SUPLIMENTI

BULETINUCAMERII COMERT INOUSTRIE

DIN

BUCURE,5TI

IN LUNASUB D1RECTIUNEA Domnului CHR. STAICOVICI

ABONAMENTE PE UN AN:

Lei 6 In streintate

NUMAR 50

(AMEN!

BUCURE$T1TIPOGRAFIA A. EPISCOPIEI 3.

1913

www.digibuc.ro

Camera de Comer lndustrie

Prepedinte, D. HAGI THEODORAKY S. Prager

Membrii Angelescu Dr. N. I., Bediteanu G.,M., G., Bragadiru D. D., Cerkez Dr. CiobanuC., Dobrescu Dumitrescu Militari I., Eftimiu G. M.,

D, Z., Grigoriu C., G. N., Al. L,Elefterie, G. A., Gr., Mihdilescu

Oscar, Negreanu P., G. C., Nicu-lescu I., Luca P., Staicovici B. D., Steriu TetzuZane N. din Bucure0i.

Antinoge D. Iliescu, Petrescu Atanase. eicdrescu C. I.din

Anastases9u Preda, Marinescu G., Predescudin Giurgiu.

Membrii corespondenti : G. Juvara, Tudor P.lescu, I. G. Emil Socec, Anton Angelescu, L.dorff, D. G. Many, D. Botez, E. Ascher

SUMARUL No. -10 (Supliment)1. Conferinta Secretarilor Camerilor comert.2. a Camerii de3. Juvara.4 Pentru industria0.5. notite formatiuni.6. Imprumutul de 200.000.000 1913.

www.digibuc.ro

SUPLIMENT1913

CONFERINTA SECRETARILOR CAMERILOR DE COMERT

In zilele de 11 12 s'a la ministe-rul Industriei si o a secretarilor

de comert din B. Marinescu, secretarulal ministerului s'a secretar

parte asupra nevoilor locale ale circumscriptie aCameriilde

a fost prezidat de d. Chr. D. Staicovici.Cea chestiune care s'a discutat a fost aceia a

oboarelor de cdrale, potrivit nouilordin legea burselor. In urma discutiunilor urmate, s'a

secretar se In unde suntoboare de cereale sau se vor asemenea oboare

acolo, s ou autorittile comunale respec-tive, vederea terenurilor pentru oboare a taxelormunale de perceput, apoi regulamente interioareale acestor oboare, regulamente ce vor trimise sprebare ministerului mai la 1914.

A doua chestiune a fost aceia a aplicdrei legeiduminical.;

Zegea repaosulutnu se mai nicieri din cauza

administrative. Conferinta a ca secretar sprezinte ministerului un raport asupra sta-diului actual al acestei legi.

A chestiune a fost relativ la legea inscriereaSecretarii au comunicat ministerului aplicarea

acestei legi se face tara normele prevdzute

www.digibuc.ro

230

au cerut ca ministerul, prin adrese atre tribu-nale, le In vedere acestora negustorii indns-

la inscrierea s intregime uumelepronumeleConstatndu-se care func-

fr de art. 240 dincodul vomercial,- con ferinta a hotrat, asupra acestor socie-

ca fiecare noui cercetariinformeze ministerul asupra societa(ilor careregulat.

In urma propunerei Ministerului de industrie comert,secretarii Camerilor de au acord salctuirea unei statistici a pi.eturilor de en gros ale-cipalelor de consumatiune.

In aceast fiecare va articoleleasupra va trimite lunar, Ianuarie1914, preturile, Ministerului de industrie comert.

In vederea se poate de amnuntit acomertului de din conferinta a ca secre-tarii dea tot concursul lucrrei care o vaprinde ministerul aceast directiune.

Astfel, se va cere din s arate cantittilede transformat in anual ; finamicul produs, produse precum canti-

de exportate.Ministerul industriei comertului, din

nul Camerele de comert, adresele comer-industriasilor, agricultorilor viticultorilor, a

s un indicator pe profesiuni.adrese.

de a da curs acestor lucrri, se va faceo verificare a tuturor acestor adrese de secretariiCamerelor de comert, verificare care va trebui terminat

la 1914 mai

www.digibuc.ro

231

organizarea comerciale prac-tice a Camerii de s'au terminat la Noem-brie va functioneze

Scopul acestei este de a da comer-dale practice celor ce comer cari n'auprintr'o de zi.

coala va fi numai pentru acei ceputin 4 clase primare. In proectul de se

prevgzuse un curs preparatoriu de 3 luni pentru cei cen'au cursul primar complect, dar urma propunerii d-lorZanne Botez, membrii comisiunea organizarea

comerciale practice, s'a suprimat acest curs :Materiile predate sunt urmtoarele

oraruluiComptabilitatea aritmetica ;

comertului corespondenta ;mgrfurilor;

Geografia ;LimbaCaligrafia.Luni Marti Miercuri Vineri

Stud. Geografia Caligrafia Stud. corn. Geografia GeografiaCaligrafia Comptab. Germana Stud. Comptab. Stud.

JursurHe vor 2 ani, care va tine exa-mene absolvire, eliberndu-se certificate.

Predarea cursurilor se va face diplomatitele comerciale cel mai practic posibil, deopartepentru a nu obosi prea mult pe elevi, pe de alt partepentru a face ca citire a rezumatelor, pecare profesorii le vor elevilor,

cele explicate, avandu-se vedere elevii nu autimp la dispozitie pentru a so ocupa de

Prin interoggri, exemple, etc., profesorul vacristalizeze elevilor ceea-ce s'a explicat.

depinde de felul profesorii vor

www.digibuc.ro

232

s predea mod simplu , trebue predat chin-studiu.

De sigur nu numai de prefesori dar de elevidepinde suocesul de aceea ca intiunea se admit numai elevi care prezentau maimulte garantii de regulatg, s'a admis partedin de la magazine, care la ora 8,sau care dau ori-ce caz functionarului timpul necesarca la ; de la unii s'a cerut chiarclaratie in vor da elevului drumul maila 8

Asemenea s'a dat acelora veneau pentrude nu de

s'a admis 60 elevi (maximuladmis de serviciul sanitar), pe a aror frecuent regulat

; din restul neadmis 30-40, parte aveadeja clase comerciale, parte nu avea 4primare, parte nu erau functionari comerciali.

Numai (10-15) cari erau functionari comer-ciali 4 clase primare putut deocamdat

; acestia vor admisi ce se vor ivi locuri.In ceea ce priveste controlarea frequentei s'a

consiliul profesoral tinut la 24 corent, ca fiecareun livret personal, care poarte cu el. Acest

livret se va depune la secretar intrarea In clas. Secre-tarul le va prevede stampila Prezent, va controla

numrul carnetelor corespuude numruldin clas la sfArsitul orelor va distribui carnetele

3 echipg.acest patronul poate controla pe functionar

dac a fost secretarul nota catalogabsentele.

*

va 1un curs gratuit de daotilografie pentru

comerciali. Compania Yost a pus la Camerii 4-masini acest scop, un profesor. Pentru uzagiulmasinelor, Camera de va Companiei 50 lei

www.digibuc.ro

233

Cursurile se vor preda seara 8 sala de comert.

**

De sigur exemplul Camerei de din Bucu-va imitat de alte Camere de comert.

V. M. loachim.26 Octombrie, 1913.

t lorgu duvaraboa% nemiloas a rpus zile pe

Juvara, directorul comertului Ministerul IndustrieiComertului membru corespondent al Camerii noastre.

Stirea mortei sale a Indurerat comertul cciJuvara nu a niciodat de a se interesa de

nevoile totdeauna pentru apiedicele ce i se punea cale a-i asigura un mersce ce mai prosper.

Cu lui vie, cultura lui deosebit, pu-lui de extraordinar6 pin munca punea

toate manifestaiiunile activitatei sale-Iorgu Iuvara-denu avea dect 33 ani-ajunsese se bucure

de o dragoste deosebit din partea comerciantilor indus-mai ales.

cunoscut numit al serviciuluicnd Ministeral Industrii Comertului nu era

desprtit de Miuisterul Agriculturii Domeniilor Statului.Munca ce a desfsurat atunci a fost uimitoare mai

ales nu s'a dat o pentrn a face opiere din ce ce mai intre Ministermerile de si industrie din

ministerul Agriculturei, IndustrieiComertului Domeniilor Statului, Juvara a luat

ziarului dovedind aceast parte asale lui calitti.

Prsind acestui ziar, Juvara anumit inspector agricol.

Se duce la tart satele, ptrunde in tainelevietei tranului, se de

www.digibuc.ro

234

un adevrat apo-tol lupt din rdsputeri pentrude sarcinile ce ce-1 impovrau a-1

binefacerile drepttei...mele, se Ministerul

functiunea de Director al

eu unul am putut apreciez mai bine oricare altul lui

Totdeauna pe buze, indatoritor la culmecei mari mai ales cu cei mici, muncitor de pre-

in indeplinirea atributiunilor lorguJuvara deveni repede unul din directori cei mai

mai isteti din Ministerul Comertului.cercetrilor lui nu se

nici o ori de grea ar fost ea.Camerile de comert industrie prinde o

goste deosebitii. Prin struinta lui, Camera deindustre din Bucuresti, obtine in mod gratuit terenulcare se astgzi falnicul lat din stradaiar celelalte Camere de sunt consideratede Juvara, aceeasi dragoste, s le

toate lenzuinte.

Sunt pe lume Dumnezeu le-a hrdzit darul dea jurul numai binele. Jorgu Juvara a fostdin Acestor nu le este datmult.

Chr. D. Stalcovici.

PENTRU COMERCIANTI

legei asupra firmelorAducem la tuturor comerciantilor prin

noua lege asupra promulgat prinDecret Regal No- 4207 din 31 Mai 1913 publicat

Monitorul No. 49 din 6 1913 s'a dis-pus :

1. Nimeni nu poate vreun dea'si firma registrul Tribunalului,

www.digibuc.ro

235

circumscriptia stabili sediul comercial (art.din lege).

Se acord mod esceptioual, prin art. 25 alun termen de trei promulgarea ei,

ciantilor comerciale, cari existau ziva de6 a a se dispozitiunilor acesteilegi, pentru a'si inscrie firma la Tribunal, dachin sus artata zi nu o aveau

Acest a la 6 1913.aceast se vor gsi sau societ5tei comer-ciale (existente in ziva de 6 a. ) contravenientidispozitia de mai sus, li vor disppzitiunile art. 22care stabileste : comerciantii sau societtile cornerciale,cari a fi cerut firmei, vordepsi o 50-1.000 lei raport insem-ntatea cinci zile pronuntarea

nu'si vor firma, se vasocoti o suplirnentara de 25-1.000 lei,cierea Tribunalului, pe fiecare zi de De aceast

esceptionald ne bucurandu-se, cum amartat mai sus, comerciantii societhtile comercialp,cari ziva de 6 a. pena-litatea art. 22 aplich imediat acelorcietti comerciale, cari au 6luni a. a cerut insorierea firmei.

2. Comerciantii comerciale, cari nu ar ficerut Tribunalului registrul fiirmelor toaterile, modifichrile intervenite firmh, se vorpedepsi 25-500 lei raporttatea comertului (art. 22).

caz de continuare a contraventiunci sau de recidivh,Tribunalul va pronunta amenda 100-1000 lei;

3. un comerciant nu se va putea folosi Lieblema ce alege table, prospecte, reclame,corespondenth, etc., nu. o numele pro-numele (al comerciantului, proprietar al intreprinderei),care va trebui intregime alturea, deasuprasau dedesuptul emblemei, in mod vizibil (art. 3 pri-mul aliniat).

www.digibuc.ro

236

Comerciantii, cari la promulgarea legii, la6 a. c. s'ar servit de asemenea embleme, darnu ar fost de se arat maisus emblema table, prospecte,reclame, corespondentk etc., s scris numele proprie-tarului Intreprinderei) vor putea complecteze aceast

termen de un an la 6 lunie 1914, carevor gsi nu s'au conformat, li se vor aplia

dispozitiunile art. 23, care prevededispozitiunile art. 3 se vor pedepsi o amend de 25-2.000lei. In caz de continuare a contraventiunei sau deTribunalul o la 5.000 lei, mini-

fi la 200 lei..penalitate se va aplica de pe acum acelor

contravenienti, au 6 a.sau cari s'ar fi folosit de embleme dupa dat.

4. Societtile nume cele comanditvor emblema aleas de 'firma social., celeanonime cooperative de aceast indicatiune.

Comerciantii, cari exercit denume sau in al dror object

este acest vor putea alege de carese

Deasemenea comertului table, prospecte,etc., se va face adogirea

ebancher. la pronumele comerciantuluisau la numele a societtii nume colectivsau care caz va fide explicatiunea Societate nume saumandit. (art. 3 ultimele aliniate, pertea

Legiuitorul, mod exceptional, a acordat art. 25al legii un termen de luni, adia la 6 Septem-brie 1913, pentru ca toti societtile,practia comertul de band, se conformeze dispozitiunilorlegii pentru Inscrierea completnd, sau

prospectele, reclamele, corespon-deuta, etc.

Art. 23 al legii contravenientide 25-2.000 lei, caz de continuare a contra-

www.digibuc.ro

237

ventiunei sau recidiv6, la 5.000 lei,in toate cazurile, Tribunalul va dispune fortei publice

imediata a tabelelor exterioare.** *

In caz de faliment, neinscrierea va puteamenea un element pentru a admite bancrut simpl saufrauduloas.

*

Pentru interesati pot adresa laGrefele Tribunalelor, dar mai osebire la secretrii Came-relor de cari verbal sau in vor da toate

cerute.

TIRI, NOTITE I

Importul cerealelor in Cea mai marefina consumat Elvetia este de provenient

a furnizat 38.801.000 kgr. pentru11.834.305 franci cnd celelalte n'au exportattotal nici kgr. Romnia a furnizat Elvetiei 171mii kgr. peutru 47.197 fr.

Vama pentru ffiin Elvetia este 2.50 pentru 100 kgr.Cerealele se import5. in cautitti malt mai mari. In 1911a cumprat 439.321.000 kgr. 19.714.100 kgr. secar,182.691.000 kgr. ovz, 24.253.000 kgr. orz, 13.862.400 kgr.orez, 1.088.500 alte cereale, 103.119.400 porumb, 3.843.700kgr. 700.400 kgr. alto leguminoase.

Vama pentru cereale, exceptnd acelea care au fostsupuse la oare-care e de 0.30 pentru 100 kgr.

**

Mostrele de Ministrul de a camostrele de ceai vor putea fi considerate fr valoare

i vor beneficia de soutire de numain mult zece

** *

www.digibuc.ro

Constantinopolului.- nostru comercialdin Constantinopol, recomand comerciantilor cari aucu aceast pue cea mai mare propu-

de mai ales care delaavantagii sau ocaziuni de prea

*

PorturHe cu zon aface cunoscut biurourilor vamale, porturile

ou Rotterdam ast-felprovenite aceste trebue

cear certificate de care de produc-tiune sau de a mrfurilor.

*

Propunerl Casa de reprezentant S. M.Katirdjoglou Han Constantiuopole, dorWe a intra

In ou o mai mare din*

Export Spania.- Perena, din Barcelona,9 Pral, dorete a importa cereale legume din

mnia*

De la Bursa din ziva de 13 Octombrieorele 2 cl. , adunarea a

a la alegereabru comitelul Bursei a 10 membrimera arbitrald:

D. D. Seceleanu a ales membru comitetulsei G. general A.

Al.ilfinulescu' Karin C:.Domn4oru, arbitrii.

www.digibuc.ro

PROSPECTAMORTIBIL DIN 1913

IN VALOARE DE

la Aprilie s. n. tragerilor sauimprumutulni

In virtutea legilor No. 1372 16 Aprilie s. 1911,No. 287 din 21 s. 1912, No 1322 din 5 Martie

1912, No. 3251 din 26 Aprilie s. 1913, No. 1377din 8 s. 1913, 4914 din 8 s. 1913, No.4915 din 8 Iulie s. 1913, Guvernul

amortibil/ 1913 valoare de

Lei aur 200.000.000 162.000.000 - Franci 200.000.000Capital pltibile aur

va la conversiunea Bonu-rilor de Tezaur din 1913 valoare delei aur 70.000.000 M/rci 56.700.000 - Franci 70.000.000,

plata bonurilor de rechizitie puse tim-pul ultimului rsboiu la plata de lucrri con-structiuni de biblioteci, poduri lantAtirea terenurilor inundate de Dunre.

In textul se vor re-produceurmtoarele conditiuni :

Imprumutul va la purttor, fie-de 500 Lei aur - 405 Mrci - 500 Franci 19.16

Lire sterling

www.digibuc.ro

160000 No. 1-160000 de cate una80000 160001-240000 obligatiuni36000 240001-276000 cinci

Obligatiunile vor purta facsimile semnturilenistrului de Finante, a Directorului datoriei publice aCasierului Central, manuscrisa a unuicontrolor.

Obligatiunile cupoanele acestui vorscutite pentru tot-deauna de ori-ce de tirnbru sau altimpozit presinte viitor. TitlurHe vor prirnitepentru valoarea garantie la toate caseleStatului. Cupoanele vor fi primite la aceleasi casedrept numerar.

Obligatiunile acestui purta ode 41/e pe an la capitalul nominal. vor

dela Octombrie s. 1913 vor fi pltitesease luni, la Aprilie Octombrie s. n.

acest scop obligatiunile de 80 cupoanede semestriale necesare complecta stingerea Imprumutului.

Amortizarea acestui se va face valoareacurs de 40 ani, conform tabelei anexate la

textul obligatiunilor, prin la sort semestriale, carivor avea la 2 s. n. a fie-carui

de la 2 s. n. 1914, data pentruprima tragere.

Guvernul se oblig a nu spori tragerile anu acest Imprumut termen de 10 ani socotitidela 2 st. 1914.

esite la vor fi Inceperedela 1 Octornbre st. ce tra-

schimbul titlurilor toate cupoanelescadinta termenul rambursdrii.

Valoarea cupoanelor ce vor lipsi, se vor deduce dincapitalul de restituit.

Numerile esite la sort la tragereo specificare a acelor tragerile precedente,

cari nu s'au prezintat la plat, se vor publica in de

www.digibuc.ro

ziarele romauesti opt la zece 2iare germane (introcare trei Berlin, din Francfort Main, altulHamburg) altele. Tot acele ziare se face de Guvernul

relativ la obliga-tiunilor.

Cupoanele obligatiunile scdzute se vor plti,alegerea detentorilor la Berlin, Francfort Main Ham-burg rnArci, in Belgia in franci, laStatului in lei aur paritate de Lei aur 500=MdrciFranci 500=19.16 Lire sterling.

Cupoanele scdzute neprezintate la plat se prescriu5 ani, obligatiunile la trecere

30 ani, data scadinteiIn pierdute, sau

se vor libera proprietarilor altele cari se vor legitimaconformitate dispozitiunile acestei legi din 18/301883. de dispozitiunile acestei se lua lalocurile de

In serviciul de al cupoanelor obli-do amortibild din 1913 se va face:

la Berlin la Direction der Gesellschaft $ casa doS. Bleichrder.

la Franctort p. AL Direction der Disconto Gesellschaft.la la Norddeutsche Bank in Hamburg.in Belgia, Olanda Londra la casele ce se vor desemnaulterior.

www.digibuc.ro

Situatiunea datoriei publice la Octombrie st. 1913

DA

1871 capitalului rentei ce este de eide fer pentru dobAnzile oapita-

Lei

pentru oonstruiroa Saceava-Roman-Iasi 51,535,640 49,880,940.30internA 4 21,197,600

1889 externA 4 33,160,000 19331890 (Conversiunea oblig. C. F. ) 4 274,376,000 141,643,0001891 4 46,000,000 31,269,500 19351894 internA 5 6,600,000 5,203,0001894 a externA 4 120,000,000 92,480,5001896 4 90,000,000 73,106,600 19401898 . 180,000,000 166,341,000 19581900 perpetuA p. intretinerea bisericei din Brasov 4 962,500 962,500 porp.1003 amortibila 185,000,000 467,164,000 19431905 4 91,756,500905 s convertitA 4 424,613,000 889,609,500

1908 externA 4 70,000,000 65,169,000 19401910 p. do ...... . 4 13,000,0001910 amortibil intern 4 44,199,000 42,982,500 1950

extern 4 128,000,000 123,728,000 19501910 perpetuu p. 23,000,000 23,000,000 perp.

p. F. din jud. Ialomita,vita trecute asupra Statulni conform legei din

1911 10 1910 ........ . 39,490,000 39,490,009Capital in amortibilA esitA la sorti .3 apar-

1912 caselor speciale sehimbatA rentA . '1,981,600 1,981,600 perp.1913 Bonuri de tesaur din 70,000,000 70,000,000 1916

Total . . 1,643,113,140.30

www.digibuc.ro

Veniturile cheltuelile Statului anii la 1912/13 au fost :

9 9/10 1910/1911 1911/1912 1912 /1913Venituri Lei 446,317,397.91 458,886,904.63 506,656,417.69 575,056,518.15 587,983,251.35Cheltueli 394,779,767.69 417,966,069.82 44'4,006,964.78 464,664,852.58 487,76,941.99

51,537,630.22 40,920,834.81 58,619,482.91 110,391,665.57 100,406,309.36

Budgetul anului 1913,14 votat de Camera la 31 Mantle st. v.I1913

Evaluitri CHELTUELI aoori Lei B.

Contributiuni directe 46,330,000 Ministem de Rsboiu 81,893,477Contributiuni indirocte .. 87,600,000 Ministerul de Finance 219,085,511 31Timbru 94,000,000 Ministerul Cultelor Instructiunei Publica . 51,075,726Monpolurile Statului 78,810,000 nisterul de Interne 49,145,027Serviciile publice MinisterulDomeniul 2,501,000 Ministerul de Justitie 11,400,511Subventiuni 22,518,000 Ministerul Domeniilor 10,157,802 30Ministerul de Finante 73,713,00 ' Ministerul Industrici . 4,868,306 70Ministerul de 3,872,000 MinisterulMinisterul de 2,219,000 Consiliul de 65,050Ministerul de externeMinisterul Domeniilor

Industriei98,000

1.496,000 Fond supliment. .532,442,526 31

69Ministerul deMinisterul 37,000Ministeral Cultelor Instruotiunei Publico . 6,327,572

Total . . 536,307,072 1 536,307,072

www.digibuc.ro

la confectionarea titlurilor defiinitive alemutului 4 amortibil In aur din 1913, DirectiuneaDisconto Gesellschaft si Casa Bleichrder vor emite Ger-mania, titluri provizorli contra se vor libera,nici o plat, titlurile definitive de toate casele

serviciul acestui Germania ade local emisiunei a titlurilor provizorii, conform

publicatiunilor ce se vor face la timp, titlu-rile vor fi emise de Banca a Romaniei.

Noembrie a. n. 1913.

Ministru de A. Marghiloman.

DE

In baza prospectului de mai sus, subscrierearnutul de 200 000.000 lei va avea In ziva de

30 Octombrie (12 Noembrie) 1913la National a

Generalcelelalte orase la Na(io-

ale Generale Romne In orele obisnuite desub urmatoare :

1. de etnisiune este fixat la lei pentru sutade lei capital nominal la care se vor de

dela 18 Septembrie (1 Octombrie) 1913 zivaridicarii titlurilor atribuite subscriitorului.

2. vor depune momentul subscrierii ocautiune de 5 0/0 din valoarea a subscrise

va putea consta, fie numerar, fie efecte publice,din cele ce se admit de ca gagiu pentruturi, calculate zilei.

3. din carifacultatea de a subscrierea de termenul fixatpentru prirnirea subscrierilor.

4. Repartitiunea se face fimai scurt timp posibil pentru inchiderea sub-

www.digibuc.ro

245

scriptiunii. dreptul de a parteace va reveni subscriitor.

5. caz cnd se va atribui subscriitorului omai ca cea subscris prisosul cautiunii se va restituiimediat.

6. Ridicarea obligatiunilor atribuite cari vorde un cupon cuprinznd dela 18 (1tombrie) 1913 se poate face cu 5 (18) Noembrie1913 contra pretului integral.

Subscriitorul este obligat a ridica :cincime din capitalul nominal al titlurilor atribuite

la 5/18 Noembrie 1913.din capitalul nominal al titlurilor atribuite

inclusiv la Nombrie (10 Decembrie) 1913.cincime capitalul nominal al titlurilor atribuite

inclusiv la 28 Decembre (10 lanuarie) 1914.din capitalul nominal al titlurilor atri-

buite 22 (4 Februarie) 1914.Sumele mai mici de 15 000 lei vor fi ridicate integral

cel mai trziu la 5 (18) Noembrie 1913.

7. ridicarea sume atribuite, cautiuneade va restitui sau se va in socotealg.

8. Subscrierile de bonuri de tezaurale Statului in de 70.000.000lei din 1913 se valoarea plus

Asemenea subscrieri mai sunt supuse urmtoarelor condi-:

a) Bonurile de tezaur cuponul de Februarie 1914pe cele urmtoare, trebue s depuse cu formularele

respective cel mai ziva de 30 Octombrie(12 Noembrie) 1913 contra chitant la unul din locurile de

;

b) Retragerea titlurilor provizorii din noulse va face in ziva de 18 / Decembrie

1913 :

www.digibuc.ro

246

e) Fiecare bon de se va primi inLei

plus de dela 1 Augustla 30 Noembrie 1913 15

. . Lei 1.015Diferintele cari nu vor putea fi acoperite titluri

din noua emisiune vor fi in numerar.9. Deocamdat/ se vor emite titluri provizorii cari se

vor preschimba in titluri definitive la epocele ce se voranunta prin

In caz subscriitorul nu va fi efectuat la timpsale, cari au primit subscrierile, sunt

in drept s imediat, somatiune sau punerefr nici o formalitate judeatoreasa, eau-

tiunea sau titlurile atribuite spre a se de toatepagubele provenite din neefectuarea la timp afixate prin aceste public/ri.

11. se vor face pe formularele oare se vorpune gratuit la dispozitiunea subscriitorilor de atre

12. In de in Romnia se vor primisubscrieri in germane Berlin, Francfort, Ham-burg, etc., precum in Belgia, Olanda Londra, in

fixate aceste piete.Noembre 1913.

Banca Nationald aBanca

www.digibuc.ro

O.CA L EA

VICTORIEI, 55FON.DAT

DE ARTA DE GALNTER1E-

-

-

GARNITURI IN TOATESTILURILEDECORATIUNI COMPLEeTE RENUMITA FABRIC

VIENAFURNISORUL CURTEI IMPERIALE, DIN VIENA FURNISORUL M. S. REGELUI CAROL I

MOBILE ENGLEZESTI--FOTOLIURI DE PIELEFURNITURI COMPLECTE PENTRU CLUBURI HOTELURI

PATURI, NOPTIERE DE

MAI MARE DEPOSIT:

I

GAZ ELECTRICITATE

CRISTALLERIES

Toate articolele

CARUCIOARE MOBILEpentru COPII

CEL MAI MARE DEPOSIT

CHRISTOFLE

LIMCGE

MENAGIU

JUCARIIpentru

www.digibuc.ro

POSTAMENTE DE MOARA DE LEMN FER

CURTEI REGALE

CAPITAL DEPLIN : LeiSMARDAN Stavropoleos, BUCURESTI

BRAILA - Bulevardul Cuza No. 95Cu sucursale in : CRAIOVA- Strada Cogalniceanu No. 22

Nemiati de Aur la Expozitia agricol din diplomade onoare Medalie de Aur de Aur diploma

Expozitia General din 1906

RECOMAND ACTIONARI :

RENUMITELE de deDIN ATELIERELE DE CONSTRUCTIUNI ALE FERATE REGALE UNGARE, BUDAPESTA

Secertoare, Legkoare, Cositoare pe patine cu 2 rotiDin Fabrica HARRIS & Co., TORONTO (CANADA)

PLUGURI, GRAPE Marca DEDin Uzinelo C F. Austro-Ungare;

SEMANATOARE IN PRINDIN FABRICA E. KUHNE,

DE ORIGINAL FRANCEZEDIN CARIERELE LA SOUR JOUARRE"

&

Toctoare, fn, Scrmntoarebtut ahale, etc., etc.

www.digibuc.ro