INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 15 � Decembrie 2011

MALINI

Să trăiţi!Să trăiţi!Întrumulţi anifericiţi!

Televiziunea Română,prin redacţia de la Iaşi, aales, pentru a filma unspectacol de sărbători, pen-siunea „La Filuţă”, de la Po-jorâta.

Invitatul cel mai impor-tant a fost Sofia Vico-veanca.

Artista a înregistratcâteva cântece şi a prezen-tat trei tinere interprete, totatâtea speranţe pentrumuzica populară moldove-nească.

Printre artiştii care aufost invitaţi să participe laspectacolul festiv s-au aflatşi membrii ansamblului fol-cloric „Flori de mălin”.

Artiştii de la Mălini au

urat, au colindat, audansat, din program făcândparte şi jocul caprei.

Participarea artiştilor dela Mălini la un spectacol pecare îl va vedea toatăRomânia este un motiv demândrie pentru comuni-tate. Cu atât mai mult cucât ceea ce au prezentat ei afost cu totul original, re-spectând tradiţiile locale.

La reuşita spectacolului acontribuit, desigur, şi am-bianţa creată de gazde,cadrul pitoresc oferit depensiunea „La Filuţă” – opensiune care face ca nu-mele comunei noastre să fietot mai cunoscut, tot maiapreciat.

În a doua zi a lunii decembrie, anul 1935,s-a născut la Poiana Mărului, Nicolae, fiul în-văţătorilor Profira şi Eugen Labiş. Apărut pelume sub stele favorabile, Nicolae Labiş aveasă propulseze locurile de sub culmeaStânişoarei, oamenii acestor locuri şi trudalor, obiceiurile, evenimentele ţinutului natalîn constelaţia poeziei româneşti.

Mai mult de atât, Nicolae Labiş, înzestratde un talent pe cât de timpuriu, pe atât deputernic şi prolific, devine o voce distinctă aliteraturii române de după cel de-al doilearăzboi mondial, un poet remarcat şi plasat îngaleria marilor creatori ai poporului român.

(continuare în pagina 2)

La iniţiativa primăriei Mălini, peCulmea Stânişoarei, mai bine spusparalel cu Culmea Stânişoarei, s-a re-alizat o cale de acces deosebit de utilăcrescătorilor de animale din zonă.Am numit cale de acces ceea ce este,de fapt, un drum adevărat, cu olăţime care permite trecerea a douăvehicule unul pe lângă celălalt şi cu olungime de 8400 metri.

Pentru cei care cunosc configuraţiaterenului, drumul a fost realizat ast-fel: de la Crucea Talienilor spreMuncelu pe o distanţă de 3.600metri şi de la Crucea Talienilor sprePoiana Lungă pe o distanţă de 4800metri.

(continuare în pagina 3)

UN NOU DRUM PE CULMEA STÂNIŞOAREIO CALE A

OILOR, DAR ŞI

A TURISMULUI

MODERN

Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Crăciunulşi Anul Nou 2012, primăria comunei Mălini,primarul şi personalul aparatului administra-tiv urează tuturor cetăţenilor din Pâraie,Poiana Mărului, Suha, Mălini şi Văleni-Stânişoara sănătate şi prosperitate, bucurie şisatisfacţie sufletească, împlinirea tuturor do-rinţelor!

La mulţi ani!

Consiliul local alcomunei Mălinidoreşte să adresezetuturor cetăţenilorcele mai bune urăricu ocazia sărbăto-rilor de iarnă – Cră-ciun luminos şiliniştit, iar Anul Nou2012 cu sănătate şiîmpliniri în tot ce vorîntreprinde!

La mulţi ani!

La aniversare...

- la începutul lunii decembrie,

Nicolae Labiş, poetul ţinutului

mălinean, ar fi împlinit 76 de ani

Locotenentul Vasile Niculescu, pilotul MariiUniri a românilor din 1 Decembrie 1918 a fostfiul preotului Grigore Niculescu din Pâraie

Mult timp nu s-a vorbit despre episodul avi-atic care a precedat actul istoric de la 1 Decem-brie 1918, episod care, se poate spune, a fostuna din acţiunile favorizante pentru mareleeveniment din epopeea românilor dintot-deauna.

Totuşi, în ultimii ani, au apărut informaţii de-spre acel zbor, cu adevărat eroic, efectuat de pi-lotul aviator Vasile Niculescu.

CONTEXT ISTORIC. Datorită situaţieipolitico-militare complexe în care se afla ţaraspre sfârşitul Primului Război Mondial, guver-nul României era stabilit la Iaşi. Ziua de 1 De-cembrie 1918 se apropia şi exista necesitatea cao serie de documente elaborate de guvernul dela Iaşi să ajungă în Ardeal, la Consiliul NaţionalRomân Central. (continuare în pagina 3)

PILOTUL MARII UNIRI

EVENIMENT

SOFIA VICOVEANCA - LA MĂLINI

Construirea drumului de pe Culmea Stânişoarei a presupus dislocarea unor mari cantităţi de pământ

şi de rocă deosebit de dură

În centrul Mălinilor funcţionează o spălătorie

şi o vulcanizare auto

CURAJ+AMBIŢIE+MUNCĂ=FAPTE, FAPTE EXEMPLARE!În centrul Mălinilor, a început cu

câteva luni în urmă, mai exact înluna iunie, amenajarea unor spaţii şiridicarea unei construcţii. Astăzi, înperimetrul respectiv, funcţionează o

spălătorie şi o vulcanizare auto. Auavut această idee şi au întreprinsaceastă investiţie soţii Mihaela şiGheorghe Maganu.

(continuare în pagina 4)

La Căminul Cultural din Mălini

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ

Pe parcursul lunii decembrie laCăminul Cultural Mălini stă la dis-poziţia publicului expoziţia de pic-tură a lui Ioan Rusu.

Artistul, concetăţean de-al nostrudin Pâraie, aduce în faţa iubitorilor

de artă o serie de tablouri cu o tem-atică diversă, unele originale, dupăidei proprii, altele inspirate dinopera clasicilor picturii naţionale,mai ales din cea a lui Ion Grigorescu.

(continuare în pagina 4)

2

� UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI �

(urmare din pagina 1)

După absolvirea şcolii primare, în 1946, este înscris la Liceul „NicuGane” din Fălticeni. Aurel Gheorghe Stino, profesorul său care, proba-bil, l-a apropiat de poezia franceză, şi-l amintea astfel: „Un cap de ex-presie, cu trăsături sculpturale […] luminat de forţa ochilor iscoditori…”

Debutează în 1950, la ziarul sucevean „Zori noi”. În acelaşi an publicăîn revista „Iaşul nou”. În 1951, cucereşte premiul întâi pe ţară la con-cursul şcolar de literatură română. Scrierile sale sunt remarcate şi apre-ciate.

Drept urmare este transferat la Liceul Naţional din Iaşi şi, mai apoi,la Şcoala de literatură din Bucureşti, şcoală pe care o absolvă în 1954.Primele sale volume de poezii, „Primele iubiri” şi „Puiul de cerb”, aparîn 1956. Lucrează, ca redactor, la revistele „Contemporanul” şi „Gazetaliterară”. Din păcate, pleacă dintre cei vii mult prea repede, la 22 de-cembrie 1956, într-un accident petrecut în condiţii neelucidate.

Am ales pentru această scurtă evocare un fragment dintr-un materialconsacrat poetului din Mălini de academicianul Eugen Simion: „Ver-surile de început (Primele iubiri, 1956) au o structură epică şi sunt do-minate de eposul popular. Dar chiar de pe acum se simte o neobişnuităsenzaţie de vitalitate a materiei, de germinaţie colosală. Munţii ard înpoleiuri argintate, vinele de apă ţâşnesc cu putere, peştii alburii lunecăpe lângă genele copilului ce se scaldă în pâraiele repezi, sevele se audcum fierb sub brazde şi se ridică prin ţevile cucutei.

Procesul de intelectualizare a lirismului nu anulează la Labiş valoareaspontană a emoţiei. Ca şi Eminescu, care păstrează toate motivele poe-ziei sale din tinereţe, Labiş îşi „tratează”, cum zice el cu o formulă de-mitizantă, orgolios prozaică, temele iniţiale, dar dintr-o perspectivăpoetică indiscutabil superioară.”

Marcând meteoric universul literaturii române, Nicolae Labiş rămâneo voce inconfundabilă a poeziei postbelice, un rebel romantic, un crea-tor, deşi foarte tânăr, maturizat în idei, în principii. El nu scrie neapă-rat versuri, el sculptează, cu cuvinte meşteşugit alese, cu metaforesurprinzătoare, corpul inefabil al temelor sale favorite. Teme, vai, atâtde grave, atât de dramatice pentru o persoană care abia parcursese oreleadolescenţei. El a creat o lume, un univers în care s-a transpus total:

„Eu curg întreg în acest cîntec sfînt,Eu nu mai sînt, i-un cântec tot ce sînt…”

Scrisoare mamei de Anul Nou

În munţii noştri astăzi zăpezile torc leneş,Izvoarele îngheaţă în clinchete subţiri,Şi caprele de munte nervoase prin poiene-şiUrmează-n taină calea iernaticei iubiri.

Cred că pe masă vinul aşteaptă-n adormire -E vinul roş din care pe-atunci n-ai vrut să-mi dai,În vremurile-acelea săpate-n amintireC-o mamă grijulie şi-un băieţel bălai.

Oh, lumea cenuşie cum se spărgea deodatăŞi năvălea într-însa al datinei popor! -Strălucitoare capre cu lâna coloratăŞi toboşari de basme săltând într-un picior.

Şi feţi-frumoşi cu stele de-oglinzi din tălpi în creştet,Şi draci blajini, tot focul punându-şi-l în joc,Şi ursul cu dairaua purtând cojocul veşted,Şi dorul de pădure purtându-l în cojoc.

Sau clopoţeii molcomi cernuţi pe-ntreaga vale,Care-aduceau colinde la noi în lung convoi,Când ascultam la geamuri şi palma dumitaleÎmi mângâia obrajii îmbujoraţi şi moi.

Azi e la fel, şi vinul aşteaptă-n adormire;M-aştepţi cu vinul roşu, voioasă să mi-l dai,Dar sunt acum departe, privind în amintireO mamă grijulie şi-un băieţel bălai.

Nicolae Labiş

LA ANIVERSARE…

În calendarul creştin ortodox, încă dela sfârşitul secolului IV, la 1 Ianuarie sesărbătoreşte Sfântul Vasile cel Mare,arhiepiscopul Cezarei Capadociei. Esteziua în care se oficiază o serie de rugă-ciuni speciale – moliftele Sfântului Va-sile.

Sfântul Vasile s-a născut în Pont, înjurul anului 329, într-o familie creştină.A studiat în Cezareea, iar mai apoi laConstantinopol şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe defilozofie, astronomie, geometrie, medi-cină şi retorică. Datorită culturii şi in-teligenţei sale, Sfântul Vasile cel Maredevine profesor în NeoCezareea. Subinfluenţa sorei sale, se apropie tot maimult de biserică. Aşa se face că viziteazămai multe mănăstiri din Egipt, Siria,Palestina şi Mesopotamia. La întoar-cere, el înfiinţează o mănăstire pemalul Irisului. Scrierile sale din aceaperioadă pun bazele vieţii monahale

sistematice. De aceea, Sfântul Vasile celMare este considerat părintele mona-hismului oriental. Datorită culturii sale,a spiritului său viu, a faptelor sale,Sfântul Vasile cel Mare are o mare in-fluenţă în rândul conducătorilor statu-lui, a populaţiei şi clerului. În anul 370,devine Episcop al Cezareii, Mitropolital Capadociei şi Exarh al Pontului, au-toritatea sa întinzându-se între Balcani,Marea Mediterană, Marea Egee şi pânăla Eufrat. Are o mare contribuţie în or-ganizarea bisericii, a luptat pentrudrepturile clerului şi a pus un accentdeosebit pe pregătirea canonică şi spi-rituală a preoţilor. O mare atenţie aacordat Sfântul Vasile cel Mare oame-nilor săraci, persoanelor oprimate, ini-ţiind nenumărate acte de caritate.Sfântul Vasile moare în anul 379, iar laînmormântarea sa participă un numărimpresionant de creştini, evrei, păgâni,localnici şi străini, ca dovadă a marii

sale popularităţi.Biserica ortodoxă îl consideră pe

Sfântul Vasile cel Mare pionier al vieţiimănăstireşti, precum şi fondatorul pri-mului spital pentru săraci şi al unor azi-luri pentru nevoiaşi, bătrâni, bolnavi.La marginea oraşului în care slujea laun moment dat, se dezvoltase o adevă-rată cetate a carităţii, cu sanatorii, azi-luri, spitale, laboratoare şi şcoli demeserii pentru cei săraci.

Sfântul Vasile cel Mare este sărbăto-rit în biserica ortodoxă la 1 Ianuarie,dar şi la 30 Ianuarie, împreună cuSfântul Ioan Gură de Aur şi SfântulGrigore.

Sfântul Vasile cel MarePIONIER AL VIEŢII MĂNĂSTIREŞTI

Sărbătoarea Naşterii Domnului,despre care Evangheliile nuoferă detalii cronologice, a fost

rânduită de Biserică abia în secolul IV– iniţial pe 6 ianuarie, iar ulterior pe25 decembrie. Astfel, Naşterea Dom-nului a fost celebrată pentru primaoară, după nouă dată aleasă, 25 de-cembrie, la Roma în anul 345, iar laConstantinopol în anul 375.

La români, sărbătoarea poartă detimpuriu şi numele nebisericesc deCrăciun, care se pare că vine din cu-vântul latinesc „creationem”, ceea cear însemna „creaţie”, „naştere”, dar şi„copil”.

Sfintele Evanghelii şi, ulterior, tradi-ţiile populare evocă de Crăciun câtevapersonaje importante.

În centrul sărbătorii se află PrunculSfânt Iisus. Întruparea lui Dumnezeu,naşterea Fiului în timp, din Maică ne-prihănită, spre restaurarea şi îndru-marea omului, constituie placa turnatăa istoriei (de la Naşterea Lui trupeascăse numără anii, înainte de Hristos şidupă Hristos) şi temeiul dumnezeiescal mântuirii omenirii. Colindele ex-primă frumos acest adevăr teologic:„Pe Fiul cel din vecie/Mi L-a trimisDomnul mie,/ Să se nască şi săcrească,/ Să ne mântuiască.”

Cinstirea pruncului este indisolubillegată de cinstirea Maicii sale –Maria(Maryam, Miryam), Maica

Domnului, cea „binecuvântată întrefemei.”

În aramaică (limba curentă a timpu-rilor evanghelice, pe care a vorbit-o şiIisus), Maryam înseamnă „doamnă”,„stăpână”. Dar se mai presupune cănumele evreiesc Maryam sau Miryampoate fi de origine egipteană şi s-arputea traduce prin „cea dragă”, „ceaiubită”. În orice caz, Maria din Nazaret

reprezintă „Noua Evă”, noua icoană afeminităţii, reunind tainic maternita-tea şi fecioria. Prin cuvintele Ei, rostitedinaintea Arhanghelului Gavril, „Fiemie după cuvântul tău…”, firea ome-nească a consimţit liber la planul divinal mântuirii şi s-a făcut „împreună –lucrătoare cu Dumnezeu”.

Un alt personaj important evocat laNaşterea Domnului este bunul Iosif,logodnicul Mariei, cel din spiţa luiDavid. În ordine civilă, el trece formaldrept tatăl lui Iisus.

Steaua vesteşte din ceruri naşterealui Iisus, îngerii şi păstorii se bucurălaolaltă, iar trei înţelepţi ai lumii vechi,Magii sau „Craii de la Răsărit”, Balta-zar, Gaspar şi Melchior, vin să-L măr-turisească şi să I se închine,

aducându-i în dar aur, smirnă şi tă-mâie. Fiecare din aceste daruri are osemnificaţie. Aurul închipuie demnita-tea împărătească, tămâia – pe ceapreoţească, iar smirna – patimile şimoartea Lui jertfelnică.

Magii trecuseră înainte pe la regeleIrod, cel care era obsedat de ivireaunui concurent periculos pentru tro-nul său şi care a încercat fără succes săse folosească de ei pentru a-l afla pePrunc, ca să-l ucidă.

În tradiţia populară românească,sărbătoarea Naşterii Domnului a fostdenumită Crăciun, de la numele luiMoş Crăciun, cel care ar fi fost pro-prietarul staulului în care a născut Fe-cioara. Soţia lui, Crăciuneasa estesocotită în unele părţi patroana moa-şelor, ca una care a moşit-o pe MaicaDomnului. Crăciun ar fi fost ostil oas-peţilor nepoftiţi şi soţiei sale, pe carear fi pedepsit-o cu tăierea mâinilor,pentru ajutorul dat străinilor fărăacordul său. Femeia şi-ar fi recăpătatmâinile udându-se cu apa din scăldă-toarea Pruncului, ba chiar, într-o altăvariantă, Maica Domnului i-ar fi dă-ruit mâini de aur. În faţa acestei mi-nuni, Crăciun s-ar fi spăşit şi ar fi venitla dreapta credinţă. În unele colindepopulare, Crăciun este numărat cusfinţii, şezând „lângă Bunul Dumne-zeu”

Răzvan CODRESCU

STEAUASteaua sus răsareCa o taină mare,Steaua StrăluceşteŞi lumii vesteşte

Că astăzi curata,Prea nevinovataFecioara MariaNaşte pe Mesia.

Magii cum zărirăSteaua şi pornirăMergând după razăPe Hristos să-L vază

La Dânsul intrarăŞi se închinarăCu daruri vestite,Lui Hristos menite.

Şi de-acum până-n vecieMila Domnului să fie,Tuturor cu bucurieŞi de mare veselie.

PERSONAJELECRĂCIUNULUI

Recent, s-a finalizat, la şcoala „Ni-colae Labiş” o interesantă acţiune for-mativ-educativă desfăşurată subgenericul „Cartea noastră de vise”.Acţiunea „Cartea noastră de vise” esteun proiect susţinut financiar de Fun-daţia „Soroş” şi implementat cu spri-jinul Centrului „ Educaţia 2000+”.Grupul ţintă al proiectului a fost alcă-tuit din 45 de elevi.

Activitatea a început la mijlocullunii martie şi a durat până în noiem-brie.

Participanţii au fost conduşi de ca-drele didactice prin activităţi de olargă diversitate, cu un pregnant con-ţinut formativ, educativ şi recreativ.

Una dintre secvenţe s-a constituitîntr-un „atelier de lectură”, cadru încare elevii au fost stimulaţi să ci-tească, să îndrăgească şi să preţuiascăpagina scrisă.

În cadrul acţiunii „viitorul începeazi”, ajutaţi, sfătuiţi de cadrele didac-tice implicate, copiii participanţi s-auaflat faţă în faţă cu viitorul lor, auavut posibilitatea să-şi aleagă, să-şiproiecteze perspectivele profesio-nale.

Deosebit de atractive, de antre-nante s-au dovedit a fi acţiunile „re-porter pe tărâmul poveştilor” şi „carnavalul toamnei”. Elevii au aflatun nou fel de a-şi petrece timpulliber, şi-au pus în valoare înclinaţiileartistice dansând, cântând sau inter-pretând rolurile unor personaje cele-bre din poveşti.

De un succes real s-a bucurat şi ex-cursia care a inclus obiective culturaleşi turistice din judeţul Neamţ.

Fiecare secvenţă a fost gândită,proiectată şi pregătită, atât organiza-toric, cât şi ca încărcătură educativăşi formativă de profesoara VioricaDavidel, învăţătoarele Mihaela An-drieş, Maricica Bârsanu, Rodica Ilieşi Elena Sava. Acţiunea s-a bucurat desprijinul Centrului Judeţean de Asis-tenţă Psihopedagogică Suceava, prin

profesoara Maria Hancea.Profesoara Viorica Davidel a apre-

ciat că „Elevii au fost părtaşi la nu-meroase experienţe care le-aucompletat sau aprofundat cunoştin-ţele, le-au întărit sau deschis dorinţade a citi, le-au modelat emoţiile. Spe-răm că au înţeles mai bine cât de im-portant este să-ţi gestionezi corecttimpul liber, atât de preţios la oricevârstă.

Sigur, am avut de câştigat şi noi, ca-drele didactice care ne-am ocupat deactivităţi. Purtăm în suflete mulţumi-rea că am finalizat, într-un mod reu-şit, un proiect complex, unul dinpuţinele proiecte aprobate.

Am dobândit o experienţă fru-moasă alături de copii, am învăţat cătrebuie să rămâi mereu tânăr în me-seria de dascăl. Aceasta pentru a fiutil în educarea tinerelor vlăstare careau nevoie de multă afecţiune în tim-pul instruirii. A fi dascăl nu înseamnănumai a-l învăţa pe elev chimie, fi-zică, matematică sau altă disciplină,înseamnă şi a te implica în devenirealui ca om, fiindu-i un bun prieten şisprijin în căutarea drumului său înviaţă.

Dacă am schimbat ceva în atitudi-nea elevilor, în modul de a se ex-prima, de a se comporta, de acomunica şi colabora cu cei din jur în-seamnă că am reuşit să realizăm sco-pul proiectului, aceasta fiind ceea cene-am dorit!”

Iată, o frumoasă reuşită a elevilor şia cadrelor didactice care au parcurs,împreună, un complex proiect de va-loare formativ-educativă, un proiectcare poate fi un bun început în activi-tăţi de acest gen.

Adică activităţi care să le pună învaloarea înclinaţiile, talentele, capa-citatea de creaţie, să le stimuleze do-rinţa şi obiceiul de a citi, să le creezecadrul pentru a se distra împreunăfrumos, civilizat şi folositor. Folositorpentru ei şi pentru societate…

„CARTEA NOASTRĂ DE VISE” –UN PROIECT FINALIZAT

LA ŞCOALA „NICOLAE LABIŞ”

INFO M|LINI

Farmecul inegalabil al excursiei

Ca la parada modei

Trăind mirajul marelui Praznic al Naşteii Mântuitorului,m-am gândit să abordez o temă mai deosebită inspiratăfiind şi de titlul unei publicaţii, din domeniul nostru far-maceutic, publicaţie care mi-a parvenit zilele acestea: „Lea-curi, sfaturi şi remedii pentru trup şi suflet”. Tema aleasă sereferă la un aspect foarte important din noianul de leacuripentru suflet, la adevăratele bogăţii ale omului trecător peacest pământ. Astăzi, când apele se tulbură în întreagalume, iar omul se ancorează tot mai mult de cele pămân-teşti şi alege tot mai puţin din ceea ce este de folos sufletu-lui său, este potrivită să abordăm acest aspect.

BOGĂŢIA SPIRITUALĂ. Voi cita din sfânta Scripturăcâteva învăţături de căpătâi: „Fii cu Domnul în fiecare zi,clipă de clipă.

Fă-ţi cale deschisă către El cu faptele şi gândurile tale. Întot ceea ce este trecător, preferă să ai mai puţin decât maimult. Împotriveşte-te cu toată tăria ta marilor păcate cebântuie lumea, necredinţa vrăjitoria, desfrânarea, sinuci-derea treptată prin droguri, alcool, tutun. Nimănui nu-idori răul, iar binele ce ţi s-a făcut nu-l uita. Fii cu toatălumea în pace. Învaţă a te birui pe tine în toate ca să ajungila adevărata cunoaştere. Împodobeşte-ţi sufletul cu faptebune, cu smerenie, blândeţe, dragoste, şi milostenie. Mi-lostenia n-a sărăcit niciodată pe nimeni”. Pentru toate aces-tea ai la îndemână Sfânta Rugăciune. Fă din rugăciunecandela nestinsă a inimii tale şi untdelemnul ei purureasă-l picuri. Rugăciunea ne face în chip minunat văzători aitainei celui de lângă noi. Rugăciunea leagă sufletul de su-flete, îl face simţitor la suferinţe şi dureri.

Dă ajutorul tău celor care au nevoe de el, pentru că „dă-ruind vei dobândi”. Cum să-i ajuţi? Nu-i carte să te înveţe!Fă-o cu gingăşie, cu mare umilinţă. Dragostea de semeni,milostenia, nu cer isprăvi şi planuri mari - face bine o vorbăbună, un gest din suflet. Fii bun cu cei care se află în necaz.Să-ţi pese de fiecare om, ajută-l, doreşte-i mântuirea, dar cugingăşie, cu duh smerit. „Fii apostol cu fapta, nu cu vorba!”

BOGĂŢIA SĂNĂTĂŢII. Sănătatea, bunul cel mai depreţ al omului, al fiecăruia dintre noi, stă în mâinile noas-tre, în deciziile noastre. Depinde foarte mult de modul încare gestionăm stresul la care suntem supuşi zilnic, de ale-gerea modului de alimentaţie, de hidratare a organismului,de condiţiile igienico-sanitare în care trăim de sporturilepe care le practicăm, de modul în care ne odihnim ( existăşi odihnă activă), de momentele de recreere, de prietenii cucare ne înconjurăm şi atmosfera pe care o avem la locul demuncă.

Dăcă vom lua deciziile corecte, vom avea o minte sănă-toasă într-un corp sănătos.

BOGĂŢIA FAMILIEI. Familia este piatra de temeliea oricărei societăţi. În zilele noastre familia trece prin mariîncercări. Este mare lucru să ai astăzi o familie bine înte-meiată, unită la bine, dar şi la greu. Lipsurile, viciile, dar şimarile averi materiale aduc după sine tulburări, nelinişte,ură, duşmănie, destrămare. Când avem o viaţă de familiereuşită, avem şi împliniri profesionale. La apusul vieţii, nuvom regreta că ne-am pus familia pe un plan primordial.

Este necesar şi omeneşte să întreţinem relaţii sincere şiprofunde cu cei din jurul nostru din marea familie a comu-nităţii în care trăim.

În acelaşi timp, avem obligaţia morală de a ne ruga ne-âncetat pentru iertarea şi mântuirea celor dragi nouă careau plecat din familiile noastre.

BOGĂŢIA PROFESIONALĂ. În profesiile noastreeste foarte important să ne valorificăm întregul potenţial,oferind carierei tot ce avem mai bun. Dacă fiecare dintrenoi nu-şi va îngropa „talantul” care i-a fost încredinţat lanaştere, ci-l va înmulţi cu sârguinţă şi pe plan profesional,dacă fiecare va studia permanent cu dorinţa de autodepă-şire şi va fi un profesionist responsabil, dacă fiecare va lăsaun nume bun în urma sa, atunci noi toţi vom avea senti-mentul satisfacţiei, lucrului bine făcut şi vom avea picăturanoastră de contribuţie la marile eforturi pentru evoluţia so-cietăţii noastre.

BOGĂŢIA ECONOMICĂ. Nu este de ajuns să ai banica să fii bogat, dar banii sunt importanţi din punct de ve-dere material, economic, social atunci când ne fac viaţa maiuşoară, când ne menţin familia unită, când suntem satis-făcuţi pe plan profesional şi când din „averea ţarinei” noas-tre dăm şi celor aflaţi în nevoi, pentru că ceea ce suntemcontribuie mai mult la fricirea noastră decât ceea ce avem.Foarte bine sublinia în unele predici preotul meu parohVasile Bîrsanu că „ bogaţia nu este un păcat, cum nici sără-cia nu este o virtute”.

Important este să nu ajungem robi ai banului, iar scopulsuprem al eforturilor noastre să nu fie numai banul. Darnici să stăm cu mâinile încrucişate aşteptând ca totul să nepice de sus. Cât adevăr exprimă cuvintele lui Nicolae Iorga: „averea are valoarea originei şi a întrebuinţării sale”, iar„banul trebuie ţinut în frâu, altfel semnul bogăţiei (banul)ajunge să stăpânească bogăţia”, bogăţie care poate fi „ogroapă pecetluită sau o mină binefăcătoare”.

BOGĂŢIA PROVOCĂRILOR, DESCOPERIRILORŞI A ÎNDRĂZNELII. Pentru a ne simpţi împliniţi avemnevoie de o doză de mister, curaj, îndrăzneală sau un picde nebunie în viaţă. Provocările sunt necesare în viaţa noas-tră. Dumnezeu ne-a lăsat creativi (doar suntem creaţia Sa),ne-a dat puterea de alegere, avem nevoie de noutate, aşadarsimţim nevoia de a crea continuu dacă dorim să trăim cuadevărat bucuria. Avem nevoie de autodepăşire profesio-nală, de autocunoaştere şi autoevaluare a puterilor noas-tre.

Toată lumea vrea să trăiască pe culmi, fără să ştie că ade-vărata fericire constă în modul cum urci în vârful muntelui.Omule, fă în aşa fel ca din realizările şi descoperirile tale,din bogăţiile tale materiale şi sufleteşti să beneficieze şi ceimulţi: săraci sau bogaţi, rude sau străini, bolnavi sau sănă-toşi, buni sau răi!

BOGĂŢIA UNEI VIEŢI PLINĂ DE SENS. Cea maiprofundă avere a inimii este aceea de a trăi pentru un ideal.Fiecare dintre noi aspiră la ceva, doreşte un anumit loc însocietate, în breasla profesională, doreşte să fie important,să conteze, să creadă măcar o clipă că lumea a devenit puţinmai bună pentru că el a trăit pe pământ. Dar nu trebuie săuităm un lucru esenţial - fiind trecători prin viaţă, tot ceeace facem să ducă la mântuirea noastră sufletească, pentrucă „ce-i foloseşte omului dacă ar câştiga lumea întreagă,însă şi-ar pierde sufletul său ...”

Aş dori să închei spunând că, îmbrăcându-ne cu acestebogăţii adevărate, vom fi nişte oameni frumoşi sufleteşte şitrupeşte, iar referitor la frumuseţe voi cita pe Dan Puricdintr-o carte a sa, dragă sufletului meu, „OMUL FRUMOS”care spune că „ Adevărata frumuseţe s-a născut din cea maicumplită umilinţă, din umilirea lui Hristos. Prin coroanade spini, prin bice, prin hulituri şi pietre aruncate se stre-cura frumuseţea Mântuitorului....”

farmacistă Teodora PLĂCINTĂ

3

La taifas cu farmacista Leacuri pentru suflet

Utilaje grele şi foarte grele au di-slocat cantităţi foarte mari de pă-mânt şi de rocă deosebit de dură.S-au lărgit unele porţiuni din dru-mul vechi, s-au tăiat curbele, s-au„îndulcit” pantele foarte abrupte.

Drumul va face mai uşoară de-plasarea la stânile din zonă, lucrucare se va întâmpla pentru primadată în toată istoria păstoritului înStânişoara – aşa cum ne-a spus Si-mion Buzdugan, unul din gospoda-rii care cunoaşte de mic şi dininterior fenomenul creşterii anima-lelor. De la el am aflat cât de greuera să ajungi în locurile de amena-jare a stânilor, cât chin pe animale,câte căruţe rupte, câţi oameni supă-raţi…Acum, pe drumul recent con-struit, deplasarea se va face încondiţii absolut normale, pe totparcursul anului.

CONDIŢII MAI BUNE PENTRU CRESCĂTORII

DE ANIMALE

Aşa cum bine se ştie, în ultimavreme, primăria Mălini a construitîn Stânişoara trei stâni noi. Acums-a construit drumul lung de pesteopt kilometri, care leagă zona Mun-celu de zona Poiana Lungă, drumcare poate fi parcurs cu uşurinţă deorice vehicul – de la căruţă la vehi-cule de mare tonaj, indiferent decondiţiile meteo.

Iar în primăvară, primăria Măliniva construi, în două puncte diferite,două saivane pentru adăpostul ani-malelor, adăposturi care vor fi pusela dispoziţia crescătorilor de ani-male din Pâraie şi Văleni-Stâni-şoara.

În situaţia nou creată, este de aş-teptat ca oamenii să fie încurajaţisă crească mai multe vaci, maimulte oi – aşa cum se întâmplacândva prin partea locului.

ÎNCĂ O FACILITATE PENTRU DEZVOLTAREA

TURISMULUI

Nici nu se terminase bine amena-jarea drumului din Culmea Stâni-şoarei că la faţa locului au sositnumeroşi turişti, cu autoturisme deteren şi ATV-uri, dornici să pună laîncercare sutele de cai putere aimotoarelor.

Faptul l-a făcut pe primarulPetru Nistor să se gândească la o

perspectivă când acest drum arputea fi parte a unui itinerar oferitcelor mai diferite categorii de tu-rişti.

Cum ar arăta acest itinerar? Să oluăm metodic, din punctul CruceaTalienilor. Deci, de aici, de la Cru-cea Talienilor ne îndreptăm, pedrumul proaspăt construit, sprePoiana Lungă, pe „Cărarea de submunte” – o cărare despre care ne-avorbit tot Simion Buzdugan – ajun-gem în Arşiţa Nemţişorului, zonă încare este deja amenajat un drum;folosim drumul din Arşiţa Nemţişo-rului până intersectăm drumul fo-restier Nemţişoru; facem la dreaptape acest drum forestier şi mergempână întâlnim calea „şoselei vechi”;pe această cale continuăm să mer-gem până întâlnim drumul jude-ţean 209B; de aici o luăm la stângaşi înaintăm pe DJ-209B până lacurba care se formează după Şipo-tul lui Vintilă; din această curbă in-trăm din nou pe traseul „şoseleivechi” până undeva în Muncelu, deunde vom ajunge la drumul proas-păt construit şi vom încheia parcur-sul la Crucea Talienilor.

Iată un traseu destul de lung, darde o frumuseţe şi de o spectaculozi-tate fără seamăn. Cea mai mareparte a traseului este parcă neex-plorată, putem să spunem că estesălbatică, vegetaţia şi conformaţiatraseului oferind ochiului imaginiinefabile. Traseul despre care vor-bim ar putea pune în valoare punc-tele legendare precum MasaTalharului sau Pietrele Muncelului.

Despre ce turişti putem vorbi?Care turişti ar putea fi interesaţi deun asemenea itinerar?

Mai întâi, ne referim la turiştiiobişnuiţi, cei cu rucsacul în spi-nare, pentru care nu trebuie decâtca traseul să fie marcat.

Mai apoi, dacă traseul va fi ame-najat corespunzător, putem vorbide turişti care pot să-l abordeze cubicicleta (cu bicicleta special con-struită pentru asemenea încercări),cu motocicleta, cu autoturismul deteren şi cu ATV-ul. Iar de aici pânăla a organiza competiţii, raliuri numai este decât un pas.

Atât deocamdată despre nouldrum construit de primăria Mălinipe Culmea Stânişoarei. Despre per-spectivele turistice ale acestuia vommai vorbi. Cu siguranţă!

Dumitru AMARIEI

UN NOU DRUM PE CULMEA

STÂNIŞOAREI

(urmare din pagina 1)

Iarna era foarte aspră şi zăpada foarte mare.Orice legătură terestră devenise imposibilă.Atunci, Marele Cartier General (statul major alArmatei Române) a hotărât ca transportul do-cumentelor să se facă pe calea aerului.

CONDIŢII TEHNICO-ORGANIZATORICE.Pentru misiunea dificilă, complexă, riscantă,dar deosebit de onorantă s-au oferit mulţi din-tre piloţii militari români. A fost ales locote-nentul Vasile Niculescu, apreciat pentruactivitatea sa pe timpul acţiunilor de luptă, darşi pentru faptul că în campania din vara anului1917 trecuse Carpaţii în zbor şi lansase mani-feste în Transilvania, astfel că ştia foarte binetraiectul de zbor. S-a stabilit ca misiunea să seexecute cu un avion tip Farman-40 care să de-coleze de pe aerodromul din Bacău. Pentru căla acest avion carlinga era deschisă, iar tempe-ratura aerului la înălţime scădea sub minus 35de grade, atât pilotul, locotenentul Vasile Ni-culescu, cât şi însoţitorul său au fost nevoiţisă-şi acopere obrajii cu un strat gros de para-fină care să-i protejeze de temperatura atât descăzută. Echipajul avea misiunea să transporteun colet sigilat în care se aflau documente im-portante, printre care şi un mesaj al primuluiministru, Ion Brăteanu, către Consiliul Naţio-nal Central Român. Zborul a avut loc în ziuade 23 noiembrie 1918. Avionul Farman-40, cunumărul de înmatriculare 3240, avându-l lacomenzi pe locotenentul Niculescu a decolat

de pe aerodromul din Bacău, a efectuat zborulîn condiţii normale, a trecut Carpaţii la o înăl-ţime de 2600 metri şi a aterizat în apropierede Câmpia Libertăţii din Blaj.

INTRAREA ÎN ISTORIE. Avionul cu în-semne tricolore pe aripi a fost primit cu mareentuziasm pe câmpul de lângă Câmpia Libertă-ţii. În întâmpinarea mesagerilor sosiţi în zborde peste Carpaţi au venit numeroşi localnici,dar şi oficiali ai vremii.

În aceeaşi zi, după amiază, a avut loc şedinţafestivă a Consiliului Naţional Român din Blaj.Participanţii au fost informaţi despre zborul lo-cotenentului Niculescu şi despre conţinutuldocumentelor aduse pe calea aerului. S-a vor-bit şi despre faptul că în ziua următoare echi-pajul se va întoarce la Bacău şi va transmitehotărârea românilor transilvăneni de a se unicu Ţara - o dată pentru totdeauna.

A doua zi, la plecare, avionul a fost înconjuratde sute de oameni. Mulţi dintre ei şi-au pussemnătura pe pânza care acoperea fuselajul.Era o manifestare a dorinţei de unire, de făurirea României Mari – fapt consfinţit câteva zilemai târziu, la Marea Adunare Naţională de laAlba Iulia, din 1Decembrie 1918.

Aşa a intrat în istoria aeronauticii române şi,mai mult, în istoria neamului românesc VasileNiculescu fiul preotului Grigore Niculescu de labiserica din Pâraie.

DIN VÂLTOAREA ISTORIEI, ÎN ANONI-MAT. După acest raid (Bacău-Blaj-Bacău) care l-a plasat între marii bărbaţi ai ţării, printre

înfăptuitorii României Mari, Vasile Niculescu s-a întors la cele obişnuite ale unui pilot militar,ale unui luptător aerian. Nu s-a bucurat de aten-ţia mai marilor vremii, nu i s-au apreciat spiritulde sacrificiu, cutezanţa şi măiestria dovedite înacel zbor cu adevărat istoric. Modest, cu dra-goste de aviaţie, de zbor, ca un desăvârşit cunos-cător a tehnicii pilotajului, a rămas printreaviatori până în 1926. Totuşi, în 1931, pentru ac-tivitatea sa exemplară desfăşurată în anii Războ-iului de Întregire Naţională a fost decorat cuOrdinul „Virtutea Aeronautică”, clasa „Crucea deAur” cu două barete. Câţiva ani mai târziu, în1937, trece în rezervă cu gradul de căpitan. Dupăce a părăsit armata, Vasile Niculescu a trăit pânăla 90 de ani, practicând meseria de ceasornicar.

În 1967, doctorul Ionel Pop, fost membru alConsiliului Naţional Român, i-a trimis o scri-soare pilotului Vasile Niculescu: „Sunt cu sufle-tul înălţat de amintirea glorioaselor zile diniarna anului 1918 şi nu-mi lipsesc câteva lacrimidin ochii obosiţi. Da, mult stimate domnule lo-cotenent aviator, sunt acelaşi Ionel Pop, care, la23 noiembrie 1918, a alergat într-un suflet să văprimească şi să vă îmbrăţişeze pe Câmpia Liber-tăţii din Blaj, unde aţi aterizat. Nu se uită marelefapte ale unui zburător erou. Îi uită numai politi-cienii, cei care au luptat pentru România Marenu pot să facă aşa ceva. Iar dumneavoastră aţicontribuit din plin la Marea Unire. Şi asta nu seuită!”

Ionel Pop avea mare dreptate. Pe aviatorulerou al Marii Uniri l-au uitat politicienii din pe-

rioada interbelică, l-au ignorat politicienii dedupă august 1944, iar cei de azi nici nu au auzitde el. Pare a fi de datoria noastră, a celor carerespirăm aerul pe care şi el, aviatorul Vasile Ni-culescu, tânăr fiind, l-a respirat pe aceste fru-moase meleaguri, să-l evocăm şi să facem cevapentru ca faptele sale să nu fie date definitiv ui-tării.

Pilotul Marii Uniri, Vasile Niculescu, s-a stinsdin viată în aprilie 1981, la Rădăuţi, într-un tristşi nemeritat anonimat.

Dumitru AMARIEI

P.S. Meritul de a-i fi descoperit faptele locote-nentului Vasile Niculescu şi de a fi evocat acti-vitatea atât de importantă a aviatorului dinMălini revine doctorului în istoria aeronauticiiromâne Valeriu Avram. Gest pentru care nuîncetăm să-i mulţumim.

PILOTUL MARII UNIRI DIN 1 DECEMBRIE 1918 - LOCOTENENTUL VASILE NICULESCU

Avionul de tip „Farman 40” – avioncu care s-a efectuat misiunea Bacău –Blaj, la 23 noiembrie 1918

INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Soţul, Gheorghe Maganu, a lu-crat, până nu demult, în Grecia, laconstrucţii. Soţia l-a urmat, pentrua lucra şi ea, tot în Grecia, în dome-niul alimentaţiei publice. La un mo-ment dat, şi-au dat seama că acololucrurile merg din ce în ce mai greu,din ce în ce mai rău şi au hotărât săse întoarcă în ţară.

Au ales ca aici, în localitatea na-tală, să întreprindă ceva, să in-vestească în ceva folositor.

- Ne-am oprit la acest gen de ser-vicii, ne-a spus Gheorghe Maganu,pentru că am considerat că suntnecesare, că vor avea căutare. Amhotărât să nu facem ceva de mân-tuială, ci să realizăm un lucru se-rios: cu spaţii amenajatecorespunzător, cu utilaje care nepermit să lucrăm la un nivel calita-tiv ridicat. Aşa cum se întâmplăastăzi în ţările Europei.

Cei doi, Gheorghe şi Mihaela, aulucrat în străinătate 16 şi, respectiv14 ani. Cu o parte din banii câşti-gaţi, şi-au făcut o casă în Pâraie, iarcea mai mare parte au investit-o înaceastă afacere.

- Nu este deloc simplu ceea ce ne-am propus noi – ne-a mai spusGheorghe Maganu. Mâna de lucru,materialele sunt scumpe, iar noivrem să realizăm totul cu baniinoştri, să nu ne împrumutăm. Suntbani mulţi, dar avem speranţa că, întimp, îi vom recupera. Suntem laînceput. Continuăm să mai con-struim, să mai amenajăm ceea ceeste necesar. Deocamdată suntemmulţumiţi cu ceea ce am înfăptuit şisuntem încrezători în ceea ce se vaîntâmpla în viitor. Sunt oameni careau apreciat iniţiativa noastră, carene-au sprijinit şi ne-au încurajat.Între ei şi primarul, Petru Nistor.Tuturor le mulţumim.

Într-adevăr, soţii Maganu aufăcut un lucru serios. Amenajările şiconstrucţia sunt realizate la stan-darde moderne. Utilajele şi materi-alele consumabile, la fel. Pentruvulcanizare, au utilaje cu care să lu-creze atât la pneuri de mici dimen-

siuni, precum cele ale autoturis-melor, cât şi la cele de dimensiunimari, precum ale autovehiculelor demare tonaj.

În ceea ce priveşte cererea şi cali-tatea serviciilor, este suficient săobservăm că sunt clienţi în fiecarezi, de dimineaţă până seara. Astaacum, în sezonul rece. Desigur,când timpul se va încălzi, lucrurilevor lua amploare. Numai să fie eisănătoşi şi să poată face tot ce l-i seva cere.

Am putea spune că soţii Maganusunt doi oameni întreprinzători, cu-rajoşi, inspiraţi în demersul lor. Amputea spune toate acestea şi amavea argument ceea ce au făcut încâteva luni. Dar, mai mult, trebuiesă spunem că, înainte de toate, soţiiMaganu sunt doi oameni harnici,vrednici, muncitori. De aici, dinmunca acestor doi întreprinzătoriva veni şi succesul în mica, dar am-biţioasa lor afacere.

4 INFO M|LINI

CURAJ + AMBIŢIE + MUNCĂ

(urmare din pagina 1)

Consemnăm acest eveniment artistic ca un actinedit, probabil o premieră în comuna Mălini, dar şica o idee pentru factorii decizionali responsabili deeducarea şi formarea tinerei generaţii locale. Ce s-arîntâmpla dacă la una din şcoli s-ar organiza un cercde pictură?! Nu ar fi nici o tragedie! Eventual, pesteo vreme, am putea vizita o expoziţie cu tablourile re-alizate de elevii şi urmaşii pictorului din Pâraie…

Am ales să prezentăm celor care nu au văzut ex-poziţia două fotografii: un cadru mai larg (în pagina1) şi unul reprezentând tabloul „Valea Suhei” – unsubiect local (fotografia alăturată).

La Căminul Cultural din Mălini

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ

Echipa de fotbal Foresta Mălini Rândul de sus: Nicolae Ailenei, Geo Stanca, Mihai Filip, Vladimir Prisacă, Cătălin Vasiliu, Ionuţ Plăcintă. Rândul de jos: Constantin Sergiu, Andrei Aileni, Lucian Onofrei, Ovidiu Ciobanu, Cristea Gabriel. Din lotul echipei mai fac parte: Tudor Dumitriu, Eusebiu Furtună, Nicolae Naiman, Mihai Alexoaia şiSabin Timofte.

La sfârşitul primei părţi a în-trecerii din cadrul ligii a IV-a,echipa de fotbal Foresta Mălini seaflă pe locul trei a clasamentului,cu 37 puncte, la trei puncte dife-renţă de ocupanta locului întâi –Bucovina Frătăuţii Noi. Aceastăpoziţionare este rezultatulobţinut în urma disputării a 17meciuri – 11 câştigate, patruîncheiate la egalitate şi două pier-dute. Fotbaliştii de la Mălini aumarcat 67 de goluri şi au primit20.

O analiză sumară ne-ar duce laconcluzia că echipa are un atac

puternic, prolific (marchează, înmedie, 3-4 goluri pe meci), dar şio apărare eficientă – doarMinerul Iacobeni, cu un mecinedisputat, are mai puţine goluriîncasate, 18, cu două mai puţinedecât Foresta. Golgeterul echipei,care este şi golgeterul campionat-ului, se numeşte Cătălin Vasiliu.Astfel, se poate spune că Forestaare un lot omogen, echilibrat, cucompartimente compatibile, for-mate din jucători responsabili,muncitori, talentaţi, hotărâţi săapere cu dăruire culorile echipei.

Este de menţionat şi faptul că

în echipă îşi găsesc locul, pelângă jucători cu experienţă, con-sacraţi, tineri de talent, cu un vi-itor promiţător. Până spresfârşitul turului echipa a fost con-dusă de jucătorul antrenor An-drei Aileni, în ultimele etapepregătirea fiind asigurată de Ed-uard Lichenstein.

Sigur, în ecuaţia acestei perfor-manţe contează mult şi condiţiilede joc şi pregătire asigurate deadministraţia locală la bazasportivă de la Suha.

În prag de sărbători, compo-nenţii echipei Foresta Măliniadresează urări de bine, sănătateşi prosperitate tuturor susţinăto-rilor şi simpatizanţilor şi speră caîn retur numărul spectatorilor lameciurile lor să fie tot mai mare.

Artiştii mari şi mici de la Mălini într-un încântător spectacol filmat

de Televiziunea Română

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Micii urători – o prezenţă suavă, încântătoare

Ansamblul folcloric „Flori de mălin” interpretând una din fru-moasele noastre colinde locale

Joc bărbătesc de la Mălini

Căpriţa de la poalele Stânişoarei

FOTBAL

FORESTA MĂLINI – PE PODIUM

Familia Maganu: părinţii Gheorghe şi Mihaela, împreună cufiul lor, Petru