biologie.programe.doc

Biologie- Programe şcolare clasele V-VIII 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

BIOLOGIE

CLASELE a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a

Programa şcolară a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 4875 / 22.07.2008


Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conţine programele şcolare revizuite de BIOLOGIE pentru clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a şi se adresează profesorilor care predau această disciplină în gimnaziu. Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă documentul

şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru fiecare disciplină oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial au următoarele componente: • notă de prezentare • obiective-cadru • obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare • conţinuturi ale învăţării • standarde curriculare de performanţă.

Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor pe cele două niveluri de generalitate: obiective-cadru şi obiective de referinţă. Celelalte componente au ca principal scop realizarea obiectivelor de către elevi.

Nota de prezentare a programei şcolare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităţilor studierii disciplinei respective.

Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele-cadru au o structură comună pentru toate disciplinele aparţinând unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în cadrul acesteia.

Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an de studiu şi urmăresc progresul în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul.

Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. Programa şcolară oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.

Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor-cadru şi de referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare şi reprezintă enunţuri sintetice în măsură să indice gradul în care vor fi atinse de către elevi obiectivele disciplinei de studiu, la sfârşitul învăţământul gimnazial; în mod concret, standardele curriculare de performanţă constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele, deprinderile şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul disciplinei. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă, pentru toţi elevii, un sistem de referinţă comun şi echivalent.

Revizuirea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial a vizat descongestionarea acestora, luând în considerare dinamica elaborării, aplicării şi revizuirii curriculumului naţional, realizate în perioada 1999-2008.

În acest context, procesul de revizuire realizat în anul 2008 a pornit de la premisa menţinerii în vigoare a planurilor-cadru de învăţământ, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3638/ 11.04.2001, şi a avut în vedere următoarele aspecte:

- dezvoltarea unor strategii didactice pornind de la obiective şi asigurarea continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta, urmărind centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;

- asigurarea corelaţiei între obiectivele de referinţă şi conţinuturile învăţării (stabilirea conţinuturilor învăţării, prin raportare la obiectivele de referinţă, ţinând seamă de nevoile de învăţare, de nivelul de vârstă al elevului şi de timpul de studiu de care dispune acesta);

- asigurarea coerenţei la nivelul disciplinei şi a corelării la nivel de arie curriculară;


- eliminarea unor aspecte care plasau demersul didactic la un nivel prea teoretic şi accentuarea caracterului practic-aplicativ al acestuia;

- adaptează ansamblul obiectivelor de referinţă şi al exemplelor de activităţi de învăţare, prin reformulări şi prin adăugarea unor precizări de conţinut, la ameliorarea calităţii actului didactic.

Curriculum-ul de biologie pentru gimnaziu a fost elaborat în conformitate cu obiectivele generale ale predării-învăţării biologiei în şcoală şi ilustrează o nouă concepţie privind predarea biologiei în gimnaziu, care a avut în vedere:

- orientarea opţiunilor didactice către strategii de pregătire a elevilor care să permită formarea unei personalităţi autonome şi creative;

- faptul că o mare parte dintre absolvenţii gimnaziului nu vor continua studiile la nivelul liceal, optând pentru forme de profesionalizare timpurie;

- formarea unei culturi generale în domeniu, cu elemente aplicative, care să permită o pregătire şcolară pentru viaţa activă (profesională, socială, familială) postşcolară;

- orientarea şi structurarea tematicii astfel încât să permită reducerea supraîncărcării elevilor şi eliminarea informaţiilor nesemnificative şi inutile pentru viaţa cotidiană a viitorului cetăţean. Orientarea tematicii curriculum-ului spre:

dezvoltarea capacităţilor de investigaţie ştiinţifică;

folosirea unor metode şi tehnici de lucru specifice biologiei;

integrarea cunoştinţelor în experienţa de viaţă a elevilor;

aplicarea cunoştinţelor însuşite în rezolvarea unor situaţii-problemă şi luarea unor decizii;

formarea unor deprinderi de muncă intelectuală şi productivă;

stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi valorizarea acesteia în formarea unor convingeri şi competenţe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activităţi de ocrotire a mediului înconjurător;

utilizarea cunoştinţelor însuşite în sensul păstrării sănătăţii individuale şi colective.

- realizarea, în paralel cu informaţia ştiinţifică, a obiectivelor implicate în formarea de capacităţi şi atitudini (capacităţi cognitive, de comunicare, de echilibru personal şi afectiv, de acţiune şi inserţie socială);

- nevoile de învăţare ale elevilor de gimnaziu, fiind adecvat vârstei şi nivelului de pregătire ale elevilor. În acest sens, curriculum-ul recomandă utilizarea unor forme variate de organizare a lecţiei în clasă, în laborator sau în natură;

- organizarea în structuri flexibile, pentru a fi util atât pentru autorii de manuale, cât şi pentru profesori.

Programa cuprinde curriculum-nucleu, corespunzător trunchiului comun obligatoriu de o oră pe

săptămână; extinderile notate cu asterisc se vor parcurge în cazul în care biologia va fi parcursă în două ore pe săptămână (la decizia şcolii).

Lucrările practice sunt obligatorii, fiind realizate integrat în lecţii sau ca lecţii de sine stătătoare. Programele şcolare sunt construite astfel încât să nu îngrădească, prin concepţie sau mod de redactare, libertatea profesorului de a alege succesiunea temelor şi metodele pe care le consideră cele mai adecvate.

Criteriul de asigurare a calităţii actului de predare-învăţare este reprezentat de realizarea obiectivelor de referinţă, la sfârşitul fiecărui an, precum şi de atingerea standardelor curriculare, la sfârşitul învăţământului gimnazial.

Proiectarea activităţii didactice, elaborarea manualelor şcolare alternative este bine să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv-cadru îi sunt asociate obiective de referinţă; atingerea obiectivelor de referinţă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. Profesorul poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare


recomandate prin programă sau poate propune alte activităţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia.


OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei, a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei

3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul specific biologiei

4. Formarea unor atitudini şi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii şi a societăţii


CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să identifice grupe şi specii din regnul Plante

- clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri; - observarea unor grupe de plante; - exerciţii de recunoaştere a unor plante; - încadrarea plantelor în grupe sistematice

(muşchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme); - recunoaşterea unor plante importante pentru

viaţa cotidiană: alimentare, medicinale, ornamentale, melifere, textile, tehnice, lemnoase;

1.2 să stabilească relaţia factori de mediu-plante

- observaţii asupra condiţiilor de viaţă ale plan-telor;

- evidenţierea experimentală a influenţei factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor;

- întocmirea unor fişe de observaţii pentru evi-denţierea relaţiilor între creşterea, dezvoltarea plantelor şi factorii de mediu;

*1.3 să observe relaţii între plante şi alte vieţuitoare

- recunoaşterea relaţiilor plante-insecte; plante-păsări;

1.4 să explice alcătuirea generală a unei plante cu flori

- observarea celulelor şi ţesuturilor vegetale; - observarea macroscopică a unor plante cu flori; - descrierea morfologică a organelor unei plante.





2.1 să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/ investigării lumii vegetale

- utilizarea unor instrumente de colectat şi transportat material vegetal din teren;

- mânuirea instrumentarului şi aparaturii de la-borator;

- observarea unor plante în mediul lor de viaţă.



2.2 să realizeze activităţi experi-mentale şi să interpreteze rezul-tatele

- înregistrarea datelor în fişe de observaţie; - realizarea unor experimente simple, care să

evidenţieze: creşterea şi dezvoltarea plantelor; procesele fiziologice ale plantelor (absorbţia, circulaţia sevei brute, fotosinteza, transpiraţia, respiraţia);

- desfăşurarea unor activităţi practice de înmulţire şi de întreţinere a plantelor;

- interpretarea rezultatelor experimentale şi a observaţiilor efectuate;

- formularea unor concluzii la sfârşitul experi-mentului.





3.1 să exerseze utilizarea unor surse de informare

- desfăşurarea unor activităţi în care se vor utiliza albume, atlase, soft educaţional pentru recunoaşterea şi încadrarea plantelor în grupele sistematice studiate;

*3.2 să utilizeze sisteme de înregis-trare şi reprezentare a datelor

- utilizarea desenului pentru înregistrarea unor observaţii;

- realizarea de scheme ale desfăşurării unor procese fiziologice.





4.1 să aplice cunoştinţele în rezolvarea unor situaţii-problemă

- utilizarea plantelor medicinale (infuzie, decoct, tinctură, sirop, cataplasmă);

- dezbateri, jocuri de rol, simulări; - desfăşurarea unor acţiuni de protecţie a plan-

telor; - activităţi practice de aplicare a cunoştinţelor în

cultivarea plantelor.


CONŢINUTURI

Noţiuni introductive

Medii de viaţă. Diversitatea în lumea plantelor

Laboratorul de biologie. Microscopul optic.

I. Alcătuirea generală a unei plante cu flori Celula vegetală (definiţie, mărime, forme, alcătuire) Ţesuturi vegetale (definiţie, enumerare, rol) Organele plantei (definiţie, alcătuire externă, tipuri-clasificare simplă, funcţii)

- Planta-organism viu. Ciclul de viaţă la plante.

II. Diversitatea lumii vii Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn-grupe de organisme, exemple,

impactul lor asupra mediului şi a vieţii omului) Regnul Plante – muşchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme (plante mai des întâlnite

în viaţa cotidiană). Se insistă pe caracterele generale ale grupelor. *relaţia plante-animale

III. Protecţia plantelor Plante ocrotite şi modalităţi de protecţie a naturii

LUCRĂRI PRACTICE - Observarea şi studiul alcătuirii microscopului - Observaţii microscopice asupra celulelor şi ţesuturilor vegetale - Experienţe simple de punere în evidenţă a rolului ţesuturilor (conducător – ex.floarea

colorată în cerneală, secretor – ex.strivirea între degete a petalelor de trandafir/frunze mentă)

- Observaţii asupra diferitelor tipuri de rădăcini, tulpini, frunze, flori , fructe şi seminţe - Evidenţierea rolului perişorilor absorbanţi - Evidenţierea amidonului în tuberculul de cartof - Evidenţierea circulaţiei sevei brute (ex. ramură de plop în albastru de metilen) - Evidenţierea fotosintezei (ex.prin producerea de amidon în frunză, prin eliminarea de

oxigen) - Evidenţierea respiraţiei la plante (ex.determinarea consumului de oxigen, eliminarea

dioxidului de carbon) - Evidenţierea transpiraţiei la plante - Germinaţia seminţelor - Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării plantelor-observaţii de lungă

durată (fişe de observare individuală) - Activităţi practice de înmulţire vegetativă - Observaţii asupra unor reprezentanţi ai bacteriilor, algelor, ciupercilor şi lichenilor.


- Observaţii asupra plantelor: muşchi, ferigi, gimnosperme-conifere, angiosperme cu importanţă alimentară, medicinală, ornamentală, meliferă, textilă, tehnică, lemnoasă.


CLASA A VI-A




La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să identifice grupe şi specii de animale

- observarea şi descrierea unor grupe de animale existente în zona şcolii;

- exerciţii de recunoaştere şi determinare a ani-malelor domestice şi stabilirea importanţei lor economice şi ecologice;

- recunoaşterea animalelor cu importanţă cine-getică şi a biologiei acestora;

1.2 să recunoască alcătuirea generală a unui mamifer

- observarea caracteristicilor morfologice ale unui mamifer;

- observarea formei, mărimii, culorii, alcătuirii animalului;

1.3 să stabilească relaţii între factorii de mediu şi diversitatea anima-lelor

- recunoaşterea caracteristicilor de adaptare a unor animale la mediul de viaţă;

- observarea formei, mărimii, culorii animalului în funcţie de caracteristicile mediului de viaţă;

- explicarea tipurilor de locomoţie la animale; - recunoaşterea unor animale parazite şi a pa-

razitozelor produse de ele; - recunoaşterea unor dăunători ai plantelor, a unor

(vectori) transmiţători de boli infecţioase; 1.4 să explice structura şi funcţiile or-

ganismului unor vieţuitoare - evidenţierea funcţiilor organelor şi sistemelor de

organe în organismul unui mamifer; - compararea organelor de simţ şi acuitatea

simţurilor la mamifere; - stabilirea de relaţii între funcţiile organismului

şi integrarea în mediu a animalelor; - observarea şi aprecierea importanţei factorilor

de mediu asupra desfăşurării optime a funcţiilor organismului animal;

1.5 Să stabilească relaţii între tipurile de comportament şi procesul de adaptare a organismului la mediu

- compararea animalelor domestice cu cele sălbatice, specificând diferenţe de constituţie, comportament, importanţă;

- realizarea unor etograme; - dezbateri, comentarii şi modelări pe tema

comportamentelor animalelor şi ale bazei lor fiziologice.






2.1 să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării lumii ani-male

- folosirea instrumentelor şi a aparaturii de laborator;

2.2 să realizeze activităţi experimen-tale şi să interpreteze rezultatele

- întocmirea unor fişe de observaţie în teren; - înregistrarea observaţiilor în fişe; - realizarea unor experimente simple pentru: evi-

denţierea funcţiilor unor organe şi sisteme de organe ale animalelor;

- explicarea rezultatelor experimentale sau a unor situaţii observate în cursul îngrijirii animalelor;

2.3* să transfere rezultatele experi-mentale în activităţi de creştere şi de îngrijire a animalelor

- evidenţierea unor tipuri de comportamente; - elaborarea unor reguli pentru creşterea

animalelor; - identificarea cauzelor creşterii anormale a

animalelor în captivitate.





3.1 să exerseze utilizarea unor surse de informare

- utilizarea unor atlase, albume, dicţionare, soft educaţional pentru recunoaşterea şi clasificarea animalelor.





4.1 să rezolve situaţii-problemă în relaţia dintre om şi regnul animal

- dezbateri, comentarii, exemplificări pe teme de: atitudini şi comportamente faţă de diverse animale (câini, pisici fără stăpân, animale sălbatice); măsuri de prim ajutor în cazuri de muşcături de câine, pisică, şarpe; inventariere şi ocrotire a animalelor din mediul natural prezent în apropierea şcolii (grădini, parcuri, tufărişuri, garduri vii, zid acoperit cu iederă).


CONŢINUTURI

Noţiuni introductive

Medii de viaţă. Diversitatea lumii animale.

Elemente generale de etologie.

I. Alcătuirea generală a unui mamifer De la celulă la organism Funcţii de bază ale organismului animal (relaţie, nutriţie, reproducere)

II. Caractere generale morfofuncţionale, comportament, adaptări, importanţă Regnul Protista – Protozoare Regnul animal

- Nevertebrate: - Spongieri - Celenterate - Viermi - Moluşte - Artropode - Vertebrate: - Peşti - Amfibieni - Reptile - Păsări - Mamifere III. Influenţa omului asupra faunei - Consecinţele activităţii omului asupra faunei - Necesitatea protecţiei animalelor Notă: Se evidenţiază caracterele generale ale grupei, importanţa, adaptări şi diferite tipuri de comportament la speciile prezentate sau la alte specii, rămânând la latitudinea profesorului alegerea unui anumit reprezentant (mai mulţi), fără a avea obligaţia de a studia toate speciile prezentate la grupa respectivă.


LUCRĂRI PRACTICE

- Observaţii asupra diversităţii lumii animale - Observarea microscopică a celulelor şi a ţesuturilor animale - Observarea macroscopică a organelor şi a organismelor animale - Modelarea organelor şi a sistemelor de organe la diverse animale - Exerciţii de încadrare sistematică a unor animale - Completarea fişelor de observaţii privind comportamentele (alimentar, de apărare, de

reproducere, etc.) animalelor domestice - Studiul comportamentului animalelor în captivitate

CLASA A VII-A



Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VII-a,

elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să observe organe şi sisteme de organe ale corpului uman

- observarea şi recunoaşterea pe planşe, mulaje, radiografii, material biologic naturalizat a organelor şi sistemelor de organe din corpul uman (sistemul lo-comotor, sistemul nervos, digestiv, circulator, respirator, excretor, reproducător);

1.2 să recunoască organe şi sisteme de organe ale corpului uman şi funcţiile acestora

- stabilirea topografiei organelor în cavitatea generală a corpului;

- corelarea principalelor funcţii ale organelor şi sistemelor de organe cu structura acestora;

1.3 să stabilească relaţii între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din corpul uman şi influenţele factorilor de mediu

- măsurarea şi evidenţierea unor parametri fiziologici ai organismului (frecvenţa respiratorie şi cardiacă, tensiunea arterială);

- compararea variaţiei unor parametri fiziologici ai organismului uman (puls, ritm respirator, tensiune etc.) în diverse stări: stres, repaus - efort, sănătate - boală;

- stabilirea cauzelor unor îmbolnăviri şi compararea stării de sănătate cu starea de boală;




1.4 să reprezinte grafic componentele structurale ale organismului uman

- modelarea structurilor reprezentative ale organismului uman;

- reprezentarea, prin desen, a componentelor unor organe din organismul uman.



La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

2.1 să utilizeze metode şi mijloace adecvate studierii organismului uman

- folosirea instrumentelor, a substanţelor şi a apa-raturii de laborator, potrivite contextului experimental;

2.2 să proiecteze şi să realizeze activităţi experimentale

- punerea în evidenţă a reflexelor, a ritmului cardiac; - realizarea unor experimente simple pentru a

evidenţia funcţiile de digestie, respiraţie, circulaţia sângelui, acuitatea simţurilor;

2.3 să interpreteze rezultatele experimentelor

- formularea de întrebări şi răspunsuri adecvate; - formularea de concluzii pe baza experimentelor

realizate; - comentarea rezultatelor experimentale şi

argumentarea propriilor acţiuni.




3.1 să-şi formeze deprinderi de documentare şi comunicare

- întocmirea unor fişe de observare; - utilizarea de soft educaţional; - exerciţii de utilizare a unor albume, atlase,

enciclopedii, culegeri de texte consacrate, internet; 3.2 să prelucreze datele

înregistrate şi să elaboreze concluzii

- extragerea şi inserarea informaţiei din şi în tabele, diagrame, fragmente de text;

- utilizarea terminologiei ştiinţifice în situaţii de comunicare; - discuţii în cadrul unor activităţi desfăşurate în grup; - elaborarea, susţinerea şi dezbaterea de referate.

4. Formarea unor atitudini şi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii şi societăţii



4.1 să interpreteze relaţia dintre propriul comportament şi starea de sănătate

- predicţii despre starea de sănătate a organismului uman în condiţii de suprasolicitare fizică, psihică, consum de alcool, tutun, droguri etc.

- dezbateri de caz şi jocuri de rol legate de starea de sănătate a organismului;


4.2 să rezolve situaţii-problemă, să acorde primul ajutor în cazul unor urgenţe medicale simple

- măsuri de prim ajutor în caz de accidente ale sistemului locomotor, circulator, respirator etc.


CONŢINUTURI

Noţiuni introductive - Obiectul anatomiei, fiziologiei şi igienei umane - De la celulă la organism - Elemente generale de topografie a organelor I. Funcţiile organismului uman, baza lor anatomică şi noţiuni elementare de igienă 1. Funcţii de relaţie

1.1. Sistemul nervos: alcătuire, funcţii şi igienă (neuronul: alcătuire generală, proprietăţi; componentele sistemului nervos: măduva spinării – structură şi funcţii, encefalul – structură şi funcţii; noţiuni generale de igienă); 1.2. Principale organe de simţ (alcătuire, funcţii şi elemente generale de igienă) 1.3. Principalele glande endocrine; funcţiile şi disfuncţiile lor (hipofiza, tiroida, suprarenalele, timus, glande mixte). 1.4. Sistemul locomotor: alcătuirea sistemului osos, tipuri de articulaţii după mobilitate şi exemple; principalele grupe de muşchi scheletici, proprietăţi, fiziologia sistemului locomotor (rolul oaselor, al articulaţiilor şi al muşchilor în realizarea mişcării); elemente generale de igienă.

2. Funcţii de nutriţie 2.1. Sistem digestiv şi digestia - Alimentele şi importanţa lor - Alcătuirea sistemului digestiv - Fiziologia sistemului digestiv - Elementele generale de igienă 2.2. Sistem respirator şi respiraţia - Alcătuirea sistemului respirator - Fiziologia sistemului respirator - Elemente generale de igienă 2.3. Sistem circulator şi circulaţia sângelui - Mediul intern: sânge, lichid interstiţial, limfă - Alcătuirea sistemului circulator: inima, clasificarea vaselor de sânge în funcţie de dimensiune şi rol, utilizând doar elementele de structură necesare pentru explicarea proceselor fiziologice - Fiziologia sistemului circulator: activitatea inimii, circulaţia sistemică şi circulaţia pulmonară

2.4. Sistem excretor şi excreţia - Alcătuirea generală a sistemului excretor - Fiziologia sistemului excretor - Elemente generale de igienă 2.5. Noţiuni generale de metabolism (definiţie, asimilaţie, dezasimilaţie)

3. Funcţia de reproducere 3.1. Alcătuirea generală a sistemului reproducător feminin şi masculin 3.2. Celule sexuale, fecundaţie, dezvoltare intrauterină, naşterea 3.3. Maturitate fiziologică (caractere sexuale) 3.4. Sexualitate şi stare de sănătate (contracepţie, ITS, elemente de igienă)


LUCRĂRI PRACTICE - Observarea microscopică a celulelor şi a ţesuturilor umane - Observaţii macroscopice asupra organelor şi a sistemelor de organe umane (pe material

naturalizat şi modele) - Măsurarea unor parametri fiziologici ai organismului (frecvenţa respiratorie şi cardiacă, tensiunea

arterială) în condiţii de repaus şi de efort - Modelarea structurilor reprezentative ale organismului uman - Punerea în evidenţă a reflexelor - Realizarea unor experimente simple pentru a evidenţia funcţiile de digestie, respiraţie, cir-

culaţia sângelui, acuitatea simţurilor - Exerciţii de acordare a primului ajutor


CLASA A VIII-A




La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să identifice elementele componente ale unui ecosistem

- observaţii asupra factorilor de mediu abiotici şi biotici dintr-un ecosistem, precum şi asupra efectelor interacţiunii lor;

- observaţii asupra fenofazelor; - recunoaşterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem;

1.2 să descrie organizarea funcţională a unui ecosistem

- comparaţii între viaţa activă şi viaţa latentă la plante şi animale;

- *întocmirea de tabele şi de grafice comparative, privind variaţiile şi efectele variaţiilor factorilor de mediu din diferite ecosisteme; - studii de caz; - jocuri de simulare;

1.3 să compare tipuri de ecosisteme naturale şi antropizate

- întocmirea unor scheme de lanţuri trofice, reţele şi piramide trofice;

- joc didactic – relaţii intra şi interspecifice; - modelare, problematizare.

1.4 să explice modul de acţiune a factorilor evoluţiei

- dezbaterea unor probleme şi studii de caz; - identificarea factorilor de mediu care influenţează

diversitatea.





*2.1 să utilizeze mijloace şi metode adecvate explorării/ investigării ecosistemelor

- *utilizarea instrumentelor şi a materialelor au-xiliare adecvate pentru recoltarea, transportarea, conservarea şi prelucrarea probelor;

- *colectarea, determinarea, conservarea şi prelucrarea probelor din teren;

2.2 să realizeze o activitate experimentală

- completarea unor fişe de observaţie sau investigaţie, fotografiere, stocarea electronică a datelor, înregistrări audio-video;

- gruparea, ordonarea, clasificarea observaţiilor, inserarea datelor în tabele, grafice, diagrame, albume tematice;

- evidenţierea efectelor unor agenţi poluanţi asupra populaţiilor dintr-un ecosistem;

- *observarea comportamentului unui individ introdus într-o nouă populaţie;


2.3 să interpreteze rezultatele investigaţiilor şi ale experimentelor

- interpretarea observaţiilor şi a experimentelor pri-vind aspectul organismelor dintr-un mediu poluat şi un mediu nepoluat.





3.1 să-şi formeze deprinderi de documentare şi de comunicare

- elaborarea de fişe de observaţii; - exerciţii de utilizare a unor surse de informare:

atlase, albume, enciclopedii, determinatoare, culegeri de texte consacrate, reviste, mijloace video, bănci de date, internet;

- utilizare de soft educational; 3.2 să prelucreze datele

înregistrate şi să elaboreze concluzii

- extragerea şi inserarea informaţiei din şi în tabele, diagrame, fragmente de text;

- utilizarea terminologiei ştiinţifice în situaţii diferite de interpretare şi comunicare;

- discuţii în cadrul unor activităţi desfăşurate în grup; - elaborarea şi susţinerea de referate.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a,

elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

4.1 să demonstreze un mod de gândire ecologic în luarea unor decizii

- realizarea de predicţii privind dinamica unui ecosistem;

- explicarea cauzală a modificărilor structurii biocenozelor locale, bioacumulării, biodiversităţii, hibernării şi migraţiilor la animale, a stării de repaus la plante, utilizând filme didactice, observaţii în natură, experienţe simple, dezbateri;

- implicarea în acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii;

4.2 să demonstreze înţelegerea consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul

- luarea de decizii şi justificarea opţiunii în privinţa atitudinilor şi acţiunilor proprii legate de protecţia mediului;

- imaginarea unor strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării;

- studiu de caz; - *predicţii despre starea de sănătate a populaţiei

locale în raport cu evoluţia ecosistemelor din zonă. 4.3 să demonstreze capacitatea

de elaborare şi de implementare a unor proiecte ecologice

- întocmirea unui proiect ecologic; - realizarea unor sondaje de opinie; - aplicarea şi interpretarea unor chestionare; - elaborarea de mape tematice, pliante, de mesaje

ecologice.


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a VIII-a,

elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

4.4 să demonstreze capacitate de analiză şi de interpretare a informaţiilor referitoare la evoluţia lumii vii

- dezbaterea unor probleme şi studii de caz; - realizarea unor jocuri didactice.


CONŢINUTURI I. Organizarea materiei vii 1. *Niveluri de organizare a materiei vii: individ, populaţie, specie. 2. Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare generală. II. Factori determinanţi în răspândirea şi adaptarea la mediu a organismelor vii 1. Factori abiotici - Interacţiunea biotop – biocenoză - Bioritmuri circadiene şi sezoniere 2. Factori biotici - Relaţiile interspecifice: competiţie, cooperare, exploatare. - Relaţiile intraspecifice - comunicarea şi viaţa socială la animale III. Relaţii trofice în ecosisteme 1. Reţele trofice - categorii trofice - lanţuri şi reţele trofice - niveluri şi piramide trofice în ecosisteme. 2. Circuitul materiei şi energiei – noţiuni generale IV. Echilibre şi dezechilibre în ecosisteme 1. Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare, introducerea de noi specii în ecosisteme, antropizarea). 2. Protecţia şi conservarea mediului (dezvoltare durabilă, exploatarea raţională a resurselor naturale, colectarea selectivă a deşeurilor, parcuri şi rezervaţii naturale). V. Evoluţionism 1. Unitatea şi diversitatea lumii vii. 2. Evoluţie şi dovezi ale evoluţiei (definiţia evoluţiei, exemple de dovezi directe şi indirecte). 3. Factori ai evoluţiei (ereditatea, variabilitatea, suprapopulaţia, lupta pentru existenţă, selecţia). 4. Specia ca unitate a evoluţiei. LUCRĂRI PRACTICE - Studiul unui ecosistem terestru/ acvatic din apropierea şcolii - Observaţii asupra unor zone poluate şi nepoluate, compararea şi comentarea datelor - Modelarea lanţurilor şi reţelelor trofice - Completarea şi interpretarea fişelor de observare a modificărilor survenite în ecosisteme de-a lungul anotimpurilor - Realizarea unor sondaje de opinie la nivelul comunităţii, cu privire la protecţia mediului înconjurător - Realizarea unor proiecte de mediu - Colectarea selectivă a deşeurilor - Rezolvarea unor probleme pe teme legate de evoluţie

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

OBIECTIVE CADRU STANDARDE


Utilizarea corectă a termenilor şi conceptelor biologice studiate în descrierea şi interpretarea proceselor biologice

Identificarea, interpretarea şi clasificarea proprietăţilor structurale şi funcţionale ale organismelor


Efectuarea de investigaţii asupra lumii vii, aplicând corect metodele studiate

Identificarea situaţiilor-problemă şi rezolvarea lor folosind metode şi mijloace adecvate

Interpretarea şi comentarea datelor colectate în urma desfăşurării unui experiment şi formularea de concluzii


Prezentarea oral sau în scris a propriilor activităţi de explorare/ investigare a lumii vii

Selectarea şi utilizarea surselor de documentare

biologie.programe.doc

Documents