bilant de nivel i si raport la bilant - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. PLOIESTI, STR. BUNA VESTIRE NR. 35,

Tel/fax: 0244/574074; 0244572014; Email: [email protected]

Bilant de Nivel I si Raport la Bilant

DEPOZIT TRATARE TITEI SI

STATIE DE INJECTIE

SLOBOZIA CONACHI

SC OMV PETROM SA ASSET IX MOLDOVA SUD

Comuna Slobozia Conachi – judetul Galati

– NOIEMBRIE 2012 –

DESIGN

COMPANY

SC OMV PETROM SA – ASSET IX MOLDOVA SUD BILANT DE MEDIU NIVEL I

2

CUPRINS 1. INTRODUCERE 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA 2.1. Localizare şi topografie 2.2. Geologie şi hidrogeologie 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului 3.2. Dezvoltări viitoare 4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1. Generalităţi - angajaţi/schimb; procese tehnologice 4.2. Materiale de construcţii 4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane 4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă 4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor 4.7. Alimentarea cu energie electrică 4.8. Alimentarea cu energie termica 4.9. Alimentarea cu gaze 4.10. Protecţia şi igienă muncii 4.11. Prevenirea şi stingerea incendiilor 4.12. Zgomotul şi vibraţiile 4.13. Securitatea zonei 4.14. Administraţie 5. CALITATEA SOLULUI 5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat 5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate 6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în

propuneri Pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare. 6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un

evenimentviitor şi incert; 6.3. Recomandări si masuri propuse ANEXE

PLAN DE INCADRARE IN ZONA


3

PLAN DE SITUATIE

1. INTRODUCERE Bilanţul de mediu Nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra consecinţelor activităţii SC OMV Petrom SA – ASSET IX MOLDOVA SUD, respectiv Depozit tratare si Statie de injectie Slobozia Conachi asupra mediului (apa, aer, sol, subsol ) şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile. Bilanţul de mediu Nivel I are rol de a identifica starea mediului în zona de impact a activităţilor care se desfasoara în cadrul amplasamentului studiat, stabilirea şi asumarea unor obligaţii pentru refacerea calităţii mediului dacă acest lucru este necesar. Lucrarea s-a realizat conform normelor de conţinut general prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul Nr.184/1997 al MAPM si Ordonanta de Urgenta privind Protecţia Mediului Nr.195 / 2005. Titularul activitatii

Denumirea unitatii

SC OMV PETROM SA ZONA DE PRODUCTIE - ASSET IX MOLDOVA SUD Buzau, Str. Transilvaniei, Nr. 1; tel : 0372/856245; fax : 0372/484527

Amplasamentul Depozit tratare titei si Statie de injectie, Comuna Slobozia Conachi, nr. 1025 - 1026, jud. Galati

Profilul de activitate (conform sediu secundar)

- Extractia petrolului brut - cod CAEN 0610 - Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale - cod CAEN 0910 - Furnizarea de abur si aer conditionat - cod CAEN 3530 - Transporturi prin conducte - cod CAEN 4950 - Depozitari - cod CAEN 5210

Forma de proprietate

Mixta

Regimul de lucru 24 ore/zi; 7 zile/ saptamana; 365 zile/an Autorul atestat al Bilantului de Mediu

Bilantul de mediu nivel I a fost intocmit de S.C. SANTEDIL PROIECT S.R.L. Ploiesti, jud. Prahova, str. Buna Vestire, nr.35, societate inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 153 in baza OUG 195/2005, Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul ministrului mediului nr. 1026/2009, in calitate de proiectant. 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 2.1. Localizare si topografie LOCALIZARE Comuna Slobozia-Conachi este situata in partea de sud a judetului Galati, la aproximativ 27 de km, nord-est de orasul Galati, de o parte si de alta a DJ 251 Galati - Pechea -


4

Tecuci. Teritoriul comunei este traversat de paralela 45 grade 43 minute latitudine Nord si meridianul 27 grade 57 minute longitutine Est. Comuna Slobozia-Conachi este formata din satele Slobozia-Conachi si Izvoarele, are o suprafata de 6134 ha si un numar de 4505 locuitori. Comuna se invecineaza la Nord cu comuna Cuza-Voda, la Est cu comuna Smardan, la Sud - Est cu comuna Schela, la Sud cu comuna Independenta, Sud - Vest cu comuna Piscu si la Vest cu comuna Tudor-Vladimirescu.

Amplasament: Depozitul de tratare titei si Statiea de injectie apa de zacamant ocupa o incinta comuna, cu suprafata de 46.490 m2 ( 4,64 ha ) situata in extravilanul Comunei Slobozia-Conachi, cu acces din DJ 25 Galati – Pechea, km 22. VECINATATI

Punct cardinal Vecinatati NORD Teren agricol EST DJ 25 Galati – Pechea,

Birouri SUD Teren agricol VEST Teren agricol

TOPOGRAFIE Comuna Slobozia-Conachi se incadreaza in Campia Covurlui care este o campie inalta reprezentata de platouri intefluviale largi, acoperite de depozite foarte groase de loess, cu altituninea medie de 65 m. 2.2. Geologie şi hidrogeologie GEOLOGIE Din punct de vedere geologic zona se suprapune partii de sud a Platformei Moldovenesti, in care fundamentul sau se afunda si ia contact cu cel de tip Nord - Dobrogean. Cuvertura sedimentara ce acopera soclul rigid al platformei, este constituita din formatiuni Paleozoice inferioare si superioare, alcatuite din sisturi argiloase negre, carbunoase, cu pirita fin diseminata, cuartite si sisturi grezoase violacee, cu diclaze umplute cu anhidrit, care uneori asociaza conglomerate cu elemente de sisturi cristaline alterate, rosii, intercalate in argilite cenusii si negricioase-verzui. Formatiunile Mezozoice sunt constituite in baza din sisturi argiloase, gresii fine si calcaroase, gresii cuartitice si rar conglomerate, iar la partea superioara din marne sistoase, feruginoase, cu intercalatii de subtiri de calcare brun-roscate si respectiv formatiuni Neozoice alcatuite din gresii, marne cenusii, marne nisipoase, calcare, conglomerate cu ciment calcaros-glauconitic, nisipuri cu intercalatii de gresii, pietrisuri, etc. Din punct de vedere structural zona investigata se caracetrizeaza printr-un fundament alcatuit din doua unitati distincte care se suprapun partial pe doua depresiuni de varste diferite.


5

Intre Siret si Prut fundamentul este un bloc hercinic (chimmerian), prelungire a catenelor Nord-dobrogene, fapt confirmat atat de litologia formatiunilor care intra in alcatuirea regiunii, cat si de relatiile dintre ele care releva situatii similare celor din Dobrogea de Nord. Fundamentul este afectat de un sistem de falii care se desprinde din coltul de Sud-Est al regiunii; orientat intai Sud Est-Nord Vest, faliile se rasfira cu tendinta de a se dirija Nord Nord Vest si Nord catre partea septentrionala a regiunii. Dintre acestea sunt falia Siretului ( Vest Umbraresti – Tudor Vladimirescu – Nord Independenta) cu prelungire probabil pana la gura Siretului, falia Schela – Slobozia Conachi – Matca, falia Focsani – Namoloasa - Galati si falia Frumusita care delimiteaza compartimente ce cad in trepte spre Sud Vest.

Harta nr 1 - Harta geologica regiunii HIDROGEOLOGIE Dupa modul de alimentare si dezvoltare stratele acvifere din zona sunt : Acviferele freatice de mica adancime, care se dezvolta in depozitele poros – permeabile ale teraselor si in aluviunile luncilor, fiind delimitate de suprafata de raspandire a acestora.


6

Sursa de alimentare a acestora o constituie in principal precipitatiile atmosferice, o contributie avand si infiltrarea apei din rauri si parauri, precum si fluxul subteran ce se formeaza in amonte. Nivelul hidrostatic este direct influentat de regimul precipitatiilor atmosferice. Aceste acvifere freatice de mica adancime ( 3-5 m) sunt, in general, poluate chimic si bacteriologic datorita activitatii industriale din zona. Acviferele de adancime sunt cantonate in depozitele poros– permeabile pleistocene la adancimi de (10-30 m). Sursa de alimentare a acviferelor de adancime o constituie precipitatiile ce se infiltreaza in zonele de aflorare a stratelor nisipoase, precun si infltrarea apelor din raurile principale din zona. Potentialul de debitare a acestor strate acvifere este mare, iar granulozitatea depozitelor ce cantoneaza acviferele prezinta un grad de uniformitate ridicat. Apa din aceste acvifere se incadreaza in limitele de potabilitate. Din punct de vedere chimic apele sunt clorurate bicarbonatate – sodice, calcice, avand mineralizarea totala si reziduu fix scazute. Din punct de vedere hidrografic, colectorul principal al intregii zone este raul Suhurlui care strabate comuna Slobozia - Conachi de la Nord la Sud. Râul Suhurlui cod cadastral XII.1.81a.5 este un curs de apă, afluent al râului Gerului. Initial râul se vărsa în râul Bârlădel, un brat al Siretului. În urma regularizării Siretului, fostul brat al Siretului a ajuns să se confunde cu cursul inferior al râului Gerului. Râul Suhurlui are urmatoarele caracteristici : punct de vărsare : Piscu afluenti : Valea vacii, Suhului, Perisani, Valea satului, Valea rea lungimea totală 72 km; altitudinea 220 m amonte si 9 m aval; coeficientul de sinuozitate 1,13 suprafata totală a bazinului hidrografic a Râului Suhu este de 373 km.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului Primele sonde de petrol pe structura Independanta s-au construit in anul in anul 1958 prin sonda de prospectiune Nr. 18 Lascar Catargiu. Exploatarea zacamintelor de titei a inceput in anul 1959 prin sondele nr. 200, 204 si 209. Pana in prezent pe structura Independenta s-au forat 739 sonde. Initial pentru extractia petrolului, sondele erau dotate cu unitati de pompare care treptat au fost inlocuite cu pompe elicoidale Griffin – Legrand. In cadrul Depozitului de tratare , titeiul este depozitat temporar in 8 rezervoare ,dar tratat in 4 rezervoare din cele 8. Depozitul de tratare Slobozia Conachi functioneaza incepand cu anul 1960.


7

3.2. Dezvoltari viitoare Prin Autorizatia de Mediu nr 288 / 18.12.2007 si in Autorizatia de Mediu nr 290 / 18.12.2007 au fost prevazute masuri pentru conformare dupa cum urmeaza : Modernizare depozit tratare titei

o montare apometru pentru monitoriare consum apa o inlocuirea sistemului de colectare, tratare, masurare si evacuare titei actual din

sistem deschis in sistem automatizat o igienizarea incintei depozitului o implementarea managementului deseurilor prin achizitionarea de containere in

vederea colectarii selective a deseurilor Modernizare statie de injectie ape de zacamant

o modernizare echipamente statie de injectie o implementarea managementului deseurilor prin achizitionarea de containere in

vederea colectarii selective a deseurilor Aceste dezvoltari viitoare in zona, nu vor afecta zonele din vecinatate, care nu vor avea de suferit influente negative, raportat la potentialul disconfort produs de activitatea instalatiilor. Prin lucrarile de modernizare se urmareste inlocuirea claviaturilor si a rezervoarelor uzate, aplicarea unor masuri de crestere a sigurantei in exploatare, eliminarea punctelor sensibile cu potential de contaminare a factorilor de mediu. De asemenea se va mari gradul de automatizare a proceselor tehnologice si implicit se va diminua riscul de aparitie a poluarilor accidentale. 4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1. Generalităţi - angajaţi/schimb; procese tehnologice ANGAJATI / SCHIMB Activitatea in cadrul Depozitului de tratare si a Statei de Injectie Slobozia Conachi are caracter permanent, angajatii desfasurandu-si activitatea in 3 schimburi de 8 ore/zi, 7 zile/saptamana, 365 zile/an. Activitatea de baza se desfasoara cu personalul punctului de lucru format din 4 operatori pe schimb (2 la depozitul tratare si statia de injectie si 2 operatori la bateria de cazane) care sunt coordonati de un maistru productie. Tot personalul este sub coordonarea departamentului Productie din E&P. PROCESE TEHNOLOGICE Depozit si Statie de tratare Activitatea specifica in cadrul Depozitului de tratare si Statie de injectie Slobozia Conachi este receptionarea, depozitarea temporara si tratarea titeiului/apa de zacamint de la cele 14 puncte de lucru (parcuri) apartinand structurilor petroliere Independenta si Frumusita.


8

Depozitul are ca scop primirea, manipularea in vederea omogenizarii si depozitarea de scurta durata a titeiului asigurandu-se, astfel functionarea in conditii normale a instalatiilor (capacitatea constanta si fara variatii mari de calitate a titeiului). Titeiul brut, receptionat de la fiecare parc in parte este depozitat temporar in rezervoarele colectoare (R2, R6, R4). Aici sufera o prima separare gravitationala dupa care este trecut prin schimbatoarele de caldura (pentru o mai buna fluidizare). Amestecul dupa incalzire este trecut in rezervorul spalator (R7) si tratat cu DMO 86400 (cca. 2-3 kg/vag). Din fiecare rezervor se preleveaza probe de titei din 2 in 2 ore care dupa efectuarea analizei ce consta din centrifugare si spalari in benzina ( se foloseste cca. 7 litri benzina la 24 ore) este trecut in rezervorul de curat (impuritate sub 1%) pentru livrare la CONPET sau supus unei noi separari pentru a ajunge la puritatea de livrare. Apa de zacamint, separata in prima faza, este reintrodusa in circuit pentru recuperarea urmelor de titei ramase, dupa care este deversata la decantor si/sau pompata in rezervoarele de stocare apa de zacamint (R1, R3, R8, R9). Totusi dupa aceste repetate operatii in apa de zacamint mai persista urme de titei (300-1000ppm) care nu influenteaza injectia. Pentru operatiile speciale in sonda aceasta apa trebuie sa fie trecuta prin instalatia de filtrare , care dupa ce a fost curatata de urmele de titei prin filtrul cu suport textil este stocata in cele doua habe de 30 mc. De aici este incarcata in cisterne si folosita la interventii la sonde (operatii speciale constind din spalari, consolidari, strat, etc.). Activitatea de baza este sustinuta de activitatile auxiliare care constau in:

- supravegherea si intretinerea curenta a conductelor de transport titei intre rezervoarele din cadrul depozitului (conductele de transport titei brut de la parcuri la depozit este in responsabilitatea operatorilor de linie din cadrul parcului);

- supravegherea si intretinerea instalatiilor tehnologice din cadrul depozitului (producerea agentului termic pentru fluidizarea titeiului);

- supravegherea si intretinerea curenta a conductelor de apa industriala, la cazanele de producerea agentului termic;

- supravegherea si intretinerea curenta a instalatiilor electrice Statia de Injectie Activitatea specifica Statiei de Injectie Independenta este preluarea, depozitarea si injectia / evacuarea apelor de zacamant rezultate in urma separarii finale in statia de tratare si depozitul Independenta. Apa de zacamant provenita de pe intreaga structuta Independenta (toate parcurile de rezervoare) este pompata si evacuata prin cele 6 sonde de injectie de pe structura Independenta. Sondele de injectie sunt in custodia Parcului 1 Independenta, (I-34; I-35 si I-36) si la Parcul 4 Independenta (I-31; I-32 si I-33), dar pomparea se face din cadrul Statiei de Injectie Independenta. Rezervoarele pentru apa de zacamant apartinind Statiei de Injectie Independenta sunt amplasate in zona indiguita aferenta Depozitului de Tratare Independenta.


9

Descriere flux tehnologic

Depozit de tratare In cadrul Depozitului Independenta se colecteaza inteaga cantitate de fluid extras de pe stuctura Independenta si titeiul separat primar de pe stuctura Frumusita. Fluxul tehnologic presupune urmatoarele etape:

- receptia titeiului brut de la cele 14 puncte de lucru (parcuri). - depozitarea temporara - separarea finala a celor doua faze prin tratamente chimice/termice si gravitationale; - masurarea si livrarea titeiului curat la CONPET; - preluarea si pomparea apei de zacamint in scop de evacuare prin sondele de

injectie.

Titeiul brut, receptionat de la fiecare pare in parte este depozitat temporar in rezervoarele

colectoare (R2, R6, R4). Aici sufera o prima separare gravitationala dupa care este trecut

prin schimbatoarele de caldura (pentru o mai buna fluidizare). Amestecul dupa incalzire

este trecut in rezervorul spalator (R7) si tratat cu DMO 86400 ( cca. 2-3 kg/vag). Din fiecare

rezervor se preleveaza probe de titei din 2 in 2 ore care dupa efectuarea analizei ce consta

din centrifugare si spalari in benzina ( se foloseste cca. 7 litri benzina la 24 ore) este trecut

in rezervorul de curat (impuritate sub 1%) pentru livrare la CONPET sau supus unei noi

separari pentru a ajunge la puritatea de livrare. Apa de zacamint, separata in prima faza,

este reintrodusa in circuit pentru recuperarea urmelor de titei ramase, dupa care este

deversata la decantor si/sau pompata in rezervoarele de stocare apa de zacamint (R1, R3,

R8, R9). Totusi dupa aceste repetate operatii in apa de zacamint mai persista urme de titei

(300-1 000 ppm) care nu influenteaza injectia.

Pentru operatiile speciale in sonda aceasta apa trebuie sa fie trecuta prin instalatia de

filtrare , care dupa ce a fost curatata de urmele de titei prin filtrul cu suport textil este

stocata in cele doua habe de 30 mc.

De aici este incarcata in cisterne si folosita la interventii la sonde (operatii speciale constind

dir spalari, consolidari, strat, etc.). Statia de Injectie Activitatea desfasurata in cadrul Statiei de Injectie Slobozia Conachi consta in:

- preluarea apelor de zacamant provenite de la Depozitul de tratare Slobozia Conachi;

- depozitarea temporara in cele 3 rezervoare metalice supraterane;


10

- pomparea apelor de zacamant in circuitul de injectie cu ajutorul a 2 pompe (PN 400), din totalul de 5 pompe active.

Injectia apei de zacamant se realizeaza utilizand facilitatile exixtente in zona:

- statia de pompare a apei separate din titei in circuitul de injectie; - conducte de transport (prin pompare) apa separata din titei catre sondele de

injectie; - sonde de injectie.

Rezervoarele pentru apa de zacamant apartin Statiei de Injectie Slobozia Conachi si sunt amplasate in zona indiguita aferenta Depozitului de Tratare Slobozia Conachi. DOTARI (INSTALATII, UTILAJE, MIJLOACE DE TRANSPORT UTILIZATE IN ACTIVITATE) Depozit de tratare Dupa receptia titeiului primit in depozit, amestecul de produse petroliere intra intr-un proces continuu de tratare termochimica si separare gravitationala utilizind instalatii specifice domeniului respectiv: claviatura intrare titei de la parcuri cu 8 cai; rezervoare colectoare primire ( 1 rezervor – 1000 m3 (R6) si 1 rezervor - 1600 m3

(R2); R4-700 m3 ;) rezervor spalator R7 – 500 m3 rezervoare titei curat 2 rezervoare (R 5 -1600 m3 si R 10 - 1000m3); rezervoare de apa de zacamant 4 rezervoare ( R1 si R8 - 500m3; R9 - 1600m3; R3 -

750 m3). schimbatoare de caldura cu abur ( 5 bucati - tip teava in teava); pompe centrifuge de recirculare interna: 4pompe CERNA 150; 2 pompe CERNA 150

pentru pompare la CONPET; pompe injectie 5 buc. 2PN 400 amplasate in doua baraci metalice; baterie cazane cu 6 cazane din care : BAT-3 buc; AC1 -8- 1 buc.; AC4 -8 - 2buc cu

instalatie de dedurizare a apei (2 buc.); instalatie inhibitare DMO amplasata in baraca pompelor de recirculare interna; skid masura automatizat livrare titei CONPET; decantor din beton bicompartimentat scurgeri generale (200 m3): cu 3 pompe

recirculare CERNA 150; instalatie filtrare apa de zacamint cu: 2 habe stocare apa (30 m3 fiecare; 2 pompe

CERNA 150); distribuitor injectie cu 3 cai ; retea conducte interne de legatura; retea canalizare interna scurgeri rezervoare la decantorul bicompartimentat; rezervor apa dulce (PSI - 200mc); casa PSI - dotata cu instalatii pentru stingerea incendiilor.


11

Conducte de transport Titeiul brut este preluat in cadrul Depozitului printr-o claviatura care dispune de 8 guri de intrare si 3 guri de iesire. Conductele de transport al titeiului brut de la parcuri la Depozit tratare titei Slobozia Conachi :

Nr. crt.

Sectia Conducte amestec

Obiectiv Diametru Lungime (km) 1.

Sectia II

Parc1 – Depozit Independenta 6” 0.05

2. Parc14 – Depozit Independenta

5 1 / 2” 1.48

3. Parc 2 – Depozit Independenta

6” 1.6

4. Parc13 – Depozit Independenta

6 5 / 8” 1.8


6” 1.4

6.

Sectia III

Parc 5 – Depozit Independenta

6 5 / 8” 4.53


6 5 / 8” 6.7

8. Parc 7 – conducta Parc 6 – Depozit Independenta

6 5 / 8” 1


5 1 / 2” 4.9

10. Parc 11– Depozit Independenta

6 5 / 8” 3.128

Din rezervorul de livrare titetiul (curat) este pompat la rezervoarele CONPET (gara Independenta) printr-o conducta metalica Ø = 10” avand o lungime de 14 km. Apa de zacamant, dupa separare, este pompata in rezervoarele Statiei de Injectie, rezervoare situate in incinta Depozitului Independenta. Din rezervoarele Statiei de Injectie Slobozia Conachi apa este evacuata in sondele de injectie (6 sonde) ce deservesc sectorul productiv susmentionat. Sondele de injectie 1-31; I-32 si I-33 sunt arondate si incluse in autorizatia de mediu pentru punctul de lucru parcul 4 Independenta , sondele de injectie I-34; I-35 si I-36 33 sunt arondate si incluse in autorizatia de mediu pentru punctul de lucru parcul 1 Slobozia Conachi Rezervoare In cadrul Depozitului de tratare titei Slobozia Conachi sunt:

- 3 rezervoare metalice colectoare/primire titei (1 rezervor - 1000mc (R6), 1 rezervor - 1600 mc (R2) si un rezervor -700mc (R4),

- 1 rezervor spalator – 500 mc (R7),


12

- 2 rezervoare titei curat (R 5 -1600mc si R 10 - 1000mc) - 1 decantor pentru titei, - 1 rezervor ce asigura rezerva P.S.I.

Pompe Fluxul fluidelor spre diversele rezervoare si Statia de Injectie este asigurat de:

- 12 pompe centrifuge tip CERNA 150 (din care 8 sunt in functiune si 4 in rezerva); - 2 pompe tip SADU 65; - o instalatie dozatoare pentru DMO.

Statia de Injectie Apele de zacamant colectate le nivelul depozitului tratare titei Slobozia Conachi sunt dirijate catre statia de injectie de unde sunt pompate catre cele 6 sonde de injectie. Debitul mediu zilnic vehiculat este de 900 mc/zi/sonda, la presiunea de injectie de 40-60 atm. Conducte de transport Pentru transportul apei de zacamant spre sondele de injectie sunt folosite doua conducte magistrale si 2 conducte individuale. Conducta magistrala de otel (nefunctionala) are diametrul Ø = 51”1/2 si o lungime L = 2950 m (de la statia de injective pana la sonda de injectie I-31). Din acesta magistrala se desprinde un racord avand diametrul Ø = 51”1/2 si o lungime L = 218 m, pana la sonda I-32. Conducta magistrala din fibra de sticla (coducta noua) are diametrul Ø=6” si o lungime L= 3220 m (de la statia de injectie pana la sonda de injectie I-31). Din acesta conducta se desprinde un racord avand diametrul Ø = 6” si o lungime L = 40 m pana la sonda I-33. Pe traseul conductei se afla un racord, care in functie de necesitati dirijeaza apa de zacamant catre sonda I-32. Sonda de injectie I-34 dispune de conducta individuala (fibra de sticla) de la Statia de Injectie avand diametrul Ø = 6” si o lungime L = 441 m. Sonda de injectie I-35 dispune de conducta individuala (fibra de sticla) de la Statia de Injectie avand diametrul Ø = 6” si o lungime L = 594 m. Conductele de injectie nu apartin de Statia de Injectie Independenta. Rezervoare titei Rezervoarele aferente Statiei de Injectie Independeta sunt rezervoare metalice, supraterane amplasate in zona indiguita (dig de pamant) din cadrul Depozitului Independenta. Statia de Injectie dispune de 4 rezervoare avand urmatoarele capacitati:

1 rezervor (R3) din anul 1970, capacitate 750 m3 1 rezervor (R9) din anul 2003, capacitate 1600 m3 2 rezervor (R1 si R8) din anul 1978, capacitate 500 m3


13

Pompe Pentru pomparea apei de zacamant si injectia in sondele de injectie, Statia de Injectie dispune de 3 pompe 2 PN 400. BILANTUL DE MATERIALE Cantitatea zilnica de titei brut receptionata de la parcurile de pe Structurile petroliere Independenta si Frumusita este de cca. 6800 m3, activitate care se desfasoara in 3 schimburi de 8 ore pe zi, 7 zile /saptamina, 365 zile pe an, cu predare titei curat ( impuritate sub 1%) catre CONPET - livrare zilnica. Capacitatea maxima de transfer a depozitului este de 8510 mc titei brut (3957 mc titei net). Depozit de titei si Statie de tratare:

o titei brut cca. 8400 m3/zi o dezemulsionant tip DMO 86400 cca.5 litri la 24 ore.

Titeiul brut este receptionat in cele 14 parcuri de pe Structura Independenta:

Nr. crt. Parc Cantitati receptionate de

titei brut (mc) 1 Parc 1 Frumusita 327 2 Parc 1 Independenta 196 3 Parc 2 Independenta 505 4 Parc 3 Independenta 594 5 Parc 4 Independenta 284 6 Parc 5 Independenta 535 7 Parc 6 Independenta 300 8 Parc 7 Independenta 555 9 Parc 9 Independenta 540 10 Parc 11 Independenta 1030 11 Parc 12 Independenta 2283 12 Parc 13 Independenta 509 13 Parc 14 Independenta 372 14 Parc 373 Independenta 105

Total 8395 Predarea se realizeaza alternativ din cele doua rezervoare de stocare titei curat. Statie de injectie ape de zacamant: Conform datelor furnizate de benefiaciar, in cursul anului 2011, Statia de Injectie Independenta a pompat si injectat/evacuat in sondele de injectie 1.416.204 m3 apa de zacamant. De asemenea pentru operatiile de intretinere sunt utilizate o serie de piese de schimb, lubrefianti, garnituri, etc, in cantitati variabile. Acestea sunt depozitate temporar in magazii metalice inchise.


14

4.2. Materiale de construcţii Prin specificul sau, activitatea se desfasoara in mare parte in aer liber, iar amenajarile sunt reduse, cele mai importante fiind rezervoarele si baracile pompelor. In aceste conditii este utilizat un numar retrans de materiale de constructii, in principal otel si beton. In cadrul depozitului de rezervoare exista rezervoarele propriu-zise, executate din otel , amplasate pe un pat din balast si beton. Zona indiguita este executata din pamanat, iar claviatura este amplasata pe o platforma din beton. Pompele sunt amplasate pe platforme betonate intr-o baraca metalica (tabla ondulata cu armaturi metalice si acoperis din tabla). Drumurile de acces sunt realizate din dale de beton sau balast. Mentionam ca pe amplasamentul analizat nu s-a semnalat prezenta azbestului. 4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane Depozitul si Statia de tratare Independenta reprezinta locul de receptie, separare si depozitare a titeiului si apei de zacamant in vederea livrarii si/ sau evacuarii. In general, materialele folosite sunt transportate si utilizate imediat, in functie de necesitati, fara stocare, exceptand titeiul care este stocat. Fluidele receptionate de la sonde, sunt stocate prin intermediul unor rezervoare metalice, supraterane. In tabelul urmator este prezentata situatia rezervoarelor din incinta Depozitului si Statiei de tratare Independenta:

Rezervor Capacitate

(m3) Continut

Anul punerii in functiune

Pereti Tipul rezervorului si date despre acesta

Zona de indiguire

Suprateran/ Depozit

1600 Titei (R2) 1993 simpli Rezervor metalic ce primeste titeiul de la Parcul 1 Frumusita

-

Suprateran/ Depozit

700 Titei (R4) 1960 simpli Rezervor metalic -

Suprateran/ Depozit

200 Apa

industriala1977 simpli Rezerva PSI

Nu este cazul

Suprateran/ Depozit

1000 Titei (R6) 1970 simpli Rezervor metalic

Zona de indiguire

din pamant

Suprateran/ Depozit

1600 Apa de

zacamant (R9)

1995 simpli Rezervor metalic

Suprateran/ Depozit

1600 Titei (R5) 1992 simpli Rezervor metalic

livrare Suprateran/

Depozit 1200

Titei (R10)

1997 simpli Rezervor cu titei de

livrare

Suprateran/ Tratare

500 Titei (R7) 1962 simpli Rezervor metalic,

spalator

Zona de indiguire

din pamant

Suprateran/ 750 Apa de 1962 simpli Rezervor metalic, Zona de


15

Tratare zacamant (R3)

spalator indiguire din

pamant Materiale necesare interventiilor la rezervoare nu sunt depozitate in cadrul depozitului, fiind aduse in functie de necesitati de la Sucursala Braila amplasata pe raza judetului Braila, pe baza de comanda, in momentul efectuarii operatiilor respective. Carburantii utilajelor folosite la interventie sunt asigurati de catre executantul lucrarilor de interventie. Statia de Injectie reprezinta locul de receptie si depozitare a apei de zacamant in vederea evacuarii. Fluidele receptionate sunt stocate 2 rezrvoare metalice, supraterane.

Rezervor Capacitate

(m3) Anul punerii in functiune

Pereti Conditia

rezervoarelor Suprateran/

Injectie (R8) 500 1992 1992 Fundatie betonata,

peretii sunt in stare buna

Suprateran/ Injectie (R1)

500 1978 simpli

Lucrarile de intretinere la pompe (schimb de ulei) si rezervoare sunt executate de SC CONFIND SRL conform contractului de prestari servicii. Uleiul de schimb si cel uzat este adus si preluat de catre executantul lucrarilor de intretinere. 4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă Principalele surse de impurificare a atmosferei, specifice schelei petroliere sunt: Surse dirijate, de exemplu sistemul de producere a agentului termic necesar

fluidizarii titeiului brut. Surse nedirijate, de exemplu stocarea produselor petroliere.

Adiacent, celor mentionate se constituie in surse generatoare de emisii necontrolate autovehiculele ce sunt utilizate la transportul de persoane si pentru interventii la sonde. a. Surse dirijate Sistemul de producere a agentului termic are in componenta un numar de 6 cazane pentru producere abur avand urmatoarele caracteristicii;

- 2 cazane tip Pifati AC - 4 - 8 avand putere arzator de 1300kw, cosurile de evacuare gaze arse cu dimensiunile de 0,45m x 8 m inaltime.

- 1 cazan tip Pifati AC - 1 - 8 avand putere arzator de 880kw , cosul de evacuare gaze arse cu dimensiunile 0,45m x 8 m inaltime.

3 cazane tip BA-1 - 100mp avand putere arzator de 700kw, cosurile de evacuare gaze arse cu dimensiunile de 0,35 x 8 m inaltime. Aceste cazane functioneaza in cazul in care este intrerupta energia electrica pornirea efectuindu-se manual ( aprindere cu festila).

Toate folosesc ca sursa de combustibil gaze de sonda si sau naturale din reteaua magistrala existenta in zona. b. Surse nedirijate Emisiile de compusi organici volatili (COV) de la rezervoare - sunt reprezentate de emisiile de lucru si emisiile de respiratie.


16

Emisiile de compusi organici volatili (COV) de la habe/ decantoare — provin de la sursele de surafata

Principalele surse de COV din procesele de extratide a titeiului si gazelor naturale sunt supapele, emisia de aer, sistemele de evacuare, emisiile fugitive din sistemele de conducte, sistemele de apa uzata, rezervoarele de depozitare, sistemele de incarcare si descarcare, depozitarea si manipularea. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe, compresoare, supape, flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20-50% la emisiile totale de COV. Anumite scurgeri accidentale pot fi continue, cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere, supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele, care sunt de natura permanenta, dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor, calitatea sistemelor de etansare, programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. 4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.5.1. Alimentarea cu apa potabila Apa potabila necesara personalului aferent parcului este asigurata de PETROM din dozatoare (La Fantana). 4.5.2. Alimentarea cu apa menajera si industriala

Conform Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 249/31.10.2011, privind functionarea folosintei Asset IX Moldova Sud, sectoare productie 28 si 29 Independenta, alimentarea cu apa in scop menajer si industrial pentru Structura petroliera Independenta se realizeaza din sursa subterana prin intermediul a 2 puturi forate de medie adancime, avand caracteristicile foraj Grup Industrial Independenta, avand coloana definitiva din PVC, cu Dn 180 mm

si adancimea de 162 m; este prevazut cu o electropompa tip GRUNDFOS avand Qi= 2 mc/h;

foraj Parc 2 Independenta, avand coloana metalica cu Dn 85/8" si adancimea de 153 m; forajul este prevazut cu o electropompa tip LOWARA, avand Qi=8 mc/h;

Punct de colectare 373- captare din izvoare de coasta, prin intermediul unei conducte metalice, cu Dn 75 mm.

Volumele si debitele de apa autorizate pentru Structura petroliera Independenta sunt:

Qzi med = 184,15 m3/zi Qzi max = 211,58 m3/zi V mediu anual = 67,21 mii m3


17

V max anual = 77,23 mii m3 Inmagazinarea apei tratate are loc intr-un rezervor din PAFS, pozat orizontal, de 30 me, dupa ce in prealabil este desnisipata intr-un bazin tampon metalic de 7 me (pentru furnizarea unui debit optim la statia de tratare).

Cerinta de apa menajera pentru Stuctura petroliera Independenta este: Qzi med = 31,70 m3/zi Qzi max = 36,23 m3/zi V med anual = 11,57 mii m3/an

Cerinta de apa tehnologica pentru Stuctura petroliera Independenta este: Qzi med = 181 m3/zi Qzi max = 208,14 m3/zi V med anual = 66,065 mii m3/an

Statia de Injectie nu dispune de personal propriu si nici de sursa de alimentare cu apa avand in vedere ca nici nu utilizeaza apa in procesele tehnologice. Personalul deservent al statiei este reprezentat de personalul din cadrul Depozitului. 4.5.3. Alimentarea cu apa petru stingerea incendiilor Sursa de apa pentru scopuri PSI, pentru Punctul de colectare 373, o constituie o captare din izvoare. Inmagazinarea apei pentru rezerva PSI se face intr-un rezervor de 10 m3 pozat semiingropat. 4.5.4. Instalatii de tratare Structura petroliera Independenta este dotata cu o statie de tratare apa, containerizata, prevazuta cu:

- grup de pompare GRUNDFOS, avand Qi=4 mc/h, Hp=55 mCA, n=2850 rot/min, P=1,5kW;

- instalatie de prefiltrare mecanica; - filtru de carbune activ automat Duplex; - instalatie de osmoza inversa automatizata, post filtru final cu carbune activ pentru

corectarea gustului, mirosului si culorii apei ; - instalatie de dezinfectie automata cu UV si hipoclorit de sodiu.

4.5.5. Calitatea apei subterane Pentru evaluariea impactului activitatii desfasurate in cadrul perimetrului Independenta s-au utilizat datele existente in sistemul anterior de monitorizare, in speta analizele executate pe probele prelevate din forajul de monitorizare FM5, din vecinatatea Parcului 11 (din care s-a prelevat o proba de apa), si dintr-o fantana (AF2) existenta pe versantul Estic al amplasamentului, in vecinatatea Parcului 2 Independenta. Forajul de monitorizare FM5 a fost sapat pana la adancimea de 10.00 m avand dimetrul 0 = 220 mm in conditii similare de aceeasi societate, S.C. STIZO Fundatii Speciale S.R.L. Forajul a fost echipat cu piesa de fund, coloana plina (0 = 125 mm) si filtre slituite (pe


18

intervalul 6,00 - 9,00 m) executate in tubajul din PVC. In spatiul inelar dintre coloana de tubare si gaura sondei a fost introdus pietris margaritar sort 3 — 7 mm pe intervalul de adancime 3.00 — 10.00 m, forajul fiind asigurat cu dop din bentonita pe intervalul 1,00 — 3,00 m si dop de argila pe intervalul 0,25 — 1,00 m. La suprafata a fost prevazut cu placa circulara de beton de 0,50 m, forajul fiind protejat cu coloana metalica (0 = 160 mm) si capac metalic asigurat cu dispozitiv de siguranta.

Coloana litologica identificata in urma executiei forajului prezinta urmatoarea succesiune de strate: 0,00 - 1,30 m argila prafoasa negricioasa, (prezinta infiltratii de apa pana la 0,90 m) 1,30 - 6,00 m praf argilos galbui, plastic consistent, 6,00 - 7,80 m nisip prafos mediu indesat, galbui, 7,80 - 10,00 m nisip fin mediu indesat, galbui (cu apa).

Determinarile au fost efectuate de Laboratorul de Analize Instrumentale al INCD - ECOIND Bucuresti, metodele de analiza folosite fiind conform standardelor in vigoare. Avand in vedere conditiile specifice, contributia activitatilor PETROM pare a fi redusa in acest caz avand in vedere ca in apa freatica se inregistreaza valori ridicate ale indicatorului sulfati si valori rezonabile in privinta indicatorului cloruri, principalul poluator prezent in apele de zacamant. 4.5.6. Calitatea apelor de suprafata Obiectivul analizat este situat in bazinul hidrografic al raului Siret, unul dintre cele mai importante rauri din tara dar, situtat la o distanta apreciabila fata de obiectivul analizat. In zona reteaua hidrografica este saraca (densitate sub 0,3). Cel mai important curs permanent este paraul Lozova care colecteaza apa din Valea Capatana si Valea Tapamoaga, doua paraiase tipice zonei. In vecinatatea amplasamentului, limita Estica a acestuia, trece Valea Capatana curs de apa puternic influentat de regimul precipiatiilor, debitele reduse fiind datorate suprafetei de alimentare restransa (capete de strat cu grosimi mici si aflorare limitata) si lipsei precipitatiilor. Variatiile debitelor sunt importante putand fi consemnata chiar secarea paraului in perioadele, calde, secetoase. Dispozitia locala a reliefului influenteaza curgerea apelor din acviferul freatic dm zona si firesc traseul celor de suprafata. Depozitul tratare titei si Statia de injectie Slobozia Conachi se afla in zona paraului Capatana, care isi are izvorul chiar in zona. Intregul curs al paraului Capatana este situat intr-un camp de sonde, arondate parcului 1 Independenta si parcurilor 2 Independenta, 3 Independenta, 13 Independenta, 14 Independenta si 11 Schela. De asemenea, paraul Capatana este si receptorul, dupa epurare, a apelor uzate rezultate de pe intreaga platforma (Depozit si Statia de tratare, Statia de Injectie, Grup Social, Parc 1 Independenta). In aceste conditii, nu se poate face o distinctie neta a contributiei fiecarui obiectiv in parte iar o proba de apa colectata pe o anumita sectiune a acestui parau reprezinta in acelasi timp proba de intrare pentru un anumit parc dar si proba de iesire pentru alt parc. Contributia globala a tuturor obiectivelor spalate de acest parau este evidentiata in zona deversorului amenajat in aval de parcul 13 Independenta.


19

Avand in vedere aceste conditii, prezentam in continuare variatia calitatii apelor din paraul Capatana de la izvor si pana la iesirea din cadrul parcurilor de sonde de pe structura Independenta. Pentru evidentierea influentei activitatii desfasurate in cadrul obiectivului si evaluarea calitatii apei din paraul Capatana au fost prelevate 5 probe de apa din zone considerate de interes. Proba AS1, avand coordonatele: N-45° 31.984’ si E-27° 49.227’ prelevata din paraul

Capatana, aval deversor situat in imediata vecinatate a Parcului 13 Independenta (limita Sud-Estica a perimetrului);

Proba AS2, avand coordonatele: N-45° 31.895’ si E-27°49.300’ prelevata din paraul Capatana, amonte deversor situat in imediata vecinatate a Parcului 13 Independenta (limita Sud-Estica a a perimetrului);

Proba AS3, avand coordonatele: N-45° 32.168’ si E-27° 49.423’ prelevata din paraul Capatana, zona de supratraversare a paraului de catre conductele de amestec ale sondelor aferente parcului 3 Independenta;

Proba AS4, avand coordonatele: N-45° 32.441’ si E-27°49.173’ prelevata din paraul Capatana, zona de deversare, dupa epurare, a apelor uzate rezultate din cadrul Depozitului Independenta, Parcului 1 Independenta, Grupului Social Independenta

Proba AS5, avand coordonatele: N-45° 33.012’ si E-27° 49.094’ prelevata din izvorul paraul Capatana, zona aferenta sondelor din cadrul parcului 2 Independenta.

Determinarile au fost executate in cadrul laboratorului S.C. ANALIST Service S.R.L. metodele de analiza folosite fiind conform standardelor in vigoare. Aparent apa din acest parau prezinta o depreciere importanta iar valorile determinate o incadreaza in clasa a V-a de calitate. Totusi, concentratiile in anionii sulfat si cloruri sunt in general ridicate in apele din podisul Moldovenesc, in literatura de specialitate mineralizatia medie fiind de 500 mg/1. 4.5.7. Evacuarea apelor uzate De la punctele de consum ale Grupului Social Independenta rezulta urmatoarele categorii de ape uzate: a) Ape uzate de tip menajer, astfel: ape uzate de tip menajer- rezultate de la blocul de locuinte, birouri, cantina, atelier

mecanic sunt colectate prin reteaua de canalizare alcatuita din tuburi de azbociment cu Dn 200- 300mm si lungimea de 700 m si evacuate in emisarul Valea Capatanii, dupa epurarea acestora in statia de epurare proprie, de tip mecano- biologic.

ape uzate de tip menajer rezultate de la laborator, vestiare, spalator, sunt colectate

intr-un decantor de 12 m3, cu dimensiunile Lxlxh=3x2x2 m. apele uzate de tip menajer rezultate de la atelierul de transporturi al diviziei EPS

sunt colectate intr-un bazin betonat vidanjabil de 20 m3, cu dimensiunile Lxlxh=3x3x2,20 m.

Apele uzate de tip menajer, colectate in bazinele betonate, sunt vidanjate cu mijloace proprii si evacuate in bazinul de aspiratie al statiei de pompare din statia de epurare. De la parcurile nemodernizate nu rezulta ape uzate de tip menajer; exista grupuri sociale ecologice vidanjabile.


20

Apele uzate de tip menajer rezultate de la parcurile modernizate sunt canalizate in bazine betonate vidanjabile. b) Ape uzate de tip tehnologic, care sunt colectate astfel: apele uzate tehnologice rezultate de la Depozitul Slobozia Conachi (din scurgeri,

spalari instalatii, cu exceptia celor provenite de la tratarea titeiului) sunt colectate si evacuate prin retele de canalizare metalice cu Dn 200 mm in decantorul din incinta, de 100 m3, prevazut cu 3 compartimente.

ape de zacamant provenite de la parcurile tehnologice (impreuna cu scurgerile

accidentale), inainte de a fi injectate in structurile din care au provenit, sunt colectate rezervoarele existente la nivelul depozitului si trimise catre circuitele de injectie.

Titeiul este recuperat iar apele uzate sunt dirijate spre rezervoarele de ape uzate de la statia de injectie Independenta (2x450m3 si 1x1600 m3; rezervoarele sunt metalice, cu sectiunea in plan circulara), iar dupa filtrare sunt evacuate prin distribuitorul de injectie aferent statiei de injectie, in strate de mare adancime. Caracteristicile apelor de zacamant evacuate/injectate in stratele de adancime (Pliocen) sunt prezentate in tabelul de mai jos: Injectia apelor de zacamant in strate de mare adancime: Apele de zacamant provenite de la Parcurile Structurii Independenta sunt evacuate in strate de mare adancime prin intermediul urmatoarelor constructii si instalatii: rezervoare stocare ape de zacamant, amplasate in incinta depozitului, cu o

capacitate totala 2x450 m3, 3x1600 m3; statie de pompare, amplasata in incinta depozitului Slobozia Conachi, echipata cu 4

agregate cu transmisie duplex sau triplex tip 2PN 400 si 15x10; distribuitor de injectie, cu 3 prize, alcatuit din urmatoarele: colector de alimentare,

conductele sondelor prizate la distribuitor, debitmetre diferentiale pentru masurarea

Valori determinate UM Independenta

pH - 7.0

Cl- (mg/l) 6745-17352

Na+ (mg/l) 4211-10060

Ca2+ (mg/1) 132-641

Mg2+ (mg/l) 49-328

S042 (mg/1) 6-15


21

debitelor de injectie, manometru pentru masurarea presiunii de lucru, instalatie de iluminat, armaturi;

sonde de injectie, alcatuite din coloana de ghidaj Ø 600 mm, coloana de ancoraj Ø

133/8" din otel J55, cu lungimea de 200 m, coloana intermediara Ø 85/8" din otel J55, cu lungimea de 920 m, coloana de injectie - coloana pierduta tip lyner Ø 51/2" tubata pana la adancimea finala a sondei de 880- 1020 m; aceasta coloana este din otel J55 si are lungimea de 140 m;

La Structura petroliera Independenta statia de injectie este echipata cu 6 sonde avand coloana Ø 6": sondele: I 34, I 35, I 36 (alimentate de la distribuitor prin conducta Ø 5" separata pentru sonda I 36 si conducta comuna din fibra de sticla cu racorduri metalice pentru sondele I 34 si I 35), respectiv sondele 131, I 32, I 33 (alimentate prin conducte din fibra de sticla cu racorduri metalice), cu debite de 900 mc/zi/sonda si presiunea de injectie de 40-60 atm. 4.5.8. Evacuarea apelor pluviale Apele pluviale de pe platforma betonata din incinta atelierului mecanic(SC CONFIND), a atelierului Toolmen (J.Cristof) si transporturi (SC ROHRER) sunt colectate printr-o retea separata din conducte PVC, cu Dn 500 mm si lungimea de 90 m si epurate intr-un separator de produse petroliere, dupa care sunt evacuate in c.a. Valea Capatinii, mal drept, printr-o conducta din azbociment cu Dn 600 mm si lungimea de 400 m. Apele pluviale colectate din incinta indiguita a rezervoarelor din cadrul Depozit tratare Statie injectie Slobozia Conachi si sunt dirijate prin canalizarea apelor tehnologice catre decantorul tricompartimentat. Apele pluviale colectate de pe suprafetele din exteriorul incintei la parcurile modernizate sunt dirijate prin rigole betonate cu sectiunea trapezoidala spre spatiile verzi din vecinatate. 4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor Deseurile rezultate in urma activitatilor desfasurate in cadrul Depozitului si Statiei de tratare Independenta sunt in principal de tip:

deseuri cu continut de titei, care pot avea urmatoarea compozitie: - reziduuri petroliere: 10 - 40%, - apa de zacamant: 20 - 30%, - particule solide (argile, praf, nisip) : 20 - 50%.

deseuri metalice deseuri beton (stalpi de iluminat dezafectati, dale sparte, foste platforme ale

unitatilor de pompare dezafectate) pamant si pietre cu continut de titei deseuri menajere.

Deseurile rezultate in urma activitatilor desfasurate in cadrul Statiei de injectie Slobozia Conachi sunt in principal de tip:

- uleiuri hidraulice uzate (provenind de la pompele de injectie); - deseuri metalice (piese uzate de la pompele de injectie); - cauciuc (garnituri si curele de transmisie de la pompele de injectie).


22

Deseuri cu continut de titei rezulta in urma curatarii rezervoarelor este constituit dintr-un amestec de particule fine de nisip si argila impregnate cu hidrocarburi lichide.

Conform procesului tehnologic specific activitatii de extractie hidrocarburi, slamul este un amestec ce contine o emulsie de tip titei in apa si impuritati mecanice/solide (nisipuri, argile, marne,etc.) acestea din urma fiind antrenate in timpul procesulului efectiv de extractie prin intermediul sondelor. Separarea slamului se realizeaza conform

fluxului tehnologic printr-un procedeu mecanic la o temperatura ce nu depaseste 450

C. Cantitatile si caracteristicile fizico-chimiceale slamului rezultat sunt functie de fluidele extrase, adancimea de exploatare, zacamnt, presiune, temperatura, tipul titeiului. Slamurile au o compozitie variabila fiind constituite din: reziduuri petroliere 25,5-26%, apa de zacamant 13-21,8 % si particule solide (nisip, argila, praf) 52,7-61%.

Curatarea rezervoarelor este o operatie discontinua, cu o frecventa mica si se executa atunci cand acestea se repara, evidentierea cantitatii rezultate facandu-se dupa lucrarea de reparatie. Conform Fisei de prezentare si declaratie, din activitatea desfasurata in cadrul depozitului titei rezulta cca. 15 t slam/an.

Scurgerile de amestec de titei/apa sarata provenite de la claviatura, pompe si rezervoare sunt colectate prin intermediul retelei de canalizare interna si dirijate catre decantorul tricompartimentat.

Pamantul impregnat cu fluide extrase rezult in urma operatiilor de indepartare a solului poluat ca urmare a avariilor la conductele de amestec (spargeri) si ca urmare a reecologizarii zonei, fiind eliminat de firme specializate.

Fierul vechi este rezultat in urma operatiilor de dezmembrari, demontari, dezafectari instalatii si echipamente, care sunt activitati discontinue cu frecventa redusa. Conform informatiilor furnizate de beneficiar, cantitatile estimate de fier vechi rezultate sunt de cca 0,5 t/an.

Deseurile menajere rezulta de la personalul care deserveste parcul. Cantitatea de deseuri menajere generate este de 1,6 t/an.

Deseurile de ambalaje sunt reprezentate de bidoane de PVC sau cutii metalice, cu capacitati variabile (max 200 l), rezultate din aprovizionarea cu emulgatori, dezemulsiunanti,etc; aceste ambalaje sunt returnabile (0,2 t/an) si se predau periodic catre Baza de aprovizionare Petrom, nefiind depozitate in cadrul punctului de lucru.

Ambalajele (butoaie de tabla, bidoane de plastic, paleti de lemn, saci, etc.) recuperate

sunt eliminate catre firma producatoare sau refolosite dupa caz. Nu sunt stocuri

amplasament.

Fara exceptie, ambalajele goale sunt returnate catre firmele care distribuie produsul.

Activitatile de curatare a rezervoarelor, dezmembrari, dezafectari, interventii, reparatii, intre tinere, vidanjare, preluarea deseurilor menajere etc. sunt executate de SC CONFIND SRL., aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare.


23

Managementul deseurilor Categoriile de deseuri rezultate din activitate, modul de stocare temporara, valorificare si /sau eliminare a acestora sunt prezentate in tabelul urmator : Deseuri nepericuloase

Tip Deseu Cod deseu

(HG 856/2002)

Sursa CantitateStocare

Temporara Eliminare finala

Deseuri menajere 20 03 01 activitati

administrative din cadrul parcului

1,6 to/anContainere Din PVC

Depozit deseuri

Deseuri nemetalice 17 04 02 piese uzate 100-

500kg/an;

Containere metalice/ magazii inchise

Valorificare ca fier vechi

Vata minerala 17 06 04 Inlocuiri izolatii la

conducte 300 kg/an

Magazii inchise

Depozite ecologice de deseuri

Deseuri de mase plastice

16 01 19 Ambalaje, PET-

uri, etc 50 kg/an

Containere PVC


Materiale plastice si de cuciuc

19 12 04

garnituri si curele de transmisie de la

pompele de injectie

20 kg/anContainere metalice


Deseuri periculoase

Tip Deseu Cod deseu

(HG 856/2002)

Sursa CantitateStocare

Temporara Eliminare finala

Deseuri cu continut de titei

16 07 08* Curatarea

rezervoarelor, 10 -20 m3/an

Decantor scurgeri generale depozit

Procesare de catre firme specializate

Deseuri metalice contaminate cu

substante periculoase

17 04 09*

Dezafectare rezervoare, conducte,

echipamente

5 t/an Nu Livrat direct catre firme specializate


24

Pamant si pietre cu continut de substante

periculoase

17.05.03* Curatare scurgeri accidentale din

incinta/claviaturi20tone/an Nu

Procesare de catre firme specializate

Ulei uzat 13.02.08* Pompe de injectie 100 kg/anRecipienti

plastici de 1 mc

Centre de colectare/recondition

are

4.7. Alimentarea cu energie electrică Energia electrica este asigurata de divizia de Energie si Gaze a OMV si este achizitionata de pe piata libera in regim de autofurnizare. Alimentarea cu energie din retea se face prin posturi trafo proprii, toti contactorii si instalatiile de iluminare fiind omologati antiex. Bateriile de condensatori sunt de tip Ducati, cu omologare de tip UE, si nu contin PCB. Conform informatiilor furnizate de beneficiar, uleiul folosit pentru racirea transformatorului este de tip electroizolant TR 30 neaditivat (conform STAS 811). Consumul lunar pentru Depozitul tratare si static injectie Slobozia Conachi este de 5487 MWh/an. 4.8. Alimentarea cu energie termica Producerea agentului termic pentru fluidizarea titeiului, se realizeaza in bateria de cazane situata in incinta depozitului. Combustibilul utilizat este gazul metan asigurat atat din reteaua proprie (gaz de sonda), cat si din reteaua TRANSGAZ. Bateria de cazane este amplasata in incinta Grupului Industrial Independenta, serveste la producerea agentului termic (abur) necesar in procesul de tratare termochimica a titeiului si are in componenta un numar de 6 cazane pentru producere abur cu urmatoarele caracteristicii;

- 2 cazane tip Pifati AC - 4 - 8 avand putere arzator de 1300kw, cosurile de evacuare gaze arse cu dimensiunile de 0,45m x 8 m inaltime.

- 1 cazan tip Pifati AC - 1 - 8 avand putere arzator de 880kw , cosul de evacuare gaze arse cu dimensiunile 0,45m x 8 m inaltime.

- 3 cazane tip BA-1 - 100mp avand putere arzator de 700kw, cosurile de evacuare gaze arse cu dimensiunile de 0,35 x 8 m inaltime. Aceste cazane functioneaza in cazul in care este intrerupta energia electrica pornirea efectuindu-se manual ( aprindere cu festila).

Toate folosesc ca sursa de combustibil gaze de sonda si sau naturale din reteaua magistrala existenta in zona. 4.9. Alimentarea cu gaze Alimentarea cu gaze se face atat din reteaua proprie (gaz de sonda), cat si din reteua TRANSGAZ. Conducta de gaz da la SRM (Statia de Reglare si Masura) la Depozitul Independenta are diametrul de 6” si o lungime de 1,2 km. Pana la SRM, gazul este adus printr-o conducta avand lungimea de 5,6 km si diametrul de 3” din localitatea Izvoarele.


25

4.10. Protecţia şi igiena muncii Statia de injectie Independenta este inclusa in cadrul Depozitului Independenta dispunand de facilitatile existente in cadrul depozitului. Activitatea privind prevenirea si stingerea incendiilor este asigurata de catre Serviciul de Pompieri Civili ai Asset IX Moldova Sud. Activitatea de protectia muncii in cadrul societatii se desfasoara in baza Normelor Generale de Protectia Muncii, Legea 319 din 2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca si a Normelor Specifice de Securitatea Muncii. Respectarea normelor de protecţie şi igienă a muncii reprezintă un domeniu important în care relevanţa subiectelor depinde de activităţile desfăşurate în zonă. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurată de personal calificat, cu atribuţii clar specificate prin fişa postului. La fiecare loc de muncă se va păstra un registru de evidenţă a accidentelor, care să permită identificarea cauzelor şi a măsurilor luate în fiecare caz în parte. Monitorizarea activitatii de securitate si sanatate in munca se face prin instruirea periodica a personalului cu urmarirea respectarii urmatoarelor norme si reglementari: - Regulile de deplasare prin unitate, drumuri petroliere, drumuri publice - Riscurile de accidentare specifice unitatii – zone cu risc ridicat si specific - Masuri de acordare a primului ajutor in caz de accident - HG 1425/2006 – Norme metodologice la Legea 319/2006 a Securitatii si sanatatii in munca, completata si modificata cu HG 955/2010 - HG 1048/2006 – cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca - HG 1058/2006 – cerinte minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive - HG 971/2006 – cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. De asemenea sunt respectate toate STANDARDELE OMV PETROM rpivind securitatea si sanatatea in munca, precum si normele si politicile proprii in vederea diminuarii riscurilor la un nivel minim, acceptabil. Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru este menţinută în ordine şi curăţenie. În funcţie de mărimea amplasamentului şi de activitatea desfăşurată, poate fi necesară întocmirea unui plan de urgenţă, care să descrie măsurile de intervenţie în diferite cazuri de necesitate. Funcţie de necesităţile specifice activităţii, personalul trebuie să fie dotat cu echipament individual de protecţie şi materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de către beneficiarul activităţii, conform reglementărilor în vigoare*). Acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile de protecţie a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurându-se paza celor mobile. La nivelul unitatii exista constituit un compartiment specific cu atributii in prelucraea si urmarirea aplicarii normelor de sanatate si securitate in munca. Activitatea din cadrul Depozitului de tratare, Stadei de tratare, si a Statiei de Injectie Independenta se desfasoara in conformitate cu autorizatia GL5827, din data 29.01.2003. 4.11. Prevenirea şi stingerea incendiilor Activitatea privind prevenirea si stingerea incendiilor este asigurata de catre Brigazii de pompieri civili Asset IX Moldova Sud.


26

Executarea lucrarilor cu foc deschis se realizeaza conform Ordinului nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor si a Normativului PSI 91/1990. Incinta depozitului se afla sub incidenta Decretului 400/1981, republicat, privind instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foe continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol in exploatare. Masurile de aparare impotriva incendiilor respecta prevederile legislatiei in vigoare si prevad:

- asigurarea presiunii de apa la toate rezervoarele pentru a putea intervene in caz de incendiu cu instalatiile din dotarea remizelor PSI;

- eliminarea scurgerilor de titei in cuvele de retentie ale rezervoarelor si executarea digurilor de protectie asigurand capacitatea de retentie totala a titeiului in caz de avarii;

- executarea constructiilor antiex la motoarele electrice ce deservesc pompele de transport titei acolo unde acestea functioneaza;

- dotarea depozitului - remizele PSI cu materialele necesare stingerii incendiilor; - revizuirea hidrantilor si centurii de hidranti pentru a putea fi asigurata circulatia apei

in caz de incendiu; - instruirea personalului la locurile de munca pentru a putea folosi.eficient materialele

din dotarea remizei si instalatia parcului. Depozitul de titei Slobozia Conachi dispune de urmatoarele:

- remiza PSI (cladire din zid); - 15 stingatoare cu C02; - rezerva de substante chimice pentru stingere incendiu (praf unic); - 3 instalatii generatoare de spuma chimica mobile; - rezervor de apa pentru incendiu (200 m3); - 9 hidranti pe cele 4 laturi ale incintei; - sursa de alimentare cu apa subterana – put forat Parc 2 Independenta; - 2 pompe de apa.

4.12. Zgomotul şi vibraţiile In general, instalatiile utilizate in cadrul Depozitului si Statiei de injectie Independenta nu sunt generatoare de zgomot peste limitele impuse de legislatia in vigoare (Hotararea nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, modificata prin Hotararea Guvemului 1323/2005). Singurele surse generatoare de zgomot si vibradi in situatii normale de functionare sunt reprezentate de pompele de titei din cadrul depozitului de rezervoare. Aceste pompe sunt amplasate pe fundatii de beton si functioneaza intermitent cu un program de cateva ore pe zi. Depozitul de titei Independenta este situat in extravilanul localitatilor, distanta pana la zona rezidentiala fiind de peste 5 km in linie dreapta. Conform studiilor de acusdca, executate pentru instalatii similare, nivelul de 50 dB se situeaza in limita de 60 - 300 m distanta fata de obiecdv. In aceste conditii, se apreciaza ca obiectivul nu creeaza disconfort fonic pentru populatia rezidenta. 4.13. Securitatea zonei Situatii normale de functionare


27

Activitatea in cadrul obiecrivelor analizat se desfasoara continuu 24 ore din 24, in trei schimburi. Paza obiectivelor este asigurata continuu, fiind reduse, pe cat posibil, posibilitatile de furt sau alte acte de vandalism care ar putea determina poluari accidentale. Principalele masuri de protectie (securitate) sunt:

- Depozitul de tratare si Statia de Injectie Slobozia Conachi sunt inconjurate de gard si porti de acces asigurate,

- conductele sunt supravegheate si controlate de operatori, putand fi semnalate in timp util eventualele accidente,

- depozitul este iluminat corespunzator, iar in permanenta lucreaza operatorii care asigura si paza.

Situatii anormale de functionare Unitatea dispune de un plan detaliat de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, produs la nivel de Asset IX Moldova sud, care detaliaza modul de actiune si interventie al celui care observa fenomenul si al sefilor ierarhici. Conform acestuia, conducerea unitatii are obligativitatea informarii si consultarii institutiilor relevante, dupa caz. Situatii exceptionale de functionare Unitatea dispune de un plan detaliat de actiune in caz de calamitati naturale, produs la nivel de sectie, care detaliaza modul de actiune si interventie al fiecarui angajat. Conform acestuia, conducerea unitatii are obligativitatea informarii si consultarii institutiilor relevante, dupa caz. 4.14. Administraţie Depozitul de tratare si Statia de Injectie Slobozia Conachi, judetul Galati face parte din ASSET IX Moldova Sud, atelierul de tratare F.F.R. (factor final de recuperare) sectia 36 Independenta dupa noua reorganizare. La nivelul depozitului activeaza numai operatorii si maistrul coordonator. Raportarile se fac direct la conducerea sectiei, persoanelor care au putere de decizie si au atributii specifice in administrarea acestui obiectiv. 4.15. Substante toxice si periculoase. Radiatii Vehicularea titeiului si a apei de zacamant se face in circuit inchis, conform datelor fumizate in prezentul raport. In procesul tehnologic, singurul compus considerat toxic,utilizat pentru pentru o mai buna separare a titeiului este DMO 86400 folosit la tratarea titeiului.

De asemenea, in cadrul Punctului de lucru Depozit tratare si statie injectie Slobozia

Conachi alte substante sau preparate periculoase sunt benzina si/sau toluenul folosite la

analiza titeiului. Benzina si toluenul se utilizeaza in cantitati mici si sunt depozitate in

ambalaje specifice (benzina in canistra de tabla de 20 litri, toluenul in flacon de sticla de 1,5

litri).


28

DMO 86400 este adus cu mijloace de transport aderizate. Manipularea si depozitarea

acestor substante periculoase se realizeaza in conditii de siguranta atat pentru sanatate cat

si pentru mediu. Nu se realizeaza stocuri iar evidenta consumurilor se realizeaza in registre

la fiecare punct de lucru.

Cantitatile utilizate sunt:

- DMO 86400 (folosit pentru tratarea titeiului) cca 5 litri la 24 ore;

- Benzina 9 (folosita la analiza titeiului venit din parcuri) cca. 6 - 7 litri pe zi;

- Toluen (folosit la analiza titeiului livrat catre CONPET), 100 gr./zi. Manipularea si depozitarea acestor substante periculoase se realizeaza in conditii de siguranta atat pentru sanatate cat si pentru mediu. Cantitatile existente si evidenta consumurilor se realizeaza in registre la fiecare punct de lucru. In activitatea curenta desfasurata in cadrul obiectivului analizat nu exista surse de radiatii. Controlul nedistructiv al sudurilor se face in laboratoare specializate sau cu substante penetrante. 5. CALITATEA SOLULUI 5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat Activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat pot determina contaminari directe ale solului cu titei si apa de zacamant. In principal, poluari ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte, ganituri uzate, ne-etanseitati ale racordurilor conductelor, sparturi ale conductelor. Apele freatice pot fi contaminate cu saruri ale metalelor grele si hidrocarburi, ca urmare a infiltrarii directe sau indirect, a infiltrarii apelor pluviale contaminate. Indirect, contaminari ale solului pot sa apara ca urmare a emisiilor in atmosfera (procese tehnologice si de combustie), poluantii fiind transportati de curentii de aer si depunandu-se la distante mari fata de sursa. Apele pluviale contaminate se vor infiltra in substrat putand afecta acviferul freatic. Totusi, contaminarile indirecte au o pondere redusa comparativ cu cele directe. In aceste conditii, cunoasterea caracteristicilor titeiului si apei de zacamant reprezinta o necesitate atat din punct de vedere productiv, dar si din punctul de vedere al factorilor de mediu, pentru stabilirea masurilor de prevenire/diminuare si de remediere in caz de poluare. Caracteristicile titeiului extras din aceasta zona, conform datelor puse la dispozitie de beneficiar, rezultate din analize efectuate in diferite etape, sunt prezentate in tabelele urmator:


29

Valori determinate UM Valori

Densitatea la 20°C Kg/mJ 940 4

Punct de congelare °C -17

Vascozitatea la 20 °C m2/SxlO-6 416.96

Continut de parafina %gr 5.02

Continut de asfaltene %gr 0.94

Continut de rasini %gr 2.85

Distilarea STAS: - punctul initial

°C 240

Distilarea STAS: - punctul final

%vol/ °C 50/360

Masa moleculara UAM 296.29

In cadrul depozitului Slobozia Conachi se face separarea titeiului de pe intreaga structura Independenta, apa de zacamant fiind apoi pompata la Statia de injectie. Caracteristicile apei de zacamant, conform datelor puse la dispozitie de beneficiar, sunt prezentate in tabelul urmator:

Valori determinate UM Valori

pH - 7.0

Cl- 6745-17352

Na+ (mg/1) 4211-10060

Ca2* (mg/1) 132-641

Mgi+ (mg/l) 49-328

S042- (mg/1) 6-15

Salinitate kg/vag. 100-300

Sursele de poluare a solului in cadrul Depozitului de tratare si Statie de injectie pot fi: Conducte de transport

Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de sonda) sunt semnalate in cazul conductelor. Avand in vedere faptul ca la nivelul depozitului toate conductele de amestec (titei/apa de zacamant) au un traseu scurt si ca eventualele defectiuni accidentale sunt depistate rapid de aparatele de control se poate considera ca acestea nu prezinta un potential ridicat de poluare asupra solului.


30

Parc de rezervoare Fluxul fluidelor spre diversele rezervoare din depozit este asigurat prin intermediul pompelor centrifuge tip Cema 150 (12 pompe dintre care 8 functionale) si 2 pompe centrifuge Sadu 65. Sursele de poluare in cazul parcului de rezervoare sunt reprezentate de:

- claviatura de intrare/iesire (titei si apa de zacamant); - pompe (titei, apa de zacamant, ulei de transmisie); - fisuri sau coroziune avansata a separatoarelor si rezervoarelor (titei si apa de zacamant); - fisuri ale conductelor intre rezervoare (titei si apa de zacamant); - neetanseitati ale ventilelor sau garnituri uzate.

In conditii normale de functionare pierderile de fluide sunt pierderi tehnologice care sunt retinute in zona indiguita din jurul rezervoarelor, fiind preluate prin sistemul de canalizare de rezervorul decantor ingropat din cadrul Depozitului de titei Slobozia Conachi. In general, in cursul vizitelor efectuate pe amplasament, nu au fost observate contaminari ale solului in afara spatiilor de productie (zona rezervoare si zona indiguita aferenta). In baza informatiilor si a observatiilor efectuate in cursul vizitelor pe amplasament, s-a intocmit un program de investigatii, conform prevederilor Ordinului MAPPM 184/1997, pe baza caruia s-a stabilit executia de foraje de monitorizare si prelevarea de probe de sol superficial din zonele considerate potential contaminate, in vederea evaluarii cantitative a nivelurilor de poluare. Avand in vedere aceste considerente, s-a hotarat executia unui foraj de monitorizare: FM4 - situat zona Estica a Parcului 1 Independenta, in zona imprejmuita din

vecinatatea cantinei, are coordonatele: N-45° 32.692’ si E-27° 48 869’. A fost sapat pana la adancimea de 13 m fiind prelevate 4 probe de sol si sedimente la schimbarea de litologie.

Nu au fost inregistrate depasiri ale pragului de alerta sau interventie in cazul nici unuia din indicatorii analizati, dar valorile normale in sol si sedimente la indicatorii Ni si Cu prezinta unele depasiri (conform Ordinului nr. 756/1997). 5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate Obiectivul este situat in extravilanul localitatii, singurele activitati desfasurate in zona fiind cele din sectorul agricol (culturile de cereale si pastoritul). In principiu, acest tip de activitate, desfasurat in conditii responsabile, nu poate avea efecte negative asupra solului sau apelor subterane. Exista totusi posibilitatea afectarii solului si subsolului si datorita acestui tip de activitate in special in conditiile aplicarii unor tratamente empirice (fertilizari si erbicidari) a culturilor agricole. Fertilizarile si erbicidarile efectuate fara cunoasterea dozajelor specifice pot determina poluarea solului si in extensie a acviferului freatic (azotati, azotiti, pesticide).


31

De asemenea, in cazul monoculturilor (nu se respecta rotatia culturilor) se poate ajunge la o saracire a solului in anumite elemente si imbogatirea excesiva in altele, ceea ce se va reflecta in scaderea productivitatii in zona respectiva. Nu in ultimul rand, pasajul turmelor din zona corelat cu fenomenele de siroire existente, poate duce la degradarea accentuata a acestora si inmlastinirea terenului din zona. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare. Bilantul de mediu nivel I si Raportul cu privire la Bilantul de mediu Nivel I au fost intocmite conform normelor de conţinut general prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul Nr.184/1997 al MAPM si Ordonanta de Urgenta privind Protecţia Mediului Nr.195 / 2005. Activitatea desfasurata pe amplasamentul studiat consta in colectarea hidrocarburilor (titei si gaze naturale) separarea finala a titeiului/apa zacamant, transportul titeiului la CONPET si evacuarea apei de zacamant prin injectie in structura Pliocena, in conformitate cu Autorizada de Gospodarire a Apelor. Perimetrul Independenta se suprapune pe teritoriul administrativ al localitatii Slobozia Conachi, judetul Galati, la distanta de aproximariv 25 km de municipiul Galati. In cadrul Depozitului si Statiei de Injectie Slobozia Conachi este receptionat, depozitat si tratat titeiul/apa de zacamant de la cele 14 parcuri apartinand structurii Independenta. Depozitarea temporara, tratarea si expedierea se face in 6 rezervoare (3 pentru primirea titeiului, 1 pentru spalare, 2 pentru expeditie titei curat). Sub aceasta forma de organizare, Depozitul si Statia de tratare Slobozia Conachi functioneaza incepand cu anul 1960. In aceasta perioada nu au fost inregistrate accidente cu influente semnificative asupra factorilor de mediu. Sursele de poluare a mediului aferente activitatii desfasurate sunt reprezentate de: deversarile accidentale de fluide extrase (titei si apa de zacamant) pe suprafata

solului (coroziunea rezervoarelor, ventile defecte, conducte fisurate, etc.), emisii de COV in aer ca urmare a procesului de productie, in principal separarea

primara a titeiului in cadrul depozitului si statiei de tratare. In urma evaluarii amplasamentului si analizei activitatilor desfasurate, precum si efectuarii lucrarilor de teren pentru evaluarea calitativa si cantitativa a impactului generat de activitatile desfasurate in cadrul Depozitului si Statiei de injectie Independenta asupra factorilor de mediu, se desprind urmatoarele concluzii: Factorul de mediu aer Din totalul dotarilor existente, Depozitul Slobozia Conachi functioneaza cu maximum 3 cazane (in perioada rece). Avand in vedere consumurile specifice reduse si omologarea de tip a arzatoarelor foloste, nivelul concentratiei noxelor (NOx, CO, SOz si pulberi) evacuate in atmosfera prin functionarea instalatiilor de ardere aferente cazanelor folosite, determinate analitic, se situeaza sub valorile limita la emisie stabilite de Ordinul 462/1993 si sub pragurile de


32

interventie si de alerta stabilite de ordinul 756/1997 pentru fiecare noxa in parte, tinand cont de caracteristicile gazului metan nu de gazele de sonda. Factorul de mediu apa Sursele de poluare sunt reprezentate de toate sondele din perimetru care chiar si in conditii normale de functionare, avand dotarile standard (beci betonat si careu de pamant) in perfecta stare, vor permite infiltrarea apei de zacamant in substrat si prin circulatie subterana contaminarea apelor de suprafata. Unitatea dispune de un plan detaliat de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, produs la nivel de sucursala. Factorul de mediu sol Activitatile desfasurate in cadrul obiectivului analizat pot determina contaminari directe ale solului cu titei si apa de zacamant. Apele pluviale contaminate se vor infiltra in substrat afectand potential si acviferul freatic. Contaminarile indirecte au o pondere redusa comparativ cu cele directe. In general, solurile poluate cu titei si apa de zacamant (contaminare directa) apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte, gamituri uzate, ne-etanseitati ale racordurilor conductelor, sparturi ale conductelor. Pe suprafata depozitului au fost identificate suprafete relative mici (de odinul metrilor patrati) contaminate superficial cu titei. Factorul asezari umane Punctul de lucru analizat este situat la o distanta de peste 5 km fata de orice zona rezidentiala, impactul asupra sanatatii populatiei datorat desfasurarii activitatii in cadrul punctului de lucru fiind nesemnificativ atat din punct de vedere al calitatii resurselor de apa, al aerului atmosferic, cat si al nivelului de zgomot Eliminarea deseurilor Unitatea tine evidenta tuturor deseurilor produse din activitatea normala conform HG 856/2002. Datorita intervalului pe care aceasta evidenta a putut fi consultata, si a numarului fiselor puse la dispozitie, se considera ca aceasta nu a putut deocamdata cuprinde deseuri generate de activitati anormale si exceptionale. Unitatea are un program de intretinere functie de care se fac interventiile la rezervoare si sunt colectate si eliminate, contractula cu firme specializate. Eliminarea apelor uzate Apele de zacamant (scurgeri de la valve, netanseitati ale conductelor, claviatura) sunt colectate impreuna cu apele pluviale din zona indiguita si dirijate spre rezervorul decantor ingropat. Prin modul de colectare si dirijare a apelor provenite din procesul tehnologic precum si prin metodele de prevenire a scurgerilor accidentale se poate concluziona ca este eliminata posibilitatea ca acestea sa ajunga liber in sol sau apele subterane. De asemenea exploatarea si intretinerea optima a circuitelor de injectie inlatura posibilitatea de evacuare necontrolata a apelor uzate.


33

6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert Pe amplasamentul analizat nu au fost depistate elemente susceptibile de a genera obligatii necuantificabile. Prin respectarea cu strictete a tehnologiilor de lucru si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor se elimina aparitia unor evenimente cu potential de contaminare a factorilor de mediu. 6.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert Prin aplicarea masurilor si recomandarilor stabilite in programul de conformare se considera ca vor fi respectate cerintele necesare functionarii in conditii optime privind protectia mediului. Modul de aplicare a programului de modernizare va fi supus avizarii APM Galati in cursul procedurii de obtinere a Acordului de mediu.

Intocmit,

Ing. Amariei Florin

bilant de nivel i si raport la bilant - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents