str. bilant teorie
DESCRIPTION
-TRANSCRIPT
2. STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL~.
Bilantul contabil are În componenta sa documente şi situatii de sinteză, ::':,t
economică sau de control fiscal, cuprinzând următoareleelemente:
A) Bilantul propriu-zis~;c
B) Contul de "Profit si pierdere" ( respectiv contul de exerciţiu in cazul
instituţiilor publice );
C) Anexa ta bilant;
UJ 'Raportul de gesHun~.
Având acelaşi scop, d~jinformare asupra situaţiei patrimoniului, a situaţiei
financiare a unităţii patrimoniale şi a rezultatelor obţinute, aceste părţi constitutiveI
formează un tot unitar. I :~:::'
Pentru întocmiria şi prezentarea completului bilanţier, Ministerul Finanţelor,
prin Colegiuf Consultativ ai. Contabilităţii, elaborează modele de situaţii privind
bilanţul şi celelalte componente pentru regii autonome, societăţi comerciale şi
instituţii publice. Pentru societăţile bancare, modelele şi normele metodologice se
elaborează de Banca Naţională cu avizul Ministerului Finanţelor,
La Întocmirea bllanţului contabil, se au în vedere următoarele reguli:
posturile de bilant să corespundă cu datele înreqistrate în contabilitate,•.L .
puse de acord cu sit4?tia'reală a elementetor patrimoniale stabilite pe baza
inventarului;"
nu sunt admise comoensări între, conturile ce se înscriu în bflant si
respectiv între contunte de venituri. şi cheltuieli din contul de "Profit si
oierdere".
În practică se cunosc două scheme de bilant una sub formă de tablou cu
două părti: partea stângă, ACTIVUL, şi partea dreaptă, PASIVUL, numită şi
schema orizontală de bilant. şi modelul sub forma listei verticale sau schema
bilanţului vertical. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune În evidenţă
egalitatea între resurse şi utilizări, iar modelut de bilant sub forma listei verticale
ordonează structurile patrimoniale În active, datorii, capitaturi, rezerve şi alte
3
comoonente ale situatiei nate. finalitatea fănd orezentarea situatiei nete aI .oatrimoniutui.
Al Bilantul pr priu-zi~s:poate fi alcătuiţ în două variante sau sisteme, În
functie de qruoarea înt eprtndentor în Întreprinderi mici, mijlocii şi Întreprinderi mari,
grupare ce se face În f ncţie de prag uri fiscale ( care au În vedere valoarea activului
bllanţurul, cifra de afec- ri :,?i numărul mediu de ealerieţi )., ,
a. Bilant contabil În ~istem slmpâflcat, în cazul întreprinderilor mici si
mijlocii, care kresupune o schemă de bilanţ mai redusă.
b. Bilanţ contablt În sistem de bază prevăzut să fie utilizat de întreprinderi
mari, acesta cuprinzând posturi şi indicatori compleţi privind activitatea şirezunatere Imrepnnae~11.
Bîianţui unităţitor pammonraie care desfăşoară actlvităţî economice cuprinde
toate elementele de a~tiv şi pasiv grupate după destinaţie şi, respectiv prove,nienţa
for. ACTIlIUL BILA, ŢULU{ cuprinde următoarele grupe principate de etemente:
a) Active/e im bilizate (imobilizări necorporale; imobilizări corporale;
imobilizări financiare);
b) Activele circulant~,(stocuri, creanţe, titluri de plasament, disponibilităţi şi
alte valori };
c) Conturile de regu/~!izare şi asimilare-activ ( cheltuielileînregistrate În
avans, diferente de conversie-activ si alte elemente tranzitorii Si de
regularizat, de activ);
d) Primele de rambursare il obfiaaflunifor.
Capitalul social subsccis·· nevărsat ~e inscrie distinct In grupa activelor
circulante ale bilantulut.
PASIVUL BILANTULU!;~uprindeurmătoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii ( capitalul social sau individual, primele legate de
capital, diferenţele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat
nerepartîzat, rezultatul exerciţiului, fondurile proprii, subvenţiile pentru
mvesnţn si provizioanele reglementate );
b) Provizioanefe pentru riscuri şi cheltuieli;
C) Datonile ( rmprurnutun ŞI oatorn asnnnate, turruzon ŞI contun asimuate,
datorii in legatură cu personann, datorii faţă de bugetul statului, catorn
prMnd asigurările sociale, creditori şi arte datorii );
4
":'!".
d) Conturile ~ reauJarizare si asimilare-nasiv { veniturile înreaistrate în
avans. difer~nte!e de conversie-oasiv. alte elemente tranzitorii si de
reqularizat de pasiv} ..
Elementele patrimoniale în bilant sunt sistematizate pornind de la conturi, pe
grupe, capitole, posturi, după. .critenul lichidităţi! activului şi a exigibilităţii pasivului,
astfel: posturile de activ sunt aşezate În ordinea crescătoare a lichrdităţii ( de la cele
mai puţjn lichide - cum este cazulactivelor imobilizate la disponibilitălile băneşti ca
formă de jichiditateabsolută ), far in pasiv posturile sunt dispuse de la cele mal putin
exigibile ( de la capital - ultimul cont care se închide in cazu/lichidării patrimoniului )
la datoriile curente .
.Atat acnvui cat ŞI pasrvut ouanţier suportă un dublu criteriu de oraonare:
criteriu) major: pentru active, natura lor economică, rar pentru etementere
de pasiv, natura lor juridică;
criteriul minor: pentru active, lichid/tatea ( crescătoare ) a acestora, rar
pentru elementele de pasiv, exigibilitatealor ( crescătoare).
Structura biJanţului o stabileşte Ministerul Finantelor la sfârşitul fiecărui an
financiar.
B) Contul de "Profit şi pierdere" reprezintă o recacltuane a veniturilor şi a
cheltuielilor. după cum urmează:
a. Venituri dinexoloatare:
b. Cheltuielile activitătii de exoJoatare:
c. Rezultatul activitătii de exoloatare:
d. Venituri financiare:
e.. Cheltuieli financiare;
f. Rezultatul activităţii financiare;
g. Venituri excepţionale;
h. Cheltuieli excepţionale:
i. Rezultatul operaţiunilor excepţionale;
[, Venituri totale;
K. (.;heltUlell totaie:
1. Kezuttatut brut at exerCtţruFur;
m. impozitul pe profit;
5
n. Rezultatul net al exercitiului.
Datele se preiau I din ruJaiele debitoare ale conturilor de cheltuieli, respectiv din
ruiaiele credttoareale conturilor de venituri, cumulate de la tnceoutulanului, lno:>iluatia i'n varc au foo:>lcfcvluatc 1mcsio:>trari prin credltul conturllor de ctreltuieli o:>au
prin debitul conturilor de venituri, datele sunt reprezentate de soldurile conturilor de
venituri şi cheltuieli Înainte dea fi transferateasupra contului de rezultate finale,
cumulate de la rnceput~! anuluL
Veniturile sunt preluata din balanţa de verificare, suma veniturilor din contul de
"Profit şi pierdere" este legată cu rulajul creditor cumulat al conturilor de venituri sau
rUlaJul creditor cumulat corectat.
Cheltuielile sunt preluatedin rulaJul cemter cumulat al conturilor de cheltuieli,
corectat dacă este cazul cu unele sume inregistrate in credit.
Contul de "Profit şi pierdere" are un conţinut îndeosebi economic, deoarece
oferă informaţii asupra activită1ii de producţie, comerciale sau financiare a unităţii
patrimoniale prtn dimensiunea venituritor,cheltuielltor, rezultatelor pe carele
generează.
în prezentarea contului de "Profit şi pierdere" sunt conturate două modele de
expunere a cheltuiemor1şj veniturilor: unul ce ia 'în considereare natura economică a
acestora, altul ce otea . ă dela funcţiunile sau activităţile unei întreprinderi { de la
destinatia veniturilor si cheltuielilor t
Ca formă. contul de "Profit SJ oierdere ti se ooate orezenta:
tablou bilateral saufonnă de cont (schema orizontală );
listă ( schema verticală ).
În ambele cazuri, cheltuielile şi veniturile sunt grupate În trei categorii:
din exploatare;
financiare;
- excepţionale.
e) Anexa la bilant are ca obiective principale completarea şi explicarea
datelor lnscrise tn bilanţ şi tn contul de "Profit şi pierdere" şi conţine informaţii cu
privire la situaţ13 patrimonială şi financiară, la rezultatele aferente exerciţiulul
încheiat cum sunt:
repartizarea profitului (anexa 1);
6
- situetls: stocurilorsia oroduetie; in curs de execuţie (anexa 2);
- situat.ia creartelor si datoriilor (anexa 3):
situatia a/t01provizioane ( anexa 4 );
date informative (anexa Sa);
- plă1i restante ( anexa 5b );
- impozitele, taxele şi alte obligaţii datorate şi vărsate ( anexa 5e );
- situatia active/ar imobilizate ( anexa' 6):A. Valori brate
c. prOViZioaf' e pentru deprecierealte Informa -Î pnvtna regull1e ŞÎ metoaete contabîle utmzet« ŞÎ aetecomplemen re ( anexa 7).
a) Repartizarea profitului cuprinde aIocări din profitul exerciţiului In curs, la
rezerve, fondul de participare a salariaţilor fa· profit, fondul de dezvoltare, surse
proprii de finantare, dividende de plătit etc., precum şi profitul rămas nerepartizat.
b)Situafia stocuri/ar şi a producţiei În curs conţine date referitoare la
dinamica stocurilor de materii şi materiale, a obiectelor de inventar, producţiei
neterminate, stocurilOl,a terţi, animalelor, mărfurilor, ambalajelor şi a totalului
stocurilor.
c) Situaţia crea teior şidatoriilor se referă la informatii cum sunt:
creante din active imobflizate:
creante din active circulante:
cheltuieli tnreqtstrate În avans;
total creanţe; .
- datorii bancare;
datorii fiscale şi sociale;
datorii comerciale;
- datorii În legatură cu personalul;
alte datorii;
venituri înregistrate în avans;
total oatoru.
d) Situaţia altor provizioane pune la dispozlţie date referitoare la mişcarea
balanţiera a provizioanelor ( solo la începutul anului; cheltuieli privind provizioanele
constituite; veniturile din provizioanele diminuate sau anulate; sold fa sfârşitul anului)
7
fif:t· c.,~tegorii de provizioana, respectiv: provizioane reglementate; provizioana pentru
,-i",,,:r ,,.; '" ~'h.;:>Hli,' ~", (J rovizios -r- -eentn deoreci ""'r""" i-~i-~: ~rnVt7fn"",np''-,i~.,=',=-t~ <i..F'-tC.t_d._Jt::H. J,;.•H"; r&!.:;...~!.t;u~ l u u...,tJtv\.,;-v .....".~Vt.a-r-~,n-v.•,.4;"..""'~!'t'_.
e) Date informative oferă date cu privlfeia:_.-.._~~"J._.1.-..t-. -.!_.s.'~_..~•.._.lt:LUltcaCH::; UVPllUI.C,
evoiuţra indicatorilor .( nr. salartaţitor, salarii brute, ventturne,""'I;J"~"rh;r: ;~"'i,J,,,,a;'7x-.-ar'i; r;."t"'V"to_r-~l __ .""~_'_r_+i,, _lI __ 'o li _"'-''''''F''\;rJ.,,"+ \~CJ\p.JVltYI-". UfIVŞJltJ-,,-atrt~ tlV1r'VfafU' vV-IJffJOtQ\.fV ~U- arrU-t tJlv-VvUvlfl l~
evoluţia credrtetor. alocatiirorouqetare:tn\l_o<:.t_Îf;ilp. s::tr6tn-O~'l • ~----".l'.l--,,.-~....-_.
t) Piaţfle restante prezintă volumul angajamentelor neonorate la termen, atât
pe structură ( furnizort.creditori etc, } Gât Ş! pe vechime şi activitate ( curentă şi
mvesnţn ).g) Situaţia impozitelor şi taxelof' datof'ate şi vărsate ofera lnforrnalfl
referitoare la corelaţiile un~tăţHpatrimoniale cu bugetul statului şi bugetele locale.
Pentru fiecare categorfede impozite şi taxe se fac raportări privind sumele
datorate, sumele vărsate etecnv.. sumele rămase de vărsat şi eventual sumele
vărsate în plus,
h) Situaţia active/ar imaba/izate redă mişcarea activelor irnobilizate
(necorporale, corporale, financiare si pe total ) tot sub forma balanţiera şi în valoare
brută, a amomzărilor aferente, precum şi a provizioanelor pentru depreciere.
i) Alte informaţii privind regulile şi metodele -contabile se referă la:
metodele de evaluare aolicate pentru diferitele posturi din bifanţ;
metodele utitizate oentru calculul amortismentelor si nrovtzioanelor.
motivele pentra care unele posturj din bilanţ şi din contul de " Profit
şi pierdere" nu sunt comparabite de la un exerciţiu la altul;
alte mformafii.pe care unitatea le consideră semniflcettve.
D) Odată cu bilanţul, cu contul de " Profit si pierdere" şi cu anexa fa bilanţ,
unităţile patrimoniale depun raportul de gestiune. Acesta conţine in principal:
prezentarea situaţiei unităţii patrimoniale şi evoluţia sa previzibilă;
elemente deosebite intervenite În activitatea unităţii patrimoniale
după încheierea exercitiului;
parncipaţure de capital la alte umtaş:
activitatea şi rezultatele de ansamblu a sucursale lor, tllialelor şi altor
subunităţi proprii;
8
BHantul este d09umentu!'contabil de sinteză. min care se orezintă activul sI
oasivul unitătii oatrimoriare la tnchidersa exercitiului. orecum si în celelalte situatii
prevăzute de Leqea Cortabilitătii.
,Importanta bi'intu,ui contabilqer1vă din functiile pe care acesta le
îndeplineşte:
1) funcţia de generalizare a flate/or contabilităţii;
2) funcţia de c~noaştere {i m~rSfJJuiactivităţii economico-tinenciere;3) funcţia previzională.
1) Funcţia de generalizare a datelor În ciclul contabil de prelucrare a
infonnatfftor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităpr
curente, cupa cnteru bine stannne, tntr-un numar restransoe morcaton, care Să poată
eferie imagine de allsamblu asupra situŞtiel econormco-nnanciare a unrtaţu
patrimoniale.
2) Functia t;le aflaliză, ~. mffrşll/~i activităţii economica-financiare se'.;' -" .;
manifestă prin aceea. că, pe baza bifantu1ui contabil se analizează periodic, gradul'- '." .c- : '- .
realizării indicatorilor proiectaţişi a rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc
măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare.
Adunările Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, manaoerii
unitătilor patrimoniale analizează periodic situatia economico-financiară, pe baza
buantului contabil. a anexelor sale si ţ) raoortului de oesnune. comoQnente (4P h~7~
::.lt=!rJ;irii dt=!~~::.m;i t"'1mt~hjJ"":\
3) Funcţia previzionaIă:.constă In posibihtatea oferită de bilanţ de a orienta
activitatea viitoare. In acest scop, tntocmirea pu.getului de venituri. şi cheltuieli pentru
perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din
perioada considerată baza de raportare.
~