bilant de mediu niv 1 si 2 - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/42953_inchidere halde namol statia...

S.C. AQUACON PROIECT S.A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I si II - „Inchidere halde de depozitare namol provenit de la Statia de

epurare Mohu si halda de slamuri petroliere”

1

CUPRINS

A)RAPORT CU PRIVIRE LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

1. INTRODUCERE..................................................................................................................6

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA.................................7

2.1. Localizare si topografie......................................................................................................7

2.2. Geologie si hidrogeologie...................................................................................................8

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE.......................10

3.1. Istoricul amplasamentului.................................................................................................10

3.2. Dezvoltari viitoare.............................................................................................................14

4. ACTIVITATI DESFASURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI.................................14

4.1. Generalitati - angajati/schimb; procese tehnologice........................................................14

4.2. Materiale de constructii.....................................................................................................17

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane.........................18

4.4. Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera................19

4.5. Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor

pluviale.....................................................................................................................................20

4.6. Producerea si eliminarea deseurilor.................................................................................21

4.7. Alimentarea cu energie electrica.....................................................................................26

4.8. Protectia si igiena muncii..................................................................................................26

4.9. Prevenirea si stingerea incendiilor....................................................................................26



2

4.10. Zgomotul si vibratiile......................................................................................................27

4.11. Securitatea zonei.............................................................................................................28

4.12. Administratie..................................................................................................................28

5. CALITATEA SOLULUI...................................................................................................28

5.1. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat..........................................28

5.2. Efecte potentiale ale activitatilor învecinate....................................................................32

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI.................................................................................32

6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în propuneri

pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare..............................32

6.2 Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un eveniment

viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu de tip B

identificate................................................................................................................................34

6.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si

conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar)............................................34

7. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE......................................................34

8. SURSE DE INFORMARE................................................................................................35

B) RAPORTUL LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

I. DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR..........................................36

A. PROBE DE SOL................................................................................................................36

1. Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora.....................36

2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologica si tehnicile de

lucru..........................................................................................................................................36



3

3.Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor din

Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului................................................................40

B. PROBE DE APA................................................................................................................50

1. Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora.....................50

2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologica si tehnicile de

lucru.........................................................................................................................................51

3.Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor din

Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului................................................................51

II. CONCLUZII SI RECOMANDARI.................................................................................54

A. Rezumatul neconformarii cuantificate............................................................................54

B. Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un eveniment

viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea

acestora, când este posibil......................................................................................................55

C. Recomandari pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele

de mediu minim acceptate, în cazul privatizarii Anexe (analize de laborator si alte

documente relevante).............................................................................................................56



4

TERMENII SI EXPRESIILE FOLOSITE:

• Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8-14 din Legea nr.

137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificarile si completarile

ulterioare.

• Autoritate de mediu competenta - autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului

care functioneaza în concordanta cu legislatia în vigoare ce reglementeaza protectia mediului.

• Bilant de mediu nivel 0 - fisa de verificare continând elemente caracteristice activitatii si

care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea

efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului, înainte de

autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale.

• Bilant de mediu nivel I - studiu de mediu constând din culegere de date si documentare

(fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include

toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind

dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament.

• Bilant de mediu nivel II - investigatii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui

bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize

fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.

• Executant de bilant de mediu - unitate specializata, persoana fizica sau juridica, atestata

conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 si altor prevederi legale, emise în baza

acesteia.

• Evaluare a riscului - analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui

impact de mediu.

• Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau

structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea

negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea

echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor

antropizate, cauzata în principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea

resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a

acestora. Un astfel de impact poate sa apara în prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de

manifestare în viitor, inacceptabila de autoritatile de mediu competente.



5

• Impact potential de mediu - impactul generat de un amplasament, daca exista

probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de

mediu.

• Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de autoritatea de mediu

competenta, în baza unui bilant de mediu realizat în procesul de privatizare anterior

formularii ofertei de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de

mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu, precum si cu

orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta.

• Poluare - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc valorile naturale.

• Poluare potential semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile

de alerta prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori

definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate

avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.

• Poluare semnificativa - concentratii de poluanti în mediu ce depasesc pragurile de

interventie prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

• Program pentru conformare - plan de masuri propus de titularul activitatii, cuprinzând

etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de

mediu de catre autoritatea competenta, în scopul respectarii reglementarilor privind protectia

mediului.

• Titular (al amplasamentului/activitatii) - persoana fizica sau juridica care propune, detine

si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala.



6

1. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr.195/2005 - privind ProtecŃia mediului, cap.

II, art. 17, Ordinul MAPM nr. 184/1997 - pentru aprobarea procedurii de realizare a

bilanŃurilor de mediu şi a Ordinului MAPM nr. 184/1996 privind reglementarea activităŃilor

cu impact asupra mediului înconjurător, s-a întocmit prezentul BilanŃ de mediu nivel I si II

– pentru activitatea: „Inchidere halde de depozitare namol provenit de la Statia de epurare

Mohu si halda de slamuri petroliere”.

Scopul prezentului bilanŃ este de a analiza informaŃiile existente, obŃinute prin

observaŃii şi analize, asupra impactului pe care haldele de depozitare al namolului deshidratat

rezultat de la statia de epurare Mohu, jud. Sibiu, il induc in mediul inconjurător.

Se urmăreşte determinarea elementelor constructive sau de tehnologie ce pot duce la

poluarea factorilor de mediu, evaluarea impactului acestora asupra calităŃii factorilor de

mediu de pe amplasament, precum şi găsirea şi propunerea unor soluŃii de reducere a

posibilităŃii apariŃiei unor accidente. Se prezintă modul de conformare cu prevederile

legislaŃiei in vigoare, iar in final, se stabilesc măsurile necesare a fi adoptate pentru

remedierea eventualelor probleme rezultate in urma analizelor menŃionate.

Beneficiarul investitiei este S.C. APA – CANAL S.A SIBIU, str. Eschil, nr. 6, cod

postal 550096, judetul Sibiu. Tel./fax: 0269/222916, 0269/218696, 0269/223468.

Realizarea bilantului de mediu de nivel I si II este necesar in activitatea de

reglementare a obiectivului in scopul cunoaşterii stării de calitate a factorilor de mediu la data

prezentării bilanŃului.

Raportul BilanŃului de Mediu de nivel I si II va include toate elementele analizei

tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de

mediu potential sau efectiv de pe amplasament.



7

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie

Localitatea Mohu este situata in partea sudica a Transilvaniei, foarte aproape de

centrul geografic al Romaniei. Este amplasata in Depresiunea Cibinului, in apropierea

Muntilor Fagarasului (cca. 20 km), Cibinului (cca. 12 km) si Lotrului (cca. 15 km), care

marginesc depresiunea in partea de sud-vest.

Topografia zonei este cea specifica unei terase, cu podul terasei plan si cu fruntea

ferestruita de organisme torentiale formata datorita scurgerii apelor din precipitatii spre terasa

inferioara.

Pentru întocmirea proiectului tehnic s-au executat lucrări topografice, care constau în

plan de situaŃie sc. 1:500 şi profile transversale sc. 1:100/100; 1:200/100.

Lucrările propuse vor fi amplasate în perimetrul haldelor aflate pe malul stâng al r. Cibin ,

vizavi de staŃia de epurare Mohu, comuna Şelimbăr, jud. Sibiu.

2.1.1. Elemente de amplasare fizico-geografica

Statia de epurare este amplasata pe teritoriul comunei Selimbar, amonte de confluenta

raurilor Cibin si Sevis.

Halda de depozitare a namolului deshidratat este amplasata in exteriorul statiei, pe

malul stang al raului Cibin la amproximativ 100 m de acesta.

2.1.2. Aşezările umane

Haldele propuse pentru inchidere se afla amplasate la urmatoarele distante (in linie

dreapta) fata de cele mai apropiate asezari umane din zona:

- pe directia nord - est Selimbar – 1400 m;

- pe directia nord Bungard –1500 m;

- pe directia sud Mohu – 1400 m.

Distantele fata de zonele locuite sunt semnificative, nu se pune problema unui impact

asupra populatiei.

Nu se estimeaza efecte negative asupra patrimoniului existent prin realizarea

lucrărilor de inchidere a haldelor. Obiectivul nu a afectat si nu va afecta condiŃiile etnice şi

culturale din zonă.



8

2.2. Geologie si hidrogeologie

2.2.1. Geologie

Din punct de vedere geologic teritoriul judetului Sibiu apartine celor 2 unitati mari

geologice: muntoasa si depresionara.

- unitatea muntoasa cuprinzand M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului este alcatuita in

general din sisturile cristaline, amfiboline si micasisturi cu o structura puternic cutata, ce

dau forme de relief zvelte cu pante abrupte puternic afectate de eroziune si glaciatiuni;

- a doua unitate, cea depresionara, s-a format la sfarsitul cretacicului. In cadrul ei se

disting din punct de vedere structural doua zone principale:

- a cutelor diapire in care stratele sunt cutate si apar la zi samburi de sare (Ocna

Sibiului, Miercurea Sibiului);

- a domurilor – in nordul judetului, reprezentate prin cute largi, boltite, in care s-

a acumultat gaz metan.

Rocile din care este alcatuita unitatea depresionara sunt:

- In fundament – cristalinul zonei montane scufundat;

- Cuvertura – alcatuita din roci sedimentare.

In general straturile acvifere sunt cuprinse intre 1,2 si 10 m cu debite care variaza – doua

zone – intre 0,2 si 8 litri/sec.

Seismicitate

Din punct de vedere al seismicităŃii, amplasamentul acestui obiectiv se află intr-o zonă

fără risc seismic. Din punct de vedere seismic teritoriul se găseşte în zona “D” de intensitate

seismică cu KS = 0,16, iar perioada de colŃ TC = 0,70 s, conform Normativ P100/92 şi gradul F1

de intensitate seismică conform STAS 11 100/1 – 93, zona seismică a teritoriului României.

Adâncimea de îngheŃ în zona amonte variază cu gradul de fisuraŃie al rocilor depăşind

1,00 m, iar în zona aval este de 0,90 m.

2.2.2. Hidrologia

Reteaua hidrologica din zona este reprezentata, in principal, de raul Cibin, care strabate

zona si colecteaza apele formate in bazinul sau, prin intermediul unor paraie cu debit

permanent sau temporar, torente locale si care a inregistrat, in sectiunea Sibiu, in regim

natural de scurgere, urmatoarele valori ale debitelor:

• Q mediu multianual – 3,96 mc/s;

• Q max la 3% asigurare – 260 mc/s;



9

• Q max la 5% asigurare – 220 mc/s;

• Q med minim lunar cu 95 % asigurare 0,920 mc/s.

2.2.3. Clima

Alcătuirea şi gruparea formelor de relief in făşii longitudinale paralele, respectiv

dealurile submontane din sud, campia piemontană in partea centrală şi lunca largă a Oltului,

bine delimitată spre nord de povarnişurile fronturilor de cuestă, dar mai ales aşezarea

depresiunii sub flancul nordic al MunŃilor Făgăraş au influenŃat in mod evident intregul

complex geografic al mediului natural. In acest sens s-a remarcat că paravanul muntos din S

impiedică evacuarea maselor boreale de aer rece sau produce destinderea adiabatică a aerului

şi precipitaŃii abundente cu caracter frontal.

De aceea, temperatura aerului este, in medie, relativ scăzută, inregistrandu-se valori

intre 8,2°C (429 mdMN) şi 9°C (518 mdMN). DiferenŃa respectivă se datorează frecventelor

inversiuni termice din timpul nopŃii, de unde şi frecvente geruri şi ingheŃuri nocturne; durata

medie a intervalului cu ingheŃ este de 197 zile, ea desfăşurandu-se in octombrie – mai.

EvoluŃia anuală a temperaturii medii indică prezenŃa unui minim in ianuarie (-4,6°C) şi un

maxim in iulie (18,7°C). Se remarcă un climat „de adăpost” in care sunt specifice inversiunile

termice din anotimpul rece şi fohnizările aerului in zona de contact cu munŃii.

Umiditatea relativă a aerului este şi ea mare, media anuală fiind de 72%, valorile

minime se inregistrează in luna iulie (68%), iar cele maxime in decembrie (75%).

CantităŃile medii anuale de precipitaŃii au, in general, valori ridicate, observandu-se o

creştere constantă dinspre Olt (695 mm) spre rama muntoasă (800 mm). Cele mai mari

cantităŃi de apă cad in intervalul mai – august (59,7%), cu un maxim in luna iulie (128,4

mm), cand au fost semnalate şi cele mai mari valori pluviometrice lunare.

Stratul de zăpadă este prezent in fiecare iarnă, avand o durată medie anuală de 58,8

zile şi grosimi medii de 8 cm atinse in lunile ianuarie – februarie.

Vanturile, influenŃate şi ele de configuraŃia şi poziŃia depresiunii, inregistrează direcŃii

frecvente. Iarna tarzie şi primăvara devreme bate dinspre MunŃii Făgăraş un vant catabatic de

tip fohn, cunoscut local sub numele de Vantul Mare, care produce incălziri bruşte şi topirea

rapidă a stratului de zăpadă.

Zona se incadrează in subprovincia climatică temperat moderată definită de circulaŃia şi

caracterul maselor de aer din NV şi V, fiind caracterizată de următorii parametrii de referinŃă:

• Temperatura medie anuală: 8 ºC;



10

• Temperatura medie in luna ianuarie: -3,8 ºC – -4,6 ºC;

• Temperatura medie in luna iulie: 18,7 ºC – 19,7 ºC;

• Amplitudini termice anuale: 21 ºC – 25 ºC;

• PrecipitaŃii medii anuale: 650 mm – 800 mm;

• Umiditatea relativă a aerului atmosferic: 72%;

• Durata de strălucire a soarelui: 2056 ore/an;

• Numărul anual de zile cu ingheŃ: 125 zile;

• Nebulozitatea medie lunară: 5,6;

• Cea mai mare frecventa medie a vantului la statia Boita este din directia NV - 17,1%,

cu viteza medie de 3,0 m/s si V - 13,8%, cu viteza medie de 2,2 m/s, iar procentul de

calm este de 42,2%.

La modul general, clima zonei se incadrează in sectorul continental moderat, cu nuanŃe de

depresiune piemontană.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1. Istoricul amplasamentului

Statia de epurare a fost conceputa si realizata la sfarsitul anilor 60 si a fost pusa in

functiune in anul 1970, dupa care au urmat mai multe etape de extindere, de mai mica

anvergura.

Fata de prima etapa pusa in functiune in anul 1970, Statia de Epurare a fost extinsa

treptat pentru acoperirea nevoilor crescande ale arealului deservit.

In ceea ce priveste amplasamentul haldelor de namol si produse petroliere, acesta se

afla la o distanta de cca. 100 m fata de raul Cibin. Depozitarea namolurilor si a deseurilor de

produse petroliere in haldele propuse spre inchidere a inceput inca din anul 1970.

Depozitul 1 – namol de epurare – nu mai functionctioneaza inca din anul 2000;

Depozitul 2 si Depozitul 3 – namol de epurare – au fost scoase din functiune din anul 2008;

Depozitul 4 – deseuri produse petroliere – nu mai functioneaza inca din anul 2008.

Mai jos prezentam rezultatele analizelor fizico – chimice realizate pe amplasamentul

batalurilor si in apropierea acestora, in perioada 2007 – 2008.



11

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 120/ 05.03.2007

Natura probelor: nămol;

Data primirii probelor: 12.02.2007;

Procedură specifică/Standard: PS – LAG-CAFCH-RM-009, EN 13211-2001;

Metoda de analiză: ICP, AAS – vapori reci;

Rezultate exprimate în: ppm (mg/kg s.u.);

ObservaŃii: Hg este raportat la substanŃă iniŃială, iar celelalte determinări sunt raportate la

substanŃă uscată.

Element

probă P K Cd Cr Cu Ni Pb Zn Hg

LD 500 200 0,1 1 1 0,1 0,1 1 0,005

Nr.

crt.

UM ppm ppm ppm ppm ppm ppm ppm ppm ppm

1 P5-nămol

fermentat 6226 2973 4,5 460 259 52 104,9 724 0,19

2 P6- nămol

nefermentat 9780 3912 0,1 18 7 1,3 2,3 19 0,09

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 130/ 07.03.2007

Natura probelor: nămol;

Data primirii probelor: 21.02.2007;

Procedură specifică/Standard: PS – LAG-CAFCH-RM-006, 004;

Metoda de analiză: gravimetrică, volumetrică, distilare Kjeldahl;

Rezultate exprimate în: %, unit. Ph, mg/kg (substanŃă uscată);

ObservaŃii: C organic şi N Kjeldahl sunt raportate la substanŃa uscată două variante: % şi

mg/kg s.u.

Element probă

U105 0C

SubstanŃe volatile 550 0C

SubstanŃe minerale

PC 1000 0C

Carbon organic

Carbon organic

N Kjeldahl

N Kjeldahl

pH

LD 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 1000 0,10 1000 0,10 Nr. crt.

UM % % % % % mg/kg su % mg/kg su unit pH

1 P5-nămol fermentat

84,19 9,62 6,19 0,25 42,48 424800 5,69 56900 4,81

2 P6- nămol nefermentat

94,89 3,50 1,61 0,10 24,46 244600 12,72 127200 5



12

RAPORT DE INCERCARE NR. 173/10.10.2008 (APM SIBIU – Laboratorul de analize

fizico – chimice, Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A):

Identificarea obiectului de incercat: namol;

Locul prelevarii: statia de epurare a apelor uzate orasesnesti;

Data prelevarii: 29.09.2008;

Data primirii obiectului de incercat: 01.10.2008.

Nr. crt Parametrii

analizati

Unitate de

masura

Rezultate

obtinute

CMA Conf.

Ord 95/2005

Standardul utilizat

1) pH Unit pH 5,3 - SR ISO 10390/99

2) Umiditate % 72 - SR ISO 11465

3) Cianuri mg/kg 0 - SR ISO 6703-1/1998

4) Nichel mg/kg 1,31 10 SR ISO 11047/1998

5) Plumb mg/kg 0 10 SR ISO 11047/1998

6) Zinc mg/kg 3,82 50 SR ISO 11047/1998

7) Cadmiu mg/kg 0 1 SR ISO 11047/1998

8) Cupru mg/kg 0,94 50 SR ISO 11047/1998

9) Crom mg/kg 1,70 10 SR ISO 11047/1998

Abateri de la metoda de analiza: nu sunt.

Conditii de mediu din timpul desfasurarii analizelor care ar afecta rezulatele: nu sunt.

Concluzii: indicatorii au fost determinati din levigat (raport L/S = 1/10); valoarea acestora se

incadreaza in limitele admise pentru deseuri nepericuloase.

RAPORT DE INCERCARE NR. 64 / 05.05.2009 (APM SIBIU – Laboratorul de analize

fizico – chimice, Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A):

Identificarea obiectului de incercat: namol;

Locul prelevarii: halda de produse petroliere – Mohu;



13

Data prelevarii: 10.04.2009;

Data primirii obiectului de incercat: 10.04.2009.

pH

Cu

Pb

Zn

Cd

Substante extractibile cu solv. organici

Nr. crt

Punct de colectare

Unit pH mg/kg subst. uscata

mg/kg subst. uscata

mg/kg subst. uscata

mg/kg subst. uscata

mg/kg subst. uscata

1. Batal namol (0-20 cm) P1

6,5 0,6 0,309 2,63 0,0 -


7,0 0,23 0,078 1,32 0,04 -

3. Batal inerbat cu namol (0-20 cm) P2

5,7 0,28 0,098 2,37 0,0 -

4. Batal inierbat cu namol (20-40 cm) P2

6,0 0,03 0,037 0,52 0,06 -

5. Batal prod. petrol (0-20 cm) P3

6,3 - - - - 335,2

6. Batal prod. petrol (20-40 cm) P3

6,4 - - - - 231,44

7. Baza taluz prod petrol (0-20 cm) P4

6,0 0,0 0,013 0,0 0,1 0,0

8. Baza taluz prod petrol (20-40 cm) P4

6,4 0,0 0,05 2,81 0,06 0,0


6,5 - - - - 21,26

10. Metoda de analiza

SR ISO

10390/99

Metoda SAA SR ISO 11047/98

Metoda de extractie cu soxlet

Abateri de la metoda de analiza: nu sunt Conditii de mediu din timpul desfasurarii analizelor care ar afecta rezulatele: nu sunt.

Concluzii: indicatorii au fost determinati din levigat (raport S/L = 1/10);



14

3.2. Dezvoltari viitoare

Pentru cele patru halde a fost intocmit proiectul de inchidere.

In zona mai este amplasata o halda de aproximativ 65.000 mc, realizata prin

excavarea si inaltarea unor diguri de pamant de 5,5 m. Aceasta halda are o capacitate de

stocare pe o perioada de aproximativ 10 ani.

4. ACTIVITATI DESFASURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1. Generalitati, procese tehnologice

A) Activitati invecinate

• In zona celor patru halde care urmeaza a fi inchise este amplasata si actuala halda

pentru depozitarea namolului rezultat din epurare, provenit de la Statia de epurare

Mohu care are o capacitate de depozitare pe o perioada de aproximativ 10 ani.

• In zona nordica din imediata vecinatate a amplasamentului depozitelor de deseuri este

o zona unde au fost executate lucrari de exploatare a agregatelor minerale de catre

S.C. MAX BOEGEL AEROPORT SIBIU S.R.L., care conform contractului de

lucrari nr. 9236/26.08.2010, incheiat cu primaria comunei Selimbar, se obliga sa

execute lucrari de „Sistematizare pe verticala, terasamente, consolidare, amenajare,

ecologizare si readucerea terenului la forma initiala la gropile de gunoi si a haldelor

de noroi de pe raza comunei Selimbar”. In acest scop Primaria Comunei Selimbar a

emis autorizatia de constructie nr. 113/25.08.2010.

B) Date generale privind Statia de Epurare Mohu

Statia de epurare mecano – biologica Mohu, are o capacitate de 890 l/s, fiind amplasata

pe o suprafata de 7,8 ha, din care 3,2 ha reprezinta suprafata construita.

Statia de epurare a fost conceputa si realizata la sfarsitul anilor 60 si a fost pusa in

functiune in anul 1970, dupa care au urmat mai multe etape de extindere, de mai mica

anvergura.

Statia de epurare mecano – biologica Mohu este compusa din:

1. Treapta de epurare mecanica, cu o capacitate proiectata de 890 l/s pentru timp uscat si

1276 l/s pentru timp ploios, gratare rare si dese, desnisipator cu separator de grasimi

si canal Parshall;



15

2. Treapta de epurare bilogica, cu o capacitate proiectata de 890 l/s pentru timp uscat si

1276 l/s pentru timp ploios: bazine de aerare (3 buc), decantoare secundare (5 buc.)

statia de ventilare si statia de pompare pentru recircularea namolului activ SP 2, By –

pass statie, distribuitoarea (2 buc.), statii de pompare namol activ (statie intermediara

pentru apa + namol activ, 3 statii de pompare namol activ recirculat, si in exces);

3. Linia de prelucrare a namolurilo: concentratorul gravitational, rezervorul de namol

fermentat, rezervor de fermentare a namolului (metantanc 1*4000 mc), cladire de

deshidratare a namolului, gazometru (1 x 1000 mc), arzator al surplusului de biogaz,

centrala termica, platforme de uscare (10 buc.) si halda depozitare;

4. Constructii si spatii anexe: birouri, laboratoare, vestiare, ateliere.

C) STAREA ACTUALA A HALDELOR DE NAMOL

Depozitul 1 – namol de epurare – nu mai functionctioneaza inca din anul 2000, suprafata

fiind inierbata in procent de 80 %, comisia constata vizual ca starea tehnica a digului de

contur din pamant este corespunzatoare prezentand taluze si coronamente coronamente

stabilizate si inierbate;

Depozitul 2 – namol de epurare – prezinta aceleasi caracteristici ca cel anterior, fiind scos din

functiune din anul 2008;

Depozitul 3 – namol de epurare – este scos din functiune din anul 2008, cu suprafata partial

inerbata, se constata pe versantul nordic prezenta unor cantitati semnificative de deseuri

menajere, provenite cel mai probabil prin abandonare de catre cetateni din satul Bungard

(depozitul este situat in apropierea unui drum comunal ce face legatura intre satul Bungard si

Selimbar).

Depozitul 4 – utilizat pentru stocarea deseurilor de produse petroliere, nu mai preia aceste

categorii de deseuri, prezinta un grad de umplere de cca. 40 % si este partial inerbat. Din

observatiile vizuale se constata ca digul de contur nu prezinta deteriorari care sa puna in

pericol starea acestuia.

d) DESCRIEREA PROIECTULUI DE INCHIDERE A HALDELOR

Ocuparea terenurilor

Lucrările propuse vor fi amplasate în perimetrul haldelor aflate pe malul stâng al r. Cibin ,

vizavi de staŃia de epurare Mohu, comuna Şelimbăr, jud. Sibiu.



16

� 0,03 ha – definitiv

� 0,15 ha – temporar

Categoria şi clasa de importanŃă În conformitate cu STAS 4273/1983 şi STAS 4058/1987 obiectivele ce urmează a fi

apărate au fost încadrate în categoria „C” şi clasa a III – a de importanŃă.

Prezentarea lucrărilor Pentru rezolvarea problemelor din tema de proiectare se vor executa următoarele

lucrări:

� rigole pluviale

� ecran bentonitic

� amenajarea haldelor

Rigole pluviale – L = 749,75 m - acestea au fost propuse sa se realizeze pentru a prelua

apele scurse de pe versant şi tranzitarea lor în albia r. Cibin. Vor fi căptuşite cu dale de beton

C12/15 turnate pe loc, cu grosimea de 8,00 cm, aşezate pe un strat drenant de balast de 10 cm

grosime.

ŞanŃurile vor avea următoarele dimensiuni:

� lăŃimea radierului - 0,50 m

� panta taluzelor - 1:1

� adâncime medie - 0,50 m

Pe traseul rigolelor a fost propus să se realizeze 3 podeŃe pluviale compuse din:

� timpane amonte şi aval din beton C12/15 cu grosimea de 0,20 m şi adâncimea de

fundare de 1,00 m.

� tuburi PREMO cu Dn 800

Ecran bentonitic – L = 514,18 m – va fi executat la piciorul exterior al digurilor de

contur cu lăŃimea de 0,60 m şi adâncimea de 4,00 m. Rolul acestuia este de a opri eventualele

ape contaminate din interiorul haldelor de a se scurge către şi în albia r. Cibin.

Amenajarea haldelor – constau în defrişarea vegetaŃiei din interiorul haldelor şi

nivelarea suprafeŃei sterilului. Peste steril până la nivelul coronamentului digurilor de contur

se va aşeza în straturi nivelate şi compactate pământ argilos adus din carieră. Deasupra



17

stratului argilos şi coronamentul digurilor de contur se va aşeza o membrană drenantă din

GEOTEXTIL cu rolul de a drena apele pluviale infiltrate prin stratul vegetal de 10 cm aşezat

peste aceasta. SuprafaŃa obŃinută de pământ vegetal va fi înierbată. Umplutura cu pământ

argilos a fost propusă pentru a nu permite pătrunderea apelor pluviale către stratul de steril şi

antrenarea acestuia în drumul lor de infiltraŃie.

Drum tehnologic – L = 500 m – se va realiza în locurile unde nu se poate pătrunde pe

amplasamentul lucrărilor, va avea lăŃimea de 3,00 m şi suprafaŃa de rulare din balast în

grosime de 0,20 m

Principalele volume de lucrări

Săpătură pentru rigole - 375 mc

Umplutură în afara haldelor - 375 mc

Săpătură în carieră pământ argilos - 18.381 mc

2.202 + 785 + 3.918 + 11.476

Umplutură bataluri cu pământ argilos - 18.381 mc

2.202 + 785 + 3.918 + 11.476

SuprafaŃă membrană

4.132 + 1.199 + 4.059 + 7.717 - 17.107 mp

Săpătură în carieră strat vegetal

413 + 120 + 406 + 772 - 1.711 mc

Umplutură strat vegetal

413 + 120 + 406 + 772 - 1.711 mc

SuprafaŃă pereu - 1.125 mp

SuprafaŃă strat drenant - 1.125 mp

Rosturi - 3.749 m

Ecran bentonitic - 1.234 mc

Drum tehnologic - 1.500 mp

4.2. Materiale de constructii

4.2.1. Activitati invecinate

Pentru amenajarea haldei de stocare a namolului aflata in functiune au fost folosite

urmatoarele materiale de constructii:

- strat sol nisipos argilos compactat si uniformizat;



18

- folie geotextila (densitatea de 300 g/mp);

- geomembrana PEHD 2 mm;


- strat de sol 10 cm.

4.2.2. Materiale de constructii folosite in cadrul activitatii de inchidere a haldelor

Ca si materiale de constructii utilizate in cadrul activitatii de inchidere a haldelor enumeram:

- apa industriala pentru mortare si betoane;

- balast sortat;

- ciment II a 32,5;

- materiale de prindere zincate sau din material plastic de inalta densitate;

- mortar de zidarie;

- mufe otel;

- nisip sortat;

- pietris ciuruit;

- seminte plante – graminee perene;

- bentonita activata pentru fluid de foraj cal II;

- tuburi aductiune – premo D = 800;

- tuburi din beton;

- truburi cauciuc spiralat;

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare

subterane

4.3.1. Activitati invecinate

In in apropierea haldelor propuse spre inchidere, se afla si halda de depozitare a namolului

deshidratat aflata in functiune. Aceasta halda este construita conform Ordinului MMGA nr.

757/26.11.2004. Volumul haldei este de aproximativ 65.000 mc, realizat prin excavare si

inaltarea unor diguri de pamant de 5,5 m. Pentru evitarea poluarii solului halda este captusita

cu folie de PEHD 2 mm. Segmentele de membrana (6 x 50 m) se sudeaza intre ele prin

procedee termice si extruziune.

Dispunerea straturilor de protectie este urmatoarea:



19

- strat sol nisipos argilos compactat si uniformizat;


- geomembrana PEHD 2 mm;


- strat de sol 10 cm.

Pe radierul haldei peste straturile de protectie exista santuri in care sunt amplasate conducte

de drenaj (Dn 150 mm) cu rolul de a colecta levigatul scurs din namolul depus. Intreg santul

pana la cota radierului haldei este umplut cu pietris sort 16/32. Geomembrana este ancorata

pe partea exterioara a digurilor, marginea membranei fiind acoperita cu pamant.

Descarcarea namolului in halda se face de pe 4 platforme de descarcare.

Halda este marginita de santuri de garda pentru evitarea intrarii apelor meteorice de pe

versant in halda. Periodic se procedeaza la curatirea rampei de descarcare. Halda are o

capacitate de stocare pe o perioada de aproximativ 10 ani.

Pe halda sa depun doar deseurile grosiere provenite de la gratare, nisip si namol de la

paturile de uscare.

4.3.2. Pe amplasamentul haldelor

Prin proiect se prevede inchiderea haldelor si ecologizarea zonei. Amenajarea haldelor consta

în defrişarea vegetaŃiei din interiorul haldelor şi nivelarea suprafeŃei sterilului. Peste steril

până la nivelul coronamentului digurilor de contur se va aşeza în straturi nivelate şi

compactate pământ argilos adus din carieră. Deasupra stratului argilos şi coronamentul

digurilor de contur se va aşeza o membrană drenantă din GEOTEXTIL cu rolul de a drena

apele pluviale infiltrate prin stratul vegetal de 10 cm aşezat peste aceasta. SuprafaŃa obŃinută

de pământ vegetal va fi înierbată. Umplutura cu pământ argilos a fost propusă pentru a nu

permite pătrunderea apelor pluviale către stratul de steril şi antrenarea acestuia în drumul lor

de infiltraŃie.

4.4. Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în

atmosfera

Din activitatea de inchidere a haldelor pot fi identificate ca emisii:

- emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităŃii de

amenajare a terenului;



20

- emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale utilajelor şi

mijloacelor auto.

Emisiile fugitive care pot să apară sub acŃiunea intensificării factorilor atmosferici

(vânt puternic), pot determina creşterea temporară a emisiilor de pulberi sedimentabile în

zona. Acest lucru este posibil în perioadele secetoase şi calde.

4.4.1. Măsuri de reducere a impactului emisiilor

Efectele vor fi scurta durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la

nivel local. În aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate exact.

Se vor respecta limitele impuse de STAS 12574/87 privind conditiile de calitate a

aerului în zonele protejate. Se vor intreprinde măsuri de reducere a poluării cu pulberi

printr-un transport si o manipulare adecvată a materialelor de constructie si materialelor

excavate pe parcursul efectuării lucrărilor.

4.5. Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de

canalizare al apelor pluviale

Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri - nu este cazul.

In ceea ce priveste sistemul de canalizare al apelor pluviale pe amplasametul haldelor a fost

propusa urmatoarea schema:

Rigole pluviale – L = 749,75 m - acestea au fost propuse sa se realizeze pentru a prelua

apele scurse de pe versant şi tranzitarea lor în albia r. Cibin. Vor fi căptuşite cu dale de beton

C12/15 turnate pe loc, cu grosimea de 8,00 cm, aşezate pe un strat drenant de balast de 10 cm

grosime.

ŞanŃurile vor avea următoarele dimensiuni:

� lăŃimea radierului - 0,50 m

� panta taluzelor - 1:1

� adâncime medie - 0,50 m

Pe traseul rigolelor a fost propus să se realizeze 3 podeŃe pluviale compuse din:

� timpane amonte şi aval din beton C12/15 cu grosimea de 0,20 m şi adâncimea de

fundare de 1,00 m.

� tuburi PREMO cu Dn 800



21

4.6. Producerea si eliminarea deseurilor

Situatia actuala a gestionarii deseurilor pe amplasament

In ceea ce priveste stituatia actuala a haldelor vizual s-a constatat ca starea tehnica a

digurilor de contur din pamant este corespunzatoare prezentand taluze ai coronamente

stabilizate si inerbate.

Conform H.G. nr. 856/2002 privind EvidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, deseurile prezente in halde sunt

reprezentate de:

- 19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

De asemenea pe amplasament, in zona versantului nordic al depozitului nr. 3, se afla

depozitate necorespunzator deseuri menajere provenite cel mai probabil prin abandonare de

catre cetateni din zona (depozitul este situat in apropierea unui drum comunal ce face

legatura intre satul Bungard si Selimbar).

Conform anexei 2 din H.G. nr. 856/2002, aceste deseuri se clasifica dupa cum

urmeaza:

- 20 01 01 hârtie şi carton;

- 20 01 02 sticla;

- 20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucatarii şi cantine;

- 20 01 10 îmbrăcăminte;

- 20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile;

- 20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi şi rasini, altele decât cele specificate la 20 01 27;

- 20 01 30 detergenti, alŃii decât cei specificati la 20 01 29;

- 20 01 38 lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37;

- 20 01 39 materiale plastice;

- 20 01 40 metale;

- 20 02 01 deşeuri biodegradabile;

- 20 02 02 pământ şi pietre.

Impactul indus, de aceste depozitari necontrolate a deseurilor mai sus mentionate,

asupra factorilor de mediu este semnificativ, cu influente majore asupra starii de calitate a

solului, apei, aerului si vegetatiei din zona. Se impune ca odata cu proiectul de inchidere sa se

prevada si sa se realizeze colectarea acestor deseuri si transportarea lor la un depozit autorizat

in acest sens.



22

Conform rezultatelor probelor de sol prelevate din interiorul haldelor a rezultat:

Valorile concentratiilor de cianuri complexe si libere identificate in zona sunt situate

sub limitele admise prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea

Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil valorile normale

Valoarea concentratiei produselor petroliere in cadrul probei nr. 814 este

nesemnificativ mai mare, 108 mg/kg, decat valoarea normala (100 mg/kg) impusa prin

Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea

poluarii mediului.

Valoarea totala a hidrocarburilor poliaromatice in cadrul probei nr. 814 si 815 este

nesemnificativ mai mare decat valoarea normala (0,1 mg/kg) impusa prin Ordinului nr. 756

din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de

alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri

speciale. Impactul cauzat in zona este nesemnificativ, fara influente majore asupra

mediului.

Gestionarea deseurilor in timpul perioadei de inchidere

Prin H.G. nr. 856/2002 se stabileşte obligativitatea pentru agenŃii economici şi pentru

orice alŃi generatori de deşeuri, persoane fizice sau juridice, de a Ńine evidenŃa gestiunii

deşeurilor.

Conform listei menŃionate, deşeurile din construcŃii rezultate in timpul perioadei de

inchidere a haldelor se clasifică după cum urmează:

� 17.02.01 lemn;

� 17.02.03 materiale plastice;

� 17.04.05 fier şi oŃel;

� 17.05.04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03;

� 17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03;

� 17.09.04 deşeuri amestecate de materiale de construcŃie;

� 20.03.01 deşeuri municipale amestecate.

Examinând lista de mai sus, se constată că nu apar deşeuri periculoase.

Din activitatea desfăsurata nu rezultă deseuri tehnologice.



23

Deşeurile menajere care rezultă din cadrul activităŃii, ca: deşeuri de natură organică

provenite din alimentaŃia personalului; ambalaje → în special hârtie, carton, folii metalice sau

mase plastice.

Cantitatea de deşeuri rezultată în cadrul obiectivului este dependentă de numărul de

angajaŃi, personal ocazional aflat în tranzit şi de programul de lucru.

Aceste deşeuri vor fi colectate şi depozitate temporar, în perimetrul obiectivului, în

tomberone speciale metalice sau europubele, care sunt periodic golite de firmă şi transportate

la depozitul de deşeuri menajere stabilit în unitatea teritorial-administrativă.

Date fiind cele prezentate, nu considerăm că sunt probleme legate de producerea şi

modul de eliminare a deşeurilor menajere, produse ca rezultat al desfăşurării activităŃilor

descrise în capitolele anterioare. Pentru necesităŃile fiziologice angajaŃii folosesc toalete

ecologice.

Lixiviantul provenit de la haldele de depozitare a namolurilor este colectat si deversat

in colectorul ce aduce ape uzate din Mohu la SEAU Mohu.

Avand in vedere faptul ca prin proiect se propune inchiderea haldelor, dupa

realizarea investitiei pe amplasament nu se vor mai genera deseuri.

Managementul deşeurilor

Principiile unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor vizează în special

maximizarea randamentelor de utilizare a energiei, indiferent de forma în care se află şi

minimizarea cantităŃilor de reziduuri rezultate. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

urmăreşte pe cât posibil neutralizarea, reciclarea acestora şi minimizarea cantităŃilor

depozitate pe rampe. Aceste metode au în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu

pun în pericol sănătatea populaŃiei şi a mediului înconjurător, ca urmare a producerii şi

eliminării deşeurilor specifice din industrie.

Deşeurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria deşeurilor

menajere; sunt generate de personalul de execuŃie a lucrărilor de construcŃii.

Pământul şi materialele excavate, resturile vegetale, piatra şi spărturile de piatră, sunt deşeuri

provenite de la excavaŃiile necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcŃie şi amestecurile metalice sunt deşeuri

provenite de la surplusul de materiale de construcŃii. ConstrucŃiile vor fi realizate după

normele de calitate în construcŃii astfel încât cantităŃile de deşeuri rezultate să fie limitate la

minim.

CantităŃile de deşeuri pot fi apreciate, global, după listele cantităŃilor de lucrări.



24

O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite de la excavaŃii vor fi reciclate în

umpluturi, nivelări şi ca material inert.

ActivităŃile din şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecŃiei mediului,

monitorizare ce va cuprinde şi gestiunea deşeurilor.

Modul de gospodarire a deseurilor se prezinta in felul urmator:

Deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate in

zone special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri autorizate sau la

statiile de transfer ale localitatilor învecinate.

Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005

privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Deseuri metalice – colectarea se va face pe suprafete special amenajate si valorificate pe

baza de contract cu autoritatile specializate.

Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr.

16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr.

456/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Deseuri materiale de constructii – colectarea pe zone special amanajate si valorificare prin

utilizarea la umpluturi.

Deşeuri toxice şi periculoase

În afara deşeurilor prevăzute în proiect, în şantier se vor acumula deşeuri specifice activităŃii

acestora. Se vor acumula cantităŃi de uleiuri de motor de la întreŃinerea utilajelor, acid

sulfuric pentru acumulatori, piese metalice (piese de schimb de la reparaŃiile utilajelor),

anvelope uzate etc.

Uleiurile uzate (cod.13.02.04.*, având proprietatea periculoasă H.3.A, conform HG 856/2002

privind EvidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase) ce vor proveni din activitatea de întreŃinere şi reparaŃii a utilajelor din

dotare, vor fi constituite din uleiuri uzate de motor, hidraulice şi transmisie.

Uleiurile vor fi colectate pe categorii în vase metalice inscripŃionate şi apoi depozitate pe

fiecare tip de ulei în recipiente metalice ermetic închise cu capacitatea de 200 litri, conform

H.G. 662 din 12 iulie 2001 – privind gestionarea uleiurilor uzate, publicată în M.O. nr. 446

din 8 august 2001, cu modificările şi completările ulterioare. Depozitarea acestora se va face

temporar, în depozitul de carburanŃi şi lubrifianŃi amenajat provizoriu după care se vor preda

cu titlu gratuit numai agenŃilor economici autorizaŃi pentru colectarea şi valorificarea

acestora.



25

Acumulatorii uzaŃi (cod.16.06.06.*, avand proprietatea periculoasă H.5, conform HG

856/2002 privind EvidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) vor fi depozitaŃi temporar în magazii închise şi

ulerior vor fi predaŃi societăŃilor care comercializează acumulatori, conform reglementărilor

în vigoare HG 1057 din 18 octombrie 2001 – privind regimul bateriilor şi acumulatorilor

care conŃin substanŃe periculoase, publicată în M.O. nr. 700 din 5 noiembrie 2001, cu

modificările şi completările ulterioare.

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse pe şantier în stare normală de funcŃionare

având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în ateliere specializate. La acestea se

fac reparaŃii în spaŃiile amenajate din incinta şantierului doar în cazul, în care se defectează în

timpul funcŃionării acestora pe parcursul investiŃiei.

Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaŃiile de întreŃinere şi încărcare acumulatori etc.

Tabelul 4.6. Managementul deseurilor in timpul perioadei de inchidere a haldelor

Amplasament

Tip deşeu

Mod de colectare / evacuare

ObservaŃii

Menajer sau

asimilabile

Deşeuri metalice

În interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu

containere de tip pubelă, in perioada inchiderii.

Periodic (cel puŃin săptămânal) acestea vor fi golite de unităŃi

specializate.

Se vor colecta temporar în incinta de şantier, pe platforme şi/sau în

containere specializate.

Deşeuri

materiale de

construcŃii

(beton, piatră,

moloz)

ApariŃia acestei categorii de deşeuri implică o abordare specifică.

Din punct de vedere al potenŃialului contaminant, aceste deşeuri nu

ridică probleme deosebite, fiind vorba în special de pământ şi resturi

de beton. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor, în funcŃie

de contextul situaŃiei se propune utilizarea materialului pentru

umpluturi, nivelări, etc.

Se vor elimina la depozite

de deşeuri sau se vor

valorifica, în funcŃie de

tipul de deşeu respectiv.

Acumulatori şi

uleiuri uzate

Materiale cu potenŃial periculos atât asupra mediului înconjurător cât şi

a manipulanŃilor. Vor fi stocate şi depozitate corespunzător, în vederea

valorificării.

Se va păstra o evidenŃă strictă.

Vor fi predate unităŃilor de

reciclare specializate.

Halde namoluri

si produse

petroliere

SEAU Mohu

Anvelope uzate

În cadrul spaŃiilor de depozitare pe categorii a deşeurilor va fi

rezervată o suprafaŃă şi anvelopelor.

Se recomandă ca în cadrul caietelor de sarcini, antreprenorului să-i fie

solicitată prezentarea cel puŃin a unei soluŃii privind eliminarea acestor

deşeuri către o unitate economică de valorificare.

Deşeuri tipice pentru

organizările de şantier din

România.

Se recomandă interzicerea

a arderii acestor materiale.



26

4.7. Alimentarea cu energie electrica

Nu este cazul.

4.8. Protectia si igiena muncii

In ceea ce priveste proiectul de inchidere al haldelor, un domeniu important il reprezinta

respectarea normelor de protectie si igena a muncii. Trebuie asigurate toate necesitatile astfel

incat personalul angajat să fie in afara oricărui pericol. Responsabilitatea in acest domeniu

este asigurată de personal calificat, cu atribuŃii clar specificate in fişa postului.

Pentru a reduce riscul unor accidente, zonele de lucru vor fi mentinute in ordine şi curăŃenie.

In conformitate cu prevederile Legii ProtecŃiei Muncii nr. 319/2006 şi a Normelor interne,

pentru intreg personalul angajat va trebui:

• realizat instructajul de protecŃia muncii de către compartimentul de protecŃia muncii din

societate cu semnarea fişelor individuale de protecŃia muncii;

• să se asigure echipament de lucru şi echipament de protecŃie in funcŃie de necesităŃile

fiecărui loc de muncă (salopete, căşti, mănuşi, ochelari de protecŃie, cizme de protecŃie,

mănuşi de cauciuc etc.);

• acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să indeplinească condiŃiile de

protecŃie a muncii certificate de organele competente potrivit legii, iar mecanismele de ridicat

sau cele cu funcŃionare la presiune inaltă vor fi verificate periodic de către organele abilitate

(de obicei ISCIR).

4.9. Prevenirea si stingerea incendiilor

In proiectarea inchiderii haldelor de namol si deseuri de produse petroliere s-au respectat

prevederile normativului P118/1999 - Normativ de siguranta la foc al constructiilor si OMI

nr. 163/2007 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.

In ceea ce priveste perioada de postinchidere, pentru acesta perioada se propune doar

inchiderea amplasamentului, montarea de bariere si panouri informative, astfel sa se evite

anumite accidente.

Mentionam ca S.C. APA – CANAL S.A. se afla sub control permanent al personalului de

specialitate din cadru ISU „Dumitru Croitoru” Sibiu pentru toate obiectivele.



27

4.10. Zgomotul si vibratiile

Pe amplasamentul haldelor de depzitare a namolurilor si a deseurilor de produse

petroliere, dat fiind specificul activitatii si prin pozitionarea la o distanta suficient de mare de

orice asezare umana, nu sunt prezente surse de zgomot sau vibratii.

Zgomotul din zona obiectivului este cel dat de mediul ambiental.

In perioada de inchidere a haldelor se tine seama de faptul ca lucrarile se vor

desfasura pe un interval de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, cca. 220 zile/an.

Nivelul de zgomot pentru faza de amenajare

Nivelele de zgomot asociate cu diferite faze ale proiectului sunt:

dezlocarea pământului - 73-83 dB,

manipularea materialelor - 80-93dB,

► zgomotul de la utilajele de transport;

Nivelul de zgomot al traficului greu în zona amplasamentului.

Sursele amestecate din traficul greu includ zgomotele din rulare a cauciucurilor pe

suprafaŃa străzii), zgomotul motorului şi zgomotele accidentale care apar în timpul rulării.

Zgomotul motorului acoperă nu numai zgomotul emis de motorul în sine, dar şi zgomotul dat

de echipamentele auxiliare, de transmisii, conducte, ventilatoare, sistemul de presiune şi de

exhaustare. Zgomotul dat de rulare depinde de emisiile din rulajul cauciucurilor şi de tipul

suprafeŃei drumului. Zgomotul masinilor grele este de aproximativ 80 dB.

Indicatorului

de zgomot asociat

disconfortului general Lzsn

Nivelul de zgomot echivalent la

nivelul celui mai apropiat

receptor sensibil

Concluzii

In pregatitoare si de executie cca. 70 la dB la 100 m distanŃă

La distanŃa de 150 m de limita zonei de lucru – 62.3 dB.

Conform STAS 10.009/88 50 dB, pentru zonele locuite; 45 dB pentru parcuri, zone de recreere

Din punct de vedere al proiectului de inchidere propus - expunerea nesemnificativa, pentru personalul angajat; iar impactul asupra sănătăŃii umane, la nivelul primelor locuinŃe este nesemnificativ.

Măsuri de reducere a zgomotului

Conducere preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă creează mai puŃin

zgomot decât frecventele schimbări de acceleraŃie şi frână);



28

Operatorul trebuie să folosească măsuri de bună practică pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanŃă adecvată a echipamentelor, a căror deteriorare

poate conduce la creşterea zgomotului, o planificare adecvată a activităŃii staŃiei,

utilizarea echipamentelor cu nivel scăzut de zgomot;

La transport se va limita viteza de trafic la max. 12 km/oră;

Programul de lucru se va limita la max.10 ore/zi, 5 zile/săptămână.

4.11. Securitatea zonei

Pentru securitatea amplasamentului, accesul in incinta haldelor este limitat prin

montarea unor bariere. Se propune si montarea unor panouri informative.

4.12. Administratie

Haldele se afla in administratia S.C. APA – CANAL S.A SIBIU, str. Eschil, nr. 6, cod

postal 550096, judetul Sibiu. Tel./fax: 0269222916, 0269218696, 0269223468.

Cod CAEN – 3600 – captare, tratare, alimentare cu apa;

– 3700 – canalizare, epurare – evacuare ape uzate.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat

Aparute ca rezultat al substratului, climatului si vegetatiei din zona, solurile sunt

caracteristice.

Provinciei Transilvane Central – Europene, tipice pentru regiunile de dealuri.

Sursele posibile de poluare a solului şi subsolului se pot clasifica după următoarele

criterii:

• dimensiune: punctuale, dispersate;

• pozitia fată de suprafata terenului: supraterane, subterane;

• durata de manifestare: permanente, nepermanente, accidentale;

• modul de descărcare: directe, indirecte;

• provenientă: naturală sau datorate unor activităti umane.

Solurile din perimetrul haldelor, conform zonarii pedologice efectuate O.S.P.A. Sibiu,

apartin luncii raului Cibin, fiind soluri aluviale. Sunt soluri tinere, cu profil slab dezvoltat, cu

textura variabila atat pe orizontala cat si verticala, continut mic de humus, insusiri fizice

variabile functie de textura si variatia acesteia pe profil, reactie slab alcalina sau neutra.



29

Din punct de vedere al structurii litologice, s-a constatat urmatoarea succesiune

litologica (portivit studiilor efectuate in zona de interes):

- profil I, profil ce urmareste pe directia NE-SV lunca raului Cibin, litologia este data de

prezenta unei stratificatii incrucisate de nisipuri, pietrisuri sau bolovanisuri asezate in

adancime pe un strat de marna.

Pe amplasamentul haldelor s-au identificat următoarele surse posibile de impurificare

a solului şi subsolului zonal:

- transportul si depozitarea namolului si a deseurilor de produse petroliere;

- pierderi accidentale de substante fie prin infiltrari fie prin alte cai;

- depozitarea ilegala pe amplasamentul haldelor a deseurilor menajere si resturi din

constructii.

Pentru investigarea si evaluarea efectelor activitatii asupra solului, S.C. AQUACON

PROIECT S.A. SIBIU a solicitat in primul rand investigarea geologica – tehnica a zonei si

elaborarea unui studiu (care va fi anexat la prezenta documentatie) care sa ofere date

privitoare la:

- geologia si geomorfologia zonei;

- structura litologica a amplasamentului;

- caracteristicile de permeabilitate ale diferitelor formatiuni interceptate;

- consideratii privind stabilitatea amplasamentelor;

- nivelul apelor subterane;

- incadrarea seismica a zonei, etc.

Cercetarea s-a facut cu un numar de 8 foraje geotehnice in sistem uscat.

Forajele au fost transformate in puturi de hidroobservatie prin echiparea acestora cu

tub PVC perforat si filtru de pietris margaritar. Sistemul constructiv al putului de

hidroobservatie va fi anexat prezentului studiu.

Amplasamentele lucrarilor de cercetare sunt prezentate in cadrul planului de situatie

scara 1:1500:

- foraje F1 si F2 la baza digului batal I;

- forajul F3 la baza digului batal II;

- forajul F4 pe drumul de acces intre batalul II si batalul su slam cu produse petroliere;

- forajele F5 si F6 la baza batalui IV;

- forajul F7, zona batalului I, in extindere spre raul Cibin;

- forajul F8, zona batalului II, in extindere spre raul Cibin.

Din foraje s-au prelevat 18 probe de sol si 5 probe de apa.



30

Borderou probe pamant

Nr. crt Nr. foraj Localizare Simbol (cod) proba

Adancime de

prelevare (m)

Indicatori solicitati

1) F1/1 0.7 – 0.8 m

2)

F1 F1/2 1.4 – 1.5 m

3) F2/1 0.9 – 1.0 m

4) F2/2 2.0 – 2.1 m

5)

F2

Batal I

F2/3 3.0 – 3.1 m

6) F3/1 1.0 – 1.1 m

7)

F3

Batal II F3/2 1.5 – 1.6 m

cadmiu, crom total

si corm hexavalent,

plumb, zinc, nichel,

cupru, cianuri libere

si cianuri complexe,

conform Ord.

756/1997

8) F4/1 1.9 – 2.0 m

9) F4/2 2.9 – 3.0 m

10)

F4

Batal III slam cu

prod. Petr. F4/3 3.5 – 3.6 m

total HAP, total

hidrocarburi din

petrol

11) F5/1 0.6 – 0.7 m

12)

F5

Contact batal III cu

batal IV F5/2 1.3 – 1.4 m

13) F6/1 0.9 – 1.0 m

14) F6/2 1.6 – 1.7 m

15)

F6

Batal IV

F6/3 2.7 – 2.8 m

F7/1 0.9 – 1.0 m 16) F7 In extindere batal I

F7/2 1.8 – 1.9 m

17) F8 In extindere batal II F8/1 0.7 – 0.8 m

cadmiu, crom total

si corm hexavalent,

plumb, zinc, nichel,

cupru, cianuri libere

si cianuri complexe,

conform Ord.

756/1997

Concluziile studiului geotehnic

Terenul de fundare in sectorul aval este reprezentat prin nisipuri argiloase – prafoase

putin permeabile, aceste depozite de lunca reprezentand stratul acoperitor a depozitelor

aluvionare de terasa foarte permeabile situate la adancimi de peste 1,60 – 1,80 m fata de cota

terenului natural. Din punct de vedere geomorfologic zona este stabila. Nu se semnaleaza

fenomene geodinamice active si nici lucrari care ar putea afecta siguranta in exploatare a

constructiilor cu caracter hidrotehnic.



31

ANALIZA REZULTATELOR

Cianuri: ISO 11262:2003: Valorile concentratiilor de cianuri complexe si libere

identificate in zona sunt situate sub limitele admise prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie

1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In proba 810

valoarea cianurilor complexe depaseste valoarea normala de 5 mg/kg, insa valoarea de 26,9

mg/kg se afla situata cu mult sub pragul de alerta impus de Org. 756, si anume 100 mg/kg.

Impactul cauzat in zona este nesemnificativ, fara influente majore asupra mediului.

Elemente: EPA Method 3051A:2007, EPA Method 3060A:1996, SR EN ISO

11885:2009: Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil, in unele

probe, valorile normale. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează

sub valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor

măsuri speciale.

Produse petroliere DIN 38409 H18:1981: Valoarea concentratiei produselor

petroliere in cadrul probei nr. 814 este nesemnificativ mai mare decat valoarea normala

(100 mg/kg) impusa prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea

Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de

poluanŃi în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu

este cazul stabilirii unor măsuri speciale.

Hidrocarburi poliaromatice (PAH): EPA Method 8270C:1996: Valoarea totala a

hidrocarburilor poliaromatice in cadrul probelor nr. 814 si 815 este nesemnificativ mai mare

decat valoarea normala (0,1 mg/kg) impusa prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997

pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Dat fiind faptul ca

aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinŃa

sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri speciale.

In urma analizei rezultatelor:

Valorile concentratiilor de cianuri complexe si libere identificate in zona sunt situate

sub limitele admise prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea


Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil valorile normale



32

Valoarea concentratiei produselor petroliere in cadrul probei nr. 814 este



poluarii mediului.




Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de

alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri

speciale. Impactul cauzat in zona este nesemnificativ, fara influente majore asupra

mediului.

5.2 Efecte potenŃiale ale activităŃilor învecinate

Impactul asupra solului din zona haldelor si a zonelor invecinate (groapa de imprumut

S.C. MAX BOEGEL S.A., Statia de Epurare Mohu) poate fi cumulat numai in cazul unor

evacuarii accidentale importante, datorita unei calamitati naturale.

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz, în

propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare.

Din investigaŃiile efectuate asupra calităŃii factorilor de mediu, prin observaŃii directe

la faŃa locului şi informaŃii obŃinute de la conducerea unităŃii rezultă că mediul este afectat in

limite admisibile.

Se vor lua obligatoriu unele masuri pentru diminuare a impactului:

a) Asupra apelor de suprafata:

• respectarea parametrilor de calitate a apelor pluviale evacuate in canalele deschise

din zona;

• se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un

management corespunzator al amplasamentului haldelor.

In timpul executiei lucrarilor de inchidere a haldelor se vor avea in vedere

urmatoarele:



33

• se va acorda atenŃie permanenta la modul de evacuare a apelor pluviale din

perimetrul lucrarilor;

• urmărirea cu atenŃie (de către şeful Punctului de lucru) a modului de desfăşurare a

activităŃii, realizarea managementului activităŃii de execuŃie a lucrărilor din cadrul

perimetrului în mod responsabil şi conformarea la toate obiectivele activităŃii în

ceea ce priveşte protecŃia mediului;

• în caz de scurgere accidentală, din diferite motive, se va urmări procedura

specifică prevăzută pentru înlăturarea deşeurilor şi a efectelor negative;

• transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor, etc;

• se vor respecta toate măsurile prevăzute în avizele, autorizaŃiile şi dispoziŃiile

A.P.M. şi ale S.G.A.;

• utilajele folosite vor corespunde normelor europene de functionare;

• după terminarea activităŃii, se va avea în vedere executarea şi a altor lucrări

specifice de refacere a mediului;

• dezafectarea construcŃiilor din zona organizarii de santier;

• retragerea utilajelor, echipamentelor şi a altor construcŃii cu caracter temporar

necesare organizării şi desfăşurării corespunzătoare a activităŃii;

• transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate, etc.

b) Asupra apelor subterane:

• haldele vor fi etanse/impermeabile pentru prevenirea impurificarii solului si apelor

subterane;

• evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale in perioada de

executie a proiectului de inchidere.

c) Asupra aerului:

• un management corespunzator al activitatii pentru reducerea emisiilor de miros;

In timpul executiei lucrarilor de inchidere a haldelor se vor avea in vedere

urmatoarele:

• utilajele folosite vor corespunde normelor europene de zgomot si functioanare;

• reducerea emisiilor de praf la manipularea – transportul materialelor, prin stropiri

in perioadele secetoase a materialelor si cailor de acces;

• utilizarea utilajelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic;



34

• utilizarea unei motorine cu continut redus de sulf, corespunzator prevederilor HG

1336/2000 privind limitarea continutului de sulf din motorina;

• măsuri tehnice de reducere a cantităŃii de praf prin utilizarea burajului cu apă;

• utilizarea de utilaje cu sistem de eşapare cel puŃin la nivelul Euro 2, iar la utilajele

dotate cu motoare diesel mai vechi, montarea de catalizatori la sistemele de

eşapare şi dotarea acestora cu sisteme de filtrare a gazelor;

• limitarea vitezei de transport.

d) Asupra solului:

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor/scurgerilor accidentale de

produse petroliere sau substante chimice, pe caile de acces si pe amplasament in

perioada de inchidere;

• lucrările de construcŃie nu trebuie să demareze înaintea asigurării spaŃiilor

corespunzătoare de depozitare a materialelor şi deşeurilor;

• se vor reduce pe cât posibil emisiile de praf în perioada de construcŃie, se vor

curăŃa, stropi căile de acces; • se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de

vedere tehnic normelor RAR.

6.2. Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un

eveniment viitor si incert; în cazul privatizarii, se include si lista obligatiilor de mediu

de tip b identificate.

In ceea ce priveste obiectivul studiat, obligaŃii de mediu de tip B nu au fost

identificate, nefiind cazul unei privatizări.

6.3. Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile si

conditionate de un eveniment viitor si incert (daca este necesar).

Nu este cazul.

7. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

Amplasamentul aflat în studiu nu este situat în apropierea cablurilor de înaltă tensiune

astfel că nu se produc tulburări fiziologice personalului societăŃii.



35

Doar cablurile de înaltă tensiune subterane pot produce tulburări fiziologice, prin unde

electromagnetice, personalului expus acestora.

Firesc, aceste tulburări fiziologice pot apărea doar la expuneri de lungă durată şi nu la

expuneri temporare.

În concluzie, pentru amplasamentul studiat, proximitatea cablurilor de tensiune nu generează

efecte negative.

8. SURSE DE INFORMARE

Pentru documentarea în vederea întocmirii BilanŃului de Mediu de nivel I si II s-au utilizat

documentări practice în teren, consultarea unor persoane care au putut furniza informaŃii

relevante asupra istoricului amplasamentului, dar şi asupra situaŃiei actuale, documentare

arhivistică, documentare teoretică din literatura de specialitate.

Surse de documentare:

- examinarea directă în teren a amplasamentului;

- prelevarea unor probe de sol şi apă, fapt care ne-a dat o imagine clară şi

precisă asupra situaŃiei actuale;

- consultarea unor persoane din cadrul serviciului de administraŃie al statiei de

epurare care ne-au furnizat date referitoare la istoricul amplasamentului;

- consultarea unor materiale arhivistice şi documentaŃii puse la dispoziŃie de

către beneficiar.



36

B) RAPORTUL LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

I. Descrierea si rezultatele investigatiilor

A. Probe de SOL

1. Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora

- Pentru investigarea si evaluarea efectelor activitatii asupra solului, S.C. AQUACON

PROIECT S.A. SIBIU a solicitat in primul rand investigarea starii de calitate a solului

din zona amplasamentului celor 4 depozite. Cercetarea s-a facut cu un numar de 8

foraje geotehnice in sistem uscat. Forajele au fost transformate in puturi de

hidroobservatie prin echiparea acestora cu tub PVC perforat si filtru de pietris

margaritar. Sistemul constructiv al putului de hidroobservatie va fi anexat prezentului

studiu.

Din foraje s-au prelevat 18 probe de sol si 4 probe de apa.

Rapoartele de incercare au fost realizate de catre Laboratorul chimic WESSLING Romania

S.R.L Targu Mures, str. Pavel Chinezu 10, tel. +4 0265.212.953 / 211.540.

2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologica si

tehnicile de lucru

Reperaje foraje executate

Amplasamentele lucrarilor de cercetare sunt prezentate in cadrul unui plan de situatie scara

1:1500:

- foraje F1 si F2 la baza digului batal I;

- forajul F3 la baza digului batal II;

- forajul F4 pe drumul de acces intre batalul II si batalul cu slam cu produse petroliere;

- forajele F5 si F6 la baza batalui IV;

- forajul F7, zona batalului I, in extindere spre raul Cibin;

- forajul F8, zona batalului II, in extindere spre raul Cibin.



37

Structura geologica

Forajele executate au străbătut următoarea structură litologică:

Foraj F1 – Batal 1

- 0,00 – 0,10 m sol vegetal;

- 0,10 – 1,80 m nisip prăfos putin activ (necontractil) si putin permeabil, cu coeficient

de permeabilitate kf = 1,77 x 10-5 cm/s;

- 1,80 – 2,80 m pietris mărunt permeabil, cu coeficient de permeabilitate kf = 2,3 x 10-

2 – 6,9 x 10-2 cm/s;

- 2,80 – 3,20 m praf nisipos argilos putin permeabil;

- 3,20 – 5,50 m pietris si bolovănis cu nisip (depozit de terasă) foarte permeabil cu

coeficient de permeabilitate kf > 10-1 cm/s;

- 5,50 – 6,00 m argilă practic impermeabilă (patul freaticului);

Nivelul hidrostatic s-a aflat la – 1,80 m.


- 0,00 – 0,30 m umplutură eterogenă;

- 0,30 – 1,30 m nisip prăfos putin activ (necontractil) si putin permeabil, cu coeficient

de permeabilitate kf = 3,30 x 10-5 cm/s;

- 1,30 – 2,95 m nisip cenusiu mâlos permeabil (kf = 10-1 - 10--2 cm/s);

- 2,95 – 5,30 m pietris cu nisip si bolovănis foarte permeabil, cu coeficient de

permeabilitate kf > 10-1 cm/s;


Nivelul hidrostatic s-a interceptat la – 2,10 m.


- 0,00 – 1,30 m nisip fin si mijlociu permeabil (kf = 10-1 - 10--2 cm/s);

- 1,30 – 1,60 m nisip mâlos cenusiu putin permeabil;






38

Foraj F4 – Batal 3 cu slam petrolier

- 0,00 – 1,60 m umplutura de pietris cu nisip este un depozit permeabil necompactat

controlat;

- 1,60 – 4,00 m nisip prăfos cu pietris este putin permeabil, cu coeficient de

permeabilitate kf = 2,10 x 10-5 cm/s;




Foraj F5 – Contact batal 3 cu batal 4

- 0,00 – 0,70 m nisip prăfos putin permeabil;

- 0,70 – 1,00 m nisip prăfos este putin permeabil, cu coeficient de permeabilitate kf =

1,47 x 10-6 cm/s;

- 1,00 – 3,40 m nisipul argilos cenusiu putin permeabil;





- 0,00 – 1,60 m nisip fin si mijlociu permeabil (kf = 10-1 - 10--3 cm/s);

- 1,60 – 3,60 m nisip cenusiu acvifer permeabil (kf = 8,1 x10-3 cm/s);


permeabilitate kf>10-1 cm/s;


Foraj F7 – în extindere batal 1

- 0,00 – 0,10 m sol vegetal;

- 0,10 – 0,60 m nisip prăfos cafeniu putin permeabil;

- 0,60 – 1,90 m nisip prăfos cenusiu putin permeabil;







39

Foraj F8 – în extindere batal 2

- 0,00 – 0,10 m sol vegetal;

- 0,10 – 0,90 m nisip grosier permeabil;

- 0,90 – 4,20 m pietris si bolovănis cu nisip foarte permeabil, cu coeficient de



Tehnici de lucru

La amplasarea punctelor de prelevare a probelor s-au avut in vedere urmatoarele:

• sa fie amplasate pe toate directiile cardinale, în jurul unor surse de poluanti

atmosferici, având grija ca distantele fata de surse, pâna la care se preleveaza

probe de sol, sa fie mai mari pe directia vânturilor dominante;

• sa se amplaseze, pe fiecare directie în jurul surselor de poluare atmosferica, cel

putin câte un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosinta a

solului;

• sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse la poluarea potentiala a

solului;

• sa se analizeze influenta reliefului la distributia poluantilor în sol;

• sa fie amplasate puncte de prelevare pe toate suprafetele ce au servit la

depozitarea temporara a materiilor prime continând substante periculoase si/sau a

deseurilor periculoase.

Pentru prelevarea probelor de sol au fost marcate în prealabil punctele de prelevare pe

planul de situatie al amplasamentului. Vegetatia a fost complet îndepartata de pe aria de

prelevare a probei. Proba a fost transferata într-un container, care a fost pregatit în prealabil

pentru a corespunde probei analitice si care a fost marcat în mod clar, identificându-se

numarul probei cu sistemul de evidenta din registrul prelevarilor. Probele de sol au fost

prelevate de la doua adâncimi diferite (adancimile prelevarilor din cele 18 probe au variat

intre 0,6 si 3,6 m). În registrul de evidenta a prelevarilor au fost consemnate informatii si

observatii pertinente despre locul de prelevare: numarul probei, adâncimea de prelevare, tipul

si culoarea solului, existenta oricarui miros, prezenta sau absenta apelor subterane si orice

alte informatii considerate relevante.



40

Dupa prelevarea fiecarei probe, instrumentul utilizat pentru prelevare a fost curatat cu

atentie pentru a preveni contactul accidental al substantelor continute în probe si alte

influente care pot modifica rezultatul analizelor.

In determinarea concentratiei:

- cianurilor conform ISO 11262:2003, aparatura folosita a fost: Spectometru UV – GBC –

CINTRA 6. Rezultatele au fost raportate la substanta uscata.

- elementelor cadmiu, crom total si corm hexavalent, plumb, zinc, nichel, cupru conform

EPA Method 3051A:2007, EPA Method 3060A:1996, SR EN ISO 11885:2009, aparatura

folosita a fost: Sistem de digestie cu microunde CEM MES1000, PE ICP-OES Optima 7300

DV. Rezultatele au fost raportate la substanta uscata.

- hidrocarburilor poliaromatice (PAH) conform EPA Method 8270C:1996, aparatura

folosita a fost: HP-6890-GCMS-5973.

- produse petroliere conform DIN 38409 H18:1981 aparatura folosita a fost: Spectometru

IR 1625 Perkin Elmer.

3. Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile

pragurilor din Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului

De pe amplasamentul celor patru bataluri au fost prelevate 18 probe de sol, de la

adancimi cuprinse intre 0,6 – 3,6 m.

Conform Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii

privind evaluarea poluarii mediului, valorile de referinta pentru urmele de elemente chimice

se prezinta in felul urmator:

Compusi organici:

Praguri alerta Praguri de interventie Urme de poluant

U.M.

Valori

normale

Sensibile Mai putin sensibile

Sensibile

Mai putin sensibile

Cadmiu mg/kg 1 3 5 5 10 Crom mg/kg 30 100 300 300 600

Crom (VI) mg/kg 1 4 10 10 20 Cupru mg/kg 20 100 250 200 500 Nichel mg/kg 20 75 200 150 500 Plumb mg/kg 20 50 250 100 1.000 Zinc mg/kg 100 300 700 600 1.500

Cianuri (libere) mg/kg <1 5 10 10 20 Cianuri (complexe) mg/kg <5 100 200 250 500



41

Hidrocarburi aromatice si poliaromatice, hidrocarburi din petrol


U.M.

Valori

normale


Sensibile

Mai putin sensibile

Naftalina mg/kg <0,02 2 5 5 50 Fenantren mg/kg <0,05 2 5 5 50 Antracen mg/kg <0,05 5 10 10 100 Fluoranten mg/kg <0,02 5 10 10 100 Piren mg/kg <0,5 5 10 10 100 Benz (a) antracen mg/kg <0,02 2 5 5 50 Crisen mg/kg <0,02 2 5 5 50 Benzo (b) fluoranten mg/kg <0,02 2 5 5 50 Benzo (k) fluoranten mg/kg <0,02 2 5 5 50 Benz (e) piren mg/kg <0,02 2 5 5 10 Benz (a) piren mg/kg <0,02 2 5 5 10 Indeno (1,2,3 - cd) piren mg/kg <0,02 2 5 5 50 Benzo (g,h,i) perilen mg/kg <0,5 5 10 10 100 Total PAH mg/kg <0,1 7,5 25 15 150

Hidrocarburi din petrol:


U.M.

Valori

normale


Sensibile

Mai putin sensibile

Din petrol mg/kg <100 200 1.000 500 2.000

REZULTATATELE ANALIZELOR

RAPORT DE INCERCARE NR. 11766/31.03.2011

Recoltare

Cod proba

Denumire proba Data recoltarii

Data primirii

Tipul probei

Cantitate

806 Foraj F1 – Batal 1 – Foraj F1/1 adancime 0,7 – 0,8 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03..2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g



42

Determinari si rezultate

Cianuri: ISO 11262:2003

Cod proba

U.M. Cianuri complexe

Cianuri usor eliberabile

806 mg/kg <0,4 <0,4 807 mg/kg <0,4 <0,4 808 mg/kg <0,4 <0,4

Concluzii: Valorile concentratiilor de cianuri complexe si libere identificate in zona sunt

situate sub limitele admise prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea


Elemente: EPA Method 3051A:2007, EPA Method 3060A:1996, SR EN ISO 11885:2009

Cod proba Elemente

U.M. 806 807 808

Cadmiu mg/kg <1 <1 <1 Crom mg/kg 37,7 29,9 39,6

Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 44,4 41,3 49,4 Nichel mg/kg 24,0 19,4 18,3 Plumb mg/kg 18,9 15,5 20,0 Zinc mg/kg 89,0 87,9 90,4

Concluzii: Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil valorile

normale. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de

alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri speciale.


Recoltare

Cod proba


Data primirii

Tipul probei

Cantitate

809 Foraj F2 - F2 / 1 adancime 0,9 – 1,0 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03..2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g



43



Cod proba

U.M. Cianuri complexe


809 mg/kg <0,4 <0,4 810 mg/kg 26,9 <0,4 811 mg/kg <0,4 <0,4



Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In proba 810 valoarea cianurilor

complexe depaseste valoarea normala de 5 mg/kg, insa valoarea de 26,9 mg/kg se afla situata

cu mult sub pragul de alerta impus de Org. 756, si anume 100 mg/kg. Impactul cauzat in zona

este nesemnificativ, fara influente majore asupra mediului.


Cod proba Elemente

U.M. 809 810 811


Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 38,1 25,1 23,4 Nichel mg/kg 28,8 17,4 11,8 Plumb mg/kg 13,8 7,53 6,01 Zinc mg/kg 79,4 <50 <50

Concluzii: Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil valorile

normale. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de



Recoltare

Cod proba


Data primirii

Tipul probei

Cantitate

812 Foraj F3 – Batal 2 F3/1 adancime 1,0 – 1,1 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g

813 Foraj F3 - Batal 2 F3/2 adancime 1,5 -1,6 m

09.03.2011 21.03..2011 Sol 300 g



44



Cod

proba

U.M. Cianuri

complexe

Cianuri usor

eliberabile

812 mg/kg <0,4 <0,4

813 mg/kg <0,4 <0,4





Cod proba Elemente

U.M. 812 813

Cadmiu mg/kg <1 <1 Crom mg/kg 13,7 21,0

Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 24,5 22,6 Nichel mg/kg 12,1 18,2 Plumb mg/kg 14,3 8,09 Zinc mg/kg 79,4 <50

Concluzii: Valorile concentratiilor de cupru depasesc sensibil valorile normale. Dat fiind

faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de alertă pentru

folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri speciale.


Recoltare

Cod proba


Data primirii

Tipul probei

cantitate

817 Foraj F5-Contact Batal Slam

Produse Petroliere-Foraj F5/1 adancime: 0,6-0,7 m

09.03.2011

21.03.2011

sol

300 g

818

F5-Contact Batal Slam Produse Petroliere-Foraj F5/2 adancime: 1,3-1,4m

09.03.2011

21.03.2011

sol

300 g



45



Cod

proba

U.M.

Cianuri

complexe

Cianuri usor

eliberabile

817 mg/kg <0,4 <0,4

818 mg/kg <0,4 <0,4




Elemente: EPA Method 3051A:2007,EPA Method 3060A:1996, SR EN ISO 11885:2009

Cod proba Elemente U.M 817 818


Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 17,9 28,1 Nichel mg/kg 14,0 28,6 Plumb mg/kg 9,31 14,0 Zinc mg/kg <50 65,1

Concluzii: Valorile concentratiilor de cupru, crom si nichel depasesc sensibil valorile

normale in cayul probei nr. 818. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se

situează sub valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii

unor măsuri speciale.


Recoltare

Cod proba

Denumire proba

Data recoltarii

Data primirii

Tipul probei

cantitate

819 Foraj Baraj F6- Batal 4-Foraj F6/1

adancime: 0,9-1,0 m 09.03.2011

21.03.2011

sol

300 g

820

Baraj F6- Batal 4-Foraj F6/2 adancime: 1,6-1,7 m

09.03.2011

21.03.2011

sol

300 g

821

Baraj F6- Batal 4-Foraj F6/3 adancime: 2,7-2,8 m

09.03.2011

21.03.2011

sol

300 g



46



Cod proba

U.M.

Cianuri complexe


819 mg/kg <0,4 <0,4 820 mg/kg <0,4 <0,4 821 mg/kg <0,4 <0,4





Cod proba Elemente U.M 819 820 821


Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 17,7 16,1 30,2 Nichel mg/kg 18,2 12,2 27,6 Plumb mg/kg 8,12 8,42 21,0 Zinc mg/kg <50 <50 69,6

Concluzii: Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel si plumb depasesc sensibil

valorile normale in cadrul probei nr. 821. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi

în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul

stabilirii unor măsuri speciale.


Recoltare

Cod

proba

Denumire proba

Data

recoltarii

Data

primirii

Tipul

probei

Cantitate

822 Foraj F7 – Extindere Batal 1

F7/1 adancime 0,9 – 1,0 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g

823 Foraj F7 - Extindere Batal 1

F7/2 adancime 1,8 -1,9 m

09.03.2011 21.03..2011 Sol 300 g



47



Cod

proba

U.M.

Cianuri

complexe

Cianuri usor

eliberabile

822 mg/kg <0,4 <0,4

823 mg/kg <0,4 <0,4





Cod proba Elemente

U.M. 822 823


Crom (VI) mg/kg <0,25 <0,25 Cupru mg/kg 17,8 23,1 Nichel mg/kg 19,4 25,5 Plumb mg/kg 8,83 12,2 Zinc mg/kg <50 57,9

Concluzii: Valorile concentratiilor de crom, cupru si nichel depasesc sensibil valorile

normale in cadrul probei nr. 823. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se

situează sub valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii

unor măsuri speciale.


Recoltare

Cod

proba

Denumire proba

Data

recoltarii

Data

primirii

Tipul

probei

Cantitate

824 Foraj F8 – Extindere Batal 2

F8/1 adancime 0,7– 0,8 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g



48



Cod

proba

U.M.

Cianuri

complexe

Cianuri usor

eliberabile

824 mg/kg <0,4 <0,4





Cod proba Elemente

U.M. 824

Cadmiu mg/kg <1 Crom mg/kg 12,0

Crom (VI) mg/kg <0,25 Cupru mg/kg 13,2 Nichel mg/kg 12,3 Plumb mg/kg 6,36 Zinc mg/kg <50

Concluzii: Valorile concentratiilor tuturor elementelor sunt situate sub valorile normale

impuse prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind

evaluarea poluarii mediului.


Recoltare

Cod proba


Data primirii

Tipul probei

Cantitate

814 Foraj F4 – batal slam produse petroliere + F4/1, adancime 1,9 – 2,0 m

09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03..2011 Sol 300 g


09.03.2011 21.03.2011 Sol 300 g



49


Produse petroliere: DIN 38409 H18:1981

Cod proba

U.M. Produse petroliere

814 mg/kg 108 815 mg/kg 80 816 mg/kg 59

Concluzii: Valoarea concentratiei produselor petroliere in cadrul probei nr. 814 este



poluarii mediului. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub

valorile de alertă pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri

speciale.

Hidrocarburi poliaromatice (PAH): EPA Method 8270C:1996

Cod proba Determinari

U.M. 814 815 816

Naftalina mg/kg 0,013 0,019 0,008 Fenantren mg/kg 0,023 0,017 0,008 Antracen mg/kg 0,004 <0,0025 <0,0025 Fluoranten mg/kg 0,017 0,011 0,004 Piren mg/kg 0,015 0,011 0,004 Benz (a) antracen mg/kg 0,008 0,007 <0,0025 Crisen mg/kg 0,010 0,010 <0,0025 Benzo (b) fluoranten mg/kg 0,008 0,008 <0,0025 Benzo (k) fluoranten mg/kg 0,008 0,007 <0,0025 Benz (e) piren mg/kg 0,007 0,008 <0,0025 Benz (a) piren mg/kg 0,008 0,008 <0,0025 Indeno (1,2,3 - cd) piren mg/kg 0,005 0,007 <0,0025 Benzo (g,h,i) perilen mg/kg 0,008 0,009 <0,0025 Total PAH mg/kg 0,133 0,122 <0,0325

Concluzii: Valoarea totala a hidrocarburilor poliaromatice in cadrul probei nr. 814 si 815

este nesemnificativ mai mare decat valoarea normala (0,1 mg/kg) impusa prin Ordinului nr.

756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului. Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de




50

B. Probe de APA

1. Descrierea precisa a tuturor investigatiilor realizate, cu justificarea acestora

La analiza apei de suprafata din raul Cibin s-a avea în vedere obtinerea de probe

pentru comparatie, situate în amonte si în aval de zona de interes.

S-au evitat atât cursurile turbulente, cât si zonele cu ape statatoare care nu asigura

probe reprezentative, de asemenea, zonele care prezinta un grad redus de omogenizare,

situate în aval de gurile de varsare sau lânga maluri.

Probele au fost luate sub oglinda apei (pâna la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte

de prelevarea probei, vasul a fost clatit. Proba a fost prelevata prin imersarea în apa a unui

vas cu deschiderea orientata înspre amonte, asigurând umplerea acestuia astfel încât în vas sa

nu ramâna aer.

Din zona batalurilor au fost prelevate 4 probe din cadrul forajelor executete (cate o

proba pentru fiecare batal in parte). Forajele au fost executate înecat pentru a mentine

neperturbata oglinda apei stratului acvifer din foraj înainte de orice prelevare de probe. De

asemenea, forajele au fost purificate înainte de prelevare pentru a recolta "adevarata" apa

subterana si nu apa stocata în put si alterata chimic datorita contactului cu aerul. Purificarea si

prelevarea de probe au fost efectuate folosindu-se dispozitive speciale (prelevatorul Waterra).

Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unica folosinta, racordat la o vana

unidirectionala din otel inoxidabil. Tehnica de prelevare asigura mentinerea constanta a

presiunii, evitând orice inadvertente datorate posibilei volatilizari prin vacuum a compusilor

organici care pot fi prezenti în proba. Dupa prelevare, proba a fost transferata în recipiente

adecvate si transportata la laborator, în vederea efectuarii analizei.

Valori limita de incarcare cu poluanti a apelor industriale si orasenesti evacuate

in receptori naturali

Nr. crt

Indicatorul de calitate

U.M. Valori limita admise

Metoda de analiza

1. 2. 3. 4. 5.

2. pH Unitati pH 6.5 - 8.5 SR ISO 10523-97 3. Azot total (N)7) mg/dm3 10,0(15,0) STAS 7312-83 4. Azotati (NO3-)7) mg/dm3 25,0(37,0) STAS 8900/1-71

SR ISO 7890/1-98 5. Produse petroliere mg/dm3 5,0 SR 7277/1-95



51

SR 7277/1-95 6. Cianuri totale (CN) mg/dm3 0,1 SR ISO 6703/1-98

STAS 7685-79 7. Plumb (Pb2+ )4) mg/dm3 0,2 STAS 8637-79 8. Cadmiu (Cd2+ )4) mg/dm3 0,2 STAS 7852-80

SR ISO 5961-93 9. Crom total (Cr3++Cr

6+)4) mg/dm3 1,0 STAS 7884-91

SR ISO 9174-98 10. Crom hexavalent (Cr

6+)4) mg/dm3 0,1 STAS 7884-91

SR ISO 11083-98 11. Cupru (Cu 2+)4) mg/dm3 0,1 STAS 7795-80 12. Nichel (Ni 2+)4) mg/dm3 0,5 STAS 7987-67 13. Zinc (Zn 2+)4) mg/dm3 0,5 STAS 8314-87

2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate

Din zona proiectului au fost prelevate 2 probe de apa, din raul Cibin, amonte si aval

de zona de amplasare a depozitelor de namol. Raportul de incercare a fost realizat de catre

WESSLING Romania SRL, Tg. Mures (rapoartele de incercare vor fi anexate prezentei

documentatii).

Din zona batalurilor au fost prelevate 4 probe din cadrul forajelor executete (cate o

proba pentru fiecare batal in parte).

3. Toate rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor

din Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului

Corpul de apă subterană din zona amplasamentului este de tip poros permeabil şi este

localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară din lunca şi terasa râului Cibin.

Aceste depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi bolovănişuri în

masă de nisip, de diferite granulaŃii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar

intercalaŃii lenticulare de argile sau argile nisipoase.

Depozitele poros permeabile au grosimi de 3 – 10 m, cele mai mari valori întâlnindu-

se în zona Sibiu - Selimbăr.Patul orizontului acvifer, constituit din argile sau marne, se află la

adâncimi de 4-13 m.

Către nord-vest granulometria stratului acvifer devine mai fină, predominând

nisipurile şi intercalaŃiile argiloase. Grosimea acestor depozite este de aproximativ 2-5 m.



52

Acoperişul stratului acvifer este alcătuit, în general, dintr-un sol nisipos, şi

subordonat, din nivele de argile sau argile nisipoase, cu grosimi variabile (0,5-6 m) şi

dezvoltare lenticulară.

Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 0,4-5,5 m în zona de luncă şi până la 13 m în

zona de terasă.

Debitele specifice sunt, în general, mai mici de 1 l/s/m, coeficienŃii de filtraŃie sub 20

m/zi, iar transmisivităŃile sub 100 de m2 /zi.

Alimentarea corpului de apă se face din precipitaŃii, valoarea infiltraiei eficace fiind

de 94,5-157,5 mm/an.

Din punct de vedere al direcŃiei de curgere, apa subterană este drenată de râul Cibin.

Din punct de vedere chimic apele sunt de tipul bicarbonato – sulfato – calcico –

magneziană sau sodică.

RAPORT DE INCERCARE nr. 580/28.04.2011 (probe apa prelevate din cadrul forajelor)

Valoarea determinata

Cod proba

Nr.

crt

Indicatori

determinanti

Metoda de

incercare

Standardul de

referinta 576 F1 577 F2 578 F3 579 F6

U.M.

1. pH P.S. CHCA-09 SR ISO 10523/97 7,72 7,63 7,74 7,94 unit.pH

2. Azot total ---- SR EN ISO 13395/02 88,94 87,73 3,30 83,65 mg/dm

3. Cr total P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,022 <0,022 <0,022 <0,022 mg/dm

4. Zn P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,006 <0,006 <0,006 <0,006 mg/dm

5. Cd P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,016 <0,016 <0,016 <0,016 mg/dm

6. Pb P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,036 <0,036 <0,036 <0,036 mg/dm

7. Cu P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,008 <0,008 <0,008 <0,008 mg/dm

8. CN P.S. CHCA-07 SR ISO 8288/2001 <0,001 <0,001 <0,001 <0,001 mg/dm

Concluzii: din rezultatele analizelor, conform Raportului de incercare nr. 580/28.04.2011,

reiese faptul ca azotul total depaseste cu mult valoarea limita admisa conform NTPA 001, in

zona forajelor F1, F2 si F6. Rezultand astfel ca fiind absolut necesara impermeabilizarea

batalurilor. Cantitatile celorlalti indicatori determinati in cadrul acestui raport de incercare au

valori cu mult sub limita admisa.



53

RAPORT DE INCERCARE NR. 11792/31.03.2011 (probe apa Raul Cibin, amonte si

aval de zona amplasamentului batalurilor)

Cod proba

Denumire poba Data recoltarii

Data primirii Tipul probei

Cantitate

876

Apa de suprafata aval de zona amplasamentului, din raul Cibin

21.03.2011 22.03.2011 Apa de suprafata

2 x 2 l

877

Apa de suprafata amonte de zona amplasamentului, din raulCibin

21.03.2011 22.03.2011 Apa de suprafata

2 x 2 l

Determinari si rezultate:

cod proba Determinari U.M. 876 877

pH (25ºC) - 7,37 7,39 Nitriti mg NO2

-

/dm3 0,077 0,081

Azot Kjeldahl mg N/dm3 <1 <1 Nitrati mg NO3

-

/dm3 10,0 10,9

Azot total (calculat) mg N/dm3 3,28 3,49 Cianuri totale mg CN-/dm3 <0,002 <0,002 Produse petroliere mg/dm3 0,453 0,547 Cadmiu µg/dm3 <0,5 <0,5 Crom µg/dm3 <1 <1 Crom (VI) µg/dm3 <0,01 <0,01 Cupru µg/dm3 1,09 1,42 Nichel µg/dm3 2,15 2,18 Plumb µg/dm3 <5 <5 Zinc µg/dm3 <200 <200

Concluzii: din rezultatele analizelor prelevate din teren reise faptul ca valorile

concentratiilor elementelor analizate, sunt mai mici sau cel mult egale in sectiunea din aval

de amplasamentul batalurilor (proba nr. 876) cu cele ale elementelor din amonte de

amplasametul vizat (proba nr. 877). Putem concluziona faptul ca din zona batalurilor nu se

produc infiltratii care sa duca la modificarea starii de calitate a apei raului Cibin. Conform

rezultatelor clasa de calitate a raului Cibin in sectiune Mohu este clasa III - valorile limita

corespunzatoare acestei clase sunt de 2-4 ori mai mari decat cele ale obiectivelor de referinta

si reflecta ponderea influentei antropice.



54

SecŃiunea Mohu - clasa de calitate realizată: a III-a. (Conform Raportului privind starea

mediului pe anul 2009 în judeŃul S i b i u)

După parametrii fizico-chimici, clasa de calitate realizată este a III-a. Clasa de calitate

a râului este dată de indicatorii din grupa regimul oxigenului. Calitatea râului Cibin în

secŃiunea Mohu este influenŃată de:

- aportul de ape uzate neepurate provenit din municipiul Sibiu din evacuările directe din

zonele fără canalizare centralizată, evacuări menajere sau industriale de la colectoarele cu

deficienŃe privind capacitatea de preluare, mai ales în perioadele cu ploi abundente;

- afluentul Cisnădie, încadrat în secŃiunea aval localitate Cisnădie în clasa de calitate a III-a

după regimul oxigenului şi nutrienŃilor, din cauza evacuării directe în emisar a apelor uzate

neepurate din oraşul Cisnădie, ca urmare a nefuncŃionării colectorului Cisnădie-StaŃie de

epurare Mohu;

- efluentul provenit de la staŃia de epurare a municipiului Sibiu de la Mohu.

SecŃiunea Mohu este situată în aval de confluenŃa cu efluentul staŃiei de epurare a

municipiului Sibiu şi a oraşului Cisnădie. Fitoplanctonul conŃine specii de bacterii

(Sphaerotillus natans, Zooglea ramigera), cianobacterii (Aphanizomenon, Oscillatoria),

diatomee (Navicula, Achnanthes, Ceratoneis, Nitzschia, Synedra), alge verzi (Scenedesmus),

zignematoficee (Costerium). Densitatea maximă este de 1715500 ex./l în luna august.

Indicele saprob mediu - 2.46 încadrează secŃiunea în clasa a III- a de calitate.

AsociaŃia de organisme bentice este formată din: oligochete, hirudinee, efemeroptere,

diptere. Densitatea maximă s-a înregistrat în luna aprilie: 1213 ex./mp. Indicele saprob mediu

anual este 2.68, plasând secŃiunea în clasa a III-a de calitate.

Clorofila „a” are valoarea medie anuală de 3,48, corespunzătoare clasei I din punct de

vedere al regimului nutrienŃilor.

II. Concluzii si recomandari

A. Rezumatul neconformarii cuantificate

Probe apa bataluri - din rezultatele analizelor, conform Raportului de incercare nr.

580/28.04.2011, reiese faptul ca azotul total depaseste cu mult valoarea limita admisa

conform NTPA 001, in zona forajelor F1, F2 si F6. Rezultand astfel ca fiind absolut necesara



55

impermeabilizarea batalurilor. Cantitatile celorlalti indicatori determinati in cadrul acestui

raport de incercare au valori cu mult sub limita admisa.

Probe apa R. Cibin - din rezultatele analizelor prelevate din teren reise faptul ca

valorile concentratiilor elementelor analizate, sunt mai mici sau cel mult egale in sectiunea

din aval de amplasamentul batalurilor (proba nr. 876) cu cele ale elementelor din amonte de

amplasametul vizat (proba nr. 877). Putem concluziona faptul ca din zona batalurilor nu se

produc infiltratii care sa duca la modificarea starii de calitate a apei raului Cibin. Conform

rezultatelor clasa de calitate a raului Cibin in sectiune Mohu este clasa III - valorile limita

corespunzatoare acestei clase sunt de 2-4 ori mai mari decat cele ale obiectivelor de referinta

si reflecta ponderea influentei antropice.

Probe sol - Valorile concentratiilor de cianuri complexe si libere identificate in zona

sunt situate sub limitele admise prin Ordinului nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea

Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In proba 810 valoarea cianurilor complexe

depaseste valoarea normala de 5 mg/kg, insa valoarea de 26,9 mg/kg se afla situata cu mult

sub pragul de alerta impus de Org. 756, si anume 100 mg/kg.

Valorile concentratiilor de crom, cupru, nichel depasesc sensibil valorile normale.

Valoarea concentratiei produselor petroliere in cadrul probei nr. 814 este nesemnificativ mai

mare, 108 mg/kg, decat valoarea normala (100 mg/kg) impusa prin Ordinului nr. 756 din 3

noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.




B. Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un eveniment

viitor si incert, inclusiv recomandari pentru studii de urmarire, pentru cuantificarea

acestora, când este posibil

Dat fiind faptul ca aceste concentraŃi de poluanŃi în sol se situează sub valorile de alertă

pentru folosinŃa sensibilă a terenurilor, nu este cazul stabilirii unor măsuri speciale. Impactul

cauzat in zona este nesemnificativ, fara influente majore asupra mediului.



56

Se impun urmatoarele amenajari :

Rigole pluviale – acestea au fost propuse sa se realizeze pentru a prelua apele scurse de pe

versant şi tranzitarea lor în albia r. Cibin;

Ecran bentonitic –rolul acestuia este de a opri eventualele ape contaminate din interiorul

haldelor de a se scurge către şi în albia r. Cibin.

Lucrari amenajarea halde pentru inchidere – constau în defrişarea vegetaŃiei din interiorul

haldelor şi nivelarea suprafeŃei sterilului. Peste steril până la nivelul coronamentului digurilor

de contur se va aşeza în straturi nivelate şi compactate pământ argilos adus din carieră.

Deasupra stratului argilos şi coronamentul digurilor de contur se va aşeza o membrană

drenantă din GEOTEXTIL cu rolul de a drena apele pluviale infiltrate prin stratul vegetal de

10 cm aşezat peste aceasta. SuprafaŃa obŃinută de pământ vegetal va fi înierbată. Umplutura

cu pământ argilos a fost propusă pentru a nu permite pătrunderea apelor pluviale către stratul

de steril şi antrenarea acestuia în drumul lor de infiltraŃie.

C. Recomandari pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele

de mediu minim acceptate, în cazul privatizarii Anexe (analize de laborator si alte

documente relevante)

Nu este cazul.

bilant de mediu niv 1 si 2 - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/42953_inchidere halde namol statia...

Documents