bcu cluj / central university library...

13
STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC AL CNEZILOR DIN ŢĂRILE ROMANE ÎN SECOLELE XIV—XV (I) DE IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit încă din secolul trecut o preocupare constantă a istoriografiiei româneşti, fiind în strînsă corelaţie cu geneza şi evoluţia întregii societăţi feudale în Ţările Române. Nu este în intenţia noastră şi considerăm că nu se încadrează nici în tematica studiului relevarea multiplelor opinii istoriografi ce exprimate de pe la 1850 pînă în prezent în legătură cu statutul social-economic, politico-militar şi juridic al cnezimii româneşti. De altfel, în mai multe lucrări dm ultimele decenii s-a şi făcut acest lucru în mod judicios şi cvasiexhaustiv l . Totuşi, apreciem că, în general, diferitele poziţii formulate se pot reduce în linii mari la două : 1) cnezii au fost fruntaşi ai comunităţilor, conducători aleşi ai obştilor săteşti, nedesprinşi clin cadrul obştii şi neproprietari de pămînt 2 ; 2) cnezii au fost o feudalitate incipientă, o clasă suprapusă existentă încă în perioada prestatala, stăpîni de pămînt şi de supuşi i . Precizarea trăsăturilor esenţiale şi definitorii ale cnezatelor şi cnezilor este strîns legată de problema originii acestei instituţii, respectiv clasă sau pătură socială. Şi în acest sens, opiniile au fost discordante, cnezul fiind privit fie ca desprins din rîndurile obştii săteşti şi legat indisolubil de aceasta 4 (prin origi- nea sa gentiiică 8 sau, dimpotrivă, prin sorgintea în instituţiile administrativ 1 Ştefan Pascu. Voievodatul Transilvaniei, vol. III, Cluj-Napoca, 1986, p. 351—• 380 ; Radu Popa, Ţara Maramureşului in veacul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p . 144—145 ; C. Cihodaru, Judecia şi cnezatul In Moldova. Contribuţii la cunoaşterea lor, în AŞUI, a. Istorie, XI, 1965, p 9—16 ; Maria Holban, Variaţii istorice în pro- blema cnezilor din Transilvania, în Din cronica relaţiilor romăno-ungare în seco- lele XIII-—XIV, Bucureşti, 1981, p. 213—231 (varianta franceză a studiului a apărut în RRH, IV, 1965, nr. 5,'p. 901—923) s.a. 2 I. Bogdan, Despre cnejii români, în Scrieri alese, ed. G. Mihăilă, Bucureşti, 1968, p. 180—206 ; D. Onciul, Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoţeanu, vol. II, Bucu- reşti, 1968, p. 347 şi urm. etc. a I. Băltariu, Vechile instituţii juridice din Transilvania. Contribuţii la istoria dreptului roman, Aiud, 1934, p. 154—167; Dinu C. Arion, Cnejii (Chinejii) români. Contribuţii la studiul lor, Bucureşti, 1938 passim ; R. Rosetti, Pămîntul, sătenii şi stăpînii în Moldova, vol. I, Bucureşti, 1907, p. 36, 39 ; idem, Despre originea şi transformările clasei stăpînitoare din Moldova, în ARMSI, S. II, t. XXIX, 1906 — 1907, p. 155, 173 ; P. P. Panaitescu, Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orînduirea feudală, Bucureşti, 1964, p. 66—69 ; idem, începuturile şi bi- ruinţa scrisului în limba română, Bucureşti, 1965, p. 47 ; V. Costăchel, P. P. Pa- naitescu, A. Cazacu, Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV XVII), Bucureşti, 1957, p. 171—184 ; A. Oţetea, La formation des États féodaux roumains, în NEH, III, 1965, p. 89 s.a. 4 Ştefan Pascu, op. cit., p. 378 ; Radu Popa, op. cit., p. 145. 5 Dinu C. Arion, op. cit., p. 33 şi urm. ; P. P. Panaitescu, Obştea..., p. 66. BCU Cluj / Central University Library Cluj

Upload: others

Post on 28-Jan-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC AL CNEZILOR DIN ŢĂRILE ROMANE ÎN SECOLELE XIV—XV (I)

DE

IO AN A U R E L P O P

I. Generalităţi. P r o b l e m a cnezi lor r o m â n i în evu l med iu a const i tu i t încă d in secolul t r ecu t o p r e o c u p a r e cons tan tă a istoriografi iei româneş t i , f i ind în s t r însă corela ţ ie cu geneza şi evolu ţ ia în t regi i societăţ i feudale în Ţă r i l e R o m â n e . Nu este în in ten ţ i a noas t r ă şi cons ide răm că n u se încadrează nici în t ema t i ca s tud iu lu i r e l eva rea mul t ip le lo r opinii is toriografi ce e x p r i m a t e de pe la 1850 p î n ă în p rezen t în l egă tu ră cu s ta tu tu l social-economic, pol i t ico-mil i tar şi j u r id i c al cnezimii româneş t i . De altfel, în ma i m u l t e luc ră r i d m u l t imele deceni i s-a şi f ăcu t acest l uc ru în m o d judic ios şi c v a s i e x h a u s t i v l . Totuşi , ap rec i em că, în genera l , difer i tele poziţi i fo rmula te se po t r e d u c e în l inii m a r i la două : 1) cnezii a u fost f runtaş i ai comuni tă ţ i lo r , conducă tor i aleşi ai obşt i lor săteşt i , nedespr inş i clin cadru l obşti i şi n e p r o p r i e t a r i de p ă m î n t 2 ; 2) cnezi i a u fost o feuda l i t a te inc ip ientă , o clasă s u p r a p u s ă ex i s ten tă încă în pe r ioada p res ta ta la , s tăp în i de p ă m î n t şi de supuş i i .

P rec iza rea t r ă să tu r i l o r esenţ ia le şi definitori i ale cnezatelor şi cnezilor este s t r îns legată de p r o b l e m a originii acestei ins t i tu ţ i i , respect iv clasă s a u p ă t u r ă socială. Şi în acest sens, opinii le a u fost d i scordante , cnezul fi ind p r iv i t fie ca desp r ins d in r îndur i l e obştii săteşt i şi legat indisolubi l de a c e a s t a 4 (pr in origi­nea sa g e n t i i i c ă 8 sau, d impot r ivă , p r i n sorgin tea în ins t i tu ţ i i le a d m i n i s t r a t i v —

1 Ş tefan Pascu . Voievodatul Transilvaniei, vol. I I I , Cluj-Napoca, 1986, p . 351—• 380 ; R a d u Popa , Ţara Maramureşului in veacul al XIV-lea, Bucureş t i , 1970, p . 144—145 ; C. Cihodaru , Judecia şi cnezatul In Moldova. Contribuţii la cunoaşterea lor, în AŞUI, a. Istorie, XI , 1965, p 9—16 ; Mar ia Holban , Variaţii istorice în pro­blema cnezilor din Transilvania, în Din cronica relaţiilor romăno-ungare în seco­

lele XIII-—XIV, Bucureş t i , 1981, p . 213—231 (var ian ta franceză a s tud iu lu i a a p ă r u t în RRH, IV, 1965, nr . 5, 'p. 901—923) s.a.

2 I. Bogdan, Despre cnejii români, în Scrieri alese, ed. G. Mihăi lă , Bucureş t i , 1968, p . 180—206 ; D. Onciul , Scrieri istorice, ed. A. Sacerdo ţeanu , vol. I I , Bucu­reşt i , 1968, p . 347 şi u r m . etc.

a I. Bă l ta r iu , Vechile instituţii juridice din Transilvania. Contribuţii la istoria dreptului roman, Aiud , 1934, p . 154—167; Dinu C. Arion, Cnejii (Chinejii) români. Contribuţii la studiul lor, Bucureş t i , 1938 pass im ; R. Rosett i , Pămîntul, sătenii şi stăpînii în Moldova, vol . I, Bucureşt i , 1907, p . 36, 39 ; idem, Despre originea şi transformările clasei stăpînitoare din Moldova, în ARMSI, S. II , t. X X I X , 1906 — 1907, p . 155, 173 ; P . P . Pana i tescu , Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orînduirea feudală, Bucureş t i , 1964, p . 66—69 ; idem, începuturile şi bi­ruinţa scrisului în limba română, Bucureş t i , 1965, p . 47 ; V. Costăchel , P . P . Pa ­nai tescu, A. Cazacu, Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV — XVII), Bucureş t i , 1957, p . 171—184 ; A. Oţetea , La formation des États féodaux roumains, în NEH, I I I , 1965, p . 89 s.a.

4 Ş tefan Pascu , op. cit., p . 378 ; R a d u Popa , op. cit., p . 145. 5 D i n u C. Arion, op. cit., p . 33 şi u r m . ; P . P . Pana i t e scu , Obştea..., p . 66.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 2: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

judecă toreş t i e lect ive a le comuni tă ţ i i s ă t e ş t i 6 ) , fie ca u r m a ş al nobi l imi i gen t i -l ice a popoa re lo r mig ra toa re , ca re pe rcepea o ser ie d e d à r i d e la popu la ţ i a l o c a l ă 7 , fie ca în temeie to r sau descenden t a l în temeie tor i lo r d e s a t e 8 . P r o b l e m a origini i cnezilor şi cnezate lor in te resează în cazul de fa ţă n u m a i în m ă s u r a în ca re p rec iza rea acestui fapt este d e n a t u r ă să uşureze exp l i ca rea cît ma i corec tă şi m a i comple tă a s t a tu tu lu i social-economie al cnezimii în secolele X I V — X V I . I n acest sens, cerce tăr i le u l t imi lor an i p ledează tot m a i ev iden t în favoarea origini i cnezilor r o m â n i în comuni tă ţ i l e săteşt i , în cad ru l c ă ro ra se p roduce u n proces de d i fe ren ţ ie re socială, a că ru i vech ime este dificil d e precizat . De asemenea,, în u r m a măr tu r i i l o r ex is ten te , c r e d e m că t r ebu ie po rn i t de la fap tu l că p e în t r eg te r i to r iu l locui t d e r o m â n i n a t u r a cnezilor î n t r -o pe r i oadă ini ţ ia lă , p res ta ta la , a fost aceeaşi şi că d i ferenţ ier i le s-au p r o d u s p r in evoluţ ie , m a i ales în u r m a for­măr i i s ta te lor feudale şi a t r ans fo rmăr i l o r social-economice d in societatea feu­da lă r o m â n e a s c ă 9 . De aceea, încep înd cu secolul XIV, pes te n a t u r a c o m u n ă şi r e ­l a t iv u n i t a r ă a cnezimii se s u p r a p u n o ser ie de pa r t i cu la r i t ă ţ i , de t r ă s ă t u r i dis­t inc t ive în toa te cele t re i ţ ă r i româneş t i . Insă cu toa te acestea, noi le caracter is t ic i a p ă r u t e p e p a r c u r s u l evoluţ ie i s t ruc tu r i lo r cnezia le n u au p u t u t dizolva n ic ioda tă p e depl in esen ţa lor unică şi comună , genera l românească . A p a r e n ţ a unor deo­sebir i f undamen ta l e , p e care uni i cerce tă tor i au avu t convingerea că le s e s i z e a z ă l u , p rov ine , c redem, d in r edac t a r ea specifică a documen te lo r în f iecare d in cele t r e i ţ ă r i de că t re cancelar i i l a t ine şi s lavone, d in p r ezen ţ a une i s tăp în i r i s t r ă ine în Trans i lvan ia , d in p ropo r ţ i a difer i tă a documente lo r p ă s t r a t e d in evul m e d i u în in te r io ru l şi în a fara a rcu lu i Carpaţ i lor , d in t e n d i n ţ a voi tă , p r e fo rma ta de a ev iden ţ i a evolu ţ ia d is t inctă , s epa ra t ă şi ch ia r d ive rgen tă a difer i te lor reg iun i r o ­mâneş t i , în fine, d i n t r ans fo rmăr i l e i m p o r t a n t e p e care cnez imea şi ins t i tu ţ i i le sale ad iacen te le -au suferi t de-a l ungu l t i m p u l u i în u n a sau a l ta d in Ţă r i l e R o m â n e . Deoarece, în m o m e n t u l apar i ţ i e i mas ive în i zvoare a cnezilor, cele t r e i s ta te româneş t i e r a u fo rmate sau pe cale de a se forma, i a r o pa r t e d in pa r t i cu ­la r i tă ţ i l e amin t i t e e r au de ja f ixate, cons ide răm opor tun să ana l i zăm la î n c e p u t s t a tu tu l cnezimii şi n a t u r a cnezate lor în f iecare din ţă r i l e româneş t i .

ll.Situaţia din Ţara Românească. In Ţ a r a Românească , deşi mă tu r i i l e s în t pu ţ ine , se poa t e a f i rma cu depl ină ce r t i t ud ine că în secolele X V şi pa r ţ i a l XVI , cnezii e r a u t recu ţ i în d o c u m e n t e a l ă tu r i d e boier i şi d regă tor i , ei a p ă r î n d ca p rop r i e t a r i de p ă m î n t u r i şi d e vi te , p r e c u m şi de ţ ă r a n i dependen ţ i (vecini), c a r e le l u c r a u o g o a r e l e 1 1 . Es te ev iden t că fac p a r t e d in clasa s tăp în i toare , deşi p lă tesc d a r e a pe r sona l ă că t re domnie , iar l a m o a r t e a lor d o m n u l avea d r e p t u l la un cal, ca s imbol al t r ans fe ru lu i d e p rop r i e t a t e p r o d u s p r i n moş ten i re . D i n t r - u n d o c u m e n t d e la începu tu l secolului X V 1 2 , emi s d e Mircea cel Bă t r în , re iese c la r că s t ăp în i rea u n o r sa te p u t e a s-o a ibă bo ie ru l sau enezul , c ă ru i a ţ ă r an i i a ces to r s a t e îi d a t o r a u gloabe, duşegub ine , s lujbe, dăjdi i , posadă , găleţ i ohabn ice şi

6 I. Lupaş , Realităţi istorice în voievodatul Transilvaniei din sec. XII—XVI, e x t r a s d in AI1NC, VII , 1935—1938, p . 10 : Ş te fan Pascu , Rolul cnezilor din Tran­silvania in lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, î n „Studii şi cerce tăr i de is torie", 1957, an . VII I , n r . 1—4, p. 29—30.

7 H. H. S tahl , Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, vol . II, Bucureş t i , 1959, p . 31.

8 Nu l u ă m aici în discuţ ie „ teor ia" t enden ţ ioasă p r i v i n d or iginea cnezilor în conducă tor i i g rupur i lo r româneş t i de e m i g r a r e sau colonizare în secolele X I I I — X I V (Vezi E. Lukin ich , Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, Budapes ta , 1941, p . X X — X X I I şi, cel m a i recent , Erdély torténete, vol. I. De la î ncepu tu r i p ina la 1606. sub red. M a k k a i L. şi Mócsi A., Budapes ta , 1986).

s H. H. S tahl , Controverse de istorie socială românească. Bucureş t i , 1969, p . 268—269.

l u Ibidem, p . 269. 1 1 D inu C. Giurescu , Ţara Românească în secolele XIV şi XV, Bucureşti , ,

1973, p . 219—220. 1 2 DRH, B, I. (1247—1500), p . 71—72, nr . 33.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 3: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

munc i i , în spir i tu l une i a d e v ă r a t e aservi r i f e u d a l e 1 3 . î n t r - u n al t document , d a t de acelaşi domni tor , s înt consemna te b les temul şi u rg ia domnească p e n t r u aceia ca re , „sau d i n t r e boieri sau d i n t r e cnezi", a r împied ica p e ţ ă ran i i d e p e n d e n ţ i d in sa te le lor să se s tabi lească î n t r -un sat a l mănăs t i r i i C o z i a M . O a s e m e n e a opre l i ş te p e n t r u cnezi formulează şi R a d u cel M a r e la 1498 în cazul sa te lor m ă ­năs t i r i i T i smana : „Şi d u p ă aceea, oricîţi vecini vor m e r g e în satele sfintei m ă ­năs t i r i , i a r cnezii să nu cuteze să-i oprească, ci să le ia n u m a i gălea ta , p e n t r u ca cine- i va opri , r âu v a p ă ţ i " 1 5 . La 1487, V lad Că lugăru l cedează m ă n ă s t i r i i Snagov, î n t r e a l te le , „caii de la cnezii d in acel j ude ţ a l Brăi le i , ca re se cad să fie domneş t i , de la cnezii ca re mor" In veacu l XVI , sp re final (1599), două documen te pomenesc vecini ca re se zălogesc de la cnezii lor p e n t r u cîte 700—800 ele aspr i , u r m î n d să fie oameni l iberi p î n ă c înd cnezii Ie vo r p lă t i lor a s p r i i 1 1 . Uunl d in aceste d o c u m e n t e este e x t r e m d e i m p o r t a n t p r i n p rec iza rea p e ca r e o face : cei doi vecini „s^au zălogit d e la cnezul lor, m a i sus s c r i su^ L ă u d a t , p e n ­t r u 1 400 aspr i . I a r acei vecini ma i sus zişi, ei n - a u s ta t să fie cnezi, ci a u v r u t s ă se v îndă în a l tă p a r t e , la alţi boieri". P a r t e a lui Lăuda t , cu vecini cu tot , va fi c u m p ă r a t ă d e rude le lui Lăuda t , în aco rd cu d r e p t u l de p r e e m p ţ i u n e ?Pt Documentu l p u n e în l umină cele două semnif icaţ i i pe ca r e le-a a v u t no ţ i unea de cnez in Ţ a r a Românească , de-a lungul exis tenţe i acestei categori i sociale : a) p înă în secolul X V I cnez a î n s e m n a t s t ăp în de p ă m î n t şi de vecini (documentu l s p u n e că vecinii s-au r ă s c u m p ă r a t de la cnezul lor, d a r a u v r u t să se v î n d ă la alţi boieri), as imi la t ca s ta tu t social cu bo ie r imea mică ; b) spre sfîrşi tul seco­lu lu i X V I şi d u p ă aceea, cnez începe să fie s inon im cu om l iber , cu ţ ă r a n l iber (documentu l spune că d u p ă r ă s c u m p ă r a r e cei doi vecini , n - au s ta t să fie c n e z i 1 9 ) . As imi la rea „cneziri i" cu s ta tu tu l de om l iber , cu e l ibera rea d in r u m â n i e este tot m a i f recventă în secolul XVI I .

In concluzie, p e baza măr tu r i i l o r documen ta r e , t r e b u i e să r e m a r c ă m p e n t r u Ţ a r a Românească , în secolele XV—XVII un p roces văd i t de disoluţ ie a cnezimii . Ù n d e la începu t îi v e d e m invar iabi l puş i a l ă tu r i d e boieri , imedia t în u r m a aces ­tora , ca fiind şi ei ca şi boier i i s tăpîni d e sate sau p ă r ţ i de sate, adică d e p ă -m î n t u r i şi d e vecini , ma i apoi a p a r ea de ţ in înd pă r ţ i mici de sa te şi un n u m ă r mic de vecini , î m p ă r ţ i n d u - ş i în t re ei d rep tu r i l e d e s t ăp în i re în cupr insu l ace ­luiaş i s a t 1 9 . Ţ in înd s eamă de aceas tă î m p r e j u r a r e , se pot fo rmula două în t r ebă r i , a n u m e de ce a p a r aceşt i cnezi r e l a t iv r a r în documente le veaculu i X V şi d e ce, în cal i ta tea pe ca re o aveau d e s tăpîn i ai p ă m î n t u l u i şi oameni lor , s în t p o ­m e n i ţ i d is t inc t de boieri . In afara a l to r cauze, cum a r fi p reca r i t a t ea gene ra i ă a surse lor p e n t r u aceea epocă, r ă spunsu l la p r i m a î n t r e b a r e c r e d e m că t r ebu ie legat de faptu l că în secolele XIV—XV, s tăpîni i p ă m î n t u l u i , fie că unu l s ingur a r e m a i m u l t e sate, fie că m a i m u l ţ i s în t în devă lmăş ie în ho ta ru l u n u i s ingur sat, poa r t ă , în m a r e a ma jo r i t a t e a cazuri lor , n u m e l e de boier în Ţ a r a R o m â ­nească - ü . Este posibil deci ca uni i cnezi, da to r i t ă s t a tu tu lu i lor social-economic comparab i l de facto cu al boier i lor , să n u fi fost în une l e cazur i d e n o m i n a t i dis t inct d e aceş t ia d in u r m ă . Totuşi , fap tu l că uneor i cnezii s în t pomeni ţ i s epa ra t şi a l ă t u r i d e boieri la î ncepu t deno tă ex is ten ţa unei deosebir i î n t r e uni i şi a l ţ i i , deosebi re a p ă r u t ă d u p ă în t emeie rea s ta tu lu i feudal . Din m o m e n t ce cnezii s în t consemna ţ i încă d in secolul X I I I , î na in te d e ag rega rea s tatală , i a r boier i i n u m a i d u p ă desăv î r ş i rea aces tui proces istoric, c r e d e m că se conf i rmă opinia că cei d i n -tî i e r a u o feudal i ta te inc ip ientă p r e s t a t a l a 2 i . Nic iodată în veacul X V în Ţ a r a Românească n u es te c o n s e m n a t ă d o c u m e n t a r v r e o dan i e sau v r e o conf i rmare d e p ă m î n t u r i şi supuşi în favoarea cnezilor, ci n u m a i în favoarea boieri lor . Cnezi i

1 3 H. H. Stahl , Controverse.,., p. 263 1 4 DRH, cit., p . 65—66, nr . 29. 15 Ibidem, p . 458—459, nr . 281. J6 Ibidem, p . 329—331, nr . 205. " Ibidem, X I (1593 — 1600) ; p . 437—439. n r . 321 şi 322. M H. H. S tah l , Controverse..., p . 265. 19 Ibidem. ' M D inu C. Giurescu, op. cit., p . 220—221. 2 1 P . P . Pana i tescu , Obştea..., p . 66—69.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 4: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

a p a r ca s t ăp în i d in t r -o pe r ioadă an te r ioa ră . R id ica rea boier imi i ca feuda l i t a te oficială a s t a tu lu i feuda l (probabi l un i i boier i e r a u r id ica ţ i chiar d i n t r e cnezi) s e des făşoară în p a r a l e l cu decăde rea cnezimii . Ex i s t ă u n gol d e in fo rma ţ i e în î n t r eaga p r i m ă j u m ă t a t e a veaculu i XVI , ceea ce r ep rez in t ă u n a d e v ă r a t h i a tu s î n t r e g r u p u l vechi a l cnezilor s t ăp în i de sa te (păr ţ i de sate) şi g rupu l confuz al sa te lor ca re se r u m â n e s c sau, d impot r ivă , se cnezesc sau încea rcă a se c n e z i 2 1 . P rocesu l aces ta de decăde re a in f luenţa t şi în ţe lesu l cuv în tu lu i cnez, c a r e se modif ică în t i m p . S p r e f inalul veaculu i X V I şi în secolul X V I I , ţ ă r a n i i l iber i , a i u n ş i un i i în s i tua ţ ia să se v î n d ă sau ţ ă ran i i d e p e n d e n ţ i e l ibera ţ i p r imesc n u m e l e d e cnezi, i a r ac ţ iunea celor d in u r m ă se c h e a m ă cnezire , d u p ă n u m e l e foşti lor oameni l iber i şi s t ăp în i d e vecin i ca re sufer iseră u n proces de decădere socială ' a . Deci în veacur i l e X I V şi XV, boieri i şi cnezii r e p r e z e n t a u în Ţ a r a Românească două s t r a t u r i a l e aceleiaşi clase sociale, boier i i fi ind bogaţ i şi pu te rn ic i , iar cnezi i fi ind exp loa ta to r i m ă r u n ţ i ai u n u i n u m ă r m a i mic d e sa te . Aceşt ia , ca p r o p r i e t a r i feudal i ma i mici, cu ţ ă r a n i aservi ţ i , c a r e m u n c e a u to tuş i p e n t r u ei, lovi ţ i de concuren ţa mar i l o r moşii boiereşt i şi de f ă r îmi ţ a r ea p ă m î n t u l u i lor p r i n moş ten i re , decad în r îndur i l e unei ţ ă r ă n i m i l ibere , ia r uneor i şi m a i jos , f i ind siliţi să se v î n d ă ei înşişi cu vecini i lor cu t o t 2 4 . Insă, în pe r ioada de ca re n e ocupăm, cnezi i r o m â n i de la sud de Carpa t i , p r i n faptul că s t ăp îneau p ă m î n t ş i vecini , fo losindu-se de o p a r t e a roade lo r munci i i aces tora d in u r m ă , po t fi socoti ţ i m e m b r i ai clasei feudale , născu ţ i în cad ru l unu i feudal ism local , p r i n de sp r inde rea lor d in r î n d u l comuni tă ţ i lo r , în t r -o pe r ioadă g reu de precizat , d a r o r i c u m a n t e r i o a r ă veacur i lor X I I I — X I V . Documente le mun teneş t i , a t î t de p a r ­c imonioase cu informaţ i i le , n u spun n imic desp re even tua le l e a t r ibu ţ i i j u d e ­că toreş t i a l e cnezilor şi nici n u n u m e s c s tăp în i r i le lor cnezate . L ipsa o r i că ro r u r m e de el igibi l i ta te în cazul cnezilor, co robora tă cu s t a tu tu l lor de p ropr i e t a r i , îi p lasează fă ră echivoc în rîndul clasei sociale feudale (ca m e m b r i de r a n g m a i mic ai acesteia, d u p ă apa r i ţ i a s tatului) şi n i c idecum în r î ndu l u n o r d e m n i t a r i să teş t i aleşi, cu a t r ibu ţ i i admin i s t r a t iv—economice şi jur id ice . Chia r dacă vor fi fost an te r io r şi a s e m e n e a f run taş i ai satelor , primi inter pares (ceea ce es te foar te probabi l ) , în veacur i l e X I V — X V ei n e a p a r ca s t ăp în i de sate, p lasa ţ i în r î ndu l feudal i lor . De altfel, nici n u se poa te recons t i tu i procesul de f o r m a r e a s ta tu lu i feudal fă ră a se a d m i t e p reex i s t en ta une i clase feudale , f o rma tă , p r o ­babi l , în cazul nos t ru şi d in c n e z i 2 5 . Nu v e d e m cine alţ i i a r fi fost acei „maiores t e r r a e " d in d ip loma ioani tă la j u m ă t a t e a secolului XI I I . S ta tu l feudal , c u m s-a î n -t împ la t îndeobş te , şi-a făur i t u l te r io r o nouă clasă de s tăpîni , în tă r i ţ i cu ac te de danie , d a r vechii s t ăp în i p res ta ta l i s-au p e r p e t u a t o v r e m e , î na in t e d e a li se oficializa u n o r a feudal i ta tea , p r i n i n t e r m e d i u l documen tu lu i scris sau îna in t e ca al ţ i i să se ru ineze în u r m a inadap tă r i i , a fă r îmi ţă r i i p ropr ie tă ţ i i , a concuren ţe i mar i lo r feudal i etc. Cer t este că, p e n t r u pe r ioada care ne in teresează, cnezii d in Ţ a r a Românească sînt a tes ta ţ i ca s tăp în i de p ă m î n t şi de vecini ; deci, s u b aspect social-economic, s în t feudal i "B.

I I I . Situaţia din Moldova, In cazul Moldovei , luc ru r i l e s în t ma i greu de. p r e ­zenta t cu aceeaşi r e l a t ivă c la r i ta te şi r igoare ce rezu l tă d in izvoarele m u n t e n e ş t i vechi . Documente le d i n Ţ a r a românească de la r ă să r i t de Carpa t i au u n a l t specific, aşa c u m nici procesul de ag regare statală, n u este ident ic cu p rocesu l ana log de la sud d e Carpa t i . Cu toa te acejstea, ch ia r dacă uneo r i a u n u m e d i ­ferite, clasele şi categori i le sociale d in cele două s ta te româneş t i l ibere s înt a p r o a p e aceleaşi . Cer t este că şi documen te l e moldoveneş t i îi pomenesc — e drep t , î n t r - u n m o d pa r t i cu l a r — pe cnezi în secolul XV. Aceste documen te n u se referă nici­odată în m o d di rec t la cnezi, ci n u m a i cu pr i le ju l men ţ iun i lo r de dan ie a sa te lor cneziale că t r e al ţ i s tăpîni . Un e x e m p l u este d in 1417, c înd A l e x a n d r u cel B u n

- H. H. S tahl , Coretrouer.se..., p . 267. ' a Ibidem, p . 266. 2 4 Ibidem, p . 273. 2 5 Ibidem, p . 272. '"° C. Giurescu , Studii de istorie socială, ed. C. C. Giurescu , Bucureş t i , 1943,

p . 295—304, 311.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 5: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

face cunoscut slugii sale, giupinul Şandru că „pen t ru d r e a p t ă şi c redinc ioasă s lu jbă , i - am da t lu i în p ă m î n t u l nos t ru al Mo ldovă , un sat , a n u m e M u n t e n i i Scutaş i , u n d e iaste cniaz L i tu şi Şă rban , ca să-i fie lui u r i c ' ' 2 1 . In to ta l se cunosc v r e o 13 d o c u m e n t e de acest fel, care pomenesc 17 cnezi în 13 sa te ; î n genera l , este consemna t un cnez de sat, d a r în t re i cazur i cnezii a p a r c î te doi şi o d a t ă ch iar t re i î n t r - u n sa t -H. I n t e r v a l u l de t i m p în ca re s înt pomeni ţ i aceşt i cnezi este 1414—1531, d a r u l t imul cnez act iv, deci ex is ten t ca a t a r e la da t a emi ter i i documentu lu i , este d in 1437 * J. Res tu l s înt prec iza ţ i p r i n fo rmula „unde a fost". C u m u l t m a i m a r e este n u m ă r u l juzilor , care a p a r în 149 d e sate, în 10 d i n t r e ele fiind cîte doi Ul t ima c o n s e m n a r e a unu i j ude care „este" da t ează d in 1455, ia r a u n u i a ca re „a fost'" da tează din 1606 J 1 . V a t a m a n i i s în t p o m e n i ţ i în fo rmule le d e ident i f icare a 17 sate. S p r e deosebire de cnezi, juzi i şi v a t a m a n i i a p a r şi eu a l te p r i l e ju r i decît formule le eie dan ie că t r e u n s tăpîn sau d e ident i f icare a sate lor . Fo rmule l e „unde es te" şi „unde a fost" nu sînt pe dep l in r e l evan t e , deoarece se constată în unele cazur i o inconsecvenţă în folosirea lor (acelaşi pe r sona j este a r ă t a t ca Jost în 1428, ia r în 1429 a p a r e că este ; u n a l tu l es te a r ă t a t ca fost j u d e în 1488, ia r pes te 118 ani , în 1606. se spune despre 1 el acelaş i l u c r u etc.) 3 2 , d incolo d e faptul că adesea ca l i ta tea de cnez, j u d e sau v a t a m a n n i c i n u este a r ă t a t ă . Deoarece, d u p ă u n g r u p d e d o c u m e n t e în ca re s în t con­s e m n a ţ i în fo rmule le de ident i f icare a .satelor, v a t a m a n i i r e a p a r mas iv la sfîr-ş i tu l secolului X V I în documen te ca re vorbesc expl ic i t despre funcţi i le lor , s t a t u t u l social a l aces tora a p u t u t fi r e la t iv bine precizat . In acel t i m p (ul t imele d o u ă deceni i a le veaculu i X V I — pr ime le d o u ă decenii ale veaculu i XVII) , v a ­t a m a n i i e r a u m e m b r i ai clasei ţ ă r a n i l o r aservi ţ i , funcţ ionînd în sa te ca oamen i a i s tăpîni lor , vă taf i locali ai b o i e r i l o r 3 î . Juzi i sînt pomen i ţ i în c î teva docu­m e n t e ca m a r t o r i la ho tă rn ic i r i cu o s i n g u r ă excepţ ie , a n u m e la 1599, c înd u n j u d e c u m p ă r a u n sat cu m o a r ă 3 5 . Cei ma i mu l ţ i au to r i îi ident if ică p e cnezi cu juzi i , acesta d in u r m ă fi ind u n n u m e r o m a n i c p e n t r u conducă to r i i popu la ţ i e i s t r ă româneş t i şi româneş t i , n u m e pes te ca re s-a s u p r a p u s în vech ime t i t lu l d e cnez, p u r t a t de şefii t r ibur i lo r s lave O d o v a d ă a acestei s inonimi i a r fi şi u r m ă t o a r e a s i tua ţ ie : l a 1414, cura s-a văzut , L i tu şi Ş e r b a n a p a r d r e p t cnezi care „sînt", p e n t r u ca, d u p ă 85 de an i , în 1499, să fie a r ă t a ţ i ca judeţi c a r e „au f o s t " s i . Drep t u r m a r e şi judec ia d in Moldova ( t e rmenul d e judecie a p a r e p e n t r u p r i m a oa ră la 1198—1199, c înd m a r e l e j u p a n s î rb Ş tefan N e m a n j a d ă r u i a , î n t r e a l te le , mănăs t i r i i H i l a n d a r „judecia lui R a d u şi George şi d e to ţ i 170 de v l a h i " x ) t r ebu ie socoti tă s i non imă cu cnezatul . Ex is tă dovezi cer te qă ş i în Moldova, în p r e a j m a în temeier i i , m u l t e comuni tă ţ i săteşt i sau obşt i s a u sa te deven i se ră judeci i , ad ică pu t e r ea t r ecuse în mî in i le famil i i lor m a i pu t e rn i ce d in p u n c t d e v e d e r e economic, care de ţ i neau t i t lu l de j u d e sau cnez p e v i a ţ ă şi-1 t r a n s m i t e a u p r in moş ten i re u rmaş i lo r . I n 1432, I l iaş voievod aco rdă lui D r a -

27 DRH, A. I. (1384—1448), p . 51, nr . 36. Deşi uneor i n u m e l e cnezi lor poa te să fi se rv i t şi la ident i f icarea satelor, n u c redem că aceas ta a fost r a ţ i u n e a p r i n ­c i p a l ă a pomen i r i i lor Sn documen te j m a i a les acolo u n d e s e dă şi n u m e l e cnezulu i şi a l sa tu lu i . P ă r e r e a c o n t r a r ă la H. H. S tah l . Controverse..., p . 215.

f55 H. H. Stahl , Controverse..., p 217—218. 225 (Nu e consemna t aici cnezul Nicoară d in Tuzora) .

^ Ibidem, p . 227. 'M Ibidem, p . 219—222, 227.

3 1 Ibidem, p . 222, 227 3 2 Ibidem, p . 224.

3 3 Ìbidem, p . 334—335. 3 4 Ibidem, p . 226. 3 5 DIR, A, veac . XVI , vol . IV, p . 263—265, nr . 327 şi 328. 3 6 C. Cihodaru , op. cit., p . 21. Vezi şi I. Minea , Originea romană a institu-

ţiunii cnezatului la noi. în CI, I, 1925, p . 412. 3 7 H. H. S tahl , Controverse..., p . 223—224.

sn rd l 3 0 Silviu Dragomir , Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu,

Bucureş t i , 1959, p . 17.

2 — Anuar

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 6: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

goş Ur l a t sa tu l lui , pe Tutova , „unde este casa lui , ca să- i fie judec ia u r i c necl int i t n ic iodată , în veci" . „Şi s u b ur ic să n u se dea a l tu ia n i m ă n u i n ic iodată . Şi să ţ ie d e s teagul de la Tu tova , c ine îl v a ţ ine . Şi a l t j u d e ţ să n u a ibă" 3 e . Deci Dragoş Ur la t de ţ inea o judeeie , adică un sat a! lui, ca re d in 1432, pron act domnesc , se t r a n s f o r m ă în ur ic , adică în p r o p r i e t a t e feudală oficializată. In 1455, Miha i l logofăt a r e la gu ra Pobra t e i , „unde este j u d e Cîrs tea şi Danciu l , a m î n d o u ă j u d e c i i l e " 4 U . La 1488, se dă ru ieş te bo ie ru lu i M i h u şi a lor săi sa tu l Po iana , „unde a u fost cnezi Băloş şi Danciul , a m î n d o u ă j u d e c i i l e " 4 1 . Deci cei doi cnezi, î na in te de a se s u p r a p u n e s tăp în i rea boierească, de ţ ineau cele două judeci i . A l t e cî teva documen te sînt şi m a i conc luden te p e n t r u i n t e r p r e t a r e a judecie i în sens te r i tor ia l : la 1458, O a n ă G r a m a a r e în C împul lu i Dragoş două judeci i , u n d e a u fost juzi Draganic i şi D îmba , pe ca re le s tăp îneş te „după vech iu l hotar , p e u n d e a u folosit d in veac , şi d in va l e şi d in v î r f " 4 2 ; în 1488, două judeci i se v înd p e n t r u 170 de zloţi t ă t ă r ă ş t i 4 à ; în 1491, nepoţ i i u n u i Las lău Buhaicea a u mai m u l t e sate, î n t r e care şi Nămeş t i i , „unde a fost j u d e Oancea" . I m p ă r ţ i n d u - ş i ave rea în t r e ei, unu l din nepoţ i capă tă „ jumăta t e d in judec ia lui Offacea" 4 4 I n t e r p r e t a r e a deci ca funcţ ie a judecie i sau ca a t r i bu ţ i e j u d e c ă ­to rească a j ude lu i sau cnezului (deşi aceas tă a t r i bu ţ i e es te p robab i l să fi ex is ta t şi în Moldova) n u se poa te sus ţ ine , f i ind cer t combă tu t ă de a c e s t e e x e m p l e în ca re judeci i le a u ho ta r d in va l e în vîrf, se po t v i n d e şi se pot î m ­p ă r ţ i 4 5 , î n tocma i ca şi cnezate le t r ans i lvănene , judeci i le d in Moldova au , p r i n u r m a r e , şi u n incontes tabi l în ţe les ter i tor ia l , re ieş ind d in une le d o c u m e n t e că , î n a i n t e de a fi d ă r u i t e u n o r boieri sau unor foşti cnezi şi juzi de că t re domnie , a u fost de ţ i nu t e în chip obişnuie ln ic de aceşt i cnezi şi juzi . Exis tă u n caz concret a l sa tu lu i Tuzora , u n d e a fost cnez Nicoară şi care sat es te d ă r u i t d e că t r e Il iaş voievod unu i a n u m e Staie. Pes te c î ţ iva ani , acelaş i d o m n (cu f ra te le său Ştefan) ia de la Sta ie sa tu l Tuzora şi-1 dă ru i e ş t e cnezului N i c o a r ă 4 6 . Es te u n e x e m p l u d e cnez conf i rmat de domnie în sa tu l său şi r id ica t în r înctur i le boier imi i . Uni i d i n t r e descendenţ i i cnezilor şi juzi lor a u reuş i t d u p ă u n t i m p să r eob ţ ină moşia s t rămoşească de la noii p ropr i e t a r i , c u m a fost A lbu Voinescul care a c u m p ă r a t cu 50 de zloţi sa tu l Oideşti i , p e Tutova , „ u n d e a fost j u d e Voinea" (document d in 1439) 4 7 .

In veacu l X V se înregis t rează un proces de t r a n s f o r m a r e a vechi i s t ruc tu r i sociale şi a vechi i p ropr ie t ă ţ i în Moldova . Cnezii şi juzii d i spa r a p r o a p e s i m u l ­tan p e la j u m ă t a t e a veaculu i X V , d u p ă m ă r t u r i a documente lo r . Uni i d in ei se regăsesc în clasa feuda lă oficializată de s ta t — boier imea , ia r a l ţ i i vo r deven i supuşi ai noi lor s tăp în i r id ica ţ i d e domnie . Sch imbîndu- ş i s t a tu tu l social, cei decăzu ţ i vo r a junge a semănă to r i v a t a m a n i l o r şi, d u p ă pes te 100 de an i de tăcere a documente lo r , vo r r e a p a r e juzi pomeni ţ i ca m a r t o r i în c î teva cazur i , Cnezii n u vo r m a i fi pomen i ţ i d o c u m e n t a r în nici o î m p r e j u r a r e d u p ă 1531, deşi vechea lor p r e e m i n e n ţ ă socială m a i a r e u n e l e f i rave e c o u r i 4 " . I n acelaşi sens a l t r ans fo rmăr i lo r , p ropr i e t ă ţ i l e p re s t a t a l e n u m i t e judeci i se dă ru iesc d e că t r e d o m ­nie ca ur ice , oficial izîndu-se şi benefici ind d e une l e s c u t i r i 4 9 . Desigur, la r igoare , se poa te obiecta că l ipsesc dovezi le cer te a l e aserv i r i i feudale î na in t e d e î n t e ­meie re , a l e mecan i smu lu i perceper i i u n o r d ă r i de că t re cnezi sau juz i d in p a r t e a supuş i lo r lor. L a c u n a se poa t e u m p l e , c redem, p r i n t r -o analogie , a n u m e p r i n anal iza acelor d o c u m e n t e emise de cneji i s a u pr incip i i Hal icu lu i şi de regi i polonezi în favoarea cnezi lor r o m â n i d in n o r d u l Moldovei şi d in M a r a m u r e ş ,

3 9 DRH, A, vol. I, p . 156—157. nr . 10S. *> Ibidem, vol . II , p . 67—69, nr . 48.

4 1 Ibidem, vol. I l l , p . 76—81, n r . 42. 4 2 Ibidem, vol. I l l , p . 110—111, n r . 76. 4 a Ibidem, vol . I l l , p . 81—83. nr . 43. 4 4 Ibidem, p . 208—211. nr . 105. 4 5 H. H. S tah l . Controverse..., p . 212—214. *» C. Cihodaru , op. cit., p . 31. 47 Ibidem ; DRH, A, vol. I l l , p . 238—240, nr. 122. 4 8 Al . Gonţa , Satul în Moldova medievală. Instituţiile, Bucureş t i , 1986, p .

102. 4 9 E. Condurach i , Juzii si judeciile moldoveneşti, în CI, V—VII , 1929—1931,

p . 308—309.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 7: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

care , p r i n t r - u n p roces firesc de ro i re a popula ţ ie i a u a juns să în temeieze sate. N u c r e d e m că î n acest caz este vorba despre o e m i g r a r e sau de o colonizare;, c u m s-a sus ţ inu t a d e s e a 5 " , deoarece aceşt i r o m â n i d e la ho ta re l e nord ice a le v i i ­toa re i Moldove s înt a tes ta ţ i încă d in veacul X I I I , în f run te cu cnezii lor „bo-lohoveni" (dacă n u m e l e local i tă ţ i i Bolohov v ine d e la acela al bolohoveni lor , a tunc i a t e s t a r ea român i lo r în aces te reg iuni d in Hal ic i—Wolhynia este ch iar d in veacul XI I , d e pe la 1150) 5 1 . Tocmai p e locul acestei ţ ă r i a bolohoveni lor s în t a tes ta te în veacur i le u r m ă t o a r e toponime, h i d r o n i m e şi onomas t ice r o m â ­neş t i sau aşeză r i o rgan iza te şi s t ăp în i te d u p ă ius valachizum. De aceea, sate le î n t eme ia t e d u p ă d r e p t u l românesc în sudul Polonie i s înt aşezăr i fo rmate p r i n ro i rea f i rească a popula ţ ie i c a r e pr isosea î n t r - u n loc aprop ia t , conducerea aces ­tei ac ţ iuni de î n t eme ie r e av înd -o adesea cnezul . Şi în Moldova propr iu-z i să s-au p r o d u s a semenea ro i r i şi în temeier i de aşezăr i noi , d a r nu s-au în reg is t ra t in scris, f i indcă e r a u u n luc ru firesc, r apo r tu r i l e d in t r e cnez şi obşte f i ind b ine cunoscute , p e de o p a r t e , pe de a l tă p a r t e nici cance la r ia s ta ta lă n u dob înd i se încă în veacu l X I V şi ch ia r ceva ma i t î rz iu ob i şnu in ţa d e a emi te un n u m ă r a t î t de m a r e de d o c u m e n t e şi de a în reg i s t r a t oa t ă s tăp în i r i le ex is ten te I n Polon ia însă, ţ a r ă s t ră ină , ca re se îns tăp în i se peste Hal ie i -Wolhynia î n zona u n d e t r ă i a u români i , aşezăr i le o rgan iza te d u p ă d rep tu l românesc e r a u ceva neob i ş ­nui t , de aceea s înt consemna te une le a m ă n u n t e în aces t s e n s 5 3 . De exemplu , la 1378, î n t r - o v r e m e cînd documen te l e i n t e r n e d in Moldova lipsesc, p r inc ipe le Vladis lav d e Oppe ln d ă u n act î n f avoarea lu i L a d o m i r R o m â n u l , p r i n ca re îi r ecunoaş t e aces tuia s t ăp în i r ea a s u p r a u n u i t e r i to r iu : „pustia, p ă d u r e a , s te je ­r i şur i le , c împur i l e cî te s în t acolo [...], toa te aces tea i l e - a m da t lu i L a d o m i r ca să-şi facă sa t d u p ă d r e p t u l românesc . Şi i l e - a m da t p e veci , lu i şi copiilor lu i , cu tot cupr insu l şi cu toa te ho ta re l e cî te d in veac se ţ in [...], c u p ă m î n t u l şi cu p ă d u r i l e şi cu s te jer işur i le şi cu f înaţele şi cu ape le şi cu băl ţ i le si cu lovişt i le şi cu toa te foloasele ce l e poa te a v e a a c u m , volnic să l e v îndă , volnic să le s ch imbe cu orice b u n de s eama lu i şi cu vo ia domnească . . . 5 *. I n sch imbul acestei dani i , L a d o m i r R o m â n u l t r ebu ia să s lujească pr inc ipe lu i Vlad is lav d e Oppe ln c u t r e i sul i ţe , deci cu t re i ostaşi că l ă r i (de obicei, se slujea cu o sul i ţă , d a r p ă m î n t u l p r i m i t d e L a d o m i r e ra foa r te în t ins , fi ind consemna te m a i t î rz iu p e el v reo cinci sate) şi să dea în f iecare an cîte doi groşi m a r i : de f iecare ţ ă r a n ca re se aşeza pe acel te r i to r iu .

Documen tu l acesta, p r i n ca re se dă ru i e ş t e o p rop r i e t a t e feuda lă dep l ină , a fost u r m a t de a l te le , a semănă toa re , în favoarea cnezi lor român i , l iber i d e a-şi o rganiza s t ăp în i r i l e to t d u p ă d r e p t u l românesc . In aceste documente , a d e v ă r a t e „cont rac te" de în temeie re , se p r e v ă d des tu l d e expl ic i t obl igaţ i i le să teni lor fa ţă d e c n e z : obl igaţ ia f iecăruia de a munc i p e n t r u cnez două p î n ă la şase z i le p e a n , la a ra t , la secerat şi l a cosit ; î nda to r i r ea facul ta t ivă d e clacă (de obicei, d u p ă p lacu l său, cnezul c h e m a p e locuitori l a t r e i clăci p e an) ; da ru r i l e d e să rbă to r i (colaci, ouă , păsă r i , miei) etc. Cnezii a v e a u r eze rva te în c a d r u l cnezatului , în dep l ină p rop r i e t a t e şi l ibe re d e or ice fel d e sa rc ină , u n a p î n ă l a şase bucă ţ i d e p ă m î n t n u m i t e l anur i , u n d e îşi aveau casa (curtea) , şi a le că ro r roade , d a t o r a t e munc i i să teni lor , le r eveneau în exclus iv i ta te . Cnezului îi m a i r e v e n e a u toa te ex t r emi t ă ţ i l e lo tur i lor ca re r ă m î n e a u n e î m p ă r ţ i t e d u p ă ce se făcea m ă s u r ă t o a r e a , toa te „col ţur i le" şi suprafe ţe le ne regu la t e ; el s t ăp înea locul v i r a n d in cen t ru l sa tului , u n d e se aşezau meş teşugar i i şi u n d e se c l ădeau prăvă l i i l e mic i lor n e ­gustori , care cu toţ i i p l ă t eau chir ie cnezului . Cnezul a v e a d r e p t u l l a e leş teu sau iaz (pen t ru a pu tea pescui , ţ ă r an i i d a t o r a u a n u a l o cotă de peş te , d e e x e m -

5 0 Ş te fan Meteş , Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII—XX, ed. II , Bucureş t i , 1977, p . 22—36.

5 1 Victor Spinei , Moldova în secolele XI—XIV, Bucureş t i , 1982, p . 79—80. 5 2 C. Cihodaru , începuturile cancelariei domneşti în Moldova, în Civilizaţie

medievală şi modernă românească. Studii istorice, Cluj -Napoca, 1985, p . 184—194. w I. Bogdan, Cîteva observaţiuni asupra îndatoririlor militare ale cnejilor

şi boierilor moldoveni în secolul XIV şi XV, in ARMSI, S. I I , t. X X I X . 1906 — 1907, p . 618.

5 4 Ibidem, p . 614.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 8: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

piu, la m u n t e , şase păs t răv i ) , el s t ăp înea l ivezile şi grădin i le , avea d r e p t u l la c i rc iumăr i t , la moară , la piuă,, la pr i sacà etc. Ţ ă r a n i i e r a u obl igaţ i sà c u m ­pe re n u m a i de l a c i r c iuma cnezului lor, să m a c i n e , conSra u n o r t axe , la moa ra acestuia . Alb ine p u t e a u ţ ine n u m a i cu învoi rea cnezului şi cu obl igaţ ia de a-i p r e d a lu i a t re ia p a r t e clin .miere. Din gloabele pe r cepu t e la judecă ţ i , a t re ia p a r t e îi r evenea tot cnezului , res tu l merg înd în v is ter ia rega lă . Cneza tu l românesc în Polonia se p u t e a ob ţ ine p r i n hă răz i r e sau c u m p ă r a r e . H ă r ă z i r e a sa făcea p e veci, în ch ip e red i ta r , d u p ă formula dan i i lo r nobi l ia re , deşi, d in p u n c t de v e d e r e ju r id ic , cnezii n u e r a u as imi la ţ i cu nobil i i . î n sch imbul u n o r a semenea dan i i pe rpe tue , cu d rep t de p rop r i e t a t e feuda lă dep l ină sau cvas ide-pi ină , p r e c u m şi al avan ta je lo r avu t e de pe u r m a munc i i supuşi lor , cnezii aveau uni ' le obl igaţ i i fa ţă de pu t e r ea cen t ra lă (sau faţă de feudal , dacă p ă m î n t u l cnezial e ra p e un d o m e n i u p r iva t ) ; de a pa r t i c ipa la războaie , cu a rc , săgeţ i , cal etc. (cu v r e m e a această obl igaţ ie se p u t e a r ă s c u m p ă r a ) ; de a p rezen ta d a r u r i p e n t r u bucă t ă r i a regească (e r a r consemna tă aceas tă obligaţie) la s ă r b ă t o r i ; d e a da o piele de jde r p e n t r u f iecare fată r o m â n c ă ce se căsă torea în a l t sat (darea e n u m i t ă „cuni ţa" şi es te excepţ ională , f i ind uneor i a t r i b u i t ă cnezului însuşi) ; de a organiza s t r înge rea celor la l te dă r i că t r e s ta t sau că t re s t ăp înu l sup rapus , d in ca re beneficia el, cnezul , d e o t r e ime (unu din t re i groşi) ; d e a p r e d a două t r e imi d in gloabe, d e a d a p e n t r u să teni i lui cîte o masă , l a cele două m a r i să rbă to r i r e l i g i o a s e t o . P o r n i m de la p r e m i s a că aceste sa te cneziale româneş t i d m Polonia r e p r o d u c imaginea comuni tă ţ i lo r r omâneş t i d in Ţă r i l e Române , impl ic i t d in Moldova. Sa tu l nou în temeia t a r e t o tdeauna un mode l rea l pe care-1 imi tă 5 b . Dacă în veacur i le X I V — X V , sa te le româneş t i d in Polon ia e r au în fapt cnezate , s t ăp în i te ca p rop r i e t a t e p a r t i c u l a r ă d e că t re cnez, c a r e beneficia de m u n c a şi de roade le munc i i oamen i lo r săi, ca re de ţ inea a d e v ă r a t e monopo lu r i senioriale , t r ebu ie să a d m i t e m că şi în Moldova p ropr iu -z i să s tadiul d e evoluţ ie al cnezate lor v a fi fost cel p u ţ i n acelaşi . A s tăp în i în m o d di rec t p ă m î n t p e care-1 luc rează să ten i i (două la şase zile p e an de fami l ie este mul t , d a c ă r e a ­m i n t i m fap tu l că l a Bobî lna , î n 1437, s-a s tabi l i t o zi p e a n d e m u n c ă g r a tu i t ă p e n t r u nobil) , a p r imi d a r u r i d e la aceştia, a beneficia d e a t re ia p a r t e d in dă r i şi g loabe etc. r ep rez in t ă în m o d cer t r a p o r t u r i de a se rv i re feudală . De altfel, se p a r e că nici bo ie r imea în veacur i l e X I V — X V , în c iuda t r ans fo rmăr i i judecie i în uric , n u se b u c u r a în Moldova d e a v a n t a j e ma te r i a l e m a i mar i , d o m ­nia r eze rv îndu-ş i cea m a i m a r e p a r t e d i n ven i tu r i , r eg imul d e scut i r i f i ind des­tu l de p recar , fă ră să p o a t ă fi as imi la t comple t cu imun i t a t ea f e u d a l ă 5 7 . Din m o m e n t ce la 1378 u n r o m â n a p r o a p e de g ran i ţ e l e nord ice a le Moldovei , p u t e a s tăpîn i în chip e r ed i t a r u n sa t o rgan iza t d u p ă d r e p t u l românesc , t r e b u i e să a d m i t e m că aces t l u c r u n u e r a o nou ta t e , fi ind ob i şnu i t şi în Moldova , îfri veacul XIV , ad ică în pe r ioada în temeier i i şi o rgan izăr i i s ta tu lu i . N u se poa te admi te , în c iuda unor s t r uc tu r i m a i a rha i ce şi a une i s tăp în i r i t ă t a r e m a i accen tua te , o dezvol ta re deosebi tă a Moldovei fa ţă d e res tul te r i tor iu lu i r o m â ­nesc 5 a . S-a r e l e v a t că Bogdan n u a t r ecu t în Moldova decît cu c i rca 100—200

5 5 D. D. Mototolescu, lus Valachicum In Polonia, Bucureş t i , 1916, p . 49—78 ; E. Cernea , Quelques considérations sur le ius Valachicum dans la Pologne féodale, în RRH, X , 1971, n r . 5, p . 849—851 ; T. Holban , Cneazul. Contribuţie la ius Vala­chicum în Polonia, în CI, X — X I I , 1934—1936, n r . 1, p . 62—79 ; C. C ihodaru , Judecia..., p . 22—24.

5 6 H. H. S tah l , Contribuţii..., vol . I I , p . 99. 5 7 Idem, Controverse..., p . 105—123 ; D inu C. Giurescu , op. cit., p . 236—237 ;

Manole Neagoe, Problema centralizării statelor feudale româneşti Moldova şi Ţara Românească, Craiova, 1977, p . 152—175.

5 8 H. H. S tahl , Controverse..., p . 273—275. P . V. Sovetov, Obsçee i osobennoe tipologii feodalizma na Rusi i Dunajskih Knjazestvah (Problema „gosudarstven-novo feodalizma" i evo roii v period genezisa, razvitija i razlozenija feodalnoj formacü), I, în „Bule t inul Academie i de ş t i in ţe a R. S. S. Moldoveneş t i" , 1986, nr . 2, p . 53—57. P e n t r u o dezvo l ta re u n i t a r ă a Moldovei în c a d r u l r ea l i t ă ţ i lo r med ieva le româneş t i , în ceea ce p r iveş te cnezimea, p ledează însă L. L. Polevoi , Rannefeodal'naja Moldavija, Chiş inău , 1985, p . 85—87 (capitolul „Cnezi, juzi şi va t aman i ) .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 9: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

d e famii l i i cneziale m a r a m u r e ş e n e şi că, deşi s în tem în cadru l aceleiaşi s t ruc ­t u r i de civi l izaţ ie românească , nef i ind v o r b a d e u n factor ex t e rn , n u aceste fa ­mil i i a u fondat s ingure s ta tu l . Ex i s t en ţa linei c lase feudale inc ip ien te p e t e r i ­t o r iu l v i i toarei Moldove p r e s u p u n e r id ica rea cnezimii (juzilor) din r î ndu l obş t i ­l o r , d e o a r e c e n u v e d j m cine a l tc ineva, a r fi j u t u t a lcă tu i această e l i tă sociala. Deşi p rocesu l acesta de feudal izare e ra m a i p u ţ i n accen tua t la r ă să r i t de Carpa t i , el r ep rezen ta , to tuş i c u m s-a văzut , o r ea l i t a t e în veacul XIV. Ca s t r u c t u r ă feu­da lă inc ip ien tă şi p res ta ta la , insuficient consol idată , judec ia sau cnezatu l d i spa re în Moldova la scur tă v r e m e d u p ă în t eme ie re (circa u n secol), fi ind în locui tă p a r ţ i a l c u s t ăp în i r ea boierească Cnezii şi juzii se m e n ţ i n în acest t i m p ca p e r ­sona je sociale d e a doua mînă , p e n t r u a accede apoi în r îndur i l e b o i e r i m i i 5 S

saii, d impot r ivă , sp r e a coborî adesea p înă ch iar în r î ndu r i l e supuşi lor .

IV. Situaţia din Transilvania. In Trans i lvan ia , p rob l ema cnezială dob îndeş te no i pa r t i cu l a r i t ă ţ i da to r i t ă sup rapune r i i unei o rgan izăr i de s ta t s t ră ine pes te for­m a ţ i u n i l e poli t ice româneş t i şi a unei s t ruc tu r i economico-sociale feudale de m o ­del a p u s e a n pes te rea l i t ă ţ i l e ana loge feudale sau p e cale de feudal izare în fo rme propr i i , locale. O a l tă pa r t i cu la r i t a t e p rov ine d in n u m ă r u l cu m u l t m a i m a r e de d o c u m e n t e emise şi pă s t r a t e , re fe r i toare la cnezii din T rans i l van i a decî t cele p r i v indu - i pe cnezii de la sud şi r ă să r i t de Carpa t i . Ca şi în celelal te d o u ă ţ ă r i româneş t i , cnez imea d in Trans i lvan ia ca s t r uc tu r ă socială românească , se află î n t r - u n proces d e disoluţ ie , de d e s t r ă m a r e , d u p ă organizarea ' s t a to rn ică a s ta tu lu i , deşi amin t i r ea ei, în fo rme involua te , se păs t r ează m u l t m a i m u i t ă v r e m e , p înă în epoca m o d e r n ă , ia r în g ra iu l b ă n ă ţ e a n p î n ă astăzi (chinez). P e r t i ­nen t e l e ana l ize făcute î n u l t i m u l t i m p a s u p r a acestei t e m e 6 0 , ne scutesc de o se r ie de considera ţ i i şi demons t ra ţ i i , ca re al tfel a r fi fost absolut necesare . O b ­s e r v ă m de la începu t că s t ăp în i rea s t ră ină a reuşi t , p înă în veacul XIV, să f r îngă un i t a t ea cnezimii ca s ta tu t social-economic. Deoarece aceas tă cucer i re s t ră ­i nă s-a făcut t r ep ta t , s u b aspect t e m p o r a l (secolele XI—XII I ) şi d i fe ren ţ ia t d in p u n c t devedere geografic (unele ter i tor i i à u fost cucer i te şi s tăpîn i te ma i de t i m p u r i u şi ma i direct , a l te le mai t î rz iu şi ma i firav), şi s i tuaţ ia cnezilor a a j u n s neun i fo rmă şi neun i t a r ă . In reg iuni le în ca re inf i l t ra ţ ia e lemente lor a logene s-a p r o d u s t î rz iu şi cu in tens i ta te mică — M a r a m u r e ş , Hunedoa ra—Haţeg , Ba ­na t , Făgă ra ş , zone din Munţ i i Apusen i — cnezimea şi ins t i tu ţ i i le sale s-au pe r ­p e t u a t cu a n u m i t e serv i tu t i fa ţă d e stat, sub fo rma unei clase de s tăpîn i e red i t a r i ai satelor . Dimpot r ivă , în zonele de c împie d in Cr i şana şi B a n a t sau d in cen t ru l Trans i lvan ie i , u n d e inf luenţa şi pene t r a ţ i a s t r ă ină a u începu t ma i de t i m p u r i u (secolele X—XI) , cnezii a p a r în secolele X I V — X V şi m a i t î rz iu ca s impl i vil­lici, p r i m a r i ai satelor , ca supuşi , ai noi lor s tăp în i . In aceste reg iun i deschise, d e c împie şi de podiş se cons ta tă ex i s ten ţa celor m a i m u l t e domeni i feudale m a ­ghia re , laice şi eclesiastice, d e or igine dona t ivă . Aces te domeni i c u p r i n d e a u n u ­m e r o a s e sate româneş t i , ai că ro r p r i m a r i (villici) e r a u numi ţ i tot c n e z i 0 1 . Con­s u l t a r e a hă r ţ i i este r e l evan t ă în acest sens : în Făgă ra ş sau M a r a m u r e ş , u n d e p e n e t r a ţ i a feuda lă s t r ă ină a fost ap roape nulă p î n ă în veacul X I V œ , în Ha ţeg , u n d e a fost cu to tu l n e s e m n i f i c a t i v ă 6 3 sau în Banat , u n d e a fost m a r g i n a l ă m , s în t concen t ra ţ i to ţ i cnezii s tăpîn i de p ă m m t u r i şi de supuşi , c t i tor i ai m o n u -

C. C ihodaru , Alexandru cel Bun, Iaşi , 1984, p . 76, 79, 81 ; L. L. Polevoi , op. cit., p . 87.

m Ş te fan Pascu , Voievodatul..., vol. I I I , p . 351—573. B 1 I. C. Fi l i t t i , Opere alese, ed. de G. Penelea, Bucureş t i , 1985, p . 431 (în

no te le edi torului ) ; Dan Gr. Pleş ia , La noblesse roumaine de Transylvanie, Struc­ture et évolution, în RRH, XXVl' , 1987, nr . 3, p . 190—191.

Ë 2 R a d u Popa , op. cit., pass im. b a l o a n A. P o p , încercări de imixtiune în Ţara Haţegului în veacul al XV-lea,

în AII AC, X X V , 1982, p . 39—52. 6 4 M a r i a Holban , Deposedări si ' judecăţi în Banat pe vremea Angevinilor şi

ilustrarea lor prin procesul Voya '(1361—1378), în ŞMIM, 1962, V, p . 57—131.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 10: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

mente lo r d e cul t o r t o d o x e 6 5 , de ţ ină tor i ai cur ţ i lo r şi ce tă ţ i lor d e p i a t r ă şi re­cunoscuţ i în cea m a i m a r e p a r t e în cnezate le lor ca nobi l i ; în c împia Cr işanei şi icentrul Trans i lvan ie i , î n zonele u n d e a u fost aşeza te şi colonizate popu la ţ i i s t ră ine , adică acolo u n d e cucer i rea s t r ă ină s-a făcut d e t i m p u r i u direct , lai t e r i to r iu , n u a p a r e nici u n cnez l iber (regal) jsau cnez—nobil , di n u m a i cnezi as imi la ţ i cu supuşi i . Admi ţ î nd , c u m a r ă t a m m a i sus , or ig inea cnezi lor în in ­ter iorul obşt i lor săteş t i d in t r -o pe r ioadă s t răveche , p robab i l în f inalul e tnoge­nezei, se p u n e p r o b l e m a care e r a s t a tu tu l acestor cnezi în pe r ioada cucer i r i i Trans i lvan ie i d e că t r e magh ia r i sub regii Arpad i en i . I n funcţ ie de r ă s p u n s u l la aceas tă î n t r eba re , se poa te l ă m u r i n u n u m a i p r o b l e m a cnezilor, d a r şi s tad iu l şi ca rac te ru l feuda l i smulu i r omânesc în pe r ioada sa de început . Dacă a d m i t e m că acei cnezi d in zonele de c împie , deschise (unde cucer i rea a fost m a i t i m p u r i e şi s t ăp în i r ea s t r ă ină m a i apăsă toare ) s înt cnezi or ig inar i , n e t r ans fo rma ţ i sub in ­f luenţa noi lor î m p r e j u r ă r i , i a r ceilalţ i s înt r id ica ţ i la feuda l i t a te exclus iv p r i n in t e rmed iu l r ega tu lu i magh ia r , a tunc i obştea, comunitatea" să tească n -a cunoscut d i ferenţ ier i sensibi le p înă în veacu l X I V în T rans i lvan ia şi, în consecinţă , r e l a ­ţiile feudale a u fost i m p l a n t a t e aici în u r m a cucer i r i i . Dacă, d impot r ivă , v e d e m în e lemente le cnezia le d i n M a r a m u r e ş , Bana t , H a ţ e g e tc . o feudal i ta te r o m â ­nească specifică, inc ip ien tă şi p res ta ta la , c u m lasă să se în ţe leagă cele ma i m u l t e documente , adică o feudal i ta te românească despr insă d in s înul obşt i lor p r i n t r - u n proces p r o p r i u şi in t e rn de evoluţ ie a societăţi i r omâneş t i , ia r p e cnezii de pe domeni i l e feudale (deveni ţ i i n t e r m e d i a r i î n t r e oameni i lor şi noi i stăpîni) îi p r i ­v i m ca decăzuţ i d in s t a tu tu l lor d e p r e e m i n e n ţ ă social-economică', ad ică obl igaţ i Ia involuţ ie , a tunc i se poa t e s u p r i n d e c lar impac tu l feuda l i smulu i local r omânesc , aflat p e cale d e a d a n a ş t e r e s t a tu lu i sau statelor , cu feuda l i smul de model a p u ­sean, p e ca re încerca să-1 i m p u n ă rega tu l magh ia r . Dacă în secolele X I I — X I V cnezii t r ans i l vănen i m a i e r a u primi inter pares, d a c ă r ă m ă s e s e r ă doar m e m b r i ma i de vază a i obşt i i , dacă m a i e r a u aleşi şi dacă a d m i t e m că t i t lu l lor i n c u m b a doar o funcţ ie admin i s t r a t ivă , a tunc i ge rmeni i inegal i tă ţ i i economice, jur id ice , cu l ­t u r a l e d in societa tea feuda lă r o m â n e a s c ă a r î n s e m n a să nu a ibă corespondent social, ceea ce n e duce cu g îndu l la o s i tua ţ ie abso lu t ilogică. Î m p o t r i v a une i a semenea in t e rp re t ă r i se r id ică n u n u m a i a r g u m e n t e l e logice, ci şi mă r tu r i i l e do­cumen ta r e . Procesu l de feudal izare a societăţ i i româneş t i , cu o vech ime a n t e ­r ioa ră consemnăr i i e tape lor sale în izvoare le scrise, a şa c u m es te el re f lec ta t în documente , n - a p u t u t fi d e t e r m i n a t d e mode lu l feudal apusean , deoarece aces t model a r e cele ma i s labe ecouri tocmai în reg iun i le cu cea m a i v iguroasă ş i mai pu t e rn i că c n e z i m e 6 6 . Or, în aces te reg iun i p r ime l e m ă r t u r i i scrise vorbesc desp re cnezi care-şi s tăpînesc d in vech ime cnezate le , adică p ropr ie tă ţ i l e lor e r e ­di tare , p e ca re le pot îns t ră ina , împă r ţ i , zălogi etc . In aceste cnezate a p a r su­puşi numi ţ i iobagiones, populi sau altfel, care p re s t ează servici i p e n t r u cnez, îi da torează cote p a t r i m o n i a l e d in roade le munc i i lor şi îi duc da ru r i .

Desigur, cnezul n u este un nobil , deşi l a 1366, regele Ludov ic I îl asimi­lează (în sensul valor i i măr tu r i e i ) , pe cel r ecunoscu t în cneza tu l său p r in d ip lomă regală , cu nobi lu l a d e v ă r a t a l rega tu lu i , d a r es te u n feudal în fo rmare , caire s tăp îneş te sate or i p ă r ţ i de sa te şi p e n t r u ca r e muncesc supuş i i săi . Recunoaş te rea cnezului ca s tăp în în cnezatu l s ă u n u r ep rez in t ă la începu t o s c h i m b a r e d e fqnd, ci t r a n s f o r m a r e a u n u i feudal t r ad i ţ iona l , f ă ră d o c u m e n t scris, î n t r - u n feuda l semi oficializat (cînd conf i rmarea se face cu d r e p t cnezial) sau dep l in oficializat (cînd conf i rmarea impl ica înnobi la rea) . In genera l , sub aspect economic, cnezii n u au fost m a r i p ropr i e t a r i , s t ăp în ind de la p ă r ţ i de sa te p î n ă la cî teva sate , m a i f recvent unu l—două sate, ad ică acea u n i t a t e economico-socială şi ju r id ică c a r e a lcă tu ia un cnezat . Cu t impul , s i tua ţ ia lor s-a d i fe ren ţ ia t şi m a i m u l t decî t a m a r ă t a t m a i sus. In u r m a credincioase lor servicii , m a i ales m i l i t a r e 6 7 , uni i a u

m Mar iu s P o r u m b , Pictura românească din Transilvania — Die Rumänische Malerei in Siebenbürgen, vol . I., Cluj-Napoca, 1981, p . 9—42.

8 6 Ş tefan Pascu , Voievodatul..., vol . I I I , p . 351—573 ; vezi şi cont r ibuţ i i le p r i ­v ind B a n a t u l (M. Holban , I. Caciora , E. Glück), M a r a m u r e ş u l (R. Popa) , Ha ţ egu l (M. Holban , R. Popa , A. A. Rusu, I . Drăgan , l o a n A. Pop) .

CT Ş tefan Pascu , Rolul cnezilor..., pass im.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 11: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

fost d e - a d r e p t u l înnobi la ţ i , î n tă r indu- l i - se cneza te le lor, i a r al ţ i i a u fost c o n ­f i rmaţ i doa r ca s t ăp în i cu d r e p t cnezial . In fine, u n a l t g r u p a con t inua t sâ-ş i s t ăp înească u n t i m p cnezate le f ă ră să de ţ i nă u n d o c u m e n t scris , p î n ă în c l ipa c înd a a p ă r u t t i t u l a r u l u n u i a s e m e n e a ac t (în cele m a i m u l t e cazur i ch ia r e i înşişi , cnezii ob ţ i neau un a semenea act) . Cei c a r e p u t e a u avea aceas tă soa r t ă (de cnezi ce s t ăp îneau în v i r t u t e a une i s tă r i d e fapt, d e cnezi r ecunoscu ţ i sau d e cnezi nobili) e r a u s i tua ţ i în reg iuni le m a i fer i te pomen i t e m a i sus, adică în zone socotite domeni i r ega l e s a u a le cetă ţ i lor regale . Cnezii pes te care s^a s u p r a p u s u n s tăp în feudal de mode l apusean , m a i a les dacă e r a vo rba de unu l laic, n u p u t e a u u r m a decî t calea decadenţe i , a jung înd un i i p r i m a r i ai sa te lor (villici), i a r alţ i i , d a c ă e r a u m a i mu l ţ i î n t r - u n sat, s impl i i o b a g i e s . In Ţ a r a Ol tu lu i sau a Făgăraşu lu i , c a r e s-a af lat în ho ta re le Ţăr i i Româneş t i în secolele XIV—XV, ad ică tocmai a tunc i c înd în Haţeg , M a r a m u r e ş sau B a n a t cnez imea se înnob i l a mas iv , cnezii s-au t r ans fo rma t în chip firesc în boieri recunoscuţ i deci ca s tăpîn i i d e p ă m î n t u r i , d e vecini şi de ţ igani Aces te s t ruc tu r i sociale româneş t i , oficiale î n s ta tu l d e la sud de Carpa t i , s-au p e r p e t u a t şi în veacur i l e u r m ă t o a r e , d u p ă ce F ă g ă r a ş u l a deven i t p a r t e a vo ievoda tu lu i şi p r inc ipa tu lu i Trans i lvan ie i . Insă bo ie r imea făgărăşană , deşi clasă s t ăp în i toa re şi pr iv i leg ia tă p r i n hr i soave , a t r e ­bu i t să lup te , în tocmai ca şi cnez imea d in a l te pă r ţ i , p e n t r u m e n ţ i n e r e a pr ivi legi i lor sale şi n u a fost n ic ioda tă as imi la tă comple t cu „adevă ra t a nob i l ime" a r ega tu lu i sau p r inc ipa tu lu i . Dar , ca şi în cazul cnezimii la început , neas imi la rea cu n o b i ­l imea n u a impie ta t cu n imic a s u p r a ca rac te ru lu i feudal al boieri lor făgărăşeni , c a r e ş i-au pă s t r a t şi conf i rmat vechi le h r i soave da t e d e domni i m u n t e n i .

Cu t impul , ca şi în cazul cnezimii sud sau est carpa t ice , cnezii d in T rans i l ­van ia , în ca l i ta tea lor de feuda l i t a te p res ta ta la , n u s-au m a i p u t u t m e n ţ i n e s u b impac tu l noi lor s t ruc tu r i s ta ta le şi feudale şi al prefacer i lor d in societatea r o m â ­nească . Ex i s t en ţa lor s-a p re lung i t însă m a i m u l t în Trans i lvan ia , f i indcă ei e r a u o s t r u c t u r ă e l i tară , românească , i a r el i ta oficială e ra ne românească şi neor todoxă , sp re deosebi re de s i tuaţ ia d in Ţ a r a Românească şi Moldova .

Autor i i care au sus ţ inut desp r inde rea t î rzie a cnezilor d in cadru l obş t i lor sau ch ia r s ta tu tu l lor o r ig inar şi f undamen ta l d e f runtaş i aleşi ai acestor c o m u ­ni tă ţ i săteşt i , p r e c u m şi aceia ca re au exp r ima t , „ teoria" t enden ţ ioasă a s i tuaţ ie i cnezi lor d e şefi de colonizare ai români lo r , veni ţ i în T r a n s i l v a n i a în secolele X I I I — X I V 7 U , au a d u s ca a rgument , tac i t sau di rec t formula t , şi î m p r e j u r a r e a că aceş t ia a p a r mas iv în documen te ab ia în veacur i l e XIV—XV. A r g u m e n t u l însă n u este valabi l . C u m se ştie, regii d in d inas t ia a r p a d i a n ă — deşi încă d in v r e m e a lor , d u p ă Ştefan I (997—1038), Ungar i a e r a un s ta t catolic cu s t ruc tur i feudale d e t ip occidental — s-au văzu t siliţi să respecte , în genera l , r înduie l i le social-econo-mice, ju r id ice şi confesionale ale popula ţ i i lor şi popoare lo r supuse , deci şi a le români lo r , cu o rgan iza rea lor socială baza tă pe ius valachicum71. Astfel, şi r o ­m â n i i a u fost cons idera ţ i ca „na ţ iune" în sensul medieva l de g r u p pr iv i legia t , f runtaş i i lor, în ca re este imposibi l să-i v e d e m pe conducător i i obşt i lor săteşt i , pa r t i c ip înd la ac t iv i ta tea ins t i tu ţ i i lor pol i t ico-mi l i ta re a le Trans i lvanie i , inclusiv la a d u n ă r i l e ţă r i i (cel pu ţ i n în două r îndur i , la 1291 şi 1355) 7 2 . P î n ă la v e n i r e a Angevini lor , cu p r ecăde re p înă la d o m n i a lui Ludovic I (1342—1382), p rop r i e t a t ea a s u p r a pămîn tu lu i şi t i tu lar i i ei r o m â n i se b u c u r a u de o r ecunoaş te re tac i tă , n e -fiind nevoie decî t în cazur i cu t o tu l excep ţ iona le d e o conf i rmare rega lă scrisă. P robab i l , p r i n cal i ta tea lor d e p ropr ie ta r i , p r in s t a tu tu l super ior de ca re se b u c u ­r au în societate, cnezii e r a u as imi la ţ i ce lor la l ţ i feudal i ai r ega tu lu i — nobil i i . Noua

6 8 Idem, Voievodatul..., vol. I I I , p . 430—432 ; loan A. Pop , Statutul cnezilor supuşi pe domeniile feudale din Transilvania in secolul al XIV-lea, în Civilizaţie medievală şi modernă românească, cit., p . 102—115.

m D. P r o d a n , Boieri si vecini în Ţara Făgăraşului In sec. XVI—XVII, în AIIAC, VI , 1963, p . 168—170.

7 U Vezi Erdély t'àrténete, vol . I, Budapes ta , 1986, pass im. 7 1 I. Bă l ta r iu , op. cit., p . 28—47. 7 2 A . Decei , Contribution à l'étude de la situation politique des Roumains

de Transylvanie au XlII-e et XlV-e siècle, în „Revue de Transy lvan ie" , tom. VI, 1940, n r . 2, p . 206—232 ; Gh . I. Bră t i anu , Les assemblées d états et les Roumains en Transylvanie, I, în RER, XI I—XIV, 1974, p . 16 şi u r m .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 12: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

dinas t ie angev ină , poa te nu at î t de acu t sub p r i m u l său r ep rezen tan t , avea să modif ice f u n d a m e n t a l aceas tă s t a re de lucrur i , în efor tur i le sale de r e în t ă r i r e a au tor i t ă ţ i i regale . Tocmai t e n d i n ţ a de as imi la re a t u t u r o r cnezilor r o m â n i posesori d e cneza te cu nobi l imea regatu lu i , îl d e t e r m i n ă pe Ludovic I să i n t roducă la 1366 segregaţ ia d e ord in social, e tnic şi religios : n u m a i cnezii conf i rmaţ i p r i n d ip lomă rega lă în cnezate le lor e r au a idoma nobil i lor (măr tu r i a lor e r a ech iva la tă cu cea a unu i nobil) ; n u m a i catolicii e rau nobi i i a d e v ă r a ţ i şi n u m a i cei cu documen t de dona ţ i e e r a u p ropr i e t a r i rea l i a i p ă m î n t u l u i J i . Ca m a i toa te măsur i l e l ua t e î n societa tea feudală p l ină de pa r t i cu la r i sme , nici acestea n - au a v u t efectul sconta î de au to r i t ă ţ i , s i tuaţ i i le echivoce păs t r îndu- se în unele regiuni , tocmai acolo u n d e pene t r a ţ i a s t r ă ină a fost ma i t î rzie şi incomple tă , deceni i de-a r î ndu l (chiar m a i m u i t d e un secol) 7 4 . Un rezu l ta t a l acestei concepţii , ca re t indea să apl ice p r inc i ­pi i le cele m a i p u r e a le d rep tu lu i feudal occidental , să considere , în v i r tu tea p r e r o ­gat ivei de dominium eminens, că to t p ă m î n t u l ţ ă r i i a p a r ţ i n e a suve ranu lu i , ca re p u t e a d i spune în acest sens după bunu l p lac şi fără cons imţămîn tu l că ru ia orice p rop r i e t a t e devenea nes igură (p ropr ie ta ru l r i sc înd în orice clipă p i e rde rea bunu lu i său), s-a văzu t însă cu acu i ta te d in secolul X I V încep înd : î nmu l ţ i r ea b ruscă a documente lo r re fer i toare la p ropr ie t a t ea funciară românească şi la de ţ ină to r i i săi — cnezii şi (mai rar ) v o i e v o z i i 7 S . Cnezii , cei m a i m u l ţ i d i n t r e ei fă ră să posede d o c u m e n t de conf i rmare p e n t r u cnezate le lor, s-au grăb i t şi mul ţ i au reuş i t să-şi „legalizeze" s i tuaţ ia de p ropr ie ta r i , spre a n u se vedea as imi la ţ i cu p r i ­mar i i satelor . De aceea vor şi a p a r e în ac tu l scris, cu p recădere , d u p ă aceas tă pe r ioadă de cumpănă . Ceilalţi cnezi, care aveau deja d e a s u p r a lor un nou s t ăp în feudal privi legiat , d in regiuni le u n d e aceas tă s u p r a p u n e r e se pe t recuse an te r ior , n u ş i -au m a i pu tu t , decî t în cazuri cu to tu l excepţ iona le , modifica s t a tu tu l d e supuşi . Ei şi-au mai pă s t r a t m u l t t i m p un a n u m i t pres t ig iu şi o a n u m i t ă au to r i t a t e în sa te le lor, ca şi voievozii, conserv îndu-se şi î m p ă r ţ i r e a în cnezate şi vo ievodate a mar i lo r domeni i f e u d a l e 7 B , da r au deven i t adesea oameni ai noului lor s tăpîn , rolul îndepl in i t de ei s emăn înd tot m a i m u l t cu o funcţie suba l t e rnă . P r i n aceasta , d u b l a n a t u r ă a cnezului şi a cnezatu lu i , ca re Impl ică deopo t r ivă a t r ibu ţ i i admin is t ra t iv—judecă toreş t i şi p rop r i e t a t ea a s u p r a p ă m î n t u l u i (domi­nium) se fr inge şi d i spare cal i ta tea esenţ ia lă de s tăp în . De aceea, uni i au to r i , s imţ ind nevoia să facă o dist incţ ie , i -au şi n u m i t pe aceşt i cnezi. p r iva ţ i de cal i ­t a tea aceas ta f u n d a m e n t a l ă de s tăpîn i şi r ă m a ş i doar în funcţia — p s e u d o c n e z i 1 1 . Mai t î rz iu, în secolele X V I — X V I I , mul ţ i d i n t r e aceşt ia nici n u ma i sînt u r m a ş i ai vechi lor cnezi s tăp în i de odinioară , fiind n u m i ţ i sau revocaţ i d u p ă voia p r o ­p r i e t a ru lu i sa tu lu i iobăgese '". In v i r tu tea acestei dub l e n a t u r i (ce i ncumba a t r i ­bu ţ i i admin i s t r a t iv - judecă to reş t i şi cal i ta tea de p ropr ie t a r ) şi în u r m a despăr ţ i r i i u n u i aspect de celă la l t (prin î n m u l ţ i r e a cnezilor ce î ndep l ineau doar o funcţie şi p r i n a s imi la rea celor recunoscuţ i ca p rop r i e t a r i cu nobilii) , ex is tă cî teva documen te în ca re cneza tu l de p e un d o m e n i u regal a p a r e ca şi c u m a r compor ta un honoa s a u honor, f i ind pr iv i t şi aici doa r ca d regă tor ie (keneziatus seu officiolatus)79

Este în fond o f ic ţ iune jur id ica , p r i n ca re cnezii l iber i de pe domeni i le rega le .

1 6 Ş e r b a n Papacos tea , La fondation de la Valachie et de la Moldavie et les Roumains de Transylvanie : une nouvelle source, m RRH, XVII , 1978, nr . 3, p . 396—407.

7 4 Stefan Pascu , Voievodatul..., vol . I l l , p . 394 şi u r m . ; A. A. Rusu„ Un formular al cancelariei regale, din. epoca lui lancu de Hunedoara, pentru nobilii români din Transilvania, în AMN, X X , 1983, pass im.

7 0 Dan Gr. Pleşia , op. cit., p . 188. 7 ß D. P r o d a n , Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. II, Bucu­

reşt i , 1968, pass im ; Ştefan Pascu , Voievodatul..., vol . I I I , p . 525 şi u r m . ; l o a n A. Pop , Statutul cnezilor supuşi..., ,p. 114—115 : idem, Realităţi medievale sălăjene româneşti dm secolele XIII—XVI, in AMP, IX, 1985, p . 293—299 ; idem, Conside­raţii despre statutul social al unor cnezi transilvăneni la începutul sec. al XVI-lea, în „Marisia", voi. XI I I—XIV, 1986, pass im.

7 7 I. Bă l ta r iu , op. cit., p . 197—200. 7 B D. P r o d a n , Iobăgia în Transilvania in secolul al XVII-lea, vol . I. Supuşii,

Bucureş t i , 1986, p . 113 şi u rm. 7 i ) Dinu C. Ar ion , op. cit., p . 132—137.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 13: BCU Cluj / Central University Library Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48255/1/Pop+Ioan...IO AN AUREL POP I. Generalităţi. Problema cnezilor români în evul mediu a constituit

nerecunoscuţ i ca nobil i , îşi pot admin i s t r a cnezate le în n u m e l e suve ranu lu i , b e ­nefici ind de ven i tu r i şi foloase (emolumenta, utilitates) şi ch iar de uzufruc tu l p o ­sesiunii cons idera te raga le . Aceas tă î m p r e j u r a r e n u in f i rmă s ta tu tu l d e s t ăp în al cnezuiui p e p ă m î n t u l său, d a r ii î ncad rează în noi le r igor i a le ac tu lu i scris, î ng răd indu- i re la t iv fo rma d e exerc i t a re . S i tua ţ ia este ana logă cu boeronatele Ţăr i i Făgă raşu lu i , d u p ă ce aceasta a a juns în mî in i le u n o r noi s tăp în i oficiali f e u d a l i w . Deci şi aceste honores s au ojjiciolatus e r au s t ipu la te în d o c u m e n t e n u m a i în favoarea persoane lor ca re p r e z e n t a u local p r e e m i n e n ţ a e r ed i t a r ă a p r o ­pr ie tă ţ i i pămîn tu lu i , din care decurgea d r e p t u l de j udeca t ă a sup ra supuşi lor . H ă ­răz i r i l e de acest fel ale cnezate lor şi boeronate lor , p r i n sub l in ie rea n u m a i a unei l a tu r i a lor, e rau un mij loc de a evi ta as imi la rea dep l ină cu nobitlitatea, cu toate că une le pe r soane încadra t e astfel au p u t u t a junge nobil i .

P e n t r u a d e m o n s t r a direct s t a tu tu l social-economic d e feudal i ta te a l crezimii r ă m a s e l ibere, adică d in zonele u n d e n u s-au s u p r a p u s nobi l i s t ră ini , v o m cer ­ceta ma i a t en t cî teva m ă r t u r i i d o c u m e n t a r e re fer i toare la M a r a m u r e ş .

m Ibidem, p . 136

BCU Cluj / Central University Library Cluj