TÄRlKIMEA - FACTOR FUSDAÎÎEtfTAL DE CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCJ

loan Aurel Pop stud.au.II istorie

Gîndirea istorică românească în secolul al ÎX-lea, fi­xată mai mult ca oricînd în cadrele rigorii ştiinţifice, a în­cercat, uneori la modul exhaustiv, descoperirea si explicarea componentelor multiple ale unor categorii sau concepte vizînd istoria socială. Restituirea critică a izvoarelor narative,pu­blicarea unor documente, cercetările arheologice etc. au venit azi să ofere istoricului posibilitatea conturării cît mai com­plete şi.mai complexe a ceea ce, în structura societăţii româ­neşti, se numeşte ţărănime. Istoriografia marxistă, stabilind statutul ţărănimii aservite, de clasă fundamentală a orînduirii feudale, "a dat...o valoare nouă istoriei sociale"''/a fixat premisele ştiinţifice ale unei analize a grupului social ţără­nesc, a păturilor ţărănimii, de-a lungul formaţiunilor social-economie e care permit şi presupun o atare explicitart-.

In feudalismul românesc, ţărănimea, privită în unitatea unor structuri relativ diferenţiate, s-a dovedit a fi purtătoa­rea şi creatoarea unei civilizaţii agrar-rurale de mare profun­zime; este unul din motivele care îndeamnă la studiul statornic al mediului sătesc sub toate ' aspectele sale.

Urmele materiale din evul mediu timpuriu, izvoarele do­cumentare şi narative ale epocii evidenţiază polarizarea socie­tăţii. Statutul ancestral al obştii teritoriale, deşi vădit au­tarhic şi ca o tentă &<: puternică specificitate pentru civiliza­ţia din spaţiul carpato-danubian, se modifică treptat în sensul accentuării inegalităţii. In accepţiunea de grup social, rustici apar individualizaţi în raport cv niiores terrae*/ aşa cum,mai îîrziu,. servi (icbagicnes. rumâni, vecini etc.) vor fi opuşi a-eelcr nobiles (domini terrarum, boieri ) . ** I) A.RâdufTu, Incursiur.i in istoriografia vieţii_ gocigle

, -±«3» Sdit.Dacia» 1973, p.5. 2) Diploma Cavalerilor Ioaniţi» în documente privind

istons Poffiâr-iei.Veso £III-XY,B. :»ra Româneasc&"TTgZ7^TgüüT7~ Bucureşti, " U i t . Ac3-îëËïêT7T95T, p 1^51 :

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Izvoarele ne oferă o imagine complexă, fragmentar o-glindită în istoriografia, iaagine evidenţiind lipsa de uniformi­tate şi monolitism. Ne mişcăm în cadre medievale, 4e o mobilitate specifică. Clasa socială ţărănească este c compone .itä structurală şi spirituală a vieţii româneşti în complexitatea ei. Chiar eviden­ţiind dihotomia ţărănime liberă - ţărănime dependeată, nu se poa­te eluda specificitatea de ansamblu a acestei largi categorii so-ciale, mai ales azi, cînd cele ffiei noi cercetări au evidenţiat ro­lul covîrşitor al ţărănimii libere într-un segment temporal des­tul de întins în perioada numită în aens cronologic prefeudală şi din feudalismul timpuriu şi dezvoltat pe teritoriul patriei noas­tre.

Specificul dat de tipul convieţuirii în obştile ţără­neşti este dovedit pentru întreg spaţiul carpato—dunărean, cu zo­ne de concentrare masivă şi de conservare orientate spre regiuni­le de deal şi submontane în perioadele de instabilitate politică si statală. Obştea rămîne cadrul de viaţă fundamental secole de-a -s \ rîndul'ea demonstrînd şi implicînd im oiştea caracteristic de continuităţi şi discontinuităţi. Aservirea, eşalonată în timp şi cu o prioritate anumită pentru Transilvania, a diferenţiat rapor-turils statornicite în obşte, modificînd esenţa unor relaţii de producţie.

Dar forma de manifestare a raporturilor interumane, as-pectela legate de organizare interna, instituţii, cutuma, spiri­tualitate rămîn în principal aceleaşi în obştile libere şi în cele total sau parţial aservite.

Receptarea, pe o anumită treaptă de evoluţie a istorio­grafiei româneşti, a componenţei exclueiv autarhica, a tendinţe­lor de stabilitate^ ' ale populaţiei rural-agrars s~n dovedit in­suficientă şi neconvingătoare pentru explicarea realităţii. Cli­şeul conform căruia, la nivelul de cuprindere european îr general şi românesc în speţă, evul mediu a operat fără excepţie cu struc­turi rigide, stereotipe, adică stagnante, nu se mai susţine as» " T) F .r.Panair.escu. Obştea ţărăneasca In Ţars Românească fi. l'olăova, Cffînduirea feudală,Bucureşti, £dit.Academiei, 19oi,

4) I.Iupe^, Factori istorici "ai vieţii nationale rpmâ-iikMÌk* £x*ras din "Anuarul Institutului de Istorie Naţională oîn Cluj", I» 1921, p . 1 3 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

tăzl, decît ou amendările de rigoare. Sistemai de discontinui­tăţi a acţionat şi el în mod obiectiv. Studiul formelor de răz­vrătiri sociale a evidenţiat unele aspecte ale aoestai probleme, Eesupunerea, fuga de pe doiaeniu, bejenia, răscoala * , deşi pot presupune pretexte sau forme de manifestară politice ori religi­oase, pun în lumină în straturile lor mai adinei componenta prin­cipală sccial-economică şi ieşirea din aşs-sisa autarhie, tendin­ţa de distrugere a unor tipare constrictive.

Forasele clasice ale acestei lupte au fost mai plenar studiata, dar în spaţiul românesc răzvrătirile ţărănimii, lupta acesteia iese de multe ori din aoeote forme. Ultimele opinii '--spre "descălecat-1, fără să exagereze rolul factorului demogra­

fie în acest proces, evidenţiază totuşi trecereamunţilor şi de către grupuri de ţărani în faţa tendinţelor de feudalizare ale regiunilor transilvănene limitrofe de către regatul maghiar 0^. De fapt replica ţărănimii dată încercărilor de aservire, de le­gare de glie , a îmbrăcat permanent, în oiuda tripoiarizärii po­litice a pămîntului românesc, aspectul unei mişcări osmotice de trecere în dublu sene peste păsurile Garpaţilor. Puntea carpati­că a favorizat această mişcare, iar aceeaşi apartenenţă etnică, conştiinţa de neam şi mai tîrziu maturizarea componentelor con­ştiinţei naţionale vor fi cadrul firesc de manifestare a ei. E adevărat că în anumite perioade şi abordînd problema la codul ge­neral se poate admite şi demonstra preeminenţa sensului acestor mutaţii demografice ţărăneşti spr3 zouele extracarpatice, tocmai datorită caracteristicilor feudali anului transilvănean de tip apusean şi condiţiei de "toleranţă", adică de asuprire etnică în care se găsea ţărănimea română din această regiune. letoriogra-fia românească mai. recentă a studiat riguros ştiinţific aceste probleme, subordonând ten:ca polemică tendinţei de fixare a ade-varuiux istoric prin analxsa concrets a documentului''.

" $; Şt.Pascu, Răscoalele taraneati în frşmţlvmiie aodie-rala, în "Studia Universitatie Babas-Bcîyat'".""'SarieinftsiîorÎa.-'"" fasc.l, Cluj, 1963, p,22-25»

6) 1 d e m, Voievodatul Transilvaniei., vol.l, ed.Ti, Cluj, Edit.Dacia, 197&, p.Î79^IBŞ«

7) D.Prtian, teoria imigraţiei.rom ânilordin Prineipa-tele Române ia transilvania in veaOBl si IViÎI-lea. ~s7ud*£u 3rî^ tic. Sibiu.'"19f-4. " Pas3££. ~~ " " "" ' "

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Dar fc:onele conflictuel e .de aanifestaxa ale tnräni."-.:' i în raport cu clasa suprapusă, aspectele socials visîr.d ace-jo;̂ . problemă au fost îndelung ebordate. Cercetările dia vitl.r.qio de­cenii au subliniat necesitatea studierii ţa rar. ia ii ft ca fecj-o" de civilizaţie româneasca. Civilizaţia,aaterială vovuncrxBc* e:.« te nu numai factorul genetic şi explicativ prLr.ar el j*sriì'.r mi r,-

oări sociale, al edificiilor politico-inssitution-île, al f:»z&?-lor complexe ale conştiinţei sociale exprimate în cu tura spiri -iuală, dar este efortul sasiv fi ti.-;; :e ;..a " = f c at-TJ , posibil ;-tataa unică în anumite epoci ds efirzare a creativităţii ţăr.d-aìraii roalns-şti. u.onopolisînd politicul, aerale, ars-tul, c.ît-;-ra aşa-zis majora, asupritorii de acelaşi nsaa sau nu, eu impur ţăranilor obligaţia şi le-au lăsat posibilitatea de cor,ife-tsr.? în obţinerea trudnică a roadelor pă-întului; aceasta în condiţii­le şuncii pa un pămînt aflat adesea doar în posesiune ereditară, ţărănească şi ale cărui produse erau datorata stăpînilor în cerc-parte.

N.Iorga a avut intuiţia rolului major al ţărănimii 1rs procesul de făurire a cuiturii materiale româneşti atunci cîr.d a admis, uneori prin expresii poutic-gînditcare, oi ur.irea a - ...i tat la noi, înainte de a răsări în cepul cărturarilor, ia "unlti-tea perfectă a vieţii economice" , în aceasta civilizaţi» a gri­ului. .

Factorul economic este relevat ca foarte feocrtent vert-tru poporul nostru şi în discursul istoric al lui loan. Lup e s " . Aceste abordări, mai mult intuitive decît sistematice şi demon­strative, abordări destul de frecvente totuşi în epoca intorba-lică, au primit în ultimele trei decanii o consacrare ce stà sut semnul concepţiei şi metodologiei materialist-dialect ice.

In acest epirit aeadsaiclanul D.Prodan, precizînd că în cercetarea problematicii iobăgie! transilvanene nu vs urmări lup­ţi împotriva stăpînilor feudali, nici "formale sou izbucnirile ei violente" (aceste aspecte au fost îndelung relevate), doreş­te să red«a ''r.crsui general al vieţii cotidiene materiale, munca do toate zilele care vehiculează dezvoltarea istorică, raporturi-Io muncii care generează lupta" 1 0*. Fe temeiul civilizaţiei ma-

STTTïorga» Conferinţe şi prelegeri, I, Bucureşti, 1943, p.53.

9) I.lupaş, op.cit.»p.13. 10) D.Prodan, Iobăgia în Tr-anj.ilvaniş în secolul XVI,

vol.I., Bucureşti, Sdit.Academiei, S 9^7, p.T*

BCU Cluj / Central University Library Cluj

terial« trudnic făurite de categoriile ţărăneşti libere sau te­nte a fost posibilă viaţa feudalilor laici şi clerici.

De aceea academicianul Stefan Pasca subliniază în lucra-. a sa l e s p r e răscoala de la 1437 că "dezvoltarea economică a în-

• ;. .t La primul rînd creşterea bunăstării unor pături sociale subţiri"^ . noul prelevării roadelor lucrătorilor gliei de către ciana

ipusă. In aceste condiţii, feudalii, zişi şi nobili, şi-au i1 proba "noblsţea" în creaţii de rafinament spiritual, crea-constltuita în aş-t-nucita cultură majoră. Conceptul acesta ;:.sit audienţă prea largă, receptarea lui reaşezîndu-oe pe

alte baze, p e măsură ce curentei? "raţionale" defineau conţinu-3j!•; rinzător de bogat şi fertil al creaţiei culturalo rurale.

rograreul "Daciei literare", ideologia prepaşoptistă cu forţa de ii;;re a legatului herdorian, curentul romantic şi coloratura

j e i a l ă generata de revoluţie vor a.jeza într-o nouă lumină saţia artistică populară. Secolul. XX va veni cu noi adeziuni

entru valorificarea tezaurului lăsat de poporul vieţuitor ste-•r.' •] aatDlor. Sămănătorismul, poporanismul, vehiculînd ideea

rării şi perpetuării produselor civilizaţiei rurale, cu toa-deformările paoeist-patriarhale, au ţinut viu interesul pentru

probleaă. Contestările venite din rîndul teoreticienilor Lrecţiei ci:;cronis;.;ului cu cultura-etalon occidentală, ca şi u-

- curente avsngardist-frondiate, exagerînd în aens contrar,au ;ribuit la abordarea mai echilibrată şi mai realistă a unor Sete legate de specificul culturii româneşti şi-de specificul

- in general. Maloreseu, Iorga, Ibrăileanu s.a. îşi vor iniile în acest sens, Rebreanu îşi va întitula diseur—

a I ! sept i e la Academie "Lauda ţăranului ropiân", şcoala so-igieă a lui D.Gusti v& pune satul românesc în situaţia de a

je r e o t a t sistematic şi 3ub multiple aspecte. 3 ;ul şi filozoful Lucian Blaga se va regăsi împreună

t e o r e t i c i a n u l oulturii în elogiul făcut satului românesc. Abia în ? . 2 s a s i ă a b o r d a r e cultura noastră, redimenaionată pe coordona-kala sal* s-fecifica, an mai ruferă de polarizări înjositoare. Sa-

. roaSnesc îşi redobîndeşte demnitatea prin relevare- canta­li0}

ral? ±2 natrice.stilistica a culturii noastre naţionale ' * 11; SîTF-sou, Bob îl na, Bucureşti, Edit .Ştiinţifică,1963,

P • 9 • 12) L.B l a g a , Isvcade, eseuri, conferinţe, articole, Bucu-

reati, S d i t . H i n e r v a , 1 9 7 2 , p . 4 l 7

BCU Cluj / Central University Library Cluj

(aceasta pîna tîrziu în veacul XIX). Dincolo de extrapolările filozofice, de limbcju] meta­

foric, teoreticianul "spaţiului mioritic" a fixat locul firesc al culturii noastre populare în peisajul spiritualităţii româ­neşti. Lucian Blaga, născut în satul sud-transilvănean oe "pur­ta în nume sunetele lacrimai", adică în locuri ce au pregătit sinteza unor acte majore ale istoriei românilor, va păstra totuşi în sistemul său referenţiaî o tendinţă permanentă de convergenţă spre spaţiul intracarpatic. Această tendinţă semnifici o continu­are pe noi coordonata a efortului de relevare a nobleţei noastre, nobleţe care se măsoară întîi de toate prin criteriul muncii.

Blaga a putut demonstra valoarea unei spiritualităţi rurale româneşti, numai după ce supplex-urile şi raemorandum-urile au evidenţiat preeminenţa civilizaţiei materiale româneşti. A trebuit să se nască întîi o conştiinţă manifestă s /alorii aces­tei civilizaţii materiala romaneşti. Verbul veacului Iluminist împrumută ( în spiritul lui Inochentie Hicu) unde din indirjirea cioplitorilor carpatini: "naţiunea ronâaă este şi mule mai nume­roasă decît celelalte ale provinciei şi de foarte mare folos în timp de pace ca şi in timp de război" Folosul acesta expri­mat în majoritatea sarcinilor purtate de români ( nu numai de cei cuprinşi în conceptul de atunci de "naţiune") îşi ara teme­iul adînc în stoarcerea roadelor pămîntului, în creşterea anima­lelor, într-un geniu tehnic rural pe care etnologia îl scoate azi tot mai mult la iveală. Numai din acest tribut al .Tuncii,ma­terializate în autentice valori de civilizaţia, şi-au putut lua privilegiaţii mijloacele şi răgazul făuririi aşa-numitei culturi "majore", după Milionar occidental sau bizantin,

Cuvîntul Supplexului apreciază că folosul a fost şi în timp de război la f:l de substanţial ca în tiup de pace. Meritul efortului defensiv dispus circular spre fruntariile româneşti (în calea migratorilor, a regatului feudal maghiar, a celui po­lone?, a Imperiului otoman şi a Habcburgilor) este datorat ace­leiaşi clase ţărăneşti. Făuritorii bazei materiale, fără care nu s-ar fi creat nici valorile spirituale numite culte, au gene­rat şi un univers artistic propriu lor, contribuind în acelaşi timp la protejarea de-a lungul veacurilor a acestor creaţii.

137157??'-dan, Supplex Libelluş Valachoruia, ediţie nouă, refăcută, Bucureşti, Edit.Ştiinţifică, lfSY, p.17.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Funcţia de apărare s-a manifestat adesea prin ridica irmelor, dar în primul rînd prin rezistenţa autonomiilor locale "în care proprietatea în devălmăşie ş i libertatea individuală g colectivă constituiau forme do viaţa socială... da neistovită aerat* ?i vigoaro"*^. Dosi rezistenţa aceasta, despr care vo: beste I. .:oga (în lecţia de deschidere a cursului de Istoria . -i.-.ilvanleî la Universitatea clujeană în 1946), n-a putut îm-

r iedica în final impunere?, ordinii feudale, rolul ţărănimii 11-, ni ii ales în ţările ronfineţlti de margine în Transilvania ş

• :. •:z>\elo submontane din Tarn Românească şi Moldova, a fost unu a-iţial. Studiile de istorio socială :.e dau tot mai mult mă - costui rol. Mai ales în Transilvania, undo, începînd din

secolul XVI, nu avo:.; o clasă socială sur-răpusă de acelaşi etnic cu majoritatea, absolută a populaţiei dir. această provincie, ţăr?

-a focalizează idealuri ?i împlineşto aspiraţii ale tuturor imanilor transilvăneni. De aceea lupta acastei ţărănimi de fău—I

• • vs.; oriloz riale, de întronare a dreptăţii sociale are! ' îles . • itt ;il . •-. . ;if îr.ţelege astfel de ce n-a fost necesar ! marile rosturi alo unii a ţ i i naţionale, marile valori spiri­

tala- general româneşti aii fie explicate sau iradiate din spa-Lul e.rtracarpatic; ţăranii rorrâni ardeleni au conservat prin

tradiţia faptele voievozilor - simbol: lancu, Ştefan,siihai, de :'.;eoa au ştiut să ceară la Blaj, prin glasul lor de 40000, ceea

cuvenea .:J ceea ce reclama momentul istoric. In aceste con-j •iii, elita intelectuală ron iâneo3că din Transilvania, cu ascen-lenţă imediată tot în ţărănime, a putut exprima autentic, dar cu 1 uminări io sorginte universitară înaltă apuseană, aceleaşi i-

Lealuri vehiculate ds oamenii satelor. Reprezentanţii Şcolii ar­ai;1, e no, deşi impilisi -3o comandamentele epocii să-şi probeze nobi-Mtatea naţionala şi oocială, au păstrat nealterate çi au ampli-Icat aceste idealuri transmise direct de părinţii şi moşii lor

plugari. In aceste straturi sociale şi temporale adînci se origi-ează trăirea plenară în Transil\tnia a momentelor 1859,1877 sau -•07. De aceea actul unirii de la 1859 este opera întregului po--••• român, despărţit politic de vremelnice stăpîniri străine,de

14) I.Moga, Scrieri i.torice (1926-1946), Cluj, Edit. . iGia, 1973, p.29.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

aceea tributul material şi de eîrge plătit la 1677 pe ^Lnpiile Bulgarie':! a fost în parto şi tranellvanean. Ecoul a purtat în-tîi de toate, tragismul şi semnificaţia anului 1907, cum era firesc, posto Carpati. Sra firesc să vină înţelegerea din Tran­silvania şi pentru că tăria asupririi i-a făcut pe ţăranii ro­mâni, maghiari, secui, saşi să se răzvrătească în mai multe rînduri împotriva ordinii sociala nedrepte. Răscoala din 1907 a prilejuit în anii ce au unaat-o cea mai amplă şi mai adîncă me­ditaţie ţărănească dasfăşurată pînă în acol moment la noi, uneori cu accente socialiste, a obligat la reevaluarea unor poziţii în programele partidelor burgheze.

Scrisul istoric a comentat in epocă, de cele mai multe ori inadecvat şi din unghiuri ostile, evenîjuentul. Problema ţă­rănească a găsit în epoca interbelică interpretări şi prsluări variate, contradictorii. Istoriografia de orientare marxistă a început însă chiar din această perioadă să fixeze liniile ştiin­ţifice de abordare a relaţiilor sociale. Importantele realizări din anii socialismului au dus la satisfacerea tot mai deplină a marilor deziderate ale ţărănimii prin transformările fundamen­tale ale raporturilor de producţie.

Concepţia materialist-istorică, stabilind coordonatele esenţiale legate de studiul succesiunii modurilor de producţie, al structurii grupele a societăţii şi categoriei ţărăneşti, al marilor ridicări la luptă pentru libartaie a permis în anii din urmă adîncirea acestor probleme şi, plecînd de la ele, lărgirea s'ersi de cercetare la aepeote mai speciale, ca tipurile de ha­bitat, analize de sociologie Istorică, de etnologie, de folclor şi chiar de psihologie colectivă.

încercările sociologice de definire a satului trebuie abordate şi din perspectivă istorică, aşa cum, de exemplu stu-diul satelor devălmaşs româneşti ' în epoca medievală, presupu­ne aplicarea la prezentul oamenilor acelui timp a unor principii de sociologie- De asemenea, 3tudiul aspectelor mentalului sătesc în societatea medievală 1^ (mentalitatea individuală, de grup,

15J H.H.Stahi, Contribuţii la studiul satelorueyăjjna-"••a româneşti. ; vol., Bucureşti," Sdii.Academiei, l959-19t>b,passii,.

16) ?l.Constantiniu, Aspecte ale mentalului sătege î.» £ocietatea ma-lieyalfl" românească, in ''Studii şi saterisle de iaio Vie medie", voi.VII, Kdit.Academiei, 1974, p.69-99»

BCU Cluj / Central University Library Cluj

de clasă, geneza mentalităţii revoluţionare, imaginea colectivă a legalităţii în cadrul răscoalelor ţărăneşti eto.) vizează o a-bordare în atrînsă corel&ţie cu psihologia. Cercetările inter­disciplinare, aportul mai accentuat pretins unor ştiinţe auxilia re ale istoriei, vin să precizeze azi mai mult ca oricînd speci­ficul ţărănimii româneşti în corelaţie cu întreaga problematică a istoriei naţionale.

Studiul trecutului, inerent într-o societate conştien­tă de sensul evoluţiei sale prezente şi viitoare, are în ţara noastră coordonate bine precizate în concepţia partidului, în documentele de partid ale ultimilor ani. "Multă vreme - se afirmă în îrogramul PCR - de-a lwngul milenarei existenţe a pcporului român, ţărănimea a reprezentat cea mai importantă forţă socială

17) a progresului" « In acest spirit am mcercst aa surprindem în timp starea de luptă perpetuă a ţărănimii, luptă care - fără să îmbrace permanent forma socială conflictuală - s-a finalizat în făurirea unor perene şi fundamentale valori ie civilizaţie româ­neasca.

17) X X X , FroRramu?. PCU de făurire a societăţii 3Qci.il iste multilateral dezvoltlTie şi jŞBJăJâăâj a hanànie i sprê~cX'-un3g bucureşti, Edit.Politică, 1975, p.31. ' ~

BCU Cluj / Central University Library Cluj