã unele specialiºti cu experienþã în domeniu ºi de un înalt redactãri, modificãri în corespundere cu schimbãrile profesionalism. Este vorba despre Ludmila Corghenci din domeniul infodocumentar.– DIB al ULIM, coordonator; Natalia Cheradi –

E necesar sã se reflecte normele etice Biblioteca ASEM; Irina Digodi – CBN; Eugenia Bejan – privind utilizarea noilor tehnologii, a serviciilor Web Biblioteca Naþionalã pentru Copii „Ion Creangã”; Vera 2.0; sunt necesare redactãri de ordin terminologic. Osoianu – Biblioteca Naþionalã; Natalia Zavtur – lector Doamna dr. Lidia Kulikovski care, de altfel, a dat o superior, USM, care au studiat un ºir de documente apreciere foarte bunã Codului, menþioneazã cã este naþionale ºi internaþionale, coduri etice din alte þãri unicul document care se pronunþã clar pentru (SUA, Franþa, Slovenia, Macedonia, Ucraina etc.), netolerarea discriminãrii în relaþia bibliotecã-utilizator publicaþii ce þin de Codul muncii, managementul ºi a înaintat propuneri de modificare (p. 12: resurselor umane, etica ºi deontologia profesionalã.„...bibliotecarul garanteazã calitatea serviciilor pentru Aspectele etice au fost abordate în proiect prin orice categorie ori grup de utilizatori...”, fãrã cuvântul

43

p. 16: „Bibliotecarul are responsabilitatea instaurãrii în redactarea acestui document, care inevitabil se va bibliotecã a condiþiilor egale de acces pentru toþi produce, va fi posibilã ºi traducerea acestuia în alte membrii comunitãþii”, astfel excluzând cuvintele „a limbi, pentru a-l face cunoscut ºi comunitãþii condiþiilor de muncã”; la p. 17 de adãugat: „...ºi infodocumentare internaþionale.contribuie la sensibilizarea comunitãþii în vederea Un alt aspect abordat în cadrul unor reuniuni atitudinii tolerante ºi unei atenþii sporite faþã de aceste profesionale, þine de necesitatea elaborãrii ºi categorii” – cu referire la persoanele dezavantajate). Ar promovãrii comentariilor la articolele Codului, pentru o putea fi incluse în Codul etic ºi câteva articole, care ar mai bunã înþelegere a prevederilor acestuia ºi o mai prevedea eticheta bibliotecarului. Doar un articol, bunã aplicare în practicã. Reieºind din propria plasat pe blogul Bibliotecii Naþionale privind experienþã de muncã consider cã aceste comentarii vestimentaþia bibliotecarului, a stârnit un ºir de discuþii sunt necesare. în rândul celor ce practicã aceastã profesie. Componentele etice ºi valorile profesionale

Colegii noºtri din România au aprobat în anul esenþiale ale activitãþii infodocumentare sunt accesul 2008 Codul deontologic al bibliotecarului. Este un la informaþie, confidenþialitatea ºi cenzura. Toate document declarativ, dar în care sunt stipulate ºi aceste componente sunt reflectate în textul Codului prevederi în corespundere cu cerinþele societãþii etic al bibliotecarului din R. Moldova. Urmãrind informaþionale. Mi-au plãcut mai multe formulãri: publicaþiile de specialitate din ultimii ani am remarcat „...nerespectarea prevederilor prezentului cod cã se scrie mult despre politicile de acces la informaþie, deontologic atrage rãspunderea moralã ºi mai puþin însã despre modul în care bibliotecile asigurã profesionalã a bibliotecarului...”, „...bibliotecarul se accesul la informaþii; despre proprietatea intelectualã, preocupã constant de îmbunãtãþirea serviciilor mai puþin despre cenzurã ºi confidenþialitate; or, existente ºi de introducerea unor servicii noi, adecvate respectarea principiilor etice de cãtre specialiºtii în nevoilor informaþionale în continuã schimbare...”, informaþie devine pe zi ce trece tot mai dificilã graþie „...bibliotecarul î-ºi îndeplineºte atribuþiile în condiþii de schimbãrilor spectaculoase din societate, inclusiv din deplinã autonomie profesionalã, care este limitatã societatea informaþionalã ºi a cunoaºterii.

Accesul la informaþiedoar prin dispoziþii legale sau regulamentare aplicabile în care se profesiei sale...”, „ bibliotecarul promoveazã prin Sunt mai multe articole CEBRM...

referã la asigurarea accesului la informaþie: p. 2, 3, 11, comportamentul sãu, în orice circumstanþã, o imagine 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 – înfavorabilã profesiei...”, „ bibliotecarul încurajeazã total zece. Fiecare din ...

necesitã un comentariu detaliat pentru a autonomia utilizatorilor în privinþa accesului la acesteadescrie modul în care bibliotecile trebuie sã asigure ºi resursele bibliotecii...”, „...bibliotecarul respectã pot asigura accesul la informaþii. dreptul utilizatorilor la intimitate...”, „...bibliotecarul are

dreptul de a fi susþinut financiar de instituþia Este vorba despre respectarea prevederilordocumentelor internaþionale ºi legislaþiei naþionale cu angajatoare, în conformitate cu prevederile legale în a privire la accesul la informaþie. Un bun profesionist, vigoare privind formarea continuã...”, „...bibliotecarul pentru a-ºi funcþiile ºi atribuþiile în conformitate are datoria sã atenþioneze autoritatea tutelarã atunci exercita cu misiunea bibliotecii, trebuie sã cunoascã când politica acesteia intrã în contradicþie cu legislaþia conþinuturile acestor documente ºi sã le respecte cu în vigoare, cu obiectivele instituþiei, precum ºi cu stricteþe:prevederile prezentului cod deontologic...” Aceste Declaraþia niversalã a se prevederi sunt într-un fel reflectate ºi în Codul nostru, u drepturilor omului, caremenþioneazã în Cod, prevede în art. 19: „Toþi oamenii dar, dupã cum am mai menþionat, este necesarã ºi o au dreptul la libera opinie ºi exprimare. Acest drept redactare terminologicã. Tot în acest context aº înseamnã libertatea de aºi expune nemijlocit propria menþiona ºi faptul cã multe biblioteci din România au opinie ºi de a cãuta, primi ºi comunica o informaþie anexat Codu a a l deontologic la Regulamentul de din orice mijloc ºi ie ºi funcþionare ºi parte ndiferent de frontiere.”organizar astfel constituie þcomponentã a acestuia – o experienþã demnã de Declara ia privind bibliotecile, serviciile de

º ã ) urmat ºi de bibliotecile noastre. informare i libertatea intelectual (Glasgow, 2002stipuleazã º ãAm mai remarcat faptul cã R. Moldova nu se : „Bibliotecile i serviciile de informare ofer

þ º þregãseºte pe pagina web IFLA printre þãrile ce deþin accesul la informa ii, idei i opere ale imagina iei, fixate ºi âcoduri etice, astfel comunitatea internaþionalã nu pe orice suport ignor nd orice frontiere. Ca veritabile

orþ ã º â º ã ãcunoaºte faptul cã avem ºi noi Cod Poate dupã p i c tre cunoa tere, g ndire i cultur , ele ofer unul etic.

suport esenþial în independenþa procesului legislaþie impuse de guvern, dezvoltarea socialã decizional, pentru dezvoltare culturalã, cercetare ºi inegalã, rãspândirea largã a sãrãciei, subdezvoltarea formare continuã atât personalã, cât ºi de grup.” generatã de lipsa de informaþii etc. Bibliotecile, ca Constituþia Republicii Moldova în art. 34 (1) instituþii cheie în asigurarea accesului la informaþii, ar prevede: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice trebui sã-ºi asume obligaþia moralã de a lupta informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit”. împotriva acestor limitãri. Legea cu privire la biblioteci în art. 28 Problema achiziþiilor devine destul de actualã. („Accesibilitatea publicaþiilor”) specificã: „Statul Astfel, de politica de achiziþii a bibliotecii depinde foarte garanteazã oricãrui beneficiar accesul la toate genurile mult realizarea misiunii privind accesul la informaþii. În de publicaþii intrate în biblioteci, inclusiv la nonpublicaþii situaþia când se acordã importanþã deosebitã folosirii ºi la acte oficiale, conform convenþiilor internaþionale la banilor publici preconizaþi pentru carte sau alte surse care Republica Moldova este parte. Utilizatorii pot informaþionale, când utilizatorii îºi manifestã tot mai beneficia în bibliotecã ºi de servicii contra platã în insistent exigenþele, bibliotecarul trebuie sã abordeze conformitate cu legislaþia în vigoare. problemele achiziþiilor din perspectiva cunoaºterii Legea p r i v i nd accesu l l a i n fo rma þ ie problemelor legate de înfiinþarea sa, de modul sãu de reglementeazã raporturile dintre furnizorul de funcþionare, de legimitatea ºi misiunea acesteia.

ALA a formulat câteva principii privind buna informaþii ºi persoana fizicã sau juridicã în procesul de asigurare ºi realizare a dreptului constituþional de practicã în achiziþia de documente în biblioteci, de care acces la informaþie. bibliotecarul ar trebui sã þinã cont în orice tranzacþie, ºi Codul contravenþional al RM în art. 71 („Încãlcarea anume: legislaþiei privind accesul la informaþie ºi cu privire la acordã cea mai mare atenþie obiectivelor ºi politicii petiþionare) prevede: „(1) Încãlcarea de cãtre persoana instituþiei în care lucreazã;cu funcþie de rãspundere a dispoziþiilor legale privind obþine maximum de eficienþã pentru fiecare ban accesul la informaþie ºi cu privire la petiþionare se cheltuit;sancþioneazã cu o amendã de la 40 pânã la 50 unitãþi acordã tuturor vânzãtorilor în concurenþã atenþie convenþionale. (2) Prezentarea, la solicitare, a unui egalã în limita în care politicile stabilite de instituþie o rãspuns cu date vãdit eronate se sancþioneazã cu o permit ºi acordã fiecãrei tranzacþii interesul pe care îl amendã de la 45 pânã la 55 unitãþi convenþionale meritã;aplicatã persoanei cu funcþie de rãspundere.” lucreazã în spiritul onestitãþii, adevãrului ºi

Sunt ºi alte documente ce reglementeazã corectitudinii;asigurarea accesului la informaþie de cãtre biblioteci ºi refuzã cadouri personale ºi ciubuc;bibliotecari. Aceste exemple demonstreazã cã foloseºte numai cu consimþãmânt proiecte ºi idei bibliotecarul nu are de ales – sã ofere sau nu informaþia originale concepute de un vânzãtor în scopul utilizatorului, sã respecte sau nu dreptul de autor – comercializãrii competitive;toate acestea el fiind obligat prin lege sã le efectueze, acordã primire promptã ºi cu curtoazie, atât cât altfel poate fi sancþionat. Orice bibliotecã, prin permit condiþiile ºi regulile instituþiei, tuturor celor cu misiunea sa, este obligatã sã ofere servicii de calitate care are relaþii de afaceri; ut i l izatorulu i , ce presupun: accesibi l i tate, încurajeazã ºi promoveazã practici de comerþ exhaustivitate, diversitate, confortabilitate, eficacitate corecte, etice ºi legale;etc., toate acestea fiind stipulate în regulamentele de evitã practici necinstite;organizare ºi funcþionare ºi de ordine interioarã, se strãduieºte din rãsputeri sã se informeze în prevederile cãrora sunt obligatorii pentru toþi legãturã cu industria de publicare ºi vânzare de cãrþi; bibliotecarii angajaþi. utilizeazã metode practice ºi eficiente în activitate;

Se pune la îndoialã faptul cã CEBRM este un consiliazã ºi asistã alþi colegi bibliotecari, care se document declarativ ºi bibliotecarii sunt liberi în a urma ocupã de achiziþii în vederea îndeplinirii sarcinilor de sau nu prevederile acestuia. Actualmente apar tot mai serviciu de câte ori are ocazia.multe bariere ce stau în calea accesului la informaþie ºi Cauza îngreunãrii accesului la informaþie în este de datoria moralã a bibliotecarului sã identifice ºi unele cazuri este lipsa tehnologiilor informaþionale sau sã înlãture aceste bariere. Chiar dacã existã voinþa dezvoltarea slabã a acestora. Aceastã situaþie este bibliotecarului de a respecta acest drept al specificã bibliotecilor de colegii, ºcolare ºi ºcolilor cetãþeanului, existã totuºi factori obiectivi ce împiedicã profesionale din R. Moldova. aceste libertãþi: constrângerile financiare, prevederi în

Biblioteca trebuie sã ofere informaþia corectã depinde de etica bibliotecarului, dar sã nu ignorãm ºi la momentul oportun, sã demoleze toate barierele faptul cã, în numele unei selecþii calitative, se face, de dintre utilizatori ºi colecþii, pentru aceasta având asemenea, o cenzurã culturalã, care îi eliminã pe nevoie de specialiºti profesioniºti care ar selecta ºi cititori odatã cu cãrþile lor preferate. Singurul în mãsurã evalua informaþia, aceasta fiind o problemã mai sã decidã necesitatea existenþei cenzurii în biblioteci prioritarã decât problema accesului. ªi la acest capitol este utilizatorul modern al cãrþii, lãsându-i-se aceastã – resursele umane – situaþia în bibliotecile sus- opþiune de care va uzita în funcþie de convingerile sale, menþionate este catastrofalã. de gradul de instruire ºi de nevoile personale de

Cenzura educaþie.Sã amintim ºi despre cenzurã. Existã cenzurã Art. 14 îl elibereazã pe bibliotecar de

în biblioteci? Aº spune cã este, dar mulþi bibliotecari responsabilitatea privind urmãrile utilizãrii informaþiei nu-ºi dau seama de aceasta. de cãtre utilizatori, dar datoria moralã este de a preveni

În domeniul bibliotecilor, termenul „cenzurã” folosirea acesteia în scopuri dãunãtoare societãþii.are o accepþie mai largã: a achiziþiona = a selecta, a La Conferinþa Generalã IFLA din 23-27 august selecta = a limita, a limita = a interzice, a interzice = a 2009, ce a avut loc la Milano, au fost abordate ºi cenzura. Cenzura poate fi definitã ca refuz de a problemele etico-morale, ce þin de accesul la achiziþiona cutare sau cutare document, impus informaþie, cenzurã ºi confidenþialitate. Spre exemplu, bibliotecarilor de cãtre cititorii sãi, de cãtre cei care îi Ghil Kuper, bibliotecar din Paris, în comunicarea sa a tuteleazã sau care se ocupã de achiziþii, de concepþia relatat cazuri concrete de refuz la informaþie pentru unii lor profesionalã sau de propria lor conºtiinþã. Sã ne cititori. Era vorba despre persoane ce se ocupã de amintim de câte ori au fost scoase titluri de periodice propagandã antisemitã ºi au solicitat literaturã pe din lista propusã spre semnare din motivul cã nu sunt aceastã temã, astfel, dupã o informare mai profundã bani, sau din motivul cã nu convin din punct de vedere despre cititorul respectiv, bibliotecarul a decis sã-i politic sau din alte motive? La fel ºi cu titlurile de carte: refuze. Cât de corect a procedat bibliotecarul în se dau preferinþã unor autori din anumite interese în aceastã situaþie? Avem dreptul sã refuzãm defavoarea altor autori ºi, în cele din urmã, în utilizatorului accesul la informaþie conform eticii defavoarea utilizatorilor lipsiþi de acces la informaþie. profesionale? În Codul etic al bibliotecarului din RM

Conflictele de interese din cadrul ministerelor este scris cã bibliotecarul nu poartã responsabilitate de resort se reflectau ºi asupra politicilor de achiziþii ale pentru consecinþele utilizãrii informaþiei, dar este bibliotecilor, astfel autorii de manuale, ce erau în obligat sã preîntâmpine persoana despre asta. Alt disgraþie, nu erau acceptaþi pentru achiziþii. Sã ne vorbitor – Barbara Jons din SUA – în comunicarea sa a amintim încã de o situaþie, ºi anume, promovarea unor adus la cunoºtinþã despre un caz din Connek, unde manuale cu conotaþie politicã sau fãrã nici o valoare patru bibliotecari au câºtigat un caz de judecatã ºtiinþificã, impuse bibliotecilor pentru procurare sau ca împotriva agenþilor federali, care au cerut informaþii donaþie obligatorie: Istoria Moldovei de V. Stati, private privind lecturile unor persoane. Bibliotecarii au Moldovenii în istorie º.a. Pot fi calificate aceste acþiuni refuzat sã ofere aºa informaþii, considerându-le ca cenzurã ºi cum trebuie sã procedeze bibliotecarul, anticonstituþionale ºi au mers în judecatã. Acest caz a din punct de vedere etic în aceste situaþii? Sã ne avut rezonanþã mare în mass-media, astfel societatea amintim cum veneau diferite scrisori ºi comisii de la a aflat de ce sunt în stare bibliotecarii pentru a apãra Ministerul Educaþiei, cu ceva timp în urmã, prin care ne drepturile utilizatorilor. În societatea noastrã, obligau sã abonãm Comunistul, Moldova suveranã deocamdatã, nu e pericol de terorism sau tendinþe spre etc., fãrã a aloca un ban în acest scop, bibliotecile fiind propaganda fascismului, antisemitismului etc. Dar în nevoite sã-i lipseascã pe utilizatori de alte titluri mult activitatea de zi cu zi bibliotecarul este pus în diferite mai solicitate ºi necesare în favoarea altora, pe care nu situaþii, când trebuie sã ia o decizie în privinþa le întreabã nimeni. Selecþia strictã pe care o facem în împrumutului unor publicaþii, astfel majoritatea procesul de achiziþii de documente, inclusiv al abonãrii bazându-se pe intuiþie sau pe competenþele pe care le la periodice, conþine elemente de cenzurã ºi de deþine în domeniul eticii profesionale.subiectivism. ªi aici bibliotecarul este pus în situaþia de Câteva exemple din experienþa proprie. a proceda corect ºi etic în beneficiul utilizatorului în Câþiva profesori s-au opus abonãrii revistelor Unica ºi scopul asigurãrii acestuia accesul la informaþii corecte Bravo doar pentru câteva pagini, pe care le cred ºi veridice. obscene, indiscrete, pe când eu, ca bibliotecar, le cred

Aplicarea art. 13 din Codul etic privind cenzura destul de utile elevilor pentru educaþia sexualã.

Am primit observaþii de la unii profesori cã am lansãrilor de carte ºi a altor activitãþi de animaþie pus în expoziþii cartea lui Gabriel Garcia Márquez culturalã, prin organizarea unor topuri ale celor mai Povestea târfelor mele triste. Cartea lui Coelho 11 citite cãrþi, inclusiv ºi prin înaintarea propunerilor de minute stârneºte dubii în privinþa împrumutului de cãtre achiziþii. Dar cum rãmâne cu cititorii mai mici, care nu elevi. Cãrþile lui Mario Vargas Llosa, interpretate de unii se orienteazã bine în fondul de beletristicã? Cum ca nepotrivite pentru împrumut tinerilor pentru rãmâne cu beneficiarul fãrã o culturã informaþionalã elementele de incest ºi pedofilie, la fel, creeazã elementarã, care nici nu conºtientizeazã importanþa confuzii. Cãrþile lui Kastaneda au fost interzise pentru lecturii în formarea sa ca personalitate? Implicarea împrumut tinerilor în mai multe biblioteci din Rusia insistentã a bibliotecarului ar putea fi de bun augur ºi pentru propagarea narcomaniei. Dacã mergem pe utilã.aceastã cale atunci va trebuie sã interzicem O problemã delicatã este ºi implicarea sau împrumutul cãrþilor lui Mihail Bulgacov (Masterul ºi atragerea cititorilor bibliotecii pentru participare la Margareta), Milan Cundera, Marin Preda, ale activitãþile culturale. Sã recunoaºtem cã de cele mai postmoderniºtilor noºtri, spre exemplu, Dumitru Crudu dese ori cititorii nu vin de bunã voie la aceste activitãþi, (Mãcel în Georgia) etc. de multe ori fiind impuºi de profesori. Cum rãmâne cu

Se gãsesc în biblioteci ºi cãrþi oculte, despre latura eticã a acestei probleme? Încãlcãm intimitatea vrãjitorie ºi exorcisme, premoniþii, hiromantie, visuri, cititorului sau aceasta þine de funcþiile bibliotecii, ºi ezotericã etc., care sunt dubioase ºi se cred anume, de a educa o culturã generalã la utilizatori ºi de dãunãtoare ºi nocive pentru copii. Urmãresc topul a promova cartea ºi lectura, valorile culturale naþionale celor mai vândute cãrþi, chiar ºi pe blogul de ºi universale prin organizarea activitãþilor de animaþie biblioteconomie am urmãrit o listã de cãrþi, printre care culturalã? Am menþionat doar câteva aspecte întâlnite am regãsit un titlu Lizioana de 11 ani de Rusti, care a mai des privind intimidarea, dar presupun cã situaþii de stârnit discuþii aprinse în România ºi se crede o carte acest fel sunt mult mai multe.periculoasã pentru lectura copiilor. Cum rãmâne cu Confidenþialitatecãrþile controversate de istorie, deprinderi de viaþã În literatura de specialitate acest subiect nu etc.? este abordat, dar din experienþa personalã ºi a

Ne asumãm dreptul de cenzori, punem colegilor mei aº remarca cã au fost situaþii când acest restricþii, refuzãm accesul la informaþie din intenþii, principiu a fost încãlcat de bibliotecari. Este vorba, în aparent, nobile sau îi oferim beneficiarului dreptul de a primul rând, de confidenþialitatea lecturii. Sunt foarte alege ce e bine ºi ce e rãu, dar, conform Codului etic, îl frecvente situaþiile când profesorii ºi diriginþii de grupe preîntâmpinãm despre daunele ce le-ar putea se adreseazã la bibliotecã sã afle informaþii privind produce? Sã nu uitãm încã de un drept al utilizatorului lecturile unor anumiþi elevi ºi de cele mai dese ori ºi anume, dreptul la libertatea intelectualã, o valoare aceste informaþii le cãpãtau. Bibliotecarii ofereau profesionalã de care trebuie sã þinem cont în oferirea aceste informaþii fiind ferm convinºi cã o fac din intenþii accesului la informaþie utilizatorilor. bune spre binele acestor elevi. Au fost cazuri în

În multe instituþi i de învãþãmânt la practica mea când, la solicitarea organelor de drept, calculatoarele pentru utilizatori sunt instalate filtre, am fost pusã în situaþia de a da informaþii privind care de multe ori nu oferã acces ºi la unele pagini lectura elevilor (trei la numãr), care s-au sinucis ºi, destul de utile pentru ei, aceasta, într-o mãsurã evident, cã am prezentat aceste date. oarecare limitând accesul la informaþie. Cum În multe biblioteci de peste hotare utilizatorilor procedãm? E corectã din punct de vedere etic aceastã li se aplicã un numãr pentru ca numele lor sã nu decizie? Poate fi calificatã ca cenzurã ºi limitarea figureze pe fiºele de lecturã, astfel respectându-se accesului la informaþie? confidenþialitatea lecturilor, pentru ca alþi utilizatori sã Intimidare nu vadã cine a mai citit aceste cãrþi. La noi, însã,

Dacã ceva timp în urmã bibliotecarul fãcea direcþia unor instituþii, când vine vorba de abonarea recomandãri de lecturã în mod autoritar, astãzi el unor titluri de periodice, poate sã solicite de la trebuie sã renunþe la astfel de experienþe pentru a nu bibliotecari numele persoanelor care citesc aceste intimida cititorul sau, cel puþin, aºa ar trebui sã seriale. La fel se face ºi în privinþa cãrþilor de procedeze conform Codului etic. Astãzi bibliotecarii îºi specialitate, artistice ºi cognitive, când apare problema rezervã rolul de a propune sau de a sugera lucrãri prin utilizãrii acestora. Cum procedãm? Aceeaºi situaþie e publicarea de bibliografii, prin organizarea ºi ºi cu referire la confidenþialitatea datelor personale ale prezentarea expoziþiilor de carte, prin organizarea utilizatorilor. Cunosc multe cazuri când de la bibliotecã

atât cadrele didactice, cât ºi elevii, cereau numere de persoane, care pun la îndoialã necesitatea unui atare telefoane de la domiciliu de pe fiºele de contract ºi Cod de conduita ºi care nu cred în posibilitatea aplicãrii aceste informaþii unii bibliotecari le prezentau fãrã sã unor standarde de eticã ºi transparenþã în biblioteci. vadã în asta o încãlcare a dreptului confidenþialitãþii Puþini cunosc faptul cã existenþa Codului etic este utilizatorului. obligatorie pentru activitatea asociaþiei profesionale a

Am adus aceste exemple pentru a demonstra bibliotecarilor conform unui document IFLA privind cã sunt necesare comentarii la Codul etic, pentru a elaborarea politicilor ºi procedurilor asociaþiilor de specifica unele modalitãþi de aplicare a prevederilor bibliotecari. Efectul pozitiv al implementãrii acestui acestuia. Mai mult decât atât, este necesarã Cod se va observa printr-o claritate mai bunã a elaborarea unui manual de deontologie profesionalã, activitãþii instituþiilor infodocumentare, un nivel mai care ar putea servi ca punct de reper ºi sursã de mare de transparenþã, prin consolidarea poziþiei de formare eticã a bibliotecarilor. imparþialitate ºi responsabilitate a fiecãrui bibliotecar în

În concluzie aº menþiona cã la noi Codul etic relaþiile cu utilizatorii, prin promovarea standardelor de nu este suficient promovat de cãtre instituþiile comportament responsabil în instituþia respectivã. Un infodocumentare. Textul acestuia ar trebui sã fie plasat impact firesc al punerii în aplicare a CEBRM ar fi pe paginile web ale bibliotecilor, pe standurile lor, fiind sporirea încrederii ºi a respectului faþã de biblioteci ºi vizibil ºi pentru utilizatori, sã fie discutat în cadrul bibliotecari, care ar deveni ulterior ºi o chezãºie a diferitor acþiuni de formare continuã, în aºa mod acesta succesului în activitatea profesionalã.acþionând asupra conºtiinþei profesionale a

Referinþe bibliograficebibliotecarilor, schimbând atitudini, mentalitãþi, comportamente. Sunt necesare trainingurile de educaþie eticã pentru bibliotecari, introducerea unei 1. Arot, Dominique. Bibliotecile, cãrþile ºi cititorii. În: rubrici permanente în publicaþiile de specialitate, în Biblioteca Bucureºtilor, 2009, nr. 6, p. 16-20.care sã fie abordate probleme etice, elaborarea 2. Codul etic al bibliotecarului din Republica Moldova. comentariilor la fiecare articol al Codului, anexarea În: Magazin bibliologic, 2000, nr. 2, p. 33-34. Codului etic la documentele de reglementare internã

3. Corghenci, L. Implicaþii practice privind deontologia ca parte componentã, stipularea prevederilor Codului profesionalã. În: Magazin bibliologic, 2000, nr. 2, p. 32. etic în documentele interne instituþionale, cum ar fi:

ROF, ROI, Fiºa de post etc. Aceste ºi alte acþiuni ar 4. Dvorkina, M.; Melentieva, I. Etica ºi eticheta. În: contribui la viabilitatea Codului etic al bibliotecarului. Biblioteconomie: culegere de traduceri prelucrate.

Importanþa Codului etic este mare, acest tip de Bucureºti, 1996, nr. 4, p. 50-53. document având un impact pozitiv nu numai din punct

5. Kulikovski, Lidia. Rolul social al bibliotecii versus de vedere profesional, dar ºi social, deoarece orice

rolul social al bibliotecarului în societate. În: Magazin mediu profesional are nevoie de norme etice de

bibliologic, 2001, nr. 4, p. 7-9. reglementare a relaþiilor sale cu mediul extern, acesta

6. Tise, E.; Raju, R.; Masango, C. Accesul liber la reprezentând un indicator al dezvoltãrii libere, dar ºi al

cunoaºtere prin intermediul bibliotecilor. În: Biblioteca maturitãþii profesiei respective.

Bucureºtilor, 2009, nr. 6, p. 20-22.Bibliotecarul din învãþãmânt ar trebui sã mai

7. Zavtur, Natalia. Deontologia profesionalã a respecte un Cod etic al profesorului, ce reflectã relaþia

bibliotecarului (concepþia disciplinei de studiu). În: profesor-elev / student. Categoriile deontologiei

Magazin bibliologic, 2000, nr. 2, p. 28-31. pedagogice nu ne sunt strãine, dimpotrivã, au o

http://www.ala.org/ala/alctscontent/alctspubsbucket/acorelaþie cu Codul etic al bibliotecarului. Bibliotecarii

lctsresources/acquisitionsres/ethicsacq/principlesstadin bibliotecile de învãþãmânt sunt ºi în calitate de

ndards.htmeducatori, ºi de profesori. Conform proiectului Codului educaþional, ei au statut de cadru didactic, astfel trebuie sã posede competenþe psihopedagogice ºi de deontologie pedagogicã, þinând cont de comunitatea servitã. Actualmente educarea bibliotecarilor din învãþãmânt în spiritul eticii, inclusiv eticii pedagogice, este o necesitate ºi o condiþie de supravieþuire a profesiei.

În mediul biblioteconomic sunt destul de multe

,

,

Etica special istului în informare ºi valorile sunt ansamblul calitãþilor care fac un lucru documentare este un subiect discutat în comunitatea bun. Instituþiile infodocumentare ar fi bine sã le biblioteconomicã. În biblioteci se organizeazã acþiuni promoveze;de instruire, se discutã ºi se lectureazã publicaþiile ce munca este coordonatã de comportament ºi se abordeazã aspectele comportamentale. Dar aceste bazeazã pe norme, valori ºi idealuri;discuþii parcã nu au o finalitate sau nu sunt înglobate comportamentul poate fi orientat ºi direcþionat în într-un cadru reglementar bine definit ºi cu o funcþie de idealuri. Exemple: tendinþa de a fi lideri în aplicabilitate majorã. domeniu, de a oferi servicii ºi produse calitative, de a

Societatea cunoaºterii se bazeazã pe patru promova în anul x o prioritate;piloni: educaþie – culturã – cercetare – inovare. Aceºti orientãrile comportamentale se disting prin douã piloni pot fi consideraþi ca rigori pentru asigurarea aspecte: motivaþional ºi valoric;calitãþii ºi pentru implementarea managementului normele sociale sunt un alt standard al conduitei cunoaºterii. Bibliotecarul este o busolã în mecanismul umane;de producere, stocare ºi difuzare a ideilor, informaþiilor omul se caracterizeazã prin tripla acþiune: care genereazã schimbãri radicale în dezvoltarea intelectualã, expresivã ºi moralã;omenirii. regulile de conduitã a personalului de bibliotecã

Masa rotundã „Educaþia profesionalã ºi etica trebuie împãrtãºite de toatã echipa ºi sã devinã niºte specialistului de bibliotecã: probleme ºi soluþii” a fost valori;organizatã într-un parteneriat benefic între Catedra de implementarea standardelor ocupaþionale care au Biblioteconomie ºi Asistenþã Informaþionalã, USM; la bazã asigurarea funcþionãrii clare între pregãtirea Departamentul Informaþional Biblioteconomic, ULIM, viitorului specialist ºi cerinþele reale ale locului de ºi Asociaþia Bibliotecarilor din Republica Moldova. muncã. Aceste documente oferã repere de ordin Evenimentul a fost dedicat celor 50 de ani ai calitativ privind îndeplinirea corespunzãtoare a învãþãmântului biblioteconomic. Interesul faþã de activitãþilor specifice locului de muncã;subiect a fost major, ceea ce a demonstrat prezenþa promovarea standardelor ocupaþionale pentru a bib l iotecar i lor în spaþ i i le Departamentului îmbunãtãþi imaginea profesiei, pentru asigurarea Informaþional Biblioteconomic din toate tipurile de formãrii profesionale;biblioteci. Codul etic al bibliotecarului trebuie sã fie un

Discuþiile au abordat urmãtoarele aspecte: standard de excelenþã, semnat de fiecare filialã a educaþia profesionalã: deschidere pentru eticã ºi ABRM, de fiecare angajat ºi menþionat ca obligatoriu în deontologie; fundamentul juridic al bibliotecii. El trebuie sã fie nu Codul etic al bibliotecarului: practici naþionale ºi numai un suport pentru bibliotecari, ci sã asigure internaþionale; transparenþa corespunzãtoare în relaþiile cu utilizatorii, etica managerului de bibliotecã în activitãþile de fondatorii, donatorii ºi cu comunitatea. Codul personal; reprezintã documentul ce asigurã credibilitate, responsabi l i tãþ i le et ico-profesionale ale responsabilitate profesionalã;personalului bibliotecii; practicile colegilor noºtri demonstreazã cã în etica comunicãrii în spaþiul profesional. prezent Codul etic al bibliotecarului trebuie sã vizeze

Alãturi de comunicãrile axate pe subiectele etica relaþiilor cu utilizatorii, cu partenerii, cu fondatorii, menþionate a fost un ºir de intervenþii, propuneri. cu societatea civilã.

Ca impact al discuþiilor din cadrul mesei rotunde Concluziile date sunt opinii proprii generate de tendinþele internaþionale. Consider cã noi trebuie sã am ajuns la urmãtoarele concluzii:utilizãm mediile sociale pentru discuþii ºi opinii. În aºa fel bibliotecarul trebuie sã aibã un angajament vom ajuta grupul de lucru, constituit la aceastã masã instituþional, profesional ºi social;rotundã, sã elaboreze un nou Cod etic al bibliotecarului. acþiunile omului sunt ghidate de aptitudini ºi Colaborarea va asigura atingerea rezultatelor scontate.deprinderi;

SPECIALISTUL ÎN INFORMARE ªI DOCUMENTARE – MODEL DE COMPORTAMENT: UN PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL

Tatiana COªERI,director adjunct, Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu “

1. Atitudinea ºi acþiunea eticã este o personalului pentru salarizare ºi mediul nefavorabil de caracteristicã fundamentalã ºi permanentã a condiþiei muncã?bibliotecarului. Ea rezidã din misiunea ºi funcþiile sociale este nevoie de a aprofunda nivelul de detaliere a ale bibliotecii ca instituþie de culturã, educativã, Codului etic sau prezentarea desfãºuratã a informaþionalã, de comunicare. comportamentelor sã se reflecte în documente

Actualmente, etica se reintegreazã în instituþionale? trebuie incluse în Cod comportamentele pe care bibliotecarul nu are voie sã le admitã? profesia specialistului de bibliotecã prin prisma Publicitatea Codului etic trebuie sã devinã esenþialã. schimbãrilor în sfera biblioteconomicã:Pentru utilizatori ºi parteneri Codul atestã existenþa unui augmentarea capitalului uman, a creativitãþii ºi a corp profesional competent, responsabil, onest.inovaþiei;

instaurarea principiului libertãþii intelectuale; 4. Dimensiunea eticã a managerului încadrarea bibliotecilor în spaþiul informaþional bibliotecii se caracterizeazã prin dublã responsabilita-global; te: comportament etic indispensabil postului de extinderea dialogului cu utilizatorii (tehnologiile conducere ºi dirijarea activitãþii de formare eticã a informaþionale Web 2.0); personalului. Comportamentul etic al managerului se mobilitatea organizaþionalã a personalului (echipe afirmã proeminent în:de proiect, angajãri prin cumul, executarea lucrãrilor de comunicare;bibliotecã în exterior etc.); evaluarea personalului; intensificarea colaborãrii profesionale etc. promovarea personalului ºi managementul carierei;

2. Este importantã educaþia etico- motivare; dezvoltarea profesionalã.profesionalã. Ea are ca expresie: reliefarea aspectelor

Autonomia largã, de care dispun astãzi umane ale profesiei bibliotecarului; acceptarea muncii bibliotecile, accentueazã etica managerului în raport cu ca valoare ºi a principiilor pe care ea se bazeazã: organizaþia vizavi de gestiunea resurselor economice, dragoste, consacrare, creativitate, ajutor, disciplinã, modernizarea posturilor de muncã, dezvoltarea relaþiilor responsabilitate etc.; sensibilizarea pentru obþinerea de în exterior, formarea imaginii bibliotecii.cunoºtinþe temeinice nu doar privind executarea, ci ºi

înþelegerea activitãþii profesionale; formarea atitudinii 5. Etica personalului de bibliotecã se pentru cei cu care bibliotecarul vine în contact; exteriorizeazã pronunþat în comunicarea cu utilizatorii. conformarea comportamentului profesional la reguli ºi Conteazã etica calitãþii serviciilor de bibliotecã. În

educaþia eticã a personalului bibliotecii trebuie luate în principii morale prestabilite etc. Educaþia etico-considerare aspectele gender, în sensul integrãrii în profesionalã a viitorilor specialiºti de bibliotecã comportamente a calitãþilor pozitive ºi a eliminãrii celor trebuie sã fie atât în responsabilitatea corpului negative.pedagogic de biblioteconomie, cât ºi a lucrãtorilor

6. Etica este garantul unei comunicãri practici.eficiente în spaþiul profesional. Ea pune în valoare: 3. Codul etic reprezintã calea prestabilitã a unitatea de acþiune, schimbul de experienþã, unirea comportamentului bibliotecarului în graniþele eforturilor, ajutorul, informarea reciprocã în numele umanismului, exprimatã de asociaþia profesionalã a prosperãrii domeniului biblioteconomic ºi a profesiei bibliotecarilor. Valorificarea Codului etic al bibliotecarului. bibliotecarului din Republica Moldova este un

Deci, etica se impune amplu în profesia imperativ al timpului. Practicile internaþionale cu privire bibliotecarului; ea trebuie sã se ocupe de componenta la codurile etice determinã reflecþia biblioteconomicã umanã a bibliotecii într-un proces de continuã evoluþie a vizavi de întrebãrile:lucrurilor, într-un mediu de comunicare intens. Acesta accesul liber la informaþie trebuie sã fie condiþionat este sensul actualei reflecþii etice a profesioniºtilor de sau nelimitat?bibliotecã. trebuie constituite organisme de control privind

respectarea eticii? Organizatorii solicita comunitãþii profe-sionale de a promova, a lua act ºi de a implementa este rezonabilã declaraþia despre loialitate în

condiþiile gradului pronunþat de insatisfacþie a prevederile prezentului Mesaj.

MESAJUL MESEI ROTUNDE „EDUCAÞIA PROFESIONALÃ ªI ETICA SPECIALISTULUI DE BIBLIOTECÃ:

PROBLEME ªI SOLUÞII”(Chiºinãu, 25 iunie 2010)

Printre factorii determinanþi, ce definesc lectura dezvoltã personal i tatea, gândirea, activitatea unei biblioteci, se numãrã rigoarea þi creativitatea, imaginaþia, BM promoveazã cu bogãþia colecþiei. insistenþã cartea þi cuvântul scris, încercând sã

Fondul de publicaþii al Bibliotecii Municipale convingã comunitatea despre redescoperirea sau „B.P. Hasdeu” are o valoare culturalã þi þtiinþificã despre revalorizarea unor forme tradiþionale de deosebitã, cuprinzând numeroase volume din educaþie, despre recuperarea þi cultivarea gustului patrimoniul naþional þi universal, iar unul din pentru lecturã, despre conþtientizarea rolului obiectivele primordiale este de a facilita accesul la bibliotecii în formarea þi dezvoltarea intelectualã a întreaga colecþie pentru un public cât mai larg. copiilor þi a tinerilor. Aceasta este raþiunea pentru care

Constituit în timp, sistematic þi cu destinaþii BM are printre preocupãrile sale constante þi precise spre tot spectrul socio-profesional, dar în plus desfãþurarea intensã a campaniilor de promovare a organizat þi structurat în vederea accesului liber la raft serviciilor þi ofertelor, în scopul atragerii utilizatorilor – el oferã largi posibilitãþi de informare þi documentare reali þi potenþiali.pentru un studiu individual eficient þi de duratã. În 2009, Anul promovãrii imaginii bibliotecii

Frecvenþa mare a utilizatorilor (peste 6 000 publice în comunitate, BM a iniþiat prima Campanie de per zi), precum þi numãrul de volume consultate promovare a unei biblioteci la nivel municipal, cu (peste 23 000 per zi) confirmã atât valoarea colecþiei, genericul Biblioteca conteazã în viaþa ta! Antrenându-cât þi capacitatea resurselor umane bine pregãtite, ne în acest complex proiect, am declanþat o competente þi pasionate de munca pe care o dinamizare a ansamblului de acþiuni cu privire la presteazã de a asigura o funcþionare eficientã în toate informarea comunitãþii chiþinãuiene asupra mai multor filialele. argumente de provocare la lecturã, studiu,

Cele douã servicii clasice informaþionale culturalizare. Cu ajutorul pliantelor distribuite (editate oferite de bibliotecã – consultarea în sala de lecturã þi cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în R. împrumutul la domiciliu – s-au dezvoltat þi s-au extins Moldova), al posterelor care reprezintã o unicã ocazie graþie tehnologiilor moderne þi abilitãþilor creative þi de a le demonstra utilizatorilor cã þi pentru inovative ale bibliotecarilor, impunând un nou context personalitãþi bine cunoscute þi apreciate biblioteca a informaþional þi de comunicare. În acest sens, contat þi le mai e utilã þi în continuare, precum þi al biblioteca schimbã accentul de la documentul din paginii web a BM, reamintim utilizatorilor þi îi colecþie pe conþinutul lui informaþional þi susþine cu convingem cã pot folosi cu încredere biblioteca, care, tãrie cã numai aceste procese se conjugã armonios cu pe lângã posibilitatea de a se informa, a lectura, le mai cele de socializare þi de culturalizare, furnizând, astfel, oferã þi mari disponibilitãþi în facilitarea accesului la servicii, dar þi facilitãþi de bunã calitate noilor exigenþe informaþ ie, în asigurarea instruirii util izãrii ale utilizatorilor. tehnologiilor, în multiplele posibilitãþi de petrecere a

Deseori putem auzi declaraþii alarmante cã timpului liber etc., etc. astãzi internetul ar fi un substitut al bibliotecii. Nu ne Care sunt totuþi motivele, bine întemeiate, vom da cu pãrerea referitor la avantajele þi pentru ca-re meritã sã frecventezi o bibliotecã? Multe,

l La BM ele sunt peste 70 þi reprezintinconvenientele acestei re ele interna ionale de foarte mu te! ã o þ þîn lumea bibliotecii, o prezentare de an-informare, vom aminti doar c incursiune ã pe net nu toatã

samblu a serviciilor þi facilit ilor prestate. Prin tot ceea ia este gratuit ãþinformaþ ã, nu este oriunde bine þþ ce facem (ac iuni i campanii de promovare, i nu este toat þorganizatã ã de calitate. Internetul –

publicitate, materiale promo ionale) încerc m sional, statornic – este mai mult un mod de þ ã ã le tradiþatenþia viteza de reacþie þþ în aten ia tuturor chi in uienilor, pentru a-i relaxare, care dezvolt i . În aducem þ ãã

sensibiliza þi a le propune o gam -bibliotec îns ia se bazeaz ã largã de oportuã ã informaþ ã pe actualitate, þ i de informare, de atragere la lecturi pe existen a unor nitãþ ã, de formare veridicitate, relevanþã, utilitate, dar þ

þ m, în continuare, cele maisurse alternative de reg sire a ei. Con tien i c profesionalã. Reiterãã þ ã numai

Genoveva SCOBIOALÃ, manager Departamentul Marketing,Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”

DESCOPERÃ BIBLIOTECA MUNICIPALÃ „B.P. HASDEU”!

DIN VIAÞA FILIALELOR Buletin ABRM Nr. 1 (11)

importante argumente.În primul rând, aici poþi accesa ºi consulta liber

diverse documente din colecþia de peste un milion de exemplare în circa 700 mii de titluri: cãrþi, ediþii periodice, CD-uri, DVD-uri, casete audio ºi video în sãli de lecturã sau sã împrumuþi la domiciliu.

este ca utilizatorul sã poatã defini corect necesitãþile de informare.

psihice) ei pot deveni beneficiari ai Serviciului extramuros Biblioteca vine la tine!

La BM mai obþii ample informaþii despre viaþa politicã, economicã þi culturalã a municipiului Chiþinãu - la Centrul de Informare þi Documentare "Chiþinãu"; poþi primi referinþe pe teme europene la Centrul de

, consultând literatura þi presa þ ãþ ã þ þ Informare EuropeanPo i consulta c r i i edi ii periodice în limbile zilnicã europeanã, poþi citi cãrþi þi ediþii periodice în românã, rusã, francezã, englezã, germanã etc.,

colecþii speciale: Eminescu, Hasdeu, Arte, Drept, limba germanã la Centrul de carte germanã Deutscher La fel, ai þansa de a te documenta exhaustiv þ ; Lesesaal. ã þ Chi in u publica ii electronice pe CD, DVD, casete

despre dinastia Hasdeu, la þ În cazul când biblioteca nu dispune de Centrul Naþional de audio i video. þ ã, publica ia solicitat þ Hasdeulogie.po i beneficia de împrumut

Telefonând la obþii instantaneu informaþii þ Infobirou,interbibliotecar (intern i extern).despre organizaþiile non-profit þi guvernamentale care Utilizatorul poate de asemenea accesa acordã servicii în Chiþinãu, telefoane þi adrese utile; paginile web ale bibliotecilor direct de pe site-ul despre istoria Chiþinãului; despre navigarea pe www.hasdeu.md pentru a se folosi de serviciul

ã þ ãþ Internet sau baze de date. Aici g se ti r spuns la informa ional Întreab@bibliotecarul în vederea þþ ã þ ã beneficiezi þ þ întreb ri cu caracter legal, dar po i s i de ob inerii unor informa ii utile de tip bibliografic i

diverse liste de recomandare.factografic, pentru a vizualiza Expoziþiile online, care ã documente cu caracter tematic inedit De ofertele enumerate utilizatorii se folosesc prezint

þachiziþ ã, precum þ gratuit prezentând carnetul de cititor nominal, unic i ionate de bibliotec i Expoziþiile de þ vernisate pe site. Informaþ netransmisibil, valabil pentru cele 31 filiale din re eaua picturã online ii utile despre

þ ã ãþãþ ãþ þ þ BM. Pentru îmbun t irea serviciilor oferite, biblioteca nout ile i activit ile organizate le po i ob ine pe þ þ þ propune o serie de avantaje, creând, astfel, mai multe blogurile filialelor, pe Facebook i Twitter, unde le i po i

facilitãþi, precum: comenta prelungirea termenului de împrumut . Cel mai important lucru este cã pe www.hasdeu.md prin telefon, e-mail, online, obþinerea de asistenþã în poþi accesa e-conþinuturi þi catalogul electronic al cãutarea þi difuzarea diverselor surse de informare þi bibliotecii. Frecventând BM poþi accesa gratuit o serie documentare, promptitudine, acces gratuit la Internet, de alte baze de date, dintre care amintim: acces gratuit la Internet prin intermediul WiFi, direct de MoldLex(Legislaþia RM), (Legislaþia þi jurisprudenþa la laptopul personal, copierea þi imprimarea Legalis.roRomâniei), EBSCO (articole în limba englezã din ediþii materialelor din colecþie, rezervarea titlurilor solicitate periodice internaþionale), HeinOnline (Baza de date ce pentru un anumit timp, rezervarea calculatorului (prin conþ ine reviste juridice), Practica judiciarã telefon, e-mail, online), folosirea boxei de restituire a (Jurisprudenþa CSI þi a RM), Legislaþia CSI, Oxford cãrþilor, instalatã la intrarea exterioarã în bibliotecã, Dictionary. comunicare cu alþi membri ai comunitãþii etc. În spaþiile

Utilizatorii pasionaþi de lecturã þi de frumos pot bibliotecii utilizatorii îþi pot expune propriile creaþii, iar participa la dezbateri, seminare, mese rotunde, mãmicile pot lãsa bebeluþul cu vârsta între 1-5 ani în conferinþe, expoziþii þi lansãri de carte, manifestãri seama bibliotecarului-pedagog, în cadrul programului

.culturale permanente sau ocazionate de marcarea Bibliodãdaca ã: Pentru BM e foarte important ca utilizatorul nu unor evenimente; la programele de lectur Chiþinãul

numai sã gãseascã informaþia, dar sã o þi evalueze, sã citeþte o carte, Lecturile verii, Ora poveþtilor, la o selecþioneze, cu precãdere astãzi, când resursele expoziþiile de artã, la evoluãri ale diferitor interpreþi informaþionale s-au diversificat considerabil. În aceste (concerte). În cadrul lor prietenii bibliotecii se pot întâlni

þi comunica cu personalitãþi notorii (scriitori, poeþi, condiþii bibliotecarului îi revine rolul de formator, dramaturgi, savanþi, artiþti etc.). ajutându-l sã gãseascã cele mai eficiente resurse, sã

În perioada estivalã existã posibilitatea de a manevreze cu ele, sã-þi dezvolte cultura informaþiona-înscrie copiii în Tabãra de varã, prioritate având cei din lã. Devenitã prioritate, cultura informaþionalã familii vulnerabile. Þi pensionarilor li se oferã modalitãþi reprezintã un ansamblu de cunoþtinþe tehnice þi de a participa la activitãþi culturale, inclusiv la cele competenþe indispensabile în cãutarea informaþiei, destinate utilizatorilor de vârsta a treia. Iar dacã, din dar nu þi suficiente. Substanþial diverse motive, unii nu au posibilitatea de a accesa direct biblioteca (persoane cu deficienþe fizice þi

Cu scopul de a-i furniza un minim bagaj de cunoºtinþe în informare ºi de a fi competitiv în contextul regãsirii mai facile a resurselor informaþionale, BM încearcã sã familiarizeze utilizatorul cu un numãr minim de abilitãþi, care îl ajutã

marketing (sondaje, interviuri) þi fãcând comentarii la serviciile online. Beneficiarul mai are posibilitatea de a contribui þi la îmbunãtãþirea calitãþii colecþiei bibliotecii utilizând Serviciul online Propuneri pentru achiziþii pe

sã se adapteze þi sã se integreze lejer în www.hasdeu.md þi www.pll.md, informându-ne despre societatea informaþiei þi cunoaþterii. Astfel, el poate sã apariþii recente, despre solicitãri personale sau oferind beneficieze de instruire în navigarea pe internet sau în cãrþi cu autograf pentru a fi prezent în colecþia BM. Ca baze de date; sã înveþe sã creeze þi sã utilizeze e- voluntari utilizatorii se implicã moderatori la activitãþi mailul, sã copieze informaþia pe suport electronic, sã pentru copii, tineret, persoane în etate, se produc ca elaboreze o listã bibliograficã, sã scaneze un text, o actori sau regizori în diverse acþiuni culturale, teatrale, imagine, sã utilizeze calculatorul (dacã o mai fi fiind de divertisment, propunând totodatã noi forme de dintre aceþtia!). activitãþi, noi servicii pentru chiþinãuieni. Fiind o

La rândul sãu utilizatorul, prin necesitãþile sale bibliotecã care acceptã provocãrile, sugestiile informaþionale, prin atitudinea þi comportamentul sãu utilizatorilor, ale oamenilor de culturã pot contribui la influenþeazã politica de management þi de marketing a dinamizarea acþiunilor, la extinderea planurilor pentru bibliotecii, contribuind personal la dezvoltarea BM, fãrã a atinge un înalt nivel de performanþã impus de a depune eforturi ieþite din comun. Cum? Foarte exigentul public al Erei Cunoaþterii. simplu, doar folosind Boxele de idei din filiale þi Numai o prodigioasã activitate bilateralã propunând sugestii de dezvoltare þi îmbunãtãþire, poate contribui la realizarea cu succes a Strategiei BM, feedback-ul de pe web; intervenind, criticând, lãudând, iar datoritã ei, utilizatorul poate deveni prietenul ei fidel, promovând biblioteca; participând la cercetarea de constant...

ZIUA EUROPEANÃ PRIVIND PROMOVAREA COMPETENÞELOR PROFESIONIªTILOR DIN INFORMARE-DOCUMENTARE: OCAZIE PERTINENTÃ DE PROMOVARE A PROFESIEI

Tatiana COªERI, preºedintele Filialei municipale ABRM

Echipa Hasdeu a sãrbãtorit la 15 iunie 2010 statistic. Cifrele reflectã atât gradul înalt al calitãþii Ziua europeanã privind promovarea competenþelor profesioniºtilor, cât ºi traiectoria perspectivei profesioniºtilor din informare-documentare profesionale. în ritm european. Efortul ºi acþiunile Bibliotecii Municipale B. Analiza ºi evaluarea produselor ºi serviciilor „B.P. Hasdeu” au fost orientate spre evaluarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a avut scopul de a competenþelor prin prisma produselor ºi serviciilor. scoate în evidenþã cele mai reprezentative produse,

Programul a cuprins: servicii, cei mai competitivi bibliotecari. Cercetarea A. Competenþele profesionale: conþinut, bibliograficã este una de pilon, iar Produsele Biblioteca

caracteristici ºi evaluare cu douã comunicãri: 2.0 se carcterizeazã prin diversitate ºi inovare.C. Duelul competenþelor: teste, jocuri Paradigma profesionistului integral ºi Atestarea

intelectuale, exerciþii de dezvoltare a creativitãþi s-a cadrelor bibliotecare: aprecierea personalului, manifestat cu ponderea cea mai majorã. Aici cei 50 de stabilirea ºi dirijarea perspectivei profesionale. bibliotecari au avut posibilitatea sã cunoascã ºi sã Discursurile au caracterizat capacitãþile descopere mai multe: colegi, acþiuni, fapte, constatãri. personalului de a integra cunoºtinþele teoretice cu Sarcinile au fost distribuite pentru cinci grupe. Fiecare deprinderile practice ºi cu capacitatea proprie de grup având un domeniu de competenþã. Relatãm mai gândire, analizã, sintezã pentru a obþine rezultate la jos sarcinilenivel. Dna director general dr. Lidia Kulikovski a GRUPUL I. I 01: Relaþii cu utilizatorul (experþi menþionat rolul prioritar al personalului în asigurarea Ludmila PÂNZARI, Genoveva SCOBIOALÃ): Înscenaþi succesului instituþional. Afirmaþiile argumentate prin urmãtoarele situaþii: înscrierea utilizatorului nou; maxime ºi cugetãri, prin exemple ºi situaþii au fost orientarea lui în spaþiile ºi resursele bibliotecii; ascultate cu interes. Rezultatele atestãrii cadrelor prezentarea bibliotecii. De prezentat o situaþie corectã ºi bibliotecare au fost prezentate la nivel cantitativ, una incorectã.

GRUPUL II. I 04 Gestionarea conþinuturilor ºi a despre bibliotecã ºi bibliotecar utilizând YouTube. Comentaþi alegerea.cunoºtinþelor (expert Valentina DOROFTI):

Toate grupele au avut o sarcinã suplimentarã Organizaþi expoziþia de documente CHIªINÃUL MUZICAL. Enumeraþi principalele etape ºi – Numiþi valorile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.componentele unei reviste bibliografice. Prezentãrile ºi înscenãrile au fost apreciate

de colegi ºi experþi. Ca rezultat s-au determinat GRUPUL III. I 05 Identificarea ºi validarea aspectele care sunt mai puþin acoperite la nivelul surselor de informare (expert Taisia FOIU): Întocmiþi formãrii profesionale, s-au identificat ariiile critice ºi s-descrierea bibliograficã a documentelor: carte, ziar,

CD, conþinut. Indicaþi tipul de referinþe. Ordonaþi corect au evaluat competenþele profesionale. lista bibliograficã. Ediþia a doua a Zilei europene privind

promovarea competenþelor profesioniºtilor din GRUPUL IV. C 07 Comunicare la nivel informare-documentare a fost organizatã în stil instituþional (expert Genoveva SCOBIOALÃ): Alegeþi cognitiv unde a predominat comunicarea. Sperãm cã ºi formaþi trei variante corecte ale logo-ului Bibliotecii acest eveniment va fi o tradiþie ºi pentru comunitatea Municipale „B.P. Hasdeu”. Numiþi filialele care au

propriile logo-uri. Comentaþi semnificaþia lor. biblioteconomicã. GRUPUL V. I 07 Cãutarea informaþiei (expert Ludmila PÂNZARI): Gãsiþi cel mai interesant film

O necesitate stringentã a oricãrei instituþii totodatã, el permite economisirea timpului infodocumentare în sec. XXI este prezenþa ei în sociologului / bibliotecarului, precum ºi calcularea internet. Paginile web, blogurile, reþelele de socializare automatã a rezultatelor fiecãrei întrebãri. Pentru a au creat condiþii optime pentru promovarea colecþiilor evalua serviciile on-line ne-am propus ca metodã de ºi a serviciilor oferite de bibliotecã. În Secolul Vitezei ºi cercetare – sondajul de opinie, iar ca instrument de al Tehnologiilor Informaþionale BM se conformeazã cercetare – chestionarul on-line. Chestionarul noilor schimbãri ºi propune utilizatorilor o gamã largã „Serviciile electronice” a fost plasat pe pagina web a de servicii ºi facilitãþi. BM, timp de o lunã rãspunzînd la el 67 de utilizatori.

Serviciile on-line sunt „la modã” în acest secol, Întrebãrile închise, 10 la numãr, le-au oferit utilizatorilor de aceea BM creeazã spaþii pentru asemenea gen de variante de rãspuns bifînd-o pe cea corespunzãtoare servicii disponibile pe pagina web. Dat fiind faptul cã opþiunii lor. pentru anul 2010 o prioritate de activitate a BM este Astfel, întrebarea care ne indicã gradul de „Biblioteca 2.0”, eforturile bibliotecarilor se îndreaptã satisfacþie a utilizatorilor ne oferã un rãspuns spre atingerea anumitor obiective precum: încadrarea diferenþiat: 32 din respondenþi susþin cã sunt mulþumiþi utilizatorilor în discuþiile propuse pe blogurile de serviciile BM, 19 – foarte mulþumiþi, 11 – aºa ºi aºa, bibliotecilor; folosirea instrumentelor noi de 3 – nemulþumiþi ºi doar 2 sunt complet nemulþumiþi. comunicare (Skype, Facebook, Twitter, blog); Aceste cifre ne permit sã conºtientizãm cã utilizatorul încurajarea utilizatorilor în elaborarea conþinuturilor ºi modern doreºte servicii mai atractive, servicii care i-ar comentariilor etc. Centrul de interes prioritar pentru satisface cerinþele informaþionale cît mai rapid. Biblioteca 2.0 este axat pe schimbarea orientãrii Calificativul cel mai înalt îl are opþiunea „Mulþumit”, atenþiei bibliotecarilor asupra utilizatorilor. ceea ce ne demonstreazã cã serviciile BM sunt la

În articolul de faþã ne vom referi la primul nivelul aºteptãrilor utilizatorilor ºi trebuie sã depunem chestionar on-line organizat de cãtre BM ºi orientat un efort maxim pentru menþinerea încrederii lor. cãtre utilizator cu scopul de a identifica opinia lui vis-á- Þinînd cont cã existã mai multe modalitãþi de vis de serviciile electronice. Avantajul acestui tip de informare ºi instituþii infodocumentare cu resurse ºi chestionar constã în cunoaºterea pãrerii utilizatorilor servicii electronice, ne-a interesat ºi poziþia, virtuali, necesitatea folosirii acestor servicii, dar, clasamentul BM în arealul informaþional electronic.

EVALUAREA SERVICIILOR ON-LINE ALE BIBLIOTECILOR PUBLICE:CAZUL BIBLIOTECII MUNICIPALE „B.P. HASDEU”

Tatiana BORODATÎI, ºef oficiu, Departamentul Marketing

Întrebarea a doua ne-a demonstrat cã bine de jumãtate din respondenþi, 38 la numãr, au bifat serviciile BM sunt la nivelul aºteptãrilor publicului. Din opþiunea „Cu siguranþã”, 16 – „Da”, 8 – „Poate cã da”, 3 sondaj reiese cã 31 de utilizatori considerã serviciile – „Sigur nu”, 2 – „Probabil nu”. Sunt tot mai multe noastre „Mai bune” în comparaþie cu alte instituþii persoane care utilizeazã calculatorul ºi sunt activi în infodocumentare. Doar un singur utilizator considerã mediul virtual de la vîrste mici, dar pe lîngã aceºtia cã serviciile bibliotecii necesitã îmbunãtãþiri cardinale. existã un mare numãr ºi de utilizatori începãtori sau cu

Serviciile electronice ale BM sunt solicitate de un nivel scãzut de cunoaºtere a serviciilor on-line. În cãtre utilizatorii virtuali, deoarece doar printr-un singur cazul acestor din urmã, bibliotecarii îºi pot folosi click afli despre activitãþile bibliotecii; poþi cãuta abilitãþile ºi cunoºtinþele ºi îi vor instrui pentru o utilizare informaþia necesarã în catalogul electronic, poþi eficientã a noilor tehnologii ºi a serviciilor de informare descoperi noile intrãri în bibliotecã prin intermediul digitale.expoziþiilor virtuale etc. La întrebarea Cît de des folosiþi Necesitatea serviciilor electronice este una serviciile bibliotecii noastre?, 30 au rãspuns cã le zilnicã, deoarece în fiece zi se acceseazã pagini web, utilizeazã zilnic, iar 34 – sãptãmînal, ceea ce fac se fac cãutãri în catalogul electronic, se consultã dovada importanþei acestor servicii pentru bazele de date abonate de bibliotecã. Aceastã ipotezã comunitatea chiºinãuianã ºi nu numai. Doar 3 subiecþi este argumentatã de întrebarea nr. 8, la care 57 din au rãspuns cã folosesc serviciile BM mai rar – aceºtia persoanele chestionate considerã cã serviciile probabil nici nu ºtiu de existenþa lor, de aceea nouã ne electronice sunt utile ºi necesare în era informaþionalã revine misiunea de a le populariza printre aceste ºi doar 9 nu vãd importanþa acestor servicii. Cauza categorii de utilizatori. „inutilitãþii” serviciilor electronice poate fi argumentatã

În general, în biblioteci cel mai solicitat serviciu prin faptul cã respondenþii la aceastã întrebare nu sunt rãmîne a fi catalogul electronic. BM a depus efortul de familiarizaþi cu noile servicii ale bibliotecii, nu sunt la a unifica toatã colecþia celor 31 de filiale într-un catalog curent cu posibilitãþile Bibliotecii 2.0.electronic partajat, prin intermediul cãruia utilizatorul, Scopurile pentru care utilizeazã serviciile accesînd pagina web ºi opþiunea Catalog electronic, bibliotecii sunt diferite, deoarece diferite sunt ºi nevoile de oriunde, poate face cãutãri în baza de date a informaþionale ale maselor de utilizatori. Dat fiind faptul bibliotecii. Utilitatea lui este ºi rãspunsul la întrebarea cã informaþia este primordialã în societate, datele Care sînt serviciile on-line folosite cel mai des?, sondajului ne demonstreazã acest lucru: 46 de întrebare la care 26 din subiecþi plaseazã pe locul întîi respondenþi folosesc serviciile noastre cu scopul de a catalogul electronic, apoi serviciul informaþional se informa, locul doi revenindu-i scopului de cercetare „Întreabã bibliotecarul”, apreciat de 8 utilizatori. La – 19 respondenþi – ºi doar 2 respondenþi utilizeazã acelaºi nivel se situeazã blogul „Chiºinãu, oraºul meu” serviciile on-line în scop de comunicare. – unicul blog din republicã, care pune la dispoziþie Pãrerea utilizatorului întotdeauna conteazã, informaþii importante din istoria Chiºinãului, deoarece el este „judecãtorul” nostru ºi el ne propune personalitãþile marcante ale lui etc., apoi „BiblioCity” – soluþii pentru îmbunãtãþirea anumitor servicii. Una din blogul de informare profesionalã unde sunt plasate acestea, conform datelor analizate, este adãugarea informaþii referitoare la comunitatea biblioteconomicã serviciilor noi, la care 56 din respondenþi susþin cã – ºi activitãþile BM pe Facebook ºi Twitter sunt plasate biblioteca ar trebui sã propunã alte servicii care ar toate pozele de la manifestãrile bibliotecii, aceste putea satisface necesitãþile societãþii contemporane. servicii înregistrînd 8 respondenþi din numãrul total. Dacã e sã analizãm categoriile de utilizatori

Odatã intrat pe pagina web a unei instituþii ºi care au rãspuns la întrebãrile chestionarului atunci impresionat de serviciile oferite, utilizatorul cu constatãm cã ponderea cea mai mare o au femeile, cu siguranþã cã va vizita acea paginã ºi altã datã, ba chiar 59 de rãspunsuri, ceea ce dovedeºte încã o datã cã mai mult – o va recomanda ºi prietenilor, cunoscuþilor femeile citesc mai mult decît bãrbaþii, doar 8 rãspunsuri interesaþi de aceeaºi informaþie. Recomandarea revenindu-le bãrbaþilor. serviciilor BM la alte persoane a fost încã un aspect Vîrsta este un alt criteriu de interpretare a important în cercetarea datã. Astfel, 59 au rãspuns rezultatelor chestionarului. Serviciile noastre sunt mult „Da” – cã vor recomanda serviciile ºi altor persoane ºi cãutate de persoanele cu vîrsta cuprinsã între 16-25 doar 8 nu le vor recomanda. de ani, persoane care au o culturã informaþionalã bine

Satisfacþia utilizatorilor o putem demonstra dezvoltatã, care ºtiu sã se orienteze în spaþiul virtual al prin folosirea serviciilor unei biblioteci ºi pe viitor. Mai bibliotecii, acestea atingînd cifra de 29. O categorie

aparte de utilizatori ai serviciilor electronice sunt plaseazã întrebãrile pentru utilizatori. persoanele cu vîrsta între 26-40, de ani care numãrã Concluziile care se desprind în urma acestui 19 persoane interesate de noile servicii propuse de chestionar ar fi urmãtoarele: pentru a cîºtiga BM. Serviciile electronice sînt mai puþin utilizate de încrederea utilizatorilor virtuali trebuie sã le oferim cãtre persoanele de vîrsta a treia, care, de regulã, nu servicii mai atractive, deoarece numãrul celor atraºi de pot naviga în reþeaua globalã internet. O categorie serviciile de informare on-line sînt în continuã creºtere. importantã de utilizatori sînt cei sub 16 ani, care trebuie Pentru a le extinde trebuie sã extindem e-conþinuturile, instruiþi în cãutarea informaþiei ºi accesarea paginilor sã promovãm serviciile electronice în special în web, ei numãrînd 5 persoane. Din aceste date putem rîndurile tineretului Acest chestionar este o formã nouã deduce cã serviciile electronice sînt folosite de diferite de investigare sociologicã care a demonstrat cã BM categorii de vîrstã ºi au importanþã atît pentru tineri, cît dispune de servicii mai bune în comparaþie cu alþi ºi pentru persoanele în etate. reprezentanþi ai resurselor informaþionale, iar serviciile

Chest ionare le s înt forma cea mai BM vor fi recomandate ºi altor utilizatori, precum ºi vor reprezentativã de studiere a opiniei utilizatorilor. Ideea fi accesate în viitor, deoarece necesitatea lor este una chestionãrii electronice a fost preluatã ºi de filialele evidentã. Indiferent de categoria de vîrstã pe care o BM, care au participat în perioada martie-mai 2010 la deservim, important este ca serviciile propuse sã fie de programul de instruire Biblioteca 2.0, care s-a finisat cu calitate ºi sã rãspundã cerinþelor societãþii crearea blogurilor proprii prin intermediul cãrora se informaþionale.