cu presa/revista_presei_21... · web viewmaramureşul a fost şi este, una dintre cele mai tentante...

21.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI21 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

21.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.......................................................................................................... 4

După pădurile din secuime, Borbély a dat liber la defrişarea păstrăvilor din Făgăraş..4Teme similare..............................................................................................................8Hidroelectrica: hoţul care nu lasă urme.......................................................................8Băieții deştepți din energie se mişcă pe banda lui Moebius........................................9Teme de mediu...........................................................................................................15Reportaj În Premieră: Pădurile României, secerate fără milă....................................15Teme internaționale...................................................................................................16Lumea se va confrunta cu fenomene meteorologice fără precedent........................16Știre mai veche...........................................................................................................17Pescuit cu buldozerele SC Energy BV SRL pe Neagra Broştenilor...............................17

PRESA LOCALĂ........................................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA.....................................................19Dezastru ecologic în Făgăraş!.....................................................................................19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA........................................................22Seceta a „topit” doua treimi din cantitatea de apa....................................................22Ger in Maramures: -12 grade Celsius la Targu Lapus.................................................22Teme similare.............................................................................................................23Promenada noua de peste un kilometru pe malul cursurilor de apa din Cluj............23Teme de mediu...........................................................................................................25Milioane de euro „ingropate” in iazul Colbu si alte milioane de euro „dezgropate” din galeria „Chivu-Stoica”................................................................................................25PASUIRE - ROMPLUMB - Uzina din Ferneziu isi poate relua activitatea pentru cateva luni............................................................................................................................. 28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................30Teme similare.............................................................................................................30Seceta nu afectează clienţii CAA................................................................................30Teme de mediu...........................................................................................................30

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

21.11.2011

Staţie de epurare finalizată........................................................................................30Staţie de epurare la Ruşii Munţi.................................................................................31Investiţii la izvorul din Recea......................................................................................31Gunoiul devenilor rămâne la Deva.............................................................................31Aer irespirabil la Tg Mureş. Garda de Mediu la Azomureş.........................................32După trei luni, în Târgu Mureş s-au înregistrat din nou depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aer............................................................................................................33Agenţia Naţională de Protecţia Mediului Cluj cere avize suplimentare pentru Situl Natura 2000 – Sărăturile Ocna Veche........................................................................34Dezbatere pentru zona protejată a Salinelor.............................................................34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................35Teme de mediu...........................................................................................................35Voluntarii plantează fapte bune în Timiş...................................................................35Voluntarii au plantat fapte bune în Timis...................................................................36Scapă de deşeuri........................................................................................................38

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

21.11.2011

După pădurile din secuime, Borbély a dat liber la defrişarea păstrăvilor din FăgăraşLa 50 de ani de la succesul electrificării de la sate din vremea lui Stalin, românii se pregătesc pentru electrificarea pe la spate sau cum reuşim noi, din dragoste de ecologie, să ne îmbolnăvim de filament. Porțile de Fier I şi II, Vidraru şi alte zeci de construcții hidroenergetice făcute de şantieriştii lui nea Nicu pun astăzi România în ipostaza unui exportator important de energie electrică de pe piața europeană. Dacă asta nu vă gâdilă mândria națională, să ştiți că nici la buzunar nu o să vă ajute prea mult față în față cu kilowatul consumat. Aşa că debranşați toți consumatorii energofagi, lăsați aprinsă doar o lampă chioară şi citiți mai departe. Nu putem însă să nu ne întrebăm de ce, dacă tot avem supraproducție de curent, continuăm să sacrificăm cu sălbăticie mediul în numele energiei verzi? Mai țineți minte masacrarea rîului Capra şi proiectul de trecere prin țeava micro-hidrocentralelor a tot ce curge prin Făgăraş? Aici putem găsi răspunsuri la întrebarea noastră. Ei bine, după ceva vânzoleală prin presa de la noi ne-am fi aşteptat ca Agenția Națională Apele Române să facă primul pas pentru a opri lucrările pe Capra până se ia lumea cu altele, uită, şi băieții deştepți vor putea băga până la capăt în turbine biotopul văilor carpatine. Nu s-a întâmplat aşa, lucrările au mers înainte, în schimb a fost emis un nou aviz (nr.255/20.09.2011). Vechiul aviz interzicea amplasarea conductelor în albia minoră, dar asta nu l-a împiedicat pe beneficiar să ia în lama buldozerului râul, ramul, cascadele şi păstrăvii până în golul alpin. Nici măcar autoritățile care erau obligate să intervină. Noul aviz încadrează lucrările din albie ca lucrări împotriva inundațiilor, caz în care legea dă dreptul constructorului să intre cu utilajele în albia minoră. Ca să se ascundă definitiv şi retroactiv rahatul sub preş, în avizul cu pricina apare şi un contract de închiriere între beneficiar şi Apele Române Piteşti prin care beneficiarul închiriază 1700 mp pentru pozarea conductelor în albia Caprei. Mai trebuie să vă spunem doar că la ora emiterii noului aviz beneficiarul dăduse țeavă la albia minoră pe toată lungimea râului şi veți înțelege cât de interlop este kilowatul ars în bec.Adio păstrăvSimțindu-se cu musca pe căciulă Agenția Națională de Protecția Mediului iese la rampă printr-o informare prin care se cere beneficiarului să notifice Agenția de Protecția

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

21.11.2011

Mediului Piteşti că vrea să revizuiască acordul vechi de mediu, pentru că acesta, curat murdar, s-a modificat între timp. Astfel băieții de sub poalele ministrului Borbely îi învață pe greşiți cum să modifice schimbarea, pentru că nu a fost respectat proiectul şi a fost distrusă albia minoră a râului. Detaliul acestui blat capătă o dimensiune aparte când aflăm că haiducia energetică se află în Situl Natura 2000 Făgăraş, de importanță comunitară şi care protejează patrimoniul biologic european. Agenția de Mediu de la Piteşti a eliberat în acest caz acord de mediu pentru începerea lucrărilor fără a acorda atenție studiului de evaluare a intervenției pe râul Capra, mai ales că nu a existat nici un acord din partea conducerii Sitului. Mai mult, când lucrurile s-au precipitat datorită protestelor ONG-urilor de mediu, Agenția a ascuns opiniei publice că se lucrează în albia minoră şi a secretizat studiul de impact asupra mediului. Ca să cânte aceeaşi arie a nemerniciei instituționalizate, proprietarul resursei piscicole, Agenția Națională de Piscicultură şi Acvacultură nu a denunțat distrugerea populației de păstrăv de pe râul Capra, proces aflat în plină desfăşurare şi acum, chiar în perioada de reproducere a acestor salmonide. Tablou cu natură moartăDistrugerea ireversibilă cursul râului Capra prin dinamitarea cascadelor naturale, a malurilor şi prin defrişarea văii construieşte imaginea tristă a unei Românii care îşi sacrifică resursele naturale de dragul bunăstării unui grup restrâns de profitori. Este vorba despre preluarea a mai mult de 70% din debitul şi aşa problematic în perioadă de secetă, cum este cea de acum şi despre exterminare nu numai a populației săkbatice de păstrăv, ci şi a întregului biotop acvatic. Prin aceasta beneficiarul şi constructorul unui astfel de proiect aduc atingere intereselor naționale prin distrugerea zestrei peisagistice, a potențialului turistic şi prin calamitarea ecologică a unei importante zone din masivul Făgăraş. Acest fenomen, apărut pe fondul unei politici europene care pune accent pe prezervarea cursurilor de apă, nu poate decât să ne creeze probleme şi în plan comunitar. Să nu uităm că în apropiere de râul Capra, pe pârâul Otic, sunt instalate țevile chiar în acest moment, iar pe râul Buda a început numărătoarea inversă în vederea instalării țevilor în albie. La nivelul întregii țări, toate râurile şi pâraiele montane aşteaptă semnalul pentru a fi preluate în țevi şi trimise spre turbine undeva la poalele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

21.11.2011

munților pentru a satisface cererea mare din partea “investitorilor”. Dacă înglobăm cele spuse mai sus în tabloul mai amplu al deforestării masive vom constata că taxele de poluare pentru automobile şi centralele de apartament sunt doar gestul cinic al unor guvernanți care îşi sfidează cetățenii. În cazul de față lanțul vinovățiilor leagă Prefectura Piteşti, Consiliul Județean, Agenția de Mediu, Garda de Mediu şi Agenția de Piscicultură de Ministerul Mediului.La mediu mai lucrează cineva?Ministrul Borbely este surprins de protestul în devălmăşie al ONG-urilor de mediu şi de raportul Asociației Române de Mediu de la începutul acestei luni privind dezastrul ecologic de pe râul Capra. Încolțit, el afirmă în mod public că lucrările hidroenergetice din Argeş sunt ilegale, că le va opri imediat şi că va destitui conducerea Agenției de Mediu Piteşti. În timp ce jurnalişti din Franța şi din Belgia au sosit la fața locului pentru a realiza reportaje rasiste despre țigănia ecologisto – energetică din Situl Natura 2000 Făgăraş, comisarul şef al Gărzii Naționale de Mediu, Silvian Ionescu, se grăbeşte si el să confirme oficial că lucrările de pe râul Capra sunt ilegale. Dar cum declarațiile celor doi reprezentanți de top ai autorității de mediu din România nu au fost dublate şi de fapte la nivelul Agenției şi Gărzii de Mediu județene, înseamnă ori că în Argeş mult trâmbițata autonomie teritorială secuiască a intrat în vigoare, ori că – din punct de vedere biologic – banii vorbesc. Noi am fi înclinați către a doua variantă pentru că avem idee despre amploarea holocaustului ecologic care va lovi văile carpatine. Conform Administrației Naționale Apele Române s-au eliberat aproape 300 de avize de gospodărire a apelor pentru construcția a 536 de microhidrocentrale. Modul de execuție al lucrărilor de pe Capra ignoră principiile Direcției Cadru a Apei şi Directivei Habitate cu privire la conservarea biodiversității şi cadrului natural şi ne dă o idee destul de clară despre modul în care ministrul Mediului de la noi respectă politica europeană de mediu. Partea mai urâtă este că o măgărie ca cea de pe Capra se află în aşteptare pe lista proiectelor aprobate pentru a primi bani europeni. Să mai zică cineva că nu avem capacitate de absorbție! Cu kilowații în vine

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

21.11.2011

Să nu ne îmbătăm cu apă rece de izvor inainte ca aceasta să intre în țeavă. Lucrările nu au fost oprite şi nici nu vor fi oprite. Frenezia energetică ce a pus stăpânire subit pe râurile montane din România poate fi explicată doar prin faptul că producerea de energie verde, din resurse regenerabile, aduce bani investitorilor din două direcții: subvenție de la stat şi prin acordarea de certificate verzi. Producerea unui megawat înseamnă trei certificate verzi, iar calculul specialiştilor arată că o microhidrocentrală poate aduce într-un an, numai din certificate verzi, un milion de euro investitorului. Dar ca megawatul să fie şi megatun, trebuie să ai mai multe astfel de hidrocentrale, postulatul funcționând la nivel național, unde sunt sute de băiețaşi, mai interlopi, mai de la partid, fiecare după putirință, care abia aşteaptă să vă dea curent în priză. Bref, afacerea cu resursele regenerabile este atât de şmecheră încât îşi găseşte comparația doar în boom-ul imobiliar început în anii ’90 prin jafuri din domeniul public şi terminat după 2000 cu averi dâmbovițene amețitoare în conturile off-shore. Sutele de băieți care bat astăzi la porțile megawatului şi care ar dinamita şi Sfinxul din Bucegi dacă asta le-ar mai băga un milion în buzunar, sunt în spatele firmelor de apartament care obțin avize şi finanțări pentru proiecte hidroenergetice ecologiste. În fiecare kilowat consumat de fraieri în gospodărie este introdus şi un cuantum menit să acopere cheltuielile făcute de stat prin subvenționarea producerii de energie verde. Pentru că în natură nimic nu se pierde, totul se transformă, d-aia e resursă regenerabilă./Catavencii.ro/ Mălin Muşatescuhttp://www.catavencii.ro/Dupa-padurile-din-secuime-borbeacutely-a-dat-liber-la-defrisarea-pastravilor-din-fagaras_0_1838.html

Teme similare

Hidroelectrica: hoţul care nu lasă urmeCum poți să iroseşti cinci miliarde de euro în zece ani şi totuşi să ții bilanțul pe zero? „Băieții deştepți" au toate răspunsurile. Hidroelectrica este una dintre primele companii ale statului care au adoptat metode de devalizare „sterilă". Chiar dacă pagubele anuale sunt, în mod constant, de ordinul sutelor de milioane de euro, compania raportează

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

21.11.2011

profit contabil de ordinul a câteva zeci de milioane. Acest lucru este posibil ca urmare a specificului afacerii: producția de energie hidro este intensivă în capital, cerând o investiție inițială foarte mare, însă are costuri de operare foarte mici. În mod normal, într-o astfel de afacere investitorii au răbdare uneori chiar şi zeci de ani, până când investiția se amortizează, după care încep să beneficieze de o rentă substanțială. În cazul Hidroelectrica, investițiile s-au amortizat, însă conducerile companiei n-au considerat de cuviință să le mai dea mare lucru acționarilor - în cazul de față contribuabilii. În 12 ani, compania a obinut un profit net total de numai un sfert de miliard de euro, în loc de 5-6 miliarde cât ar fi fost normal. Diferența de bani fie a ajuns în buzunarele unor consumatori de energie privilegiați şi ale deja celebrilor „băieți deştepți", fie s-a irosit.De fiecare dată, contribuabililor le-au fost servite pretexte. Primul pretext, acceptat la început pe fondul educației financiare greşite, a fost că energia ar fi „ieftin" de produs deci este normal să fie vândută tot ieftin. Această ecuație nu rezolva în nici un fel problema că energia „ieftină" nu este pentru toată lumea, ci doar pentru nişte privilegiați, nici modul cum urmau să fie aleşi privilegiații. Următorul pretext a fost că ar fi vorba de „consumatori strategici", care au nevoie de sprijin din partea statului. Respectivii consumatori sunt însă companii ca Alro şi Sidex, construite cu eforturi imense, conduse în pagubă de stat, privatizate la prețuri derizorii şi care apoi au ajuns să aibă profituri mult mai mari decât Hidroelectrica. Cel mai recent pretext este că ar fi vorba de clienți „care cumpără cantități mari" şi constant. Din nou, scuza este falsă: producătorii de energie fac reduceri foarte mici în funcție de cantitate, în nici un caz de ordinul zecilor de procente, ca Hidroelectrica. De asemenea, natura producției face ca producătorul să poată vinde mai profitabil tocmai dacă evită livrările constante şi se concentrează pe ore de vârf sau pe avarii în sistem. Anul trecut, contractele pentru majoritatea „băieților deştepți" au fost prelungite până în 2018. Însă acum compania a ajuns în situația de-a nu le mai putea onora, din cauză că a promis că vinde mai mult decât poate produce, astfel că a apelat la clauza de forță majoră. Într-o situație similară în 2003, compania a evitat această măsră, onorându-şi contractele cu ajutorul curentului „scump" cumpărat de la Termoelectrica. Asta a provocat o gaură de 72 milioane de lei în bilanț şi dosare penale pentru câțiva directori şi miniştri, în curs de anchetă. Schimbarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

21.11.2011

de atitudine vine ca urmare a presiunilor FMI, care cere instalarea unui management privat şi privatizarea unui pachet cât mai mare din acțiunile companiei, chiar şi majoritar. Însă o eventuală privatizare ar ridica noi probleme. Performanța slabă de până acum şi contractele păguboase fac ca valoarea „de inventar" a companiei să fie de doar patru miliarde de euro. O evaluare făcută fie în funcție de puterea instalată (7 Gw), fie după profitul potențial (0,5-1 miliarde euro pe an) indică o valoare reală de cel puțin 15 miliarde de euro.Cât costă apa?Cea mai complicată problemă însă şi locul unde contribuabilii români riscă să se frigă din nou este redevența pentru apă. Ea este acum la un nivel încă foarte mic, de 1,1 lei pentru o mie de metri cubi. Exact ca în cazul Petrom, o redevență fixată foarte jos i-ar putea asigura viitorului proprietar profituri enorme pe termen lung. Însă nivelul redevenței influențează şi prețul la care pot fi vândute hidrocentralele. Statul poate alege şi strategia opusă, de-a ridica foarte sus redevențele pentru a-şi asigura venituri substanțiale şi constante, renunțând în schimb la o parte din prețul pe care îl poate obține acum./Romania libera/ Lucian Davidescu,http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/hidroelectrica-hotul-care-nu-lasa-urme-245337.html

Băieții deștepți din energie se mișcă pe banda lui MoebiusBăieții deştepți din energie au programat zilele acestea, la Bucureşti, cea de-a şasea ediție a Forumului Internațional de Energie, în regia lui Bogdan Popovici, preşedinte al Forum Invest şi coinculpat cu Adrian Năstase în dosarul „Trofeul calității“. Printre finanțatorii întrunirii se află Ionuț Costea, preşedintele Eximbank şi cumnatul lui Mircea Geoană, dar şi, directorul fondului Proprietatea, Mark Mobius, care a reuşit performanța de a fi cel mai deştept băiat din energia românească, întrecându-l astfel pa Bogdan Buzăianu, după ce a devenit membru în consiliul de administrație al OMV Petrom din partea Lukoil, dovedind astfel că în România totul e posibil. Sigur, oficial, Mobius este reprezentantul Fondului Proprietatea în OMV Petrom, dar el mai este şi membru în board-ul Lukoil Rusia, prin urmare are acces la deciziile şi informațiile din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/hidroelectrica-hotul-care-nu-lasa-urme-245337.html

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/hidroelectrica-hotul-care-nu-lasa-urme-245337.html

21.11.2011

Petrom, ca de altfel şi din alte companii interesante pentru subordonații lui Vladimir Putin precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica etc. Dacă, însă, conducerea Fondului Proprietatea are interese evidente în zona energetică, deci poate sponsoriza justificat întrunirea, ce interese are Ionuț Costea, cel mai scump dintre bugetarii români? Trecem peste faptul că şi el este unul dintre cei chemați să dea cu subsemnatul la Parchet, pentru sponsorizarea campaniei electorale a cumnatului Geoană, şi observăm că printre participanți este şi firma care a tras cel mai mare tun legalizat din istoria Hidroelectrica, adică Energy Holding. Ce legătură ar fi însă între Ionuț Costea şi Energy Holding? Aparent, niciuna. Numai că există o legătură între Ionuț Costea şi Nicolae Bogdan Buzăianu, fostul patron al firmei Energy Holding, supranumit de preşedintele Băsescu în urmă cu câțiva ani drept „cel mai deştept băiat din energie“. După tunul care avea să aducă firmei înființate de el câştiguri de câteva miliarde de euro, Bogdan Buzăianu avea să şteargă legăturile sale vizibile cu acea firmă şi apoi să-şi schimbe total imaginea, el devenind, printre altele, membru al Forumului Crans Montana (Elvetia), sub numele de Nicolas Buzaianu, fiind astfel fondator şi preşedinte executiv al Consiliului pentru Afaceri Publice Internaționale (World Public Affairs). Sigur, între timp Buzăianu a renunțat la cetățenia română, pentru că a aflat că în România există un dosar în care este cercetat penal, alături de nişte foşti directori de la Hidroelectrica, dar şi de pupilul lui Dan Voiculescu, Codruț Şereş. Deşi Buzăianu a spus că nu mai are legătură cu Energy Holding şi cu energia în general, el este prezentat, pe site-ul Forumului Crans Montana, ca fiind un industriaş elvețian al cărui holding este implicat în producția şi distribuția de energie electrică, precum şi în producția de echipamente pentru centralele electrice, în special în Europa de Sud-Est. Cum de acest tip de echipamente se ocupă UCM Reşița, controlată de elvețieni prin paravanul penal Adrian Chebuțiu, primul semnatar al contractului dintre Energy Holding (Holding ApS Romania) şi Hidroelectrica, s-ar întrezări o legătură a lui Buzăianu cu firma reşițeană. Ei bine, şi acum ne apropiem de Costea, Forumul Crans Montana a parafat, la sfîrşitul anului trecut, un parteneriat cu două instituții româneşti, Eximbank şi ANEIR (Agenția Națională a Exportatorilor şi Importatorilor din România), parteneriat despre care nu se spune nimic pe site-ul Eximbank. La fel ca şi la Forum Invest Energy de la Bucureşti,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

21.11.2011

alături de Eximbank, printre partenerii oficiali ai Crans Montana se află şi Energy Holding, fosta firmă a lui Buzăianu. Costea se plimbă, aşadar, pe aceleaşi poteci cu Energy Holding, dar şi cu Buzăianu.Acuzat de escrocherie cu aur în Zambia, ambasadorul Buzăianu şi-a pierdut rangulTransformarea lui Buzăianu, în perspectiva dosarului penal în care este cercetat, este uluitoare. Trecem peste faptul că nu este exlus ca masoneria să-l fi ajutat să pătrundă în cercuri altfel inaccesibile unui comerciant obscur de energie şi ajungem tocmai în Zambia, unde cetățeanul elvețian Nicolas Bogdan Buzăianu a devenit, atenție!, ambasadorul acelei țări la UNESCO şi adjunct al ambasadorului Zambiei în Franța. Transformarea sa este mai mare chiar şi decât a cumnatului lui Costea, Geoană, care din arbitru de fotbal în divizia secundă avea să ajungă ambasador în SUA şi preşedintele PSD, de unde era cât pe ce să se pupe pe gingii cu Vîntu, dacă devenea preşedintele României. Buzăianu a devenit ambasador al unei țări al cărei cetățean nu era şi, luna trecută, a fost în centrul unui scandal internațional după ce noul preşedinte al Zambiei ales la 23 septembrie, Michael Sata, succesorul lui Rupiah Banda, l-a acuzat ca fiind implicat într-o escrocherie cu aur. Acesta a fost motivul pentru care Buzăianu şi-a pierdut, rapid, rangul de ambasador şi a anunțat că-l dă în judecată pe preşedintele Sata, cerându-i despăgubiri de 100 de milioane de dolari. Cum a ajuns el tocmai în Zambia e greu de ghicit, dar până şi aici se întâlneşte cu omniprezentul Ionuț Costea-Eximbank. Asta deoarece în urmă cu exact 13 ani, Ionuț Costea a produs şi el Zambiei, şi implicit României, o mare bucurie pecuniară. În calitatea lui de secretar de stat la Finanțe, Ionuț Costea a semnat în 1998 contractul de cesiune privind recuperarea creanțelor României din Republica Zambia dintre Guvern şi firma Donegal International Ltd, reprezentată de Michael Sheehan, contract prin care creanța de 29,8 milioane de dolari a fost vândută americanului cu 3,3 milioane dolari, iar acesta, după ce a dat Zambia în judecată, a primit 15,4 milioane de dolari. Bun afacerist, acest Ionuț Costea! Băieți de băieți: Buzăianu şi Stamen Stantchev electrizează VienaRevenind la Buzăianu, cel care a înființat firma care se „înființează“ din nou zilele acestea la Bucureşti, el a mai apărut recent într-o companie selectă, specifică băieților deştepți din Europa de Sud-Est. În luna mai 2011 Buzăianu s-a implicat, prin intermediul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

21.11.2011

societății Selectra AG, al cărei preşedinte este, în sponsorizarea şi lansarea la Viena a asociației Center for Global Dialogue and Cooperation („Centrul pentru Dialog Global şi Cooperare“) - CGDC, printre fondatorii şi sponsorii căreia se numără Stamen Stantchev (secretar general şi fondator), alături de fostul preşedinte al Bulgariei, Petar Stoyanov. La prima întrunire a membrilor CGDC de la Viena, din 20-21 mai 2011, el a participat însă în calitate de ambasador al Zambiei la UNESCO şi de membru al comitetului executiv al UNESCO din partea acestei țări. Dintre participanți nu puteau lipsi partenerii lui Stantchev, din dosarul spionilor, Vadim Benyatov şi Mustafa Oral. Tot aici a participat şi un oarecare Dragoş Nițescu, CEO la Investime Winning (posibil firmă fantomă), nimeni altul decât soțul secretarei lui Buzăianu, Delia Catrinel Nițescu. Acelaşi personaj l-a însoțit pe Buzăianu şi la Forumul Crans Montana de la Bruxelles din iunie 2011, unde reprezenta firma Investime Mining Africa (probabil aceeaşi cu firma reprezentată la CGDC). Printre participanții la întâlnirea de la Bruxelles au fost şi Adrian Năstase, Ion Iliescu, Dan Ion Drăgoi (Comvex), Cristian Gabriel Costea (Plasty Prod) dar şi preşedintele Energy Holding SRL, Maybud Roy Amir.Punga Energy Holding care-l dă de gol pe Buzăianu tocmai la TokioBuzăianu zice că nu mai are legături cu Energy Holding. Deşi e absurd să crezi că a vândut o firmă după ce a încheiat un contract care îi aduce câştiguri de trei miliarde de euro, în zece ani, el asta încearcă să spună, deşi nimeni nu-l crede. Beat Carpataux, unul dintre paravane, a murit deja prin iunie anul acesta, iar Adrian Chebuțiu, paravanul numit în fruntea UCM Reşița, a fost deja trimis în judecată alături de locotenentul său Adrian Coriolan Preda şi de arabul Said Baaklini. Prin urmare nu mai e nimeni credibil, să-l contrazică. Sigur, ar mai fi avocatul Doru Boştină, fostul coacționar de la Energy Consult, transformată ulterior în Energy Holding, dar şi el a încasat-o penal, fiind condamnat anul acesta la câteva luni de închisoare cu suspendare, pentru fals şi uz de fals, după ce i-a luat (sustras) fostei soții, Mihaela Gruia, un imobil. În aceste condiții, când nimeni nu mai credea că „deşteptul“ de Buzăianu mai are vreo legătură cu Energy Holding, apare surpriza. Anul trecut, cu ocazia Campionatului Mondial de Judo, Buzăianu a primit din partea lui Marius Vizer, preşedintele Federației Internaționale de Judo (IJF), centura neagră onorifică a IJF după ce, între timp, devenise ambasador anorific al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

21.11.2011

Federației. Anunțul primirii „centurii negre onorifice“ este însoțit de o foto extrem de sugestivă, în care elvețianul apare strângând, cu dreapta, mâna lui Vizer, iar cu stânga o pungă. Pe pungă scrie clar Energy Holding şi Buzăianu. Sigur, mai scrie şi Gazprom, dar asta doar pentru că şeful lui Buzăianu în această ierarhie este nimeni altul decât Vladimir Putin, premierul Rusiei şi preşedinte onorific al IFJ, dar şi comandantul suprem al Gazprom.Veriga lipsa de la Hidroelectrica era fiul lui Traian OpreaCelebrul contract de energie de la Hidroelectrica, încheiat de firma lui Buzăianu la începutul anului 2004, care le-a băgat în conturi celor de la Energy Holding, trei miliarde de euro, a fost precedat de un altul încheiat în anul 2002, după ce Energy Consult s-a transformat în Holding ApS Romania SRL. El a fost semnat din partea noii firme de către Adrian Chebuțiu, iar din partea Hidroelectrica, printre alții, de către Traian Oprea, cel care semna în numele directorului general Eugen Pena. Ulterior, Traian Oprea avea să devină el însuşi director general, numit de PSD şi menținut de PNL. El este astăzi trimis în judecată şi pentru acel contract care, alături de altele, au prejudiciat statul cu peste 135 milioane de euro. Oprea este acuzat de complot şi subminarea economiei naționale, fiind judecat în acelaşi dosar cu pupilul lui Voiculescu, Codruț Şereş. Ceea ce nu se ştie este faptul că, ulterior semnării contractului cu firma lui Buzăianu, fiul lui Oprea a intrat în relații de afaceri cu Adrian Chebuțiu, cel care avea să preia conducerea Consiliului de Adminsitrație al UCM Reşița, fiind de fapt paravanul unui investitor elvețian, INES AG, despre care presa a afirmat că ar aparține tocmai lui Bogdan Nicolas Buzăianu, deşi era administrată de Carpataux. Astfel, fiul directorului general al Hidroelectrica Traian Oprea şi-a înființat o firmă cu sediul într-o clădire a UCM Reşița, firmă care a primit bani de la AC Management SRL şi UCM Reşița. În vreme ce Oprea semna contracte cu Buzăianu, firma fiului lui Oprea primea fonduri din partea societăților controlate indirect de Buzăianu prin intermediul lui Chebuțiu. Asta deoarece AC Management, înființată de penalul Chebuțiu, avea ca acționar societatea franceză Forces Motrices France (fosta Everest Consult, înființată în anul 2003), printre fondatorii căreia s-au aflat şi fostele soții ale cuplului Chebuțiu-Buzăianu, adică Dana Chebuțiu (fosta soție a lui Adrian Chebuțiu) şi Simona Codruța Lăslean (fosta soție a lui Buzăianu), prima ramânând ulterior asociat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

21.11.2011

unic. Singurul client al firmei ACM Management a fost, cum altfel?, UCM Reşița. Pe de altă parte, firma franceză a avut un contract de consultanță pe perioadă nedeterminată cu Energy Holding, deci totul a rămas în familie. Culmea, aşa de mare a fost coincidența în afacerea Hidroelectrica, cea care a băgat în conturile Energy Holding peste trei miliarde de euro, încât cel care l-a înlocuit pe Traian Oprea la conducerea firmei de stat s-a „întâmplat“ să fie chiar fratele fostei soții a lui Chebuțiu, Mihai Ciprian David. Cât de mică trebuie să fie lumea mafioților din energie pentru a se produce o asemenea coincidență!? Au furat atâta curent încât li se ard becurile...între coloaneDeşi nu se ştie dacă are vreo relevanță, trebuie ştiut că acest Chebuțiu este şi el mason, ca şi Buzăianu, sau alți şmecheri din energie, el fiind membru al Lojei Masonice „Lumină şi Adevăr“ din Reşița. Cât „adevăr“ e în loja asta nu se ştie, dar „lumină“ e suficientă ca să le pocnească becurile între coloane, dacă ne gândim la câtă energie au sustras ei, legal, desigur, de la Hidroelectrica. Prepusul sau paravanul Chebuțiu, cum a fost numit de presă, este şi cel care a pus pe butuci UCM Reşița, căpuşând-o sistematic. După numirea sa în fruntea acestei societăți, a externalizat toate zonele profitabile din societate, plasându-le unor firme controlate de el sau de Buzăianu prin offshoruri din Cipru sau prin societăți elvețiene. Ulterior, a vândut acțiunile deținute de UCMR la firmele nou create care au înregistrat profit (Hydro SRL, Reductoare Reşița SA, Hydro Engineering SA, Aquaris Crivaia SRL etc. etc) către firmele pe care le patrona. La fel, a preluat active din cadrul UCMR cum ar fi Debarcaderul din Văliug, transformat apoi într-un hotel de lux şi intrat recent în proprietatea lui Chebuțiu, printr-un transfer pe una dintre firmele controlate personal. Toate preluările de active le-a făcut în cadrul Consiliului de Administrație al UCMR, cu ajutorul locotenentului său, Adrian Coriolan Preda, a actualei soții, Lăcrimoara Chebuțiu, fost secretar al CA al UCM Reşița, dar şi a acționarului majoritar Inet AG. Un alt activ preluat este Vila de protocol a societății, Reşița Rank. A preluat, la fel, monopostul Lola 3000, cumpărat anul trecut pe clubul UCM Sport şi evaluat la aproximativ 300.000 euro. Paravanul şi-a făcut datoria, dar asta nu înseamnă că paravanul nu va fi judecat şi pentru jaful de la UCM Reşița. Până atunci însă, le urăm succes energicilor participanți la forumul energiei care începe mâine,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

21.11.2011

inclusiv lui Dan Constantin, țrimisul special la Forum al unui alt băiat deştept din energie, Dan Voiculescu. Deocamdata, ştim doar că băieții deştepți din energie, cu Mobius, Stantchev sau Buzăianu în frunte, s-au mişcat răsuciți pe sârmele statului şi au ajuns nevătămați în punctul de unde au plecat. Au mers pe burtă şi s-au trezit pe spate, fără să-şi schimbe poziția. Au mers pe banda lui Moebius. /Curentul.ro/ Dan Badea,http://www.curentul.ro/2011/index.php/2011112165903/Actualitate/Baietii-destepti-din-energie-se-misca-pe-banda-lui-Moebius.html

Teme de mediu

Reportaj În Premieră: Pădurile României, secerate fără milăIn premiera, emisiunea care a fost premiată de juriul mondial al Association for International Broadcasting, la categoria "Cea mai bună investigație jurnalistică", a prezentat duminică un material de excepție despre defrişarea pădurilor româneşti. Copacii odată sădiți de oameni în Vişeul de Sus, județul Maramureş, astăzi sunt secerați cu drujba. Sunt defrişați arbori tineri care ar avea nevoie de încă 100 de ani ca să ajungă la maturitate. Jafuri ca cel din Vişeu se întâmplă în toată țara, iar în păduri hoții fac legea cu arma în mână. Câştigă milioane de euro din lemnul tăiat ilegal, pe care îl vând cu acte în regulă şi nici un cent nu e folosit pentru reîmpădurire. Cei care se îmbogățesc ne pun viața în pericol, nouă şi generațiilor care vin. „Se taie pădure de 30 de ani. Eu aş tăia capul oamenilor ăştia... bandiți, hoți, tâlhari”. Acesta este mesajul unui român supărat că pădurile patriei dispar. /Antena 3.ro,http://www.antena3.ro/romania/reportaj-in-premiera-padurile-romaniei-secerate-fara-mila-144654.html

Teme internaționale

Lumea se va confrunta cu fenomene meteorologice fără precedentOmenirea va plăti scump dacă nu va lua repede măsuri pentru stoparea încălzirii globale, avertizează un nou raport al Comitetului Interguvernamental pe tema Schimbarilor Climatice. Continentele vor fi lovite de fenomene meteorologice din ce in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.antena3.ro/romania/reportaj-in-premiera-padurile-romaniei-secerate-fara-mila-144654.html

http://www.antena3.ro/romania/reportaj-in-premiera-padurile-romaniei-secerate-fara-mila-144654.html

21.11.2011

ce mai distrugatoare, "fara precedent", cauzate de incalzirea globala, avertizeaza un nou raport al Comitetului Interguvernamental pe tema Schimbarilor Climatice, potrivit green-report.ro. Raportul a fost prezentat astazi la reuniunea de la Kampala, Uganda si citat de Associated Press (AP). "Trebuie sa fim ingrijorati. Raspunsul nostru trebuie sa anticipeze dezastrele si sa reduca riscul inainte ca acestea sa aiba loc, in loc sa asteptam pana dupa ce se produc si sa curatam dupa aceea. Riscul a crescut deja dramatic", a avertizat unul dintre autorii studiului, Maarten van Aalst (Olanda)./Realitatea.net, http://www.realitatea.net/lumea-se-va-confrunta-cu-fenomene-meteorologice-fara-precedent_888206.html

Investitie absurda la Braila. Parc de 4,5 mil de lei langa un cartier fara apa curenta si canalizareSituatie absurda la Braila. Autoritatile iubitoare de frumos au dat 4,5 milioane de lei.pentru un parc in mijlocul campului. Inaugurata cu fast, zona de agrement se intinde pe doua hectare. Are alei, pomisori, banci si, in curind, o fantana arteziana. Numai ca nimeni nu va merge la citiva kilometri de oras sa se bucure de verdeata. Culmea este ca in vecinatate se afla un cartier marginas fara asfalt, apa curenta si canalizare. Campul de la marginea orasului, pe care a rasarit acum parcul, a fost folosit zeci de ani de locuitorii de la perferie pe post de groapa de gunoi. Cei din primarie au vrut sa igienizeze zona si sa ii dea un aspect civilizat. Asa ca au investit aici doua milioane de lei din bugetul local, plus alte doua milioane si jumatate de la ministerul mediului. Doar ca nimeni nu apreciaza gestul. Oamenii se plang ca la orice ploaie zdravana, strazile si casele lor sunt inundate. Cu alte cuvinte, banii de infrastructura au fost dati inutil pe copacei. In plus, multi sunt siguri ca bancile si stalpii de metal care sustin lampile frumoase din zona vor ajunge rapid la fier vechi. Autoritatile considera ca investitia e cu bataie lunga: in cativa ani, terenul viran din jurul parcului va fi plin de blocuri. Pana atunci, cei care stau vis a vis ofteaza. Si in aceasta iarna vor cara mai departe apa cu galeata si se vor spala la lighean./Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/social/investitie-absurda-la-braila-parc-de-4-5-mil-de-lei-langa-un-cartier-fara-apa-curenta-si-canalizare.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

21.11.2011

Știre mai veche

Pescuit cu buldozerele SC Energy BV SRL pe Neagra BroştenilorScormonind prin Grădina Carpaților, cu Nicolae DărămuşDupă Festivalul Național al Păstrăvului de crescătorie, mort şi fript, desfăşurat în august la Ciocăneşti, pe jegoasa Bistriță Aurie, este cazul să aflați cum este întâmpinată nunta păstrăvului de munte (Salmo trutta fario) – cel sălbatic, adică – acolo unde el mai există, de miru’ lumii, în județul Suceava, depunându-şi icrele şi lapții tocmai acum, începând din septembrie. Promit: atentatul la mediu şi biodiversitate de pe Neagra Broştenilor, plănuit de nişte idioți îmbogățiți, va beneficia de un tratament special în Kamikaze, fiindcă cele şapte hidrocentrale private, proiectate pe râu, având fiecare câte o conductă de 4-5 kilometri, vor distruge fauna pe întregul parcurs al apei.Sfânta proprietate pe buldozer şi dracul din proprietarÎn septembrie 2011, fiindcă păstrăvii se aglomerează în boişte spre izvoare, ghiolbanii societății Energy BV din Broşteni s-au războit cu ei. Acum vreo 25 de ani, pentru o astfel de faptă, vinovatul lua, conform legii şi fără întârziere, ani grei de puşcărie, amendă şi rămânea fără utilajul de care s-a servit. Cum democrația dă asigurări că proprietatea pe buldozere şi basculante este sfântă, merită văzut ce poate face dracul de om cu lucrarea sfântă a Celui-de-Sus şi cu proprietatea patrimonială. Faptul nu interesează nici pe Agenția de Protecția a Mediului, nici pe Garda de Mediu, nici pe Administrația Națională „Apele Române“. Evident, nici pe Direcția de Biodiversitate din Ministerul Mediului, unde şade ministrul Borbély, ungurul 100% românesc.Sucevenii lui André Citroën„Tehnica trebuie să fie accesibilă oricui“, decreta lăcomosul André Citroën, iar realitatea românească arată că într-adevăr tehnica a ajuns la îndemâna oricărui prost. Pe Neagra Broştenilor, apă de munte unică în România, adăpostind lostriță, păstrăv şi cea mai viguroasă populație de lipan din țară, tocmai în septembrie, buldozerele societății pomenite au mutat albia, pregătind ilegal, pe terenul din luncă al Primăriei Broşteni, şantierul uneia dintre hidrocentralele private. Atentatul de mediu se desfăşoară la câțiva metri de pepiniera silvică „Brânzăria“ aparținând Ocolului Silvic local. Primii beneficiari ai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

21.11.2011

lucrării de răstocire au fost buldozeriştii care au cules păstrăvii şi lipanii ca pe castraveți, de pe prundul rămas sec şi din băltuțele rămase. Detalii despre cei implicați în viitorul dezastru ecologic, politicieni şi afacerişti suceveni, în numerele viitoare./Kamikazeonline.ro/Nicolae R. Dărămuş, http://www.kamikazeonline.ro/2011/10/scormonind-prin-gradina-carpatilor/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

Dezastru ecologic în Făgăraş! Pe Capra, Buda şi Otic, apa nu ajunge pentru conductele centralelor şi pentru peşti. Oricît s-ar mai popula apele din zonă cu păstrăv, acesta n-ar putea supraviețui, în urma lucrărilor efectuate. Normele sitului Natura 2000, încălcate în Acordurile de mediu, date de formă. Pe pîrîurile Capra, Buda şi Otic, din Făgăraş, a început, în această vară, lucrul la construcția a unsprezece centrale hidroenergetice de mică putere de către doi investitori locali - Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu. Ideea este, la prima vedere, una nobilă, energia hidro fiind considerată nepoluantă, în timp ce electricitatea aduce bani mulți şi siguri. Oamenii de afaceri au obținut, din 2009, avizele necesare pentru a demara lucrările, însă mass-media centrale şi locale a semnalat în repetate rînduri că n-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

21.11.2011

ar fi ceva în regulă. Mai mulți reprezentanți ai statului, inclusiv prefectul şi şeful Gărzii de Mediu, au reacționat contradictoriu, răzgîndindu-se subit, după ce, inițial, s-au declarat revoltați. Din 2 noiembrie, lucrările au fost suspendate de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, pentru reevaluarea actelor. Acum, iarăşi toată lumea este de acord că a fost ceva în neregulă, din moment ce s-au dat şi sancțiuni. O vizită la fața locului îți întăreşte această idee, după ce vezi că doar cîteva dintre lucrări ar putea asigura, ca structură, traiul peştilor, în timp ce lucrările deja au ucis fauna pîrîurilor. Scară de peşti... fără peşti Mai jos, se pot vedea alte două centrale, unde, cel puțin acum, pînă la darea în folosință a conductelor, debitul pare suficient pentru ca şi scările de peşti să funcționeze: în sensul că e destulă apă pe cascada artificială mai lată şi pe cea mai îngustă. Nu poți verifica, însă, dacă vreun păstrăv poate urca pe acolo, fiindcă pe tot rîul nu a mai rămas nici măcar unul. Gîtuită în multe locuri, plină de urme de utilaje, cu porțiuni tulburi şi cu locuri în care debitul e oricum prea mic, apa curgătoare este în prezent moartă. Şi e îndoielnic dacă, după promisa repopulare, peştii ar mai putea supraviețui în peisajul refăcut. La un alt loc, mai la vale, unde sînt depozitate conducte, un paznic amețit de vin spune, fără să vrea, adevărul. „Cum mai trăiesc peştii, după ce s-a făcut aici?“. Ce mă interesează pe mine peştii? „Păi nu trebuia să se protejeze păstrăvii?“. A, se protejează! „Dar pe unde trec, dacă apa intră în conductă?“. Treaba lor!, dialoghează, bine dispus, lucrătorul. Centralele de pe Buda pot fi văzute doar urcînd circa 16 km pe drumul forestier, într-un loc unde în trecut natura era aproape sălbatică. Momentan, drumul este blocat de Ocol. Pădurarii nu sînt de partea lucrătorilor. „Mai e vreun păstrăv pe pîrîul ăsta?“, îl întrebăm pe unul din fața barierei. „De unde să mai fie, dacă s-a lucrat?“, răspunde omul. „Aici era rezervație, de 5 ani de zile. Nu se pescuia, ca să se protejeze păstrăvul, să se înmulțească. Acum, ce să mai facă, nu vedeți că încape tot rîul într-o conductă din astea?“, spune, dezamăgit, pădurarul. Şi pe Otic, s-a construit deja o microhidrocentrală, la 7 km de şosea, pe un drum forestier. Şi acolo e aceeaşi problemă ca şi pe Buda şi pe cursul superior al pîrîului Capra: debitul e prea mic, nu ajunge şi pentru conducta îngropată în mal şi pentru a mai găzdui viață în albia de servitute. Regulile sitului Natura 2000, încălcate România se laudă degeba cu crearea siturilor Natura 2000, după model european. Administratorii acestui parc sînt angajații unui ocol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

21.11.2011

silvic din județul Sibiu - aflat la peste 150 km de locul dezastrului. Nu s-au sesizat în legătură cu lucrările, n-au semnalat distrugerile din rezervație şi nici o autoritate locală nu a intervenit. În aria specială de protecție avifaunistică Piemontul Făgăraş, printre interdicțiile minime stabilite de administrația sitului figurau următoarele: l nu se fac lucrări pe malurile apelor decît în cazul alunecărilor de teren l nu se construieşte nimic în albia minoră a rîurilor l nu se cir-culă cu nici un fel de vehicule în albia şi pe malul rîurilor l nu se fac intervenții asupra habitatelor umede - desecări, drenări. Regulamentul mai interzice orice fel de lucrări care au un impact asupra speciilor şi habitatelor, amplasarea a orice fel de construcții, în afara celor pentru buna administrare a ariei protejate şi, în general, a tot ceea ce poate genera poluare, perturbarea speciilor şi deteriorarea ecosis-temului care le susține. Pînă şi turismul nu se poate face decît cu restricții. Cu toate acestea, potrivit studiului Universității Tehnice de Construcții Bucureşti, anexat la dosar, „investiția nu va afecta negativ speciile de floră şi faună şi habitatele a căror prezență în zonă a justificat ins¬tituirea siturilor Natura 2000“. În acele ape, pe lîngă păstrăv, teoretic, poate exista şi aspretele (celebra specie fosilă), dar şi tufărişuri, zglăvoacă şi alte specii protejate. În acordul de mediu emis în 2009 de Agenția pentru Protecția Mediului Argeş, semnat de directorii Mihai Mănoiu şi Mariana Ionescu, se înghițea afirmația UTCB. De ochii lumii, se mai impuneau, pentru avizarea lucrărilor, cîteva condiții imposibil de respectat, cum ar fi: „constructorul trebuie să folosească utilaje silențioase, pentru a nu deranja fauna“. Există, oare, astfel de utilaje sau avizul se baza pe faptul că acolo nimeni nu se va gîndi să facă vreun control? De asemenea, constructorul se angaja „să rețină depunerile de sedimente generate de lucrările de construcție a captărilor de apă“, pentru a nu distruge micile animale care constituie hrana peştilor. Evident, însă, era imposibil ca ei să păstreze noroiul pe loc. Apa tulbure există, în unele locuri, şi acum, la două săptămîni de la suspendarea lucrărilor. De asemenea, se interzicea „degradarea albiei şi a malurilor pe parcursul execuției şi al exploatării lucrării“, în timp ce constructorii se justificau, cînd mai erau întrebați de jurnalişti: „dar altfel nu aveam cum face lucrarea“, după cum spunea într-un interviu Badea, supărat că „a mişcat trei pietre şi toată lumea îl înjură“. Se mai poate reface populația de peşti? Investitorii s-au gîndit, probabil, că, după apocalipsa produsă în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

21.11.2011

zonă, îi vor putea „convinge“ pe păstrăvii pe care îi vor pune acolo să refacă totul cum a fost. Nu se ştie, însă, dacă ideea lor va funcționa. Montarea scărilor de peşti nu a fost inițiativa constructorilor, ci una dintre condițiile incluse în acordurile de mediu, alături de asigurarea debitului de servitute. Lui Gheorghe Badea i se pare suficient că „30% din debit rămîne aşa cum e“, după cum declara la oprirea lucrărilor. Dar pe vreme secetoasă, apa abia ajunge pentru peşti. Ce utilitate mai au atunci „scările“ de pe baraje? Problema nu a fost doar neîntreruperea lucrărilor în perioada de reproducere a păstrăvilor, nici că pîrîul le este confiscat pe kilometri întregi. Ci măsurile se refereau la protejarea întregului ecosistem, inclusiv în ceea ce priveşte comportamentul animalelor. Din birouri, aceste modificări nu se văd. Acolo, în zonă, chiar şi o vulpe care avea culcuşul lîngă una din centrale se comporta ciudat - atacîndu-l pe fotoreporterul nostru. De unde ştim că acțiunile deja întreprinse nu au compromis iremediabil un întreg ecosistem? Cine va repara ceea ce s-a distrus deja? Curierul Zilei http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28547&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Seceta a „topit” doua treimi din cantitatea de apaSalajenii nu vor avea de suferit din cauza diminuarii nivelului apelor din judet. Potrivit informatiilor furnizate de directorul Sistemului de Gospodarire al Apelor Salaj, Dumitru Gorgan, volumul de apa din lacul de la Varsolt a fost constant in ultima luna si, prin urmare, zalauanii nu au motive de ingrijorare ca vor primi apa cu portia. "Cota lacului este constanta, ceea ce permite alimentarea fara probleme a municipiului. Nu se impune o restrictionare a consumului de apa pentru populatie. Am gestionat bine volumul de apa al lacului in perioadele cu precipitatii. La aceasta data, volumul de apa care intra in lac este aproape egal cu cel care iese din lac", a declarat reprezentantul SGA Salaj. Seceta din acest an face ca gradul de umplere al lacului de la Varsolt sa fie de 60 la suta, iar debitele pe toate cursurile de apa din Salaj sunt in scadere. In aceasta perioada, debitul mediu al Somesului si al raului Crasna, a fost de 30 la suta din debitul mediu multianual, iar la Barcaului de 40 la suta din debitul mediu multianual. Conform

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

21.11.2011

asigurarilor date de sursa citata, acest nivel al apelor curgatoare din judet nu pune in pericol flora si fauna Salajului. Adela Muresan / Magazin Salajean

Ger in Maramures: -12 grade Celsius la Targu LapusToate sectoarele de drumuri judetene sunt curate si uscate. Nu a fost nevoie de interventie cu utilaje si material antiderapant. Preventiv pe DN 18, in Pasul Gutai (intre km 27 si 38) au fost raspandite 3,5 tone de material antiderapant pentru a impiedica formarea poleiului pe carosabil. Sectoarele de drumuri nationale (DN1C, E58, DN 18, DN 19, DN 17C, DN 18B) sunt curate si uscate. Temperaturi inregistrate pe parcursul noptii: -2 grade Celsius in Pasul Gutai; -5 grade Celsius laSighetu Marmatiei; -6 grade Celsius la Dragomiresti si Viseu de Sus; -7 grade Celsius in Baia Mare, Copalnic si Borsa; -9 grade Celsius la Petrova, Leordina, Cavnic si Copalnic;-10 grade Celsius la Targu Lapus. Serviciul Judetean de Ambulanta a transportat o persoana fara adapost care suferea de hipotermie, la Unitatea Primire de Urgenta a Spitalului Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. Valori ale temperaturii aerului inregistrate acum in judet: -12 grade Celsius la Targu Lapus; -10 grade Celsius la Leordina; -9 grade Celsius la Feresti, Petrova si Cavnic; -8 grade Celsius laSighetu Marmatiei; -7 grade Celsius in Baia Mare, Ardusat si la Sapanta; -6 grade Celsius la Ocna Sugatag; -2 grade Celsius la Iezer si in Pasul Gutai. Debitele si nivelurile cursurile raurilor din judet au fost usor variabile, influentate de fenomenele de iarna instalate. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Gheata la mal este semnalata pe cursurile raurilor Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Mara, Salaj, Lapus, Suciu si Cavnic. Curge naboi pe raurile Viseu si Mara. Poduri de gheata cu ochiuri sunt pe raul Iza, la Vadu Izei, respectiv pe raul Mara. Exploatarea acumularii Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta. Meteorologii au prognozat pentru astazi, in Maramures o vreme rece, indeosebi noaptea si dimineata. Cerul va fi variabil. Vantul va sufla in general slab.Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 5 si 8 grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse intre -4 si -9 grade Celsius, usor mai coborate in depresiuni. Izolat, in zonele joase se va semnala ceata./ZiarMM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

21.11.2011

Teme similare

Promenada noua de peste un kilometru pe malul cursurilor de apa din ClujAdministrația locală clujeană a inițiat un proiect de amenajare a zonelor verzi, de la podul Traian până la locuințele construite de asociația Habitat pentru Umanitate pe strada Viile Nădăşel. Piste pentru ciclism, alei pentru plimbări, bănci şi alte dotări de loisir vor lua locul malurilor neamenajate ale apelor din oraş. Primăria are un proiect de amenajare a unei zone de 1,4 kilometri a malurilor Someşului şi Nadăşului, care implică şi iluminarea spațiului. Oficialii instituției spun că cel mai probabil lucrările vor demara în primăvara lui 2012, urmând ca primăria să lucreze cu firmele aflate în contract cu aceasta pentru fiecare lucrare specifică. Direcția de Urbanism din cadrul primăriei a eliberat două certificate de urbanism toamna aceasta pentru amenajarea unei promenade de la podul Traian, până pe strada Viile Nădăşel, în zona ultimei case construite de Fundația Habitat pentru Umanitate, pe malurile Someşului şi Nadăşului, unde acestea permit astfel de amenajări. Porivit datelor furnizate de Biroul mass-media al primăriei, este vorba despre un traseu de 1,4 kilometri aferent malurilor celor două cursuri de apă, care îşi va schimba fața începând cu primăvare lui 2012 pentru a-i atrage pe clujeni spre apă. "Am inițiat curățarea zonei malurilor Someşului şi Nadăşului pentru ca acestea să poată fi supuse unui proces de reamenajare. Vrem crearea de alei, piste de biciclete, montarea de bănci, plantarea unor arbori, dar şi iluminarea spațiului. Se va lucra cu societățile aflate în contract cu primăria pentru întreținerea spațiilor verzi, dotările urbane, dar şi asfaltarea străzilor. Costurile sunt estimative şi vor fi cunoscute după efectuarea propriu-zisă a lucrărilor. Lucrările de amenajare a promenadei vor fi prinse în bugetul pe 2012 şi vor începe cel mai probabil în primăvara anului următor", a explicat purtătorul de cuvânt al municipalității, Oana Buzatu. Oficialii primăriei au declarat că instituția intenționează să schimbe fața oraşului spre Someş în toate zonele unde există spațiu verde suficient pe malurile râului. De altfel, acest deziderat este asumat prin noul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului. Deocamdată, a fost amenajată o zonă de promenadă la Someşul Mic în cartierul Grigorescu, odată cu darea în folosință a Parcului Rozelor. Administrația locală clujeană a început să creeze

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

21.11.2011

respectivele insule de spațiu public în cartiere, valorificând malul râului Someş, conform direcțiilor trasate de noul PUG al oraşului. În zona Parcului "Iuliu Hațieganu" şi a Parcului Rozelor, municipalitatea a rezervat deja un spațiu urban dedicat oraşelor înfrățite, pentru a oferi o temă pentru aceste noi zone de promenadă. Primul monument amplasat lângă Parcul "Iuliu Hațieganu" a fost cel dăruit primăriei de instituția omoloagă din Suwon, care ilustrează peisaje din Coreea de Sud. Acesta a fost dezvelit pe 30 mai, anul acesta, în prezența oficialilor din Suwon, în cadrul Zilelor Oraşului. Urmează ca şi alte "daruri" de la "frații" Clujului să ajungă în această zonă de pe malul Someşului. Luminita Silea/ Ziua de Cluj

Teme de mediu

Milioane de euro „ingropate” in iazul Colbu si alte milioane de euro „dezgropate” din galeria „Chivu-Stoica”Închiderea perimetrelor miniere a adus după sine o afacere mai mult decât profitabilă, dar, în acelaşi timp şi o oportunitate de a fura, la nivel național, zeci de miliarde de euro. Începând de la milioanele de tone de fier vechi, care au dispărut fără urmă şi terminând cu lucrări executate de foarte proastă calitate, sau în unele cazuri neexecutate deloc şi doar plătite, tot ce ține de minerit s-a transformat în sume colosale intrate în buzunarele unor ”investitori” şi ai acoliților acestora. Maramureşul a fost şi este, una dintre cele mai tentante zone, având peste 200 de halde de steril şi mai mult de zece iazuri de decantare, ca să nu vorbim de sutele de galerii de mină din care s-a furat cam tot ce s-a putut.Bineînțeles că totul s-a petrecut sub supravegherea atentă a celor care trebuiau, de fapt, să păzească respectivele perimetre şi, desigur că, au avut şi aceştia partea lor din ”profit”.În cazul minelor cel mai relevant caz este cel al galeriei ”Chivu – Stoica” de la Baia – Borşa unde copiii consilierului județean PD-L Gheorghe Grec, se pare că sunt principalii protagonişti în furtul cablurilor de electricitate, dar şi a conductelor şi căii ferate care traversau galeria de nouă kilometri lungime. O estimare grosso-modo duce la un prejudiciu al statului român de mult peste trei milioane de euro estimând ceea ce lipseşte din galeria ”Civu – Stoica”, la preț de fier vechi. Astfel că, dacă este să facem referire doar la cele două conducte cu un diametru de 500 mm fiecare, cu o lungime

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

21.11.2011

totală de 20 km (fiecare conductă având un km lungime înafara galeriei), rezultă în urma unui calcul simplu peste două milioane de euro încasați de hoții de fier vechi. Asta deoarece la respectivul diametru, conducta are o greutate de 70kg/metru liniar, de unde reiese o cantitate totală de 1 400 000 de kg, cantitate pe care dacă o înmulțim cu 7 000 de lei vechi/kg ne iese un total de 9 800 000 000 lei, adică aproape zece miliarde de lei vechi, peste două milioane de euro. Asta fără să luăm în calcul, cablurile de cupru care au fost şi ele furate odată cu conducta din galerie, cabluri a căror valoare se ridică undeva la peste un milion de euro la preț de fier vechi. Având o lungime totală de 18 000 de metri, cele două cabluri, unul de alimentare şi unul de rezervă, care traversau galeria au avut o greutate totală de 360 000 kg, de unde rezultă un ”profit” a celor care au valorificat cablurile de 36 de miliarde de lei vechi, adică la acea vreme, echivalentul a peste un milion de euro. Mircea Man, Ion Oltean, Gheorghe Grec şi... Ioan Isac. Modul de operare în cazul galeriei de la Borşa a fost unul cât se poate de simplu, consilierul Gheorghe Grec fiind prieten de familie cu directorul minei de la Borşa (care desigur nu a ”văzut” nimic în cei aproape doi ani cât a durat furtul), comandantul poliției Maramureş de la acea vreme, Ioan Isac, fiind se pare naşul lui Gheorghe Grec, iar preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Mircea Man, fiind prieten atât cu Gheorghe Grec cât şi cu Ion Oltean(fierul vechi fiind transportat la Bistrița şi cel mai probabil, fiind şi valorificat prin firme care au legătură cu PDL-istul Ion Oltean). Altfel nu se explică cum după ce unul dintre transporturi a fost interceptat de către poliția Borşa în dealul ”Ştefăniței”, afacerea a fost camuflată, iar în acest moment nu se mai pomeneşte nimic despre procesul-verbal pe care polițistul l-a întocmit la acea dată. Un alt aspect demn deluat în calcul este şi acela a faptului că, inclusiv proiectul de reabilitare a iazului ”Novăț” , recent recepționat de către cei de la Conversmin, Prefectura Maramureş, Agenția de Mediu şi Apele Române, prevede că pentru funcționarea stației de epurare care trebuie construită la iazul Novăț, trebuie să existe o sursă de alimentare continuă pentru curent electric. Nimeni însă nu a amintit nimic despre cablurile furate care ar trebui să alimenteze cu energie electrică stația de epurare.Autoritățile statului călcate în picioare de fii lui Gheorghe Grec. Fierul vechi din galeria ”Chivu-Stoica” a fost scos cu ajutorul unor CTZ-uri, iar în galerii au fost ”cazate” mai multe persoane din Moldova

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

21.11.2011

care munceau la furatul conductelor şi cablurilor, persoane care au fost aduse de către PDL-işti pentru a nu rămâne martori ai locului în cazul unei eventuale anchete . În perioada în care s-a furat fierul vechi din galerii, la ieşirea din aceasta tronau stive cu sute de tone de fier vechi pe un teren aflat chiar la ieşirea din galerie, însă nici poliția de frontieră care patrula zilnic în zonă şi nici cei de la REMIN (societatea care deține minele) nu au văzut nimic suspect. Doar o inspecție de la Apele Române Cluj a intrat în acea perioadă în conflict cu fii lui Grec în timp ce făceau fotografii în zonă, lucrătorii de la ape fiind ”percheziționați” de fiii consilierului şi puşi să şteargă clişeele de pe aparatul foto.Cel mai probabil, conflictul dintre fiii lui Grec şi cei de la Apele Române fiind aplanat prin intervenția lui Mircea Man la Radu Flaviu (director tehnic la acea vreme la Apele Române Cluj), deoarece din ecuație se pare că făcea parte şi Ion Oltean, care avea şi el partea lui, prin firmele bistrițene prin intrermediul cărora a fost valorificat fierul vechi. Mircea Man însă neagă cu vehemență această ecuație susținând că, domnia-sa nici măcar de mina Borşa nu a auzit, dară-mi-te de vreun furt din galerie. Deci, dacă în România furtul a peste trei milioane de euro poate interesa pe cineva, noi credem că le suntem de un real folos (sic!) celor de la DNA care, suntem convinşi că abia aşteaptă să-i întrebe pe Gheorghe Grec, Mircea Man, Ion Oltean, Radu Flaviu şi de ce nu, chiar şi pe Ioan Isac, dacă nu cumva ştiu ei cel mai bine, cine, cât, cum şi de ce au luat câte o mai mică sau mai mare părticică din banii plătiți la Bistrița pentru fierul vechi din ”Chivu – Stoica”La ”Colbu” banii statului sunt făcuți... praf. Lucrările de închidere şi ecologizare ale iazurilor de decantare ”Colbu I” şi ”Colbu II” sunt în acest moment în plină desfăşurare şi bineînțeles că, ilegalitățile care se fac acolo sunt şi ele în... derulare. După ce o parte din lucrări a fost executată de Petrom Service, societatea s-a transformat în PSV Clima, care însă nu avea nimic în comun cu respecatrea proiectului de ecologizare a iazului. Astfel că, onorat constructorul, a încercat să fenteze, acoperind iazul cu un amestec de bolovăniş amestecat cu rumeguş în loc de sol fertil aşa după cum prevedea proiectul. Nu este de neglijat şmecheria, dacă este să luăm în calcul faptul că grosimea stratului fertil care trebuia pus pe suprafața iazului era de 40 cm. Afacerea celor de la PSV Clima nu a stat prea mult în picioare deoarece una dintre autoritățile statului a sesizat ilegalitatea, luând măsurile de rigoare. ”am oprit lucrările în noiembrie 2010

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

21.11.2011

când am constatat că pătura de aşa-zis sol fertil de pe suprafața iazului Colbu prezintă serioase semne de îndoială. Am cerut analiza de laborator şi în urma rezultatelor obținute am aplicat şi o amendă de 50 000 de RON constructorului pentru că a încercat să eludeze prevederile din proiect. De asemenea, am solicitat celui care a efectuat lucrarea, să o refacă, conform proiectului.” ne-a declarat Călin Crişan, şeful Gărzii Naționale de Mediu Maramureş, căruia i-am cerut un punct de vedere legat de cele întâmplate la iazurile de la Borşa. În acest moment lucrările la iazurile borşene stagnează, neexistând un constructor care să le continue. Interesant este de ştiut ce se va întâmpla şi cine va interveni în cazul în care se va semnala necesitatea unei intervenții în caz de urgență la iaz, întrucât în momentul de față, lucrarea este dată în administrare-conservare dirigintelui de şantier. /Izpenal

SECETA - 165.000 de litri de apa menajera distribuiti in fantanile secate din noua localitati maramureseneSeceta continua sa le creeze probleme maramuresenilor, care au ramas fara apa in fantani. Oamenii din noua localitati din judet au cerut sprijinul autoritatilor, dupa ce nu au mai avut cu ce sa isi adape animalele din gospodarii. In ultimele zile, 165.000 de litri de apa menajera au fost distribuiti populatiei afectate de seceta. Pompierii militari din toate subunitatile Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta "Gheorghe Pop de Basesti" al judetului Maramures - Detasamentele Baia Mare si Sighetu Marmatiei, Garda de Interventie "Adrian Marchis" Somcuta Mare, Pichetul de Pompieri Targu Lapus, Garda de interventie Borsa si Sectia de Pompieri Viseu de Sus - au continuat sa transporte apa menajera populatiei afectata de seceta. 165.000 de litri de apa au fost distribuiti in municipiul Baia Mare (cartierele Ferneziu, Firiza, Valea Borcutului) si localitatea Satu Nou de Jos, in Viseu de Sus, la Ungureni, Libotin, Finteusu Mare, Valenii Somcutei, Bocicoiu Mare si Moisei. Apa menajera distribuita provine din surse suplimentare de apa, identificate la nivel local. Persoanele beneficiare au fost informate ca apa poate fi folosita doar pentru adaparea animalelor din gospodarii si a pasarilor de curte si, eventual, pentru spalatul hainelor. /emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

21.11.2011

http://www.citynews.ro/maramures/eveniment-29/seceta-165-000-l-de-apa-menajera-distribuita-in-judet-208311/

PASUIRE - ROMPLUMB - Uzina din Ferneziu isi poate relua activitatea pentru cateva luni

Societatea Romplumb Baia Mare a primit acceptul de repornire a activitatii. Mai exact, uzinei baimarene i s-a dat sansa sa realizeze probele tehnologice si investitiile necesare pentru a se incadra in parametrii impusi la dioxidul de sulf. Termenul pana la care societatea se poate conforma este 22 februarie. Daca dupa aceasta data nu se incadreaza in indicatorii impusi de autorizatie, uzina va fi inchisa. „Ieri am primit hartia de la Cluj. Impreuna cu colegii mei vom analiza termenul la care putem sa repornim productia. Undeva la finele lunii noiembrie - inceputul lui decembrie estimam ca activitatea va fi reluata”, a declarat pentru eMaramures directorul uzinei, Vasile Uta.Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Cluj au informat ca au acceptat efectuarea unor lucrari suplimentare pentru atingerea parametrilor la dioxidul de sulf. Hotararea a fost luata ca urmare a evaluarii documentatiei depuse de Romplumb realizata de catre societatea Cepronef Baia Mare. Aceasta garanteaza ca, in urma operarii modificarilor la instalatie, “emisiile la cosul de 120 de metri pentru dioxidul de sulf vor fi de maximum 200 mg/mc”. Oficialii institutiei n-au oferit detalii suplimentare, precizand doar ca “proiectul deciziei de incadrare si motivele care o fundamenteaza pot fi consultate la sediul ARPM Cluj-Napoca”. In plus, in anuntul agentiei clujene se mentioneaza ca “publicul interesat poate inainta comentarii sau observatii la proiectul deciziei de incadrare pana la data de 24.11.2011”. Decizia venita de la ARPM Cluj le da posibilitatea celor de la Romplumb sa faca investitiile necesare si sa efectueze probele tehnologice pentru a se incadra in parametrii impusi prin autorizatia integrata de mediu. Daca dupa data de 22 februarie 2012 se vor inregistra in continuare depasiri la dioxidul de sulf, autorizatia integrata de mediu va fi anulata, iar societatea Romplumb ar urma sa fie inchisa. Camelia Tocaci/emaramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

21.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Seceta nu afectează clienţii CAASeceta din ultima perioadă a dus la scăderea debitelor la sursele de alimentare pentru municipiile Turda şi Câmpia Turzii. De exemplu, pârâul Hăşdate, de unde se alimentează municipiul Câmpia Turzii, are vreo 3 centimetri în unele locuri. În aceeaşi situație se află şi râul Arieş, care se află lângă puțurile de captare a apei din zona Mihai Viteazu - Corneşti. "Populația să stea liniştită, pentru că nu vor fi probleme cu alimentarea cu apă, nici în Turda, nici în Câmpia Turzii", a transmis Diana Bănete, PR Manager la Compania de Apă Arieş./TurdaNews CJ – Raluca Pop

Teme de mediu

Staţie de epurare finalizată Stația de epurare din comuna Ruşii-Munți este aproape de finalizare. Construcția acesteia face parte dintr-un proiect european, depus pe măsura 322, pentru care administrația locală a obținut finanțare. Cât despre lucrările de canalizare, complementare execuției stației, primarul din Ruşii Munți anunță că vor fi terminate în luna februarie a anului viitor. Administrația locală din Ruşii Munți a reuşit obținerea unei finanțări europene de 2,5 milioane de euro după ce i-a fost aprobat proiectul depus pe măsura 322. Acest proiect include mai multe lucrări în comună printre care şi construcția unei rețele de canalizare dar şi a unei stații de epurare.„Suntem spre finalizarea lucrărilor de canalizare şi modernizare ulițe comunale care fac parte integrantă dintr-un proiect pe măsura 322 în care comuna Ruşii Munți a accesat 2,5

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

21.11.2011

milioane de euro”, a declarat Ilie Chiş Bălan, primar Ruşii Munți. Construcția staței de epurare a început în luna iunie a anului trecut iar în momentul de față, lucrarea este executată în proporție de 98%. Firma care execută lucrarea trebuie doar să mai asigure partea de conexiune electrică a stației. Până în februarie vor fi finalizate şi lucrările de canalizare care înseamnă 15 km de rețea. /TV Mureș MS - Damian Samoilă

Staţie de epurare la Ruşii MunţiConstruită printr-un proiect european depus pe Măsura 222, stația de epurare din comuna Ruşii Munți este aproape de finalizare, fiind executată în proporție de 98%. „Suntem spre finalizarea lucrărilor de canalizare şi modernizare ulițe comunale care fac parte integrantă dintr-un proiect pe măsura 322 în care comuna Ruşii Munți a accesat 2,5 milioane de euro”, a declarat, Ilie Chiş Bălan, primarul comunei Ruşii Munți./ Zi de Zi MS – Sandu Tudor

Investiţii la izvorul din ReceaConsiliul Local al oraşului Unghei a aprobat, la solicitarea primarului Ioan Covrig, reamenajarea şi decolmatarea izvorului din satul Recea. „Investiția cuprinde reconstruirea unei suprafețe de circa 330 de metri pătrați de trotuare din pavele de beton, repararea unor podețe, stabilizarea terenului din apropierea izvorului cu plăci perforate din beton, decolmatarea izvorului şi mobilarea exterioară a zonei”, a precizat ing. Ioan Moldovan, consilier al primarului. Potrivit acestuia, consilierii locali au fost de acord ca sutele de persoane care zilnic duc apă de la izvorul din Recea să beneficieze de condiții mai bune ca să poată ajunge la sursa de apă. „Izvorul de la Recea este şi un loc unde se perindă multe persoane care vizitează mănăstirea, este un loc de referință care reprezintă localitatea, iar prin amenajarea acestuia se pune în valoare un „dat al naturii – apa din Recea” pe care mulți cetățeni, unii chiar din Târgu-Mureş, o folosesc în mod curent”, a completat ing. Ioan Moldovan. /Zi de Zi MS – Sandu Tudor

Gunoiul devenilor rămâne la DevaPrimăria Deva a reuşit să termine la timp lucrările impuse de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara în ceea ce priveşte măsurile de conformare pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

21.11.2011

continuarea depozitării deşeurilor la halda de gunoi a municipiului. Incendiul care a izbucnit la finele lunii august pe halda de gunoi a scos la iveală faptul că atât administrația locală, cât şi operatorul de salubritate "au omis" să realizeze o serie de măsuri impuse de APM Hunedoara şi care aveau termene scadente începând cu anul 2009. Printre cele mai importante măsuri care ar fi trebuit aplicate în cazul deponeului de la Deva erau realizarea instalației de evacuare a biogazului, împrejmuirea deponeului cu gard ignifug şi plantarea unei perdele de vegetație, iar nerealizarea acestora a fost principala cauză pentru care flăcările au mistuit groapa de gunoi mai bine de o săptămână. La momentul izbucnirii incendiului, APM Hunedoara a constatat aceste nereguli şi a dat administrației locale termen de 60 de zile pentru aplicarea respectivelor măsuri, altfel halda de gunoi ar fi rămas fără autorizație de funcționare, iar gunoiul devenilor ar fi trebuit transportat la un alt deponeu. "Am avut şedință comună cu reprezentanții APM Hunedoara şi am prezentat măsurile care au fost luate în ceea ce priveşte halda de gunoi a municipiului Deva. Introducerea tuburilor de eliminare a biogazului a fost prima măsură care a fost pusă în practică, imediat după stingerea incendiului, iar costurile pentru aceasta au fost cuprinse în suma totală care s-a cheltuit pentru întreaga intervenție. Operatorul de salubritate a renunțat la împrejmuirea haldei de gunoi pentru că a angajat o firmă care asigură paza, iar în unele locuri au fost amplasate camere de supraveghere. Mai avem de finalizat plantarea puieților de salcâm pentru perdeaua de vegetație, iar această sarcină revine SPIGM. Vor trebui plantați peste o mie de copaci de jur împrejurul deponeului, săptămâna viitoare, iar ca mână de lucru vor fi folosiți deținuți", a precizat administratorul public al municipiului Deva, Corina Oprişiu./ Glasul Hunedoarei HD - Irina Năstase

Aer irespirabil la Tg Mureş. Garda de Mediu la AzomureşCeața şi imisiile de amoniac de la combinatul chimic Azomureş fac în această perioadă ca aerul să fie irespirabil. După amenzi peste amenzi aplicate de Garda de Mediu Mureş combinatului pentru depăşiri ale concentrației de amoniac din aer, târgumureşnii continuă să respire aer toxic. Directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureş, Dănuț Ştefănescu a declarat că s-au depistat din nou depăşiri ale concentrației

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

21.11.2011

de amoniac în aer, în urma măsurătorilor realizate cu unitatea mobilă în apropierea combinatului Azomureş, în data de 17 noiembrie. Potrivit informațiilor furnizate de APM Mureş, au fost înregistrate cinci depăşiri ale concentrației maxime admise pentru amoniac în aerul înconjurător, a câte o jumătate de oră. Concentrația maximă măsurată pe probe de 30 de minute a fost de 0,715 mg/mc, adică dublu față de concentrația maximă admisă. Directorul APM Mureş, Dănuț Ştefănescu a declarat că astfel de măsurători au continuat şi astăzi. În urma masurătorilor de astăzi s-a stabilit că numai dupa ora 13:00 au început să crească concentrația de amoniac din aer.Reprezentanții Gărzii de Mediu Mureş s-au deplasat la combinatul Azomureş, urmând ca luni să fie anunțate şi măsurătorile efectuate vineri.Combinatul Azomureş continuă să polueze aerul, înregistrându-se depăşiri de amoniac în aerul înconjurător, iar autorităților de mediu nu au făcut până acum decât să facă măsurători şi să aplice amenzi conducerii Combinatului pentru aceste depăşiri.Mai mult decât atât, ministrul Mediului, Laszlo Borbely le-a dat celor de la Azo, la sfârşitul lunii august, două săptămâni la dispoziție pentru a face măsurători în acelaşi timp şi loc cu cei de la Agenția pentru Protecția Mediului Mureş. Tot în acest timp, Borbely le-a spus reprezentanților combinatului să îmbunătățească comunicarea cu reprezentanții autorităților teritoriale de mediu. Întrebat de jurnalişti câte depăşiri trebuie să înregistreze combinatul pentru a se lua măsura de suspendare a activității sau a autorizației de mediu, ministrul Mediului, a evitat răspunsul şi a pasat întrebarea reprezentanților autorității locale de mediu, însă niciunul nu a avut răspuns la această întrebare. /CityNews MS – Adelina Burcea

După trei luni, în Târgu Mureş s-au înregistrat din nou depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aerCeața persistentă ce s-a lăsat azi asupra municipiului Târgu Mureş a determinat noi depăşiri ale concentrației de amoniac în aer. Aceste depăşiri sunt, potrivit directorului Agenției pentru Protecția Mediului Mureş, Dănuț Ştefănescu, primele din vară, când Azomureşul a fost amendat de 3 ori de Garda de Mediu Mureş pentru nivelul ridicat de emisii de amoniac în atmosferă.Dănuț Ştefănescu este convins că, dacă ceața de deasupra Târgu Mureşului nu se va ridica, valorile vor fi depăşite şi în zilele următoare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

21.11.2011

Comisarul şef al Gărzii de Mediu Mureş nu a putut fi contactat de RT M pentru a afla ce măsuri s-au luat în acest caz. /Radio Mureș MS - Valeriu Russu

Agenţia Naţională de Protecţia Mediului Cluj cere avize suplimentare pentru Situl Natura 2000 – Sărăturile Ocna VecheManagementul Sitului Natura 2.000 se "loveşte" de haosul legislativ, o mai bună delimitare a ariei protejate, suprapunerea sitului peste aria naturală de interes național, au fost doar câteva din subiectele de discuție abordate astăzi în cadrul dezbaterii publice privind acest proiect al administrației locale turdene. La eveniment au participat viceprimarul Mircea Irimie, Codruța Bungărdean - din partea Biroului de Finanțări Externe şi Relații Internaționale de la Primăria Turda, reprezentanții ONG-urilor locale, Ovidiu Mera - directorul Salinei Turda, Agenția Națională de Protecția Mediului Cluj, serviciul de urbanism din cadrul municipalității etc. Directorul Salinei a precizat cu această ocazie că se vor face demersuri pe lângă Ministerul Mediului pentru delimitarea exactă a zonei, pentru că în apropiere urmează să fie construite diverese compleze de locuințe, iar aria trebuie protejată de explozia urbanistică. În plus până acum nu s-a făcut nimic pentru protejarea biodiversității, păşunatul intensiv a dus la dispariția unor specii de plante unice în România. "Pentru mulți este o zonă de off-road, se plimbă în voie cu ATV-urile şi calcă în picioare tot ce înseamnă arie protejată. De aceea trebuie stabilită o delimitare cât mai exactă...în plus, unele sancțiuni şi supraveghereea perimetrului ar fi binevenite" spune reprezentantul Agenției Naționale de Protecția Mediului Cluj. Acesta a mai precizat că în opinia lui planul de managemnt încalcă prevederile ordonanței 57 din Legea 49/2011. Prevederea face referire la egimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Valoarea totală a proiectului se situează la 399.910 lei, din care 268.150 lei contribuția Uniunii Europene, 67.038 lei de la bugetul de stat. /TurdaNews CJ – Daciana Derda

Dezbatere pentru zona protejată a Salinelor A avut loc la sediul Primpăriei Turda, dezbaterea publică a planului de management pentru protejarea sit-ului „Sărăturile Ocna Veche” Turda. Primăria Turda a câştigat un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

21.11.2011

proiect în valoare de 399.910 lei, prin care se intenționează stabilirea unui management adecvat de protejare a sărăturilor din perspectiva biodiversității şi a patrimoniului natural. La întâlnirea de vineri au participat viceprimarul Mircea Irimie, directorul Salinei Turda, Ovidiu Mera, reprezentanți ai Agenției Regionale pentru Protecția Mediului, ai organizațiilor non-guvernamentale din Turda şi specialişti din serviciile tehnice ale Primăriei. Practic, proiectul îşi propune să stabiliească o zonă de protecție de 140 de hectare, din care deja 10 hectare sunt stabilite prin norme guvernamentale drept arie protejată de interes național. Problema majoră este faptul că cele 10 hectare stabilite drept arie protejată nu sunt delimitate clar la nivelul Ministerului Mediului, iar procedurile de avizare a planului de management vor putea fi îngreunate. „Trebuie rezolvată problema suprafețelor protejate de interes național. Acum nu se ştie cât protejăm şi mai ales cum”, a declarat Paul Beledean, şeful Biroului Arii Protejate din cadrul Agenției Regionale de Protecția Mediului Stabilirea a două zone diferite de protecție, cea de interes național şi o zonă tampon va aduce cu sine restricții diferite pentru posesorii de terenuri din zonă, fie că e vorba de proprietate publică sau privată. În zona de interes național restricțiile vor fi foarte aspre şi terenurile nu vor putea fi folosite pentru dezvoltări tehnico-edilitare. Zona ariei tampon va avea restricții mai puține, iar accentul se va pune pe dezvoltarea durabilă ceea ce înseamnă că dezvoltările tehnico-edilitare vor fi permise doar în anumite condiții. Consultanții de proiect au declarat că nu este exclusă şi acordarea de compensații băneşti şi exproprierea unor terenuri private în zonă, astfel încât managementul protecției zonei să fie uşor de aplicat. /Ziarul 21

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

21.11.2011

Teme de mediu

Voluntarii plantează fapte bune în TimişPatru autocare urmează să plece, mâine dimineață, din Timişoara către localitățile Dudeştii Vechi şi Livezile. Voluntarii care le vor umple au găsit o metodă proprie de a lupta cu una dintre cele mai mari probleme româneşti legate de ecologie: despăduririle. Cele 700 de persoane vor planta 8.000 de puieți de frasin pe două terenuri agricole degradate aflate în proprietatea administrațiilor publice ale localităților menționate. Prin acest eveniment, mişcarea „Plantăm fapte bune în România!” deschide acțiunile de împădurire din județul Timiş. Scopul acesteia este de a mări suprafața împădurită a țării, cu implicarea populației prin intermediul voluntariatului. Inițiativa se va desfăşura pe o perioadă de cel puțin cinci ani, iar la final se doreşte ca 300 de hectare să fie împădurite şi întreținute, în toată țara, efort realizat cu muncă voluntară. Campania „Plantăm fapte bune în România!" a fost realizată de aceeaşi asociație care a gândit proiectul de ecologizare „Let's Do It, Romania!".www.adevarul.ro/locale/timisoara/18.11.2011/11:00/Cătălin Radu

Voluntarii au plantat fapte bune în Timis Aproximativ 600 de voluntari din Timiş au participat sâmbătă, 19 noiembrie, la acțiunea județeană din cadrul campaniei naționale Mişcarea „Plantăm fapte bune în România”. Pe terenuri degradate ce aparțin primăriilor din comunele timişene Livezile şi Dudeştii Vechi au fost plantați 9.000 de puieți de frasin şi cer. La Livezile, s-a pus baza unei viitoare păduri de un hectar de pământ, de către aproximativ 400 de voluntari, veniți din satele comunei sau de la Timişoara, din companii, şcoli şi universități, oameni care au citit despre acțiunea de plantare în presă sau pe internet. La Dudeştii Vechi, s-a plantat pe un teren de 2,5 hectare, de către voluntari din Timişoara, alături de vânători, asociații, firme mici şi reprezentanți ai companiilor multinaționale. Pe fiecare teren s-au plantat câte 4.500 de puieți, la Livezile, unde au fost făcute gropi de către angajații Primăriei, plantarea s-a terminat puțin după ora 12. La Dudeştii Vechi, terenul a fost arat, iar voluntarii au încheiat plantarea celor 4.500 de puieți în jurul orei 16. Alături de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

21.11.2011

munca importantă a voluntarilor veniți să planteze fapte bune, au pus rădăcina unor păduri şi voluntari ce aparțin instituțiilor de învățământ: Şcolilor din comunele Livezile şi Dudeştii Vechi, Şcoala Nr. 13 din Timişoara, Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor din UVT, Facultatea de Horticultură şi Silvicultură din USAMV, Liga Studenților Chimişti din Universitatea Politehnica, voluntari ai instituțiilor partenere – Primăriile Livezile şi Dudeştii Vechi, Instituția Prefectului Județului Timiş, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Timiş, Direcția Județeană pentru Tineret şi Sport Timiş, ITRSV Timiş, voluntari ai companiilor Continental Automotive Products, P&G, Alcatel, Rotary, Unicredit Tiriac Bank, Bosch Communication, Eco Tires, HELLA KGaA Hueck & Co, Lukoil, Expert Consulting şi Consultant CaliVita International, voluntari ai ONG Noua Acropolă, Fundația Bethany, Centrul Local Licos şi voluntari ai campaniei Let’s do it, Romania!. Mişcarea „Plantăm fapte bune în România!” are ca beneficii creşterea suprafeței împădurite din țara noastră, implicarea publicului larg într-o inițiativă de anvergură în beneficiul comunității, valorificarea prin împădurire a terenurilor agricole degradate cât şi prevenirea alunecărilor, deşertificării sau inundării prin plantarea pe terenuri cu astfel de riscuri. În județul Timiş, mişcarea „Plantăm fapte bune în România!” este coordonată de Asociațiile Timişoara.ro şi Eco Club Timişoara şi beneficiază de implicarea Eventeam UK. Sponsorul principal al mişcării „Plantăm fapte bune în România!” la nivelul județului Timiş este Continental Automotive Products. De asemenea, compania Doracim Oradea a oferit 6.000 de puieți, Copacul de Hârtie Timişoara a oferit 2.000 de puieți, iar compania Drufec Cons Timiş sprijină acțiunea cu unelte pentru voluntari. Următoarele companii îşi vor trimite angajații ca voluntari: P&G, Alcatel, Rotary, Unicredit Tiriac Bank, Bosch Communication, Eco Tires, HELLA KGaA Hueck & Co, Expert Consulting şi Consultant CaliVita International.Despre Mişcarea Națională de Împădurire „Plantam fapte bune în România”Inițiativă a societății civile tinere din Romania, bazată pe voluntariat, „Plantăm fapte bune în România” este programată a se derula în țara noastră pe o perioadă de 5 - 7 ani şi include acțiuni de conştientizare, de cartare şi de plantare pe terenuri care în prezent nu sunt incluse în fondul forestier, monitorizarea plantărilor şi efectuarea de lucrări de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

21.11.2011

întreținere până la reuşita finală. În această perioadă se urmăreşte plantarea a 300 de ha şi întreținerea acestora. În această toamnă ale organizatorii inițiativei „Plantăm fapte bune in Romania” vor demara acțiuni de împădurire în 6 județe. Astfel, vor avea loc plantări pe terenuri care nu au mai fost împădurite până în prezent şi se află în domeniul public al consiliilor locale partenere. Speciile de arbori ce vor fi plantate vor fi stabilite în baza studiilor tehnice realizate de către experți. Mişcarea națională de împădurire „Plantăm fapte bune în România!” http://plantamfaptebune.ro/ este inițiată de Asociația EcoAssist, aceeaşi care anul trecut a finalizat campania de curățenie națională Let’s Do It, Romania!.www.ziuadevest.ro/actualitate/19.11.2011/20:38

Scapă de deşeuri Primăria Caransebeş împreună cu asociația Ro Rec a organizat astăzi o acțiune de colectare a aparatelor electronice şi electrocasnice vechi sau uzate. Cele mai multe aparte aduse, au fost televizoare defecte, aspiratoare şi monitoare de calculator, ne-a precizat coordonatorul proiectului Oana Buda Oprean. Aceasta ne-a declarat că la o primă evaluare s-au colectat peste 4,5 tone de deşeuri, care vor lua drumul reciclării.Astfel de puncte de colectare au fost amenajate şi la Căminul Cultural din Jupa, dar şi în localitățile Iaz, Obreja şi Glimboca. De asemenea persoanele care au scăpat de deşeuri au primit bilete la o tombolă care va fi organizată, luni 21 noiembrie de la ora 14, la Galeria de Arta Corneliu Baba din municipiul de pe Timiş. În urma tragerii la sorți se pot câştiga peste 20 de aparate electronice şi electrocasnice noi. Cornelia Vlaicu in Mediu / http://www.radio-resita.ro/scapa-de-deseuri-5

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

cu presa/revista_presei_21... · web viewmaramureşul a fost şi este, una dintre cele mai tentante...

Documents