Pentru Primăria Mălini, anul 2011 va fi unul deosebit de dens, cu nu-meroase obiective ambiţioase, cu planuri care să conducă, în continuare, co-munitatea noastră spre un nivel de civilizaţie superior, la standardemoderne, europene.

Una dintre veştile bune este legată de alimentarea cu apă potabilă curentăa unor zone din comună. Este vorba de un proiect despre care s-a mai vorbit,proiect al cărui studiu de fezabilitate a fost recent actualizat, iar la aceastăoră se află în stadiul acordării vizelor de către instituţiile centrale abilitate.

O altă acţiune de anvergură are ca subiect modernizarea clădirii în carefuncţionează Şcoala „Nicolae Labiş” din Mălini. Un proiect se referă la spaţi-ile interioare. Între altele, se va pune parchet nou, acolo unde este cazulsuprafeţele vor fi placate cu gresie sau faianţă şi, foarte important, se va rea-liza o instalaţie de încălzire cu o centrală termică pe lemne. Un alt proiect,consacrat tot acestei clădiri, urmăreşte izolarea termică a pereţilor exteriorişi instalarea unei centrale termice cu panouri solare pentru asigurarea apeicalde curente.

(continuare în pagina 3)

După satul Văleni Stânişoara,şoseaua care te duce spre Borcaintră într-o zonă aproape exotică.Doar pădurea şi bătrânul râu Suhapar a mai fi pe lume. Iarna, mai ales,zona este de basm: zăpada e maialbă, lumina mai clară, aerul maipur, liniştea mai profundă. Aici, peaceste locuri, marele Sadoveanu aales să realizeze secvenţele cele maidramatice din romanul „Baltagul” şis-a oprit la Poiana Doamnei pentrua desfăşura praznicul-judecatăpregătit de Vitoria Lipan în memo-ria soţului ucis.

În vecinătatea Poienei Doamneise află de mai mult timp un cantonsilvic, iar de doar câţiva ani, tot peaici, s-au ridicat câteva construcţiielegante, cochete, interesante. Civi-

lizaţia, societatea modernă şi-au în-fipt reperele lor îndrăzneţe şi colo-rate, domesticind locurile şiaducând lume nouă să-şi bucureochii şi sufletul cu ceea ce, până maiieri, aparţinea doar sălbăticiunilor,ciobanilor şi lucrătorilor la pădure.

Aici, în chiar gura pârâului Har-toneasa, se află o astfel de spectacu-loasă construcţie: i se spunepensiunea „Victoria”. Domnul Con-stantin Bârsanu, proprietarul, ne-ainformat că la acest mic, dar foartefrumos complex turistic, s-a lucratîntre anii 2005 şi 2008. Construcţi-ile(sunt mai multe corpuri declădire) s-au realizat din lemn şi pi-atră, granit, acesta fiind folosit ladecoraţiuni interioare. Numele pen-siunii l-a luat domnul Bârsanu din

certificatul de naştere al soţiei - gestfrumos, cu semnificaţie pentru viaţaîn doi.

Dar ce oferă pensiunea „Victoria”turistului?

Mai întâi spaţiul de cazare, „dehodină” (cum ar spune un localnic):11 camere şi un apartament, loc su-ficient pentru 25 de persoane. Inte-rioarele sunt deosebit de plăcute,calde. Iar pereţii placaţi cu granitdau o notă de originalitate în plus.Masa se poate servi într-un salon cu50 de locuri sau în alte două salo-naşe cu câte 10 locuri. Salonul mareeste gândit şi realizat într-o ideerustică şi bogat decorat cu măşti şitrofee de vânătoare.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 4)

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 9 � Februarie 2011

MALINI„Crăciun în Bucovina”

Participare remarcabilă a artiştilor din Mălini

Persoanele fizice sau juridice carevor achita taxele şi impozitele peanul 2011 până la 31 martie vor plăticu 10 la sută mai puţin.

Codul fiscal prevede, la articolul255, că taxele şi impozitele peclădiri, pe teren şi pe mijloacele detransport pot fi plătite în două rateegale – una până la 31 martie, iarcealaltă până la 30 septembrie.

Consiliul Local Mălini a hotărât căacei contribuabili, persoane fizicesau juridice, care vor achita taxele şiimpozitele pe întregul an până la 31martie, vor beneficia de o reducerede 10 la sută a sumei datorate.

Simplu: dacă o persoană, fizicăsau juridică, care are de achitat în2011 taxe şi impozite în valoare de100lei, va face plata respectivă pânăla 31 martie, va plăti, de fapt, 90 lei.

REDUCERE DE 10 LASUTĂ PENTRU PERSOANELECARE ÎŞI VORPLĂTI TAXELEŞI IMPOZITELEPE 2011 PÂNĂLA 31 MARTIE

PERSPECTIVE EUROPENEO NOUĂ DESCHIDERE SPRE LUME,

SPRE CIVILIZAŢIE� În primăvara acestui an, vor începe lucrările de modernizare a drumului ce duce spre culmea Stânişoarei

Un subiect de interes pentru cititoriinoştri l-a constituit modernizarea dru-mului Văleni – Stânişoara – Iesle - Cul-mea Stânişoarei. Perspectiva unei căi deacces moderne, abordabilă cu orice mi-jloc de transport, prezintă, desigur, im-portanţă pentru locuitorii comuneiMălini, dar, şi mai mult, va avea implicaţiipozitive din perspective economice, eco-logice şi turistice la nivel naţional.

Referindu-se la modernizarea celor14,6 kilometri de drum ce vor lega co-

muna Mălini de comuna Borca, judeţulNeamţ, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Suceava, domnul GheorgheFlutur, spunea: „Este vorba de dru-mul Stânişoarei, care duce la Borcaşi, mai departe, spre Valea Bistriţeişi Poiana Teiului. Vrem ca Mălinisă devină o comună deschisă, atâtcătre Neamţ, cât şi spre Ardeal”.

Procesul de modernizare a şoselei seanunţă deosebit de complex. S-a stabilitsă se lucreze pe actualul amplasament al

drumului , iar calea de rulare să fie rea-lizată ca un sistem rutier rigid, alcătuitdintr-un strat de beton în grosime deminimum 20cm, peste care se vor aplicaalte trei straturi rutiere. De-a lungul celor14,6 km de drum modernizat se vor con-strui două poduri noi (unul de 14 metrilungime, altul de 18 metri lungime) şi sevor repara 6 poduri din beton armat (cuo lungime totală de aproape 150 metri).

(continuare în pagina 3)

Cu scopul declarat de a promova turismul în partea noastră de ţară,Consiliul Judeţean Suceava a organizat la sfârşitul anului 2010 o acţiunede amploare sub genericul „Crăciun în Bucovina”.

Integrând, între multe altele, obiceiurile şi tradiţiile dezvoltate în zonăla sărbătorirea Crăciunului, a Anului Nou şi a Sfântului Vasile, acţiuneaConsiliului Judeţean, apărută la iniţiativa preşedintelui Gheorghe Flutur,a cuprins şi secvenţe semnificative din comuna Mălini.

Astfel, la spectacolul televizat realizat la Gura Humorului, în ziua de 11decembrie 2010, comuna noastră a fost reprezentată de grupul de colindă-toare „Mălina” şi de ansamblul bărbătesc „Flori de mălin”, ansamblu carea încântat publicul cu jocul căpriţei şi o urătură.

La 26 decembrie 2010, în cadrul aceleiaşi interesante acţiuni „Crăciunîn Bucovina”, la Căminul Cultural din Mălini a avut loc Festivalul de co-linde, urături şi obiceiuri de Anul Nou. Au participat formaţii valoroase dinRâşca şi Bogdăneşti, ansamblul „Flori de mălin”, dar şi grupuri de copii dela şcolile din Suha, Pâraie şi Mălini cu programe care au cuprins colinde,urături, jocul căpriţei şi al ursului.

(continuare în pagina 4)

PRIMĂRIA MĂLINI: OBIECTIVE PRIORITARE PENTRU ANUL 2011

S-a încheiat Recensământul GeneralAgricol desfăşurat în lunile decembrie2010 şi ianuarie 2011. În comunaMălini, activitatea a fost finalizată la25 ianuarie 2011.La buna desfăşurarea acţiunii, în comuna noastră, au par-ticipat 13 recenzori, doi recenzori şefişi un recenzor coordonator. Recen-zorii şi recenzorii şefi au fost salariaţi

ai primăriei şi ai Unităţii de AsistenţăMedico - Socială, iar coordonatorul în-tregii activităţi fost secretarulprimăriei, Nicolae Saftiu.

Activitatea s-a desfăşurat în condiţiinormale, cetăţenii înţelegându-i im-portanţa şi oferind toate informaţiilesolicitate.

Personalul implicat în realizareaRecensământului a dat dovadă de re-sponsabilitate şi profesionalism, ceeace a făcut ca activitatea să fie fina-lizată la nivelul parametrilor impuşi,în volum complet şi în intervalul sta-bilit.

Acţiunea “Crăciun în Bucovina” a fost iniţiată şi susţinută eficientde preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur

Porţiunea de drum marcată pe hartă cu culoare neagră reprezintă cei 14,6 kilometri care vor deschide noi orizonturi oamenilor de pe meleagurile noastre

PENSIUNEA “VICTORIA”

Originalitate, bun gust, ospitalitate

RecensământulGeneral Agricol -acţiune finalizată

2

Cea dintâi datorie şi cea mai maregrijă a credinciosului în viaţă estegrija pentru mântuirea sufletului său.Nimic pe lume nu e mai de preţ pen-tru el ca mântuirea sufletului, dupăcuvântul Mântuitorului, care zice:„Ce va folosi omului de ar dobândilumea toată, dacă îşi va pierde sufle-tul său? Sau ce va da omul, înschimb, pentru sufletul său?”.

Mântuirea este eliberarea din robiapăcatului şi a morţii şi dobândireavieţii în veci, în Hristos. Ea ne-a fostfăcută cu putinţă de întruparea,jertfa, învierea şi înălţarea Domnuluinostru Iisus Hristos la cer, şi ne-o în-suşim prin harul dumnezeiesc, cucare trebuie să conlucrăm prin cred-inţă şi fapte bune. De mântuire sepoate împărtăşi orice om, fiindcăDumnezeu voieşte ca toţi oamenii săse mântuiască şi să vină la cunoşt-inţa.

Adevărul care duce la mântuire segăseşte în Sfânta Biserică Ortodoxă,„stâlpul şi temelia adevărului”.

Biserica Ortodoxă are acest adevărde la Dumnezeu însuşi, vestit mai di-nainte prin patriarhii, drepţii şiproorocii Vechiului Testament, careau avut o viaţă şi o cugetare sfântă, şiapoi, în mod desăvârşit, prin însuşiFiul Său întrupat, Domnul nostruIisus Hristos, Mântuitorul, cumspune Sfântul Apostol Pavel: „Dupăce Dumnezeu odinioară, în multe rân-duri şi mai multe chipuri, a vorbitpărinţilor noştri prin prooroci, înzilele acestea mai de pe urmă ne-agrăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pusmoştenitor a toate şi prin Care a făcutşi veacurile. Care fiind strălucireaslavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţinetoate cu cuvântul puterii Sale…”.

Acest adevăr l-a dat Dumnezeuprin Descoperirea dumnezeiască.

George COŞBUC

Închinaţi-vă popoare!Dumnezeu e bun.El a pus în soare foculVerii a-tot-încălzitoare.Inima-i e sfântul soare,Şi-alte lumi el pune-n loculLumilor ce-apun!

Închinaţi-vă popoare!Dumnezeu e drept-Binecuvânta-va aniiCelui ce-n dreptate moare,Însă jalnic plângătoareVor avea-o-n veci tiraniiInima din piept!

Închinaţi-vă popoare!Dumnezeu e sfânt-Cel ascuns e-n veci de faţă,Cel etern într-una moare!Vă-nchinaţi, că-nvingătoareEl renaşte-a sa viaţăDintr-al său mormânt.

Şcoala cu clasele I-IV nr.2 VăleniStânişoara se află aşezată într-unloc frumos, pe o formă de relief depe care se deschide o mirifică pri-velişte a împrejurimilor. Denumi-rea instituţiei s-a schimbat demulte ori. A fost şcoala de pe Podi-rei, de la Primataru, de Peste-Pod,Văleni - Stânişoara 2. Acum secheamă şcoala cu clasele I-IV nr.2Văleni –Stânişoara. Construcţiaclădirii a început, se pare, prin1951. Era nevoie de o şcoală înaceastă parte a satului, cea de laBursunaru aflându-se la o distanţăapreciabilă. Până în 1954, când afost gata clădirea, şcoala a funcţio-nat în încăperi din sat luate cu chi-rie(la familia Tărâţă şi la familiaBerheci).

Clădirea a fost construită înideea de a asigura şi condiţii de lo-cuit pentru cadrele didactice. Salade clasă era încăpătoare. Iniţialputeau învăţa, în sistemul „simul-tan” copiii din toate cele patruclase. Ulterior, numărul elevilor s-a mărit şi s-a lucrat cu două clasedimineaţa şi două după-amiaza.

Sala de clasă era folosită şi pen-tru a găzdui şedinţe, serbări, iaruneori se prezentau aici şi filme.

Din anul 1972, funcţionează înacest local şi o grădiniţă.

În 1994, spaţiul şcolii este re-compartimentat cu trei încăperifuncţionale – două pentru eleviiclaselor I-IV şi una pentru grădi-niţă. Ulterior, în anii 2006-2007,

clădirea este modernizată: se in-stalează o centrală (pe lemne) pen-tru încălzire, se realizează oinstalaţie pentru apă curentă, seschimbă în întregime tâmplăria.Tot în această perioadă, şcoala estedotată cu 5 calculatoare.

La această oră, la Şcoala nr. 2Văleni Stânişoara învaţă 23 decopii, alţii 19 urmând programulde grădiniţă.

Primul cadru didactic care a pre-dat la această şcoală s-a numitFrancisca Popescu. Ulterior s-auaflat la catedra instituţiei, ca învă-ţători suplinitori, Vasile Panţiru şiGrigore Tărâţă – localnici.

În 1971, vin la şcoala de la Pri-mataru, două tinere învăţătoare:

Melania-Elena Dâmbu şi OlimpiaUdudec. Melania Dâmbu (Panţiru-după căsătorie) realizează un re-cord de statornicie: lucrează înacelaşi loc 39 de ani – din 1971până în 2010, când se pensionează.

Astăzi, la această şcoală sunt în-cadrate trei persoane: învăţătoriiCătălina Stan (fiica doamnei Pan-ţiru), Mihail Turnea şi educatoareaMarcela Panţiru.

Şcoala de la Primataru, care,iată, funcţionează de mai bine dejumătate de secol, se constituie,pentru mulţi oameni din VăleniStânişoara, în reperul romantic,duios al primilor ani de învăţătură,în mica trambulină de acasă carei-a propulsat în lume.

Prima datorie a credinciosului PSALM

Am vorbit în câteva rânduri despre faptul că, în curgerea implacabilăa timpului, zona comunei noastre, mai precis: valea Suhei Mari şitrecerea peste culmea Stânişoarei s-au constituit în martori ai unor

întâmplări importante şi interesante din istoria ţării.Astfel, „satul Mălini” apare, în septembrie 1499, într-un hrisov al lui Şte-

fan cel Mare şi Sfânt. Documentul voievodal stabileşte limitele proprietăţiiunui boier al vremii, care cuprindea şi a treia parte din sat, din Mălini, „ceeste peste Moldova”.

La 1538, Petru Rareş va fi folosit trecerea peste Stânişoara pentru a se re-trage la cetatea Ciceiului, după ce fusese învins de o oaste turcească sub co-manda lui Soliman. Denumirile unor locuri, păstrate peste veacuri, suntdovezi ale trecerii lui Petru Rareş şi a însoţitorilor săi: „La tabără”, Iesle,Poiana Doamnei.

La 1821, zona devine teatrul de desfăşurare a unor confruntări între o gru-pare de eterişti (90 de oameni), condusă de căpitanii Năstase şi Dimitrie, şio alta de turci (1200 de soldaţi) avându-l în frunte pe Deli-Paşa.

În istoria recentă, în august 1944, pe aceste locuri au avut loc confruntăripe viaţă şi pe moarte între trupele germane şi o formaţiune de grăniceri ro-mâni.

Dar iată că un document istoric aflat într-o arhivă din Leipzig (Germa-nia) face referire la lupta de la Baia din decembrie 1467, şi aduce în discu-ţie o altă secvenţă de istorie care s-ar fi petrecut pe meleagurile noastre.Documentul a fost cercetat de istoricul român Constantin C. Giurescu şi esteevocat în lucrarea „Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri pânăastăzi”(editura CERES-1976). Ce a aflat istoricul român din acel document?A aflat că, în urma luptei de la Baia, 15 decembrie 1467, luptă câştigată deŞtefan cel Mare şi Sfânt, regele Ungariei, Mateiaş Corvin, rănit în spate deo săgeată cu trei vârfuri, a trebuit să se retragă în mare grabă. Dar, ajun-gând în munţi, el „află drumul închis cu arbori tăiaţi”. Atunci, a dat foc ca-relor şi bagajelor sale şi a îngropat cincizeci de tunuri ca să nu cadă înmâinile moldovenilor.

Aceste informaţii se găsesc în lucrarea „Longini Historiae Polonicae” careaparţine cronicarului polon Ioannis Dlugossi.

Înainte de a interpreta informaţiile despre fuga regelui ungur, vom faceprecizarea că mai mulţi istorici au avansat ideea potrivit căreia Mateiaş Cor-vin a urmat valea Suhăi Mari pentru a ajunge pe culmea Stânişoarei şi, deacolo, să treacă în Ardeal. Fără a face precizări edificatoare, cronicarul polonspune foarte clar că învinsul voievodului moldovean a folosit un drum pen-tru retragere.

Regele ungur, fiind un militar şcolit şi încercat, nu putea să aleagă pen-tru retragere decât calea cea mai la îndemână (deci „un drum”)şi cea maiscurtă.

Având în vedere locul unde s-a desfăşurat bătălia, dar şi alcătuirea relie-fului din zonă, vom concluziona, logic, că retragerea oastei ungare a avutloc pe linia: Baia, valea Moldovei, valea Suhei Mari, culmea Stânişoarei.

Probabil că dovezile concrete ale demersului nostru, tunurile regelui Ma-teiaş Corvin(sau ce va mai fi rămas din ele), zac şi astăzi, după aproape 550de ani de la Bătălia de la Baia, undeva la poalele munţilor Stânişoara.

Aura ancestrală a istoriei umbreşte enigmatic şi frumoasele noastre lo-curi.

Dumitru AMARIEI

INFO M|LINI

MĂLINI LA RĂSCRUCIDE ISTORIE

(urmare din pagina 1)

În viitorul imediat se vor finaliza lucrările la pârtia de schi. În fapt ur-mează să mai fie instalate tunurile pentru zăpadă. Apoi, în lunile aprilie-maise va pune în funcţiune reţeaua de canalizare a satelor Poiana Mărului, Mă-lini, Pâraie, realizată anul trecut. Tot pe parcursul anului 2011, se vor în-cheia lucrările la Căminul Cultural din zona Suha. De asemenea, se vorfinaliza lucrările de reabilitare şi modernizare a şcolii şi a bazei sportive dela Suha. Localităţile comunei, vor arăta cu totul altfel, mai bine, evident,după ce se vor realiza marcaje pietonale, se vor instala indicatoare rutiere,vor fi marcate, semnalizate toate instituţiile din zonă, precum şi pensiunile.O informaţie care îi va bucura pe cetăţenii satului Pâraie: în primăvară vorîncepe lucrările la drumul judeţean 209B, Mălini-Pâraie-Slatina.

Având în vedere tendinţa de creştere a activităţii turistice în zonă şi, impli-cit, a necesităţii cunoaşterii tuturor posibilităţilor şi facilităţilor, este prevă-zută realizarea unui punct de informare turistică, care să ofere celor interesaţirelaţii complete şi competente. Şi încă o iniţiativă care va bucura mălinenii:parcul din centrul comunei va căpăta o altă înfăţişare după o laborioasă lu-crare de modernizare. Iată, acestea ar fi câteva din obiectivele pe care le are învedere Primăria Mălini pentru anul 2011, obiective, care vor fi duse la îndepli-nire în volum complet şi de calitate. Conform principiului „zis şi făcut” dupăcare lucrează conducerea administrativă a comunităţii noastre.

PRIMĂRIA MĂLINI: OBIECTIVE PRIORITARE

PENTRU ANUL 2011

� UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI �

ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR. 2 VĂLENI STÂNIŞOARA

REPERUL DEVENIRII A ZECI DE GENERAŢII

Eun drum vechi. Drumul pecare-l urcau turmele unorgospodari de demult cu po-

teci lăturalnice, năpădite de tufe cuascuţite crengi de care se agaţă lânaoilor şi blana săracă la preţ a dulăi-lor credincioşi. Bacii turmelor, spri-jinind în bâte trunchiuri ciolănoase,arse de soare şi de vifor, suiau sprevârful Stânişoarei, ducând cu eiamintirea satelor din vale, cu cerda-curi albe şi fumuri domoale, larmaodăilor cu podele unse cu lutişor, şiglasul femeilor, limpede ca sunetelecurse din cavale.

Haiducii îşi aflau aici lăcaşuri fe-rite de ochii poterilor, la o stâncă nu-mită de boierii uşuraţi la pungă „atâlharilor” şi aprindeau focuri detaină în spuza cărora puneau lacazne carnea mistreţilor şi a berbe-cilor cu coarne întoarse . Dacă se în-tâmpla să oprească din drum vreocaleaşcă lucioasă, cu dantele la uşi,focul din miez de noapte ivea la lu-mina lui schimbătoare chipuri deduduci cu ochi de migdală şi buzefierbinţi, răsfrânte a teamă.

Spre Stânişoara se grăbesc, de mii

şi mii de ani, paşii abia presimţiţiprintre frunze ai vânătorilor de că-priori ori „hulpi”, ierunci ori bursuci,ca şi ai pescarilor năzuind să prindăîn apa Suhăi pe dumnealui, tatălpăstrăvilor.

Dar Stânişoara a fost, în primulrând, raiul turmelor. Mioarele cuclopoţei de sanie iernatică la gât, orimăgarii cărând în ciuda presupusei

încăpăţânări desagii cu provizii, îiînsoţeau pe ciobani din anotimp înanotimp, erau martori ai tăcerii lor,ai puţinelor bucurii şi ai spaimelorde tot felul. Ciobanii scornitori de po-veşti şi-au istorisit şi lor una –ajunsă la noi prin mijlocirea sloveisadoveniene – potrivit căreia bunulcreator al lumilor, presupus a vorbiasemeni notarilor din vechile primă-rii, s-a dovedit a fi sărac în daruri cuei, pentru motivul că au sosit cu în-târziere la împărţirea celor dulci în

viaţă:- Rămâneţi cu ce aveţi. Nu vă mai

pot da într-adaos decât o inimăuşoară, ca să vă bucuraţi cu ce e alvostru. Să vă pară toate bune. Să viela voi cel cu cetera şi cel cu băutura.Şi s-aveţi femei frumoase şi iubeţe.

Muntenilor canoniţi de ploile luinoiembrie şi de mălaiul împuţinat întraistă la stâni, pe lângă ceteri şifemei iubeţe, le-a mai fost dat să-ltrimită pe lume pe Nicolae Labiş. Os-teniţi de cântece – numai la Mioriţaau trudit două mii de ani – ei şi-aupus în graiul poetului murmurul gla-surilor lor. Când l-am cunoscut, amfost tentat din prima clipă să-l în-treb:

- De unde vii ? Din ce tărâm miste-rios ?

Acum, după ce am coborât de peStânişoara, drapat cu frunze roşii caodăjdiile împăraţilor bizantini, ame-ţit de argintul apelor şi de foşnetulierburilor lungi, ştiu că Labiş a venitdin viscolul marilor mituri, din pă-durile de început ale geniului româ-nesc.

Gheorghe TOMOZEI

STÂNIŞOARA

3

Fără îndoială, Unitatea de Asis-tenţă Medico – Socială din comunanoastră constituie unul dintre repe-rele care relevă gradul de atenţie pecare primăria şi consiliul local îlacordă sănătăţii oamenilor din Mă-lini. După efortul, absolut admira-bil, făcut în anii 2004-2005 pentrurepararea imobilului, primăria s-apreocupat constant pentru asigura-rea celor mai bune condiţii funcţio-nării staţionarului. Aceasta, încontextul economic tot mai compli-cat, cu influenţe directe asupra sur-selor si resurselor materiale.

Datorită acestor strădanii, s-areuşit ca şi în 2010 să se asigurecele necesare, din toate punctele devedere, continuării activităţii la unnivel corespunzător. Astfel, în anulcare a trecut unitatea a înregistrataproximativ 500 de internări, gra-dul de ocupare a celor 20-25 de pa-turi fiind unul spre cel maximumposibil. În bună măsură, cei maimulţi dintre oamenii internaţi auvenit pentru probleme de sănătate,dar au fost şi persoane care au con-stituit „cazuri sociale”. Într-o astfelde situaţie s-a aflat Valeria Pân-zaru. Această femeie, care, la unmoment dat, nu mai avea pe nimenis-o îngrijească, s-a bucurat de con-diţiile foarte bune din spital şi deatenţia deosebită a personaluluitimp de 4 ani şi jumătate. Nu demult s-a stins, iar de înmormânta-rea ei creştinească s-a ocupat totpersonalul spitalului, cu ajutorulprimăriei. Ce lucru mai frumos şimai de laudă poate exista dincolode acela de a avea grijă de un omneajutorat?! Este un fapt care de-monstrează că, într-o lume tot maiegoistă şi mai nepăsătoare, se maiaflă oameni cu suflet bun, oamenigeneroşi, oameni cu dragoste şigrijă faţă de aproapele lor. Mă gân-desc, când scriu aceste rânduri, lapersonalul spitalului, dar şi la pri-marul Petru Nistor, care pur şi sim-plu se bate pentru a menţineunitatea în stare activă, operaţio-nală.

Sigur, este un efort considerabilcel care se face pentru susţinereafuncţionării spitalului. În anul2010, primăria Mălini a participatla această susţinere cu 220000lei(noi), iar Direcţia de sănătate Pu-blică, de la nivelul judeţului, cu145000 lei (noi). Banii de la primă-rie au acoperit cheltuielile de apro-

vizionare cu alimente, cu combusti-bili, cele privind întreţinerea, repa-raţiile, încălzirea, facturile la curentelectric, telefon, precum şi pentrusalariile personalului auxiliar.

Banii de la Direcţia de SănătatePublică au acoperit costurile medi-camentelor şi ale materialelor sani-tare, precum şi salariile

personalului medical.Foarte important este că preocu-

parea personalului privind calitateaactului medical, a condiţiilor de traişi de hrană, grija care se acordă fie-cărei persoane internate în partesunt cunoscute şi apreciate în co-muna noastră.

Aşa cum ne spunea Cezar Saftiu, di-rectorul unităţii, nu este uşor să men-ţii standardele care se impun uneiastfel de activităţi, dincolo de seriozi-tate, pricepere şi răspundere, este ne-voie de conştientizarea necesităţilorfiecărui om internat, de aplicarea cuatenţie asupra tuturor cerinţelorobiective şi, după caz, subiective pecare cel bolnav le presupune. Medi-cul,doamna Carmen MarianaMogîrzan, asistentele, infirmierele,bucătăresele, toţi angajaţii ştiu toateacestea şi, îşi pun, cu dragă inimă, ex-perienţa, deprinderile şi cunoştinţeleprofesionale în folosul celor internaţi.

Şi chiar mai mult decât atât, amadăuga noi. Se simte în asigurareaasistenţei celor internaţi calitateaumană a angajaţilor, dragoste faţăde cel în suferinţă, pasiune şi dă-ruire pentru a-l ajuta. De aceea cre-dem că oamenii care lucrează laUnitatea de Asistenţă Medico – So-cială din Mălini merită cu priso-sinţă respectul şi preţuirea tuturorlocuitorilor comunei.

Dumitru AMARIEI

Clădirea Unităţii de Asistenţă Medico-Socială - remarcabilăreuşită arhitectonică

În bucătărie, ca în farmacie

Oamenii, mai cu seamă cei de vârsta a treia, se plâng adesea că sunt epuizaţi cănu mai au energie, că nu mai au poftă de viaţă. Cauzele acestei stări sunt deosebitde numeroase. O listă lungă de afecţiuni medicale şi probleme de stil de viaţă potcontribui la oboseală: lipsa somnului, gripa, nutriţia neadecvată, alergiile, infecţi-ile, anemia, abuzul de alcool, hipotiroidismul, afecţiunile cardiace, diabetul şi SIDA.

În unele cazuri, cea mai bună metodă de abordare a acestei probleme presupuneschimbări radicale ale stilului de viaţă, adică a ceea ce mâncaţi, ce beţi, a exerciţi-ilor fizice pe care le practicaţi. Nu strică o vizită la medic pentru analize şi sfaturicompetente.

Dar, desigur, când ne simţim obosiţi, cel m-ai important este să ne ajutăm şi sin-guri.

SOLUŢII RAPIDE ŞI EFICIENTEa) Pentru un efect rapid, puneţi două picături de ulei de mentă pe un şerveţel

sau pe o batistă, ţineţi la nas şi respiraţi adânc.b) Adăugaţi la apa de baie două picături de ulei de mentă şi patru picături de ulei

de rozmarin. O astfel de baie are efect înviorător.c) Staţi întins pe spate şi folosind una sau două perne, ţineţi picioarele mai sus

decât capul. Astfel de exerciţii îmbunătăţesc circulaţia sângelui spre creier.d) Spălaţi un cartof crud, tăiaţi-l cu tot cu coajă, în felii şi lăsaţi-le într-un pahar

cu apă peste noapte. Dimineaţa beţi apa din pahar care va conţine potasiu, o sub-stanţă minerală care facilitează transmiterea impulsurilor nervoase şi mişcareamuşchilor.

ATENŢIE LA CE ŞI CÂT MÂNCĂM!a) Dimineaţa, luaţi un mic dejun consistent. Apoi, pe parcursul zilei, mâncaţi de

mai multe ori gustări din alimente sănătoase. Este mai recomandat să vă hrăniţiastfel, decât să mâncaţi foarte consistent de două sau trei ori pe zi.

b) Mâncaţi cât mai puţini carbohidraţi rafinaţi – adică zahăr alb sau făină albă.Evitaţi pâinea albă, spaghetele şi prăjiturile.

c) Consumaţi cât mai multe alimente bogate în fibre: legume, fulgi din cereale in-tegrale şi pâine din cereale integrale.

d) Evitaţi alimentele grase. Pentru a îmbunătăţi funcţiile glandelor suprarenale,care influenţează metabolizarea nutrimentelor, ar trebui să aveţi cel mult 10 %grăsimi saturate în dieta dumneavoastră.

CE ŞI CÂT BEM ?a) Beţi apă toată ziua! Cel puţin doi litri! Nu aşteptaţi până când vi se face sete

pentru că “alarma” pentru sete nu este întotdeauna oportună. Chiar şi odeshidratare minoră poate să facă să vă simţiţi obosiţi.

b) Reduceţi consumul de băuturi cofeinizate. Cofeina poate să vă ofere scurteepisoade de energie, dar după acest moment vine unul de epuizare.

c) Reduceţi consumul de alcool. Alcoolul produce depresia sistemului nervoscentral. Alcoolul reduce, de asemenea, glicemia.

CĂUTAŢI ŞI FOLOSIŢI REZERVE DE ENERGIE! a) Luaţi câte 150 mg de magneziu de două ori pe zi (de preferat sub formă de ci-

trat). Acest mineral este implicat în sute de reacţii chimice din organism. Este im-portant pentru transformarea proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor în sursă deenergie.

b) Ginkgo biloba îmbunătăţeşte circulaţia sângelui spre creier şi de la creier şi faceca totul să meargă mai normal şi mai puţin obositor. Luaţi 15 picături de ginkgobiloba dimineaţa.

c) Coenzima Q10 ajută la producerea energiei. Se ia câte 50 mg de două ori pe zila micul dejun şi la masa de seară. Se absoarbe cel mai bine atunci când este luatăîmpreună cu mâncarea. Efectele sunt sigure, dar apar uneori abia după 60 de zile.

FACEŢI MIŞCARE! FACEŢI GIMNASTICĂ!a) Faceţi gimnastică (orice exerciţiu) în fiecare zi, câte 30 de minute. Această

practică vă ajută să daţi jos din kilogramele în plus, dar vă asigură şi un spor de en-ergie. Atenţie: cei care fac mişcare în fiecare zi dorm mai bine!

b) Atunci când vă simţiţi obosiţi, faceţi 10 minute de exerciţii uşoare. Dansaţi,cântaţi, mergeţi pe jos, alergaţi uşor, respiraţi controlat – orice activitate vă va fi deajutor, va aduce un plus de energie.

ÎNCERCAŢI PROBA SPANACULUI!Consumul de spanac o dată pe zi este un remediu vechi pentru reducerea

oboselii. Vă amintiţi cum îl ajuta pe Popeye Marinarul … Dincolo de orice glumă,spanacul conţine potasiu şi multe vitamine B, toate fiind importante pentru me-tabolismul energetic.

ZÂMBIŢI, RÂDEŢI, GLUMIŢI!Dincolo de orice dietă, de orice medicament, de orice supliment alimentar, pen-

tru sănătatea noastră fizică şi mentală există câteva remedii universale – zâmbe-tul, râsul, glumele. Acestea toate sunt la îndemâna noastră, a fiecăruia, au efectgarantat şi nu costă nici un ban.

TOTUŞI …Dacă vă simţiţi obosit tot timpul, deşi aţi încercat câte ceva din ceea ce v-am în-

făţişat în cele de mai sus, programaţi-vă o vizită la medic. Oboseala poate fi unsimptom al problemelor de tiroidă, depresii, diabetului, anemiei şi multor altorafecţiuni. Totuşi, asistenţa medicală este foarte importantă, iar sănătate este maiimportantă decât toate!

(urmare din pagina 1)De asemenea, se vor construi 11podeţe de câte 5 metri lungime, 23 podeţe de

câte 3 metri, 70 podeţe de câte 2 metri şi 6 podeţe de câte 1 metru. Să recapi-tulăm: se vor repara 6 poduri, se vor construi două poduri mari (de 14 şi, re-spectiv de 18 metri) şi 110 podeţe, cu lungime de la 1 metru la 5 metri. Se vor mai

realiza 6750 metri fundaţii adâncite de parapet de protecţie, 155 metri zid spri-jin de rambleu şi 2435 metri zid sprijin dembleu.

Lucrările vor începe peste puţin timp, în primăvara lui 2011, şi sunt eşalonatepe o durată de trei ani, finanţarea investiţiei făcându-se din bugetul consiliuluijudeţean Suceava, fonduri extrabugetare şi alte fonduri legal constituite în acestscop. Practic, modernizarea şoselei are în vedere segmentul care începe de lagura pârâului Hartoneasa şi se termină pe culmea Stânişoarei, la limita terito-riului judeţului Suceava.

Edificarea acestei investiţii va însemna crearea unor perspective economice,turistice, sociale şi ecologice fără precedent în zonă. În fapt, o nouă deschiderespre lume a celor ce trăiesc pe valea Suhei Mari – de la râul Moldova până în cul-mea Stânişoarei.

SFATUL MEDICULUI

OAMENI DE OMENIE ÎN SLUJBAOAMENILOR

UNITATEA DE ASISTENŢĂ MEDICO-SOCIALĂ MĂLINI

INFO M|LINI

CE FACEM CÂND SUNTEM OBOSIŢI?

PERPECTIVE EUROPENE

O NOUĂ DESCHIDERE SPRE LUME,SPRE CIVILIZAŢIE

Doamna Carmen MarianaMogîrzan - un doctor cu suflet mare şi cu... maredeschidere profesională

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Tot aici, în salonul mare, s-aconstruit un şemineu, care, pelângă rolul de a încălzi incinta,creează o atmosferă caldă, primi-toare, odihnitoare. Folosind cu is-cusinţă şi inspiraţie spaţiul, lângăprimele două corpuri de clădire,s-a ridicat un foişor şi s-a zidit unbeci. Beciul, încăpător, realizatsută la sută din piatră, zidit cumăiestrie, pare a fi „piesa” care îiplace cel mai mult domnului Bâr-sanu. Undeva, în spate, a fostamenajată o păstrăvărie, care,înţeleg, se bucură de mult succes.De asemenea, ca pe lângă oricegospodărie serioasă, şi aici vomgăsi sumedenie de păsări. Cine se ocupă de funcţionareaunui asemenea…angrenaj? Pelângă soţii Constantin şi VictoriaBârsanu, de bunul mers al pensi-unii au grijă soţii Elena şi Alexan-dru Ciornei. Din câte am înţeles,doamna Elena este meşter bucă-tar, iar domnul Alexandru(Doru)- iscusit cabanier. Nu văvom înşira aici felurile de mân-care dintr-un eventual meniu, darputem spune că găsiţi oricând unpeşte proaspăt, o tochiturămoldovenească, alte preparateneaoşe din carne de porc, de vităsau de pasăre. Totul însoţit demurături sau alte garnituri dinlegume sau bureţi (ciuperci,adică). Pentru a acompania ispi-titoarele bucate, gazdele aupregătite vinuri din podgorii devaloare, ţuică de prune (desprecare trebuie făcută precizarea:„numai pentru bărbaţi puter-nici”), dar şi acea licoare dulceagăşi frumos colorată, căreia îispunem afinată. Imaginaţi-vă căafară zăpada este de o jumătatede metru, că e frig de crapăpietrele, că pădurea geme sub unvânt năprasnic, iar dumneavoas-tră vă aflaţi în fotoliul de lângăşemineu, cu un pahar de vin şi cu

domnul Doru, cabanierul, care văspune poezii, snoave, poveşti, văvorbeşte despre întâmplări în-tâmplate sau încă neîntâmplate

…Vă puteţi imagina aceste lucrurisau puteţi trage o fugă până lapensiunea „Victoria” pentru averifica scenariul.

Postul de Poliţie Mălini vă informează: PENSIUNEA “VICTORIA”Originalitate, bun gust,

ospitalitate

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Interioare spaţioase, cu aplicarea unor idei originale privinddecorarea şi compartimentarea

Un salon în care poţi să intri toamna şi să pleci primăvara

Pentru asigurarea climatului de or-dine şi linişte publică necesar des-făşurării normale a vieţii şi activităţiicetăţenilor, s-a elaborat şi aprobat înParlamentul României „Legea pentrusancţionarea faptelor de încălcare aunor norme de convieţuire socială, aordinii şi liniştii publice, nr. 61 din 27septembrie 1991”.

În temeiul acestei legi, constituie in-fracţiune portul, fără drept, în locuri şiîmprejurări în care s-ar putea primej-dui viaţa sau integritatea corporală apersoanelor, a cuţitului, pumnaluluisau a altor obiecte realizate anumepentru tăiere, împungere sau lovire.

La fel, se apreciază a fi infracţiunefolosirea în asemenea locuri şi împre-jurări a armelor cu aer comprimat saucu gaze comprimate, a obiectelor con-fecţionate pe bază de amestecuripirotehnice ori a dispozitivelor pentruşocuri electrice.

Tot contravenţie este şi împiedi-carea, sub orice formă, a organelor deurmărire penală sau de menţinere aordinii publice în acţiunea acestora dea-şi îndeplini obligaţiile de serviciuprivind legitimarea sau conducereaunei persoane la sediul poliţiei ori alaltui organ de stat, sau de a lua mă-surile necesare pentru menţinerea orirestabilirea ordinii publice.

Astfel de fapte se pedepsesc cu în-chisoare de la 3 luni la 2 ani sau cuamendă, dacă nu există circumstanţeagravante.

În temeiul legii 61, constituie con-travenţie şi se sancţionează ca ataresăvârşirea oricărei din următoarelefapte:

- manifestarea în public prin acţiuni,acte sau gesturi obscene, proferarea deinjurii, expresii jignitoare sau vulgare,ameninţări cu acte de violenţă îm-potriva persoanelor sau bunurilor

acestora, de natură să tulbure ordineaşi liniştea publică sau să provoace in-dignarea cetăţenilor ori să lezeze dem-nitatea şi onoarea acestora sau ainstituţiilor publice;

- constituirea unui grup format dintrei sau mai multe persoane în scopulde a săvârşi acţiuni ilicite, contrare or-dinii şi liniştii publice şi normelor deconvieţuire socială, precum şi actele deîncurajare sau sprijinire, sub oriceformă, a unor astfel de grupuri care in-cită la dezordinea socială;

- aruncarea asupra unei persoane,construcţii sau asupra unui mijloc detransport cu obiecte de orice fel, cusubstanţe inflamante, iritant-lacrimo-gene sau cu efect paralizant, corosivesau care murdăresc;

- organizarea, îngăduirea sau partic-iparea la jocuri de noroc (altele decâtcele autorizate potrivit legii) de naturăsă lezeze bunele moravuri;

- atragerea de persoane, sub oriceformă, săvârşită în localuri, parcuri, pestrăzi sau în alte locuri publice, în ved-erea practicării de raporturi sexuale înscopul obţinerii de foloase materiale;

- provocarea ori participarea efectivăla scandal, în locuri sau localuri pub-lice;

- tulburarea, fără drept, a liniştiilocuitorilor prin producerea de zgomotcu orice aparat sau obiect ori prinstrigăte şi larmă;

- alungarea din locuinţa comună asoţului sau a soţiei, a copiilor, precumşi a oricărei alte persoane aflate în în-treţinere;

- refuzul unei persoane de a da relaţiipentru stabilirea identităţii sale, de a selegitima cu actul de identitate sau de ase prezenta la sediul poliţiei la cerereaorganelor de urmărire penală sau demenţinere a ordinii publice.

Faptele enumerate mai sus, consid-erate contravenţii, în funcţie de gravi-tatea lor, se sancţionează cu amendăde la 100 la 3000 lei.

Agent şef Constantin GRIGORAŞ

NERESPECTAREAORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE - INFRACŢIUNI ŞICONTRAVENŢII

(urmare din pagina 1)

La 27 decembrie 2010, artiştii dinMălini au fost prezenţi la spectacolelede mari dimensiuni care s-au desfăşu-rat la Suceava şi Fălticeni cu colinde,urături şi jocul caprei. Vom menţionanaturaleţea, acurateţea şi originalitateaa tot ceea ce au pus în scenă grupul„Mălina” şi ansamblul „Flori demălin”, talentul şi dăruirea membriloracestor formaţii care au reprezentat re-marcabil comunitatea noastră într-oacţiune complexă, de mari dimensiuni.Cu regretul că nu vom reţine, în acesterânduri, decât numele câtorva dintreartiştii mălineni, ne vom opri, totuşi, laVasile Ungureanu, Ioniţă Maganu,Vasile Agape, Pavel Ilincăi, Costel şiPetrică Ştefănoaia, Ionel Buzdugan.Tuturor celor care ne-au reprezentat înaceastă onorantă activitate, le adresămfelicitări, dar şi îndemnul să continuecu aceeaşi pasiune, cu acelaşi talent şicu aceeaşi dragoste faţă de tradiţiilelocului. Sigur, se pune întrebarea: cuma ajuns comuna Mălini să participe la oacţiune de anvergură ca parte a Bu-covinei? Şi acest lucru i se datoreazăpreşedintelui Consiliului JudeţeanSuceava, Gheorghe Flutur, care a apre-ciat că tradiţiile de la Mălini au culoareşi originalitate, au valoare şi că trebuiepromovate, trebuie mai bine cunos-cute, asemenea tuturor celorlalte dinţinutul Bucovinei istorice.

„Crăciun în Bucovina”Participare remarcabilă a artiştilor din Mălini

NEURONII – CELULELECARE NU SE REFAC

Omul se naşte cu aproximativ 100 demiliarde de neuroni. Aceştia, neuronii,fiind celulele nervoase ale gândirii şimemoriei. O persoană matură pierdezilnic între 200 şi 200.000 de neuroni.Spre deosebire de alte celule, neuroniinu se refac, nu se regenerează. Totuşi,în pofida pierderilor, în unele situaţii,considerabile, neuronii rămaşi potasigura omului o memorie infailibilăpână la vârsta de peste 100 de ani.Acesta cu condiţia ca neuronii să fie …hrăniţi şi întreţinuţi, baza fiind consti-tuită din glucoză şi oxigen.

TRĂIM PE O PLANETĂ CU MIEZUL FOARTEFIERBINTE!

Centrul Terrei se află undeva la6.373 km sub picioarele noastre. Spe-cialiştii au delimitat diferite zone alestructurii interioare a planetei şi auajuns la concluzia că nucleul acesteiaare o rază de 3.500 km şi este alcătuitîn cea mai mare parte din fier lichid

aliat cu câteva elemente mai uşoare(sulf, oxigen). Temperaturile din nu-cleu sunt foarte ridicate, variind între4.700 şi 6.700 grade Celsius, compa-rabile cu cele de la suprafaţa Soarelui.

Având aceste date, este lesne să neimaginăm că sub picioarele noastre, lao adâncime de peste 2.870 de kilo-metri se află o minge de metal lichidmare cât toată planeta Marte. Nucleulacesta incandescent reprezintă aprox-imativ o treime din masa Pământului.

CALEIDOSCOP

Ansamblul “Flori de mălin”, după spectacolul din 11 decembrie2010, de la Gura Humorului

La 26 decembrie 2010, gazdele de la Mălini au oferit colaci participanţilor la Festivalul de colinde, urături şi obiceiuri deAnul Nou