Baltagul

-A apărut la 2 ani după „Hanu Ancu�ei”, în 1930 �i apar�ine romanului românesc interbelic;-N. Manolescu spune că este „probabil singurul roman obiectiv” al scriitorului, în timp ce George Călinescu , referindu-se la rela�ia sa cu mitul nostru pastoral, spune ca este un adevărat „poem al naturii �i al sufletului omului simplu, o <<Miori�ă>> în dimensiuni mari”;-este roman realist (reconstituie monografia vie�ii din mun�ii Moldovei �i obiceiurile, tradi�iile, mentalită�ile zonei);-este roman tradi�ional (universul evocat este unul rural , eroii sunt oieri, oameni simpli, situa�ia de via�ă putând fi verosimilă);-este roman mitic (prin prezentarea sensului ritual al gesturilor personajelor, a comuniuni om-natură �i a mitului marii treceri);-este roman simbolic (chiar prin titlu se sugerează ideea de împlinire a dreptă�ii, baltagul fiind arma magică �i simbolică menită să lupte pentru ideea de justi�ie);-este roman obiectiv (nara�iunea este la persoana a 3-a, naratorul fiind omniscient, omniprezent, viziunea narativă din-dărăt);-este roman ini�iatic, un bildungsroman (pentru Gheorghi�ă, fiul Vitoriei);-este un roman poli�ist (Vitoria are reale calită�i de detectiv, fiind capabilă să-i descopere singură pe uciga�ii so�ului ei);-surse de inspira�ie: scrierile folclorice, baladele „Salga”, „Dolca” �i „Miori�a”, de unde sunt luate : setea de realizare a actului justi�iar �i cea de înfăptuire a dreptă�ii | profunda legătură a omului cu animalul credincios (înlocuit cu Lupul, câinele lui Nechifor) | tema (via�a comunită�ii rurale �i o istorie pastorală dramatică, respectiv uciderea lui Nechifor de către al�i 2 ciobani, găsirea uciga�ilor �i judecarea lor), motivele literare(căutarea, motivul labirintului reprezentat de drumul parcurs din Măgura Tarcăului până la Crucea Talienilor), conflictul, discursul epic de factură simplă, concep�ia asupra mor�ii;-legătura cu Miori�a este atestata si prin motto-ul folosit de Sadovranu si anume cele doua versuri din balada :”stapane, stapane/ mai cheama si-un cane”; - Al. Paleologu sus�ine că romanul se suprapune peste mitul universal al lui Issis �i Osiris;- timpul �i spa�iul sunt bine delimitate fiind vorba despre satul moldovenesc de la munte, respectiv Magura-Tarcăului, aflat la poalele Ceahlăului �i primele decenii ale secolului XX, la scurtă vreme după schimbarea calendarului Iulian cu cel Gregorian ( 1919)- structura: saisprezece capitole în care ac�iunea înaintează liniar, acestea fiind împăr�ite în 3 păr�i:

*prima parte, reprezentată de primele 6 capitole, cuprinde expozi�iunea �i intriga �i se prezintă, pe baza nara�iunii �i descrieri, atât via�a oierilor din zona de munte �i gospodăria Lipanilor, cât �i temerile personajului principal în privin�a întârzierii peste obicei a lui Nechifor , peste 73 de zile;De asemenea, pe baza rememorării, Vitoria evocă figura so�ului său într-un moment lipsit de constrângeri (aminte�te despre legenda povestită de Nechifor la nun�i �i botezuri) , însă autorul ne relatează �i despre ac�iunile intreprinse de presupusa văduvă pentru a descoperi adevărul despre dispari�ia ciobanului (interpretarea semnelor naturii, anun�area autorită�ilor, credin�a în Dumnezeu �i pocăin�a sa, pregătirea pentru drum, lăsarea Monodorei, fiica sa, la mânăstirea Văratec �i încredin�area unui baltag sfin�it lui Gheorghi�ă. Această parte cuprinde, din punct de vedere al subiectului, expozi�iunea �i intriga.

*partea a 2-a, cuprinzând desfă�urarea ac�iunii, se întinde pe următoarele 7 capitole �i prezintă drumul parcurs de Vitoria �i fiul ei Gheorghi�ă în căutarea lui Nechifor Lipan, această căutare minu�ioasă fiind �i axul principal al romanului, care este asociat motivului labirintului; de asemenea, aici este reconstituit de cei 2 traseul lui Nechifor, autorul punctând popasurile acestora în drumul spre Dorna: la Bicaz, la Călugăreni, la Fărca�a, la Vatra Dornei, unde află de actul de vânzare al oilor, apoi la Păltini�, Bro�teni �i Borca. Vitoria descoperă pe baza investiga�iei ca Nechifor a dispărut între Suha �i Sabasa, rămă�i�ele acestuia fiind descoperite într-o râpă din dreptul Crucii Talienilor, cu ajutorul câinelui credincios al celui ucis, pe nume Lupu;

* partea a treia, cuprinzând ultimele 3 capitole, surprinde punctul culminant �i deznodământul: Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, suprinzându-i pe cei doi uciga�i ai so�ului care fuseseră invita�i la parastas, Ilie Cu�ui recunoscându-�i fapta, iar Calistrat Bogza devenind agresiv, Gheorghi�ă lovindu-l cu baltagul lui Nechifor �i făcând astfel dreptate, prin răzbunarea tatălui său. Deznodământul reîntoarce via�a eroilor la starea de echilibru: Vitoria face planuri pentru cinstirea celui omorât la praznicele cerute de datină �i pentru întoarcerea acasă, pentru a relua �irul existen�ei de acolo de unde-l lăsase.

Spre deosebire de incipit, finalul apare brusc, ca o cădere nea�teptată de cortină, el fiind construit nu din perspectiva naratorului, ci din cea a eroinei care eliberată de sarcina de a face dreptate �i de a îndeplini ritualul tradi�ional, se gânde�te la viitor.

-de�i perspectiva narativă este dominată de obiectivitate, apar �i secven�e în care î�i face sim�ită prezen�a tehnica punctului de vedere subiectivă, naratorul implicat solidarizându-se cu eroina: „ ...toate urmau ca pe vremea lui Burebista, craiul nostru cel demult”.

-beneficiind de unde portret fizic �i moral amplu, Vitoria poate fi privită din mai multe puncte de vedere:*este un Hamlet feminin, prin tenacitatea �i consecven�a în aflarea adevărului, prin abnega�ia în atingerea scopului propus ,prin modalitatea în

care, ca un adevărat detectiv , reu�e�te să reproducă scena mor�ii so�ului său;*este o Antigonă a spa�iului literar românesc, ea asumându-�i orice risc �i luptând cu înver�unare pentru a înfăptui tot ceremonialul funerar

cerut de tradi�ia cre�tină;*este un simbol al feminită�ii �i al iubirii: întrune�te toate atributele femeii moldovence din zona de munte, fiind dominată de dragostea

purtată lui Nechifor;*este o exponentă a lumii arhaice, patriarhale, având cultul respectării tradi�iilor �i fiind refractară la noută�ile aduse de civiliza�ia modernă.

Pentru caracterizarea sa complexă, realizată direct �i indirect, autorul recurge la tehnica basorielefului, N.Manolescu concentrându-i însu�irile în următoarea afirma�ie: „Vitoria este o Penelopă pe care împrejurările o împinge să plece în căutarea lui Ulise ”.

Scrierea este considerată �i „romanul unui suflet de munteancă”.

Vitoria Lipan

-este unul dintre cele mai bine realizate personaje din literatura română;-personaj reprezentativ pentru mentalitatea de tip tradi�ional realizată prin tehnica basoreliefului;-femeie cu reale calită�i de detectiv, este cea care îl determină pe Perpessicius să considere opera „romanul unui suflet de munteancă”;-este Antigona, Hamlet feminin, simbol al feminită�ii, este o Penelopă în căutarea lui Ulise, mitul lui Issis �i o Osiris;- reprezentare culta a măicu�ei bătrâne din Miori�a care nu acceptă alegoria moarte-nuntă �i caută adevărul despre so�ul ei, vrând să facă dreptate;Caracterizare directă: -realizată de către autor când spune : „ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului erau du�i departe”- portret fizic din care reiese �i frământarea personajului principal cu privire la dispar�ia so�ului;- de asemenea, autorul spune : „ochii ei sprinteni �i încă tineri căutau zări necunoscute” aceste stări identificându-se cu aflarea adevărului despre Nechifor;

Autocaracterizarea: reiese prin repica referitoare la iubirea ce i-o purta lui Nechifor, �i anume „era dragostea de 20 �i mai bine de ani” spunând în acela�i timp �i că Nechifor nu avea cum să o părăsească, pentru că „nici eu nu i-am fost urâtă”Caracterizarea indirectă :-conservatoare �i autoritară (fa�ă de Minodora) prin respectarea obiceiurilor, tradi�iilor satului moldovenesc din zona montană (Măgura Tarcăului);- o mamă grijulie concentrată asupra educa�iei copiilor (pe Minodora o duce la mănăstire).