STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC AL CNEZILOR DIN ŢĂRILE ROMANE ÎN SECOLELE XIV—XV (I)

DE

IO AN A U R E L P O P

I. Generalităţi. P r o b l e m a cnezi lor r o m â n i în evu l med iu a const i tu i t încă d in secolul t r ecu t o p r e o c u p a r e cons tan tă a istoriografi iei româneş t i , f i ind în s t r însă corela ţ ie cu geneza şi evolu ţ ia în t regi i societăţ i feudale în Ţă r i l e R o m â n e . Nu este în in ten ţ i a noas t r ă şi cons ide răm că n u se încadrează nici în t ema t i ca s tud iu lu i r e l eva rea mul t ip le lo r opinii is toriografi ce e x p r i m a t e de pe la 1850 p î n ă în p rezen t în l egă tu ră cu s ta tu tu l social-economic, pol i t ico-mil i tar şi j u r id i c al cnezimii româneş t i . De altfel, în ma i m u l t e luc ră r i d m u l t imele deceni i s-a şi f ăcu t acest l uc ru în m o d judic ios şi c v a s i e x h a u s t i v l . Totuşi , ap rec i em că, în genera l , difer i tele poziţi i fo rmula te se po t r e d u c e în l inii m a r i la două : 1) cnezii a u fost f runtaş i ai comuni tă ţ i lo r , conducă tor i aleşi ai obşt i lor săteşt i , nedespr inş i clin cadru l obşti i şi n e p r o p r i e t a r i de p ă m î n t 2 ; 2) cnezi i a u fost o feuda l i t a te inc ip ientă , o clasă s u p r a p u s ă ex i s ten tă încă în pe r ioada p res ta ta la , s tăp în i de p ă m î n t şi de supuş i i .

P rec iza rea t r ă să tu r i l o r esenţ ia le şi definitori i ale cnezatelor şi cnezilor este s t r îns legată de p r o b l e m a originii acestei ins t i tu ţ i i , respect iv clasă s a u p ă t u r ă socială. Şi în acest sens, opinii le a u fost d i scordante , cnezul fi ind p r iv i t fie ca desp r ins d in r îndur i l e obştii săteşt i şi legat indisolubi l de a c e a s t a 4 (pr in origi­nea sa g e n t i i i c ă 8 sau, d impot r ivă , p r i n sorgin tea în ins t i tu ţ i i le a d m i n i s t r a t i v —

1 Ş tefan Pascu . Voievodatul Transilvaniei, vol. I I I , Cluj-Napoca, 1986, p . 351—• 380 ; R a d u Popa , Ţara Maramureşului in veacul al XIV-lea, Bucureş t i , 1970, p . 144—145 ; C. Cihodaru , Judecia şi cnezatul In Moldova. Contribuţii la cunoaşterea lor, în AŞUI, a. Istorie, XI , 1965, p 9—16 ; Mar ia Holban , Variaţii istorice în pro­blema cnezilor din Transilvania, în Din cronica relaţiilor romăno-ungare în seco­

lele XIII-—XIV, Bucureş t i , 1981, p . 213—231 (var ian ta franceză a s tud iu lu i a a p ă r u t în RRH, IV, 1965, nr . 5, 'p. 901—923) s.a.

2 I. Bogdan, Despre cnejii români, în Scrieri alese, ed. G. Mihăi lă , Bucureş t i , 1968, p . 180—206 ; D. Onciul , Scrieri istorice, ed. A. Sacerdo ţeanu , vol. I I , Bucu­reşt i , 1968, p . 347 şi u r m . etc.

a I. Bă l ta r iu , Vechile instituţii juridice din Transilvania. Contribuţii la istoria dreptului roman, Aiud , 1934, p . 154—167; Dinu C. Arion, Cnejii (Chinejii) români. Contribuţii la studiul lor, Bucureş t i , 1938 pass im ; R. Rosett i , Pămîntul, sătenii şi stăpînii în Moldova, vol . I, Bucureşt i , 1907, p . 36, 39 ; idem, Despre originea şi transformările clasei stăpînitoare din Moldova, în ARMSI, S. II , t. X X I X , 1906 — 1907, p . 155, 173 ; P . P . Pana i tescu , Obştea ţărănească în Ţara Românească şi Moldova. Orînduirea feudală, Bucureş t i , 1964, p . 66—69 ; idem, începuturile şi bi­ruinţa scrisului în limba română, Bucureş t i , 1965, p . 47 ; V. Costăchel , P . P . Pa ­nai tescu, A. Cazacu, Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV — XVII), Bucureş t i , 1957, p . 171—184 ; A. Oţetea , La formation des États féodaux roumains, în NEH, I I I , 1965, p . 89 s.a.

4 Ş tefan Pascu , op. cit., p . 378 ; R a d u Popa , op. cit., p . 145. 5 D i n u C. Arion, op. cit., p . 33 şi u r m . ; P . P . Pana i t e scu , Obştea..., p . 66.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

judecă toreş t i e lect ive a le comuni tă ţ i i s ă t e ş t i 6 ) , fie ca u r m a ş al nobi l imi i gen t i -l ice a popoa re lo r mig ra toa re , ca re pe rcepea o ser ie d e d à r i d e la popu la ţ i a l o c a l ă 7 , fie ca în temeie to r sau descenden t a l în temeie tor i lo r d e s a t e 8 . P r o b l e m a origini i cnezilor şi cnezate lor in te resează în cazul de fa ţă n u m a i în m ă s u r a în ca re p rec iza rea acestui fapt este d e n a t u r ă să uşureze exp l i ca rea cît ma i corec tă şi m a i comple tă a s t a tu tu lu i social-economie al cnezimii în secolele X I V — X V I . I n acest sens, cerce tăr i le u l t imi lor an i p ledează tot m a i ev iden t în favoarea origini i cnezilor r o m â n i în comuni tă ţ i l e săteşt i , în cad ru l c ă ro ra se p roduce u n proces de d i fe ren ţ ie re socială, a că ru i vech ime este dificil d e precizat . De asemenea,, în u r m a măr tu r i i l o r ex is ten te , c r e d e m că t r ebu ie po rn i t de la fap tu l că p e în t r eg te r i to r iu l locui t d e r o m â n i n a t u r a cnezilor î n t r -o pe r i oadă ini ţ ia lă , p res ta ta la , a fost aceeaşi şi că d i ferenţ ier i le s-au p r o d u s p r in evoluţ ie , m a i ales în u r m a for­măr i i s ta te lor feudale şi a t r ans fo rmăr i l o r social-economice d in societatea feu­da lă r o m â n e a s c ă 9 . De aceea, încep înd cu secolul XIV, pes te n a t u r a c o m u n ă şi r e ­l a t iv u n i t a r ă a cnezimii se s u p r a p u n o ser ie de pa r t i cu la r i t ă ţ i , de t r ă s ă t u r i dis­t inc t ive în toa te cele t re i ţ ă r i româneş t i . Insă cu toa te acestea, noi le caracter is t ic i a p ă r u t e p e p a r c u r s u l evoluţ ie i s t ruc tu r i lo r cnezia le n u au p u t u t dizolva n ic ioda tă p e depl in esen ţa lor unică şi comună , genera l românească . A p a r e n ţ a unor deo­sebir i f undamen ta l e , p e care uni i cerce tă tor i au avu t convingerea că le s e s i z e a z ă l u , p rov ine , c redem, d in r edac t a r ea specifică a documen te lo r în f iecare d in cele t r e i ţ ă r i de că t re cancelar i i l a t ine şi s lavone, d in p r ezen ţ a une i s tăp în i r i s t r ă ine în Trans i lvan ia , d in p ropo r ţ i a difer i tă a documente lo r p ă s t r a t e d in evul m e d i u în in te r io ru l şi în a fara a rcu lu i Carpaţ i lor , d in t e n d i n ţ a voi tă , p r e fo rma ta de a ev iden ţ i a evolu ţ ia d is t inctă , s epa ra t ă şi ch ia r d ive rgen tă a difer i te lor reg iun i r o ­mâneş t i , în fine, d i n t r ans fo rmăr i l e i m p o r t a n t e p e care cnez imea şi ins t i tu ţ i i le sale ad iacen te le -au suferi t de-a l ungu l t i m p u l u i în u n a sau a l ta d in Ţă r i l e R o m â n e . Deoarece, în m o m e n t u l apar i ţ i e i mas ive în i zvoare a cnezilor, cele t r e i s ta te româneş t i e r a u fo rmate sau pe cale de a se forma, i a r o pa r t e d in pa r t i cu ­la r i tă ţ i l e amin t i t e e r au de ja f ixate, cons ide răm opor tun să ana l i zăm la î n c e p u t s t a tu tu l cnezimii şi n a t u r a cnezate lor în f iecare din ţă r i l e româneş t i .

ll.Situaţia din Ţara Românească. In Ţ a r a Românească , deşi mă tu r i i l e s în t pu ţ ine , se poa t e a f i rma cu depl ină ce r t i t ud ine că în secolele X V şi pa r ţ i a l XVI , cnezii e r a u t recu ţ i în d o c u m e n t e a l ă tu r i d e boier i şi d regă tor i , ei a p ă r î n d ca p rop r i e t a r i de p ă m î n t u r i şi d e vi te , p r e c u m şi de ţ ă r a n i dependen ţ i (vecini), c a r e le l u c r a u o g o a r e l e 1 1 . Es te ev iden t că fac p a r t e d in clasa s tăp în i toare , deşi p lă tesc d a r e a pe r sona l ă că t re domnie , iar l a m o a r t e a lor d o m n u l avea d r e p t u l la un cal, ca s imbol al t r ans fe ru lu i d e p rop r i e t a t e p r o d u s p r i n moş ten i re . D i n t r - u n d o c u m e n t d e la începu tu l secolului X V 1 2 , emi s d e Mircea cel Bă t r în , re iese c la r că s t ăp în i rea u n o r sa te p u t e a s-o a ibă bo ie ru l sau enezul , c ă ru i a ţ ă r an i i a ces to r s a t e îi d a t o r a u gloabe, duşegub ine , s lujbe, dăjdi i , posadă , găleţ i ohabn ice şi

6 I. Lupaş , Realităţi istorice în voievodatul Transilvaniei din sec. XII—XVI, e x t r a s d in AI1NC, VII , 1935—1938, p . 10 : Ş te fan Pascu , Rolul cnezilor din Tran­silvania in lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, î n „Studii şi cerce tăr i de is torie", 1957, an . VII I , n r . 1—4, p. 29—30.

7 H. H. S tahl , Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, vol . II, Bucureş t i , 1959, p . 31.

8 Nu l u ă m aici în discuţ ie „ teor ia" t enden ţ ioasă p r i v i n d or iginea cnezilor în conducă tor i i g rupur i lo r româneş t i de e m i g r a r e sau colonizare în secolele X I I I — X I V (Vezi E. Lukin ich , Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, Budapes ta , 1941, p . X X — X X I I şi, cel m a i recent , Erdély torténete, vol. I. De la î ncepu tu r i p ina la 1606. sub red. M a k k a i L. şi Mócsi A., Budapes ta , 1986).

s H. H. S tahl , Controverse de istorie socială românească. Bucureş t i , 1969, p . 268—269.

l u Ibidem, p . 269. 1 1 D inu C. Giurescu , Ţara Românească în secolele XIV şi XV, Bucureşti , ,

1973, p . 219—220. 1 2 DRH, B, I. (1247—1500), p . 71—72, nr . 33.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

munc i i , în spir i tu l une i a d e v ă r a t e aservi r i f e u d a l e 1 3 . î n t r - u n al t document , d a t de acelaşi domni tor , s înt consemna te b les temul şi u rg ia domnească p e n t r u aceia ca re , „sau d i n t r e boieri sau d i n t r e cnezi", a r împied ica p e ţ ă ran i i d e p e n d e n ţ i d in sa te le lor să se s tabi lească î n t r -un sat a l mănăs t i r i i C o z i a M . O a s e m e n e a opre l i ş te p e n t r u cnezi formulează şi R a d u cel M a r e la 1498 în cazul sa te lor m ă ­năs t i r i i T i smana : „Şi d u p ă aceea, oricîţi vecini vor m e r g e în satele sfintei m ă ­năs t i r i , i a r cnezii să nu cuteze să-i oprească, ci să le ia n u m a i gălea ta , p e n t r u ca cine- i va opri , r âu v a p ă ţ i " 1 5 . La 1487, V lad Că lugăru l cedează m ă n ă s t i r i i Snagov, î n t r e a l te le , „caii de la cnezii d in acel j ude ţ a l Brăi le i , ca re se cad să fie domneş t i , de la cnezii ca re mor" In veacu l XVI , sp re final (1599), două documen te pomenesc vecini ca re se zălogesc de la cnezii lor p e n t r u cîte 700—800 ele aspr i , u r m î n d să fie oameni l iberi p î n ă c înd cnezii Ie vo r p lă t i lor a s p r i i 1 1 . Uunl d in aceste d o c u m e n t e este e x t r e m d e i m p o r t a n t p r i n p rec iza rea p e ca r e o face : cei doi vecini „s^au zălogit d e la cnezul lor, m a i sus s c r i su^ L ă u d a t , p e n ­t r u 1 400 aspr i . I a r acei vecini ma i sus zişi, ei n - a u s ta t să fie cnezi, ci a u v r u t s ă se v îndă în a l tă p a r t e , la alţi boieri". P a r t e a lui Lăuda t , cu vecini cu tot , va fi c u m p ă r a t ă d e rude le lui Lăuda t , în aco rd cu d r e p t u l de p r e e m p ţ i u n e ?Pt Documentu l p u n e în l umină cele două semnif icaţ i i pe ca r e le-a a v u t no ţ i unea de cnez in Ţ a r a Românească , de-a lungul exis tenţe i acestei categori i sociale : a) p înă în secolul X V I cnez a î n s e m n a t s t ăp în de p ă m î n t şi de vecini (documentu l s p u n e că vecinii s-au r ă s c u m p ă r a t de la cnezul lor, d a r a u v r u t să se v î n d ă la alţi boieri), as imi la t ca s ta tu t social cu bo ie r imea mică ; b) spre sfîrşi tul seco­lu lu i X V I şi d u p ă aceea, cnez începe să fie s inon im cu om l iber , cu ţ ă r a n l iber (documentu l spune că d u p ă r ă s c u m p ă r a r e cei doi vecini , n - au s ta t să fie c n e z i 1 9 ) . As imi la rea „cneziri i" cu s ta tu tu l de om l iber , cu e l ibera rea d in r u m â n i e este tot m a i f recventă în secolul XVI I .

In concluzie, p e baza măr tu r i i l o r documen ta r e , t r e b u i e să r e m a r c ă m p e n t r u Ţ a r a Românească , în secolele XV—XVII un p roces văd i t de disoluţ ie a cnezimii . Ù n d e la începu t îi v e d e m invar iabi l puş i a l ă tu r i d e boieri , imedia t în u r m a aces ­tora , ca fiind şi ei ca şi boier i i s tăpîni d e sate sau p ă r ţ i de sate, adică d e p ă -m î n t u r i şi d e vecini , ma i apoi a p a r ea de ţ in înd pă r ţ i mici de sa te şi un n u m ă r mic de vecini , î m p ă r ţ i n d u - ş i în t re ei d rep tu r i l e d e s t ăp în i re în cupr insu l ace ­luiaş i s a t 1 9 . Ţ in înd s eamă de aceas tă î m p r e j u r a r e , se pot fo rmula două în t r ebă r i , a n u m e de ce a p a r aceşt i cnezi r e l a t iv r a r în documente le veaculu i X V şi d e ce, în cal i ta tea pe ca re o aveau d e s tăpîn i ai p ă m î n t u l u i şi oameni lor , s în t p o ­m e n i ţ i d is t inc t de boieri . In afara a l to r cauze, cum a r fi p reca r i t a t ea gene ra i ă a surse lor p e n t r u aceea epocă, r ă spunsu l la p r i m a î n t r e b a r e c r e d e m că t r ebu ie legat de faptu l că în secolele XIV—XV, s tăpîni i p ă m î n t u l u i , fie că unu l s ingur a r e m a i m u l t e sate, fie că m a i m u l ţ i s în t în devă lmăş ie în ho ta ru l u n u i s ingur sat, poa r t ă , în m a r e a ma jo r i t a t e a cazuri lor , n u m e l e de boier în Ţ a r a R o m â ­nească - ü . Este posibil deci ca uni i cnezi, da to r i t ă s t a tu tu lu i lor social-economic comparab i l de facto cu al boier i lor , să n u fi fost în une l e cazur i d e n o m i n a t i dis t inct d e aceş t ia d in u r m ă . Totuşi , fap tu l că uneor i cnezii s în t pomeni ţ i s epa ra t şi a l ă t u r i d e boieri la î ncepu t deno tă ex is ten ţa unei deosebir i î n t r e uni i şi a l ţ i i , deosebi re a p ă r u t ă d u p ă în t emeie rea s ta tu lu i feudal . Din m o m e n t ce cnezii s în t consemna ţ i încă d in secolul X I I I , î na in te d e ag rega rea s tatală , i a r boier i i n u m a i d u p ă desăv î r ş i rea aces tui proces istoric, c r e d e m că se conf i rmă opinia că cei d i n -tî i e r a u o feudal i ta te inc ip ientă p r e s t a t a l a 2 i . Nic iodată în veacul X V în Ţ a r a Românească n u es te c o n s e m n a t ă d o c u m e n t a r v r e o dan i e sau v r e o conf i rmare d e p ă m î n t u r i şi supuşi în favoarea cnezilor, ci n u m a i în favoarea boieri lor . Cnezi i

1 3 H. H. Stahl , Controverse.,., p. 263 1 4 DRH, cit., p . 65—66, nr . 29. 15 Ibidem, p . 458—459, nr . 281. J6 Ibidem, p . 329—331, nr . 205. " Ibidem, X I (1593 — 1600) ; p . 437—439. n r . 321 şi 322. M H. H. S tah l , Controverse..., p . 265. 19 Ibidem. ' M D inu C. Giurescu, op. cit., p . 220—221. 2 1 P . P . Pana i tescu , Obştea..., p . 66—69.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

a p a r ca s t ăp în i d in t r -o pe r ioadă an te r ioa ră . R id ica rea boier imi i ca feuda l i t a te oficială a s t a tu lu i feuda l (probabi l un i i boier i e r a u r id ica ţ i chiar d i n t r e cnezi) s e des făşoară în p a r a l e l cu decăde rea cnezimii . Ex i s t ă u n gol d e in fo rma ţ i e în î n t r eaga p r i m ă j u m ă t a t e a veaculu i XVI , ceea ce r ep rez in t ă u n a d e v ă r a t h i a tu s î n t r e g r u p u l vechi a l cnezilor s t ăp în i de sa te (păr ţ i de sate) şi g rupu l confuz al sa te lor ca re se r u m â n e s c sau, d impot r ivă , se cnezesc sau încea rcă a se c n e z i 2 1 . P rocesu l aces ta de decăde re a in f luenţa t şi în ţe lesu l cuv în tu lu i cnez, c a r e se modif ică în t i m p . S p r e f inalul veaculu i X V I şi în secolul X V I I , ţ ă r a n i i l iber i , a i u n ş i un i i în s i tua ţ ia să se v î n d ă sau ţ ă ran i i d e p e n d e n ţ i e l ibera ţ i p r imesc n u m e l e d e cnezi, i a r ac ţ iunea celor d in u r m ă se c h e a m ă cnezire , d u p ă n u m e l e foşti lor oameni l iber i şi s t ăp în i d e vecin i ca re sufer iseră u n proces de decădere socială ' a . Deci în veacur i l e X I V şi XV, boieri i şi cnezii r e p r e z e n t a u în Ţ a r a Românească două s t r a t u r i a l e aceleiaşi clase sociale, boier i i fi ind bogaţ i şi pu te rn ic i , iar cnezi i fi ind exp loa ta to r i m ă r u n ţ i ai u n u i n u m ă r m a i mic d e sa te . Aceşt ia , ca p r o p r i e t a r i feudal i ma i mici, cu ţ ă r a n i aservi ţ i , c a r e m u n c e a u to tuş i p e n t r u ei, lovi ţ i de concuren ţa mar i l o r moşii boiereşt i şi de f ă r îmi ţ a r ea p ă m î n t u l u i lor p r i n moş ten i re , decad în r îndur i l e unei ţ ă r ă n i m i l ibere , ia r uneor i şi m a i jos , f i ind siliţi să se v î n d ă ei înşişi cu vecini i lor cu t o t 2 4 . Insă, în pe r ioada de ca re n e ocupăm, cnezi i r o m â n i de la sud de Carpa t i , p r i n faptul că s t ăp îneau p ă m î n t ş i vecini , fo losindu-se de o p a r t e a roade lo r munci i i aces tora d in u r m ă , po t fi socoti ţ i m e m b r i ai clasei feudale , născu ţ i în cad ru l unu i feudal ism local , p r i n de sp r inde rea lor d in r î n d u l comuni tă ţ i lo r , în t r -o pe r ioadă g reu de precizat , d a r o r i c u m a n t e r i o a r ă veacur i lor X I I I — X I V . Documente le mun teneş t i , a t î t de p a r ­c imonioase cu informaţ i i le , n u spun n imic desp re even tua le l e a t r ibu ţ i i j u d e ­că toreş t i a l e cnezilor şi nici n u n u m e s c s tăp în i r i le lor cnezate . L ipsa o r i că ro r u r m e de el igibi l i ta te în cazul cnezilor, co robora tă cu s t a tu tu l lor de p ropr i e t a r i , îi p lasează fă ră echivoc în rîndul clasei sociale feudale (ca m e m b r i de r a n g m a i mic ai acesteia, d u p ă apa r i ţ i a s tatului) şi n i c idecum în r î ndu l u n o r d e m n i t a r i să teş t i aleşi, cu a t r ibu ţ i i admin i s t r a t iv—economice şi jur id ice . Chia r dacă vor fi fost an te r io r şi a s e m e n e a f run taş i ai satelor , primi inter pares (ceea ce es te foar te probabi l ) , în veacur i l e X I V — X V ei n e a p a r ca s t ăp în i de sate, p lasa ţ i în r î ndu l feudal i lor . De altfel, nici n u se poa te recons t i tu i procesul de f o r m a r e a s ta tu lu i feudal fă ră a se a d m i t e p reex i s t en ta une i clase feudale , f o rma tă , p r o ­babi l , în cazul nos t ru şi d in c n e z i 2 5 . Nu v e d e m cine alţ i i a r fi fost acei „maiores t e r r a e " d in d ip loma ioani tă la j u m ă t a t e a secolului XI I I . S ta tu l feudal , c u m s-a î n -t împ la t îndeobş te , şi-a făur i t u l te r io r o nouă clasă de s tăpîni , în tă r i ţ i cu ac te de danie , d a r vechii s t ăp în i p res ta ta l i s-au p e r p e t u a t o v r e m e , î na in t e d e a li se oficializa u n o r a feudal i ta tea , p r i n i n t e r m e d i u l documen tu lu i scris sau îna in t e ca al ţ i i să se ru ineze în u r m a inadap tă r i i , a fă r îmi ţă r i i p ropr ie tă ţ i i , a concuren ţe i mar i lo r feudal i etc. Cer t este că, p e n t r u pe r ioada care ne in teresează, cnezii d in Ţ a r a Românească sînt a tes ta ţ i ca s tăp în i de p ă m î n t şi de vecini ; deci, s u b aspect social-economic, s în t feudal i "B.

I I I . Situaţia din Moldova, In cazul Moldovei , luc ru r i l e s în t ma i greu de. p r e ­zenta t cu aceeaşi r e l a t ivă c la r i ta te şi r igoare ce rezu l tă d in izvoarele m u n t e n e ş t i vechi . Documente le d i n Ţ a r a românească de la r ă să r i t de Carpa t i au u n a l t specific, aşa c u m nici procesul de ag regare statală, n u este ident ic cu p rocesu l ana log de la sud d e Carpa t i . Cu toa te acejstea, ch ia r dacă uneo r i a u n u m e d i ­ferite, clasele şi categori i le sociale d in cele două s ta te româneş t i l ibere s înt a p r o a p e aceleaşi . Cer t este că şi documen te l e moldoveneş t i îi pomenesc — e drep t , î n t r - u n m o d pa r t i cu l a r — pe cnezi în secolul XV. Aceste documen te n u se referă nici­odată în m o d di rec t la cnezi, ci n u m a i cu pr i le ju l men ţ iun i lo r de dan ie a sa te lor cneziale că t r e al ţ i s tăpîni . Un e x e m p l u este d in 1417, c înd A l e x a n d r u cel B u n

- H. H. S tahl , Coretrouer.se..., p . 267. ' a Ibidem, p . 266. 2 4 Ibidem, p . 273. 2 5 Ibidem, p . 272. '"° C. Giurescu , Studii de istorie socială, ed. C. C. Giurescu , Bucureş t i , 1943,

p . 295—304, 311.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

face cunoscut slugii sale, giupinul Şandru că „pen t ru d r e a p t ă şi c redinc ioasă s lu jbă , i - am da t lu i în p ă m î n t u l nos t ru al Mo ldovă , un sat , a n u m e M u n t e n i i Scutaş i , u n d e iaste cniaz L i tu şi Şă rban , ca să-i fie lui u r i c ' ' 2 1 . In to ta l se cunosc v r e o 13 d o c u m e n t e de acest fel, care pomenesc 17 cnezi în 13 sa te ; î n genera l , este consemna t un cnez de sat, d a r în t re i cazur i cnezii a p a r c î te doi şi o d a t ă ch iar t re i î n t r - u n sa t -H. I n t e r v a l u l de t i m p în ca re s înt pomeni ţ i aceşt i cnezi este 1414—1531, d a r u l t imul cnez act iv, deci ex is ten t ca a t a r e la da t a emi ter i i documentu lu i , este d in 1437 * J. Res tu l s înt prec iza ţ i p r i n fo rmula „unde a fost". C u m u l t m a i m a r e este n u m ă r u l juzilor , care a p a r în 149 d e sate, în 10 d i n t r e ele fiind cîte doi Ul t ima c o n s e m n a r e a unu i j ude care „este" da t ează d in 1455, ia r a u n u i a ca re „a fost'" da tează din 1606 J 1 . V a t a m a n i i s în t p o m e n i ţ i în fo rmule le d e ident i f icare a 17 sate. S p r e deosebire de cnezi, juzi i şi v a t a m a n i i a p a r şi eu a l te p r i l e ju r i decît formule le eie dan ie că t r e u n s tăpîn sau d e ident i f icare a sate lor . Fo rmule l e „unde es te" şi „unde a fost" nu sînt pe dep l in r e l evan t e , deoarece se constată în unele cazur i o inconsecvenţă în folosirea lor (acelaşi pe r sona j este a r ă t a t ca Jost în 1428, ia r în 1429 a p a r e că este ; u n a l tu l es te a r ă t a t ca fost j u d e în 1488, ia r pes te 118 ani , în 1606. se spune despre 1 el acelaş i l u c r u etc.) 3 2 , d incolo d e faptul că adesea ca l i ta tea de cnez, j u d e sau v a t a m a n n i c i n u este a r ă t a t ă . Deoarece, d u p ă u n g r u p d e d o c u m e n t e în ca re s în t con­s e m n a ţ i în fo rmule le de ident i f icare a .satelor, v a t a m a n i i r e a p a r mas iv la sfîr-ş i tu l secolului X V I în documen te ca re vorbesc expl ic i t despre funcţi i le lor , s t a t u t u l social a l aces tora a p u t u t fi r e la t iv bine precizat . In acel t i m p (ul t imele d o u ă deceni i a le veaculu i X V I — pr ime le d o u ă decenii ale veaculu i XVII) , v a ­t a m a n i i e r a u m e m b r i ai clasei ţ ă r a n i l o r aservi ţ i , funcţ ionînd în sa te ca oamen i a i s tăpîni lor , vă taf i locali ai b o i e r i l o r 3 î . Juzi i sînt pomen i ţ i în c î teva docu­m e n t e ca m a r t o r i la ho tă rn ic i r i cu o s i n g u r ă excepţ ie , a n u m e la 1599, c înd u n j u d e c u m p ă r a u n sat cu m o a r ă 3 5 . Cei ma i mu l ţ i au to r i îi ident if ică p e cnezi cu juzi i , acesta d in u r m ă fi ind u n n u m e r o m a n i c p e n t r u conducă to r i i popu la ţ i e i s t r ă româneş t i şi româneş t i , n u m e pes te ca re s-a s u p r a p u s în vech ime t i t lu l d e cnez, p u r t a t de şefii t r ibur i lo r s lave O d o v a d ă a acestei s inonimi i a r fi şi u r m ă t o a r e a s i tua ţ ie : l a 1414, cura s-a văzut , L i tu şi Ş e r b a n a p a r d r e p t cnezi care „sînt", p e n t r u ca, d u p ă 85 de an i , în 1499, să fie a r ă t a ţ i ca judeţi c a r e „au f o s t " s i . Drep t u r m a r e şi judec ia d in Moldova ( t e rmenul d e judecie a p a r e p e n t r u p r i m a oa ră la 1198—1199, c înd m a r e l e j u p a n s î rb Ş tefan N e m a n j a d ă r u i a , î n t r e a l te le , mănăs t i r i i H i l a n d a r „judecia lui R a d u şi George şi d e to ţ i 170 de v l a h i " x ) t r ebu ie socoti tă s i non imă cu cnezatul . Ex is tă dovezi cer te qă ş i în Moldova, în p r e a j m a în temeier i i , m u l t e comuni tă ţ i săteşt i sau obşt i s a u sa te deven i se ră judeci i , ad ică pu t e r ea t r ecuse în mî in i le famil i i lor m a i pu t e rn i ce d in p u n c t d e v e d e r e economic, care de ţ i neau t i t lu l de j u d e sau cnez p e v i a ţ ă şi-1 t r a n s m i t e a u p r in moş ten i re u rmaş i lo r . I n 1432, I l iaş voievod aco rdă lui D r a -

27 DRH, A. I. (1384—1448), p . 51, nr . 36. Deşi uneor i n u m e l e cnezi lor poa te să fi se rv i t şi la ident i f icarea satelor, n u c redem că aceas ta a fost r a ţ i u n e a p r i n ­c i p a l ă a pomen i r i i lor Sn documen te j m a i a les acolo u n d e s e dă şi n u m e l e cnezulu i şi a l sa tu lu i . P ă r e r e a c o n t r a r ă la H. H. S tah l . Controverse..., p . 215.

f55 H. H. Stahl , Controverse..., p 217—218. 225 (Nu e consemna t aici cnezul Nicoară d in Tuzora) .

^ Ibidem, p . 227. 'M Ibidem, p . 219—222, 227.

3 1 Ibidem, p . 222, 227 3 2 Ibidem, p . 224.

3 3 Ìbidem, p . 334—335. 3 4 Ibidem, p . 226. 3 5 DIR, A, veac . XVI , vol . IV, p . 263—265, nr . 327 şi 328. 3 6 C. Cihodaru , op. cit., p . 21. Vezi şi I. Minea , Originea romană a institu-

ţiunii cnezatului la noi. în CI, I, 1925, p . 412. 3 7 H. H. S tahl , Controverse..., p . 223—224.

sn rd l 3 0 Silviu Dragomir , Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu,

Bucureş t i , 1959, p . 17.

2 — Anuar

BCU Cluj / Central University Library Cluj

goş Ur l a t sa tu l lui , pe Tutova , „unde este casa lui , ca să- i fie judec ia u r i c necl int i t n ic iodată , în veci" . „Şi s u b ur ic să n u se dea a l tu ia n i m ă n u i n ic iodată . Şi să ţ ie d e s teagul de la Tu tova , c ine îl v a ţ ine . Şi a l t j u d e ţ să n u a ibă" 3 e . Deci Dragoş Ur la t de ţ inea o judeeie , adică un sat a! lui, ca re d in 1432, pron act domnesc , se t r a n s f o r m ă în ur ic , adică în p r o p r i e t a t e feudală oficializată. In 1455, Miha i l logofăt a r e la gu ra Pobra t e i , „unde este j u d e Cîrs tea şi Danciu l , a m î n d o u ă j u d e c i i l e " 4 U . La 1488, se dă ru ieş te bo ie ru lu i M i h u şi a lor săi sa tu l Po iana , „unde a u fost cnezi Băloş şi Danciul , a m î n d o u ă j u d e c i i l e " 4 1 . Deci cei doi cnezi, î na in te de a se s u p r a p u n e s tăp în i rea boierească, de ţ ineau cele două judeci i . A l t e cî teva documen te sînt şi m a i conc luden te p e n t r u i n t e r p r e t a r e a judecie i în sens te r i tor ia l : la 1458, O a n ă G r a m a a r e în C împul lu i Dragoş două judeci i , u n d e a u fost juzi Draganic i şi D îmba , pe ca re le s tăp îneş te „după vech iu l hotar , p e u n d e a u folosit d in veac , şi d in va l e şi d in v î r f " 4 2 ; în 1488, două judeci i se v înd p e n t r u 170 de zloţi t ă t ă r ă ş t i 4 à ; în 1491, nepoţ i i u n u i Las lău Buhaicea a u mai m u l t e sate, î n t r e care şi Nămeş t i i , „unde a fost j u d e Oancea" . I m p ă r ţ i n d u - ş i ave rea în t r e ei, unu l din nepoţ i capă tă „ jumăta t e d in judec ia lui Offacea" 4 4 I n t e r p r e t a r e a deci ca funcţ ie a judecie i sau ca a t r i bu ţ i e j u d e c ă ­to rească a j ude lu i sau cnezului (deşi aceas tă a t r i bu ţ i e es te p robab i l să fi ex is ta t şi în Moldova) n u se poa te sus ţ ine , f i ind cer t combă tu t ă de a c e s t e e x e m p l e în ca re judeci i le a u ho ta r d in va l e în vîrf, se po t v i n d e şi se pot î m ­p ă r ţ i 4 5 , î n tocma i ca şi cnezate le t r ans i lvănene , judeci i le d in Moldova au , p r i n u r m a r e , şi u n incontes tabi l în ţe les ter i tor ia l , re ieş ind d in une le d o c u m e n t e că , î n a i n t e de a fi d ă r u i t e u n o r boieri sau unor foşti cnezi şi juzi de că t re domnie , a u fost de ţ i nu t e în chip obişnuie ln ic de aceşt i cnezi şi juzi . Exis tă u n caz concret a l sa tu lu i Tuzora , u n d e a fost cnez Nicoară şi care sat es te d ă r u i t d e că t r e Il iaş voievod unu i a n u m e Staie. Pes te c î ţ iva ani , acelaş i d o m n (cu f ra te le său Ştefan) ia de la Sta ie sa tu l Tuzora şi-1 dă ru i e ş t e cnezului N i c o a r ă 4 6 . Es te u n e x e m p l u d e cnez conf i rmat de domnie în sa tu l său şi r id ica t în r înctur i le boier imi i . Uni i d i n t r e descendenţ i i cnezilor şi juzi lor a u reuş i t d u p ă u n t i m p să r eob ţ ină moşia s t rămoşească de la noii p ropr i e t a r i , c u m a fost A lbu Voinescul care a c u m p ă r a t cu 50 de zloţi sa tu l Oideşti i , p e Tutova , „ u n d e a fost j u d e Voinea" (document d in 1439) 4 7 .

In veacu l X V se înregis t rează un proces de t r a n s f o r m a r e a vechi i s t ruc tu r i sociale şi a vechi i p ropr ie t ă ţ i în Moldova . Cnezii şi juzii d i spa r a p r o a p e s i m u l ­tan p e la j u m ă t a t e a veaculu i X V , d u p ă m ă r t u r i a documente lo r . Uni i d in ei se regăsesc în clasa feuda lă oficializată de s ta t — boier imea , ia r a l ţ i i vo r deven i supuşi ai noi lor s tăp în i r id ica ţ i d e domnie . Sch imbîndu- ş i s t a tu tu l social, cei decăzu ţ i vo r a junge a semănă to r i v a t a m a n i l o r şi, d u p ă pes te 100 de an i de tăcere a documente lo r , vo r r e a p a r e juzi pomeni ţ i ca m a r t o r i în c î teva cazur i , Cnezii n u vo r m a i fi pomen i ţ i d o c u m e n t a r în nici o î m p r e j u r a r e d u p ă 1531, deşi vechea lor p r e e m i n e n ţ ă socială m a i a r e u n e l e f i rave e c o u r i 4 " . I n acelaşi sens a l t r ans fo rmăr i lo r , p ropr i e t ă ţ i l e p re s t a t a l e n u m i t e judeci i se dă ru iesc d e că t r e d o m ­nie ca ur ice , oficial izîndu-se şi benefici ind d e une l e s c u t i r i 4 9 . Desigur, la r igoare , se poa te obiecta că l ipsesc dovezi le cer te a l e aserv i r i i feudale î na in t e d e î n t e ­meie re , a l e mecan i smu lu i perceper i i u n o r d ă r i de că t re cnezi sau juz i d in p a r t e a supuş i lo r lor. L a c u n a se poa t e u m p l e , c redem, p r i n t r -o analogie , a n u m e p r i n anal iza acelor d o c u m e n t e emise de cneji i s a u pr incip i i Hal icu lu i şi de regi i polonezi în favoarea cnezi lor r o m â n i d in n o r d u l Moldovei şi d in M a r a m u r e ş ,

3 9 DRH, A, vol. I, p . 156—157. nr . 10S. *> Ibidem, vol . II , p . 67—69, nr . 48.

4 1 Ibidem, vol. I l l , p . 76—81, n r . 42. 4 2 Ibidem, vol. I l l , p . 110—111, n r . 76. 4 a Ibidem, vol . I l l , p . 81—83. nr . 43. 4 4 Ibidem, p . 208—211. nr . 105. 4 5 H. H. S tah l . Controverse..., p . 212—214. *» C. Cihodaru , op. cit., p . 31. 47 Ibidem ; DRH, A, vol. I l l , p . 238—240, nr. 122. 4 8 Al . Gonţa , Satul în Moldova medievală. Instituţiile, Bucureş t i , 1986, p .

102. 4 9 E. Condurach i , Juzii si judeciile moldoveneşti, în CI, V—VII , 1929—1931,

p . 308—309.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

care , p r i n t r - u n p roces firesc de ro i re a popula ţ ie i a u a juns să în temeieze sate. N u c r e d e m că î n acest caz este vorba despre o e m i g r a r e sau de o colonizare;, c u m s-a sus ţ inu t a d e s e a 5 " , deoarece aceşt i r o m â n i d e la ho ta re l e nord ice a le v i i ­toa re i Moldove s înt a tes ta ţ i încă d in veacul X I I I , în f run te cu cnezii lor „bo-lohoveni" (dacă n u m e l e local i tă ţ i i Bolohov v ine d e la acela al bolohoveni lor , a tunc i a t e s t a r ea român i lo r în aces te reg iuni d in Hal ic i—Wolhynia este ch iar d in veacul XI I , d e pe la 1150) 5 1 . Tocmai p e locul acestei ţ ă r i a bolohoveni lor s în t a tes ta te în veacur i le u r m ă t o a r e toponime, h i d r o n i m e şi onomas t ice r o m â ­neş t i sau aşeză r i o rgan iza te şi s t ăp în i te d u p ă ius valachizum. De aceea, sate le î n t eme ia t e d u p ă d r e p t u l românesc în sudul Polonie i s înt aşezăr i fo rmate p r i n ro i rea f i rească a popula ţ ie i c a r e pr isosea î n t r - u n loc aprop ia t , conducerea aces ­tei ac ţ iuni de î n t eme ie r e av înd -o adesea cnezul . Şi în Moldova propr iu-z i să s-au p r o d u s a semenea ro i r i şi în temeier i de aşezăr i noi , d a r nu s-au în reg is t ra t in scris, f i indcă e r a u u n luc ru firesc, r apo r tu r i l e d in t r e cnez şi obşte f i ind b ine cunoscute , p e de o p a r t e , pe de a l tă p a r t e nici cance la r ia s ta ta lă n u dob înd i se încă în veacu l X I V şi ch ia r ceva ma i t î rz iu ob i şnu in ţa d e a emi te un n u m ă r a t î t de m a r e de d o c u m e n t e şi de a în reg i s t r a t oa t ă s tăp în i r i le ex is ten te I n Polon ia însă, ţ a r ă s t ră ină , ca re se îns tăp în i se peste Hal ie i -Wolhynia î n zona u n d e t r ă i a u români i , aşezăr i le o rgan iza te d u p ă d rep tu l românesc e r a u ceva neob i ş ­nui t , de aceea s înt consemna te une le a m ă n u n t e în aces t s e n s 5 3 . De exemplu , la 1378, î n t r - o v r e m e cînd documen te l e i n t e r n e d in Moldova lipsesc, p r inc ipe le Vladis lav d e Oppe ln d ă u n act î n f avoarea lu i L a d o m i r R o m â n u l , p r i n ca re îi r ecunoaş t e aces tuia s t ăp în i r ea a s u p r a u n u i t e r i to r iu : „pustia, p ă d u r e a , s te je ­r i şur i le , c împur i l e cî te s în t acolo [...], toa te aces tea i l e - a m da t lu i L a d o m i r ca să-şi facă sa t d u p ă d r e p t u l românesc . Şi i l e - a m da t p e veci , lu i şi copiilor lu i , cu tot cupr insu l şi cu toa te ho ta re l e cî te d in veac se ţ in [...], c u p ă m î n t u l şi cu p ă d u r i l e şi cu s te jer işur i le şi cu f înaţele şi cu ape le şi cu băl ţ i le si cu lovişt i le şi cu toa te foloasele ce l e poa te a v e a a c u m , volnic să l e v îndă , volnic să le s ch imbe cu orice b u n de s eama lu i şi cu vo ia domnească . . . 5 *. I n sch imbul acestei dani i , L a d o m i r R o m â n u l t r ebu ia să s lujească pr inc ipe lu i Vlad is lav d e Oppe ln c u t r e i sul i ţe , deci cu t re i ostaşi că l ă r i (de obicei, se slujea cu o sul i ţă , d a r p ă m î n t u l p r i m i t d e L a d o m i r e ra foa r te în t ins , fi ind consemna te m a i t î rz iu p e el v reo cinci sate) şi să dea în f iecare an cîte doi groşi m a r i : de f iecare ţ ă r a n ca re se aşeza pe acel te r i to r iu .

Documen tu l acesta, p r i n ca re se dă ru i e ş t e o p rop r i e t a t e feuda lă dep l ină , a fost u r m a t de a l te le , a semănă toa re , în favoarea cnezi lor român i , l iber i d e a-şi o rganiza s t ăp în i r i l e to t d u p ă d r e p t u l românesc . In aceste documente , a d e v ă r a t e „cont rac te" de în temeie re , se p r e v ă d des tu l d e expl ic i t obl igaţ i i le să teni lor fa ţă d e c n e z : obl igaţ ia f iecăruia de a munc i p e n t r u cnez două p î n ă la şase z i le p e a n , la a ra t , la secerat şi l a cosit ; î nda to r i r ea facul ta t ivă d e clacă (de obicei, d u p ă p lacu l său, cnezul c h e m a p e locuitori l a t r e i clăci p e an) ; da ru r i l e d e să rbă to r i (colaci, ouă , păsă r i , miei) etc. Cnezii a v e a u r eze rva te în c a d r u l cnezatului , în dep l ină p rop r i e t a t e şi l ibe re d e or ice fel d e sa rc ină , u n a p î n ă l a şase bucă ţ i d e p ă m î n t n u m i t e l anur i , u n d e îşi aveau casa (curtea) , şi a le că ro r roade , d a t o r a t e munc i i să teni lor , le r eveneau în exclus iv i ta te . Cnezului îi m a i r e v e n e a u toa te ex t r emi t ă ţ i l e lo tur i lor ca re r ă m î n e a u n e î m p ă r ţ i t e d u p ă ce se făcea m ă s u r ă t o a r e a , toa te „col ţur i le" şi suprafe ţe le ne regu la t e ; el s t ăp înea locul v i r a n d in cen t ru l sa tului , u n d e se aşezau meş teşugar i i şi u n d e se c l ădeau prăvă l i i l e mic i lor n e ­gustori , care cu toţ i i p l ă t eau chir ie cnezului . Cnezul a v e a d r e p t u l l a e leş teu sau iaz (pen t ru a pu tea pescui , ţ ă r an i i d a t o r a u a n u a l o cotă de peş te , d e e x e m -

5 0 Ş te fan Meteş , Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII—XX, ed. II , Bucureş t i , 1977, p . 22—36.

5 1 Victor Spinei , Moldova în secolele XI—XIV, Bucureş t i , 1982, p . 79—80. 5 2 C. Cihodaru , începuturile cancelariei domneşti în Moldova, în Civilizaţie

medievală şi modernă românească. Studii istorice, Cluj -Napoca, 1985, p . 184—194. w I. Bogdan, Cîteva observaţiuni asupra îndatoririlor militare ale cnejilor

şi boierilor moldoveni în secolul XIV şi XV, in ARMSI, S. I I , t. X X I X . 1906 — 1907, p . 618.

5 4 Ibidem, p . 614.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

piu, la m u n t e , şase păs t răv i ) , el s t ăp înea l ivezile şi grădin i le , avea d r e p t u l la c i rc iumăr i t , la moară , la piuă,, la pr i sacà etc. Ţ ă r a n i i e r a u obl igaţ i sà c u m ­pe re n u m a i de l a c i r c iuma cnezului lor, să m a c i n e , conSra u n o r t axe , la moa ra acestuia . Alb ine p u t e a u ţ ine n u m a i cu învoi rea cnezului şi cu obl igaţ ia de a-i p r e d a lu i a t re ia p a r t e clin .miere. Din gloabele pe r cepu t e la judecă ţ i , a t re ia p a r t e îi r evenea tot cnezului , res tu l merg înd în v is ter ia rega lă . Cneza tu l românesc în Polonia se p u t e a ob ţ ine p r i n hă răz i r e sau c u m p ă r a r e . H ă r ă z i r e a sa făcea p e veci, în ch ip e red i ta r , d u p ă formula dan i i lo r nobi l ia re , deşi, d in p u n c t de v e d e r e ju r id ic , cnezii n u e r a u as imi la ţ i cu nobil i i . î n sch imbul u n o r a semenea dan i i pe rpe tue , cu d rep t de p rop r i e t a t e feuda lă dep l ină sau cvas ide-pi ină , p r e c u m şi al avan ta je lo r avu t e de pe u r m a munc i i supuşi lor , cnezii aveau uni ' le obl igaţ i i fa ţă de pu t e r ea cen t ra lă (sau faţă de feudal , dacă p ă m î n t u l cnezial e ra p e un d o m e n i u p r iva t ) ; de a pa r t i c ipa la războaie , cu a rc , săgeţ i , cal etc. (cu v r e m e a această obl igaţ ie se p u t e a r ă s c u m p ă r a ) ; de a p rezen ta d a r u r i p e n t r u bucă t ă r i a regească (e r a r consemna tă aceas tă obligaţie) la s ă r b ă t o r i ; d e a da o piele de jde r p e n t r u f iecare fată r o m â n c ă ce se căsă torea în a l t sat (darea e n u m i t ă „cuni ţa" şi es te excepţ ională , f i ind uneor i a t r i b u i t ă cnezului însuşi) ; de a organiza s t r înge rea celor la l te dă r i că t r e s ta t sau că t re s t ăp înu l sup rapus , d in ca re beneficia el, cnezul , d e o t r e ime (unu din t re i groşi) ; d e a p r e d a două t r e imi d in gloabe, d e a d a p e n t r u să teni i lui cîte o masă , l a cele două m a r i să rbă to r i r e l i g i o a s e t o . P o r n i m de la p r e m i s a că aceste sa te cneziale româneş t i d m Polonia r e p r o d u c imaginea comuni tă ţ i lo r r omâneş t i d in Ţă r i l e Române , impl ic i t d in Moldova. Sa tu l nou în temeia t a r e t o tdeauna un mode l rea l pe care-1 imi tă 5 b . Dacă în veacur i le X I V — X V , sa te le româneş t i d in Polon ia e r au în fapt cnezate , s t ăp în i te ca p rop r i e t a t e p a r t i c u l a r ă d e că t re cnez, c a r e beneficia de m u n c a şi de roade le munc i i oamen i lo r săi, ca re de ţ inea a d e v ă r a t e monopo lu r i senioriale , t r ebu ie să a d m i t e m că şi în Moldova p ropr iu -z i să s tadiul d e evoluţ ie al cnezate lor v a fi fost cel p u ţ i n acelaşi . A s tăp în i în m o d di rec t p ă m î n t p e care-1 luc rează să ten i i (două la şase zile p e an de fami l ie este mul t , d a c ă r e a ­m i n t i m fap tu l că l a Bobî lna , î n 1437, s-a s tabi l i t o zi p e a n d e m u n c ă g r a tu i t ă p e n t r u nobil) , a p r imi d a r u r i d e la aceştia, a beneficia d e a t re ia p a r t e d in dă r i şi g loabe etc. r ep rez in t ă în m o d cer t r a p o r t u r i de a se rv i re feudală . De altfel, se p a r e că nici bo ie r imea în veacur i l e X I V — X V , în c iuda t r ans fo rmăr i i judecie i în uric , n u se b u c u r a în Moldova d e a v a n t a j e ma te r i a l e m a i mar i , d o m ­nia r eze rv îndu-ş i cea m a i m a r e p a r t e d i n ven i tu r i , r eg imul d e scut i r i f i ind des­tu l de p recar , fă ră să p o a t ă fi as imi la t comple t cu imun i t a t ea f e u d a l ă 5 7 . Din m o m e n t ce la 1378 u n r o m â n a p r o a p e de g ran i ţ e l e nord ice a le Moldovei , p u t e a s tăpîn i în chip e r ed i t a r u n sa t o rgan iza t d u p ă d r e p t u l românesc , t r e b u i e să a d m i t e m că aces t l u c r u n u e r a o nou ta t e , fi ind ob i şnu i t şi în Moldova , îfri veacul XIV , ad ică în pe r ioada în temeier i i şi o rgan izăr i i s ta tu lu i . N u se poa te admi te , în c iuda unor s t r uc tu r i m a i a rha i ce şi a une i s tăp în i r i t ă t a r e m a i accen tua te , o dezvol ta re deosebi tă a Moldovei fa ţă d e res tul te r i tor iu lu i r o m â ­nesc 5 a . S-a r e l e v a t că Bogdan n u a t r ecu t în Moldova decît cu c i rca 100—200

5 5 D. D. Mototolescu, lus Valachicum In Polonia, Bucureş t i , 1916, p . 49—78 ; E. Cernea , Quelques considérations sur le ius Valachicum dans la Pologne féodale, în RRH, X , 1971, n r . 5, p . 849—851 ; T. Holban , Cneazul. Contribuţie la ius Vala­chicum în Polonia, în CI, X — X I I , 1934—1936, n r . 1, p . 62—79 ; C. C ihodaru , Judecia..., p . 22—24.

5 6 H. H. S tah l , Contribuţii..., vol . I I , p . 99. 5 7 Idem, Controverse..., p . 105—123 ; D inu C. Giurescu , op. cit., p . 236—237 ;

Manole Neagoe, Problema centralizării statelor feudale româneşti Moldova şi Ţara Românească, Craiova, 1977, p . 152—175.

5 8 H. H. S tahl , Controverse..., p . 273—275. P . V. Sovetov, Obsçee i osobennoe tipologii feodalizma na Rusi i Dunajskih Knjazestvah (Problema „gosudarstven-novo feodalizma" i evo roii v period genezisa, razvitija i razlozenija feodalnoj formacü), I, în „Bule t inul Academie i de ş t i in ţe a R. S. S. Moldoveneş t i" , 1986, nr . 2, p . 53—57. P e n t r u o dezvo l ta re u n i t a r ă a Moldovei în c a d r u l r ea l i t ă ţ i lo r med ieva le româneş t i , în ceea ce p r iveş te cnezimea, p ledează însă L. L. Polevoi , Rannefeodal'naja Moldavija, Chiş inău , 1985, p . 85—87 (capitolul „Cnezi, juzi şi va t aman i ) .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

d e famii l i i cneziale m a r a m u r e ş e n e şi că, deşi s în tem în cadru l aceleiaşi s t ruc ­t u r i de civi l izaţ ie românească , nef i ind v o r b a d e u n factor ex t e rn , n u aceste fa ­mil i i a u fondat s ingure s ta tu l . Ex i s t en ţa linei c lase feudale inc ip ien te p e t e r i ­t o r iu l v i i toarei Moldove p r e s u p u n e r id ica rea cnezimii (juzilor) din r î ndu l obş t i ­l o r , d e o a r e c e n u v e d j m cine a l tc ineva, a r fi j u t u t a lcă tu i această e l i tă sociala. Deşi p rocesu l acesta de feudal izare e ra m a i p u ţ i n accen tua t la r ă să r i t de Carpa t i , el r ep rezen ta , to tuş i c u m s-a văzut , o r ea l i t a t e în veacul XIV. Ca s t r u c t u r ă feu­da lă inc ip ien tă şi p res ta ta la , insuficient consol idată , judec ia sau cnezatu l d i spa re în Moldova la scur tă v r e m e d u p ă în t eme ie re (circa u n secol), fi ind în locui tă p a r ţ i a l c u s t ăp în i r ea boierească Cnezii şi juzii se m e n ţ i n în acest t i m p ca p e r ­sona je sociale d e a doua mînă , p e n t r u a accede apoi în r îndur i l e b o i e r i m i i 5 S

saii, d impot r ivă , sp r e a coborî adesea p înă ch iar în r î ndu r i l e supuşi lor .

IV. Situaţia din Transilvania. In Trans i lvan ia , p rob l ema cnezială dob îndeş te no i pa r t i cu l a r i t ă ţ i da to r i t ă sup rapune r i i unei o rgan izăr i de s ta t s t ră ine pes te for­m a ţ i u n i l e poli t ice româneş t i şi a unei s t ruc tu r i economico-sociale feudale de m o ­del a p u s e a n pes te rea l i t ă ţ i l e ana loge feudale sau p e cale de feudal izare în fo rme propr i i , locale. O a l tă pa r t i cu la r i t a t e p rov ine d in n u m ă r u l cu m u l t m a i m a r e de d o c u m e n t e emise şi pă s t r a t e , re fe r i toare la cnezii din T rans i l van i a decî t cele p r i v indu - i pe cnezii de la sud şi r ă să r i t de Carpa t i . Ca şi în celelal te d o u ă ţ ă r i româneş t i , cnez imea d in Trans i lvan ia ca s t r uc tu r ă socială românească , se află î n t r - u n proces d e disoluţ ie , de d e s t r ă m a r e , d u p ă organizarea ' s t a to rn ică a s ta tu lu i , deşi amin t i r ea ei, în fo rme involua te , se păs t r ează m u l t m a i m u i t ă v r e m e , p înă în epoca m o d e r n ă , ia r în g ra iu l b ă n ă ţ e a n p î n ă astăzi (chinez). P e r t i ­nen t e l e ana l ize făcute î n u l t i m u l t i m p a s u p r a acestei t e m e 6 0 , ne scutesc de o se r ie de considera ţ i i şi demons t ra ţ i i , ca re al tfel a r fi fost absolut necesare . O b ­s e r v ă m de la începu t că s t ăp în i rea s t ră ină a reuşi t , p înă în veacul XIV, să f r îngă un i t a t ea cnezimii ca s ta tu t social-economic. Deoarece aceas tă cucer i re s t ră ­i nă s-a făcut t r ep ta t , s u b aspect t e m p o r a l (secolele XI—XII I ) şi d i fe ren ţ ia t d in p u n c t devedere geografic (unele ter i tor i i à u fost cucer i te şi s tăpîn i te ma i de t i m p u r i u şi ma i direct , a l te le mai t î rz iu şi ma i firav), şi s i tuaţ ia cnezilor a a j u n s neun i fo rmă şi neun i t a r ă . In reg iuni le în ca re inf i l t ra ţ ia e lemente lor a logene s-a p r o d u s t î rz iu şi cu in tens i ta te mică — M a r a m u r e ş , Hunedoa ra—Haţeg , Ba ­na t , Făgă ra ş , zone din Munţ i i Apusen i — cnezimea şi ins t i tu ţ i i le sale s-au pe r ­p e t u a t cu a n u m i t e serv i tu t i fa ţă d e stat, sub fo rma unei clase de s tăpîn i e red i t a r i ai satelor . Dimpot r ivă , în zonele de c împie d in Cr i şana şi B a n a t sau d in cen t ru l Trans i lvan ie i , u n d e inf luenţa şi pene t r a ţ i a s t r ă ină a u începu t ma i de t i m p u r i u (secolele X—XI) , cnezii a p a r în secolele X I V — X V şi m a i t î rz iu ca s impl i vil­lici, p r i m a r i ai satelor , ca supuşi , ai noi lor s tăp în i . In aceste reg iun i deschise, d e c împie şi de podiş se cons ta tă ex i s ten ţa celor m a i m u l t e domeni i feudale m a ­ghia re , laice şi eclesiastice, d e or igine dona t ivă . Aces te domeni i c u p r i n d e a u n u ­m e r o a s e sate româneş t i , ai că ro r p r i m a r i (villici) e r a u numi ţ i tot c n e z i 0 1 . Con­s u l t a r e a hă r ţ i i este r e l evan t ă în acest sens : în Făgă ra ş sau M a r a m u r e ş , u n d e p e n e t r a ţ i a feuda lă s t r ă ină a fost ap roape nulă p î n ă în veacul X I V œ , în Ha ţeg , u n d e a fost cu to tu l n e s e m n i f i c a t i v ă 6 3 sau în Banat , u n d e a fost m a r g i n a l ă m , s în t concen t ra ţ i to ţ i cnezii s tăpîn i de p ă m m t u r i şi de supuşi , c t i tor i ai m o n u -

C. C ihodaru , Alexandru cel Bun, Iaşi , 1984, p . 76, 79, 81 ; L. L. Polevoi , op. cit., p . 87.

m Ş te fan Pascu , Voievodatul..., vol. I I I , p . 351—573. B 1 I. C. Fi l i t t i , Opere alese, ed. de G. Penelea, Bucureş t i , 1985, p . 431 (în

no te le edi torului ) ; Dan Gr. Pleş ia , La noblesse roumaine de Transylvanie, Struc­ture et évolution, în RRH, XXVl' , 1987, nr . 3, p . 190—191.

Ë 2 R a d u Popa , op. cit., pass im. b a l o a n A. P o p , încercări de imixtiune în Ţara Haţegului în veacul al XV-lea,

în AII AC, X X V , 1982, p . 39—52. 6 4 M a r i a Holban , Deposedări si ' judecăţi în Banat pe vremea Angevinilor şi

ilustrarea lor prin procesul Voya '(1361—1378), în ŞMIM, 1962, V, p . 57—131.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

mente lo r d e cul t o r t o d o x e 6 5 , de ţ ină tor i ai cur ţ i lo r şi ce tă ţ i lor d e p i a t r ă şi re­cunoscuţ i în cea m a i m a r e p a r t e în cnezate le lor ca nobi l i ; în c împia Cr işanei şi icentrul Trans i lvan ie i , î n zonele u n d e a u fost aşeza te şi colonizate popu la ţ i i s t ră ine , adică acolo u n d e cucer i rea s t r ă ină s-a făcut d e t i m p u r i u direct , lai t e r i to r iu , n u a p a r e nici u n cnez l iber (regal) jsau cnez—nobil , di n u m a i cnezi as imi la ţ i cu supuşi i . Admi ţ î nd , c u m a r ă t a m m a i sus , or ig inea cnezi lor în in ­ter iorul obşt i lor săteş t i d in t r -o pe r ioadă s t răveche , p robab i l în f inalul e tnoge­nezei, se p u n e p r o b l e m a care e r a s t a tu tu l acestor cnezi în pe r ioada cucer i r i i Trans i lvan ie i d e că t r e magh ia r i sub regii Arpad i en i . I n funcţ ie de r ă s p u n s u l la aceas tă î n t r eba re , se poa te l ă m u r i n u n u m a i p r o b l e m a cnezilor, d a r şi s tad iu l şi ca rac te ru l feuda l i smulu i r omânesc în pe r ioada sa de început . Dacă a d m i t e m că acei cnezi d in zonele de c împie , deschise (unde cucer i rea a fost m a i t i m p u r i e şi s t ăp în i r ea s t r ă ină m a i apăsă toare ) s înt cnezi or ig inar i , n e t r ans fo rma ţ i sub in ­f luenţa noi lor î m p r e j u r ă r i , i a r ceilalţ i s înt r id ica ţ i la feuda l i t a te exclus iv p r i n in t e rmed iu l r ega tu lu i magh ia r , a tunc i obştea, comunitatea" să tească n -a cunoscut d i ferenţ ier i sensibi le p înă în veacu l X I V în T rans i lvan ia şi, în consecinţă , r e l a ­ţiile feudale a u fost i m p l a n t a t e aici în u r m a cucer i r i i . Dacă, d impot r ivă , v e d e m în e lemente le cnezia le d i n M a r a m u r e ş , Bana t , H a ţ e g e tc . o feudal i ta te r o m â ­nească specifică, inc ip ien tă şi p res ta ta la , c u m lasă să se în ţe leagă cele ma i m u l t e documente , adică o feudal i ta te românească despr insă d in s înul obşt i lor p r i n t r - u n proces p r o p r i u şi in t e rn de evoluţ ie a societăţi i r omâneş t i , ia r p e cnezii de pe domeni i l e feudale (deveni ţ i i n t e r m e d i a r i î n t r e oameni i lor şi noi i stăpîni) îi p r i ­v i m ca decăzuţ i d in s t a tu tu l lor d e p r e e m i n e n ţ ă social-economică', ad ică obl igaţ i Ia involuţ ie , a tunc i se poa t e s u p r i n d e c lar impac tu l feuda l i smulu i local r omânesc , aflat p e cale d e a d a n a ş t e r e s t a tu lu i sau statelor , cu feuda l i smul de model a p u ­sean, p e ca re încerca să-1 i m p u n ă rega tu l magh ia r . Dacă în secolele X I I — X I V cnezii t r ans i l vănen i m a i e r a u primi inter pares, d a c ă r ă m ă s e s e r ă doar m e m b r i ma i de vază a i obşt i i , dacă m a i e r a u aleşi şi dacă a d m i t e m că t i t lu l lor i n c u m b a doar o funcţ ie admin i s t r a t ivă , a tunc i ge rmeni i inegal i tă ţ i i economice, jur id ice , cu l ­t u r a l e d in societa tea feuda lă r o m â n e a s c ă a r î n s e m n a să nu a ibă corespondent social, ceea ce n e duce cu g îndu l la o s i tua ţ ie abso lu t ilogică. Î m p o t r i v a une i a semenea in t e rp re t ă r i se r id ică n u n u m a i a r g u m e n t e l e logice, ci şi mă r tu r i i l e do­cumen ta r e . Procesu l de feudal izare a societăţ i i româneş t i , cu o vech ime a n t e ­r ioa ră consemnăr i i e tape lor sale în izvoare le scrise, a şa c u m es te el re f lec ta t în documente , n - a p u t u t fi d e t e r m i n a t d e mode lu l feudal apusean , deoarece aces t model a r e cele ma i s labe ecouri tocmai în reg iun i le cu cea m a i v iguroasă ş i mai pu t e rn i că c n e z i m e 6 6 . Or, în aces te reg iun i p r ime l e m ă r t u r i i scrise vorbesc desp re cnezi care-şi s tăpînesc d in vech ime cnezate le , adică p ropr ie tă ţ i l e lor e r e ­di tare , p e ca re le pot îns t ră ina , împă r ţ i , zălogi etc . In aceste cnezate a p a r su­puşi numi ţ i iobagiones, populi sau altfel, care p re s t ează servici i p e n t r u cnez, îi da torează cote p a t r i m o n i a l e d in roade le munc i i lor şi îi duc da ru r i .

Desigur, cnezul n u este un nobil , deşi l a 1366, regele Ludov ic I îl asimi­lează (în sensul valor i i măr tu r i e i ) , pe cel r ecunoscu t în cneza tu l său p r in d ip lomă regală , cu nobi lu l a d e v ă r a t a l rega tu lu i , d a r es te u n feudal în fo rmare , caire s tăp îneş te sate or i p ă r ţ i de sa te şi p e n t r u ca r e muncesc supuş i i săi . Recunoaş te rea cnezului ca s tăp în în cnezatu l s ă u n u r ep rez in t ă la începu t o s c h i m b a r e d e fqnd, ci t r a n s f o r m a r e a u n u i feudal t r ad i ţ iona l , f ă ră d o c u m e n t scris, î n t r - u n feuda l semi oficializat (cînd conf i rmarea se face cu d r e p t cnezial) sau dep l in oficializat (cînd conf i rmarea impl ica înnobi la rea) . In genera l , sub aspect economic, cnezii n u au fost m a r i p ropr i e t a r i , s t ăp în ind de la p ă r ţ i de sa te p î n ă la cî teva sate , m a i f recvent unu l—două sate, ad ică acea u n i t a t e economico-socială şi ju r id ică c a r e a lcă tu ia un cnezat . Cu t impul , s i tua ţ ia lor s-a d i fe ren ţ ia t şi m a i m u l t decî t a m a r ă t a t m a i sus. In u r m a credincioase lor servicii , m a i ales m i l i t a r e 6 7 , uni i a u

m Mar iu s P o r u m b , Pictura românească din Transilvania — Die Rumänische Malerei in Siebenbürgen, vol . I., Cluj-Napoca, 1981, p . 9—42.

8 6 Ş tefan Pascu , Voievodatul..., vol . I I I , p . 351—573 ; vezi şi cont r ibuţ i i le p r i ­v ind B a n a t u l (M. Holban , I. Caciora , E. Glück), M a r a m u r e ş u l (R. Popa) , Ha ţ egu l (M. Holban , R. Popa , A. A. Rusu, I . Drăgan , l o a n A. Pop) .

CT Ş tefan Pascu , Rolul cnezilor..., pass im.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

fost d e - a d r e p t u l înnobi la ţ i , î n tă r indu- l i - se cneza te le lor, i a r al ţ i i a u fost c o n ­f i rmaţ i doa r ca s t ăp în i cu d r e p t cnezial . In fine, u n a l t g r u p a con t inua t sâ-ş i s t ăp înească u n t i m p cnezate le f ă ră să de ţ i nă u n d o c u m e n t scris , p î n ă în c l ipa c înd a a p ă r u t t i t u l a r u l u n u i a s e m e n e a ac t (în cele m a i m u l t e cazur i ch ia r e i înşişi , cnezii ob ţ i neau un a semenea act) . Cei c a r e p u t e a u avea aceas tă soa r t ă (de cnezi ce s t ăp îneau în v i r t u t e a une i s tă r i d e fapt, d e cnezi r ecunoscu ţ i sau d e cnezi nobili) e r a u s i tua ţ i în reg iuni le m a i fer i te pomen i t e m a i sus, adică în zone socotite domeni i r ega l e s a u a le cetă ţ i lor regale . Cnezii pes te care s^a s u p r a p u s u n s tăp în feudal de mode l apusean , m a i a les dacă e r a vo rba de unu l laic, n u p u t e a u u r m a decî t calea decadenţe i , a jung înd un i i p r i m a r i ai sa te lor (villici), i a r alţ i i , d a c ă e r a u m a i mu l ţ i î n t r - u n sat, s impl i i o b a g i e s . In Ţ a r a Ol tu lu i sau a Făgăraşu lu i , c a r e s-a af lat în ho ta re le Ţăr i i Româneş t i în secolele XIV—XV, ad ică tocmai a tunc i c înd în Haţeg , M a r a m u r e ş sau B a n a t cnez imea se înnob i l a mas iv , cnezii s-au t r ans fo rma t în chip firesc în boieri recunoscuţ i deci ca s tăpîn i i d e p ă m î n t u r i , d e vecini şi de ţ igani Aces te s t ruc tu r i sociale româneş t i , oficiale î n s ta tu l d e la sud de Carpa t i , s-au p e r p e t u a t şi în veacur i l e u r m ă t o a r e , d u p ă ce F ă g ă r a ş u l a deven i t p a r t e a vo ievoda tu lu i şi p r inc ipa tu lu i Trans i lvan ie i . Insă bo ie r imea făgărăşană , deşi clasă s t ăp în i toa re şi pr iv i leg ia tă p r i n hr i soave , a t r e ­bu i t să lup te , în tocmai ca şi cnez imea d in a l te pă r ţ i , p e n t r u m e n ţ i n e r e a pr ivi legi i lor sale şi n u a fost n ic ioda tă as imi la tă comple t cu „adevă ra t a nob i l ime" a r ega tu lu i sau p r inc ipa tu lu i . Dar , ca şi în cazul cnezimii la început , neas imi la rea cu n o b i ­l imea n u a impie ta t cu n imic a s u p r a ca rac te ru lu i feudal al boieri lor făgărăşeni , c a r e ş i-au pă s t r a t şi conf i rmat vechi le h r i soave da t e d e domni i m u n t e n i .

Cu t impul , ca şi în cazul cnezimii sud sau est carpa t ice , cnezii d in T rans i l ­van ia , în ca l i ta tea lor de feuda l i t a te p res ta ta la , n u s-au m a i p u t u t m e n ţ i n e s u b impac tu l noi lor s t ruc tu r i s ta ta le şi feudale şi al prefacer i lor d in societatea r o m â ­nească . Ex i s t en ţa lor s-a p re lung i t însă m a i m u l t în Trans i lvan ia , f i indcă ei e r a u o s t r u c t u r ă e l i tară , românească , i a r el i ta oficială e ra ne românească şi neor todoxă , sp re deosebi re de s i tuaţ ia d in Ţ a r a Românească şi Moldova .

Autor i i care au sus ţ inut desp r inde rea t î rzie a cnezilor d in cadru l obş t i lor sau ch ia r s ta tu tu l lor o r ig inar şi f undamen ta l d e f runtaş i aleşi ai acestor c o m u ­ni tă ţ i săteşt i , p r e c u m şi aceia ca re au exp r ima t , „ teoria" t enden ţ ioasă a s i tuaţ ie i cnezi lor d e şefi de colonizare ai români lo r , veni ţ i în T r a n s i l v a n i a în secolele X I I I — X I V 7 U , au a d u s ca a rgument , tac i t sau di rec t formula t , şi î m p r e j u r a r e a că aceş t ia a p a r mas iv în documen te ab ia în veacur i l e XIV—XV. A r g u m e n t u l însă n u este valabi l . C u m se ştie, regii d in d inas t ia a r p a d i a n ă — deşi încă d in v r e m e a lor , d u p ă Ştefan I (997—1038), Ungar i a e r a un s ta t catolic cu s t ruc tur i feudale d e t ip occidental — s-au văzu t siliţi să respecte , în genera l , r înduie l i le social-econo-mice, ju r id ice şi confesionale ale popula ţ i i lor şi popoare lo r supuse , deci şi a le români lo r , cu o rgan iza rea lor socială baza tă pe ius valachicum71. Astfel, şi r o ­m â n i i a u fost cons idera ţ i ca „na ţ iune" în sensul medieva l de g r u p pr iv i legia t , f runtaş i i lor, în ca re este imposibi l să-i v e d e m pe conducător i i obşt i lor săteşt i , pa r t i c ip înd la ac t iv i ta tea ins t i tu ţ i i lor pol i t ico-mi l i ta re a le Trans i lvanie i , inclusiv la a d u n ă r i l e ţă r i i (cel pu ţ i n în două r îndur i , la 1291 şi 1355) 7 2 . P î n ă la v e n i r e a Angevini lor , cu p r ecăde re p înă la d o m n i a lui Ludovic I (1342—1382), p rop r i e t a t ea a s u p r a pămîn tu lu i şi t i tu lar i i ei r o m â n i se b u c u r a u de o r ecunoaş te re tac i tă , n e -fiind nevoie decî t în cazur i cu t o tu l excep ţ iona le d e o conf i rmare rega lă scrisă. P robab i l , p r i n cal i ta tea lor d e p ropr ie ta r i , p r in s t a tu tu l super ior de ca re se b u c u ­r au în societate, cnezii e r a u as imi la ţ i ce lor la l ţ i feudal i ai r ega tu lu i — nobil i i . Noua

6 8 Idem, Voievodatul..., vol. I I I , p . 430—432 ; loan A. Pop , Statutul cnezilor supuşi pe domeniile feudale din Transilvania in secolul al XIV-lea, în Civilizaţie medievală şi modernă românească, cit., p . 102—115.

m D. P r o d a n , Boieri si vecini în Ţara Făgăraşului In sec. XVI—XVII, în AIIAC, VI , 1963, p . 168—170.

7 U Vezi Erdély t'àrténete, vol . I, Budapes ta , 1986, pass im. 7 1 I. Bă l ta r iu , op. cit., p . 28—47. 7 2 A . Decei , Contribution à l'étude de la situation politique des Roumains

de Transylvanie au XlII-e et XlV-e siècle, în „Revue de Transy lvan ie" , tom. VI, 1940, n r . 2, p . 206—232 ; Gh . I. Bră t i anu , Les assemblées d états et les Roumains en Transylvanie, I, în RER, XI I—XIV, 1974, p . 16 şi u r m .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

dinas t ie angev ină , poa te nu at î t de acu t sub p r i m u l său r ep rezen tan t , avea să modif ice f u n d a m e n t a l aceas tă s t a re de lucrur i , în efor tur i le sale de r e în t ă r i r e a au tor i t ă ţ i i regale . Tocmai t e n d i n ţ a de as imi la re a t u t u r o r cnezilor r o m â n i posesori d e cneza te cu nobi l imea regatu lu i , îl d e t e r m i n ă pe Ludovic I să i n t roducă la 1366 segregaţ ia d e ord in social, e tnic şi religios : n u m a i cnezii conf i rmaţ i p r i n d ip lomă rega lă în cnezate le lor e r au a idoma nobil i lor (măr tu r i a lor e r a ech iva la tă cu cea a unu i nobil) ; n u m a i catolicii e rau nobi i i a d e v ă r a ţ i şi n u m a i cei cu documen t de dona ţ i e e r a u p ropr i e t a r i rea l i a i p ă m î n t u l u i J i . Ca m a i toa te măsur i l e l ua t e î n societa tea feudală p l ină de pa r t i cu la r i sme , nici acestea n - au a v u t efectul sconta î de au to r i t ă ţ i , s i tuaţ i i le echivoce păs t r îndu- se în unele regiuni , tocmai acolo u n d e pene t r a ţ i a s t r ă ină a fost ma i t î rzie şi incomple tă , deceni i de-a r î ndu l (chiar m a i m u i t d e un secol) 7 4 . Un rezu l ta t a l acestei concepţii , ca re t indea să apl ice p r inc i ­pi i le cele m a i p u r e a le d rep tu lu i feudal occidental , să considere , în v i r tu tea p r e r o ­gat ivei de dominium eminens, că to t p ă m î n t u l ţ ă r i i a p a r ţ i n e a suve ranu lu i , ca re p u t e a d i spune în acest sens după bunu l p lac şi fără cons imţămîn tu l că ru ia orice p rop r i e t a t e devenea nes igură (p ropr ie ta ru l r i sc înd în orice clipă p i e rde rea bunu lu i său), s-a văzu t însă cu acu i ta te d in secolul X I V încep înd : î nmu l ţ i r ea b ruscă a documente lo r re fer i toare la p ropr ie t a t ea funciară românească şi la de ţ ină to r i i săi — cnezii şi (mai rar ) v o i e v o z i i 7 S . Cnezii , cei m a i m u l ţ i d i n t r e ei fă ră să posede d o c u m e n t de conf i rmare p e n t r u cnezate le lor, s-au grăb i t şi mul ţ i au reuş i t să-şi „legalizeze" s i tuaţ ia de p ropr ie ta r i , spre a n u se vedea as imi la ţ i cu p r i ­mar i i satelor . De aceea vor şi a p a r e în ac tu l scris, cu p recădere , d u p ă aceas tă pe r ioadă de cumpănă . Ceilalţi cnezi, care aveau deja d e a s u p r a lor un nou s t ăp în feudal privi legiat , d in regiuni le u n d e aceas tă s u p r a p u n e r e se pe t recuse an te r ior , n u ş i -au m a i pu tu t , decî t în cazuri cu to tu l excepţ iona le , modifica s t a tu tu l d e supuşi . Ei şi-au mai pă s t r a t m u l t t i m p un a n u m i t pres t ig iu şi o a n u m i t ă au to r i t a t e în sa te le lor, ca şi voievozii, conserv îndu-se şi î m p ă r ţ i r e a în cnezate şi vo ievodate a mar i lo r domeni i f e u d a l e 7 B , da r au deven i t adesea oameni ai noului lor s tăpîn , rolul îndepl in i t de ei s emăn înd tot m a i m u l t cu o funcţie suba l t e rnă . P r i n aceasta , d u b l a n a t u r ă a cnezului şi a cnezatu lu i , ca re Impl ică deopo t r ivă a t r ibu ţ i i admin is t ra t iv—judecă toreş t i şi p rop r i e t a t ea a s u p r a p ă m î n t u l u i (domi­nium) se fr inge şi d i spare cal i ta tea esenţ ia lă de s tăp în . De aceea, uni i au to r i , s imţ ind nevoia să facă o dist incţ ie , i -au şi n u m i t pe aceşt i cnezi. p r iva ţ i de cal i ­t a tea aceas ta f u n d a m e n t a l ă de s tăpîn i şi r ă m a ş i doar în funcţia — p s e u d o c n e z i 1 1 . Mai t î rz iu, în secolele X V I — X V I I , mul ţ i d i n t r e aceşt ia nici n u ma i sînt u r m a ş i ai vechi lor cnezi s tăp în i de odinioară , fiind n u m i ţ i sau revocaţ i d u p ă voia p r o ­p r i e t a ru lu i sa tu lu i iobăgese '". In v i r tu tea acestei dub l e n a t u r i (ce i ncumba a t r i ­bu ţ i i admin i s t r a t iv - judecă to reş t i şi cal i ta tea de p ropr ie t a r ) şi în u r m a despăr ţ i r i i u n u i aspect de celă la l t (prin î n m u l ţ i r e a cnezilor ce î ndep l ineau doar o funcţie şi p r i n a s imi la rea celor recunoscuţ i ca p rop r i e t a r i cu nobilii) , ex is tă cî teva documen te în ca re cneza tu l de p e un d o m e n i u regal a p a r e ca şi c u m a r compor ta un honoa s a u honor, f i ind pr iv i t şi aici doa r ca d regă tor ie (keneziatus seu officiolatus)79

Este în fond o f ic ţ iune jur id ica , p r i n ca re cnezii l iber i de pe domeni i le rega le .

1 6 Ş e r b a n Papacos tea , La fondation de la Valachie et de la Moldavie et les Roumains de Transylvanie : une nouvelle source, m RRH, XVII , 1978, nr . 3, p . 396—407.

7 4 Stefan Pascu , Voievodatul..., vol . I l l , p . 394 şi u r m . ; A. A. Rusu„ Un formular al cancelariei regale, din. epoca lui lancu de Hunedoara, pentru nobilii români din Transilvania, în AMN, X X , 1983, pass im.

7 0 Dan Gr. Pleşia , op. cit., p . 188. 7 ß D. P r o d a n , Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. II, Bucu­

reşt i , 1968, pass im ; Ştefan Pascu , Voievodatul..., vol . I I I , p . 525 şi u r m . ; l o a n A. Pop , Statutul cnezilor supuşi..., ,p. 114—115 : idem, Realităţi medievale sălăjene româneşti dm secolele XIII—XVI, in AMP, IX, 1985, p . 293—299 ; idem, Conside­raţii despre statutul social al unor cnezi transilvăneni la începutul sec. al XVI-lea, în „Marisia", voi. XI I I—XIV, 1986, pass im.

7 7 I. Bă l ta r iu , op. cit., p . 197—200. 7 B D. P r o d a n , Iobăgia în Transilvania in secolul al XVII-lea, vol . I. Supuşii,

Bucureş t i , 1986, p . 113 şi u rm. 7 i ) Dinu C. Ar ion , op. cit., p . 132—137.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

nerecunoscuţ i ca nobil i , îşi pot admin i s t r a cnezate le în n u m e l e suve ranu lu i , b e ­nefici ind de ven i tu r i şi foloase (emolumenta, utilitates) şi ch iar de uzufruc tu l p o ­sesiunii cons idera te raga le . Aceas tă î m p r e j u r a r e n u in f i rmă s ta tu tu l d e s t ăp în al cnezuiui p e p ă m î n t u l său, d a r ii î ncad rează în noi le r igor i a le ac tu lu i scris, î ng răd indu- i re la t iv fo rma d e exerc i t a re . S i tua ţ ia este ana logă cu boeronatele Ţăr i i Făgă raşu lu i , d u p ă ce aceasta a a juns în mî in i le u n o r noi s tăp în i oficiali f e u d a l i w . Deci şi aceste honores s au ojjiciolatus e r au s t ipu la te în d o c u m e n t e n u m a i în favoarea persoane lor ca re p r e z e n t a u local p r e e m i n e n ţ a e r ed i t a r ă a p r o ­pr ie tă ţ i i pămîn tu lu i , din care decurgea d r e p t u l de j udeca t ă a sup ra supuşi lor . H ă ­răz i r i l e de acest fel ale cnezate lor şi boeronate lor , p r i n sub l in ie rea n u m a i a unei l a tu r i a lor, e rau un mij loc de a evi ta as imi la rea dep l ină cu nobitlitatea, cu toate că une le pe r soane încadra t e astfel au p u t u t a junge nobil i .

P e n t r u a d e m o n s t r a direct s t a tu tu l social-economic d e feudal i ta te a l crezimii r ă m a s e l ibere, adică d in zonele u n d e n u s-au s u p r a p u s nobi l i s t ră ini , v o m cer ­ceta ma i a t en t cî teva m ă r t u r i i d o c u m e n t a r e re fer i toare la M a r a m u r e ş .

m Ibidem, p . 136

BCU Cluj / Central University Library Cluj